ALGEBRA LINIARA

1. Ecuatia Cayley-Hamilton
2. Puterea n a unei matrice patratice
3. Sisteme de ecuatii liniare
4. Determinanti Vandermonde
5. Probleme propuse

1. ECUATIA CAYLEY-HAMILTON (C-H)

𝑎 𝑏
A =( ) 𝜖ℳ2 (ℂ)
𝑐𝑑
𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝐴2 − (𝑎 + 𝑑 )𝐴 + (𝑎𝑑 − 𝑏𝑐 )𝐼2 = 02
⇒ {
𝐴2 − (𝑇𝑟𝐴)𝐴 + det⁡(𝐴)𝐼2 = 02

Problema 1.1 (Admitere 2009)

1 2
Fie A =( ) 𝜖ℳ2 (ℤ).
3 4
(i) Numarul solutiior ecuatiei 𝑋 2 = 𝐴 , 𝑋𝜖ℳ2 (ℝ)este:
A: 1; ⁡𝑩:⁡0⁡; ⁡𝐂:⁡⁡2; ⁡𝑫: 3; E: ∞
(ii) Numarul solutiior ecuatiei 𝑋 3 = 𝐴 , 𝑋𝜖ℳ2 (ℤ)⁡este:
A: 1; ⁡𝑩:⁡5⁡; ⁡𝐂:⁡⁡2; ⁡𝑫: 0; E: ∞
 (iii) Daca 𝐴3 = 𝑎3 𝐴 + 𝑏3 𝐼2 , atunci perechea (𝑎3 , 𝑏3 ) este:
A: (1, 5); ⁡𝑩:⁡(𝟐1,25); ⁡𝐂:⁡⁡(27,10); ⁡𝑫: (27,15); E: (25,10)
(iv) Daca 𝐴𝑛 = 𝑎𝑛 𝐴 + 𝑏𝑛 𝐼2 , atunci :
A: 𝑎𝑛+1 = 5𝑎𝑛 + 𝑏𝑛 ; ⁡𝑩:⁡𝑎𝑛+1 = 5𝑎𝑛 + 2𝑏𝑛 ⁡; ⁡𝐂:⁡⁡𝑎𝑛+1 =
3𝑎𝑛 + 𝑏𝑛 ; ⁡𝑫: 𝑎𝑛+1 = −5𝑎𝑛 + 2𝑏𝑛 ; E: 𝑏𝑛+1 = 3𝑎𝑛
Rezolvare
𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟
(i) 𝑋2 = 𝐴 ⇒ det⁡(𝑋 2 ) = det(𝐴) ⇒ (det 𝑋)2 = −2,⁡
imposibil, deoarece 𝑋𝜖ℳ2 (ℝ) , deci ⁡𝑑𝑒𝑡𝑋𝜖⁡ℝ si (det 𝑋 )2 ≥
0.
𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟
(ii) 𝑋3 = 𝐴 ⇒ det⁡(𝑋 3 ) = det(𝐴) ⇒ (det 𝑋)3 = −2,⁡
imposibil. Intr-adevar, ⁡𝑋𝜖ℳ2 (ℤ) , deci ⁡𝑑𝑒𝑡𝑋⁡𝜖⁡ℤ⁡; pe de alta
3
parte, din (det 𝑋)3 = −2, rezulta 𝑑𝑒𝑡𝑋 = √−2 ∉ ⁡ℤ.
(iii) (C-H): 𝐴2 − (1 + 4)𝐴 + (4 − 6)𝐼2 = 02 , adica
𝐴2 − 5𝐴 − 2𝐼2 = 02 ⟺ 𝐴2 = 5𝐴 + 2𝐼2 ⁡⁡(1).
𝐴3 = 𝐴2 𝐴 =
Mai departe, utilizand relatia (1), obtinem:
5𝐴2 + 2𝐴 = 5(5𝐴 + 2𝐼2 ) + 2𝐴 = 27𝐴 + 10 𝐼2 ,⁡ deci (𝑎3 , 𝑏3 ) =
(27,10).
(iv) Din datele problemei, primim:
𝐴𝑛 = 𝑎𝑛 𝐴 + 𝑏𝑛 𝐼2 (2)
𝐴𝑛+1 = 𝑎𝑛+1 𝐴 + 𝑏𝑛+1 𝐼2 (3)
Mai departe, utilizand relatiile (2) si (1), obtinem:
𝐴𝑛+1 = 𝐴𝑛 𝐴 = 𝑎𝑛 𝐴2 + 𝑏𝑛 𝐴 = 𝑎𝑛 (5𝐴 + 2𝐼2 ) + 𝑏𝑛 𝐴,⁡ deci
𝐴𝑛+1 = (5𝑎𝑛 + 𝑏𝑛 )𝐴 + 2𝑎𝑛 𝐼2 (4).
Din (3) si (4) rezulta 𝑎𝑛+1 = 5𝑎𝑛 + 𝑏𝑛 si 𝑏𝑛+1 = 2𝑏𝑛 .

Problema 1.2 (Concurs Licee partenere, 2016)

1 2
Fie matricea A =( ⁡) 𝜖ℳ2 (ℝ). Pentru fiecare pereche (a,b) de numere
⁡−2 5
reale definim matricea 𝑋(𝑎, 𝑏) = 𝑎𝐴 − 𝑏𝐼2 ⁡⁡𝜖⁡ℳ2 (ℝ).

(i) (𝑋 (𝑎, 𝑏))2 = 02 ⁡ daca si numai daca

A: a = b = 0; ⁡𝑩:⁡b = 3a; ⁡𝐂:⁡⁡𝑏 = −3𝑎; ⁡𝑫: 𝑏 2 = 9𝑎2 ; E: alt⁡raspuns
(ii) Perechea (a,b) de numere reale pentru care ⁡𝑋 (𝑎, 𝑏) = 𝐴2 este:
A: (6,9); ⁡𝑩:⁡(6, −9); ⁡𝐂:⁡⁡(−6, −9); ⁡𝑫: (−9, 6); E: (9, −6)
(iii) Perechea (a,b) de numere reale pentru care ⁡𝑋 (𝑎, 𝑏) = 𝐴−1 este:
1 1 1 1 1 2 1 2 1 2
A: ( . ) ; ⁡𝑩:⁡ (− . ) ; ⁡𝐂:⁡⁡ ( . − ) ; ⁡𝑫: ( . − ); E: (− . − )
6 9 9 6 6 9 6 3 9 3
(iv) Daca sirurile (𝑎𝑛 ) si (𝑏𝑛 ) verifica relatia ⁡𝑋(𝑎𝑛 , 𝑏𝑛 ) = 𝐴𝑛 ⁡ pentru orice
𝑎𝑛
numar natural n, atunci valoarea limitei lim este:
𝑛→∞ 𝑏𝑛

1 1 2 1 3
A: ⁡ ; ⁡𝑩:⁡ ; ⁡𝐂:⁡⁡ ; ⁡𝑫: ; E:
6 2 3 3⁡ 2
Rezolvare
(i) Ecuatia Cayley-Hamilton este
⁡𝐴2 − 6𝐴 + 9𝐼2 = 02 ⟺ 𝐴2 = 6𝐴 − 9𝐼2 ⁡⁡(1).
Pe de alta parte, (𝑋(𝑎, 𝑏))2 = (𝑎𝐴 − 𝑏𝐼2 )2 = ⁡ 𝑎2 𝐴2 − 2𝑎𝑏𝐴 + 𝑏 2 𝐼2 (2).

Din (1) si (2) rezulta (𝑋 (𝑎, 𝑏))2 = (6𝑎2 − 2𝑎𝑏)𝐴 − (9𝑎2 − 𝑏 2 )𝐼2 .

Astfel, ⁡(𝑋 (𝑎, 𝑏))2 = 02 ⁡ revine la egalitatile 6𝑎2 − 2𝑎𝑏 = 0⁡𝑠𝑖 9𝑎2 − 𝑏 2 =0,
i.e. 2𝑎(3𝑎 − 𝑏) = 0 si (3𝑎 − 𝑏)(3𝑎 + 𝑏) = 0,⁡ adica 𝑏 = 3𝑎.
(ii) Din relatia (1), deducem (a,b) = (6,9).
 (iii) Egalitatea data revine la ⁡𝑎𝐴 − 𝑏𝐼2 = 𝐴−1 . Prin inmultire cu matricea A
obtinem 𝑎𝐴2 − 𝑏𝐴 = 𝐼2 , de unde primim, via (2)
1 2
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡(6𝑎 − 𝑏)𝐴 − (9𝑎 + 1)𝐼2 = 02 , deci (𝑎, 𝑏) = (− . − ).
9 3
(iv) Din relatia data deducem ⁡⁡𝐴𝑛 = 𝑎𝑛 𝐴 − 𝑏𝑛 𝐼2 ⁡⁡ (3).
2
Scriem relatia (1) sub forma (𝐴 − 3𝐼2 ) = 02 . (4)
Pe de alta parte, cu notatia 𝐵 = 𝐴 − 3𝐼2 ,⁡⁡din (4) rezulta
⁡⁡𝐵𝑛 = 02 , pentru orice 𝑛 ≥ 2⁡⁡ (5)
Mai departe, avem succesiv, utilizand (5):

𝐴𝑛 = (3𝐼2 +𝐵)𝑛 = 𝐶𝑛0 (3𝐼2 )𝑛 + ⁡ 𝐶𝑛1 ⁡(3𝐼2 )𝑛−1 𝐵 + 𝐶𝑛2 ⁡(3𝐼2 )𝑛−2 𝐵2 +
𝑛
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡+ ⋯ ⁡⁡+𝐶𝑛𝑛 𝐵 = 3𝑛 𝐼2 + 𝑛3𝑛−1 ⁡𝐵 = 3𝑛 𝐼2 + 𝑛3𝑛−1 ⁡(𝐴 − 3𝐼2 ), i.e.
𝑛 𝑛−1 𝑛
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐴 = 𝑛3 ⁡𝐴 − 3 (𝑛 − 1)𝐼2 (6).
Din (3) si (6) primim 𝑎𝑛 = 𝑛3𝑛−1 si 𝑏𝑛 = 3𝑛 (𝑛 − 1), asadar
𝑎𝑛 1
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡ lim ⁡ =⁡
𝑛→∞ 𝑏𝑛 3⁡
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡

2. PUTEREA n A UNEI MATRICE PATRATICE

2.1. Matrice de rotatie

cos 𝑡 −sin 𝑡 𝑖𝑛𝑑
A =( ) 𝜖ℳ2 (ℝ) ⇒
sin 𝑡 cos 𝑡
cos 𝑛𝑡 − sin 𝑛𝑡
𝐴𝑛 =( ), n⁡𝜖⁡ℤ
sin 𝑛𝑡 cos 𝑛𝑡
Generalizare
𝑎 −𝑏
A =( ) 𝜖ℳ2 (ℝ) ; r= √𝑎2 + 𝑏2
𝑏 𝑎
 𝑎 𝑏
−
A = r (𝑏𝑟 𝑎
𝑟
)
𝑟 𝑟

𝑎 2 𝑏 2
Deoarece (𝑟 ) + (𝑟 ) = 1, exista ⁡𝑡𝜖[0,2𝜋) astfel incat
𝑎 ⁡⁡𝑏
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑟 = cos 𝑡⁡⁡𝑠𝑖⁡⁡ = sin 𝑡, deci
𝑟
cos 𝑡 −sin 𝑡 cos 𝑛𝑡 − sin 𝑛𝑡
A =𝑟 ( ), asadar 𝐴𝑛 =⁡𝑟 𝑛 ( ).
sin 𝑡 cos 𝑡 sin 𝑛𝑡 cos 𝑛𝑡

Problema 2.1 (Admitere 2018 ; Problemele 770,771,772/TG2024)

1 −1 𝑥𝑛 −𝑦𝑛
Fie A =( ) 𝜖ℳ2 (ℝ)⁡⁡si 𝐴𝑛 =(𝑦 𝑥𝑛 ) , n𝜖ℕ.
1 1 𝑛
(𝐢)⁡2𝐴 − 𝐴2 este:
A: A+𝐼2 ; ⁡𝑩:⁡𝐼2 ; ⁡𝐂:⁡⁡2𝐼2 ; ⁡𝑫: 02 ; E:⁡A − 𝐼2
(𝐢𝐢)⁡𝐴48 este:
A: 02 ; ⁡𝑩: 212 𝐼2 ; ⁡𝐂:⁡⁡248 𝐼2 ;⁡; ⁡𝑫: 248 𝐴;⁡E: 224 𝐼2
2 +𝑦 2
𝑥10 10
(iii) este:
𝑥82 +𝑦82

A: 16; ⁡𝑩:⁡2; ⁡𝐂:⁡⁡8; ⁡𝑫: 4; E: 1

Rezolvare
(i) Din ecuatia (C-H) obtinem:
𝐴2 − 2𝐴 + 2𝐼2 = 02 ⟺ ⁡2𝐴 − 𝐴2 = 2𝐼2 ⁡⁡.
(ii) Metoda 1. Scriem A sub forma unei matrice de rotatie
generalizate:
 1 1 𝜋 𝜋
− cos 4 −sin 4
2 √2
𝐴 = √1 + 1 (√1 1 ) = √2 ( 𝜋 𝜋 ), de unde
sin 4 cos 4
√2 √2
obtinem:
𝑛𝜋 𝑛𝜋
cos
−sin
𝐴𝑛 = ⁡ (√2)𝑛 ( 4 4)
𝑛𝜋 𝑛𝜋
sin cos
4 4
cos 12𝜋 −sin 12𝜋 1 0
Astfel, 𝐴48 = ⁡ 224 ( ) = 224 ( )=
sin 12𝜋 cos 16𝜋 0 1
224 ⁡𝐼2 .
Metoda 2. Calculand succesiv puterile lui A, obtinem
𝐴4 = −4𝐼2 , deci 𝐴48 = (𝐴4 )12 = ⁡ 224 ⁡𝐼2 .
(iii) Metoda 1. Din datele problemei si (ii), Metoda 1, primim:
𝑛 𝑛𝜋 𝑛 𝑛𝜋
𝑥𝑛 = (√2) cos si 𝑦𝑛 = (√2) sin ,⁡ asadar
4 4
𝑥 2 +𝑦 2 210
10 10
𝑥𝑛2 + 𝑦𝑛2 = 2𝑛 .⁡ Astfel, 2 2 =⁡ = 22 = 4.
𝑥8 +𝑥8 ⁡28
Metoda 2. Observam ca det⁡(𝐴𝑛 )⁡= 𝑎𝑛2 + 𝑏𝑛2 ,⁡ deci
2 +𝑦 2
𝑥10 det⁡(𝐴10 )⁡ (det 𝐴)10 ⁡
10
= = = (det𝐴)2 = 22 = 4.
𝑥82 +𝑥82 8
det⁡(𝐴 )⁡ (det𝐴) ⁡ 8

2.2 Utilizarea ecuatiei Cayley-Hamilton (C-H)

 𝑎 𝑏
A =( ) 𝜖ℳ2 (ℂ)
𝑐 𝑑
𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝐴2 − (𝑎 + 𝑑 )𝐴 + (𝑎𝑑 − 𝑏𝑐 )𝐼2 = 02
⇒ {
𝐴2 − (𝑇𝑟𝐴)𝐴 + det⁡(𝐴)𝐼2 = 02

2.2.1. Daca det A = 0, atunci 𝐴2 = (𝑇𝑟𝐴)𝐴 = (𝑎 + 𝑑 )𝐴

𝑖𝑛𝑑
⇒ 𝐴𝑛 = (𝑎 + 𝑑)𝑛−1 𝐴 = (𝑇𝑟𝐴)𝑛−1 𝐴⁡, 𝑛 ≥ 2.
𝑖𝑛𝑑
2
2.2.2. Daca TrA = a+d = 0, atunci 𝐴 = (𝑏𝑐 − 𝑎𝑑 )𝐼2 ⇒
𝐴2𝑛 = (𝑏𝑐 − 𝑎𝑑 )𝑛 𝐼2 ⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑠𝑖
𝐴2𝑛+1 = (𝑏𝑐 − 𝑎𝑑 )𝑛 𝐴
______________________________________________
2.3. Utilizarea unor formule de calcul matriceal
Fie A, B 𝝐𝓜𝒌 (ℂ). Daca AB=BA, atunci:
(𝒊)⁡⁡⁡𝐴𝑛 − 𝐵𝑛
= (𝐴 − 𝐵)(⁡𝐴𝑛−1 + 𝐴𝑛−2 𝐵 + 𝐴𝑛−3 𝐵2 + ⋯ + 𝐵𝑛−1 )
(ii) ⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐴2𝑛+1 + 𝐵2𝑛+1 =
(𝐴 + 𝐵)(⁡𝐴2𝑛 − 𝐴2𝑛−1 𝐵 + 𝐴2𝑛−2 𝐵2 − 𝐴2𝑛−3 𝐵3 + ⋯ + 𝐵2𝑛 )
(𝒊𝒊𝒊)⁡⁡𝑩𝒊𝒏𝒐𝒎𝒖𝒍⁡𝒍𝒖𝒊⁡𝑵𝒆𝒘𝒕𝒐𝒏 ∶ ⁡⁡ (𝐴 + 𝐵)𝑛 = ∑𝑛𝑘=0 𝐶𝑛𝑘 𝐴𝑛−𝑘 𝐵𝑘 ,
unde ⁡𝑛 ≥ 1 si 𝐴0 ≝ ⁡ 𝐼𝑘 .

OBS. Egalitatile de mai sus au loc daca, de exemplu, 𝐵 = 𝛼𝐼𝑘 ,⁡⁡𝛼⁡𝜖⁡ℂ

2.3.1. Daca 𝐴2 + 𝛼𝐴 + 𝛼 2 𝐼𝑘 = 0𝑘, atunci 𝐴3 =𝛼 3 𝐼𝑘 ⁡, deci
 𝐴3𝑛 = ⁡ 𝛼 3𝑛 𝐼𝑘
{ 𝐴3𝑛+1 = ⁡ 𝛼 3𝑛 𝐴
𝐴3𝑛+2 = ⁡ 𝛼 3𝑛 𝐴2
Intr-adevar,
3
𝐴3 − (𝛼𝐼𝑘 ) = (𝐴 − 𝛼𝐼𝑘 )(⁡𝐴2 + 𝛼𝐴 + 𝛼2 𝐼𝑘 ) ⁡ = 0𝑘

2.3.2. Daca 𝐴2 − 𝛼𝐴 + 𝛼 2 𝐼𝑘 = 0𝑘, atunci 𝐴3 =−𝛼 3 𝐼𝑘 ⁡, deci

𝐴3𝑛 = ⁡ (−1)𝑛 𝛼 3𝑛 𝐼𝑘
{ 𝐴3𝑛+1 = (−1)𝑛 ⁡𝛼 3𝑛 𝐴
𝐴3𝑛+2 = (−1)𝑛 ⁡𝛼 3𝑛 𝐴2
Similar,
3
𝐴3 + (𝛼𝐼𝑘 ) = (𝐴 + 𝛼𝐼𝑘 )(⁡𝐴2 − 𝛼𝐴 + 𝛼2 𝐼𝑘 ) ⁡ = 0𝑘

2.3.3. Daca 𝐴𝑛 + 𝛼𝐴𝑛−1 + 𝛼 2 𝐴𝑛−2 + ⋯ + 𝛼 𝑛 𝐼𝑘 = 0𝑘 ,⁡atunci

𝐴𝑛+1 ⁡=⁡𝛼 𝑛+1 𝐼𝑘

2𝑛−2 2𝑛−3
2.3.4 Daca ⁡𝐴2𝑛 − 𝛼𝐴2𝑛−1 + 𝛼2 𝐴 − 𝛼3 𝐴 + ⋯ + 𝛼2𝑛 𝐼𝑘 =
0𝑘 , atunci 𝐴2𝑛+1 =−𝛼 2𝑛+1 𝐼𝑘

Problema 2.2 (Simulare 2023; Problemele 973, 974, 975/TG 2024)

1 𝑎
Fie ⁡𝑎⁡ϵ⁡ℂ si fie matricea A =( ⁡) .
−𝑎 1
(i) Multimea valorilor lui a pentru care 𝐴2 − 2𝐴 + 𝐼2 = 02 ⁡⁡⁡este:

