PIMS-6551

" Conservation and sustainable management of wetlands with

focus on high-nature value areas in the Prut River basin"

INCEPTION WORKSHOP REPORT

Chisinau, August 2023

1
Content
Front page ...............................................................................................................................................1
1. Introduction ....................................................................................................................................3
2. Project overview .............................................................................................................................4
Project components:...........................................................................................................................5
Important project milestones: .............................................................................................................6
Progress during the Inception period ...................................................................................................7
4. Analysis of the situation .................................................................................................................9
5. Overview of the project implementation process ..................................................................... 10
Project organizational Structure ................................................................................................... 10
Monitoring &Evaluation.................................................................................................................. 12
6. Social and environmental safeguards ........................................................................................ 15
7. Gender mainstreaming ............................................................................................................... 16
8. Stakeholder Engagement ............................................................................................................ 18
9. Conclusions and recommendations/way forward ........................................................................ 20
List of Annexes: ............................................................................................................................... 20
Annex 1. Minutes of the Inception Workshop .......................................................................... 21
List of Participants:..................................................................................................................... 22
AGENDA ..................................................................................................................................... 24
Organizational Chat of the project ................................................................................................ 36
Annex 2. Minutes of the Project Steering Committee .............................................................. 42
Annex 3. Updated risk log frame ............................................................................................... 47
List of Appendixes ........................................................................................................................... 51
Appendix 1. AWP – 2023 ............................................................................................................. 51
Appendix 2. Inception Workshop (List of Participants, PPT presentations) ................................ 51
Appendix 3. Project Steering Committee (Order nr. 124 of 28.07.23, PPT presentation, List of
participants, AWP - 2023 activities, AWP Budget 2023) ............................................................. 51

2
 1. Introduction

The Government of the Republic of Moldova has prioritized the conservation and sustainable
use of biodiversity, the reduction of land degradation and the protection of its fresh water
sources, as part of national environmental programs and plans. The legal framework is
complex and subject to continuous adjustment in order to better align with the EU framework
policy. The harmonization process is challenging, so far there have been great efforts to adjust
national legislation to better align national legislation with EU directives, for example the EU
Water Framework Directive, the EU Habitats Directive and the EU Directive on the birds.

National Biodiversity Strategy and Action Plan (NBSAP) (2015-2020) had prioritized
national efforts to increase the efficiency of protected area coverage, recognizing the
importance of wetlands in the Prut River basin, such as the Padurea Domneasca, and
supporting a cross-border Prutul de Jos Biosphere reserve.

The Environmental Strategy and Action Plan 2014-2023 provides a general policy framework
for the expansion of protected areas and their assurance and sustainable management
(expected increase from 5.5 to 8% coverage) emphasizing the need to increase the protection
of key biodiversity areas to reduce the impact negative anthropic.
The recent 2019-2020 monitoring results in the Prut de Jos Biosphere Reserve indicate an
alarming decrease in the water level of Lake Beleu causing a reduction in aquatic plants and
an increase in fish mortality.

In the wetlands of the Lower Prut there are 118 threatened species, which are vulnerable to
climate change. These include plant species, 16 mammal species, 34 bird species, 9
amphibian species, 7 reptile species, 9 fish species, 9 insect species and 7 mollusk species.
The most vulnerable are waterfowl species, followed by amphibians and reptiles.
The key risk factors associated with climate change are rising temperatures, decreasing air
humidity, fires, drying up of water bodies, and food shortages resulting from climate impacts
on bottom-dwelling species.

For valuable key species, the most important but also the most vulnerable habitats are aquatic
and marsh ecosystems, grasslands, forests and wetlands with sandy or stony beds, bushes,
shrubs and reeds. In order to reduce the negative effects of climate change, integrated
monitoring of water, soil, air and biota is needed to identify appropriate adaptation measures,
such as the reconstruction of degraded habitats, the formation of ecological ecosystems,
corridors between fragmented habitats, as well as the exclusion of anthropogenic pressures
that prevent the expansion of areas occupied by endangered species, so that, depending on the
evolution of the climate, a sufficient number of individuals of each of the threatened species
can survive.

The project "Conservation and sustainable management of wetlands with focus on high-
nature value areas in the Prut River basin" in the Republic of Moldova is aligned with the
priorities highlighted in the UNDP Strategic Plan 2022-2025, which promotes integrated
development solutions led by countries. The environmental solution puts nature and the
environment at the center of national economies and ecological planning and recovery. The
project will promote integrated approaches to long-term resilience of wetland ecosystems,
including demonstration of viable options for restoration of wetland and forest ecosystems,

3
increased efficiency of existing wetland management, sustainable income streams for local
wetland communities and entrepreneurs, including ecotourism.

The Inception workshop aimed to present the purpose and objectives, project components,
activities, work plan and expected results and is seen as an opportunity for stakeholders to
join the dialogue on the green urban development challenges and solutions proposed by the
project.

2. Project overview

The objective of the project is to achieve ecological integrity of key floodplain wetlands in the
Prut river basin, ensuring positive status of biodiversity, land and water resources, as well as
ecosystem services. This will be achieved through provisions for the minimum environmental
flow and hydrological repair of declining wetlands and strengthening the PAs management
hosting valuable wetlands habitats and key species.

The GEF investment will be based on an integrated river basin management approach that
ensures the continuity of wetland ecosystem services sustaining livelihoods in the Prut river
basin at approximately 20,803 ha of high value wetlands in the Lower Prut Biosphere
Reserve, the Royal Forest Nature Reserve and surrounding floodplain. The project-driven
hydrological repair of Camenca river’s floodplain, will bring an additional 8.3 million m3 of
water annually to nourish declining wetlands in the Prut river mid-section, ensuring the
survival of approximately 11,175 ha of valuable floodplain habitat even under a severe
climate induced water scarcity scenario.

The project-supported improvements of legal and financing frameworks for wetlands and
protected areas will enable sustainable management of Prut basin’s wetlands, hosting globally
important migratory aquatic birds species such as herons, egrets, spoonbills, ibises nesting
and feeding in these areas.

The project’s demonstration activities and strengthened regulatory framework will pave the
way for a more systematic approaches to improving wetlands condition. Involving private
sector and strengthening knowledge about voluntary environment certification and “greening”
businesses as well as strengthening regulatory framework and legal enforcement will reduce
the threats to biodiversity values coming from sectoral land and resource use (agriculture,
forestry, food industry, oil exploitation). Supporting local communities accessing affordable
financing for their local businesses will help alleviate the pressure on natural resources.

Long-term Solution: The Long-term solution for the sustainable development and
conservation of the high value wetland ecosystems in Moldova includes promotion of
effective wetlands management models, aligned with Integrated Water Resources
Management (IWRM) principles, within the context of supporting and securing sustainable
and resilient livelihoods for local resources users, whose daily existence depend greatly on the
integrity and productivity of these high value wetland. The project targets the KBAs and
wetland areas which best demonstrate the values and the problems of wetland conservation
and management in Moldova’s Prut Basin: 1) Padurea Domneasca Nature Reserve IBA/KBA
located in the middle section of River Prut, hosting Moldova’s oldest floodplain forests,
stretching over 6,032 ha and 2) the MAB/UNESCO Lower Prut Biosphere Reserve covering
14,771 ha, hosting the country’s largest natural lakes, also designated Ramsar sites.

4
Project components:
Component 1 Enhanced regulatory and financing environment
Outcome 1.1. Better fiduciary and financial environment for long term resilience of
wetland ecosystems. This project outcome will allow overcoming barriers that prevent an
increase of financing, conservation and sustainable management of wetlands.
• Regulations and regulations that allow the sustainable use of wetlands and the
clarification of some legislative aspects related to the status of protected areas,
economic activities in protected areas, harmonization with the IUCN classification,
etc.;
• Technical assistance for the "Apele Moldovei" Agency for the development of
amendments to the Regulation of the Stînca-Costești dam;
• Support for ongoing reform of the National Environmental Fund to improve funding
for sustainable wetland management;
• Support for the local authorities in the targeted regions (Glodeni, Fălești and Cahul) to
introduce the aspect of biodiversity in the local development strategies;

Component 2. Biodiversity conservation - Improving protection and management of

key biodiversity areas (KBA) in wetlands areas located on the Prut River
Outcome 2.1. Positive status of wetland habitats and species at targeted Key
Biodiversity Areas
Outcome 2.2 Viable wetland and forest ecosystem restoration options demonstrated
• Supporting the Ramsar designation of the Padurea Domneasca Scientific Reserve.
• Supporting the preparatory works for the MAB UNESCO designation of the Danube
Delta and Lower Prut Trilateral Reserve (Romania-Ukraine-Moldova).
• Training Needs Assessment (TNA) and conducting training sessions for Protected
Area (PA) staff.
• Development of management (and business) plans for the Padurea Domneasca Nature
Reserve
• Completion (update) of the Management Plan of the Lower Prut Biosphere Reserve;
• Elaboration of a business plan of the protected area.
• Supply of field equipment
• Development of an integrated monitoring database in the Lower Prut Biosphere
Reserve, which is compatible with the monitoring database of the Danube Delta
Biosphere Reserve.
• Wetland restoration work. Rehabilitation of the natural water course of the Camenca
river in the area of the Pădurea Domnească Reserve
• Afforestation / reforestation of riparian zone ecosystems in the Lower Prut Biosphere
Reserve (Cahul region): Crihana Veche- 7.11 ha; Manta – Pașcani -10.94 ha; Vadu lui
Isac - 2.65 ha; Huts - 21.62 ha; Cheese - 4.87 ha; Valeni - 2.83 ha.

Component 3. Sustainable use - Demonstration of sustainable wetland use practices

Outcome 3.1 New sustainable income streams created for communities and small size
entrepreneurs from sustainable use of resources at wetlands
• Supporting local businesses to carry out environmentally friendly activities and to
have access to affordable financing (in coordination with the EU4Cahul project);
• Collaboration with ODIMM: business greening;

5
 • Supporting local eco-tourism initiatives (collaboration with the Local Action Group
from the Lower Prut Biosphere Reserve);
• Collaboration with the National Tourism Authority (ANT) and the National Tourism
Association (ANTRIM);
• Innovation Challenge competition: identification of innovative tourism products
(SMART)
• Development of an integrated cross-border tourist package Moldova-Romania.
Exploring connections with other itineraries with tourist destinations in the Danube
basin (DanubeParks regional platform).

Component 4. Lessons learned, dissemination of results - Knowledge management

Outcome 4.1 Knowledge management and gender sensitive KM products developed
and disseminated
• Awareness campaigns;
• Joint activities with other similar initiatives;
• Dissemination of results, sharing of good practices together with: WWF, ICPDR;
Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve; Danube Parks, bilateral or
trilateral ministerial commissions, etc.

Component 5. Monitoring and Evaluation

Outcome 5.1 Project results properly monitored and evaluated
• Inception Report;
• Annual project implementation report (GEF/PIR);
• Annual monitoring of the project results framework;
• Continuous monitoring of risks and protective measures;
• Surveillance missions;
• Monitoring of GEF basic indicators;
• Continuous stakeholder engagement and integrated approach to gender equality;
• Evaluation of the GEF terminal;
• Final project conference.

During the project implementation the M&E will be conducted following GEF and UNDP
guidelines and according to the M&E plan. The main tasks of the M&E plan include an
annual monitoring of indicators in the project results framework, annual project
implementation reports (PIR), ongoing monitoring of environmental and social risks and
implementation of SES requirements, supervision missions, updating GEF core indicators and
METT (at midterm and project end), monitoring of Global Environmental Benefits, ongoing
monitoring of the Stakeholder Engagement Plan and the Gender Action Plan, Project Board
meetings, oversight mission by the UNDP-GEF team, mid-term and terminal GEF7 Core
Indicators and METT updates, an Independent Terminal Evaluation (TE), project final
conference. The Project Manager will ensure the collation of all the project evaluative
knowledge and information, supporting the project’s adaptive management, and final project
report.
Important project milestones:
➢ Terrestrial protected areas created or under improved management for conservation
and sustainable use on an area of 20,803 ha;

6
 ➢ The surface of the renatured land 14,225 ha;
➢ Mitigated GHG emissions 556,806 tCO2-eq;
➢ The number of direct beneficiaries broken down by gender - 5,000 (50% women).

Progress during the Inception period

The Inception phase of the project with a duration of 2022-2026, marks the launch of the
UNDP-GEF project " Conservation and sustainable management of wetlands with focus on
high-nature value areas in the Prut River basin ".

The draft Annual work plan (operational) and the draft budget for year 1 were developed.
Project results, achievements and indicators were discussed in detail in an open and
participatory way, involving the whole team, beneficiary and key stakeholders. The proposed
updated version is presented in the Appendix 1.

Project Inception workshop, June 7, 2023. In the inception phase, the Inception workshop
was organized with key stakeholders to ensure their support for project implementation.
Vizibility of the Project Inception Workshop is done through the UNDP website, MoE
Facebook site, NOEPI Facebook site:
https://www.facebook.com/hashtag/ministerulmediuluimoldova?locale=hi_IN
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid026PqE8qQm6TGPPQjWxT5Gmb3ubhM
2iTkGRzQ4Y7PZx5rANPyN6befNJTCnGSva4EFl&id=100065324656901&mibextid=Nif5o
z

The main focus of the workshop was on the following activities:

• Presenting and discussing project objectives, components and activities with key
stakeholders;
• Identifying the ways of involving the interested parties in the implementation of the project;
• Identification of the key methodological elements for project implementation;
• Identification of thematic areas to be implemented in the first year by the project;
• Reviewing and developing the work plan and the detailed budget.

This phase is summarized in this Inception Report and establishes a new basis for project
implementation, reflecting changes in circumstances and/or practical methodological and
implementation issues. This Inception report is to ensure that all relevant parties have the
same basic information, the same understanding and are committed to the implementation of
the project; especially for its first year of implementation. The project team organized the
initiation workshop. The Inception workshop was held in a hybrid format (physical/online
presence), the Inception workshop minutes, agenda and the list of participants are presented in
the Annex 1, Appendix 2.

7
The event was attended by the project team, representatives of the UNDP-GEF Regional
Technical Advisor, UNDP Moldova, external experts, members of the Project Steering
Committee, as well as numerous representatives of national government agencies, NGOs and
academic representatives.
The agenda of the Inception workshop included several topics of interest such as:
• Policy and legal framework in the field of protected areas and wetlands;
• Presentation of the current situation, problems and potential solutions in the
management of the Prut river basin (Costești-Stînca sector, Camenca and Prut
rivers);
• Vegetation of wetlands in the Prut river basin, sustainable biodiversity
conservation measures;
• Biodiversity of aquatic fauna in the Prut basin under the aspect of ecosystem
adaptation to climate change;
• Biodiversity management and the potential for expansion of the "Pădurea
Domnească" Reserve with regard to the rehabilitation of the Camenca river
with the support of the UNDP project;
• "Prutul de Jos" biosphere reserve – wetland of international interest;
• Detailed presentation of the project components;
• Presentation of the Work Plan for 2023;
• Presentation of important stages of the project, monitoring and
evaluation of the project in accordance with UNDP and GEF norms (on-line);
• Social and environmental protection risks in GEF projects (on-line);
• Presentation of the composition of the Project Oversight Committee and
its key functions;
• Next steps and summary and conclusion.

The workshop focused on explaining the project's objectives, strategy and plan work to the
public and on discussing partnership opportunities during project implementation. Also, the
procedures for monitoring and evaluation of GEF projects were discussed, the logical
framework was updated and some indicators were proposed to be revised. After the Inception
Workshop, the Project Work Plan for 2023 has been updated, obtaining feedback from the
participants, and the proper implementation of the project start.

The Project Steering Committee (PSC) has been established by the Order of the Ministry of
Environment 124 of 28 July 2023, as well as the Regulation of its functioning. Total 13
members of the PSC representing the following institutions: Ministry of Environment, UNDP
Moldova, "Apele Moldovei" Agency, "Moldsilva" Agency, P.I. National Office for
Environmental Project Implementation, Institute of Ecology and Geography of USM, Glodeni
District Council, Cahul District Council, Biotica NGO and AMNTRIM NGO. The Order on
establishment of the Project Steering Committee, regulation of the Project Steering
Committee, minutes of the first meeting of PSC, agenda and the list of participants are
presented in the Annex 2, Appendix 3. The Project Steering Committee is responsible for
ensuring the achievement of key project deliverables and making consensus strategic
management decisions when the Project Manager requests guidance, including approving

8
project plans and reviews, as well as meeting the requirements of the Annual Work Plan. The
first meeting of the Project Steering Committee was held on 10 August 2023.

Project Assurance is also the responsibility of each member of the Project Steering
Committee, by performing objective and independent project supervision and monitoring
functions. This role ensures that project management milestones are properly managed and
completed.

Visibility of the PSC meeting were done via the official site of the Ministry of Environment :
https://www.mediu.gov.md/ro/content/4403;
https://onipm.gov.md/content/ecosistemul-r%C3%A2ului-prut-va-fi-revitalizat-%C3%AEn-
cadrul-unui-proiect-de-conservare-%C8%99i-gestionare;
https://www.facebook.com/people/Oficiul-Na%C8%9Bional-de-Implementare-a-Proiectelor-
%C3%AEn-domeniul-Mediului/100067161134175/?locale=hi_IN.

Project partners remain committed to supporting project activities, and local natural resource
users will be interested in participating in the project. Project results will be adopted and
institutionalized for further replication and upgrading.

4. Analysis of the situation

The Government of the Republic of Moldova maintains its commitment to the

implementation of the current activity and strategy for the protection of protected areas and
wetlands and their sustainable use.

The assumptions underpinning the project design all are explicit and are still valid. The
project strategy is still adequate and fully supported by the Government and stakeholders
during the Inception Workshop. The project activities are slightly adjusted to reach synergy
with other ongoing projects and activities, i.e. already developed touristic wine/gastronomic
packages to be improved and completed with additional site visits of biodiversity
conservation and wetlands important sites of the project areas.

There are new threats/risks that may affect the relevance and viability of the project. Moldova
is facing massive challenges after hundreds of thousands of Ukrainian refugees entered the
country seeking shelter from Russia’s invasion to Ukraine in 2022. As of today, over 250,000
people from Ukraine have crossed the country's border, out of which over 100,000 remained
in Moldova, these numbers being in continuous rise as the military actions intensify. Almost
90% of the total number of refugees are women with children – one of the most vulnerable
group of persons being highly exposed to different risks and challenges. Moldova is already
struggling with its own economic difficulties. According to the latest UN report, the Republic
of Moldova is the first in the top five countries to receive refugees from Ukraine - with almost
1,400 people per 10,000 inhabitants. The United Nations Development Program states that

9
over 30% of Moldova's population could fall below the poverty line due to the conflict in
Ukraine, and every second Moldovan is at risk of becoming poor next year.

Authorities struggle to deal with the ongoing flood of refugees; however, the project may be a
possibility for people to recover some of their economic capacities after the Ukraine crisis is
over. Local authorities (which are important stakeholders in the project) are possibly currently
overwhelmed by the number of refugees from Ukraine and will probably be less inclined to
participate in workshops or other project-activities. The Moldovan project team will observe
the situation in relation of effects from the Ukraine crisis. If any problems occur and actions
are needed (e.g. problem in the stakeholder participation – conducting meetings) the project
team will immediately clarify the next steps. Considering this situation and in order to get
information on the status of the project will be established on a regular basis (monthly) via
meetings.

Mechanism for maximizing synergies:

✓ During implementation, coordination with other agencies and initiatives will be sought
periodically;
✓ Regular information, lessons learned and best practice exchange platforms between
various interventions will be jointly explored to strengthen collaboration;
✓ The Project Oversight Committee will facilitate coordination with other initiatives and
hold project working groups accountable for synergies.

5. Overview of the project implementation process

The project implementation process has started with the Inception workshop. The workshop
has the objective to involve relevant multi-stakeholders, to discuss and update the project
components and activities, to identify possible new risks for project implementation. The
Project annual workplan has been discussed and agreed, as well as budgeting for first year of
activities. The composition of Project Steering Committee has beed identified and agreed.

The Work Plan was realistically revised and updated (Appendix 1), obtaining feedback from
the participants, and the proper implementation of the project start, and approved by the PSC.
The proposed changes are consistent with GEF policies and provide for several activity-level
changes. No changes are foreseen at the objective or result level.

Project organizational Structure

Roles and responsibilities were established in accordance with the project agreement
document. The organizational structure of the project - roles and responsibilities, is presented
in Figure 1.

UNDP Moldova is supporting the Ministry of Environment with implementation of support

services according to the Agreement between the Government of Moldova and UNDP for the
provision of support services of 27 May 2003, including identification and recruitment of
project personnel, identification of training activities and assistance in carrying them out,
procurement of goods and services, financial monitoring and reporting, processing of direct
payments, supervision of project implementation, monitoring and assistance in project

10
assessment. The Project is implemented in line with UNDP rules and procedures
(http://content.undp.org/go/userguide/results ).

The Project Steering Committee (PSC) is responsible for providing general oversight to
ensure achievement of results on the primary project outcomes and making consensus
strategic management decisions when guidance is required by the Project Manager, including
approval of project plans and revisions, as well as meeting the requirements of the Country
Programme Action Plan and Annual Work Plan. PSC meetings will be organized by the PSC
as needed, but not less than once every 6 months. Formal minutes shall be prepared and
adopted for each meeting of the PSC, detailing any proposals made and decisions taken.

Based on the approved Annual work plan (AWP), the PSC may review and approve project
quarterly plans when required and authorize any major deviation from these agreed quarterly
plans. It is the authority that signs off on the completion of each quarterly plan as well as
authorizes the start of the next quarterly plan. It ensures that required resources are committed
and arbitrates any conflicts within the project or negotiates a solution to any problems
between the project and external bodies. In addition, it approves any delegation of its Project
Assurance responsibilities.

UNDP is the Senior Supplier operating under the terms specified below. The structure of
the project organization is presented in Figure 1. In order to ensure UNDP’s ultimate
accountability, PSC decisions should be made in accordance with standards that ensure best
value for money, fairness, integrity transparency and effective international competition.
Project reviews by this group are made at designated decision points during the running of a
project or as necessary when raised by the Project Manager. This group is consulted by the
Project Manager for decisions when Project Manager tolerances (normally in terms of time
and budget) have been exceeded.

The Ministry of Environment (MoE) is responsible to assume overall responsibility for the
implementation of the project and for the timely and verifiable achievement of project
objectives and results. It will provide support and input for the implementation of all project
activities. MoE is the central public administration authority responsible for the development
and promotion of state policies and strategies in the area of environment protection and
climate change. It is the GEF and UNCBD national focal point leading the process of national
biodiversity conservation and is also the Implementing Partner for this project. The
Directorate of biodiversity policies of the MoE has the basic mission of developing and
promoting the state policy in the sphere of reasonable use of natural resources, conservation
of biodiversity, state protected natural areas, forest stock, hunting stock and biological
security, within the limits of its competence and conditions provided by the environment
legislation in force, by the Regulations of the Ministry and Regulations of the Directorate.
The Secretary of the State of the Ministry of Environment is the Chair of the Project Steering
Committee.

11
The Ministry is the Project Implementing Partner. The Directorate of Biodiversity Policies
hosts the GEF OFP office and FP for the CBD Convention and its Protocols. Leading role in
the Project Steering Committee, policy development and development of regulatory
instruments and institutional capacities and the technical execution of the project activities
The Ministry will provide leadership to the project management team that will be hosted by
the NOEPI and will act as the liaison with government authorities from different sector
players and ensure that the project cooperates with other relevant projects and initiatives.

