Fundaţia Ecologică Green

Şcoala Postliceală FEG, Bucureşti

Lucrare de absolvire
„Baza de date Magazin
articole sportive”
Domeniul: Informatica
Specializare: Analiști Programatori

COORDONATOR,
Prof. Micu Alexandra-Elza

ABSOLVENT,
Păcuraru P. George-Cristian

FEBRUARIE 2019
 CUPRINS
CAPITOLUL 1....................................................................................................................4
1.1.Baze de date. Noțiuni fundamental............................................................................4
CAPITOLUL 3..................................................................................................................19
3.1.CREAREA SI GESTIUNEA TABELELOR..........................................................19
3.2. Relaţiile...................................................................................................................20
3.3.Schema de sistem.....................................................................................................20
3.4. Descrierea tabelelor................................................................................................21
3.4.1.Tabelul ARTICOLE SPORTIVE Structura..................................................21
3.4.2.Tabelul Facturi – continut...............................................................................22
3.4.3.Tabelul CLIENTI............................................................................................23
3.5. MENIUL PRINCIPAL...........................................................................................24
3.6. Interogarile..............................................................................................................25
3.6.2. Interogarea articole sportive tenis....................................................................26
3.6.3. Interogarea articole sportive Football.............................................................27
3.6.4. Interogarea Articole sportive Baschet in luna martie......................................28
CAPITOLUL 4 RAPOARTE...........................................................................................30
4.1. Vanzari articole sportive ciclism............................................................................30
.2. Vanzari articole sportive Baschet in luna Martie.....................................................31
4.3. Lista articolelor sportive.........................................................................................32
4.4. Articole sportive Footbal........................................................................................33
4.5. Raportul Vanzarilor grupate pe clienti...................................................................35
CAPITOLUL 5 FORMS....................................................................................................37
5.1. Adaugare articole sportive......................................................................................37
5.2. Adaugare clienti......................................................................................................37
5.3. Meniul principal......................................................................................................38
CAPITOLUL 6 PROCEDURI MACRO..........................................................................39
6.1. Articole Baschet in luna Martie..............................................................................39
6.2. Articole sportive Footbal........................................................................................39
6.3. Lista articolelor sportive........................................................................................39
6.3 Vanzari articole ciclism..........................................................................................40
Concluzie...........................................................................................................................41
Bibliografie........................................................................................................................42

2
 ARGUMENT

Tema acestui proiect constă în gestiunea unei baze de date pentru un magazin cu
articole sportive. Am ales această temă deoarece în ultimul timp tinerii acordă mult timp
întreținerii și menținerii sănătății . Nu numai tinerii cât și adultii sunt împatimiti sălilor de
sport pentru formarea masei musculare și formării unui aspect fizic de tip sportiv.

3
CAPITOLUL 1

1.Baze de date. Noțiuni fundamentale

1.1.Ce este o bază de date

O bază de date este un instrument pentru colectarea și organizarea informațiilor.

Bazele de date pot stoca informații despre persoane, produse, comenzi sau orice altceva.
Multe baze de date încep sub formă de liste într-un editor de text sau într-o foaie de calcul.
Pe măsură ce lista crește, încep să apară redundanțe și inconsistențe în datele prezente.
Datele devin greu de înțeles în formă de listă, iar posibilitățile de a căuta și a extrage
subseturi de date pentru revizuire sunt limitate. Odată ce încep să apară aceste probleme,
este o idee bună să se transfere datele într-o bază de date creată de un sistem de gestionare
al bazelor de date (DBMS), cum ar fi Office Access 2007.

