Erich Ludendorff
| Erich Friedrich Wilhelm Ludendorff | |
 Generalul Erich Ludendorff | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Kruszewnia(d), Gmina Swarzędz(d), voievodatul Polonia Mare, Polonia |
| Decedat | (72 de ani)[6][2][3][4][5] München, Germania Nazistă[7] |
| Înmormântat | Neuer Friedhof Tutzing[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (cancer de ficat[*]) |
| Căsătorit cu | Mathilde Ludendorff[*] (din ) Margarethe Ludendorff[*] (–) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Prusiei.svg){kind=small} Germania Nazistă |
| Ocupație | politician ofițer autobiograf[*] scriitor conducător militar |
| Locul desfășurării activității | Berlin |
| Limbi vorbite | limba germană[8][9] |
| Studii | Königlich Preußische Hauptkadettenanstalt[*] |
| Activitate | |
| A luptat pentru | .svg){kind=small} Imperiul German (1883-1918) Republica de la Weimar (1918-1933).svg){kind=small} Germania Nazistă (1933-1937) |
| Ramura | Armata Germană |
| Ani de serviciu | 1883-1918 |
| Gradul | General de Infanterie |
| Bătălii / Războaie | Primul război mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Crucea de Fier Pour le Mérite Ordinul Militar al lui Maximilian Iosif Crucea Meritului Militar |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Erich Friedrich Wilhelm Ludendorff (n. , Kruszewnia(d), Gmina Swarzędz(d), voievodatul Polonia Mare, Polonia – d. , München, Germania Nazistă) a fost un ofițer în armata germană, activ în timpul Primului Război Mondial, învingător în bătălia de la Liège, și, alături de Paul von Hindenburg, învingător în bătălia de la Tannenberg. Între 1916-1918 a avut o influență puternică și pe plan politic, fiind un fel de „cancelar tainic” (din umbră) al Germaniei. A fost contra unei rezoluții de pace a parlamentului german, contra capitulării necondiționate a Germaniei și contra condițiilor de pace impuse de președintele american Woodrow Wilson, astfel că la 28 octombrie 1918 a fost destituit din funcția de comandă de împăratul Wilhelm al II-lea. Ludendorff susținea ideea că „armele germane” ar fi invincibile. După război el a devenit un idol al multor naționaliști germani, a participat în 1923 la puciul lui Hitler din München. A susținut, după 1926, în cadrul dreptei politice germane, o puternică luptă publicistică (propagandă) contra celor care (comuniști/marxiști, iezuiți, evrei), după părerea sa, cauzaseră pierderea războiului (Primul Război Mondial) și condițiile grele de pace impuse Germaniei.
În 1935 Adolf Hitler l-a vizitat fără înștiințare de ziua sa și i-a propus să fie ridicat la rangul de feldmareșal. Acesta nu a acceptat.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Erich Ludendorff, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Erich Ludendorff, Babelio
- ^ a b Erich Ludendorff, GeneaStar
- ^ a b Erich Ludendorff, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Erich Ludendorff, SNAC, accesat în
- ^ „Erich Ludendorff”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- Nașteri în 1865
- Nașteri pe 9 aprilie
- Decese în 1937
- Generali germani
- Oameni ai Primului Război Mondial
- Politicieni naziști germani
- Decorați cu Ordinul Crucea de Fier
- Decorați cu Ordinul „Pour le Mérite”
- Decorați cu „Ordinul Militar al lui Maximilian Iosif”
- Decorați cu "Crucea Meritului Militar (Austro-Ungaria)"
- Decese pe 20 decembrie
- Naziști
- Participanți la puciul de la berărie