A: {1, −1}⁡⁡; ⁡𝑩:⁡{𝑖, −𝑖}⁡⁡; ⁡𝐂:⁡⁡{⁡0⁡}⁡; ⁡𝑫: {⁡√2⁡, −√2⁡}; E: Φ

(ii) Daca a=i , atunci numarul solutiilor X 𝜖ℳ2 (ℂ)⁡ ale ecuatiei 𝐴𝑋 = 𝐼2
este:
A: 0⁡; ⁡𝑩:⁡1⁡; ⁡𝐂:⁡⁡2⁡; ⁡𝑫: 4; E: ∞
(iii) Daca a=i , atunci 𝐴100 este:
A: 299 𝐴; ⁡𝑩: 2100 𝐴; ⁡𝐂:⁡ − 299 𝐴;⁡; ⁡𝑫: - 2100 𝐴;⁡⁡E: 𝑂2

Rezolvare
(i) Ecuatia Cayley-Hamilton este
⁡𝐴2 − 2𝐴 + (1 + ⁡𝑎2 ) = ⁡ 𝑂2 , de unde rezulta 1 + ⁡𝑎2 = 1 , deci 𝑎 = ⁡0.
𝑥 𝑦
(ii) Metoda 1. Fie X =( ). Ecuatia ⁡𝐴𝑋 = 𝐼2 conduce la sistemul de
𝑧 𝑡
ecuatii
𝑥 + 𝑖𝑧 = 1
𝑦 + 𝑖𝑡 = 0
{
−𝑖𝑥 + 𝑧 = 0
−𝑖𝑦 + 𝑡 = 1
Din prima ecuatie rezulta 𝑥 = 1 − 𝑖𝑧, care inlocuita in ecuatia a treia furnizeaza
contradictia ⁡⁡−𝑖 − 𝑧 + 𝑧 = 0. Asadar, ecuatia matriceala 𝐴𝑋 = 𝐼2 nu are
solutii.

Metoda 2 Din egalitatea 𝐴𝑋 = 𝐼2 deducem det⁡(𝐴𝑋) = det⁡(𝐼2 ), i.e.

(det 𝐴)(𝑑𝑒𝑡𝑋) = 1 , ceea ce conduce la contradictia ⁡0. (𝑑𝑒𝑡𝑋) = 1,⁡
asadar ecuatia matriceala 𝐴𝑋 = 𝐼2 nu are solutii.

(iii) Daca a=i, atunci det 𝐴 = 0 , de unde ( conform observatiei 2.2.1.

de mai sus) obtinem 𝐴𝑛 = (𝑎 + 𝑑)𝑛−1 𝐴 = (𝑇𝑟𝐴)𝑛−1 𝐴, deci
𝐴100 = ⁡ 299 𝐴

Problema 2.3 ( Simulare 2021 ; Problemele 853, 854, 855/TG 2024)

 3 −4 0
Se considera matricea 𝑨 = (1 −1 0) 𝜖ℳ3 (ℝ).
0 0 1
(i) Determinantul matricei A este
A: 1⁡; ⁡𝑩:⁡0⁡; ⁡𝐂:⁡⁡2⁡; ⁡𝑫: 7; E: 3
(ii) (𝐴 − 𝐼3 )2 este:
A: 𝐼3 ⁡; ⁡𝑩:⁡03 ⁡; ⁡𝐂:⁡𝐴⁡; ⁡𝑫: 𝐴 − 𝐼3 ; E: −𝐼3
(iii) ⁡𝐴2021 este:
A: 𝑨 − 𝐼3 ⁡; ⁡𝑩:⁡03 ⁡; ⁡𝐂:⁡𝐴 + 2020⁡𝐼3 ⁡; ⁡𝑫: 2021𝐴 − 2020𝐼3 ; E: 2020𝐴 + 2021𝐼3
Rezolvare
(i) Calcul direct
2 −4 0
(ii) 𝐴 − 𝐼3 = (1 −2 0), urmat de calcul direct.
0 0 0
(iii) Metoda1.
Din (ii) rezulta ⁡𝐴2 = 2𝐴 − 𝐼3 , de unde deducem succesiv
⁡𝐴3 = ⁡𝐴2 . 𝐴 = (2𝐴 − 𝐼3 )𝐴 = 2(2𝐴 − 𝐼3 ) − 𝐴 = 3𝐴 − 2𝐼3
⁡𝐴4 = ⁡𝐴3 . 𝐴 = (3𝐴 − 2𝐼3 )𝐴 = 3(2𝐴 − 𝐼3 ) − 2𝐴 = 4𝐴 − 3𝐼3
Prin inductie, ⁡𝐴𝑛 = 𝑛𝐴 − (𝑛 − 1)𝐼3 , deci ⁡𝐴2021 = 2021⁡𝐴 − 2020⁡𝐼3 .

Metoda 2. Notand 𝐵 = 𝐴 − 𝐼3 , din (ii) rezulta

⁡⁡𝐵𝑛 = 03 , pentru orice 𝑛 ≥ 2⁡⁡ (1).

Mai departe, utilizand (1) obtinem:

𝐴𝑛 = (𝐼3 +𝐵)𝑛 = 𝐶𝑛0 (𝐼3 )𝑛 + ⁡ 𝐶𝑛1 ⁡(𝐼3 )𝑛−1 𝐵 + 𝐶𝑛2 ⁡(𝐼3 )𝑛−2 𝐵2 +
𝑛
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡+ ⋯ ⁡⁡+𝐶𝑛𝑛 𝐵 = 𝐼3 + 𝑛⁡𝐵 = 𝐼3 + 𝑛⁡(𝐴 − 𝐼3 ), i.e.
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐴𝑛 = 𝑛⁡𝐴 − (𝑛 − 1)𝐼3 .

Problema 2.4 (Admitere 2019; Problema 821/TG 2024)

Fie A ϵℳ2 (ℂ) o matrice inversabila astfel incat 𝐴 + 𝐴−1 = 𝐼2 .
Matricea 𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 +…+𝐴2019 este:
A:⁡⁡𝟐A − 𝐼2 ; ⁡𝑩:⁡𝟐A + 𝐼2 ⁡; ⁡𝐂:⁡ − 𝟐A + 𝐼2 ; ⁡𝑫: −𝟐A − 𝐼2 ; E: A + 𝐼2 ⁡
Rezolvare.
Inmultind egalitatea data cu A, obtinem: 𝐴2 + 𝐼2 = 𝐴,⁡ deci
𝐴2 = 𝐴 − 𝐼2 ⁡⁡⁡(𝟏)
De aici, obtinem :
(⁡𝟏⁡) (⁡𝟏⁡)
𝐴 = 𝐴 . 𝐴⁡ ⇒ 𝐴 = (𝐴 − 𝐼2 )𝐴 = 𝐴2 − 𝐴 ⇒ 𝐴3 = −⁡𝐼2
3 2 3

Obs. Egalitatea ⁡𝐴3 = −𝐼2 se putea deduce, similar cu Ex. 3.5, astfel:
⁡𝐴3 + 𝐼2 = ⁡𝐴3 + ⁡(𝐼2 )3 = (𝐴 + 𝐼2 )(𝐴2 − 𝐴 + 𝐼2 ) = (𝐴 + 𝐼2 ). 02 =
02 , utilizand (𝟏).

Asadar,
𝐴3 = −⁡𝐼2 ⇒ 𝐴4 = 𝐴3 . 𝐴 = −𝐴, 𝐴5 ⁡=⁡−𝐴2 , 𝐴6 = ⁡ 𝐼2⁡ (𝟐)
Astfel, din (2)⁡rezulta:
𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4 + 𝐴5 = 𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 − 𝐼2 − 𝐴 − 𝐴2 = 02 (𝟑)
Mai departe obtinem, succesiv:
𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 +…+𝐴2019 = (𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4 + 𝐴5 ) +
(⁡𝐴6 + 𝐴7 + 𝐴8 + 𝐴9 + 𝐴10 + 𝐴11 ) + ⋯ + (⁡𝐴2010 + 𝐴2011 + 𝐴2012 +
𝐴2013 + 𝐴2014 + 𝐴2015 ) + (𝐴2016 + 𝐴2017 + 𝐴2018 + 𝐴2019 ) = (𝐼2 +
𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4 + 𝐴5 ) + 𝐴6 (𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4 + 𝐴5 ) + ⋯ +
𝐴2010 (𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4 + 𝐴5 ) + 𝐴2016 (𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 )
(⁡𝟑⁡)&(⁡𝟐⁡)
⇒ ⁡𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 +…+𝐴2019 = 02 + 𝐴6 . 02 + ⋯ +
𝐴2010 . 02 + (𝐴6 )372 (𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 ) = 𝐼2 (𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 ) =
⁡𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3
(⁡𝟏⁡)&(⁡𝟐⁡)
⇒ ⁡𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 +…+𝐴2019 = ⁡ 𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 = 𝐼2 +
𝐴 + 𝐴 − 𝐼2 −𝐼2 = 2𝐴 − 𝐼2 .

Problema 2.5. (Simulare 2019; Problemele 795, 796, 797/TG 2024)

Fie⁡𝜀 radacina pozitiva a ecuatiei ⁡⁡𝑥 2 − 𝑥 − 1 = 0 si
1
1−𝜀
A =( ) 𝜖⁡ℳ2 (ℝ).
𝜀
1 𝜀−1
(i) ⁡⁡𝜀3 este:
A: 𝜀 − 2; ⁡𝑩:⁡𝟐𝜀 − 1; ⁡𝐂:⁡⁡𝟐𝜀 + 1; ⁡𝑫:⁡ − 𝜀 + 2: 2; E: 𝜀
(ii) det(⁡𝐴2019 ) este:
A: 1; ⁡𝑩:⁡0; ⁡𝐂:⁡⁡2019; ⁡𝑫: −1; E: 2
(iii) Matricea ⁡𝐴2019 este:
A:⁡⁡𝜀𝐼2 ; ⁡𝑩:⁡ − A; ⁡𝐂:⁡𝐼2 ; ⁡𝑫: −𝜀𝐼2 ; E: A
Rezolvare.
(i) Din ⁡⁡𝜀2 − 𝜀 − 1 = 0⁡ rezulta
⁡𝜀2 = 𝜀 + 1⁡⁡⁡ (𝟏) ,
⁡⁡𝜀 3 = 𝜀 2 . 𝜀 = (𝜀 + 1). 𝜀 = 𝜀 2 + 𝜀 = 𝜀 +
de unde primim
1 + ⁡𝜀 = 2𝜀 + 1.
 1 1
(ii) Din (𝟏) , prin inmultire cu , primim 𝜀 = 1 + ⁡, i.e.
𝜀 𝜀
1
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝜀 − 1 = (𝟐)
𝜀

2 1 (⁡𝟐⁡)&(⁡𝟏⁡) 1 1
Astfel, detA =−(𝜀 − 1) − ⁡⁡⇒ detA = − 𝜀2 − 𝜀 =
𝜀
𝜀+1
− = ⁡ −1.
𝜀2

(iii) Ecuatia (C-H) asociata matricei A este:

⁡𝐴2 − 0. 𝐴 + (−1)𝐼2 = 02 , i.e. ⁡𝐴2 = 𝐼2 .
Astfel, ⁡𝐴2019 = ⁡𝐴2018 . 𝐴 = ⁡(⁡𝐴2 )1009 . 𝐴 = (⁡𝐼2 )1009 . 𝐴 =
⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐼2 . 𝐴 = 𝐴.