O bază de date computerizată este un container de obiecte. O bază de date poate

conține mai mult de un tabel. De exemplu, un sistem de urmărire al inventarului care
utilizează trei tabele nu reprezintă trei baze de date, ci o bază de date care conține trei
tabele. În afara cazului în care a fost proiectată în mod special pentru a utiliza date sau cod
din altă sursă, o bază de date Access stochează tabelele sale într-un singur fișier, împreună
cu alte obiecte, cum ar fi formulare, rapoarte, macrocomenzi și module. Bazele de date
create în format Access 2007 au extensia .accdb, iar cele create în formatele anterioare
Access au extensia .mdb. Aveți posibilitatea să utilizați Access 2007 pentru a crea fișiere în
formate anterioare (de exemplu, Access 2000 și Access 2002-2003).

Utilizând Access, avem posibilitatea să:

 Adăugam date noi la o bază de date, cum ar fi un element nou dintr-un inventar.
 Să editam datele existente dintr-o bază de date, cum ar fi modificarea locației
curente a unui element.
 Să ștergem informații, de exemplu în cazul în care un element este vândut sau
înlăturat.
 Să organizam și să vizualizați datele în mai multe moduri.

4
  Să partajam datele cu alții prin intermediul rapoartelor, mesajelor de poștă
electronică, un intranet sau prin Internet.

1.2. Părțile componente ale unei baze de date Access

Următoarele secțiuni sunt scurte descrieri ale părților ce formează o bază de date Access
obișnuită...

 Tabele
 Formulare
 Rapoarte
 Interogări
 Macrocomenzi
 Module

1.2.1.Tabele

Un tabel dintr-o bază de date este similar ca aspect cu o foaie de calcul,

în sensul că datele se stochează în rânduri și coloane. Astfel, este de obicei
simplu să se importe o foaie de calcul într-un tabel dintr-o bază de date.
Diferența principală dintre stocarea datelor într-o foaie de calcul și stocarea
datelor într-o bază de date constă în modul în care se organizează datele.

Pentru a obține flexibiliza la maxim o bază de date, datele trebuie să fie

organizate în tabele, astfel încât să nu se producă redundanțe. De exemplu,
dacă stocați informații despre angajați, fiecare angajat ar trebui să fi introdus o
singură dată într-un tabel care este configurat să conțină numai datele
angajaților. Datele despre produse se vor stoca într-un tabel separat, iar datele
despre filiale se vor stoca în alt tabel. Acest proces este denumit normalizare.

Fiecare rând dintr-un tabel se numește înregistrare. Înregistrările

reprezintă locul în care se stochează elemente informaționale individuale.
Fiecare înregistrare este compusă dintr-unul sau mai multe câmpuri.
Câmpurile corespund coloanelor din tabel. De exemplu, este posibil să dețineți

5
un tabel denumit "Angajați", unde fiecare înregistrare (rând) conține
informații despre diferiți angajați, iar fiecare câmp (coloană) conține un tip
diferit de informații, cum ar fi prenumele, numele, adresa, etc. Câmpurile
trebuie să aibă un anumit tip de date, fie că este text, dată sau oră, număr sau
alt tip de date.

Alt mod de a descrie înregistrările și câmpurile este imaginând un

catalog de fișe al unei biblioteci. Fiecare fișă din catalog corespunde unei
înregistrări din baza de date. Fiecare element informațional dintr-o fișă (autor,
titlu, etc.) corespunde unui câmp din baza de date.

1.2.2.Formulare

Formularele sunt denumite uneori "ecrane de introducere de date". Ele

reprezintă interfața pe care o utilizați pentru a lucra cu date și conțin deseori
butoane de comandă care efectuează diverse comenzi. Aveți posibilitatea să
creați o bază de date fără a utiliza formulare, editând pur și simplu datele din
foile de date ale tabelelor. Cu toate acestea, majoritatea utilizatorilor de baze
de date preferă să utilizeze formulare pentru vizualizarea, introducerea și
editarea datelor din tabele.