The Public Institution National Office for Environmental Projects Implementation

(NOEPI) is the public institution, under its implementing partner, has the mandate, to
contribute to policy implementation through specific projects Minister of Environment as
Chair of NOEPI Steering Committee. As per the GD 1249/2018, the NOEPI supports the
implementation of environmental management framework and external finance system in the
country (including the donor funded projects) within the Environmental projects
Implementation Unit (EPIU) which was established in 2022 under NOEPI purview as part of
the. reorganization of public institutions. The Project Implementation Unit (PIU) was
established within the ONEPI under the Ministry of Environment, on May 15, 2023. The
ONEPI will be fully responsible for the implementation of project activities, human resource
development and financial management and reporting, progress reports throughout the project
life, the Mid-Term and Final Project evaluation reports and audits.

The Project Management Team consists of a Project Manager, Logistic/Administrative

Assistant and assists the Ministry of the Environment in the implementation of the project at
the national level. The Project Management Team ensures results-based project management
and successful project implementation within 60 months, careful monitoring and evaluation of
project progress, adherence to procedures, transparency and efficient use of funds, quality of
work and involvement of local stakeholders and national, of the beneficiary in the decision-
making processes.

The project design incorporates several features to ensure continuous and effective
stakeholder participation in project implementation. UNDP is committed to ensuring
meaningful, effective and informed participation of stakeholders in the formulation and
implementation of UNDP programs and projects.
Above all, UNDP requires that its projects be designed with the meaningful and effective
participation of all stakeholders. This foundation for sustainable development ensures that
local people and other stakeholders play a key role in promoting the achievement of
sustainable development goals.

Monitoring &Evaluation
The reassessment of the project's risk and the specification of risk mitigation measures
for the first year are presented in Annex 3.

The project team and the UNDP Country Office supported by the UNDP Regional Technical
Advisor will be responsible for project monitoring and evaluation conducted in accordance

12
with established UNDP and GEF procedures. The Project Results Framework provides
performance and impact indicators for project implementation, along with their corresponding
means of verification. In addition, the relevant GEF Tracking Tool will also be used to track
project impact (the tracking tool is submitted as a separate file). UNDP’s Environmental and
Social Screening tool and Quality Assurance Report will also be used.

13
Figure. 1. Structure of the project organization

The structure of the project organization

Project Steering Committee

Key project partners: Project executive Beneficiaries:

Key project partners: The project implementation team ✓ Ministry of Environment

➢ Ministry of the Environment/ONIPM ✓ Moldsilva agency
➢ UNDP ✓ Jos Prut Biosphere Reserve
✓ Padurea Domneasca Nature Reserve
➢ Moldsilva Agency
✓ Local authorities from Cahul, Fălești, Glodeni
➢ Moldova Water Agency ✓ Local entrepreneurs
➢ NGO (environmental and tourism) ✓ Tourism operators
➢ APL (Glodeni, Cahul) ✓ Local action group Lower Prut
➢ The administrations of RB Lower Prut ✓ ODIMM; ANTRIM; ANT
➢ RN Padurea Domneasca ✓ NGOs
➢ USM
LoA
Project supervision
➢ UNDP
Responsible for implementation
➢ UNDP-GEF PTA, RTA, UNDP CO DRR / Implementation partner
RR / Specialist in programs (Cluster for
Climate, Environment, Energy)/operations Public Institution National Office for
Ministry of the Environment Environmental Projects Implementation
team

14
 6. Social and environmental safeguards

During the Inception Workshop relevant discussion took place explaining the UNDP's social and
environmental management system (SES) that are based on several programming principles (such
as Leave No One Behind; Human Rights; Gender Equality, Sustainability and Resilience,
Accountability) and several project-level standards ( such as Biodiversity, Climate Change,
Community Health and so on) that may be triggered by the project and therefore the UNDP CO
and the project team will apply the Environmental and Social Assessment Procedures iteratively
throughout the project to avoid any potentially harmful accidental impacts on local communities
(people) and the environment arising from project activities. Risk Log Frame is presented in the
Annex 3.
The iterative application of the screening procedure is part of the social and environmental
management system of UNDP, which includes: quality assurance, screening and classification,
stakeholder engagement and response mechanism, monitoring and reporting and compliance, etc.
Key SES documents for the project:
• ProDoc
• Annex 6: UNDP Social and Environmental Screening Procedure (SESP)
• Annex 10: Environmental Social Management Framework (ESMF) and its
annexes that prescribe especially the GRM
• Annex 11: Gender Analysis and Gender Action Plan
• Annex 9: Stakeholder Engagement Plan

Key obligations – Environmental and Social Impact Assessment (ESIA)

An appropriately scoped ESIA for:
• Act 2.2.1.2 Rehabilitation of the old natural watercourse of Camenca River - this should be
undertaken during the feasibility study and closely coordinated with the stakeholder engagement
to consider potential impacts on the local residents (flood hazards and impacts on local
livelihoods). The local dialogue and the engagement of the national and local authorities will need
to raise awareness about the benefits of the restoration works and find an agreeable solution.
• Act 2.2.1.1 Reforestation of degraded riparian forest ecosystems in Lower Prut
Biosphere Reserve
• ESIA will need to be coordinated with procedures established under EIA Law no.
86/2014 of the Republic of Moldova

Key obligations – Process framework:

15
A Process Framework is prepared when UNDP-supported projects may cause restrictions in
access to natural resources in legally designated parks and protected area. The key relevant outputs
are:
• Output 2.1.1 Revised PA category upgraded international designation, improved zoning,
mapping, management and business plans for Lower Prut Biosphere reserve.
• Output 2.1.2 Management units and communities at targeted PAs capacitated to
comply with/enforce management/buffer zone regimes.

Risk Management
Seven Risk Categories

ENVIRONMENTAL • Natural disasters

• Seasonal extremes
• External: interest rates, exchange rate fluctuations, etc.
FINANCIAL • Internal: co-funding difficulties; financial mechanisms
• Complex design
OPERATIONAL • Negligence/incompetence
• Poor M&E; slow delivery
• Institutional / implementation arrangements
ORGANIZATIONAL • Institutional / Execution capacity
• Government commitment; political will
• Political instability; change in government
POLITICAL
• New unexpected regulations, policies
• Critical policy/legislation fail to pass
REGULATORY
• Partnerships failing to deliver
• Mismatch between project scope/ambition and capacity
STRATEGIC

Fig.2. SES Risks and Risk management

REPORTING AND M&E: responsibilities at project level

➢ M&E specialist-responsible for data collection with inputs from the team/stakeholders;
➢ KM specialists: responsible for capturing KM products;
➢ Project manager- accountable for M&E, learning and capturing lessons learned and
disseminating the project generated knowledge Stakeholders and key project partners:
participating, disseminating;
➢ knowledge and informing future project/programs in the country.

7. Gender mainstreaming

16
A gender analysis and gender action plan (Annex 11) of the Project document were developed to
help mainstream gender during project implementation and to ensure that project interventions
targeting local communities will promote equal benefit sharing and women's participation. The
gender analysis highlighted the fact that women are underrepresented among decision-makers at
national and local level. Women's access to land and natural resources is hindered by stereotypes
and their lack of knowledge of their rights. In rural areas, women manage about 19% of the
agricultural land area, a much smaller area than men, and the potential to generate income is more
limited.

During the Inception phase gender consideration and equality has been applied for all key
arrangements and activities. Thus, the project management team were selected and hired - there
are both women. The participants to the Inception workshop – women attended more then 50% of
participants. Among the members of the Project Steering Committee – the majority of members
are women. The chair person of the PSC is a women.

The distribution of resources between women and men is unequal, and the pandemic and
economic difficulties are intensifying gender disparities. The project will foster an environment
that will help overcome gender bias, promote women's empowerment and promote inclusion and
equal opportunities.

According to the Gender Action Plan, the key gender mainstreaming elements of the project
strategy could be summarized as follows: (i) balanced representation and meaningful participation
of women and men in key project activities, including those related to capacity building and
management planning of protected areas; (ii) involvement and mobilization of individuals, local
women's groups, women's NGOs to participate in the implementation of the project and benefit
from business opportunities that are created within the various components of the project; (iii)
better access for women entrepreneurs and women-owned businesses (sustainable tourism,
ecological agriculture, etc.) to the opportunities offered by the project; to the technical assistance
they may need to apply within the various calls for proposals launched by the EU4Cahul project,
training, participation in information and awareness trainings and seminars; (iv) mainstreaming
the gender dimension in all legal and political activities supported by the project under Component
1 through a strategic social and environmental assessment approach.

Gender considerations will be fully integrated into project implementation and will underpin
regional (district-level) and local development planning as well as community-level project
activities by creating a platform for participation in decision-making at the community level local.

Under Component 1, the project will support district and local authorities to include biodiversity
conservation and monitoring in local development strategies and advocate for the public
promotion of women's rights and gender-sensitive management and conservation measures and
biodiversity.
Within Component 2, the project will support participatory approaches at the local level in both
protected areas within the consultations regarding the Management Plan of the "Pădurea
Domnească" Natural Reserve and within the local consultations regarding the revision of the
project of the Management Plan of the "Prutul de Jos" Biosphere Reserve , and will include
women's organizations and local community representatives to enable their participation in natural

17
resource management decision-making, as women's input, knowledge and guidance are invaluable
to any productive and sustainable efforts to restore wetlands, lakes and areas riverside.
Under Component 3, project efforts will be directed towards strengthening local women's
entrepreneurship, enabling women's participation in calls for proposals and various other local
projects and education/awareness activities.

The project guarantees gender balance in all project activities (e.g. workshops, meetings, seminars,
community events etc.), including access to project financial assistance. Following the UNDP-
GEF Guideline "Gender Mainstreaming", the gender analysis has identified key considerations
that can promote gender mainstreaming and that, in general, can improve outcomes associated
with each of the related components in the project. The project will provide details on the direct
beneficiaries of the projects disaggregated by gender as a co-benefit of the GEF investment
(indicators 1,10,12 and 13). During the implementation of the project, the actions proposed in the
EU Action Plan on Gender Equality will be detailed and incorporated into the annual work plans
of the project.

The project will ensure that it integrates a gender perspective in all legal and policy changes and
stakeholder consultations, supporting women's rights and striving to provide equal opportunities to
participate in deliberative processes.

8. Stakeholder Engagement

During the Inception phase of the project, the multi-stakeholder participatory approach has been
applied. Such the participants to the Inception workshop represented as governmental public
authority at central level, including specialized departments and agencies, academia and
universities, local publc administration from the targeted project administrative districtss (raions),
non-governmental organisations in the field of environmental protection, biodiversity, tourism,
women and youth etc. Total 35 participants to the workshop has reprezented the key project
stakeholders.

The UNDP/GEF project will implement multi-stakeholder participatory approaches by facilitating

workshops and roundtables to discuss existing inconsistencies in legal provisions and project
amendments and directives that address gaps or ambiguities that could undermine sustainable
wetland management.

The process of drafting and adopting legislative amendments will include close cooperation
primarily with the institutions responsible for PA and watershed management: i.e. the Ministry of
the Environment; "Apele Moldovei" Agency; Agency "Moldsilva"; The Parliament of the
Republic of Moldova (relevant committees); The Environment Agency, the Environmental
Reference Laboratory, local public authorities, local ecological inspectorates.

The project design has been discussed with experts from the Division on Biodiversity Policy of
the Ministry of Environment (ME). During the PPG preparation phase, specific updated
information has been collected by the local experts from the “Moldsilva” Agency (Forestry)
(MA), Environmental Agency (EA), National Agency for Food Security (NAFS), as well as a

18
number of focused scientific research institutes in the field of botany, zoology, genetics,
microbiology, ecology, crop sciences.

Agency “Moldsilva” (forest) is a semi-autonomous state enterprise that operates under MOE
which develops and implement measures on the conservation, restoration of the forests in the state
managed and protected areas; develops proposals for legislation on protected areas, acts as the
agency for the enforcement of legislation and ensures the observance of the legislative regimes. It
also keeps inventory of natural areas including flora and fauna in such areas. “Moldsilva” manages
approximately 50 % of the total surface of the state protected natural areas. Moldsilva will be a
key partner for the implementation of the project activities mainly in the monitoring and
enforcement areas. Through its state forestry units, the agency will provide technical assistance,
co-financing and support in implementing project components. Moldsilva will help build
cooperation with local communities.

ICAS- Forest Research and Management Institute under the Agency “Moldsilva”. ICAS provides
the scientific backbone for the management and development of the forestry sector by producing
and disseminating scientific and technical information, providing specialized advice,
recommending and implementing new and modernized technologies, developing innovative
products that contribute to increase competitiveness of the forestry sector. ICAS will be a key
partner in implementing the reforestation activities in PAs system. Its main responsibilities will
involve the re-validation of the activities in the demonstration areas that were selected at PPG
stage; support in rehabilitation of wetland areas and forest plantation, facilitation of engagement
with local authorities/communities; technical assistance in developing the technical works to
support in monitoring, and redress measures.

The Moldovan Agency “Apele Moldovei” is under MoE responsible for the implementation of
state policy in the area of water resources management; it also manages water inventory, surface
water bodies and hydrotechnical constructions. Agency “Apele Moldovei” will facilitate
monitoring of fresh water basins and management and restoration of Camenca river.

The project will continue to collaborate with a Coalition of Environmental NGOs for promotional
activities, such as Eco Contact, the National Council of Environmental NGOs and the Association
of Environmental Journalists and Ecological Tourism from the Republic of Moldova to raise
awareness and supports an appropriate legal, policy and funding framework for sustainable
wetland management.

In addition, the project will facilitate the cross-border dialogue with the Romanian counterparts on
the scientific data underlying the minimum adjusted ecological flow and the negotiations
regarding the amendments to the Stânca-Costești Hydrotechnical Node exploitation Regulation,
and the meetings will be led by the representatives of the Government of the Republic of
Moldova.

Formal and informal partnerships will be developed and established with gender balance and
gender mainstreaming approaches in mind. The project team will ensure that gender

19
mainstreaming aspects are addressed and integrated into all aspects of the project's stakeholder
engagement activities.

9. Conclusions and recommendations/way forward

The UNDP-GEF project " Conservation and sustainable management of wetlands with focus on
high-nature value areas in the Prut River basin " was launched through the Inception Workshop
on June 7, 2023.

During the workshop, the basic activities of the project were reviewed and updated, also a
dialogue was initiated between the key partners, the stakeholders, in the area of the project. The
potential risks of implementation in the first year of the project were evaluated and methods to
reduce them were proposed.

The Project Steering Committee of the Project was appointed by the Order of the Ministry of
Environment and at its first meeting on 10 August has discussed the outputs of the previous
activities, the annual Workplan for 2023, and approved the annual Project budget for 2023.

In the future, the project team will ensure the activities according to the presented annual plan.

List of Annexes:

Annex 1. Minutes of the Inception Workshop

Annex 2. Minutes of the Project Steering Committee
Annex 3. Updated Risk Management Logframe

20
 Annex 1. Minutes of the Inception Workshop

MINISTRY OF ENVIRONMENT
UNITED NATIONS DEVELOPMENT PROGRAM
P.I. NATIONAL OFFICE FOR ENVIRONMENTAL PROJECTS IMPLEMENTATION

CONSERVATION AND SUSTAINABLE MANAGEMENT OF WETLANDS

WITH FOCUS ON HIGH-NATURE VALUE AREAS IN THE PRUT RIVER
BASIN
UNDP-GEF-PIMS-6551 Project

INCEPTION WORKSHOP

Minutes

07 June 2023
Chisinau, Republic of Moldova

Venue: Conference Hall of the Bristol Hotel, Str. Puskin 32, Chisinau

Chisinau, 2023

21
Introduction
The inception phase of the project “Conservation and sustainable management of wetlands with focus on
high-nature value areas in the Prut River basin”, UNDP-GEF-PIMS-6551, was concluded by a national
inception workshop held at Bristol Hotel on 7th June 2023 to mark the official launch of the project. This
workshop was a combination of physical and virtual attendance.

Excellency Ms. Iordanca-Rodica Iordanov, Minister of the Environment, Excellency Ms. Daniela
Gasparikova, Representative Resident, UNDP-Moldova, and Mr. Nicolae Arnaut, Director of P.I.
National Office for Environmental Projects Implementation, have officially opened the workshop.

The objective of the Inception workshop was to achieving the following:

• Explain in detail the project’s main goal; provide a breakdown of the project objectives and
implementation strategy of its components to the key stakeholders and local community
representatives;
• Discuss project’s anticipated outputs, accompanying activities and the planned timelines.
• Discuss and raise awareness on the project’s governance structure.
• Identify key issues related to project implementation, risk mitigation strategy, gender involvement
in the project activities, result’s sustainability and stakeholders’ and communities’ roles and
responsibilities.
• Present identified project sites and selection criteria.
• Involve relevant stakeholders in detailed discussion on project workplan and expected result.

The workshop was organized in a hybrid format (physical presence/on- line)

The workshop was started at 9.00 and closed at 17.00.

The visibility of the Inception Workshop was done through the UNDP website, Ministry of Environment
Facebook, NOEPI Facebook website:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid026PqE8qQm6TGPPQjWxT5Gmb3ubhM2iTkGRzQ4
Y7PZx5rANPyN6befNJTCnGSva4EFl&id=100065324656901&mibextid=Nif5oz

The meeting was moderated by Ms. Inga Podoroghin and Mr. Nicolae Arnaut.

List of Participants:

Off-line participants:

1. Iordanca-Rodica Iordanov - Minister , Ministry of the Environment;

2. Daniela Gasparikova - Representative resident , UNDP Moldova;
3. Inga Podoroghin , Program Specialist UNDP Moldova;
4. Maria Nicolaev - Associate program coordinator UNDP Moldova;
5. Veronica Briceag - chief of staff, Ministry of the Environment;
6. Angela Konovalenko - Chief Biodiversity Policy Directorate, Ministry of the Environment;
7. Veronica Josu - Principal Consultant, Biodiversity Policy Directorate, Ministry of the Environment;
8. Valentina Ceres - main specialist, Department of integrated management of water resources,
Ministry of the Environment;

22
 9. Alexandru Tabacaru - Lead Specialist, "Moldsilva" Agency;
10. Radu Stratuta - Deputy Director, "Apele Moldovei" Agency;
11. Mariana Codreanu – lead specialist "Apele Moldovei" Agency;
12. Nicolae Arnăut - Interim Director , IP "ONIPM";
13. Angela Lozan - Project Manager IP "ONIPM";
14. Victoria Covali - Project Assistant IP "ONIPM;"
15. Aurel Lozan - Expert in biodiversity and forests;
16. Ion Rosca - Director, National Botanical Garden "Alexandru Ciubotaru" Institute, USM;
17. Victoria Nistreanu - Laboratory Head, Dr. Institute of Zoology, USM;
18. Dumitru Bulat - Head of laboratory dr.hab, Institute of Zoology, USM;
19. Ala Donica - Scientific researcher, Institute of Ecology and Geography, USM;
20. Serghei Bucatari - Interim Director, RN "Pădurea Domnească" IS;
21. Viorica Palade - Deputy Director of Science RB "Prutul de Jos";
22. Vasile Raru - Head of Agriculture Section, Cahul District Council;
23. Ala Ojoga - Senior Specialist, Glodeni District Council;
24. Lilia Curchi - Executive Director, AJMTEM;
25. Gavgaș Ion – legal consultant, Ecological Society BIOTICA;
26. Țarigradschii Valeriu – Glodeni District Council.
27. Buimestru Carolina – journalist of Radio Europa Liberă.

Online participants: https://www.youtube.com/watch?v=yhFLBIZLur0

1. Justina Grigaraviciene - High Councilor of the EU in the field of environment and green transition;
2. Natalya Panchenko - UNDP Regional Technical Coordinator – GEF (Turkey);
3. Jiri Dusik - Specialist in social and environmental standards, Central Europe and Central Asia GEF;
4. Guranda Natalia - Executive Director, AO EcoContact.
5. Lilia Taranu – team lead of the Climate change project, ONIPM
6. Ion Cotofana – freelance environmentalist

The meeting was technically assisted by “Proimage” SRL:

- Eduard Rabii, "Proimage" technical coordinator;

- Vasile Boicu, "Proimage" technical coordinator;
- Marina Ciobanu, photographer;
- Inesa Coman, English-Ro translator;
- Diana Loznean, English-Ro translator;

23
 Agenda of the inception workshop

INCEPTION WORKSHOP

THE UNDP-GEF PROJECT

" CONSERVATION AND SUSTAINABLE MANAGEMENT OF WETLANDS WITH FOCUS ON

HIGH-NATURE VALUE AREAS IN THE PRUT RIVER BASIN "

June 7, 2023
Bristol Hotel, Str. Pushkin 32
Chisinau
AGENDA

Hours Session Speakers

08.30 - 9.00 Registration of participants

Iordanca - Rodica Iordanov
Opening/Welcome Minister of the Environment
(MoE)
Daniela Gasparikova
Resident Representative,
9.00 - 9.20
UNDP Moldova
Nicolae Arnăut, NOEPI
Video: ”The meadow area on Camenca river, Director
compromised by human activity, could "come back to
life " (UNDP)
Plenary session on the current status of wetlands ecosystems and its biodiversity in Moldova

Angela Konovalenko
The policy and legal framework in the field of
9.20 – 9.45 Head of Biodiversity Policy
protected areas and wetlands.
Division, MoE
9.45 - 10.10 Presentation of the current situation, problems and Mariana Codreanu
potential solutions in the management of the Prut river Principal specialist
basin (Costești-Stînca sector, Camenca and Lower Prut "Apele Moldovei" Moldovan
rivers). Water Agency
10.10 – 10.40 Vegetation of wetlands in the Prut river basin, Ion Rosca
sustainable measures for biodiversity conservation. Dr., Director, Botanical Garden

24
10.40 -11.10 (Institute)/ SUM
Biodiversity of aquatic fauna in the Prut river basin in Dumitru Bulat
the aspect of Ecosystem based adaptation to climate Dr. hab, Head of laboratory,
change. Institute of Zoology/SUM
11.10 - 11.30 Coffee break
Plennary session on Project implementation issues
Biodiversity management and the potential for Sergei Bucatari
expansion of the "Pădurea Domnească" Reserve in Interim director
11.30 - 11.45
terms of the rehabilitation of the Camenca river with NR "Paudurea Domnească"
the support of the UNDP project
"Prutul de Jos" biosphere reserve – the wetland of Viorica Palade
11.45 - 12.00
international interest. Deputy director RB PJ
Detailed presentation of the project components and Angela Lozan
12.00 - 12.45
the work plan for 2023 year. Project Manager, NOEPI
Approval of the Work Plan for 2023 and presentation Angela Lozan
12.45-13.00 of the composition of the Project Board and key Project Manager, NOEPI
functions (member institutions).
Presentation of important milestones of the project,
Natalya Panchenko
13.00 -13.25 monitoring and evaluation of the project according to
Technical Regional Coordinator
UNDP and GEF rules (on-line). UNDP –GEF (Turkey)
13.25 - 13.35 Social and environmental protection risks in GEF
Jiri Dusik
projects (on-line) Social and Environmental
Standards Specialist – Europe
and Central Asia
13.35 – 13.45 Presentation of the composition of the Project Inga Podoroghin
Oversight Committee and its key functions Specialist in the UNDP program
Moderators – Inga Podoroghin,
13.45 -14.00 Next Steps & Summary & Conclusion
Nicolae Arnaut
14.00 Lunch

Opening/Welcome session
The meeting of the initiation workshop was opened by Mr. N. Arnaut, director IP ONIMP who address a
greeting message to the workshop participants. At the same time, he emphasized the importance of
implementing this project in the Republic of Moldova, in the context of climate changes, which are
increasingly being felt lately.