3. SISTEME DE ECUATII LINIARE

Se considera un sistem liniar de m ecuatii cu n necunoscute. Fie

̅ 𝜖ℳ𝑚,𝑛+1 (ℂ)
A⁡𝜖ℳ𝑚,𝑛 (ℂ) matricea sistemului si 𝑨
matricea sa extinsa.
Notiuni utilizate
𝒅𝒆𝒇
Sistem compatibil⁡⁡⇔ are cel putin o solutie
𝒅𝒆𝒇
Sistem compatibil determinat⁡⁡⇔ are exact o solutie⁡⁡ ⟺ are
solutie unica
𝒅𝒆𝒇
Sistem incompatibil⁡⁡⇔ nu are nici o solutie
𝒅𝒆𝒇
Sistem compatibil nedeterminat⁡⁡⇔ are o infinitate de solutii
 OBS. Daca sistemul liniar are coeficientii intr-un corp comutativ
K, de exemplu K = ℤ𝒑 ⁡, atunci sistemul este compatibil
nedeterminat daca are cel putin doua solutii.

3.1. Sisteme liniare de n ecuatii cu n necunoscute

In acest caz, A⁡𝜖⁡ℳ𝑛 (ℂ).

(i) Sistemul este compatibil determinat ⁡⟺

⟺ det(A )≠⁡0 ⟺ rang(A) = rang(𝑨̅) = n
(ii) Sistemul este compatibil nedeterminat ⁡⟺

⟺ rang(A)= rang(𝑨̅) < n ⟺

⟺det(A )=⁡0 si rang(A)= rang(𝑨̅)
(iii) Sistemul este incompatibil⁡⟺ rang(A) < rang(𝑨
̅)
̅ ) ⟹ det(A )=⁡0
Obs. rang(A) < rang(𝑨

3.2. Sisteme liniare si omogene de n ecuatii cu n necunoscute

Fie A⁡𝜖ℳ𝑛 (ℂ) matricea sistemului .
(i) Sistemul este compatibil determinat ( adica are numai
solutia nula sau banala) ⁡⟺⁡ det(A )≠⁡0
(ii) Sistemul este compatibil nedeterminat (are si solutii
nenule) ⁡⟺ det(A )=⁡0.

3.3. Sisteme liniare de m ecuatii cu n necunoscute

 (i) Sistemul este compatibil ⁡⟺ rang(A) = rang(𝑨̅)
(Kronecker-Capelli)
(ii) Sistemul este compatibil determinat ⟺
̅) = n
rang(A) = rang(𝑨
̅ )= n ⟹ m≥ 𝒏
Obs. rang(A) = rang(𝑨
(iii) Sistemul este compatibil nedeterminat ⁡⟺
̅) < n
rang(A)= rang(𝑨

(iv) Sistemul este incompatibil ⁡⟺ rang(A) < rang(𝑨̅)

3.4. Sisteme liniare si omogene de m ecuatii cu n necunoscute

(i) Sistemul este compatibil determinat ( adica are numai

solutia nula sau banala) ⁡⟺ rang(A)=n
(ii) (ii) Sistemul este compatibil nedeterminat (are si solutii
nenule) ⁡⟺ rang(A) < n

Problema 3.1 (Admitere 2023; Problemele 1005, 1006, 1007/TG

2024)
Pentru 𝑎 ∈ ℝ se considera sistemul de ecuatii
𝑥 + 𝑎𝑦 + 𝑧 = 1
{−2 𝑥⁡⁡ + ⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑎𝑧⁡ = −2 ,
−𝑥 + 3𝑦 − 𝑧 = −1
in necunoscutele x, y, z, iar prin A se noteaza matricea sistemului.
(i) Multimea valorilor lui a pentru care rang A = 3 este:
 A: ℝ\{−3, −2}; ⁡𝑩:⁡Φ; ⁡𝐂:⁡{−3, −2}; ⁡𝑫: {2, 3}; E: ℝ\{2, 3}
(ii) Numarul valorilor lui a pentru care sistemul admite o infinitate de
solutii este:
A: 0; ⁡𝑩:⁡1; ⁡𝐂:⁡2⁡; ⁡𝑫: 3⁡; E: ∞
(iii) Numarul valorilor lui a pentru care sistemul admite solutie, cu x, y, z
in progresie aritmetica, in aceasta ordine, este:

A: 0; ⁡𝑩:⁡1; ⁡𝐂:⁡2⁡; ⁡𝑫: 4⁡; E: ∞

Rezolvare.
11 𝑎
(i) Fie ⁡𝑨 = (−2
𝑎 ) matricea sistemului dat.
0
−1
−1 3
Avem 𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴 = 3 ⟺ 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ≠ 0 .
1 𝑎 −1
Adunand linia 1 la linia 3 , primim: det(𝐴) = |−2 0 −𝑎| =
0 𝑎+3 −0
⁡−(𝑎 + 3)(𝑎 + 2) , deci 𝑎 ∈ ℝ\{−3, −2}.
(ii) Sistemul trebuie sa fie compatibil nedeterminat, deci
𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴 = 𝑟𝑎𝑛𝑔𝐴 ̅ < 𝟑.

Din 𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴 < 3 rezulta det(A) = 0, asadar 𝑎 ∈ {−3, −2}.

Cazul 1: 𝑎 = −3.
Observam ca 𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴 = 2, determinantul principal fiind, de exemplu

det(−2 0) . = −6 ≠ 0. Matricea extinsa a sistemului este

−1 3
1 −3 1 1
̅
⁡⁡𝑨 = (−2 0 −3 −2).
−1 3 −1 −1
 1 −3 1
̅̅̅
Conditia ⁡𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴 = 2 revine la Δ𝑐 = |−2 0 −2| = 0,⁡ceea ce este
−1 3 −1
adevarat, deoarece linia 3 este opusa liniei 1.
Asadar, pentru 𝑎 = −3, sistemul admite o infinitate de solutii.
Cazul 2: 𝑎 = −2.
Observam ca 𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴 = 2, determinantul principal fiind, de exemplu

det(−2 0) . = −6 ≠ 0. Matricea extinsa a sistemului este

−1
3
1 −2 1 1
̅ = (−2
⁡⁡𝑨 0 −2 −2).
−1 3 −1 −1
1 −2 1
Conditia ⁡𝑟𝑎𝑛𝑔⁡𝐴̅ = 2 revine la Δ𝑐 = |−2 0 −2| = 0,⁡ceea ce este
−1 3 −1
adevarat, deoarece coloana 3 eseste identica cu coloana 1.
Asadar, pentru 𝑎 = −2, sistemul admite, de asemenea, o infinitate de
solutii.
In concluzie, numarul valorilor lui a pentru care sistemul admite o infinitate
de solutii este 2 (𝑎 = −2⁡⁡𝑠𝑖⁡ 𝑎 = −3)⁡.
Observatie. Pentru⁡⁡𝑎 ∈ ℝ\{−3, −2} ssitemul este compatibil determinat
(are solutie unica), iar pentru 𝑎 ∈ {−3, −2} sistemul este compatibil
nedeterminat . Nu exista valori ale lui a pentru care sistemul sa fie
incompatibil.
(iii) Conditia de progresie aritmetica este ⁡
𝑥+𝑧
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑦 = ⟺ 𝒙 − 2𝑦 + 𝑧 = 0 (1)
2

Metoda 1.
Cazul 1. Daca 𝒂 ∈ ℝ\{−𝟑, −𝟐} , atunci sistemul are solutie unica, care se
poate determina prin regula lui Cramer sau utilizand combinatii liniare de
ecuatii ( de exemplu, adunand prima si a treia ecuatie).
Mai direct, observam ca , in cazul general, coloana necunoscutei x coincide
cu coloana termenilor liberi, ceea ce arata ca o solutie a sistemului ( in
cazul nostru unica solutie ) este x = 1, y = 0, z = 0. Deoarece conditia
𝑥+𝑧
𝑦= ⁡ nu este indeplinita, deducem ca in acest caz, nu exista a
2
pentru care sa avem progresie artmetica.
Cazul 2. Fie 𝒂 = −𝟑.
Rezolvam sistemul (compatibil nedeterminat)
𝑥 − 3𝑦 + 𝑧 = 1
{−2 𝑥⁡ − ⁡⁡⁡⁡⁡⁡3𝑧⁡ = −2
−𝑥 + 3𝑦 − 𝑧 = −1
Luam primele doua ecuatii drept ecuatii principale si pe z drept
necunoscuta secundara.
3𝑡 𝑡
Obtinem 𝑥 = 1 − ⁡ ⁡⁡, 𝑦 = − , 𝑧 = 𝑡 , iar din conditia de progresie
2 6
aritmetica 2y = x + z , rezulta 𝑡 = 6,⁡ deci 𝑥 = −8, 𝑦 = −1, 𝑧 = 6.
Asadar 𝒂 = −𝟑 este solutie a problemei.
Cazul 3. Fie 𝒂 = −𝟐.
Rezolvam sistemul (compatibil nedeterminat)
𝑥 − 2𝑦 + 𝑧 = 1
{−2 𝑥⁡ − ⁡⁡⁡⁡⁡⁡2𝑧⁡ = −2
−𝑥 + 3𝑦 − 𝑧 = −1
Adunand prima si ultima ecuatie, primim 𝑦 = 0, iar sistemul se reduce
la ecuatia 𝑥 + 𝑧 = 1. Intrucat conditia de progresie aritmetica 2y = x + z
i.e. 0 = 1 nu este indeplinita, rezulta ca ⁡⁡𝑎 = −2⁡⁡𝒏𝒖 este solutie a
problemei.
In concluzie, singura valoare acceptabila este 𝒂 = −𝟑.
Raspuns corect B.
Metoda 2.
Atasam sistemului dat conditia (1) de progresie aritmetica.
Obtinem sistemul de 4 ecuatii cu 3 necunoscute x, y, z si parametrul a:
𝑥 + 𝑎𝑦 + 𝑧 = 1
−2𝑥⁡⁡ + ⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑎𝑧⁡ = −2
(S) − 𝑥 + 3𝑦 − 𝑧 = −1
𝑥 − 2𝑦 + 𝑧 = 0
{
1 𝑎 1
−2 0 𝑎
Fie 𝓐 = ( ) matricea sistemului si
−1 3 −1
1 −2 1
1 𝑎 1 1
̅ = (−2
𝓐
0 𝑎 −2
) matricea sa extinsa.
−1 3 −1 −1
1 −2 1 0
Observam ca 𝓐⁡𝜖 ℳ4,3 (ℝ) , deci

𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐) ≤ 𝟑 (𝟐) .
Pe de alta parte, conditia de compatibilitate a sistemului (impusa de
cerintele problemei), anume
̅ ) ⁡⁡⁡(𝟑) ,
𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐) = ⁡𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐
impreuna cu relatia (𝟐) , conduce la egalitatea
̅ ) = 𝟎 (4)
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝒅𝒆𝒕(𝓐
Intr-adevar, daca det(𝒜̅ ) ≠ 0 , atunci ⁡rang(𝒜̅ ) = 4, ceea ce, alaturi
de relatiile (𝟐)⁡si⁡⁡(𝟑) , furnizeaza contradictia 𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐)⁡= 4 ≤ 𝟑.
Sa calculam det(𝒜̅ ).⁡Adunand linia 3 la liniile 1 si 4, obtinem
0⁡ 𝑎+3 0 0
̅ )⁡= |−2
𝒅𝒆𝒕(𝓐
0 𝑎 −2
|=
−1 3 −1 −1
0 1 0 −1
−2 𝑎 −2
1+2
⁡(−1) . (𝑎 + 3). |−1 −1 −1| = (𝑎 + 3)(𝑎 + 2)⁡⁡⁡⁡(𝟓)
0 0 −1
Din (4) si (5), rezulta 𝑎 ∈ {−3, −2}.
Verificam conditia 𝑟𝑎𝑛𝑔 (𝒜 ) = ⁡𝑟𝑎𝑛𝑔(𝒜̅ ) ⁡⁡⁡
1 −3 1
Pentru 𝒂 = −𝟑, 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝒜) = 3⁡, alegand Δ𝑝 = |−2 0 −3| = 1 ≠ 0.
1 −2 1
Pe de alta parte, det(𝒜̅ ) = 0, deci 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝒜 ) = ⁡𝑟𝑎𝑛𝑔(𝒜̅ ) = 3.
Pentru 𝒂 = −𝟐, sistemul corespunzator (S) de mai sus este:
𝑥 − 2𝑦 + 𝑧 = 1
−2𝑥⁡⁡⁡⁡⁡ − ⁡⁡2𝑧⁡ = −2
− 𝑥 + 3𝑦 − 𝑧 = −1
𝑥 − 2𝑦 + 𝑧 = 0⁡,
{
iar prima si ultima sa ecuatie conduc la contradictia 0 = 1.
De altfel, se poate constata ca 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝒜 ) = 2 , iar 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝒜̅ ) = 3,
deci sistemul este incompatibil.
In concluzie, singura valoare a lui a pentru care sistemul dat admite solutie,
cu x, y, z in progresie aritmetica, in aceasta ordine, este⁡⁡𝒂 = −𝟑.
Raspuns corect B.
⁡⁡⁡
4. DETERMINANTI VANDERMONDE

1 1 1 1 𝑎 𝑎2
V(a,b,c) =| 𝑎 𝑏 𝑐 | = |1 𝑏 𝑏2 | = (𝑏 − 𝑎)(𝑐 − 𝑎)(𝑐 − 𝑏)
𝑎2 𝑏2 𝑐2 1 𝑐 𝑐2

1 1⁡ 1 1
𝑎 𝑏 𝑐 𝑑
V(a,b,c,d) = | 2 2 2 | = ⁡ (𝑏 − 𝑎)(𝑐 − 𝑎)(𝑑 − 𝑎)(𝑐 − 𝑏)(𝑑 − 𝑏)(𝑑 − 𝑐)
𝑎 𝑏 𝑐 𝑑2
𝑎3 𝑏3 𝑐3 𝑑3

1⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡1⁡⁡⁡ ⋯ 1
𝑎 ⁡⁡⁡⁡⁡𝑎2 ⋯ 𝑎𝑛⁡
V(𝑎1, , 𝑎2,…, 𝑎𝑛⁡ )=⁡| 1 |=
⋮ ⋱ ⋮
𝑛−1 𝑛−1
𝑎1 ⁡𝑎2 ⋯ 𝑎𝑛𝑛−1

= ∏ (𝑎𝑗 − 𝑎𝑖 )
1≤𝑖<𝑗≤𝑛

Problema 4.1 (Problema 189/TG2024)

Multimea solutiilor reale ale ecuatiei
1 1⁡ 1 1
1 𝑥 −1 2
| | =0 este:
1 𝑥3 −1 8
1 𝑥2 1 4
A: {-1,1,2} ; 𝑩:⁡ℝ\{−1,1,2} ⁡; ⁡𝐂:⁡⁡{−1,1 − 2}; ⁡𝑫: Φ ; E: D {1}
Rezolvare
Schimband intre ele liniile 3 si 4, obtinem:
1 1⁡ 1 1 1 1⁡ 1 1
1 𝑥 −1 2 1 𝑥 −1 2
| |=−| | = −V(1, x, -1, 2) =
1 𝑥3 −1 8 1 𝑥2 1 4
1 𝑥2 1 4 1 𝑥3 −1 8
−1(𝑥 − 1)(−1 − 1)(2 − 1)(−1 − 𝑥)(2 − 𝑥)(2 + 1) = 6(𝑥 − 1)(𝑥 +
1)(2 − 𝑥) = 0, 𝑑𝑒𝑐𝑖⁡𝑥 ∈ {−1,1,2}. Raspuns corect: A.

Problema 4.2 (Problema 48/TG2024)

1 1⁡ 1 1
1 −𝑖 −1 𝑖
Determinantul ∆= | | este:
1 −1 1 −1
1 𝑖 −1 −𝑖
A: 16i; 𝑩:⁡ − 16i ⁡; ⁡𝐂:⁡⁡16; ⁡𝑫: −16 ; E: 0
Rezolvare
∆ = V(1, -i, -1, i) = (−𝑖 − 1)(−1 − 1)(𝑖 − 1)(−1 + 𝑖)(𝑖 + 𝑖)(𝑖 + 1) =
16𝑖; raspuns corect A.

5. PROBLEME PROPUSE

5.1. (Problema 57/TG2024)

 1 1 1
D =| 𝑎 + 2 𝑏+2 𝑐 + 2 | , 𝑎 < 𝑏 < 𝑐.
(𝑎 + 1)2 (𝑏 + 1)2 (𝑐 + 1)2
A: D= 0; 𝑩:⁡D ≤ 0 ⁡; ⁡𝐂:⁡⁡𝐷 < 0; ⁡𝑫: D > 0 ; E: D =−𝑎2 − 𝑏 2 − 𝑐 2
Rezolvare
Scazand linia 1 din linia 2, obtinem:
1 1 1
D =| 𝑎+1 𝑏+1 𝑐 + 1 | = V(a+1, b+1, c+1) = (𝑏 + 1 − 𝑎 −
2 2
(𝑎 + 1) (𝑏 + 1) (𝑐 + 1)2
1)(𝑐 + 1 − 𝑎 − 1)(𝑐 + 1 − 𝑏⁡ − 1) = (𝑏 − 𝑎)(𝑐 − 𝑎)(𝑐 − 𝑏) > 0,
𝑑𝑒𝑐𝑖⁡𝑟𝑎𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠⁡𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡⁡𝑫.

5.2.(Admitere 2006; a se vedea si problemele 181, 182, 183/

TG2024)
2 3
Fie A =( ) 𝜖⁡ℳ2 (ℝ).
4 6
(i) Numarul solutiilor inversabile ⁡𝑋𝜖⁡ℳ2 (ℝ) ale ecuatiei
𝑋 2006 = 𝐴⁡ este:
A: 2006; ⁡𝑩:⁡1003; ⁡𝐂:⁡⁡0; ⁡𝑫: ∞; E: 2
(ii) Numarul solutiilor ⁡𝑋𝜖⁡ℳ2 (ℝ) ale ecuatiei 𝑋 2006 = 𝐴⁡ este:
A: 2006; ⁡𝑩:⁡1003; ⁡𝐂:⁡⁡0; ⁡𝑫: ∞; E: 2
(iii) Numarul solutiilor ⁡𝑋𝜖⁡ℳ2 (ℂ) ale ecuatiei 𝑋 2006 = 𝐴⁡ este:
A: 2006; ⁡𝑩:⁡1003; ⁡𝐂:⁡⁡0; ⁡𝑫: ∞; E: 2
Rezolvare
(i) Trecand la determinant, similar cu Ex.1.1, primim det(X)=0,
deci nu exista inversa matricei X.
(ii) Deoarece det(X)=0, in conformitate cu 2.2.1., obtinem
⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑋 𝑛 = (𝑎 + 𝑑)𝑛−1 𝑋 = (𝑇𝑟𝐴)𝑛−1 𝑋⁡, 𝑛 ≥ 2,
𝑎 𝑏
unde X =( ).
𝑐 𝑑
Astfel, ecuatia 𝑋 𝑛 = 𝐴⁡ devine
𝑎 𝑏 2 3
(𝑎 + 𝑑)𝑛−1 ( )=( )⁡ ,
𝑐 𝑑 4 6
𝑎(𝑎 + 𝑑)𝑛−1 = 2
𝑏(𝑎 + 𝑑)𝑛−1 = 3
adica⁡⁡⁡⁡⁡
𝑐(𝑎 + 𝑑)𝑛−1 = 4
𝑛−1
{𝑑(𝑎 + 𝑑) =6
Adunand prima si ultima ecuatie, obtinem
(𝑎 + 𝑑 )𝑛 = 8 ⟺ (𝑇𝑟𝑋)𝑛 = 𝑇𝑟𝐴⁡.
Astfel, pentru (ii), rezulta (𝑎 + 𝑑)2006 = 8,⁡ cu 𝑎, 𝑑⁡𝜖ℝ, asadar
2006
𝑎 + 𝑑⁡= ± √8 , ceea ce conduce la doua solutii (a,b,c,d) ale
sistemului de mai sus, deci la doua matrice X.
(iii) Similar cu (ii), ecuatia binoma (𝑎 + 𝑑)2006 = 8,⁡ cu 𝑎, 𝑑⁡𝜖⁡ℂ,
are 2006 solutii complexe, ceea ce conduce la 2006 solutii (a,b,c,d) ale
sistemului de mai sus, deci la 2006 matrice X.