Formularele oferă un format ușor de utilizat pentru lucrul cu date și se

pot adăuga elemente funcționale, cum ar fi butoanele de comandă. Aveți
posibilitatea să programați butoanele să determine care date apar în formular,
să deschidă alte formulare sau rapoarte sau să efectueze diverse alte activități.
De exemplu, este posibil să aveți un formular "Formular Clienți" în care să
lucrați cu datele clienților. Formularul clienți poate avea un buton care

6
deschide un formular de comandă în care se poate introduce o comandă nouă
pentru acel client.

Formularele permit, de asemenea, să se controleze modul în care

utilizatorii interacționează cu datele din baza de date. De exemplu, aveți
posibilitatea să creați un formular care afișează numai anumite câmpuri și
permite efectuarea numai a anumitor operațiuni. Astfel, se protejează datele și
se asigură faptul că datele se introduc corect.

1.2.3.Rapoarte

Rapoartele se utilizează pentru sintetizarea și prezentarea datelor din

tabele. Un raport răspunde de obicei unei anumite întrebări, cum ar fi "Câți
bani am încasat de la fiecare client în anul curent?" sau "În ce orașe se află
clienții noștri?" Fiecare raport poate fi formatat pentru a prezenta informațiile
în cel mai lizibil mod posibil.

Un raport poate fi executat oricând și va reflecta întotdeauna datele

curente din baza de date. Rapoartele sunt formatate în general pentru a fi
imprimate, dar pot fi vizualizate și pe ecran, pot fi exportate în alt program sau
trimise ca mesaj de poștă electronică.

1.2.4.Interogări

Interogările sunt adevăratele animale de povară dintr-o bază de date,

deoarece pot efectua multe funcții diferite. Funcția lor cea mai obișnuită este
de a regăsi date specifice din tabele. Datele pe care doriți să le vedeți se află
de obicei în mai multe tabele, iar interogările permit vizualizarea lor într-o
singură foaie de date. De asemenea, din moment ce nu doriți să vedeți de

7
obicei toate înregistrările odată, interogările permit adăugarea de criterii
pentru a "filtra" datele și a se afișa numai înregistrările dorite. Interogările
servesc deseori ca sursă de înregistrări pentru formulare și rapoarte.

Anumite interogări sunt "actualizabile", adică se pot edita datele din

tabelele subiacente prin intermediul foii de date a interogării. Dacă lucrați într-
o interogare actualizabilă, rețineți că modificările dvs. se efectuează de fapt în
tabele, nu doar în foaia de date a interogării.

Interogările se împart în două tipuri principale: interogări de selectare și

interogări de acțiune. O interogare de selectare regăsește pur și simplu datele
și le face disponibile pentru utilizare. Rezultatele unei interogări se pot
vizualiza pe ecran, se pot imprima sau se pot copia în clipboard. Aveți de
asemenea posibilitatea să utilizați datele unei interogări ca sursă de înregistrări
pentru un formular sau raport.

O interogare de acțiune efectuează, după cum sugerează și numele, o

activitate cu datele. Interogările de acțiune pot fi utilizate pentru crearea de
tabele noi, pentru adăugarea datelor la tabele existente, pentru actualizarea
datelor sau ștergerea lor.

1.2.5.Macrocomenzi

Macrocomenzile în Access pot fi văzute ca un limbaj de programare

simplificat, care poate fi utilizat pentru adăugarea de elemente funcționale la
baza dvs. de date. De exemplu, aveți posibilitatea să atașați un buton de
macrocomandă la un formular, astfel încât macrocomanda să se execute când
se face clic pe buton. Macrocomenzile conțin acțiuni care efectuează activități,
cum ar fi deschiderea unui raport, executarea unei interogări sau închiderea

8
bazei de date. Majoritatea operațiunilor de baze de date pe care le efectuați
manual pot fi automatizate prin utilizarea macrocomenzilor, astfel încât să
devină mijloace de economisire de timp.