Ms. Iordanca-Rodica Iordanov, the Minister of the Environment, also came with a message of
greeting, who mentioned the importance of wetlands for biodiversity conservation and ecosystem services.
The Government of the Republic of Moldova has prioritized the conservation and sustainable use of
biodiversity, the reduction of land degradation and the protection of its fresh water sources, as part of
national environmental programs and plans.
The legal framework is complex and subject to continuous adjustment in order to better align with the EU
framework policy. The harmonization process is challenging, so far there have been great efforts to adjust
national legislation to better align national legislation with EU directives, for example the EU Water
Framework Directive, the EU Habitats Directive and the EU Directive on the birds.
NBSAP (2015-2020) prioritized national efforts to increase the efficiency of protected area coverage,
recognizing the importance of wetlands in the Prut River basin, such as Pădurea Domneasca and supporting
a cross-border biosphere reserve in the Lower area.

25
The Environmental Strategy and Action Plan 2014-2023 provides a general policy framework for the
expansion of protected areas and their assurance and sustainable management (expected increase from 5.5
to 8% coverage) emphasizing the need to increase the protection of key biodiversity areas to reduce the
impact negative anthropic.
He also thanked the development partners UNDP-GEF for this project, which is very important, through
the activities they propose - the restoration of wetlands within the Pădurea Domnească Reserve and the
Prutul de Jos Biosphere Reserve, the local public authorities - the Cahul District Council and the Council
Glodeni District, for the support offered both during the writing of the project and further for the successful
implementation of the project.

Mrs. Daniela Gasparicova Resident Representative, UNDP Moldova also welcomed the participants in
the initiation workshop and emphasized that the " Conservation and sustainable management of wetlands
with emphasis on areas of high natural value in the Prut river basin" Project from the Republic of Moldova
is aligned with the priorities highlighted in the Plan UNDP Strategic 2022-2025, which promotes country-
led integrated development solutions. The environmental solution puts nature and the environment at the
center of national economies and ecological planning and recovery.
The project will promote integrated approaches to long-term resilience of wetland ecosystems, including
demonstration of viable options for restoration of wetland and forest ecosystems, increased efficiency of
existing wetland management, sustainable income streams for local wetland communities and
entrepreneurs , including ecotourism.

After the opening session, the seminar participants, according to the agenda, were invited to watch a video
made by the UNDP - Moldova- "The meadow area on Camenca river, compromised by human activity,
could "come back to life ".

Mr. Nicolaie Arnaut thanked the UNDP team for this video, which actually reflected the state of affairs in
the area of the Pădurea Domnească reserve - the area of activity of the project, which demonstrates once
again the need to improve the situation of wetlands and offered the words of Mrs. Angela Konovalenko ,
Head of To the Biodiversity Policy Directorate, MM to present the " Policy and legal framework in the
field of protected areas and wetlands".

Plennary session on the status of wetland ecosystem and biodiversity in Moldova

Mrs. A. Konovalenko, in her presentation, focused on the existing legal framework at the moment,
namely: Law no. 1538/1998, regarding the fund of natural areas protected by the state ; , Law no . 94 /
2007 regarding the ecological network, Law No. 132/2018 regarding the establishment of the "Prutul de
Jos" Biosphere Reserve, Law no. 71/2022 for the foundation of the "Lower Dniester" National Park and
Government Decision no. 414/2000 regarding the approval of the cadastre of objects and complexes from
the fund of natural areas protected by the state, Government Decision No. 782/2000 for the approval of the
framework regulations of national parks, natural monuments, resource reserves and biosphere reserves. She
mentioned the main regulations that allow the protection of wetlands and their sustainable conservation.

Mr. N.Arnaut, according to the agenda, gave the floor to Mrs. Mariana Codreanu, Principal Specialist of
"Apele Moldovei" Agency, for the “Presentation of the current situation, problems and potential solutions
in the management of the Prut river basin (Costești-Stînca sector, Camenca and Lower Prut)."
Mrs. M. Codreanu pointed out: Water resources are under permanent and increased pressure due to the
continuous increase in quantitative and qualitative requirements.
According to the Water Law of the Republic of Moldova, partially harmonized with the DCA, the
management of water resources in the Republic of Moldova is carried out on the basis of watershed
districts, which are the main unit of water resources management. Watershed districts in the Republic of
Moldova are: the Dniester watershed district and the Danube-Prut and Black Sea watershed districts.
In order to ensure a mechanism for public participation in the sustainable management of water resources
(provides DCA) and in monitoring the implementation of the PGDBHN, the Government created the

26
DBHN Committee which brings together representatives of governmental institutions, academics, local
public authorities and non-governmental organizations.
The committee is a coordinating and consultative structure, independent in the exercise of its duties, which
has the competence to participate in the activities of efficient management of water resources within the
limits of the respective hydrographic basin district and which is governed, in its activity, by the provisions
of national legislation, of the requirements of international treaties to which the Republic of Moldova is a
party and the Committee's regulations.
The purpose of the Committee is to ensure effective collaboration between the central and territorial public
administration authorities for water management and protection and the local public administration
authorities, water users in the respective hydrographic basin district, beneficiaries of water management
services, representatives of scientific research institutions, civil society organizations regarding the issues
of management, use and protection of water resources on the territory of the respective watershed district.
At the moment, the ecological problems in the Prut river basin are:
• Surface water pollution, silting of rivers
• Changing the flow regime of small rivers - Large volumes of impounded water can affect the
natural flow for most surface water bodies. Natural runoff indicators (flow and water level) are
used as benchmarks for managing the impact of catchments on surface water bodies.
• Floods - The whole course of the Prut is characterized by a major flood risk, with larger areas in
the sectors Criva - Lipcani, Movileni - Pruteni, Zagarancea - Ungheni, Nemțeni - Cotul Morii -
Obileni, as well as on the small rivers Lăpușna) creation/restoration of wetlands and
renaturalization of rivers;
• The decrease and scarcity of water resources in certain areas, but also throughout the basin during
dry years
• Chemical and microbiological pollution of groundwater
The multiannual average flow of the Prut tributaries varies from 1.21 m 3 /s (Gîrla Mare river) to 2.64 m 3 /s
(Camenca river). The highest volume of water is characteristic for the Camenca river (83.38 million m 3 ),
and the lowest for the Gîrla Mare river (10 million m 3 ). Table 2 shows the estimated values for the main
tributaries of the Prut.
Apele Moldovei Agency allocated 2 million lei for the maintenance of the dam and presented and executed
the following: cleaning and painting works of the stairs in the injection gallery, piezometers, parapets and
metal constructions, permanent works of mowing the dry slope, cleaning the storm drains and water
drainage; verification and maintenance works of cranes and hydromechanical equipment, verification and
maintenance works of high-voltage transformers and electrical systems, permanent annual borehole
cleaning works, permanent sanitation works of the dam crown and access roads, sanitation works of the left
bank of the Prut river.

Mr. Ion Roșca, Ph.D., Director, Botanical Garden (Institute)/USM, came with a report on "Vegetation of
wetlands in the Prut river basin, sustainable biodiversity conservation measures." Dlui mentioned the main
characteristics of the flora and vegetation of the wetlands, in particular he referred to the particularities of
the aquatic and marshy ecosystems, their current state and development trends, rare and endangered
species.
At the same time, he came up with proposals for preserving the biodiversity of the wetlands in the Prut
basin namely:
- Establishment of the "Prutul de Mijoc" Ramsar wetland. "Middle Leek" Wetland The "Middle
Prut" wetland area includes the beds of the Prut and Camenca rivers, the Costești-Stanca
reservoir, the sloughs, marshy places, forests and meadows of the Prut meadow, as well as their
surroundings. It is located between the villages of Corpaci (Edineț province) and Pruteni
(Fălești province). The total length of the wetland is approximately 80 km. The total area is
14,000 ha.
- Reassessment and adjustment of the current surface of the 3 wetlands.
- Extending the area of protected areas in the Prut meadow by establishing new PAs (based on
GBNI research from 2008-2009, it was proposed to establish the "Tamarix-Valcele" protected
area located in the overflow area of the Sărata river into the Prut river. It is necessary to re-
evaluate the area respectively and the promotion of the initiative to create a protected area in
the wetland in the village of Vîlcele, Cantemir).

27
 - In the context of EU integration, it is necessary to create cross-border protected areas and their
joint management ( Prut Lakes Ramsar Zone de Jos borders the "Lower Danube" Biosphere
Reserve )
- Development of management plans for all PAs in the Prut basin.

Next, Mr. Dumitru Bulat, Dr. hab., head of laboratory, Institute of Zoology/USM, spoke, who reported,
"Biodiversity of aquatic fauna from the Prut basin under the aspect of ecosystem adaptation to climate
change".
Mr. D. Bulat, presented the results of multi-year research in the Prut river basin, and pointed out that, in
the macroecosystem of the Prut river, 5 types of major habitats with characteristic species and associations
were identified: The area of thresholds, fords and gravels; Typical bed area with deep and slightly
transparent water; Costesti-Stânca reservoir area; Beleu and Manta natural lakes area; The area of flooded
surfaces with temporary or permanent water coverage supplied during floods by the Prut river (sluices and
blind arms, flooded agrocenoses, etc.).
During the reproductive period and the high floods, the ichthyofaunic composition is strongly influenced
by the species from fl. Danube and r. Prut. The investigations carried out during the years 2010-2023 in the
Prut river basin attest to a total number of 62 species assigned to 22 families and 13 orders:
From the number of identified species:
• 14 are considered endemic to the Danube basin,
• 7 species are considered anthropochorally translocated allogenes.
According to the status of the IUCN list: 2 species are critically endangered (CR), 2 endangered (EN) and 2
vulnerable (VU).
At the same time, he came up with recommendations for recovery and improvement of the state of the
ichthyofauna of the Prut river ecosystem:
- Improving the natural reproduction conditions of highly competitive indigenous species
- (maintaining the appropriate water level, expanding wetlands, restoring protective strips along river
banks, installing artificial nests in areas with a shortage of woodpeckers).
- The systematic popularity of the Costești-Stânca with species of ameliorative-economic importance
(carp, bream, catfish, pike, bream, bream, roach, etc.).
- Stricter surveillance of fishing activity and tightening of sanctions.
- More effective collaboration at inter-state and inter-institutional level in the field of protection and
exploitation of fish resources.
Mr. Serghei Bucatari, Interim Director, RN "Pădurea Domnească" IS, communicated about " Biodiversity
management and the potential for expansion of the "Pădurea Domnească" Reserve with regard to the
rehabilitation of the Camenca river with the support of the UNDP project".
Mr. informed - the territory on which the reserve's forests are located is crossed from north to south in the
western part along a length of about 40 km by the Prut river, the only permanent watercourse with high
flows during periods of precipitation. Its bed is strongly winding, forming sudden bends, so-called
meanders, which in many places come close to each other. Wetlands in the reserve are represented by 7
aquatic ecosystems as follows:
- "La Fontal", relict lake, surface of 24.2 ha ;
- " Horseshoe " , state of the Prut river, area 6.8 ha;
- " Chilia ", headwaters of the Camenca river, area 18.0ha;
- " Cărbunăria ", headwaters of the Camenca river, area 70.8ha;
- " Balta Ursului ", the old part of the Camenca river, area 6.7ha;
- " Șiganca ", headwaters of the Camenca river, area 11.5ha;
- "Kilometrul 1005", the Prut River, area 5.4 ha.
660 plant species belonging to 328 genera and 92 families from the Pteridophyta and Magnoliophyta
groups were determined on the territory of the reserve. As a result of field research, it was determined that
the most numerous families in vascular plant species are Asteraceae, Poaceae, Lamiaceae and Fabaceae,
which comprise about 38% of the reserve's flora.

28
Aquatic and swamp vegetation in the "Pădurea Domnească" Natural Reserve is present in the stands that
are supplied with water following atmospheric precipitation and floods. In these places, there are
populations of common gorse, lentil, on the banks Salcia and Răchita grow in abundance.
Surface basins in the reserve are represented by; 39 reservoirs of the Prut r. (in case of floods these
reservoirs can accumulate and store a volume of water 4307096 m3.), and 11 reservoirs of the Camenca r.
called by the locals bulhacuri.
In the context of the expansion of the territory of the reservation, a special phenomenon is represented by
the tributary of the Prut – the Camenca river, which, entering the main bed, flowed parallel to the Prut for a
distance of about 45 km, forming an island and thus improving about 20,000 ha of meadow, where also
find the "Pădurea Domnească" reserve. Also here we can talk about the protected area "Suta de Movile",
which was in the protection zone of the Reserve, on a total surface of 2000 ha.

Mrs. Viorica Palade, Head of the Scientific Section RN "Prutul de Jos" IS , presented " The "Prutul de
Jos" biosphere reserve - wetland of international interest". The "Prutul de Jos" biosphere reserve was
founded by Law No. 132 /2018 and operates based on the Operating Regulation, GD No. 122 /2021. It was
included in the UNESCO World Network of Biosphere Reserves, recognized by the program "Man and the
Biosphere" (MaB), being approved by the decision of the Conference of the Parties to UNESCO. RB aims
to preserve elements and physical-geographic formations, plant and animal species of national and
international importance, conducting research in the global monitoring system.
According to the floristic composition, the Biosphere Reserve includes a gene pool consisting of 530
species of vascular plants, including 10 species of trees, 11 shrubs, 5 vines. Species included in the Red
Book of the Republic of Moldova: Nymphae alba, Trapa natans, Thelypteris palustris, Vitis sylvestris,
Salvinia natans, Leucojum aestivium, etc. Mammals: 42 species, of which 12 are rare, included in the Red
Book of the Republic of Moldova, Birds: 240 species.
The territory of the biosphere reserve is divided into the following functional areas:
• core zone, of integral protection, intended exclusively for the conservation of biodiversity and the
creation of natural conditions for the development of biocenoses. Any economic activity is
prohibited in the core area. Only scientific research is allowed;
• buffer zone , of natural management, object of study and application of the results of scientific
research for the conservation and development of the genetic background, the restoration of the
main types of forests, ponds, meadows, etc.
• transition zone , intended to reduce the anthropogenic impact in the adjacent territories.
The lands in the transition zone can remain with the owners, who are obliged to respect the regime
established in the reservation. Certain traditional land use activities associated with agriculture, forestry,
grazing and fishing are allowed in this area.
Mrs. V. Palade mentioned that RB is a component of the tourist circuit in the area and actively participates
in the tourist LAGs in the southern area.
Important problems facing the administration at the moment are: oil extraction, poaching and non-
compliance with the protected area regime.

Moderator Ms. I. Podoroghin thanked Ms. V. Palade for the presentation and opened the question-answer
session.

Question-answer session
Question (Q). Mrs. Veronica Josu took the floor, who thanked her research colleagues for the useful
information, proposals and recommendations presented in the presentations, at the same time she
mentioned that at the moment, within the political direction in the field of biodiversity, amendments are
being drawn up to Law 1538/1998 Regarding at the bottom of the natural areas protected by the state and
all this information will be transposed in the respective changes. In the same way, Mrs. V. Josu asked about
the impact of the Railway on the Ramsar wetland, which crosses the Biosphere Reserve, being located in
some areas even 5-6 m from the Prut river, the washing of the embankment takes place, in the context of
the development of the port Are you whining and the traffic flow is intensifying?

29
Answer (A). Mrs. V. Palade communicated to the question that the railway has both advantages and
disadvantages, for the reservation the railway has a plus, because it constitutes a defense dike against the
sand that is washed from the slopes, preventing it from reaching the Beleu lake, in exchange is an obstacle
for migrating amphibians. Passages are made for animals, but they are insufficient.

Comment (C). Mrs. Veronica Josu , mentioned that next to the railway, a very big problem is the
extraction of oil, which cannot be solved in any way, because the wells were drilled before the creation of
the Lower Prut Nature Reserve.

A. Mrs. V. Palade, the roads created for access to the wells were already built when the reservation was
created. Because of this, many materials such as clay, clay, sand, have ended up in Lake Beleu,
contributing to its clogging. As for the washing of the railway embankment, I propose that the railway
administration identify financial sources for the consolidation of the slope, especially since it is not a large
portion.
C. Mr. A. Lozan mentioned that he was invited as an expert who contributed to the writing of the project
and is very happy about its launch. At the same time, he thanked his research colleagues for the
presentations made. He came up with some suggestions, at the presentation made by Mr. I. Roșca and the
project team, when the procedures for the designation of wetlands will be finished, they should be named,
respecting the local names, taking into account the traditions and history of the places, for example, the
idea to Mr. V. Țarigradschi to name the newly created wetland Țutora, which was once a protected area
founded by ruler Alexandrul cel Bun, also to include the coral reefs in the area, which have an indissoluble
connection with the water circuit in the wetland respectively with the Camenca river. He also
recommended to Mr. that the specialists who have worked in this area and know it very well should be co-
opted during the implementation of the project.
As for oil extraction in the Lower Prut area, this is a very acute problem, I confirm that these drillings were
done before the designation of the Lower Prut reserve, and the construction of the access roads to these
wells, with clay and clay from a quarry from the Brînza village area, contributed a lot to the clogging of
this lake and as a result the willows are expanding. The Botanic Garden (Institute) has worked a lot on the
development of willow hedge methods, but it is too late.
When identifying a new wetland of the Middle Prut, I would like to make a recommendation that the
member of the IUCN Commission correctly determine the area of the wetland, because it is a wrong
practice of the predecessors in the Republic of Moldova to introduce land that does not meet the
requirements of the wetland .
Please respect the IUCN principle 75% the object of conservation and not the other way around. Regarding
Mr. Bulat D.'s presentation, it is a very valuable presentation, given that fish is the basis of food for birds
and bird populations depend on its abundance.
Mr. A. Lozan noted the presence of the Cega species in the Prut river, which is a very important ecological
indicator.
C. Mr. V. Țarigradschi took the floor, who welcomed the launch of the project, mentioning its importance
for the localities of the Prut Valley, at the same time he came with a greeting message from the Glodeni
District Council and the Camenca Basin Committee.
Q. Mrs. Victoria Nistreanu, who allows the damming of the Camenca river, why are measures not taken
against the people who carry out unauthorized dams, why is the "Apele Moldovei" Agency not working in
the field?
A. Mr. Radu Stratulat answered: "Apele Moldovei" agency , since 2018 after the reformation, we do not
have territorial structures, i.e. we do not have staff that would deal with the inspection, nor do we have the
quality of surveying agent, it is under the competence of the Environmental Protection Inspectorate .
A. Mrs. Mariana Codreanu mentioned that the state institutions do not allow the damming of the waters,
more than what is prohibited by law.

Plennary session on project implementation issues

The second session was opened by Mrs. Inga Podoroghin, who gave the floor to Mrs. A. Lozan, project
manager, IP "ONIMP" to present the components of the project.

30
Mrs. Angela Lozan, presented the detailed presentation of the project components. UNDP-GEF-PIMS-
655, "Conservation and sustainable management of wetlands with emphasis on areas of high natural value
in the Prut river basin".
Information about the project Implementation period: 2022-2026. GEF Implementation Agency: UNDP;
Implementation partner: Ministry of the Environment
Funds from GEF Biodiversity Focal Area
BD 2-7: $624,270
BD 1-1: $ 152,648
Funds from the GEF Biodiversity focal area transferred to Land Degradation, focal area LD1- 4 USD
86,324.
Total GEF project funding: $863,242, including, UNDP funding: $50,000, total co-financing: $20,272,000
Basic indicators of the project: Terrestrial protected areas created or under improved management for
conservation and sustainable use (hectares) 20,803. Surface of renatured land (hectares) 14,225. Mitigated
GHG emissions (tCO2-eq) 556,806.
The number of direct beneficiaries disaggregated by gender 5,000 (50% women).
Project sites - Wetlands in Prut with globally important biodiversity
• Padurea Domneasca Nature Reserve
• Jos Prut Biosphere Reserve (Fig 1.)

Fig.1 Map of selected project sites: Biosphere Reserve “Prutul de Jos” and Scientific Reserve “Padurea
Domneasca”

The aim of the project is to achieve the ecological integrity of key floodplain wetlands in the Prut river
basin, ensuring the positive state of biodiversity, soil and water resources, as well as ecosystems.
The GEF investment will be based on an integrated watershed management approach that ensures the
continuity of wetland ecosystem services that support livelihoods in the Prut River Basin on approximately
20,803 ha of valuable wetlands in the Lower Prut Biosphere Reserve, the Forest Nature Reserve Stately and
the surrounding floodplain.
Hydrological reconstruction of the floodplain of the Camenca River will bring an additional 8.3 million m3
of water annually to supply the declining wetlands in the middle section of the Prut River, ensuring the
survival of approximately 11,175 ha of valuable habitat of floodplain even under a severe climate-induced
water scarcity scenario.
Improving the legal and funding framework for wetlands and protected areas will enable sustainable
management of the Prut Basin wetlands, which host globally important migratory waterbird species. The
project's demonstration activities and strengthened regulatory framework will pave the way for a more
systematic approach to improving wetland management.
Engaging the private sector and strengthening knowledge about voluntary environmental certification and
business 'greening', as well as strengthening the regulatory framework and law enforcement, will reduce
threats to biodiversity from sectoral land and resource use (agriculture, forestry, food industry).

31
Fig.2 Map of Camenca River in the area of the Scientific Reserve “Padurea Domneasca”

Fig. 3. Satelit imagery of Camenca River

Project components:

a) Legislative framework - Improving the national regulatory and policy framework for the
conservation and sustainable management of wetlands:

• Regulations and regulations that allow the sustainable use of wetlands and the clarification of some
legislative aspects related to the status of protected areas, economic activities in protected areas,
harmonization with the IUCN classification, etc.;
• Technical assistance for the " Apele Moldovei" Agency for the development of amendments to the
Regulation of the Stînca-Costești dam;
• Support for ongoing reform of the National Ecological Fund to improve funding for sustainable
wetland management;
• Support for the local authorities in the targeted regions (Glodeni, Fălești and Cahul) to introduce
the aspect of biodiversity in the local development strategies;

32
b) Biodiversity conservation - Improving the protection and management of key biodiversity areas in
wetlands located on the Prut River:
• Supporting the Ramsar designation of the Padurea Domneasca Scientific Reserve .
• Supporting the preparatory works for the MAB UNESCO designation of the Danube Delta and
Lower Prut Trilateral Reserve (Romania-Ukraine-Moldova).
• Training Needs Assessment (TNA) and conducting training sessions for Protected Area (PA) staff.
• Development of management (and business) plans for the Padurea Domneasca Nature Reserve
• Completion (update) of the Management Plan of the Lower Prut Biosphere Reserve;
• Elaboration of a business plan of the protected area.
• Supply of field equipment
• Development of an integrated monitoring database in the Lower Prut Biosphere Reserve, which is
compatible with the monitoring database of the Danube Delta Biosphere Reserve.
• Wetland restoration work. Rehabilitation of the natural water course of the Camenca river in the
area of the Pădurea Domnească Reserve
• Afforestation / reforestation of riparian zone ecosystems in the Lower Prut Biosphere Reserve
(Cahul region):
✓ Old Crihana - 7.11 ha;
✓ Manta – Pașcani -10.94 ha;
✓ Isaac's ford - 2.65 ha;
✓ Huts - 21.62 ha;
✓ Cheese - 4.87 ha;
✓ Valeni - 2.83 ha.
c) Sustainable use - Demonstration of sustainable wetland use practices:
• Supporting local businesses to carry out environmentally friendly activities and to have access to
affordable financing (in coordination with the EU4Cahul project);
• Collaboration with ODIMM: business greening;
• Supporting local eco-tourism initiatives (collaboration with the Local Action Group from the
Lower Prut Biosphere Reserve);
• Collaboration with the National Tourism Authority (ANT) and the National Tourism Association
(ANTRIM);
• Innovation Challenge competition: identification of innovative tourism products (SMART)
• Development of an integrated cross-border tourist package Moldova-Romania. Exploring links
with other itineraries with tourist destinations in the Danube basin (DanubeParks regional
platform).
d) Lessons learned, dissemination of results - Knowledge management:
• Awareness campaigns;
• Joint activities with other similar initiatives;
• Dissemination of results, sharing of good practices together with: WWF, ICPDR; Administration
of the Danube Delta Biosphere Reserve; Danube Parks, bilateral or trilateral ministerial
commissions, etc.

e) Monitoring and evaluation:

• Initiation Report;
• Annual project implementation report (GEF/PIR);
• Annual monitoring of the project results framework;
• Continuous monitoring of risks and protective measures;
• Surveillance missions;
• Monitoring of GEF basic indicators;
• Continuous stakeholder engagement and integrated approach to gender equality;
• Evaluation of the GEF terminal;

33
 • Final project conference.