5.3. (Admitere 2016; a se vedea si problema 230/ TG2024)

Fie 𝐴𝜖⁡ℳ2 (ℝ) o matrice nenula astfel incat ⁡𝐴2016 = 02 . Cardinalul
multimii {𝐴𝑛 /𝑛 ≥ 1} este:
A: 2016; ⁡𝑩:⁡1008; ⁡𝐂:⁡⁡0; ⁡𝑫:2; E: ∞
Rezolvare
Din 𝐴2016 = 02 rezulta det⁡(𝐴2016 ) = det(02 ),⁡
deci ⁡(𝑑𝑒𝑡𝐴)2016 = 0 i.e. 𝑑𝑒𝑡𝐴 = 0. In conformitate cu 2.2.1. si
ipoteza 𝐴2016= 02 , obtinem ⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐴2016 = (𝑇𝑟𝐴)2015 𝐴 = 02 .
Deoarece 𝐴 ≠ 02 , deducem TrA=0.
Din relatiile det A = Tr A = 0, utilizand ecuatia (C-H) ⁡⁡
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐴2 − (𝑇𝑟𝐴)𝐴 + det⁡(𝐴)𝐼2 = 02 ,
deducem ⁡𝐴2 = 02 , deci 𝐴𝑛 = 02 , ∀𝑛 ≥ 2.
Astfel, 𝑀 = {𝐴, 𝐴2 } = {02 , 𝐴},⁡asadar M are 2 elemente.

5.4. (Test admitere ; Problema 672/TG2023)

2 −1
Numarul solutiilor ⁡𝑋𝜖⁡ℳ2 (ℝ) ale ecuatiei 𝑋 25 = ( )⁡ este:
4 −2
A: 2; ⁡𝑩:⁡0; ⁡𝐂:⁡⁡10; ⁡𝑫:25; E: ∞
Rezolvare
2 −1
Similar cu Ex. 2.2 primim det⁡(𝑋) = 𝑑𝑒𝑡 ( )=0 si (Tr𝑋)25 =
4 −2
2 −1
𝑇𝑟 ( ) = 0 , i.e. ⁡𝑇𝑟𝑋 = 0. Din ecuatia (C-H) rezulta 𝑋 2 =02 ,
4 −2
2 −1
deci 𝑋 25 =02 , ceea ce contrazice ipoteza problemei 𝑋 25 = ( ).
4 −2
Asadar, nu exista nici o matrice 𝑋𝜖⁡ℳ2 (ℝ)⁡ care sa fie solutie a ecuatiei
date.

5.5. (Simulare 2018; 744/ TG2024)

Fie ⁡𝐴𝜖⁡ℳ2 (ℝ) si 𝜆⁡𝜖⁡ℝ astfel incat 𝐴2 − 𝜆𝐴 + 𝜆2 𝐼2 = 02 .
Matricea 𝐴2018 este:
A: 𝜆2018 𝐼2 ; ⁡𝑩:⁡A; ⁡𝐂:⁡⁡𝜆2016 𝐴2 ; ⁡𝑫: 𝜆2 𝐴2 ; E: 02
Rezolvare
Avem ⁡𝐴3 + (𝜆𝐼2 )3 = (𝐴 + 𝜆𝐼2 )⁡(𝐴2 − 𝜆𝐴 + 𝜆2 𝐼2 ) =

(𝐴 + 𝜆𝐼2 )⁡02 = 02 , deci ⁡𝐴3 = −(𝜆𝐼2 )3 = −𝜆3 𝐼2 .

Mai departe , 𝐴2018 = 𝐴2016 𝐴2 = ⁡(⁡𝐴3 )672 ⁡𝐴2 =
⁡(−𝜆3 𝐼2 )672 ⁡𝐴2 = ⁡(−1)672 ⁡(𝜆3 )672 ⁡(𝐼2 )672 ⁡𝐴2 = 𝜆2016 ⁡𝐼2 𝐴2 =
𝜆2016 ⁡𝐴2 .

5.6. (Admitere 2011; a se vedea si problema 173/ TG2024 )

−2 −3
Fie A =( ) 𝜖⁡ℳ2 (ℝ).
3 4
(i) Numarul 𝑎⁡𝜖⁡ℝ⁡⁡pentru care 𝑎𝐴 − 𝐴2 = 𝐼2 este:
A: 1; ⁡𝑩:⁡3; ⁡𝐂:⁡⁡0; ⁡𝑫: 2; E: −1
(ii) 𝐴 + 𝐴−1 este:
A: 2𝐼2 ; ⁡𝑩:⁡𝟑A⁡; ⁡𝐂:⁡⁡𝐴2 ; ⁡𝑫: 02 ; E: Nu exista 𝐴−1

(iii) 𝐴2011 + (𝐴−1 )2011 este:

A:⁡⁡A + 𝐼2 ; ⁡𝑩:⁡𝟑A⁡; ⁡𝐂:⁡⁡𝐴2 ; ⁡𝑫: 02 ; E: : 2𝐼2

Rezolvare.
(i) Ecuatia (C-H) este: 𝐴2 − 2𝐴 + 𝐼2 = 02 , i.e.
2𝐴 − 𝐴2 = 𝐼2 , deci ⁡𝑎 = 2.
(ii) Din ⁡𝐴2 − 2𝐴 + 𝐼2 = 02 , prin inmultire cu 𝐴−1 (inversa
exista deoarece detA = 1 ≠ 0), rezulta 𝐴2 𝐴−1 − 2𝐴𝐴−1 +
𝐼2 𝐴−1 = 02 , deci 𝐴 − 2𝐼2 + 𝐴−1 = 02 .
 Astfel, 𝐴 + 𝐴−1 ⁡=⁡2𝐼2 .
(iii) Metoda 1
Din 𝐴 + 𝐴−1 = 2𝐼2 ,⁡⁡prin ridicare la patrat, obtinem
𝐴2 + (𝐴−1 )2 + 2𝐴𝐴−1 = 4𝐼2 , deci 𝐴2 + (𝐴−1 )2 = 2𝐼2 .
Se demonstreaza prin metoda inductiei matematice relatia
𝐴𝑛 + (𝐴−1 )𝑛 = 2𝐼2 , ∀𝑛 ≥ 1.
Metoda 2
Scriem ecuatia (C-H) de la (i) sub forma (𝐴 − 𝐼2 )2 = ⁡ 02 ⁡⁡(1).
2
Astfel, primim: (𝐴𝑘 − 𝐼2 )2 = (𝐴𝑘 − 𝐼2𝑘 ) =⁡
= [(𝐴 − 𝐼2 )(𝐴𝑘−1 + 𝐴𝑘−2 + ⋯ + 𝐴 + 𝐼2 )]2 ⁡=
=(𝐴 − 𝐼2 )2 (𝐴𝑘−1 + 𝐴𝑘−2 + ⋯ + 𝐴 + 𝐼2 )2 , de unde obtinem, via (2):
(𝐴𝑘 − 𝐼2 )2 = 02 ,⁡ i.e. 𝐴2𝑘 − 2𝐴𝑘 + 𝐼2 = 02 .
Prin inmultire cu (𝐴−1 )𝑘 , deducem 𝐴𝑘 + (𝐴−1 )𝑘 = 2𝐼2⁡ , ∀𝑘 ≥ 1.

5.7. (Problema 21/ TG2024)

Fie P, Q, R functii de grad cel mult 2 si a, b, c numere complexe date.
Se considera determinantii:
𝑃(𝑎) 𝑄(𝑎) 𝑅(𝑎)
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡∆0 = |𝑃(𝑏) 𝑄(𝑏) 𝑅(𝑏)|
𝑃(𝑐) 𝑄(𝑐) 𝑅(𝑐)

𝑃(1) 𝑄(1) 𝑅(1)

⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡∆1 = |𝑃(𝑏) 𝑄(𝑏) 𝑅(𝑏)|
𝑃(𝑐) 𝑄(𝑐) 𝑅(𝑐)
 𝑃(𝑎) 𝑄(𝑎) 𝑅(𝑎)
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡∆2 = |𝑃(1) 𝑄(1) 𝑅(1)|
𝑃(𝑐) 𝑄(𝑐) 𝑅(𝑐)

𝑃(𝑎) 𝑄(𝑎) 𝑅(𝑎)

⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡∆3 = |𝑃(𝑏) 𝑄(𝑏) 𝑅(𝑏)|
𝑃(1) 𝑄(1) 𝑅(1)
Daca ∆0 = 1 , atunci ∆1 + ∆2 + ∆3 ⁡ este:
A: 0; ⁡𝑩:⁡1; ⁡𝐂:⁡⁡3; ⁡𝑫: 𝑃(0) + 𝑄 (0) + 𝑅(0); E: P(1)Q(1)R(1)
Rezolvare.
Fie 𝑥⁡𝜖⁡ℝ si
𝑃(𝑥) 𝑄(𝑥) 𝑅(𝑥) 𝑃(𝑎) 𝑄(𝑎) 𝑅(𝑎) 𝑃(𝑎) 𝑄(𝑎) 𝑅(𝑎)
H(x) = |𝑃(𝑏) 𝑄(𝑏) 𝑅(𝑏)| + |𝑃(𝑥) 𝑄(𝑥) 𝑅(𝑥)| + |𝑃(𝑏) 𝑄(𝑏) 𝑅(𝑏)|
𝑃(𝑐) 𝑄(𝑐) 𝑅(𝑐) 𝑃(𝑐) 𝑄(𝑐) 𝑅(𝑐) 𝑃(𝑥) 𝑄(𝑥) 𝑅(𝑥)

Avem H(a) = ∆0 + 0 + 0 = ∆0 = 1; analog H(b) =1 si H(c) =1 (𝟏)

Pe de alta parte, observam ca H este o functie de gradul doi,
H(x) =𝑚𝑥 2 + 𝑛𝑥 + 𝑝 ⁡⁡(𝟐)
si ⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡∆1 + ∆2 + ∆3 = 𝐻(1) (𝟑) .
𝑚𝑎2 + 𝑛𝑎 + 𝑝 = 1
Relatiile (𝟏)⁡& (𝟐) conduc la sistemul linear {𝑚𝑏 2 + 𝑛𝑏 + 𝑝 = 1 ,
𝑚𝑐 2 + 𝑛𝑐 + 𝑝 = 1
cu necunoscutele m, n, p. Determinantul sistemului este:
 𝑎2 𝑎 1
∆⁡= |𝑏 2 𝑏 1| = −𝑉(𝑎, 𝑏, 𝑐) = −(𝑏 − 𝑎)(𝑐 − 𝑎)(𝑐 − 𝑏)⁡
𝑐2 𝑐 1
Deoarece ∆0 = 1 ≠ 0,⁡⁡rezulta ca numerele a, b, c sunt distincte intre ele.
De aici deducem ca ∆⁡≠ 0,⁡deci sistemul de mai sus are solutie unica, pe
care o determinam cu regula lui Cramer.