1.2.6.Module

Modulele, precum macrocomenzile, sunt obiecte care pot fi utilizate

pentru a adăuga funcționalitate la baza de date. În timp ce o macrocomandă se
creează în Access selectând-o dintr-o listă de macrocomenzi, modulele se
scriu în limbajul de programare Visual Basic for Applications (VBA) Un
modul este o colecție de instrucțiuni și proceduri care se stochează împreună
ca o unitate. Un modul poate fi un modul clasă sau un modul standard.
Modulele clasă au atașate formulare sau rapoarte și conțin de obicei proceduri
specifice formularului sau raportului la care sunt atașate. Modulele standard
conțin proceduri generale care nu sunt asociate niciunui obiect. Modulele
standard sunt listate în secțiunea Module din Panoul de navigare, în timp ce
modulele clasă nu sunt afișate.

9
CAPITOLUL 2

Metode de organizare a datelor în aplicatii

O aplicatie este formata dintr-un program, care prelucreaza un set de

date, care sunt de obicei stocate pe un suport de memorie externa(hard disc,
floppy disc, CD-ROM etc.). Exista doua metode de organizare a acestor date
si anume: în fisiere clasice si în baze de date.

2.1. Organizarea datelor în fisiere clasice

Limbajele de programare universale ca: BASIC, PASCAL, C, COBOL,

FORTRAN, etc., au pe lânga instructiunile de transfer, de atribuire sau de
control , instructiuni specifice pentru crearea si manipularea fisierelor de date.
Un fisier de date este o colectie de date, care în general se refera la o
anumita entitate si au aceiasi structura.
Instructiunile specifice care manipuleaza un fisier de date trebuie sa
rezolve în general urmatoarele categorii de probleme:
 Descrierea structurii fisierului.

 Conectarea si deconectarea programului la fisierul de date. Pentru

aceste actiuni se folosesc termenii de deschidere si închidere a
fisierului.

 Pozitionarea pe o anumita înregistrare, pentru a permite prelucrarea ei.

 Citirea sau actualizarea(modificarea datelor dintr-un câmp, adaugarea

unor noi înregistrari sau stergerea unor înregistrari) înregistrarilor
fisierului.

10
 Organizarea si accesul la înregistrarile fisierelor clasice de date se poate
face în doua feluri:
 secvential - selectarea unei anumite înregistrari se face numai prin
parcurgerea tuturor înregistrarilor precedente;

 direct - selectarea unei înregistrari se face pe baza unei relatii de calcul

care determina locul (adresa) unde se gaseste pe suport înregistrarea
respectiva, permitând astfel accesul direct la ea;

Nota: Mai exista o metoda hibrida de organizare a datelor în fisiere si

anume metoda secvential indexata implementata de limbajul COBOL. Prin
aceasta metoda se creeaza grupe cu mai multe înregistrari la care accesul se
face direct, urmând ca selectionarea unei anumite înregistrari dintr-o grupa sa
se faca secvential.

Metoda de realizare a unei aplicatii folosind organizarea datelor în fisiere

clasice, creeaza trei mari neajunsuri:

Independenta datelor fata de programele de aplicatii.

Frecvent exista situatii în care mai multe aplicatii folosesc aceleasi date.
Programarea clasica necesita pentru fiecare program în parte descrierea
aceleasi structuri de date. O modificare în aceasta structura de date implica
refacerea tuturor programelor care au acces la aceasta. Desi exista posibilitati
de modernizare a programarii clasice prin proceduri, functii si fisiere incluse,
totusi dependenta programului de structurile de date este foarte strânsa în
cazul lucrului cu fisiere clasice, ceea ce duce la greutati deosebite în
activitatea de dezvoltare a aplicatiilor.

11
Redundanta datelor din fisierele clasice.

Notiunea de redundanta se refera la repetarea unor informatii.

O aplicatie contine în general mai multe fisiere. Acestea au legaturi între

ele prin niste date comune. Aceste date comune (redundante) pot la aplicatii
complexe sa ajunga în cantitati foarte mari. Acest lucru creeaza pe lânga
ocuparea unui spatiu de memorare inutil, în special dificultati în actualizarea
fisierelor (deoarece modificarea unei date comune trebuie sa se faca în toate
fisierele care o contin pe aceasta).