Expected results:
• Terrestrial protected areas created or under improved management for conservation and sustainable
use on an area of 20,803 ha;
• The surface of the renatured land 14,225 ha;
• Mitigated GHG emissions 556,806 tCO2-eq;
• The number of direct beneficiaries broken down by gender - 5,000 (50% women).

Coordination and synergies:

The design of the project is based on lessons learned from other donor-supported projects - some examples:
• Funded by the EU "Consolidation of protected natural areas for the protection of biodiversity and
sustainable development in the Danube Delta and the Lower Prut" Joint Operational Program
Romania-Ukraine-Moldova 2007-2013
• FEM projects "Improving the coverage and effectiveness of the management of the system of
protected areas in Moldova
• GEF Environmental Fiscal Reform in Moldova
Coordination and exploration of synergies with similar initiatives:
- EU4Cahul
- DanubeParks – Danube Delta Biosphere Reserve
- EU4Environment
- ADA / EcoContact project "Improvement of resistance to climate in biosphere reserve Prutul de
Jos
- WWF GEF DYNA project
Mechanism for maximizing synergies:
• During implementation, coordination with other agencies and initiatives will be sought periodically
• Regular information, lessons learned and best practice exchange platforms between various
interventions will be jointly explored to strengthen collaboration
• The project board will facilitate coordination with other initiatives and hold project working groups
accountable for synergies

Risks and Assumptions:

The Government of the Republic of Moldova maintains its commitment to implement the current
activities and strategy for the protection of protected areas and wetlands and their sustainable use
• Project partners remain committed to supporting project activities and local natural resource users
will be interested in participating in the project
• Project results will be adopted and institutionalized for further replication and upgrading

Risks (monitored by the project team and the UNDP country office)
• Limited cooperation between government agencies with mandates for water, forest and biodiversity
management
• Co-financing does not materialize
• There will be no significant changes to improve wetlands funding
• The lack of prioritization of the minimum ecological flow in the Prut basin under the conditions of
climate change
• Lack of technical knowledge, data and awareness for integrated management of the Prut river basin
• Weak implementation of environmental regulations in wetlands
• Continuation of water pollution coming from different sectors (agriculture, oil)
• Vulnerability to climate change

34
 • Enhanced enforcement / anti-poaching activities in protected areas may create conflict with local
communities
• The impossibility of carrying out cross-border activities with the involvement of the Ukrainian
authorities (MAB UNESCO designation of the Danube Delta and Lower Prut Trilateral Reserve
(Romania -Ukraine-Moldova).

Fig. 4 Photo from the plenary session of the Inception Workshop

Fig. 5 Screenshot of the online participants of the hybrid session.

35
Organizational Chat of the project

36
Next, Ms. Angela Lozan presented the Presentation of the Work Plan for 2023. For the year 2023, the
June-December period, several activities and results are expected.
Component/Result 1.1. Better fiduciary and financial environment for long-term
resilience of wetland ecosystems. This project outcome will enable barriers to increased funding,
conservation and sustainable management of wetlands to be overcomed.
Preparatory Activities/Project Initiation: Development of the Project NIM Capacity
Development Plan, AWP, Project Covid-19 Protection Measures Plan, Establishment of the Project
Committee, Initiation Workshop, hiring of staff and technical experts, finalization of IP agreements
and key partners, office security.
Output 1.1.1: Rules and regulations developed, consulted and adopted by relevant
institutions that promote the identification, monitoring and wise use of wetlands under
international treaties.
Activity 1.1.1.1 Developing legal changes to address improved wetland management,
including support for the new NBSAP.
Activity 1.1.1.2 Stakeholder involvement
Activity 1.1.1.3 Support for the revision of the Regulatory Regulation of the Stanca Costești Dam, to
include the revised minimum ecological flow accounting for climate change.
Outcome 1.1.2 The National Ecological Fund (NEF) empowered to prioritize financing the
conservation and sustainable use of wetlands
Activity 1.1.2.1 Improvements to the legal framework governing the National Ecological Fund
to increase PAs and support wetlands
Result 1.1.3 Local development strategies compatible with biodiversity in three target districts
designated and being implemented
Component 2. Improving the protection and management of key biodiversity areas in wetlands
Component 3 Demonstration of sustainable use/livelihoods in wetlands
Outcome 3.1 New sustainable income streams created for communities and small entrepreneurs from
the sustainable use of wetland resources
Output 3.1.2 Eco-tourism packages for wine/food routes adjusted to incorporate biodiversity
observation in two communities
Activity 3.1.2.2 Development of a cross-border tourist package (Moldova-Romania).
Activity 3.1.2.4 Support for COVID safety protocols and tourism recovery
Component 4 Knowledge management
Output 4.1 Development and dissemination of gender-sensitive KM and KM products
Component 5 Monitoring and Evaluation
Output 5.1 : Project results properly monitored and evaluated

Ms. Inga Podoroghin thanked Ms. A. Lozan for the presentation and proposed that the questions be
addressed at the end of the presentation session and gave the floor to Ms. Natalya Panchenko
Regional Technical Coordinator UNDP - GEF (Turkey).

Natalya Panchenko, Regional technical coordinator UNDP – GEF (Turkey) Presentation of

important stages of the project, monitoring and evaluation of the project in accordance with the norms
of UNDP and GEF (on-line).
Mrs. N. Panchenko reported on the procedures for monitoring and evaluating projects in accordance
with UNDP and GEF requirements, as follows: The initiation phase starts right from the signing of the
project document, lasts about 6 months and focuses on leveraging stakeholder participation and
consultation on various aspects of the project and ends with the initiation report.
Initiation phase: usually involves several important activities that will ensure the validation of the
main project results, confirmation of co-financing agreements, adjustments to the Annual Work Plan
and ensuring the participation and interest of the main stakeholders and project partners.
While the initiation phase is dedicated to adjusting the prodoc to the realities on the ground, as you can
see here on this slide, there are limitations on the change that needs to be made. Usually, at the
outcome and objective level, changes are not allowed, as they would involve a resubmission of the
project to the donor.

37
The output of this initial stage will be an initiation report and a revised logical framework and updates
that will describe changes that may have occurred since the project was conceived.
After the initiation phase, the implementation phase begins, during which implementation monitoring
and progress towards the Development Outcome will be continuous.
The mandatory final evaluation will be organized before the end of the project. As you know,
monitoring usually indicates whether the project is on track, and terminal evaluation will tell us
whether the project has achieved the expected results.
The combined M&E knowledge will inform adaptive project management (I will discuss adaptive
management shortly). Implementation must be kept on track and the project must be implemented
under the assumption that there will be no extension, as extensions are unfunded and therefore
discouraged.
Project monitoring is the ongoing measurement of the project's results, and the main question is
whether the project is really making a difference on the ground. The Project Results Framework is the
main monitoring tool and the Project Monitoring Plan will support the monitoring process and serve as
the basis for project reporting.
Mrs. N. Panchenko demonstrated an excerpt from the Project Monitoring Plan, including indicators
and targets, data source collection, frequency, accountability, means of verification, and risks and
assumptions.
She also explained that the annual progress reporting process is called the project implementation
evaluation, it is a mandatory annual reporting to the GEF regarding implementation and progress in
terms of the development result, key indicators and risks and guarantees. MTR is another milestone
for learning and improving project design (using adaptive management).
The PIR is an important process, a mandatory annual reporting to the GEF, which invites the project to
reflect on progress, challenges and solutions. It starts in early June and ends in September and includes
input from the project team and key project supervisors and partners (optional).
The PIR is not just a simple reporting exercise, it needs elaborate and sufficient responses and
reflective analysis to assess and provide sufficient information to the GEF about the strategic impact
of the project and to evaluate the project's performance and to assess the issues of implementation,
changes, lessons learned, and a report on co-financing and stakeholder engagement.
Based on the progress of the project, the project is then evaluated. The terminal evaluation will be
organized at least 6 months before the end of the project and will allow reflection on the final results,
lessons learned and knowledge generated by the project and the scalability of the results.
Annual reports (AIRs) and terminal evaluation are key milestones used to assess project performance
and progress towards impact; provides key information to project management for possible changes to
the project implementation strategy.
It is recommended that a medium-sized project conduct an informal (internal) assessment of project
progress (including an update of GEF and METT baseline indicators) at mid-term to see if the project
is on track to achieve its end-of-project objectives . and expected results.
GEF Core Indicators (including METT Scorecards) will be assessed at project start, mid-term and
final assessments to comply with GEF reporting requirements.
Final changes have to be negotiated and approved by the regional technical advisor and reflected in the
next annual report (AIR).
However, at the project level, the project manager (ideally supported by the M&E specialist) is
ultimately responsible for project implementation and reporting, implementing appropriate M&E.
Knowledge management experts will ideally support the learning and capture of knowledge generated
by the project. Stakeholders and project partners will have a key role in participating in the project,
and also in disseminating experience and good practices and informing other future programs in the
country.
In addition to safeguards, UNDP will monitor risks. So what’s the difference? Safeguards address the
risks that project activities pose to people and the environment. The risks here refer to the risks for the
implementation of projects exerted by external factors.
Depending on the external factors, risks can be classified into environmental, financial, operational,
political regulatory authorities and so on.

38
Each risk is assessed by UNDP and assessed, then the UMP and UNDP CO will develop risk
management measures for each risk. However, as you see here, the risk view should be realistic and
only critical risks should be reported in the annual PIR.
Based on the risk and safeguards assessments and the results of the interim and final assessments, the
project can take adaptive management measures. Adjusting activities, and sometimes even outcomes,
to reduce uncertainty enables learning and informed decision making.
What adaptive management measures can and cannot be done? They are briefly represented on this
slide. As previously mentioned, the project cannot minimize the planned targets of the project
indicators, affecting the GEF core indicators, nor can it change the results and objectives of the
project. We must honor the promise we made to the GEF and use the GEF funds for the project results
and objectives as per the project document
Mrs. N. _ Panchenko gave the floor to Mr. Jiri Dusik , Specialist in Social and Environmental
Standards - Europe and Central Asia

Mr. Jiri Dusik, communicated in his presentation about Social and environmental protection risks in
GEF projects (on-line).
He referred to the fact that an important aspect of the project is the meeting of social and
environmental standards, because they show that whatever the interventions of the UNDP, the
standards constitute the guarantee that the project is carried out according to UN principles, such as,
for example, standards in biodiversity , community health, working conditions, use of resources.
These standards help the project for a good realization. UNDP offers the possibility for people to
submit complaints to people who participated in some activities that could violate their rights.
The project will monitor guarantees and risks. The UNDP social and environmental assessment
procedure was applied throughout the project cycle and risks were fully identified at the time of
project submission to the GEF. Throughout the project, the project team, in particular the SESP expert
and the project manager, will ensure that collateral management is fully addressed and involve full
stakeholder involvement.
UNDP's social and environmental management system is based on several programming principles
(such as Leave No One Behind; Human Rights; Gender Equality, Sustainability and Resilience,
Accountability) and several project-level standards ( such as Biodiversity, Climate Change,
Community Health and so on) that may be triggered by the project and therefore the UNDP CO and
the project team will need to apply the Environmental and Social Assessment Procedures iteratively
throughout the project to avoid any potentially harmful accidental impact on local communities
(people) and the environment arising from project activities.
The iterative application of the screening procedure is part of the social and environmental
management system of UNDP, which includes: quality assurance, screening and classification,
stakeholder engagement and response mechanism, monitoring and reporting and compliance, etc.
It is important to know that UNDP has a Project Level Grievance and Redressal Mechanism that can
receive and address potential complaints related to project activities. In addition, UNDP has a
corporate responsibility system consisting of:
1) Stakeholder response mechanism;
2) Social and Environmental Compliance Unit.
UNDP at the corporate, global level can receive, assess and investigate any complaints of non-
compliance with the SES and other commitments and supports the facilitation of conflict resolution
and mediation.
Key SES documents for the project
At the same time, he recommended that an officer be hired to ensure compliance with these standards
by the project. Similarly, Mr. Jiri Dusik offered to contribute at the methodological level in case of
need.

Ms. Inga Podorghin thanked for the interventions and reiterated that risk assessment, monitoring and
compliance with standards is very important to have a correct course of the project.
Mrs. Inga Podoroghin, presented Presentation of the composition of the Project Oversight
Committee and its key functions

39
The Project Supervision Committee (CSP) is responsible for project supervision - to ensure important
strategic decisions by consensus; analyzes progress reports and approves work plans and adaptive
management plans; ensure participation, transparency and coordination of the project;
Upon completion the project, it is ensured that the results have been delivered appropriately; Approve
the closing procedures of the project; CSP working meetings: twice a year, and as needed ( if
applicable).
The C S component of the Project is the following:
✓ Ministry of the Environment
✓ UNDP
✓ Waters of Moldova Agency
✓ Moldsilva agency
✓ Institute of Ecology and Geography/USM
✓ NGO - tourism - ANITRIM
✓ Environmental NGO - AE BIOTICA
✓ APL Glodeni
✓ APL Cahul
During the meetings of the Supervisory Committee, UNDP has the status of a member with full voting
rights, but also delegates a additional representative with observer status within the institution.
Each member of the CSP will sign a declaration of impartiality.

Question and answer session

Mrs. M. Codreanu the works as an execution project and directly cleaning the bed of the
Camenca river if it will take place within the project?
Mrs. A. Lozan , within the project , the feasibility study is scheduled to be completed, but the
actual execution will not be, because sufficient finances are not provided.
Mrs. I. Podoroghin came with a clarification, at the time of writing the project, the costs for the
rehabilitation of Camenca r. were estimated and the purpose of the project is to deliver all the
necessary documents to the responsible authorities in order to be able to later attract funding sources to
carry out these works.
At the same time considering that these costs were estimated at the time of writing the project and 2
years have already passed and the level of inflation has increased, it is necessary to adjust the costs as
well.
Mr. V. Țarigradschi pointed out that like any rehabilitation activity of the Camenca r., the return to
the historical bed of the Prut r. is mandatory only on the basis of the project documentation.
Mr. Vasile Raru, out of 10 localities that are part of RB Lower Prut, only 6 are included in the
afforestation program, have these localities not come up with proposals? and the second question
regarding tourism, a memorandum was signed in the province of Cahul and the Via Cahul - EU4
Moldova cluster was established, is there already a guide developed, is there also a tourist program
inclusive and cross-border, I have the impression that it is doubling?

Mrs. Angela Lozan, communicated that it will necessarily be taken into account within the project
activities and the information will be updated, obviously that the forested areas will be extended in all
the localities of the RB Lower Prut, as far as tourism is concerned, we will not duplicate, we will
analyze these information in terms of relevance to the project and we will make those decisions.
Mrs. Ala Donica came up with a proposal to include local initiative groups in the project, for example
in the area of the project in Glodeni activates the local initiative group -Drumul Gospodarilor, which
brings together all the local producers and are members of the GAL -Prutul de Mijloc.

Mrs. Inga Podoroghin, stated that the LAGs were included in the project in order to be able to apply
for grants.
Mrs. A. Lozan, asked that all participants in the workshop who have proposals and suggestions or
other relevant information, send them to her e-mail address.

40
Next steps, summary and conclusion
Mrs. Inga Podoroghin, thanked all the participants in the workshop, at the same time reiterated that
the project team is open and interested in collaboration, for the entire duration of the project and will
be grateful for relevant information regarding the project area.
The presentation will be emailed to all participants after the meeting.
The visibility of the Inception workshop will be published on website of the Ministry of Environment,
UNDP website, facebook etc.

Inception workshop was closed. The workshop was ended at 17.00.

Vizibility of the Inception Workshop has been made via:

Fig. 6 Group photo of participants of the Inception Workshop

Fig. 7. Picture of Prut river’s lanscape in Moldova

41
Annex 2. Minutes of the Project Steering Committee of 10 August 2023

MINUTES no. 1
of the meeting of the Project Steering Committee within the UNDP-GEF
Project " Conservation and sustainable management of wetlands with focus
on high-nature value areas in the Prut River basin "

Event time: 10 August 2023, 10.00-12.00

Venue: Ministry of the Environment, meeting room 1015
In accordance with Order MM no. 124/2023 regarding The Project Steering
Committee within the UNDP-GEF Project " Conservation and sustainable management of
wetlands with focus on high-nature value areas in the Prut River basin " on August 10, 2023,
at 10:00 a.m., the first meeting in mixed format of the Committee was organized of
Supervision.
The meeting was attended by:

Presents
Aliona RUSNAC - Secretary of State, Ministry of the Environment, Chairperson.
Vasile BÎRSAN - Principal Consultant, Biodiversity Policy Directorate,
Secretary
Silvia PANA-CARP - Program Coordinator/Climate Change, Environment and
Energy, UNDP (she was appointed by a letter to the electronic
mail by UNDP Moldova).
Nicolae ARNAUT - Interim Director, IP National Office for the Implementation of
Environmental Projects
Lilia ZAMÁNEAGRă - Principal consultant, Biodiversity Policy Directorate

Basil RARE - Head of Agriculture section, Cahul District Council

Radu CAZACU - Deputy Director, "Apele Moldovei" Agency
Alas OJOGA - Senior specialist in privatization and post-privatization issues,
Glodeni District Council

Petru BUNDUC (online) - Scientific Researcher, Institute of Ecology and Geography of

USM
Alexandru TABACARU - Senior Specialist, International Collaboration Relations
Service, " Moldsilva " Agency
(online)
Gabriel MĂRGINEANU - Executive Director, Ecological Society "Biotica"
(online )

42
Elena STEPANOV - Executive Director, National Association for Inbound and
Domestic Tourism from Moldova
(online )
Absent
Nelea TURCHIN Principal Consultant, Policy Analysis, Monitoring and Evaluation
Directorate, GEF National Focal Point
Project manager/assistant
Angela LOZAN - IP National Office for the Implementation of Environmental
Projects, Project Manager
Victoria COVALI - IP National Office for Implementation of Environmental
Projects
Invited persons
Maria NICOLAEV - Associate Program Coordinator/Climate Change,
Environment and Energy, UNDP

The meeting opened with a greeting to the participants from Mrs. Aliona Rusnac
Secretary of State, Ministry of the Environment, Chairman of the Committee who mentioned
the importance of wetlands for biodiversity conservation and ecosystem services. It stipulated
the importance of prioritizing the conservation and sustainable use of biodiversity, the
reduction of land degradation and the protection of fresh water sources.
He also noted that the project will promote integrated approaches to the long-term
resilience of wetland ecosystems, including demonstrating viable options for restoring
wetland and forest ecosystems, increased management efficiency of existing wetlands,
sustainable income streams for communities and local wetland entrepreneurs, including
ecotourism.
Mr. Nicolaie Arnăut, Acting Director, IP National Office for the Implementation of
Environmental Projects mentioned that in the context of efforts to conserve biodiversity and
protect the environment, the special importance of wetlands, which are among the most
valuable and complex ecosystems, is emphasized. They represent true natural laboratories,
contributing significantly to the understanding of ecological mechanisms and the development
of sustainable solutions for the conservation of natural resources. Thus, the importance of the
implementation of this project in the Republic of Moldova, in the context of climate changes,
which are increasingly felt lately, is imminent.
He also thanked the UNDP-GEF development partners for this project, which is very
important, through the activities it proposes - the restoration of wetlands within the Jos Prut
Biosphere Reserve.

During the meeting, the following topics were proposed for discussion:

1. Presentation of information regarding the previous activities of the project.

Rapporteur: Angela Lozan, project manager.

2. Approval of the project's annual work plan. Rapporteur: Angela Lozan, project
manager.

43
 3. Approval of the project's annual budget. Rapporteur: Angela Lozan, project
manager.

It was discussed :
1) Presentation of information regarding the previous activities of the project.
Rapporteur: Angela Lozan, project manager.
Ms Angela Lozan, presented the previous activities carried out between May and July
2023 as follows:
a) Contracting the project management team;
b) Project launch workshop – June 7, 2023/Environment Day;
c) Minutes of the Project Launch Workshop;
d) Two trainings of the project management team at UNDP headquarters, regarding
financial planning/reporting according to UNDP procedures;
e) AWP Work Plan for 2023;
f) Draft Order and Regulation regarding the Project Oversight Committee (CSP). CSP
approved by Ministry order no. 124 of July 28, 2023;
g) Terms of Reference (ToR) for consultants and specifications for sub-contracts,
according to the Project Agreement.

The detailed information on subject no. 1 is presented in annex no. 1 of the minutes.

The members of the supervisory committee did not have any questions regarding the
information related to this subject.
It was decided:
1. To take note of the information presented by Mrs. Angela Lozan project
manager.
Vouting:
PRO- (Unanimous);
AGAINST -0;
ABSTAINED-0;

2. Approval of the project's annual work plan. Rapporteur: Angela Lozan, project
manager.
Mrs. Angela Lozan presented to the CSP members, the main elements of the annual
work plan for 2023, which include:
- Component 1: Improved regulatory and financing environment.
- Component 2: Improving the protection and management of key biodiversity areas in
wetlands.
- Component 3: Demonstration of sustainable use/livelihood patterns in wetlands.

44
- Component 4: Knowledge Management.
- Component 5: Monitoring and evaluation.
- Component 6: Project management costs

The detailed information on subject no. 2 is presented in annex no. 2 of the minutes.

The members of the supervisory committee did not have any questions regarding the
information related to this subject.

It was decided:
1. Approval of the project's annual work plan
Vouting:
PRO- (Unanimous);
AGAINST -0;
ABSTAINED-0;

3. Approval of the project's annual budget. Reporter: Angela Lozan, project

manager
Mrs. Angela Lozan, project manager, presented the project's annual budget. In 2023,
financial sources of USD 145,350 were planned for the realization of the project activities,
which were distributed among the basic components of the project as follows:
- Component 1. Improved regulatory and financing environment – USD 27,100;
- Component 2. Improving the Protection and Management of Key Wetland
Biodiversity Areas-USD76,600;
- Component 3. Demonstration of sustainable use/livelihoods in wetlands- USD 6,100;
- Component 4. Knowledge Management-USD 3,000;
- Component 5. Monitoring and evaluation – USD 3,000;
- Component 6. Project management cost - USD29,550.
Total cost of project activities for 2023 is 145,350 USD

Detailed information on subject no. 3 is presented in annex no. 3 of the minutes.

The members of the supervisory committee did not have any questions regarding the
information related to this subject.

Decision of the PSC:

1. Approval of the project's annual budget.
Vouting:
PRO- (Unanimous);

45
 AGAINST -0;
ABSTAINED-0;
Ms. Silvia PANA-CARP proposed to review the status of members of the IP National
Office for the Implementation of Environmental Projects and the Ministry of the Environment
within the Supervisory Committee within the UNDP-GEF Project "Conservation and
sustainable management of wetlands with focus on high-nature value areas in the Prut River
basin ".
Mr. Nicolae Arnăut proposed that the UNDP members send an official letter to the
Ministry of the Environment with the rigorous reasoning in accordance with the project
agreement.
Mr. Nicolae Arnăut closed the meeting of the Project Steering Committee by
thanking him for his participation and for the valuable contributions made during the
discussions. At the same time, he mentioned the importance of joint efforts to protect and
preserve this ecosystem and the value of the UNDP-GEF project "Conservation and
sustainable management of wetlands with focus on high-nature value areas in the Prut River
basin ".