Astfel, ⁡∆𝑚 = 0⁡(𝑐𝑜𝑙⁡1 = 𝑐𝑜𝑙⁡3), ∆𝑛 = 0⁡(𝑐𝑜𝑙⁡2 = 𝑐𝑜𝑙⁡3)⁡si ∆𝑝 = ∆ , deci

∆𝑚 ∆𝑛 ∆𝑝
m= = 0, n= = 0 si p = = 1, de unde obtinem, via (𝟐) ,
∆ ∆ ∆
H(x) =⁡𝑚𝑥 2 + 𝑛𝑥 + 𝑝⁡= 1 , ∀𝑥 ∈ ℝ.
In final, utilizand ⁡⁡(𝟑)⁡, obtinem⁡⁡⁡∆1 + ∆2 + ∆3 = 𝐻 (1) = 1.

5.8 (Admitere 2010 ; a se vedea si problema 65/ TG2024)

𝑎𝑛 −𝑏𝑛
Fie A =( 1 −√3
) 𝜖ℳ2 (ℝ)⁡⁡si 𝐴𝑛 =( ) , n𝜖ℕ.
√3 1 𝑏𝑛 𝑎𝑛
(i) 𝐴2 este:
A: 2A; ⁡𝑩:⁡2A + 4𝐼2 ; ⁡𝐂:⁡⁡𝐼2 ; ⁡𝑫: 02 ; E: 2A − 4𝐼2
(ii) 𝐴48 este:
A: 224 𝐼2 ; ⁡𝑩: −⁡224 𝐼2 ; ⁡𝐂:⁡⁡𝐼2 ; ⁡𝑫: 248 𝐼2 ;⁡E: −248 𝐼2
2 +𝑏 2
𝑎20 20
(iii) 2 +𝑏 2 este:
𝑎10 10
A: ⁡215 ; ⁡𝑩:⁡⁡25 ; ⁡𝐂:⁡⁡1; ⁡𝑫: ⁡210 ; E: ⁡220
(iv) Numarul valorilor n ≥ 1 pentru care 𝐴𝑛 = 8𝐼2 este:
A: 3; ⁡𝑩:⁡0; ⁡𝐂:⁡⁡1; ⁡𝑫:2; E: ∞
Rezolvare
(i) Din ecuatia (C-H) obtinem:
𝐴2 − 2𝐴 + 4𝐼2 = 02 ⟺ 𝐴2 = 2𝐴 − 4𝐼2 ⁡⁡.
(ii) Metoda 1. Scriem A sub forma unei matrice de rotatie
generalizate:
1 √3 𝜋 𝜋
− cos 3 −sin 3
𝐴 = √1 + 3 ( 2 2
) = ⁡2 ( 𝜋 𝜋 ), de unde obtinem:
√3 1 sin cos
2 2 3 3

𝑛𝜋 𝑛𝜋
cos −sin
𝑛
𝐴 =⁡2 ( 𝑛 3 3
𝑛𝜋 𝑛𝜋 )
sin cos
3 3
cos 16𝜋 −sin 16𝜋 1 0
Astfel, 𝐴48 = ⁡ 248 ( ) = 248 ( )=
sin 16𝜋 cos 16𝜋 0 1
248 ⁡𝐼2 .
Metoda 2. Din ecuatia (C-H) rezulta

𝐴2 − 2𝐴 + 22 𝐼2 = 02 , de unde obtinem:
𝐴3 + (2𝐼2 )3 = (𝐴 + 2𝐼2 )(𝐴2 − 2𝐴 + 22 𝐼2 ) = (𝐴 + 2𝐼2 )02 =
02 , deci 𝐴3 = (−2𝐼2 )3 = −8𝐼2 .
Astfel, 𝐴48 = (𝐴3 )16 = (−23 𝐼2 )16 =248 ⁡𝐼2 .

(iii) Metoda 1. Din datele problemei si (ii), Metoda 1, primim:

𝑛𝜋 𝑛𝜋
𝑎𝑛 = 2𝑛 cos si 𝑏𝑛 = 2𝑛 sin ,⁡ asadar
3 3
 𝑎 2 +𝑏 2 240
20 20
𝑎𝑛2 + 𝑏𝑛2 = 22𝑛 .⁡ Astfel, 2 2 =⁡ = 220 .
𝑎18 +𝑏18 ⁡220
Metoda 2. Observam ca det⁡(𝐴𝑛 )⁡= 𝑎𝑛2 + 𝑏𝑛2 ,⁡ deci
2 +𝑏 2
𝑎20 det⁡(𝐴20 )⁡ (det 𝐴)20 ⁡
20
2 +𝑏 2 = 10 = 10 = (det𝐴)10 = 220 .
𝑎18 18 det⁡(𝐴 )⁡ (det𝐴) ⁡
(iv) Metoda 1.
𝑛𝜋 𝑛𝜋
(𝑖𝑖),⁡⁡⁡𝑀𝑒𝑡.1 cos −sin 1 0
3 3
𝐴𝑛 = 8𝐼2 ⇔ ⁡2𝑛 ( 𝑛𝜋 𝑛𝜋 ) = 8( )
sin cos 0 1
3 3
𝑛𝜋 𝑛𝜋 𝑛𝜋
⟺ 2𝑛 cos = 8 ⁡ ∧ 2𝑛 sin = 0 ⟺ 2𝑛 cos = 8 ⁡⁡ ∧
3 3 3
𝑛𝜋
⁡⁡ = 𝑘𝜋, 𝑘𝜖⁡ℕ⁡ ⟺ 𝑛 = 3𝑘, 23𝑘 cos(𝑘𝜋) = 8 ⟺
3
3𝑘
⁡2 (−1)𝑘 = 8 ⟺ (−8)𝑘 = 8, 𝑘𝜖⁡ℕ,⁡ ceea ce este imposibil,
deoarece 8 ∉ {(−8)𝑘 ∕ 𝑘𝜖⁡ℕ}.
Metoda 2. Din (ii), Metoda 2, rezulta 𝐴3 = −8𝐼2 , de unde
deducem
𝐴3𝑘 = ⁡ (−8)𝑘 𝐼2
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡{ 𝐴3𝑘+1 = ⁡ (−8)𝑘 𝐴
𝐴3𝑘+2 = ⁡ (−8)𝑘 𝐴2
In nici una dintre aceste situatii nu putem primi ⁡𝐴𝑛 = 8𝐼2 .

5.9 Admitere 2022 (Problemele 939, 940, 941 / TG2024)

Fie matricea A =( 2 6
).
1 3
(i) Valoarea lui ⁡𝑥𝜖⁡ℝ pentru care 𝐴2 = 𝑥𝐴 este:
 A: 5⁡; ⁡𝑩:⁡1⁡; ⁡𝐂:⁡⁡2; ⁡𝑫: 6; E: 3

(ii) 𝐴2022 este:

𝐀:⁡52021 𝐴; ⁡𝑩: 𝟓A; ⁡𝐂:⁡⁡52021 𝐼2 ; ⁡𝑫: 62021 𝐴;⁡E:

(𝐢𝐢𝐢) det⁡(𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + ⋯ + 𝐴2022 ) este:

2023
4044 5 −1
A: 0⁡; ⁡𝑩:⁡2022⁡; ⁡𝐂:⁡⁡5 ; ⁡𝑫⁡⁡ : 6; E: 62023
𝟒

Rezolvare
(i) Din ecuatia (C-H) obtinem
𝐴2 − 5𝐴 + 0. 𝐼2 = 02 ⟺ ⁡ 𝐴2 = 5𝐴.
(ii) Din sectiunea 2.2.1, obtinem
𝐴𝑛 = (𝑎 + 𝑑)𝑛−1 𝐴 = (𝑇𝑟𝐴)𝑛−1 𝐴⁡,
deci 𝐴2022 = 52021 𝐴.
(iii) Avem ⁡det⁡(𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + ⋯ + 𝐴2022 ) = det⁡[A(𝐴 +
𝐴2 + 𝐴3 + ⋯ + 𝐴2021 )] = det⁡(A)⁡. det⁡(𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 +
⋯ + 𝐴2021 ) = 0, deoarece det(A) = 0.