Integritatea datelor.

Notiunea de integritate se refera la faptul ca datele au o anumita structura

si ele trebuie sa respecte anumite corelatii logice. De exemplu, daca avem un
câmp care reprezinta vârsta unei persoane, o valoare negativa introdusa în
acesta va determina o 'eroare logica' în date.
Integritatea datelor .reprezinta poate cel mai important lucru pentru o
aplicatie complexa. Fisierele clasice nu au metode speciale de verificare si
protectie a structurilor logice (integritatea datelor) care se creeaza între datele
apartinând unuia sau mai multor fisiere.

2.2. Organizarea datelor în baze de date

Conceptul de baza de date a aparut în 1967 ca urmare a eforturilor pentru

crearea unei structuri de date care sa elimine cele trei mari neajunsuri
introduse de programarea cu fisiere clasice: independenta,
redundanta si integritatea datelor.

12
 În general este acceptata urmatoarea definitie pentru acest termen: "O baza
de date este o colectie de date operationale stocate, folosita de sistemele de
aplicatii ale unei anumite activitati ".
Baza de date va fi folosita de una sau mai multe aplicatii, care vor gestiona
activitatea respectiva.
Un sistem care permite crearea si manipularea bazelor de date se
numeste SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date ), sau DBMS (Data
Base Management System)
Implementarea acestei notiuni de catre sisteme ca IMS, IDMS, ORACLE,
DBASE, FOXPRO, Access, SQL, etc. s-a facut în principal cu scopul de a
elimina sau reduce cele trei neajunsuri ale programarii clasice.
Evident functie de performantele echipamentelor hardware pe care sunt
implementate aceste SGBD-uri, sunt eliminate într-o proportie mai mare sau
mai mica cele trei neajunsuri.
Deci practic fiecare SGBD rezolva într-o masura mai mare sau mai mica
anumite probleme legate de structurile de date, ne existând pâna în prezent un
model perfect.
În general un sistem care rezolva într-o proportie acceptabila problema
independentei datelor de programe poate fi considerat un SGBD.

2.3. Sisteme de administrare a bazelor de date

Exista trei categorii de administrare a bazelor de

date: ierarhic, în retea si relational.

13
2.3.1. Modelul ierarhic

Modelul ierarhic a fost propus de firma IBM spre sfârsitul anilor '60. El
sta la baza SGBD-urile ierarhice care sunt primele care au aparut ca sisteme
software ale bazelor de date.
Sistemele ierarhice(arborescente) au dat rezultate foarte bune pentru
aplicatiile cu baze de date din domenii bine precizate, cum ar fi de exemplu
tehnologia constructiilor de masini.
Abordarea ierarhica pare cea mai naturala. Datele sunt organizate într-
o structura arborescenta ramificata, cu un singur vârf, sub forma unei
piramide.
În modelul ierarhic fiecare nod din arbore corespunde unei clase de entitati
din lumea reala, iar drumurile dintre noduri reprezinta legaturile existente între
obiecte. Într-o asemenea structura fiecare 'parinte' poate avea mai multi 'copii',
dar un 'copil' nu poate avea decât un singur 'parinte'

În exemplul de mai jos este reprezentata o parte dintr-o baza de date,

organizata ierarhic, care contine componentele unui produs.
O asemenea abordare rezolva problema redundantei. De asemenea permite
modificari relativ usoare a structurii bazei de date.
Modelul ierarhic creeaza totusi dificultati majore:

 marimea exagerata a timpului de regasire a informatiilor(deci si a

actualizarii datelor), deoarece pentru a ajunge la o anumita entitate este
necesara parcurgerea fiecarei ramificatii de la vârf pâna la nivelul pe
care se gaseste acesta;

14
  numarul de ierarhii posibile creste combinatoric cu numarul
înregistrarilor, ceea ce poate conduce la "explozia" volumului de date,
greu controlabil;

 abordarea ierarhica nu este posibila pentru anumite structuri de date.