Annex is:
A. Annex no. 1 - The previous activities of the project – 12 pages
B. Annex no. 2 - The annual work plan of the project - 4 pages
C. Annex no. 3 - The annual budget of the project - 2 tabs
D. Annex no. 4 - Attendance list of participants - 3 tabs

*the annexes will be attached to the minutes.

Signatures of the members of the Project Steering Committee.

46
 Annex 3. Updated risk log frame

Project risks

D escription T ip Impact & Mitigation measures Holder Status _

Probability
from 1a (low) to 5
(high)

Limited cooperation between government Operational I=2 The project team will further establish and maintain Project team
agencies with mandates for water, forest project partnerships. To ensure their participation,
P=3
and biodiversity management stakeholders will be contacted and engaged using various
strategies and methods that best match their contributions
and interests in the engagement program. Opportunities
for learning and technology transfer from similar
countries will be further explored during the
implementation of the project.

Co-financing does not materialize Financial I=3 Adequate stakeholder consultation with other donors Project team
both during project implementation so that fully
P=4 complementary and non-overlapping activities continue

There will be no significant changes to financial I=4 The materialization of the co-financing will be monitored Project team
improve wetlands funding by the UNDP country office and the project manager and
P=4
addressed in regular high-level meetings between the
UNDP resident representative, the minister/deputy
minister, the director of the "Moldsilva" Agency, the
focal points of GEF and CBD, Ramsar and MAB/
Unesco.

The lack of prioritization of the minimum regulator I=4 Hydroworks on the Camenca River, for example, will be Project team
ecological flow in the Prut basin under the based on project-supported feasibility analysis and
P=4
conditions of climate change climate risk assessments. The pre-feasibility analysis
carried out in the PPG phase highlighted that through the
expected hydrotechnical works, another 8.3 million m 3 of
water
could be brought to the area , thus increasing the

47
 resistance of the wetlands even in the most unfavorable
climatic scenarios. In addition, under Component 1, the
project will support changes to the Stânca-Costești Dam
Operating Regulations to ensure a minimum adjusted
ecological flow that takes into account climate-induced
water shortage scenarios.

Lack of technical knowledge, data and organizational I=2 The risk was mitigated by the project strategy. The Project team
awareness for integrated management of project will strengthen and expand the current capacities
P=3
the Prut river basin . of the key institutions responsible for district and local
development planning and the enforcement of
environmental regulations in three districts (Cahul,
Glodeni and Fălești) and will provide support in the mid-
term review of local district strategies ( 2020-2024) to
integrate biodiversity and key habitat considerations into
local development plans.

Weak implementation of environmental organizational I=2 The risk was mitigated by the project strategy. The Project team
regulations in wetlands project will strengthen and expand the current capacities
P=3
of the key institutions responsible for district and local
development planning and the enforcement of
environmental regulations in three districts (Cahul,
Glodeni and Fălești) and will provide support in the mid-
term review of local district strategies ( 2020-2024) to
integrate biodiversity and key habitat considerations into
local development plans.

Continuation of water pollution coming operational I=4 The decision to approve legal changes and (eventually) to Project team
from different sectors (agriculture, oil) stop operations rests with the Government. The project
P=5
will work closely with a range of government
stakeholders, partners and resource users/managers,
NGOs and potential investors. From a legal point of
view, the project will work on identifying any critical
conflicts in government policies and regulations related
to the sustainable use of natural resources in protected
areas that would diminish the chances of achieving the
project's objective and will propose subsequent changes

48
 (Component 1). In addition, the project will provide
capacity-building courses in green business and
introductory courses on ISO 14001 standards to raise the
environmental standards of economic operators,
particularly important for enterprises with a high risk of
water and wetland pollution. The project will collaborate
with NGOs and advocate for the sustainable use of
wetlands under international designation such as Ramsar
and MAB/UNESCO.

Vulnerability to climate change. Environmental I=2 The project will demonstrate and implement measures to Project team
restore degraded riparian lands in the "Lower Prutul"
P=3
Biosphere Reserve and hydrotechnical works to restore
the natural flood regime in the Camenca meadow of the
"Pădurea Domnească" Nature Reserve, which is based on
risk assessments climate studies, feasibility studies and
tested methodologies that will enable stakeholders to
adapt sustainable management of natural resources to any
possible context and threats.

Enhanced enforcement / anti-poaching regulator I=4 The project-facilitated local dialogue with national and Project team
activities in protected areas may create local authorities will primarily raise awareness and
P=5
conflict with local communities educate local communities as well as national decision-
makers about the benefits of biodiversity conservation.

49
The impossibility of carrying out cross - political The project will capitalize on the good relations and Project team
border activities with the involvement of cooperation between UNDP and the Ministry of
the Ukrainian authorities (MAB UNESCO Environment and will work actively to strengthen
designation of the Danube Delta and political support and keep wetlands issues high on the
Lower Prut Trilateral Reserve (Romania- political agenda. The project will facilitate regular high-
Ukraine-Moldova). level meetings between the UNDP Resident
Representative, the Minister/Deputy Minister, the
Director of the Moldsilva "Agency", and the focal points
of GEF and CBD, Ramsar and MAB/UNESCO

50
List of Appendixes

Appendix 1. AWP – 2023

Appendix 2. Inception Workshop (List of Participants, PPT presentations)
Appendix 3. Project Steering Committee (Order nr. 124 of 28.07.23, PPT presentation,
List of participants, AWP - 2023 activities, AWP Budget 2023)

51
 Project Title: Conservation and sustainable management of wetlands
Quantum Project ID (Atlas Output ID) 00110584
Annual Work Plan 2023
Andrea Cuzyova
UNDP

Iordanca-Rodica Iordanov
Minister of Environment
Implementing Partner: Ministry of Environment
Responsible prtner: Public Institution “Environmental Projects National Implementation Office” Nicolae Arnăut,
Public Institution “Environmental Projects
National Implementation Office”
Date: August 10, 2023
Proposed Budget
EXPECTED OUTCOMES / Year 2 USD
OUTPUTS Accounts Fund Account Description
COMPONENTS
III IV 2023

Output 1.1.1: Regulations and by-laws developed, consulted and adopted

by relevant institutions that promote identification, monitoring and wise use 71300 GEF Local Consultants 21 000
of wetlands under international treaties.
COMPONENT 1: Enhanced
Contractual Services-Imp
regulatory and financing Output 1.1.2 National Ecological Fund (NEF) capacitated to prioritize 71800 GEF 2 100
Partn
environment. financing of wetland conservation and sustainable use
71600 GEF Travel 2 000
Output 1.1.3 Biodiversity compatible local development strategies in three 72100 GEF Contractual Services-Companies 0
target districts designated and under implementation 75700 GEF Training, Workshops and Confer 2 000
SUB-TOTAL Outcome 1 27 100

Output 2.1.1 Revised PA category upgraded international designation,

improved zoning, mapping, management and business plans for Lower Prut
Biosphere Reserve (including assistance for its integration into the trilateral 71300 GEF Local Consultants 10 000
Biosphere reserve with Ukraine and Romania) and for Royal Forest Nature
Reserve
Contractual Services-Imp
COMPONENT 2: Improved Output 2.1.2 Management units and communities at targeted PAs 71800 GEF 2 100
Partn
protection and management of capacitated to comply with/enforce management/buffer zone regimes,
Key Biodiversity Areas on ensure proper monitoring of biodiversity and key wetland ecosystems,
71600 GEF Travel 0
wetlands undertake species-focused conservation activities and PA patrolling
 COMPONENT 2: Improved Proposed Budget
EXPECTED
protection and OUTCOMES
management/ of Year 2 USD
OUTPUTS Accounts Fund Account Description
COMPONENTS
Key Biodiversity Areas on
III IV 2023
wetlands
72100 GEF Contractual Services-Companies 60 000
Output 2.2.1 Riparian forest strips restored acting as a barrier to agricultural
and waste runoff in Lower Prut, at Manta-Beleu Lakes network. High value 72600 GEF Grants 0
forested floodplain ecosystems in Padurea Domneasca (Royal Forest) area 72300 GEF Materials & Goods 4 500
COMPONENT 1: Enhanced restored through optimization of flooding regime in Camenca River Basin
and regulation of the ground water table 75700 GEF Training, Workshops and Confer 0
regulatory and financing
environment. SUB-TOTAL Outcome 2 76 600

71300 GEF Local Consultants 0

Output 3.1.1 Strengthened capacities of the “Local Action Group Lower Prut” Contractual Services-Imp
71800 GEF 2 100
and local entrepreneurs to implement local biodiversity friendly development Partn
COMPONENT 3: initiatives. 71400 GEF Contractual Services - Individ 0
Demonstrating sustainable 71600 GEF Travel 2 000
use/livelihoods at wetlands 72100 GEF Contractual Services-Companies 0
Output 3.1.2 Eco-tourism packages for wine/gastronomy routes adjusted to 72200 GEF Equipment and Furniture 0
incorporate biodiversity observation in 2 communities 74200 GEF Audio Visual&Print Prod Costs 0
75700 GEF Training, Workshops and Confer 2 000
SUB-TOTAL Outcome 3 6 100

71300 GEF Local Consultants 0

Output 4.1.1 Online awareness raising campaign targeting central and local Contractual Services-Imp
71800 GEF 3 000
authorities and decision makers. Local and regional education seminars Partn
COMPONENT 4: Knowledge 71600 GEF Travel 0
management
72100 GEF Contractual Services-Companies 0
Output 4.1.2 Innovative gender sensitive knowledge products and services
74200 GEF Audio Visual&Print Prod Costs 0
from the project synthesized, packaged and disseminated
75700 GEF Training, Workshops and Confer 0
SUB-TOTAL Outcome 4 3 000

71300 GEF Local Consultants 3 000

COMPONENT 5: Monitoring
Output 5.1.1 Set of monitoring and evaluation activities implemented 71600 GEF Travel 0
and Evaluation
71200 GEF International Consultants 0
SUB-TOTAL Outcome 5 3 000

Contractual Services-Imp
71800 GEF 5 950
Partn
71600 GEF Travel 2 000
72400 GEF Communic & Audio Visual Equip 0
COMPONENT 6: Project 74100 GEF Professional Services 0
Project Management
Management Costs Contractual Services-Imp
71800 UNDP/TRAC 2 100
Partn
72800 UNDP/TRAC Information Technology Equipmt 11 500
72500 UNDP/TRAC Supplies 2 000
75700 UNDP/TRAC Training, Workshops and Confer 6 000
SUB-TOTAL Implementation Costs 29 550
Total GEF Budget 123 750
Total TRAC Budget 21 600
TOTAL budget 145 350
 MINISTRY
MINISTERUL OF ENVIRONMENT
MEDIULUI OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA
AL REPUBLICII MOLDOVA

ORDIN
,r$gD iruLa zo23 Nr. /!r
mun. Chiginiu

r _-l

Cu privire la crearea Comitetului de supraveghere

al proiectului IJNDP-GEF ,,Conservarea qi gestionarea durabild
a zonelor umede cu accent pe zone cu valoare naturald
ridicatd din bazinul rdului Prut"

in temeiul pct. 8 sbpct.2) gi pct. 27 dinRegulamentul cu privire Ia organizatea

qi funclionarea Ministerul Mediului, aprobat prin Hotdrdrea Guvernului nr.
14512021, Anexa nr. 1, intru asigurarea implementdrii proiectului PNUD-GEF
,,Conserverea Si gestionarea durabild a zonelor umede cu accent pe zone cu
valoare naturald ridicatd din bazinul rtului Prut" (in continuare - Proiect), in
parteneriat cu I.P. ,,Oficiul Nafional de Implementare a Proiectelor in Domeniul
Mediului", in conformitate cu Acordul-tip de asistenld tehnicd dintre Guvernul
Republicii Moldova qi Programul Naliunilor Unite pentru Dezvoltare, semnatLa 2
octombrie 1992,

ORDON:
l. Se aprob6:
l)Componenfa nominalS a Comitetului de supraveghere la proiectul
,,Conservarea Si gestionerea durabild a zonelor umede cu accent pe zone cu
valoare naturald ridicatd din bazinul rdului Prut", (in continuare - Comitet),
conform anexei nr.1;
2) Regulamentul Comitetului de supraveghere la proiectul ,,Conservarea Si
gestionarea durabitd a zonelor umede cu accent pe zone gu valoare naturald
ridicatd din bazinul rtului Prut ", conform anexei nr- 2.
Z.in caz de eliberare a membrilor Comitetului din funcliile delinute,
atribuliile acestora in cadrul Comitetului vor fi exercitate de c6tre persoanele nou
desemnate in funcliile respective, ftrd a fi emis un nou ordin.
3. Controlul asupra execut6rii prezentului ordin se pune in sarcina Dnei
Aliona Rusnac. Secretar de Stat.

Ministru Iordanca-Rodica IORDANOV

 Anexa nr. I
la Ordinul Ministnrlui Mediulu i
N,._/&!rM til&Q_zozt

coMPoNENTA NOMTNALA
a Comitetului de supraveghere la proiectul UhIDP-GEF
,rConservarea qi gestionarea durabili a zonelor umede cu accent pe zone cu
valoare naturali ridicati din bazinul riului Pruto'

Aliona RUSNAC Secretar de Stat. Ministerul Mediului.

Pregedinte;

Vasile BIRSAN Consultant principal, Direclia politici in

domeniul biodiversitAtii. Ministerul Mediului:
Secretar:
Andrea CUZYOVA Reprezentant Rezident Adjunct al PNUD in
Moldova;
Nicolai ARNAUT Director-interimar, IP Oficiul Nalional de
Implementare a Proiectelor de Mediu;
LiIiA ZAMANEAGRA Consultant principal, Direclia politici in
domeniul biodiversitdtii, Ministerul Mediului;
Nelea TURCHIN Consultant principal, Direc{ia analiz6,
monitorizare qi evaluare a politicilor, Punct
Focal Nalional operalional GEF;

Radu CAZACU Director adjunct,

Agenlia,,Apele Moldovei";

Alexandru TABACARU Specialist principal,

serviciul relalii colaborare internalional6,
Agenlia ,,Moldsilva";

Petru BUNDUC Cercetdtor gtiinlific,

Institutul de Ecologie qi Geografie al USM;

Vasile RARU $ef secfie AgriculturS,

Consiliul Raional Cahul;
Ala OJOGA Specialist principal in problemele privatizdrii
gipostprivatizdrii,
Consiliul Raional Glodeni;
Elena STEPANOV Director executiv, Asociatia Nationali pentru
Turism Receptor si Intem din Moldova
Gabriel MARGINEANU Director executiv,
Societatea EcologicS,,B iotica"
 Anexa nr.2
Ia Ordinul Ministrului Mediului
N,. /!.lr l,! iu&b zo23

REGULAMENTUL
Comitetului de supraveghere al proiectului UNDP-GEF
,rConservarea qi gestionarea durabili a zonelor umede cu accent pe zone cu
valoare naturald ridicati din bazinul rdului Prut"

I. Dispozifii Generale.

l.l. Obiectul de reglementare al Regulamentului constituie modul de

organizare a activitdfii Comitetului de supraveghere la proiectul UNDP-GEF
,,Conservarea gi gestionarea durabilE a zonelor umede cu accent pe zone cu valoare
naturald ridicatd din bazinul rdului Prut" (in continuare - Comitet de
supraveghere), atributiile acestuia, modul de desemnare a membrilot, organizare gi
desfdgurare a intrunirilor.
1.2. Scopul principal al proiectului, este de a promova integritatea ecologicd
a zonelor umede-cheie de luncd inundabild, asigurAnd pozitiv starea biodiversitdtii,
a resurselor naturale terestre gi acvatice, precum qi a serviciilor ecosistemice.
1.3. Comitetul de supraveghere este creat in conformitate cu pct. 8 sbpct.2) gi
pct. 27 din Regulamentul cu privire la organizarea gi funcfionarea Ministerului
Mediului, aprobat prin Hotdrdrea Guvernului nr. 14512021.
1.4. Comitetul de supraveghere este instituit prin ordinul ministrului
mediului qi intrunegte in componenta sa reprezentanti ai autoritSlii publice centrale,
autoritdlilor administrative gi instituliilor publice subordonate, la care Ministerul
Mediului are calitate de administrator, cu competente in domeniul dat, a
donatorului (PNUD), instituliilor de cercetare de profil, autoritdlilor publice
locale din aria proiectului, organizatii neguvernamentale care iqi desfEgoard
activitatea in domeniul protecliei, conservdrii gi gestiondrii durabile a
componentelor de mediu.

II. Atribufii gi responsabilitlfi

2.l.Comitetul de supraveghere detine urmdtoarele atributii gi responsabilitdli:

a) monitorizarea integrdrii gi respectirii in cadrul activitdlilor de bazd ale
proiectului, a politicii de stat in domeniul protectiei mediului inconjurdtor, a
prevederilor tratatelor internalionale la care Republica Moldova este Parte;
b) adoptarea deciziilor pentru completarea gi/sau modificarea activitdtilor
planificate in cadrul proiectului, inclusiv, pe segmentul ce line de formularea
rezultatelor precon izate;
c) monitorizarea concordanlei dintre activitAtile/cheltuielile proiectului gi
aqteptdrile p64ilor interesate pe marginea acestuia;
 d) abordarea problemelor gi neclaritetilor care exerciti un impact major
asupra proiectului in vederea asigurSrii eficienlei gi continuitdlii acestuia;
e) raportarea cdtre organele ierarhic superioare asupra rezultatelor atinse in
cadrul proiectului;
f) monitorlzarea implementdrii activitelilor meniionate in proiect prin analiza
concordanlei dintre activitefile/cheltuielile proiectului gi aEteptdrile p64ilor
interesate precum gi corespunderea rezultatelor din cadrul proiectului cu cerinlele
donatorului, beneficiarilor qi altor pdrli interesate;
g) asigurarea suportului in identificarea riscurilor gi soluliilor de depigire a
lor;
h) acordarea suportului informalional echipei de proiect gi beneficiarilor
proiectului;
i) promovarea colabordrii eficiente dintre instituliile gi organizatiile nalionale
cu competenle in protecfia, conservarea qi gestionarea durabilS a biodiversitdlii,
interesate gi/sau implicate in r ealizarea proi ectului.

III. Gestipnarea funcfionali

3.1. Gestionarea funclionald in domeniul realizdrii lucrdrilor ?n cadrul

proiectului este asiguratd de Comitetul de supraveghere prin:
a) examinarea, analiza qi evaluarea rapoartelor semestriale gi anuale
prezentate de cdtre echipa de proiect;
b) monitoringul, evaluarea gi controlul implementdrii proiectului.

IV. intrunirile Comitetului de supraveghere

4.1 Comitetul de supraveghere este prezidat de cdtre Secretarul de stat din

cadrul Ministerului Mediului.
4.2. Secretariatul Comisiei este asigurat de Directia politici in domeniul
biodiversitdlii din cadrul Ministerului Mediului.
4.3. |n cazul imposibilit5lii motivate de participare la gedint6, membrii
Comitetului de supraveghere pot delega un alt reprezentant pentru participare in
cadrul qedinfei. Delegarea oficialS se face prin formd simpld scrisd.
4.4. $edinlele Comitetului de supraveghere se orgartizeazd semestrial, sau
de cdte ori este nevoie, la iniliativa Preqedintelui Comitetuluin donatorului sau la
solicitarea a cel pulin 3 membri din cadrul acestuia.
4.S.Deciziile Comitetului de supraveghere sunt luate prin consens.
4.6. $edinlele sunt publice iar Comitetul de supraveghere poate invita 9i alte
persoane decAt membrii, in dependenfd de subiectele puse in disculie conform
agendei qedinlei (cu statut de observator).
- 4.7. prezenfi cel
$edinlele Comitetului sunt deliberative daca la acestea sunt
pulin 7 membri.
4.8. Deciziile se consemneazd intr-un proces-verbal al gedintei Comitetului
de supraveghere.
 V. $edinfele Comitetului de supraveghere

5.1. Data gi ora intrunirilor este coordonatd intre Secretariatul Comitetului qi

Preqedintele Comitetului de supraveghere.
5.2. Echipa de implementare a proiectului asigurd informarea in scris a
membrilor Comitetului de supraveghere, despre organizarea qedinlelor cu
prezentarea prealabild a agendei Ei documentelor de insolire cu cel pulin 5 zile
' lucrStoare inaintea gedinfei.
5.3.Membrii Comitetului de supraveghere comunicd in formd scrisd
disponibilitatea privind participarea in cadrul gedinfelor sau delegarea unui alt
reprezentant, cu drept de vot.
5.4. Procesul-verbal cu Deciziile luate in cadrul gedinfei este contrasemnat de
cdtre toli membrii Comitetului de supraveghere.
5.5. Responsabil pentru pdsttarea actelor gedinlelor gi documentelor Direcfia
politici in domeniul biodiversitdlii din cadrul Ministerului Mediului. O copie a
procesului- verbal qi actelor discutate este transmisa la PNUD cu scopul de
raportare citre GEF.