5.10 Admitere 2019 (Problemele 823, 824 / TG2024)

Se considera sistemul de ecuatii liniare
2𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 1
{𝑥 + 2𝑦 + 𝑧 = b , cu 𝑎, b numere reale.
𝑥 + 𝑦 + 𝑎𝑧 = 1
(i) Sistemul este compatibil determinat daca si numai daca :
2 2 3 3
A: 𝑎 ≠ ⁡; ⁡𝑩:⁡𝑎 = ⁡; ⁡𝐂:⁡⁡𝑎 ≠ ; ⁡𝑫:⁡𝑎 = 6; E: 𝑎 ≠ 2
3 3 2 2

(ii) Sistemul este compatibil nedeterminat daca si numai daca :

2 2 3
A: 𝑎 = ⁡, 𝑏 = 2; ⁡𝑩:⁡𝑎 = , 𝑏 ≠ 2⁡; ⁡𝐂:⁡⁡𝑎 = , 𝑏 = 2;⁡
3 3 2
 2 2
𝑫:⁡𝑎 = ⁡, 𝑏 = 3; E: 𝑎 ≠ ⁡, 𝑏 = 2
3 3

Rezolvare
2 1 1
Fie ⁡𝑨 = (1 2 1) matricea sistemului dat si
1 1 𝑎
2 1 1 1
̅
⁡⁡𝑨 = (1 2 1 𝑏) matricea sa extinsa.
1 1 𝑎 1
(i) Din 3.1.(i) avem conditia det(A )≠0, i.e 3𝑎 − 2 ≠ 0 , deci
2
𝑎≠ .
3
(ii) Din 3.1.(ii) avem conditiile det(A )=⁡0 si rang(A)=
2
̅ ). Astfel, 𝑎 = ⁡ si 𝒓𝒂𝒏𝒈⁡𝑨 = 𝟐 , alegand Δ𝑝 =
rang(𝑨
3
2 1
| | = 3 ≠ 0. Mai departe,
1 2
2 1 1
̅
rang(𝑨)=⁡𝒓𝒂𝒏𝒈⁡𝑨 = 𝟐 ⟺ Δ𝑐 = |1 2 𝑏| = 0 , i.e.
1 1 1
2
2 − 𝑏 = 0 ⟺ 𝑏 = 2. Asadar, 𝑎 = ⁡⁡ si 𝑏 = 2.
3

5.11. (Admitere 2021 ; Problemele 884, 885/ TG2024)

2 −4
Fie matricea A =( ⁡) 𝜖ℳ2 (ℝ).
−1 2
(iv) ⁡𝐴2022 ⁡este:
A: ⁡42021 A⁡⁡; ⁡𝑩:⁡02 ⁡; ⁡𝐂:⁡⁡4𝐴⁡; ⁡𝑫: ⁡42022 A⁡; E: ⁡42022 𝐼2
(v) Numarul matricelor X 𝜖ℳ2 (ℝ)⁡ care verifica ecuatia ⁡𝑋 2022 = A este:
A: 1⁡; ⁡𝑩:⁡2022⁡; ⁡𝐂:⁡⁡2⁡; ⁡𝑫: 0; E: 4
Rezolvare
 (i) Ecuatia Cayley-Hamilton este
⁡𝐴2 = 4𝐴 , de unde rezulta ⁡𝐴𝑛 = ⁡4𝑛−1 𝐴 , deci ⁡𝐴2022 = ⁡ 42021 A.
(ii) Din ⁡𝑋 2022 = A rezulta det(⁡𝑋 2022 ) = detA, deci (det⁡𝑋)2022 = 0.
Astfel, detX = 0 si , in conformitate cu 3.2.1., obtinem
⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝑋 𝑛 = (𝑎 + 𝑑)𝑛−1 𝑋 = (𝑇𝑟𝐴)𝑛−1 𝑋⁡, 𝑛 ≥ 2,
𝑎 𝑏
unde X =( ).
𝑐 𝑑
Ecuatia ⁡𝑋 2022 = 𝐴⁡ devine
𝑎(𝑎 + 𝑑)2021 = 2
𝑎 𝑏 2 3 𝑏(𝑎 + 𝑑)2021 = −4
(𝑎 + 𝑑)2021 ( )=( )⁡ , adica⁡⁡⁡⁡⁡
𝑐 𝑑 4 6 𝑐(𝑎 + 𝑑)2021 = −1
2021
{ 𝑑(𝑎 + 𝑑) =2
Adunand prima si ultima ecuatie, obtinem
(𝑎 + 𝑑)2022 = 4 ⟺ (𝑇𝑟𝑋)2022 = 𝑇𝑟𝐴, de unde rezulta doua solutii reale,
2022 2022
𝑎+𝑑 = √4 si ⁡𝑎 + 𝑑 = − √4⁡, deci ecuatia 𝑋 2022 = 𝐴⁡⁡are doua solutii in
⁡ℳ2 (ℝ).
Observatie. Ecuatia (𝑎 + 𝑑)2022 = 4 are 2022 solutii distincte in⁡ℂ, asadar ecuatia
𝑋 2022 = 𝐴⁡ are 2022 solutii distincte in ⁡ℳ2 (ℂ).

5.12. (Admitere 2017; Problemele 715, 716, 717/ TG2024)

Se considera sistemul de ecuatii liniare
𝑎𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = −1
{ 𝑥 + 𝑎𝑦 + 𝑧 = −a , unde 𝑎 ∈ ℝ.
𝑥 + 𝑦 − 𝑧 = −2
(iv) Determinantul sistemului este:
A: 𝑎2 ; ⁡𝑩:⁡𝑎2 + 2𝑎 − 3; ⁡𝐂:⁡⁡𝑎2 − 2𝑎 + 3; ⁡𝑫: −𝑎2 − 2𝑎 + 3; E: 2a + 3
(v) Sistemul este incompatibil daca si numai daca:
A: 𝑎 = −1; ⁡𝑩:⁡𝑎 = 1; ⁡𝐂:⁡⁡𝑎𝑙𝑡⁡𝑟𝑎𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠; ⁡𝑫: 𝑎 ∈ ℝ\{−3,1}; E: 𝑎 = −3
(vi) Numarul valorilor reale ale parametrului 𝑎 ∈ ℝ pentru care
sistemul admite solutii (x, y, z), cu x, y, z in progresie aritmetica,
in aceasta ordine, este:
A: 0; ⁡𝑩:⁡3; ⁡𝐂:⁡⁡1; ⁡𝑫: 2; E: ∞

Rezolvare.
𝑎 1 1
Fie ⁡𝑨 = (1 𝑎 1 ) matricea sistemului dat si
1 1 −1
𝑎 1 1 −1
̅ = (1 𝑎 1
⁡⁡𝑨 𝑎 ) matricea sa extinsa.
1 1 −1 −2
(i) Prin calcul direct, rezulta detA =⁡−𝑎2 − 2𝑎 + 3.
(ii) Ecuatia detA = 0 are solutiile −3⁡⁡si⁡⁡1.
Daca ⁡⁡𝒂⁡𝝐⁡ℝ\{−𝟑, 𝟏}, atunci sistemul este compatibil determinat.
1 1
Daca ⁡𝒂 = 𝟏, atunci 𝒓𝒂𝒏𝒈⁡𝑨 = 𝟐 , alegand Δ𝑝 = | | = −2 ≠ 0,⁡la
1 −1
intersectia liniilor 2 si 3 si a coloanelor 2 si 3. Mai departe,
1 1 −1
Δ𝑐 = |1 1 −1| = 0 (liniile 1 si 2 sunt egale). Astfel, 𝒓𝒂𝒏𝒈⁡𝑨⁡ =
1 −1 −2
𝒓𝒂𝒏𝒈⁡⁡𝑨̅ = 𝟐,⁡ deci⁡sistemul⁡este⁡compatibil simplu nedeterminat.

Daca 𝒂 = −𝟑, atunci 𝒓𝒂𝒏𝒈⁡𝑨 = 𝟐, luand acelasi Δ𝑝 ca la situatia a = 1.

1 1 −1
In acest caz, Δ𝑐 = |−3 1 3 | = −4 ≠ 0, deci
1 −1 −2
⁡𝒓𝒂𝒏𝒈⁡⁡𝑨̅ = 𝟑 ≠ 𝒓𝒂𝒏𝒈⁡𝑨⁡.
Asadar, 𝒂 = −𝟑⁡este singura valoare a lui a pentru care sistemul dat
este incompatibil.
 𝑥+𝑧
(iii) Conditia de progresie aritmetica 𝑦 = ⟺ 𝒙 − 2𝑦 + 𝑧 + 0,
2
impreuna cu sistemul dat, conduce la sistemul liniar de 4 ecuatii
cu 3 necunoscute x, y, z
𝑎𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = −1
𝑥 + 𝑎𝑦 + 𝑧 = −a
{
𝑥 + 𝑦 − 𝑧 = −2
𝒙 − 2𝑦 + 𝑧 = 0

unde 𝒂 este un parametru real.

𝑎 1 1
1 𝑎 1
Fie 𝓐 = ( ) matricea sistemului si
1 1 −1
1 −2 1
𝑎 1 1 −1
̅ = (1
𝓐
𝑎 1 −𝑎
) matricea sa extinsa.
1 1 −1 −2
1 −2 1 0
Observam ca 𝓐⁡𝜖 ℳ4,3 (ℝ) , deci

𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐) ≤ 𝟑 (𝟏) .

Pe de alta parte, conditia de compatibilitate a sistemului (impusa de

cerintele problemei), anume
̅ ) ⁡⁡⁡(𝟐) ,
𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐) = ⁡𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐
impreuna cu relatia (𝟏) , conduce la egalitatea
̅ ) = 𝟎 (𝟑) .
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝒅𝒆𝒕(𝓐
Intr-adevar, daca det(𝒜̅ ) ≠ 0 , atunci ⁡rang(𝒜̅ ) = 4, ceea ce, alaturi
de relatiile (𝟐)⁡⁡si⁡⁡(𝟏) , furnizeaza contradictia
𝒓𝒂𝒏𝒈(𝓐)⁡= 4 ≤ 𝟑.
Sa calculam det(𝒜̅ ).⁡Scazand linia 1 din liniile 2 si 4, apoi adunand linia
1 la linia 3, obtinem
𝑎 1 1 −1
𝒅𝒆𝒕(𝓐̅ )⁡= |1 − 𝑎 𝑎 − 1 0 1−𝑎
|=
1+𝑎 2 0 −3
1−𝑎 −3 0 1
1−𝑎 𝑎−1 1−𝑎 1 −1 1
1+3
⁡(−1) . 1. |1 + 𝑎 2 −3 | = (1 − 𝑎) |1 + 𝑎 2 −3|
1−𝑎 −3 1 1−𝑎 −3 1
Adunand coloana 3 la coloana 2 si scazand-o din coloana 1, primim:
0 0 1
̅ ) = (1 − 𝑎) |4 + 𝑎
𝒅𝒆𝒕(𝓐 −1 −3| = (𝑎 − 1)(8 + 3𝑎).
−𝑎 −2 1
8
Astfel , ecuatia (𝟑)⁡are doua solutii, 𝑎 = 1 si ⁡𝑎 = − .
3
Se observa ca ambele solutii convin, deoarece in ambele situatii este
indeplinita relatia (2).

Prof. dr. Daniela Rosca

Prof. dr. Alexandru Mitrea