Acesta limite ale modelului ierarhic au determinat evolutia spre modelul

retea.

2.3.2. Modelul retea

Modelul retea folosit intens pentru realizarea bazelor de date în anii '70 si
având un domeniu de aplicabilitate mult extins fata de modelul ierarhic, a fost
propus de CODASYL(Conference of Data System Languages), un organism
international de lucru pentru baze de date

IDMS (Integrated Database Management System) realizat

de firma Cullinet Software Inc., este cel mai utilizat SGBD pentru baza de
date retea destinat sa functioneze pe calculatoare IBM.
Modelul ierarhic si cel în retea, stau la baza primei generatii de SGBD-uri.
Schema conceptuala descrisa cu un SGBD retea este compusa din definitii
de înregistrari ce reprezinta entitatile si legaturile dintre ele, precum si din
ansamblurile care exprima legaturile multi valoare dintre înregistrari.
Ea reprezinta o colectie de noduri si legaturi (un graf), fiecare nod putând fi
legat de oricare altul .

15
2.3.3. Modelul relational.

Limitele SGBD-urilor retea, au determinat evolutia spre sistemele

relationale, care reprezinta a doua generatie de SGBD-uri.
Modelul relational a fost prezentat pentru prima data în anul 1970 de
catre E.F. Codd si a fost perfectionat de catre C.J. Date cercetatori ai
companiei IBM. Concretizarea acestor studii a dus la aparitia SGBD-
ului DBAZE 2.
Modelul relational, este puternic, dar în acelasi timp este flexibil, simplu si
natural, permitând o proiectare relativ usoara a structurilor de date. Acest
lucru se face totusi printr-o crestere a redundantei datelor fata de celelalte
doua modele.
Modelul relational se compune din doua elemente
principale, tabele si relatii, prin care, un proces sau fenomen se poate descrie
schematic(modelare).

2.3.3.1. Tabele

Tabelele, printr-o structura asemanatoare cu a fisierelor clasice, vor

contine entitatile care se gasesc în baza de date. Fiecare tabel poate fi
considerat ca o structura în plan, bidimensionala, care descrie prin entitatile pe
care le contine o anumita multime de obiecte de acelasi fel.

Entitatile continute într-un tabel vor avea aceiasi structura, care va reprezenta
atributele (caracteristicile, câmpurile) obiectelor continute de tabel.

Nota: Definirea tabelelor, a proprietatilor lor si a câmpurilor componente,

permit asa cum se va vedea ulterior, rezolvarea problemelor legate

16
deintegritatea existentiala si de domeniu a bazei de date, adica de a garanta
existenta în baza de date a unor entitati unice si logice.

I.2.3.2 Relatiile

Relatiile, au rolul de a introduce a treia dimensiune în modelul relational, deci

de a permite extragerea de informatii din mai multe tabele în acelasi
timp(asemanator scarilor care fac legatura între nivele unei cladiri).

Asa cum se observa si din figura alaturata relatiile se realizeaza între doua
câmpuri (atribute), care reprezinta acelasi fel de informatii si care apartin celor
doua tabele între care se stabileste o relatie. Dealtfel, datorita acestei dublari a
informatiei folosita la realizarea relatiilor, modelul relational are un
grad ridicat de redundanta.

Nota: Relatiile au, asa cum se va vedea ulterior, o proprietate foarte

importanta, care va permite ca în baza de date sa se rezolve problemele
de integritate referentiala, adica de a se pastra corelatiile logice care trebuie sa
existe între câmpurile tabelelor cuplate prin relatii.

Exemplu.