VI. Termenele de activitate ale Comitetului de supraveghere

6.1. Comitetul de supraveghere igi exercit6 funcfiile pe parcursul perioadei de

implementare a proiectului, cu extinderea imputernicirilor in cazul prelungirii
proiectului.
 Anexa nr.1
al PV nr. 1 al Comitetului de supraveghere

• Proiectul UNDP/GEF: Conservarea

și gestionarea durabilă a zonelor
umede cu accent pe zonele cu
valoare naturală ridicată din bazinul
râului Prut

Project Steering Board

10 august 2023, Chisinau
Activitǎțile realizate în perioada mai-iulie 2023

• 1. Contractarea echipei de management al proiectului;

• 2. Atelierul de lansare a proiectului – 7 iunie 2023/Ziua Mediului;
• 3. Procesul verbal al Atelierului de lansare a proiectului;
• 4. Două traininguri al echipei de management al proiectului la sediul PNUD,
privind planificarea/raportarea financiară conform procedurilor PNUD;
• 5. Planul de Lucru AWP pentru anul 2023;
• 6. Proiect de Ordin și Regulament privind Comitetul de Supraveghere a
proiectului (CSP). CSP aprobat prin ordinul Ministerului nr. 124 din 28 iulie
2023;
• 7. Termenii de Referință (ToR) pentru consultanți și caietele de sarcini
pentru sub-contracte, conform Acordului de proiect.
Agenda Atelierului de lansare
• Deschidere: Iordanca - Rodica Iordanov, Ministra • Managementul biodiversității și potențialul de extindere a
Mediului (MS); Daniela Gasparikova, Reprezentant Rezervației "Pădurea Domnească" în ceea ce privește
rezident,PNUD Moldova; Nicolae Arnaut, Director IP reabilitarea râului Camenca cu sprijinul proiectului PNUD.
ONIPM Serghei Bucatari, Director interimar, RN "Padurea
Domnească"IS
• Video: Intervențiile de proiect din zona mijlocie a Prutului
• Rezervația biosferei "Prutul de Jos" – zona umedă de interes
• Sesiunea plenară internațional. Viorica Palade, Șef secția ștință , RN "Prutul de
Jos" IS
• Politica și cadrul juridic în domeniul ariilor protejate și al • Prezentarea detaliată a componentelor proiectului. Angela
zonelor umede. Angela Konovalenko, Șef al Direcției
Politici în domeniul biodiversității, MM Lozan, Manager de proiect.
• Prezentarea Planului de lucru pentru 2023. Angela Lozan,
• Prezentarea situației actuale, a problemelor și a Manager de proiect
potențialelor soluții în gestionarea bazinului râului Prut
(sectorul Costești-Stînca, Râurile Camenca și Prutul de • Prezentarea etapelor importante ale proiectului,
Jos). Mariana Codreanu, Specialist principal, Agenția monitorizarea și evaluarea proiectului în conformitate cu
"Apele Moldovei" normele PNUD și GEF (on-line) Natalya Panchenko,
Coordonator tehnic regional PNUD –GEF (Turcia)
• Vegetația zonelor umede din bazinul râului Prut, măsuri
durabile de conservare a biodiversității. Ion Roșca, Dr., • Riscurile de protecție socială și de mediu în cadrul proiectelor
Director, Grădina Botanică (Institut)/ USM GEF (on-line). Jiri Dusik, Specialist în standarde sociale și de
mediu – Europa și Asia Centrală
• Biodiversitatea faunei acvatice din bazinul Prutului sub
aspectul adaptării ecosistemice la schimbările climatice. • Prezentarea componenței Comitetului de supraveghere a
Dumitru Bulat, Dr. hab, șef laborator, Institutul de proiectului și a funcțiilor sale cheie. Inga Podoroghin,
Zoologie/USM Specialist în programul PNUD
Atelier de lansare a proiectului – 7 iunie 2023/Ziua Mediului
Comitetul de
Supraveghere a
proiectului (CSP) Componenta CS al Proiectului

Rolul CD al Proiectului Ministerul Mediului

Responsabil pentru supravegherea proiectului - PNUD
asigura decizii strategice importante prin consensus; Agenția Apele Moldovei
Analizeaza rapoartele de progres și aprobă planurile Agentia Moldsilva
de lucru și măsurile de management adaptativ; Institutul de Ecologie și Geografie/USM
NGO –turism – ANITRIM
NGO-mediu – AE BIOTICA
APL Glodeni
APL Cahul
Componentele
proiectului Imbunatatirea cadrului national regulator
si de politici pentru conservarea si CADRU LEGISLATIV
managementul durabil al zonelor umede

Imbunatatirea protectiei biodiversitatii in

zonele umede situate pe Riul Prut CONSERVAREA BIODIVERSITATII

Demonstrarea practicilor de utilizare

durabila a zonelor umede UTILIZAREA DURABILA

Managementul cunostintelor LECTII INVATATE, DISEMINAREA REZULTATELOR

Monitorizare si Evaluare MONITORING SI EVALUARE

Site-urile
proiectului

Zonele umede din

Prut cu
biodiversitate
importanta la
nivel global

• Rezervația
Naturală
Pădurea
Domneasca
• Rezervația
Biosferei
Prutului de Jos
 Componenta 1
Cadru Îmbunǎtǎțit de reglementare çi mediu de finanțare

• Reglementări și regulamente care să permită utilizarea

durabilă a zonelor umede si clarificarea unor aspecte
legislative legate de statutul ariilor protejate, activitatile
economice in ariile protejate, armonizarea cu clasificarea
Parteneriate
IUCN etc. Ministerul Mediului
Agenția Moldsilva
• Asistență tehnică pentru agenția Apele Moldovei pentru Apele Moldovei
elaborarea modificărilor Regulamentului Stanca-Costesti Rezervația Biosferei Prutului de Jos
Rezervația Naturală Padurea Domneasca
• Sprijin pentru reforma în curs a Fondului ecologic național, Autoritățile locale din Cahul, Fălești,
Glodeni
pentru a îmbunătăți finanțarea gestionării durabile a zonelor Grupul de Acțiune Locală Prutul de Jos
umede. ONG-uri
Institute de cercetare
• Sprijin pentru autoritățile locale din regiunile vizate (Glodeni,
Fălești și Cahul) pentru a introduce aspect de biodiversitate
in Strategiile de dezvoltare locală
Componenta 2
Îmbunǎtǎțirea protecției çi gestionǎrii zonelor cheie de biodiversitate
• Susținerea desemnării Ramsar a Rezervației Stiințifice Padurea
Domneasca.
• Sprijinirea lucrărilor preparatorii de desemnare MAB UNESCO a
Rezervației Trilaterale Delta Dunării și Prutului de Jos (România-
Ucraina-Moldova).
• Evaluarea nevoilor de formare (TNA) și desfășurarea de sesiuni de Parteneriate
instruire pentru personalul zonelor protejate (PA). Ministerul Mediului
• Dezvoltarea planurilor de management (si de afaceri) a Rezervatiei Agenția Moldsilva
Agenția Apele Moldovei
Naturale Padurea Domneasca Rezervația Biosferei Prutului de Jos
• Finalizarea (actualizarea) Planului de management al rezervației Rezervația Naturală Pădurea Domnească
Biosferei Prutului de Jos; Elaborarea unui plan de afaceri a ariei Autoritățile locale din Cahul, Fălești,
Glodeni
protejate.
Grupul de acțiune locală Prutul de Jos
• Furnizarea de echipamente de teren ONG-uri, mass-media,
Institutele de cercetare
• Dezvoltarea unei baze de date de monitorizare integrată în Rezervația
Biosferei Prutul de Jos, care sa fie compatibilă cu baza de date de
monitorizare a Rezervației Biosferei Delta Dunării.

• Lucrări de restaurare a zonelor umede

Componenta 3 Demonstrarea mijloacelor de trai durabile çi a resurselor zonelor
umede
Parteneriate
• Sprijinirea întreprinderilor locale pentru a desfasura Ministerul Mediului
activităti prietenoase mediului si pentru a avea acces Agenția Moldsilva
la finanțări accesibile (în coordonare cu proiectul Rezervația Biosferei Prutului de Jos
EU4Cahul) Rezervația Naturală Pădurea Domneasca
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
• Colaborare cu ODIMM : ecologizarea afacerilor Danube Parks
Autoritățile locale din Cahul, Fălești,
• Susținerea inițiativelor locale de eco-turism Glodeni
(colaborarea cu Grupul de acțiune locală din Antreprenori locali
Operatori de turism
Rezervația Biosferei Prutului de Jos) Grupul de acțiune locală Prutul de Jos
ODIMM; ANTRIM; ANT
• Colaborare cu Autoritatea Nationala de Turism (ANT) si
ONGuri
cu Asociatia Nationala de Turism Receptor (ANTRIM)
• Concursul Innovation Challenge: identificarea
produselor turistice inovatoare (SMART)
• Dezvoltarea unui pachet turistic integrat
transfrontalier Moldova-România. Explorarea
legăturilor cu alte itinerarii cu destinații turistice din
bazinul Dunării (platformă regională DanubeParks)
Management de cunoçtințe
(Knowledge management)
Monitorizare çi evaluare (M&E)
Inception Workshop
Raport anual de implementare a proiectului (GEF /
Campanii de constientizare PIR)
Monitorizarea anuală a cadrului de rezultate al
proiectului
Monitorizarea continuă a riscurilor și măsurilor de
protecție
Misiuni de supraveghere
Activități commune cu alte inițiative similare
Monitorizarea indicatorilor de bază GEF
Implicarea continuă a părților interesate și
abordarea integrată a egalității de gen
Diseminarea rezultatelor, impărtăsirea de bune Evaluarea terminalului GEF
practici impreună cu: WWF, ICPDR; Administratia Conferința finală a proiectului
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; Danube Parks,
comisiile ministeriale bilaterale sau trilaterale etc
 Anexa nr.2
al PV nr. 1 al Comitetului de supraveghere

Titlul proiectului: Conservarea și managementul durabil al zonelor umede Quantum Project ID (Atlas Output ID) 00110584

Plan anual de lucru 2023

Partener de implementare: Ministerul Mediului

Printer responsabil: Instituția Publică „Oficiul Național de Implementare Proiecte de Mediu”
Data: 10 august 2023
REZULTATE IEȘIRI Conturi Fond Descrierea
AȘTEPTATE / contului
COMPONENT
E

Rezultatul 1.1.1:Proiecte de legi și regulamente elaborate, consultate și aprobate 71300 GEF Consultanți locali
de instituțiile relevante care promovează identificarea, monitorizarea și
COMPONENTA utilizarea înțeleaptă a zonelor umede în temeiul tratatelor internaționale.
1: Mediu Rezultatul 1.1.2 Fondul Ecologic Național (FEN) abilitat să acorde prioritate 71800 GEF Servicii
îmbunătățit de finanțării conservării și utilizării durabile a zonelor umede contractuale-ImpPartn
reglementare și
finanțare. 71600 GEF Deplasari
Rezultat 1.1.3 Strategii de dezvoltare locală compatibile cu biodiversitatea întrei 72100 GEF Servicii
raioane țintă desemnate și în curs de implementare Contractuale-
Companii
75700 GEF Training, Workshop-uri
și
Confer
 Rezultat 2.1.1 Desemnare internațională îmbunătățită pentru categoria AP 71300 GEF Consultanți locali
revizuită, zonare îmbunătățită, cartografiere, management și planuri de afaceri
pentru Rezervația Biosferei Prut de Jos (inclusiv asistență pentru integrarea
acesteia în rezervația biosferei trilaterală cu Ucraina și România) și pentru
Rezervația Naturală Pădurea Regală
Rezultat 2.1.2 Unități de management și comunități din AP-urile vizate, capabile 71800 GEF Servicii contractuale-ImpPartn
COMPONENT să respecte/să aplice regimurile de management/zone tampon, să asigure
A 2: monitorizarea adecvată a biodiversității și a ecosistemelor cheie ale zonelor
Îmbunătățirea umede, să întreprindă activități de conservare axate pe specii și patrulare AP
protecției și 71600 GEF Voiaj
managementului
zonelor cheie de Rezultat 2.2.1 Refacerea fâșiilor de pădure riverană acționând ca o barieră în 72100 GEF Servicii Contractuale-
biodiversitate calea scurgerii agricole și a deșeurilor în Prutul de Jos, la rețeaua Lacurilor Companii
din zonele Manta-Beleu. Ecosisteme împădurite de luncă inundabilă de mare valoare din
umede zona Pădurea Domneasca restaurate prin optimizarea regimului de inundații în
bazinul râului Camenca și reglarea pânzei freatice.
72600 GEF Granturi
72300 GEF Materiale și bunuri
75700 GEF Training, Workshop-uri și
Confer

COMPONENT Rezultatul 3.1.1 Capacități consolidate ale „Grupului de acțiune locală Prutul de 71300 GEF Consultanți locali
A 3: Jos” și ale antreprenorilor locali de a implementa inițiative locale de dezvoltare
Demonstrarea prietenoasă cu biodiversitatea.
utilizării/modilo 71800 GEF Servicii
r de trai durabil contractuale-ImpPartn
în zonele umede
 71400 GEF Servicii contractuale -Individ

71600 GEF Voiaj

Rezultat 3.1.2 Pachete de eco-turism pentru rutele vinicole/gastronomice 72100 GEF Servicii Contractuale-
ajustate pentru a include observarea biodiversităţii în 2 comunităţi Companii

72200 GEF Echipamente și

Mobilier
74200 GEF Costuri de
producție audiovizuală și
tipărire

75700 GEF Training, Workshop-uri și

Confer

Rezultat 4.1.1 Campanie de sensibilizare online care vizează autoritățile centrale 71300 GEF Consultanți locali
și locale și factorii de decizie. Seminarii de educație locală și regională
71800 GEF Servicii contractuale-Imp
Partn

COMPONENT 71600 GEF Voiaj

A 4: Rezultat 4.1.2 Produse și servicii inovatoare de cunoștințe sensibile la gen din 72100 GEF Servicii Contractuale-
Managementul proiect sintetizate, împachetate și diseminate Companii
cunoștințelor
74200 GEF Costuri de
producție audiovizuală și
tipărire
 75700 GEF Training, Workshop-uri și
Confer

COMPONENT Rezultat 5.1.1 Set de activități de monitorizare și evaluare implementate 71300 GEF Consultanți locali
A 5: 71600 GEF Voiaj
Monitorizare și 71200 GEF Consultanți internaționali
evaluare

71800 GEF Servicii contractuale-Imp

Partn

71600 GEF Voiaj

72400 GEF Echipament
comunicativ șiaudio-vizual

COMPONENT 74100 GEF Servicii

A 6: Costuri de profesionale
management de Management de proiect 71800 PNUD/ Servicii contractuale-Imp
proiect TRAC Partn

72800 PNUD/ EchipamenteTehnologia

TRAC Informației

72500 PNUD/ Rechizite de birou

TRAC
75700 PNUD/ Training,
TRAC Workshop-uri și Conferințe
POLITICA ȘI CADRUL
JURIDIC ÎN DOMENIUL
ARIILOR PROTEJATE ȘI
AL ZONELOR UMEDE
Chișinău 2023
SUPRAFAȚA ARIILOR PROTEJATE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA CUPRINDE
5,8% (1963,07 KM²),
SE TINDE SPRE EXTINDEREA
SUPRAFEȚEI ARIILOR PROTEJATE PÂNĂ
LA 8% (2.707,68 KM²), RAPORTAT LA
SUPRAFAȚA ȚĂRII (33.846 KM²).
 LEGEA NR. 1538/1998 PRIVIND FONDUL ARIILOR
NATURALE PROTEJATE DE STAT
Art.1 Prezenta lege stabilește bazele juridice ale creării şi funcționării fondului ariilor naturale
protejate de stat, principiile, mecanismul şi modul lui de conservare, precum şi atribuțiile autorităţilor
publice centrale şi locale, ale organizațiilor neguvernamentale şi ale cetăţenilor în acest domeniu.
Art.3 (1) Fondul ariilor naturale protejate de stat include obiectele şi complexele naturale cu valoare
primordială incontestabilă pentru:
a) conservarea biodiversităţii şi habitatelor naturale, în special de importanţă internaţională şi
transfrontalieră;
b) conservarea habitatelor naturale de importanţă specială pentru speciile migratoare de animale, în
special în zonele lor de zbor, concentrare, hibernare, năpîrlire şi înmulţire;
c) studierea proceselor naturale;
d) restabilirea echilibrului ecologic;
e) educarea ecologică a populaţiei;
f) dezvoltarea turismului ecologic.
 LEGEA NR. 1538/1998 PRIVIND FONDUL ARIILOR
NATURALE PROTEJATE DE STAT
Art. 4– (1) Fondul ariilor protejate constă din următoarele categorii de obiecte şi complexe naturale:
-delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii: rezervaţie ştiinţifică;
parc naţional; monument al naturii; rezervaţie naturală; rezervaţie peisajeră (de peisaj geografic); rezervaţie de
resurse; arie cu management multifuncţional.

-care nu ţin de clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii: grădină dendrologică; monument de
arhitectură peisajeră; grădină zoologică.

-stabilite prin alte reglementări internaţionale: rezervaţie a biosferei (Programul UNESCO); zonă umedă de
importanţă internaţională (Convenţia Ramsar).
 LEGEA NR. 1538/1998 PRIVIND FONDUL ARIILOR
NATURALE PROTEJATE DE STAT
- Hotărîrea Guvernului nr. 784/2000 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la ariile cu management
multifuncţional, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile naturale, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile
peisagistice şi Regulamentului-cadru cu privire la monumentele de arhitectură;
- Hotărîrea Guvernului nr. 785/2000 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la grădinile botanice, Regulamentului-
cadru cu privire la grădinile dendrologice, Regulamentului-cadru cu privire la grădinile zoologice, Regulamentului-cadru cu
privire la rezervaţiile ştiinţifice ;
- Hotărîrea Guvernului Nr. 803/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de instituire a regimului de arie
naturală protejată Hotărîrea Guvernului Nr. 665/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al zonelor umede de
importanţă internaţională;
- Hotărîrea Guvernului nr. 239/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reglementarea efectivului de animale
sălbatice în ariile naturale protejate de stat din fondul forestier de stat.
LEGEA NR. 94/2007
CU PRIVIRE LA REŢEAUA ECOLOGICĂ
- TRANSPUNE PREVEDERILE DIRECTIVEI
92/43/CEE A CONSILIULUI DIN 21 MAI 1992
PRIVIND CONSERVAREA HABITATELOR
NATURALE ŞI A SPECIILOR DE FAUNĂ ŞI FLORĂ
SĂLBATICĂ, PUBLICATĂ ÎN JURNALUL OFICIAL
AL UNIUNII EUROPENE L 206 DIN 22 IULIE 1992.
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 414/2000 PRIVIND APROBAREA
REGULAMENTULUI CADASTRULUI OBIECTELOR ŞI COMPLEXELOR
DIN FONDUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE STAT

a fost elaborată și aprobată întru ţinerea Cadastrului obiectelor şi complexelor din fondul ariilor
naturale protejate de stat potrivit dispoziţiilor Legii privind fondul arillor naturale protejate de stat nr.
1538-XIII din 25 februarie 1998
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 782/2000 PENTRU APROBAREA
REGULAMENTELOR-CADRU ALE PARCURILOR NAŢIONALE,
MONUMENTELOR NATURII, REZERVAŢIILOR DE RESURSE ŞI
REZERVAŢIILOR BIOSFEREI

- Regulamentul-cadru al parcurilor naţionale (conform anexei nr.1);

- Regulamentul-cadru al monumentelor naturii (conform anexei nr.2);
- Regulamentul-cadru al rezervaţiilorde resurse (conform anexei nr.3);
- Regulamentul-cadru al rezervaţiilor biosferei (conform anexei nr.4).
INSTITUȚIA PUBLICĂ PARCUL NAȚIONAL „ORHEI”

Obiectivele de activitate ale Parcului Național ”Orhei” sunt: asigurarea conservării

biodiversității; menținerea și îmbunătățirea calității serviciilor ecosistemice; menținerea diversității
genetice a plantelor; promovarea agriculturii ecologice; restabilirea pădurilor, pășunilor, luncilor;
conservarea resurselor de apă; sporirea activităților de recreare și valorificarea potențialului turistic.

Parcul național este amplasat în zona centrală a Republicii Moldova, la o distanță de 46 km nord
de orașul Chișinău. Suprafața totală constituie 33792,09 ha și reieșind din scopul și obiectivele
stabilite, teritoriul este divizat în 4 zone de management, fiecare având un regim corespunzător:
•A. Zona de protecție integrală, cu suprafața totală de 992,4 ha;
•B. Zona de protecție și recreație de scurtă durată, cu suprafața totală de 16836 ha;
•C. Zona de recreere, destinată unui agrement de lungă durată, cu suprafața totală de 723 ha;
•D. Zona economică, cu suprafața totală de 15240,69 ha.
INSTITUȚIA PUBLICĂ PARCUL NAȚIONAL „ORHEI”
ESTE PERSOANA JURIDICĂ DE DREPT PUBLIC LUATĂ LA
EVIDENȚA DE STAT LA 19 NOIEMBRIE 2020, DE CĂTRE
AGENȚIA SERVICII PUBLICE.

INSTITUȚIA PUBLICĂ A FOST FONDATĂ PRIN HOTĂRÂREA

PARLAMENTULUI NR. 201/2013 „PRIVIND FONDAREA PARCULUI
NAȚIONAL „ORHEI”.

INSTITUȚIA ACTIVEAZĂ ÎN BAZA HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR.

923/2014 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE
FUNCȚIONARE A PARCULUI NAȚIONAL „ORHEI”.

CREAREA PARCULUI A FOST SUSȚINUTĂ DE PNUD ȘI FONDUL

GLOBAL DE MEDIU.

ÎN 2012 A FOST INAUGURAT PRIMUL TRASEU ECOTURISTIC CARE

UNEȘTE CASA-MUZEU „ALEXANDRU DONICI” ȘI MĂNĂSTIREA
CURCHI.
 NISTRUL DE JOS
La 31 martie 2022, prin Legea nr. 71/2022 pentru fondarea Parcului Național „Nistrul de Jos” și
modificarea Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (Legea a intrat în vigoare
la 22 aprilie 2022).
Nistrul de Jos este o arie protejată din Republica Moldova, parc național și zonă umedă de importanță
internațională. Suprafața totală este de 61.883,99 ha. Albiile vechi ale Nistrului sunt cunoscute sub
denumirea „Nistrul Chior” și adăpostesc numeroase specii de animale, mai ales păsări, caracteristice
zonelor umede.
Zona Nistrului de Jos este recunoscută ca fiind o parte importantă a patrimoniului natural și cultural al
Republicii Moldova, fiind studiată de ecologiștii sovietici și moldoveni, mai recent de Societatea Ecologică
„BIOTICA”. Zona umedă de importanță națională „Nistrul de Jos” a fost acceptată la 20 august 2003 cu
nr. 1316 (3MD003) în Lista Ramsar de către Secretariatul Convenției Ramsar și este reprezentată de aria
naturală „Nistrul Inferior”, care cuprinde sectorul de luncă a Nistrului de Jos, între
localitățile Copanca și Palanca.
Obiectivul este administrat de autoritățile administrației publice centrale și locale, cât și persoane fizice și
juridice.
 PRUTUL DE JOS
Pe o suprafaţă de 1755,4 ha, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209/1991 a fost creată
Rezervaţia ,,Prutul de Jos".
Rezervația științifică Prutul de Jos este o arie protejată amplasată în cursul de jos al râului Prut, incluzând
Lacul Beleu și împrejurimile sale, în sud-vestul Republicii Moldova. Wikipedia
Suprafață: 16,91 km²
Fondat: 23 aprilie 1991
Coordonate: 45°36′27″N 28°09′10″E / 45.60750°N 28.15278°E
Cel mai apropiat oraș: Cahul
Poziția: Republica Moldova, Raionul Cahul
 PRUTUL DE JOS
Prin Legea Nr. 132/2018 privind fondarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, pe o suprafață de
14771,04 ha, în hotarele administrativ-teritoriale ale raionului Cahul, localitățile: s. Brînza (359,84
ha), s. Cîșlița-Prut (314,58 ha), s. Colibași (986,49 ha), s. Crihana Veche (4661,64 ha), s. Giurgiulești
(546,76), com. Manta (2911,31 ha), s. Slobozia Mare (2861,89 ha), s. Vadul lui Isac (928,94 ha), s.
Văleni (1199,59 ha), a fost creată Rezervația biosferei „Prutul de Jos”.
 MULTUMESC PENTRU ATENȚIE !

Angela Konovalenko, Șef Direcția Politici în Domeniul Biodiversității,

Ministerul Mediului
[email protected],
tel. 0 22 204 573
 Situația curentă, probleme și
potențiale soluții în gestionarea
bazinului hidrografic a râului Prut
MARIANA CODREANU
AGENȚIA „APELE MOLDOVEI”
07 iunie 2023
 Gestionarea resurselor de apă
• Gestionarea resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic are ca
obiectiv asigurarea durabilă a populației și ramurilor economiei naționale
cu volumele necesare de apă și de calitatea respectivă și de asemenea,
evacuarea în regim de siguranță a apelor de viitură;
• Gestionarea durabilă a resurselor de apă este fundamentală pentru
dezvoltarea și bunăstarea umană -utilizarea durabilă a apei înseamnă
satisfacerea necesităților de apă ale prezentului, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a-si satisface necesitățile lor și fără a
pune în pericol ecosistemele;
• Gestionarea resurselor de apă necesită implicarea tuturor părților
interesate, atât publice cât și private, nu este de conceput dezvoltarea
modernă a unei localități, dezvoltarea economiei, fără un sistem dezvoltat
de alimentare cu apă și de canalizare, fără acțiuni de protecție a resurselor
de apă.
• Gestionarea resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic –
premisă pentru planificarea și utilizarea resurselor de apă.
Obiectivele gestionării resurselor de apă
• asigurarea apei potabile pentru populație;
• asigurarea apei pentru consumul din industrie și
agricultură;
• refacerea rezervelor de apă;
• menținerea calității biologice a apei, prin asigurarea
unui debit optim al râurilor;
• menținerea și îmbunătățirea capacității de
autoepurare a iazurilor/lacurilor de acumulare.
 Pilonii legislativi de bază în domeniul apelor

Directiva Cadru Apă Directiva Inundaţii

2000 / 60 / EC 2007 / 60 / EC

PLANUL DE MANAGEMENT PLANUL DE MANAGEMENT AL

AL BAZINELOR HIDROGRAFICE RISCULUI LA INUNDAŢII
 P.M.B.H.