Daca ne referim la exemplul prezentat anterior vom avea urmatoarele

relatii între tabele:

 Între tabelele 'STUDENŢI' si 'ÎNSCRISI', relatia dintre entitatile celor

doua tabele se va realiza prin câmpul(atributul): 'Cod student(CNP)'. În
acest fel, se poate acum stii care este codul specializarii la care este
înscris fiecare student, dar informatia folosita pentru aceasta
legatura('CNP') se va gasi în ambele tabele;

17
  Între tabelele 'SPECIALIZĂRI' si 'ÎNSCRISI', relatia dintre entitatile
celor doua tabele se va realiza prin câmpul(atributul): 'Cod specializare'.
Cu ajutorul celor doua relatii introduse pâna acum se va putea cunoaste
cum se numeste specializarea la care este înscris fiecare student;

 Între tabelele 'SPECIALIZĂRI' si 'MATERII', relatia dintre entitatile

celor doua tabele se va realiza prin câmpul(atributul): 'Cod specializare'.
Cu ajutorul celor trei relatii introduse pâna acum se va putea cunoaste
care sunt materiile de la fiecare specializare si care sunt materiile pe care
le are de parcurs fiecare student;

 Tabela 'NOTE', va fi legata prin câmpul 'Cod student' de

tabela 'STUDENŢI' si prin câmpul 'Cod materie' de tabela de 'MATERII'

Modelul relational prezentat, va arata ca în figura de mai jos:

Explicatie. Relatiile introduse între tabele permit ca sa se poata obtine

informatii complexe despre datele continute în tabele. Practic o relatie
introdusa permite completarea informatiilor obtinute dintr-o tabela, cu alte
informatii din alta tabela, deci cu obtinerea unei noi tabele, virtuale, care are
atributele(câmpurile) ambelor tabele.

18
CAPITOLUL 3 REALIZAREA PROIECTULUI

Tema acestui proiect constă în gestiunea unei baze de date pentru un

magazin cu articole sportive. Am ales această temă deoarece în ultimul timp
tinerii acordă mult timp întreținerii și menținerii sănătății . Nu numai tinerii
cât și adultii sunt împatimiti sălilor de sport pentru formarea masei musculare
și formării unui aspect fizic de tip sportiv.

3.1.Crearea Tabelelor

Tabelele aplicatiei sunt Articole sportive, Articole sportive Tenis, Articole

sportive ciclism, Articole sportive football, vom defini :
- atributele
- relatiile intre tabele

Entităţi Atribute
1.Articole sportive # Cod articol
*Denumire articol
*Marimi
* Pret
* Firma
*Sex
2.Articole sportive Tenis # Categorie
* Denumire articol
* Pret
*Marimi
* Nr Bucati
* Valoare

3.Aricole sportive # Categorie

Ciclism * Denumire articol
* Pret
*Marimi
* Nr Bucati
* Valoare

19
 4.Articole sportive # Categorie
footall * Denumire articol
* Pret
*Marimi
* Nr Bucati
* Valoare

3.2. Relaţiile

Entităţi Tip relaţie Relaţii

1. Aricole Sportive One to Many Un Articol sportiv poate sa apara de
mai multe ori in tabelul Facturi. .
2.Articole sportive Tenis One to Many Un Articol sportive de ciclism poate
sa predea la mai multe cursuri deci
apare codul sau de mai multe ori in
tabelul Facturi.
3.Articole sportive Ciclism One to Many Un Articol sportiv din ciclism poate
sa participe la mai multe cursuri deci
codul sau poate sa apara de mai multe
ori in tabelul Facturi.

3.3.Schema de sistem

20
3.4. Descrierea tabelelor

3.4.1.Tabelul ARTICOLE SPORTIVEStructura

CONTINUT Tabelul ARTICOLE SPORTIVE

21
3.4.2.Tabelul Facturi– continut

Structura Tabelul Facturi

22
3.4.3.Tabelul CLIENTI – structura

CONTINUT Tabelul CLIENTI

23
3.5. MENIUL PRINCIPAL

24
3.6. Interogarile

3.6.1. Interogarea Articole sportive ciclism

Structura interogarii

25
Rezultatul executarii interogarii

3.6.2. Interogarea articole sportive tenis

In aceasta interogare se aplica formula de calcul a valorii fiecarui tip de produs facturat. Se
inmulteste pretul produsului (din tabelul Articole sportive) cu numarul de bucati
comandate(din tabelul Facturi).

Valoare: [Facturi tabel]![Nr bucati]*[Aticole sportive]![Pret]

26
Valoare: [Facturi tabel]![Nr bucati]*[Aticole sportive]![Pret]

3.6.3. Interogarea articole sportive Football

Valoare: [Facturi tabel]![Nr bucati]*[Aticole sportive]![Pret]

27
3.6.4. Interogarea Articole sportive Baschet in luna martie

28
Formula de selectie prntru luna martie

Between #3/1/2015# And #3/31/2015#

Valoare: [Aticole sportive]!Pret*[Facturi tabel]![Nr bucati]

29
CAPITOLUL 4 RAPOARTE

Fiecare raport este creat din interogarea cu acelasi nume. Am ales aceasta solutie pentru a fi
mai usor in viitor sa fac eventuale corecturi.

4.1. Vanzari articole sportiveciclism

Forma de proiectare a raportului (design view)

30
4.2. Vanzari articole sportive Baschet in luna Martie

Acest raport este creat din interogarea cu acelasi nume. Analog se pot crea rapoarte pentru
fiecare luna calendaristica.

Forma de proiectare a raportului (design view)

4.3. Lista articolelor sportive

31
Acest raport genereaza toate articolele sportive grupate pe tipul de sport. Codificarea
utilizata este semnificativa cod articol se compune din 4 caractere primul reprezinta o litera
iar urmatoarele 3 caractere este un numar de ordine al articolului in cadrul tipului de sport.
(F = Fotbal, T= Tenis, C = Ciclism , B = Baschet).

Forma de proiectare a raportului (design view)

32
4.4. Articole sportive Footbal

Acest raport genereaza vanzarile din categoria articolelor sportive pentru footbal.

33
Forma de proiectare a raportului :

34
4.5. Raportul Vanzarilor grupate pe clienti

In acest raport sunt grupate vanzarile pe client in numar de bucati.

35
36
CAPITOLUL 5 FORMS

5.1. Adaugare articole sportive5.3.

5.2. Adaugare clienti

5.3. Meniul principal

37
38
CAPITOLUL 6 PROCEDURI MACRO

6.1. Articole Baschet in luna Martie

Fiecare procedura macro deschide o interogare , apoi da in executie raportul creat

din acea interogare si la sfarsit inchide interogarea pentru a ramane in fata utilizatorului
numai raportul solicitat.

6.2. Articole sportive Footbal

6.3. Lista articolelor sportive

39
6.3 Vanzari articole ciclism

40
 Concluzie

Aplicatia se poate utiliza cu succes pentru o firma de comert in

domeniul articolelor sportive. Se poate dezvolta introducand alte tipuri de
articole cu codificarea corespunzatoare a produsului.

41
 BIBLIOGRAFIE

1. Baze de date, Sabau Gheorghe, Editura Matrix Rom,

Bucuresti 2008
2. Baze de date : organizare, proiectare si implementare,
Lungu Ion, Bodea ConstantaEditura All, Bucuresti, 1995
3. Depozite de date, AIRINEI D Editura Polirom, Iasi, 2002.
4. Baze de date, BÂSCA O, Editura ALL, Bucuresti, 1997.
5. DATE C.J., Baze de date, Editura Plus, Bucuresti, 2005.
6. DOLLINGER R., Baze de date si gestiunea tranzactiilor,
Editura Albastra,
7. EAGLESTONE B., s.a., Web Database Systems, Mc Graw

Hill Book Company,

42
 Va multumin !

[email protected]

43