SCOP ŞI OBIECTIVE

Fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor

şi lucrărilor pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane 5

➢ prevenirea deteriorării, precum și atingerea și menținerea stării bune a apelor

➢ promovarea utilizării durabile a apei
➢ reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritare, precum și eliminarea
evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritare periculoase
➢ reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea ulterioară a poluării acestora
Art.5 al Legii apelor nr.272/2011
(1) Gestionarea eficientă a resurselor de apă
ale Republicii Moldova se efectuează în baza
bazinului hidrografic Nistru situat pe
teritoriul Republicii Moldova şi a bazinului
hidrografic Dunărea–Prut şi Marea Neagră
situat pe teritoriul Republicii Moldova,
numite districte ale bazinelor hidrografice.
(2) Districtul bazinului hidrografic este
principala unitate de gestionare a bazinelor
hidrografice şi a apelor subterane asociate
lor.
(3) Districte ale bazinelor hidrografice în
Republica Moldova sunt:
a) districtul bazinului hidrografic Nistru;
b) districtul bazinului hidrografic
Dunărea–Prut şi Marea Neagră.
(4) În cadrul districtelor bazinelor
hidrografice pot fi formate subbazine.
Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic
Dunărea-Prut și Marea Neagră
Ciclul I 2018-2023- aprobat prin HG 955 din 03.10.2018
Ciclul II 2023-2028- aprobat prin HG 444 din 29.06.2022

Planul de gestionare a riscului de inundații pentru

districtul bazinului hidrografic Nistru și pentru districtul
bazinului hidrografic Dunărea–Prut și Marea Neagră
Aprobat prin HG 562 din 31.07.2020
 Comitetul bazinului hidrografic
• Prin HG nr.867 din 01 noiembrie 2013 a
aprobat Regulamentul-tip privind modul de
constituire şi de funcţionare a comitetului
districtului bazinului hidrografic, modificat
prin HG 505 din 01.11.2019;
• Prin HG nr.250 din 03.04.2014 Guvernul RM a
aprobat componența nominală Comitetelor
districtelor bazinelor hidrografice Nistru și
Dunăre-Prut-Marea Neagră, pentru o
perioadă de 6 ani;
• prin ordinul MADRM nr. 63 din 05.03.2020 a
fost aprobată Componența nominală a
Comitetelor districtelor bazinelor hidrografice
Nistru și Dunăre-Prut-Marea Neagră, pentru o
perioada de 4 ani
 Comitetele subbazinelor hidrografice din districtul
bazinului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră
• Comitetul subbazinal Larga (constituit în 2012)
• Comitetul subbazinal Tigheci (constituit în 2016)
• Comitetul subbazinal Ciuhur (constituit în 2015)
• Comitetul subbazinal Camenca (constituit în 2017)
• Comitetul subbazinal Lăpușna (constituit în 2018)
• Comitetul subbazinal Delia (constituit în 2018)
• Comitetul subbazinal Șovăț (constituit în 2018)
• Comitetul subbazinal Frumoasa-Crihana (constituit în 2018)
Provocări:
- Lipsa surselor de finanțare pentru implementarea Planurilor de gestionare si a planurilor de lucru
anuale a Comitetelor;
- Pasivitatea și capacitățile slabe a APL pentru identificarea și atragerea surselor financiare;
- Pasivitatea secretariatului tehnic al Comitetelor.
Lungimea r. Prut- 953 km
Suprafața bazinului hidrografic 27500
km2
Lăţimea medie a bazinului este de 51km.
Izvorul r. Prut se află pe versantul de sud-
vest al muntelui Goverla, se varsă în fluviul
Dunăre lângă Giurgiulești.
Afluenți în Republica Moldova: Râul
Lopatinca, Racovăț, Medvenka, Larga, Vilia,
Dradiște, Ciuhur, Camenca, Gârlișoara, Gâr
laMare, Delia, Bratulianca, Nârnova, Lăpușn
a, Sârma, Sărata, Tigheci, Larga, Valea
Halmagei
Resursele de apă în principalii afluenți ai Prutului (în limitele Republicii Moldova)
Afluentul Lungimea, km Suprafața bazinului, Scurgerea specifică, l/s/km2 Volumul anual de scurgere,
km2 mil. m3

Vilia 50 298 2,3 21,40

Lopatnic 57 265 2,3 16,00

Racovăț 67 795 2,3 57,40

Draghiște 70,7 279 2,04 17,97

Ciuhur 90 724 1,93 60,86

Camenca 93 1230 2,64 83,38

Căldărușa 40 318 1,87 58,93

Glodeanca 30 147 1,3 41,00

Gîrla Mare 40 285 1,21 10,72

Delia 30 219 1,62 51,08

Nîrnova 49 358 1,66 18,79

Lăpușna 70 483 1,64 24,91

Sărata 59 716 1,2 27,12

Tigheci 43 205 1,8 11,67

Larga (2) 33 150 1,8 8,5

Probleme ecologice în bazinul râului Prut
• Poluarea apelor de suprafață, înnămolirea râurilor
• Modificarea regimului de scurgere a râurilor mici-Volumele mari de apă
captată pot afecta scurgerea naturală pentru majoritatea corpurilor de apă
de suprafață. Indicatorii de scurgere naturală (debitul și nivelul apei) sunt
folosiți ca repere pentru gestionarea impactului captărilor asupra
corpurilor de apă de suprafață.
• Inundații-Cu risc major la inundații se caracterizează tot cursul Prutului, cu
arii mai extinse în sectoarele Criva – Lipcani, Movileni – Pruteni,
Zagarancea – Ungheni, Nemțeni – Cotul Morii – Obileni, cat și pe râurile
mici Lăpușna) crearea/refacerea zonelor umede și renaturalizarea râurilor;
• Diminuarea și deficitul resurselor de apă în anumite zone, dar și pe întreg
teritoriul bazinului în anii secetoși
• Poluarea chimică și microbiologică a apelor freatice
Activitatea Agenției „Apele Moldovei”
• Reconstrucția digului de protecție contra inundațiilor a polderului nr. 4
(localitățile Zârnești, Cucoara, Chircani 25 km) și polderului nr. 5 (localitățile
Crihana Veche, Rosu) r-nul Cahul”, demarat 2021, lucrări finalizate în 2023, total
49 km.
• Lucrări de întreținere și reconstrucție a barajului lacului de acumulare Costești
Stânca
• Proiectul de execuție „Curățarea și adâncirea gârlei Manolescu și gârlei Popovca”
-3,8 km
• Proiectul de Execuție „Curățarea și adâncirea albiei râului Lăpușna de la lacul de
acumulare Mingir pînă la r. Prut”- 15 km
• Proiectul de Execuție „Curățarea și adâncirea albiei râului Cogâlnic, în hotarele
administrativ teritoriale ale raionului Hîncești, în extravilan de or. Hîncești, s.
Logănești, s. Stolniceni, s. Bobeica și s. Ciuciuleni”- 38 km (bazinul Mării Negre)
Provocările în gestionărea resurselor de apă
• Cunoașterea, planificarea și reglementarea utilizării resurselor de apă;
• Lichidarea poluării resurselor de apă din surse punctiforme și difuze prin reabilitarea și construcția sistemelor de
canalizare, inclusiv a sistemelor de colectare a apelor pluviale, elaborarea și implementarea planurilor de alimentare cu
apă și sanitație în subbazinele districtului hidrografic menționat pentru îmbunătățirea utilităților publice și a condițiilor de
sanitație ale populației
• Realizarea investițiilor în infrastructura pentru ape, finanțare insuficientă a acțiunilor Programului de măsuri a PG;
• Gestionarea comună a bazinelor transfrontaliere – cooperarea internațională;
• Reabilitarea cursurilor de apă;
• Diminuarea alterărilor hidromorfologice ale resurselor de apă prin stabilirea debitelor ecologice în râuri, restaurarea
bilanțului apei în zonele prioritare, utilizarea eficientă a apei
• adaptarea la schimbările climatice prin utilizarea tehnologiilor eficiente de irigare, împădurirea terenurilor, în special în
zonele de protecție a resurselor de apă, promovarea agriculturii conservative, crearea unui sistem eficient de monitorizare
a resurselor de apă;
• Utilizarea resurselor de apă în agricultură conform unor obiective ecologice clare, prin aplicarea practicilor agricole
corecte putem obține un consum eficientizat al apei în agricultură;
• Prevenirea efectelor negative ale inundaţiilor și secetei ținând cont de menținerea ecosistemelor acvatice;
• Recuperarea costurilor pentru seviciile de apă ca parte integrantă a programelor de măsuri, reprezenta un instrument
important în atingerea obiectivelor de mediu. În vederea implementării DCA, conceptul costurilor de mediu și de resurse
se aplică pe lângă toate costurile serviciilor de apă. Articolul 9 al DCA stipulează că “Statele membre iau în considerare
principiul recuperării costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse.“
Costurile de mediu sunt definite ca fiind costurile pagubelor produse asupra mediului și ecosistemelor acvatice suportate de
utilizatorii de apă și de cei care utilizează resursele mediului (de ex. degradarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice,
salinizarea și degradarea solurilor productive;
Costuri de resursa sunt ca fiind costurile oportunitaților pierdute pe care le suportă anumiți utilizatori ca urmare a diminuării
resursei peste gradul său natural de realimentare sau regenerare
Proiectul „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul apă și sanitație din
Republica Moldova”, finanțat de Agenția Austrică pentru Dezvoltare și Agenția
Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare;
-Delimitarea fâșiei riverane de protecție a lacurilor de acumulare Ghidighici și
Costești Stânca, evaluarea condițiilor de mediu și elaborarea Planului de Acțiuni,
IPOT;
-Programul de Granturi mici pentru ONG-urile de mediu;
-Programul de Granturi pentru Comitetele subbazinale;
-Elaborarea Planurilor de gestionare a riscurilor de inundații (pentru ambele
districte), 2018-2019
-Instruirea membrilor Comitetelor districtelor bazinelor hidrografice și Comitetelor
subbazinelor hidrografice , mai – august 2019
-Сrearea comitetelor sub-bazinale-2018 (Botna, Frumoasa-Crihana, Naslavcea-
Vasilcău, Ialpug, Delia, Șovăț,, Lăpușna, Camenca, Ciuluc
-Plantarea fâșiilor de protecție a râurilor- Botna, Cahul, Nârnova, Ciulucul Mijlociu,
Ciuhur, Căinari,-7 întreprinderi silvice, 2019-2020
Obiectivele Programului de granturi mici
• Susținerea ONG-urilor din Republica Moldova în soluționarea
problemelor ce țin de managementul apei și al bazinelor hidrografice
• Dezvoltarea/ creșterea capacităților din domeniul managementului
apei
• Elaborarea unor soluții inovative pentru rezolvarea problemelor
ecologice legate de apă
• Favorizarea unei bune colaborări între ONG-uri și alți actori interesați
în domeniul apelor / în conformitate cu scopul Componentei 2 a
proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul apă și
sanitație din R. Moldova”
Inițiativa pentru apă a Uniunii Europene (EUWI+), implementat în 6 țări a
Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova,
Ucraina)
• Elaborarea ciclului II al planului de gestionare a districtului bazinului
hidrografic Dunăre-Prut-Marea Neagră;
• Obiectivul specific al proiectului - convergența politicilor și strategiilor
naționale cu Directiva-cadru a UE privind apa, managementul integrat
a resurselor de apă și acordurile multilaterale relevante de
mediu. Unul dintre rezultatele proiectului - îmbunătăţirea cadrului
legal și de reglementare în conformitate cu prevederile Directivei-
cadru a UE privind apa, principiul de management integrat al
resurselor de apă și cu tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte.
 Programul EU4Environment – Resurse de apă și Date de mediu

Programul este parte a Inițiativa Team Europe pentru Apă și Zero Poluare, care vizează
trecerea către un mediu fără toxice pentru toți cetățenii
Programul își propune să îmbunătățească bunăstarea oamenilor din țările Parteneriatului Estic
ale UE și să permită transformarea lor ecologică în conformitate cu Pactul Verde European și
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Activitățile Programului vor fi grupate în jurul a două
obiective specifice:

• Susținerea utilizării durabile a resurselor de apă dulce prin îmbunătățirea

politicilor și practicilor privind apa și contribuie la reducerea impactului negativ al
activităților umane asupra calității apei și ecosistemelor;
• Extinderea și îmbunătățirea utilizării datelor statistice de mediu de către țările
partenere și asigurarea unei disponibilități mai mari de date relevante pentru
luarea deciziilor în domeniul politicilor de către autorități.
Mulțumesc pentru atenție!
 VEGETAȚIA ZONELOR UMEDE DIN
BAZINUL RÂULUI PRUT, MĂSURI DURABILE
DE CONSERVARE A BIODIVERSITĂȚII

Ion ROȘCA, doctor în științe biologice,

director GBNI

Chișinău,
07 iunie 2023
ZONE UMEDE DE IMPORTANŢĂ INTERNAŢIONALĂ DIN R. MOLDOVA
(ZONE RAMSAR)

Nr. Suprafaţa
Denumirea Amplasamentul Data recunoașterii
crt. (ha)
Lacurile
Prutului
1. 19 152,5 Raionul Cahul 20 iunie 2000
de Jos (nr.1029
în Lista Ramsar)
Raioanele
Nistrul de Jos Căuşeni şi Ştefan
2. (nr.1316 în Lista 60 000 Vodă, Unitatea 20 august 2003
Ramsar) teritorială din
stânga Nistrului
Unguri– Raioanele
Holoşniţa Ocniţa,
3. 15 553 14 septembrie 2005
(nr.1500 în Lista Donduşeni şi
Ramsar) Soroca
ZONE UMEDE DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ DIN BAZINUL RÂULUI PRUT
Nr. Suprafaţa
Denumirea Amplasamentul Deținătorul
crt. (ha)
Rezervația științifică Raioanele Glodeni şi
1. 6032 Agenția ”Moldsilva”
”Pădurea Domnească” Făleşti
Aria cu management Lunca inundabilă a
multifunctional „Lunca rîului Prut la nord-vest
2. 50 Primăria oraşului Leova
inundabila cu vegetatie de de oraşul Leova
balta” a raului Prut
Rezervatia naturala mixtă
La nord-vest de oraşul
3. – ecosistemul acvatic 30 Primăria oraşului Leova
Leova
„Lebada alba”
Lunca inundabilă a
Rezervatia naturala mixtă
4. 132 rîului Prut la sud de Întreprinderea agricolă “Drujba”
”Cantemir”
oraşul Cantemir
Lunca inundabilă de La vest de satul Întreprinderea Agricolă
5. 93,6
lângă Antoneşti Antoneşti, Cantemir “Drujba”
La sud de oraşul
Rezervația peisagistică Ungheni, ocolul silvic ÎS Ungheni, Agenția
6. Valea Mare 373 Ungheni, Valea Mare, ”Moldsilva”
parcela 25; Moreni-
Balta, parcelele 26, 27
 Actualitatea problemei
Încă la începutul secolului trecut in Valea Prutului, Valea Nistrului și a multor râuri
mici, erau multe suprafețe cu locuri băltoase.
In a doua jumătate a secolului trecut au fost desecate peste 30 mii ha de locuri
băltoase. Au dispărut locurile băltoase Cantemir–Cahul, Balatina–Pruteni din Valea
Prutului, bălțile Chircăiești–Chițcani din Valea Nistrului, Orhei–Ciocâlteni din Valea
Răutului etc. Astfel, ca rezultat al lucrărilor de desecare a locurilor băltoase, au
dispărut suprafețe imense cu vegetație acvatică și palustră, comunități de plante
rare, populații de plante și animale valoroase.
Totodată au fost construite noi bazine acvatice: Lacul de acumulare de la Dubăsari,
Barajul Costești-Stânca pe r. Prut, 16 lacuri de acumulare și circa 1200 iazuri.
Cu construcția acestor bazine acvatice au apărut noi zone umede.
S-a constatat că cu dispariția unor locuri băltoase dispar specii de plante și
animale. Pentru a elabora anumite măsuri savanții sau întrunit la mai multe foruri
științifice unde a fost elaborată un tratat interguvernamental Convenția Ramsar.
Tratatul a fost semnat la 2 februarie 1971 în orașul iranian Ramsar și a intat în
 Convenția asupra zonelor umede în Republica Moldova
• Obiectivul declarat al semnării convenției este acela de a proteja biodiversitatea și a
menține într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape
stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți, apă marină ce nu depășește o
adâncime maximă de șase metri) ca habitat al păsărilor acvatice.
• Republica Moldova a ratificat Convenția asupra zonelor umede de importanță
internațională, in special ca habitat al păsărilor acvatice, prin Hotărârea
Parlamentului nr. 504-XVI din 14 iulie 1999 și a devenit membru al acestei convenții
(RAMSAR) in iunie 2000, atunci când Zona umedă „Lacurile Prutului de Jos” a fost
inclusă in Lista zonelor umede de importanță internațională.
• In această zonă sunt amplasate cele mai mari lacuri naturale din țară – Beleu și
Manta, in perimetrul cărora au fost înregistrate specii rare de plante, 39 de specii
de mamifere, 203 – de păsări,5 – de reptile, 9 – de amfibieni și 41 – de pești.

•
 Zonele umede de importanță internațională
Reieșind din aceste noțiuni și analizând hărțile zonelor umede au fost depistate unele
neajunsuri în ceea ce privește hotarele și suprafețele incluse în cele 3 zone umede Ramsar:
• 1. Pentru Zona umedă “Lacurile Prutului de Jos” este indicată suprafaţa de 19152 ha.
A.Andreev, I.Talmaci[1] și a. în lucrarea Convenția Ramsar și zonele umede de importanță
internațională în Republica Moldova au propus ca hotarul de vest să fie albia r.Prut, iar
hotarul de est în zona umedă “Lacurile Prutului de Jos” să fie șoseaua Cahul-Giurgiulești.
• Conform cercetărilor efectuate de Gh.Titica [2] spațiul între calea ferată și șoseaua
Cahul-Giurgiulești este ocupat de vegetație de subdeșert. Comunitățile de plante descrise în
acest spațiu au fost atribuite la asociațiile Taraxaco serotinae-Bothriohloetum ischaemi;
as.Taraxaco serotinae -Festucetum valesiacae; Teucrio polii-Melicetum ciliatae; as.Artemisio
austriacae -Poetum bulbosae I.Pop 1970. Prezența acestor și altor comunități de plante indică
faptul că spațiul între calea ferată și șoseaua Cahul- Giurgiulești nu poate fi atribuit la zonă
umedă.
• Așa dar noi am propus ca hotarul de est al zonei umede “Lacurile Prutului de Jos” să fie până
la calea ferată, care se află în din partea de jos a versantilor . Astfel suprafața zonei umede
“Lacurile Prutului de Jos” este de 12000 ha cea ce este cu 7152 ha mai puțin decât cea
indicată.
Zona umeda “Prutul de Jos”
Zona umedă Prutul de Jos
Spațiul cu vegetație subdesert
 Zona umedă „Prutul de Mijloc”
• Zona umedă „Prutul de Mijloc” include albiile raurilor Prut și
Camenca, lacul de acumulare Costești-Stanca, stariţele,
locurile băltoase, pădurile și pajiștile din lunca Prutului,
precum și împrejurimile lor.
• Se află între satele Corpaci(rn Edineț și Pruteni (rn Fălești).
Lungimea totală a zonei umede este de aproximativ de 80
km. Habitatele din Zona umedă „Prutul de Mijloc” ar putea fi
atribuite la 2 categorii mari: acvatice și terestre. Există două
feluri de habiatate acvatice: 1. albiile raurilor Prut și
Camenca; 2. lacurile, starițele și garlele.
• Suprafața totală 14 000ha.
Zona umedă Prutul de mijloc
 Impacturi naturale
• Succesiuni rezervatogene.
Recomandari privitor la stavilirea salcișurilor
Impact antropic -Extragerea petrolului
Impact antropic - Garla Manolescu
 Propuneri pentru conservarea biodiversității zonelor umede din bazinul
Prutului
• Instituirea zonei umede Ramsar „Prutul de Mijoc”.
• Reevaluarea și ajustarea suprafeței actuale a celor 3 zone umede .
• Extinderea suprafeței de arii protejate din lunca Prutului prin instituirea unor
noi AP (în baza cercetărilor GBNI din perioada 2008-2009 a fost propusă
instituirea ariei protejate „Tamarix-Valcele” amplasată în zona de revărsare a
râului Sărata în râul Prut. Este necesară reevaluarea zonei respective și
promovarea inițiativei de creare a unei arii protejate în zona umedă din satul
Vîlcele, Cantemir).
• În contextul integrării în UE este necesară crearea de arii protejate
transfrontaliere și gestionarea lor în comun (Zona Ramsar Lacurile Prutului de
Jos se învecinează cu Rezervația biosferei ”Dunărea de Jos” )
• Elaborarea planurilor de management pentru toate AP din bazinul Prutului.
 Biodiversitatea faunei acvatice
din bazinul râului Prut în aspectul
adaptării la schimbările climatice bazate pe ecosistem

Dr. hab. Bulat Dumitru

Institutul de Zoologie al USM

Chișinău 2023
Teritoriul Republicii Moldova grație interferenței
biogeografice, conține o ihtiofaună foarte originală și bogată -
specii endemice, relicte, autoexpansioniști alogeni și
intervinienți, ș.a.

Râul Prut pe teritoriul Republicii Moldova este al doilea ca

mărime după fl. Nistru.
Își ia începutul din Carpații Păduroși ai Ucrainei (muntele
Goverla) și se varsă în Dunăre.

Are o lungime totală de 967 km, dintre care primii

211 km se află pe teritoriul Ucrainei și 695 pe teritoriul
limitrof România - Republica Moldova.

Albia râului este șerpuitoare, ramificată, cu multe

insule, bare aluvionare, ostroave, vaduri, praguri.
Patul este neregulat, cu nisip, prundiș sau mâl, la
grinduri – pietriș bolovănos.

Din cauza hidrobiotopului puternic accidentat (numeroase gropi adânci, copaci înnecați,
meandrări multiple) r. Prut era numit și ”râul somnului și a crapului sălbatic”.
 În macroecosistemul r. Prut
au fost identificate
5 tipuri de habitate majore
cu specii şi asociaţii
caracteristice

III Zona lacului de acumulare Costeşti-Stânca.

Reprezentanţii tipci sunt platica, babuşca, bibanul, avatul, şalăul,
I. Zona pragurilor, vadurilor şi grindurilor. obleţul, crapul de cultură, ciprinidele asiatice ş.a.
Reprezentanţii tipici reofili și oxifili: beldiţa comună, mreana-
vânătă, porcuşorul de nisip, râmbița, ciobănaşul ş.a.

V. Zona suprafeţelor inundate cu acoperire

temporară sau permanentă de apă alimentate
în timpul viiturilor de către r. Prut (pruteţe şi
braţe oarbe, agrocenoze inundate ş.a.).
Reprezentanţii tipici sunt: carasul argintiu,
soretele, moșul-de-Amur, boarţa, murgoiul-
bălţat, bibanul, obleţul, babuşca, știuca, osarul
II. Zona tipică de albie cu apă adâncă şi puţin transparentă. IV. Zona laculurilor naturale Beleu şi Manta
ş.a.
Reprezentanţii caracteristic sunt: somnul, platica, avatul, şalăul, - carasul argintiu, babuşca, batca, platica, obleţul, speciile de ghiborţ,
morunaşul, ocheana, mreana comună, obleţul, sângerul ş.a. roșioara, crapul, sângerul.
Batca, văduviţa şi sabiţa sunt caracteristice doar sectorului În perioada reproductivă şi a viiturilor mari componența
inferior al r. Prut. ihtiofaunistică este puternic influienţată de speciile din fl. Dunărea şi r.
Prut.
Investigațiile efectuate pe parcursul anilor 2010-2023 în bazinul râului Prut atestă un număr total de
62 specii atribuite la 22 familii şi 13 ordine: Source of the Prut River basin map: Aquatic resources … 2007.

1– Lipcani,
2 – Bădrajii Noi,
3 – Cuconeștii Noi,
4 – Costești,
5 – Braniște,
6 – Sculeni,
7 – Leușeni,
8 – Leova,
9 – Țiganca,
10 – Cahul,
11 – Slobozia Mare,
12 – Giurgiulești.

Figure 2. Share of different orders in the taxonomic structure of ichthyofauna of the Prut River basin
Figure 1. Fish sampling points in the Prut riverbed within the borders of the Republic of Moldova
Repartizarea speciilor de pești pe familii:

To point out that the dominance of

cyprinids is characteristic for the European
lotic ecosystems in the hilly and lowland
areas, but the obvious biological progression
of Gobiidae species becomes worrisome.
 Structura specifică a ihtiofaunei ecosistemului r. Prut în perioade diferite de investigare, abundența în capturi și dinamica
populațională, proveniența și statutul de raritate IUCN.

0 - species absent in catches ↑ - positive populational dinamics, CR –critically endangered species,

* - very rare, ↓ - negative populational dinamics, EN – endangered,
** - rare, → - stable populational dinamics, VU – vulnerable,
*** - relatively numerous, ? – incert populational dinamics. LC – low concern from the conservation
**** - abundent, point of view.
***** - very abundent.
Note: Conventional signs regarding the numeric abundance of the species in catches at basin
level (territorial limits of the Republic of Moldova), populational trend and IUCN rarity statute:

0 - species absent in catches ↑ - positive populational dinamics, CR –critically endangered species,

* - very rare, ↓ - negative populational dinamics, EN – endangered,
** - rare, → - stable populational dinamics, VU – vulnerable,
*** - relatively numerous, ? – incert populational dinamics. LC – low concern from the
**** - abundent, conservation point of view.
***** - very abundent.

Din numărul speciilor identificate:

• 14 sunt considerate endemice al bazinului Dunării, iar
• 7 specii sunt considerate alogene translocate antropohor.

Conform statutului din lista IUCN:

• 2 specii sunt critic periclitate (CR),
• 2 periclitate (EN) și
• 2 vulnerabile (VU).
Fig. Diversitatea ihtiofaunei ecosistemelor acvatice din bazinul r. Prut în Fig. Diversitatea ihtiofaunistică a r. Prut în aspect temporal
aspect comparativ (limitele Republicii Moldova, aa. 2010-2020)
 În pofida faptului că râul Prut conține un număr mai mic de specii (62 sp.) de pești în comparație cu
fluviul Nistru (79 sp.), diversitatea și ponderea celor endemice și stenobionte este mai înaltă, ceea ce reprezintă
un indicator ferm al conservării și bunăstării ecologice mai favorabile.

Sunt relativ frecvent întâlnite așa endemite (câra balcanică, dunărița, porcușorul-de-șes, ghiborțul de
Dunăre, răspărul, pietrarul, fusarul, mreana vânătă ș.a.)

Râmbița (câră-balcanică) – Sabanejewia balcanica

Răspăr − Gymnocephalus schraetser

Ghiborț-de-Dunăre − Gymnocephalus baloni

Dunărița − Sabanejewia bulgarica
 Fusar – Zingel streber

Mreana-vânătă - Barbus petenyi (Prutul medial)

Pietrar – Zingel zingel

Porcușor-de-șes - Romanogobio vladykovi

 Cega – Acipenser ruthenus (CRRM –VU) Sabița - Pelecus cultratus (CRRM –VU)

Văduviţa - Leuciscus idus (CRRM –VU) Mihalț - Lota lota (CRRM –VU)
Beldița – Alburnoides bipunctatus (CRRM –EN) Păstruga -Acipenser stellatus (CRRM –EN)

Chişcarul-ucrainean – Eutontomyzon mariae (CRRM –CR) Grindelul - Barbatula barbatula

 În anul 2010 a fost identificată o specie nouă pentru Republica Moldova – ghiborţul-de-Dunăre,
capturată în premieră în zona gârlelor de comunicare a lacului Beleu cu albia r. Prut

Heterocromismul speciei este determinat de

particularitățile fundalului teritoriului ocupat.
 În anul 2015 a fost semnalată o specie
nouă pentru r. Prut - umflătura-golașă-
pontică − Benthophilus nudus (Berg, 1898)
La sfârșitul verii anului 2022, de asemenea a fost semnalată o specie nouă pentru RM și pentru r. Prut -
endemit al bazinului Dunării - Rutilus virgo (Heckel, 1852).

Rutilus virgo (Heckel, 1852)

Se distinge de alți
reprezentanți din genul Rutilus prin
următoarele caractere unice:
• peritoneu negru;

• înotătoarea anală de obicei cu

11-12½ radii ramificate
(la R. rutilus 10½);

• 44-46 solzi de-a lungul liniei

laterale (la R. rutilus 41-43);

• cap relativ mic; gura inferioară;

corp comprimat lateral, grosimea
maximă a corpului aproximativ
50% din înălțimea corpului.
 Condițiile ecologice actuale din ecosistemul r. Prut au determinat următoarea structură în cadrul grupelor ecologice de pești:

7 11 16
3

46
51

Water column Benthic

Detritivores Omnivores Planktivores Piscivores Herbivores

Fig. Structura ihtiofaunei r. Prut din punct de vedere al ghildelor trofice. Fig. Structura ihtiofaunei r. Prut din punct de vedere al nișei spațiale ocupate
în activitatea trofică
1
4 1
2 5 22
19
10

41
19

lithophilic phytophil phyto-lithophilic pelagophilic

rheophilic eurythopic limnophilic ostracophilic psammophilic pouch brooders

Fig. Structura ihtiofaunei r. Prut din punct de vedere al afinităților față de Fig. Structura ihtiofaunei r. Prut din punct de vedere al ghildelor reproductive
curentul apei în ecosistem.
 10

26

26

long-lived intermediate short-lived

Fig. Structura ihtiofaunei r. Prut din punct de vedere a duratei ciclului de viață la speciile de pești

Astfel, în prezent, în condiții instabile de mediu și a supraexploatării resurselor piscicole, particularitățile biologice
caracteristice speciilor K-strategice precum talia mare, maturizarea târzie și modul de reproducere unitar devin inoportune,
cedând locul idioadaptărilor caracteristice speciilor oportuniste r-strategice cu: talie mică, ciclul vital scurt sau mediu,
maturizarea timpurie, modul de reproducere porționat, spectrul trofic larg și afinitatea mare față de diferite tipuri de habitate
(euritope).
Figure. Relative abundance (A, % of total catch) of species captured with seine net from the Lower Prut riverbed, Brânza –
Giurgiulești sector, 2016-2022.
Valorile cantitative ale comunităților piscicole din zona litorală în capturile cu năvodului pentru puiet (r. Prut)

(maximale – l.a. Costești-Stânca și zona de debușare)

 În anii 2018-2020 (datorită precipitațiilor abundente din lunile mai-iulie)
s-a constatat un succes reproductiv bun pentru speciile cu perioadă medie-târzie de depunere a icrelor,
(crapul – 10,9%, somnul european – 7,4%, carasul argintiu – 30,4% ș.a.),
dar și indică la importnața zonelor umede în suplinirea rezervelor piscicole din contul speciilor fitofile economic valoroase.

Dominanța speciilor de pești din Prutul inferior în diferiți ani de studiu (tronsonul Chîșlița-Prut – Giurgiulești, năvodul pentru puiet)
Investigaţiile ihtiologice efectuate în anul 2010-2020, în ecosistemul bălţilor Manta a stabilit o componenţă ihtiofaunistică de
39 specii de peşti, iar în lacul Beleu - 45 specii de peşti,

atribuite la 12 familii şi 9 ordine: Ord. Clupeiformes, fam. Clupeidae; Ord. Esociformes, fam. Esocidae; Ord. Cypriniformes, fam. Cyprinidae, fam.
Cobitidae; Ord. Siluriformes, fam. Siluridae; Ord. Gadiformes, fam. Lotidae; Ord. Gasterosteiformes, fam. Gasterosteidae; Ord. Sygnathiformes, fam. Sygnathidae;
Ord. Perciformes, fam. Percidae, fam. Gobiidae, fam. Centrarchidae.

Dinamica sezonieră a
valorilor indicilor
ecologici sintetici în
ihtiocenoza lacului Beleu
- speciile reofile sau cu statut de raritate
 Lin – Tinca tinca (CRRM –VU)
Țipar – Misgurnus fossilis

Zonele umede servesc drept

habitate caracteristice
pentru speciile emblematice
stenobionte limnofile.

Țigănuș – Umbra krameri (CRRM –EN)

 After the devastating floods of 2008 and 2010 in the Prut River basin (Romanescu & Stoleriu 2017), when many
fish ponds located in the Prut river basin were damaged, significant amounts of cultured Asian cyprinids
(Hypophthalmichthys molitrix, Hypophthalmichthys nobilis, Ctenopharyngodon idella) and European carp (Cyprinus
carpio) were found in the Prut riverbed.
Moreover, the allogene species of cultured rainbow trout (Oncorhynchus mykiss) was recorded in Costești-
Stanca reservoir (Bulat et al. 2016). Presumably it has escaped accidentally from the fish farms located in the
Ukrainian part of the Prut basin during floods.

Table 4. Relative abundance (%) of introduced Asian cyprinid species in comparison with other fish species in the lower Prut basin
Riverbed of the Lower
Beleu Lake Manta ponds
Prut
1996- 1996- 1996-
No Species 2011 2011 2011
1997 1997 1997 2022
(Bulat (Bulat (Bulat
(Usatîi (Usatîi (Usatîi
2017) 2017) 2017)
2004) 2004) 2004)
Hypophthalmichthys
1 0.1 7.18 0.6 23.55 0.6 30.05 5.71
molitrix
Hypophthalmichthys
2 0 2.83 0 4.40 0 3.7 0
nobilis
Ctenopharyngodon
3 0 3.05 0 3.65 0 5.2 0
idella
4 Cyprinus carpio 4.4 21.43 3.65 9.7 2.0 6.7 5.71
5 other species 95.5 65.51 95.75 58.7 97.4 54.35 88.58
Note: The control fishing in 2011 and 2022 was done with fishing triple-walled net (length of 75 m, mesh size of 50x50 mm).
 A

Puietul de sânger (A) în capturile din Prutul inferior

Dominața în capturi a speciilor de pești din lacul de acumulare Costești-Stânca
 Ponderile speciilor de pești în capturile cu plasa staționară (40 mm x 40 mm și 60mm x 60mm)
din lacurile de acumulare Costești-Stânca și Dubăsari în anul 2020

Este îngrijorătoare creșterea bruscă a ponderii carasului

argintiu (în capturile cu pasa 40x40mm) din l.a. Costești-Stânca
(de la 5,2 % în aa. 2012-2013 până la 34,1 % în 2020).

În capturile cu plasa 60x60mm lipsesc speciile din

complexul chinez, ceea ce indică la lipsa totală a lucrărilor
ameliorative de populare din ultimii ani din partea părților limitrofe și
la ratarea unor profituri economice majore (în aa. 2012-2013
ponderea lor în capturi fiind de 17,95 %).
 Cauze declinului capturilor piscicole:
1. Pescuit ilegal (braconaj)
2. Modificările climatice și condiții instabile de reproducere
3. Fenomenul bioinvaziei
4. Neefectuarea sistematică a lucrărilor ameliorativ-piscicole
(populări, cuiburi artificiale ș.a.)

Fig. Dinamica pescuitului industrial în lacul de acumulare Costești-Stânca în limitele teritoriale ale Republicii Moldova (tone)
Un exemplu elocvent de declin a resurselor piscicole în ecosistemul r. Prut sunt datele statistice ale pescuitului industrial (care
atingeau până la 900 tone/anual în lacul Beleu și bălțile Manta).

Dominante în capturi au fost

speciile ca crapul european, șalăul,
plătica.

Forma sălbatică a crapului european

Capturile somnului s-au
redus de la 19,1 t. a. 1974 până la
1,9 t. a. 1985 iar din anul 1990
dispare din capturi.

Linul nu se mai pescuește

din a. 1973.

Dinamica pescuitului industrial în bălțile Manta și lacul Beleu (tone/anual)

 Recomandări de redresare și ameliorare a stării ihtiofaunei ecosistemului r. Prut
a) Ameliorarea condițiilor de reproducere naturală a speciilor indigene înalt competitive
(menținerea nivelului adecvat al apei, extinderea zonelor umede, restabilirea fâșiilor de protecție de-a lungul malurilor râurilor,
instalarea de cuiburi artificiale în zonele cu deficit de boiști).
c) Popularea sistematică a l.a. Costești-Stânca cu specii de importanță ameliorativ-economică
(crapul, șalăul, somnul, știuca, sângerul, cosașul, novacul, ș.a.).

Spre exemplu, în anului 2020 în lacul Costești-Stânca s-a constatat o biomasă a fitoplanctonului în perioada vegetativă de
B fitoplanct. = 6,74 g/m3 (Ungureanu L., Tumanova D., 2020), reieșind din valoarea coef. P/B fpl. =175-350 => P fpl. = 11 795 - 23
590 kg/ha.
Luând valoarea coeficientului de conversie a sp. fitoplanctonofage drept ktr.=30, iar cota de valorificare furajeră a
fitoplanctonului de către pești drept K2=30 %, atunci putem obține o producție piscicolă anuală de P pești fitopl. = 117,95-
235,9 kg/ha.

Conform recomandărilor științifice,

populările cu material piscicol în lacul
de acumulare Costești-Stânca cu specii
din complexul chinezesc (fără a se lua (425 t)
în considerație crapul) se poate face
după următoarele normative.

d) Supravegherea mai strictă a activității de pescuit și înăsprirea sancțiunilor.

e) Colaborarea mai eficientă la nivel inter-statal și inter-instituțional în domeniul protecției și valorificării resurselor piscicole.
 Concluzii:

1. In unstable environmental conditions and the overexploitation of fish resources, the biological peculiarities of K-
strategic species, such as large size, late maturation and the unitary mode of reproduction, become inappropriate,
giving way to the idioadaptations of r-strategic opportunistic species, such as small size, short or medium life cycle,
early maturation, portioned reproduction mode, wide trophic spectrum and high affinity to different types of habitats.

2. In the condition of running waters with medium flow speed, with steep banks and low transparency, such as the
Prut River, the advantaged fish taxa will be the omnivorous, benthic and benthosophagous ones.

3. The effect of climate change, expressed by long-lasting droughts followed by massive flooding, has caused the partial
interpenetration of fish zones within the river ecosystem and the more active spread of species, both native and
allogeneic, within the Danube River basin.
 Acknowledgments: The
investigations were
carried out within the
framework of the
project no.
Thank you for your 20.80009.7007.06
AQUABIO (State
attention
Program 2020-2023,
Republic of Moldova)
and EU funded projects
MIS ETC 1676 INPOLDE,
BSB165 HydroEcoNex,
BSB 27 MONITOX.
 AGENȚIA PENTRU SILVICULTURĂ ,, MOLDSILVA”
REZERVAȚIA NATURALĂ ,,PĂDUREA DOMNEASCĂ”
ÎNTREPRINDERE DE STAT

Conservarea biodiverrsității, gestionarea terenului și potențialul

de extindere a R.N Pădurea Domniască.

Glodeni 2023
REZERVAŢIA “PĂDUREA DOMNEASCĂ”
A fost instituită în 1993.
Suprafaţa- 5907 ha.
Reprezintă o pădure de luncă
situată între satele Cobani –
Pruteni pe o distanţă de 45 km.
 TERITORIUL REZERVAŢIEI

Rezervaţia „Pădurea Domnească” administrată de Agenţia pentru

Silvicultură „Moldsilva”, este situată în zona localităţilor Cobani,
Bolotina, Bisericani, Cuhneşti, Moara Domnească – raionul Glodeni;
Chetriş, Călineşti, Gîncaşti, Drujineni şi Pruteni – raionul Făleşti.
Din punctele de vedere orografic rezervaţia este aşezată în
lunca inundabilă a r.Prutului, între rîurile Prut şi Camenca.
Rezervaţia „Pădurea Domnească” are următoarele vecinătăţi,
limite şi hotare:
la Nord – Ocolul Silvic Rîşcani – liziera pădurii
la Est – Ocolul Silvic Glodeni – rîul Camenca
la Sud – Ocolul Silvic Făleşti – liziera pădurii
la Vest – România – rîul Prut cu o lungime de peste 40km
 RELIEFUL
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul ocupat de vegetaţia forestieră a rezervaţiei
"Pădurea Domnească" aparţine Platoului Moldovenesc de nord-vest şi este localizat în zona cursului mijlociu
al râului Prut, de la satul Branişte la nord, până la Pruteni la sud; spre vest este limitat de râul Prut, iar spre est
- de zona de recife Buteşti - Cobani şi mai la sud, de terasele râului Prut din preajma estică a satelor Viişoara
şi Pruteni.
Actualmente teritoriul, după particularităţile geomorfologice, se identifică cu Câmpia aluvială a Prutului de Mijloc.
La alcătuirea lui iau parte terasele Prutului şi elemente ale reliefului actual: lunca şi versantul stâng al văii
Prutului şi cumpenele de apă.
Lunca Prutului se distinge prin multitudinea formelor de relief create de activitatea râului, precum şi a braţelor sale.
Din punct de vedere altitudinal, teritoriul rezervaţiei se înscrie
între 45 şi 85 m. Expoziţia generală, determinată de relief şi
scurgerea apelor, este sud-vestică. Din datele prelucrate la
calculator rezultă că 100% din suprafaţă are o expoziţie însorită
(S-SV).
În cadrul RN „Pădurea Domnească” şi zona ei de protecţie
înălţimile absolute variază de la 20 pînă la 200m, însă
predomină înălţimile absolute de 40-60m, fiind răspîndite pe
întreg teriotoriul rezervaţiei
BAZINELE ACVATICE

Teritoriul pe care se situează pădurile rezervaţiei este traversat

de la nord la sud în partea vestică pe lungimea de circa 40
km de râul Prut, singurul curs de apă permanent cu debite
ridicate in perioadele cu precipitaţii. Albia sa este puternic
şerpuitoare formând brusc cotituri aşa numite meandre, care
in multe locuri se apropie una de alta. Coeficientul de
şerpuire constitue 2,0-2,6. Lăţimea albiei este de la 40 la
150m, adâncimea la praguri 0,5-1,3 m în rest până la 7,0 m.
Viteza de scurgere este de 0,5-1,61 m/s. După compoziţia
chimica apele Prutului conţin hidrocarbonaţi de sulf, calciu şi
natriu. Procentul de mineralizare este 0,5-0,9 g/l, în timpul
revărsărilor de primăvară 0,3-0,6 g/l
Zonele Umede din rezervație sunt reprezentate prin 7
ecosisteme acvatice după cum urmează:
1 ,,La Fontal” lac relict suprafață de 24,2 ha
2 ,,Potcoava” stariță a rîului Prut 6,8 ha
3 ,, Chilia” stariță a rîului Camenca18,0ha
4 ,, Cărbunăria” stariță a rîului Camenca 70,8ha
5 ,, Balta Ursului” starița rîului Camenca 6,7ha
6 ,, Țiganca” starița rîului Camenca 11,5ha
7 ,, Chilometrul 1005” starița rîului Prut 5,4ha
Lacul relict ,, La Fontal”
Cu o suprafață de 24,2 ha
Starița Potcoava cu o suprafață de 6,8 ha
Starița Țiganca cu o suprafață de 11,5 ha
Gîrla Cărbunăria cu suprafața de 70,8 ha
Un fenomen aparte îl reprezinta afluentul
Prutului–râuleţul Camenca, care pătrunzând în
albia majoră, curgea paralel cu Prutul pe o
distanţă de circa 45km, formând o insula şi
ameliorînd în aşa fel cca 20000 ha de luncă, unde
se afla şi rezervaţia „Pădurea Domnească”.
Bazinele de suprafață din rezervație sunt
reprezentate prin; 39 de starițe ale r.Prut(în caz
de inundaţii aceste starițe pot să acumuleze şi să
depoziteze un volum de apă 4307096 m3.), și 11
starițe a r.Camenca, au fost descrise 35 de
bazine acvatice din rezervațiea peiagistică Suta
de Movile numite de către localnici bulhacuri.
Lunca Camencii
Probleme ecologice
Restabilirea r. Camenca

h ~ - 2,5 m
Sal ~ 3 g/l
 FLORA
 Pe teritoriul rezervaţiei au fost determinate 660 specii de plante ce aparţin la 328 de genuri şi
92 familii din grupele Pteridophyta şi Magnoliophyta. În rezultatul cercetărilor în teren s-a
stabilit că cele mai numeroase familii în specii de plante vasculare sunt Asteraceele, Poaceele,
Lamiaceele şi Fabaceele care cuprin circa 38% din flora rezervaţiei .

Lista speciilor de plante rare şi periclitate din RN „Pădurea Domnească”

➢ Adonis vernalis L - răscuță de primăvară
➢ Asparagus officinalis L – sparanghel medicinal
➢ Cephalanthera damasonium – căpșuniță
➢ Crambe tataria Sebeok - hodolean tătăresc
➢ Diantus carthusianorum L - garofiță cartusiană
➢ Digitalis lanata Eheh - degițel lînos
➢ Doronicum hungaricum Reincheb. – cujdă ungurească
➢ Dryopteris carthusiana (Vill) verigă cartuziană
 Vegetație acvatică
Vegetația acvatică și palustră în Rezervația Naturală ,, Pădurea Domnească” este prezentă în
starițe care se alimintează cu apă în urma precipitațiilor atmosferice și a inundațiilor. În aceste locuri
sunt prezente populații de Cosor, Lintiță, pe maluri crește în ambudență Salcia și Răchita.
Țara Bîtlanilor
Este cea mai atipică zonă umedă de pe teritoriul Rezervației,
fiind de fapt un habitat forestier component al pădurii de stejari
din lunca Prutului.
Se află la 3 km de comuna Balatina și la o distanţă de 0,8 km
de albia Prutului. Acest loc a devenit casă pentru 3 specii de păsări
acvatice: Stîrcul cenușiu Ardea cinereia,
Egreta mică Egreta garzeta și Stîrcul de noapte
Nycticorax nycticorax care au ales să își facă cuiburile pe copaci
 Potențialul de extindere
Suta de Movile
Rezervația peisagistică Suta de Movile reprezintă un fenomen unic în spațiul dintre Nistru și Prut . prima atestare
doumentară a acestui obiectiv natural o găsim în cunoscuta lucrare a lui Dimitrie Cantemir ,, Descrierea Moldovei,,
care în numește ,,Centum Monticulli,,
Movilele sunt așezate ordonat paralel cu lunca Prutului și între el. Acestă ordonare a movilelor a născut o mulțime
de legende care ne duc spre vremuri îndepărtate. Se zice că sub fiecare movilă zac cei mai bravi ostași căzuți în
bătălii pentu a apăra acest meleag de cotropitori, cu cît faptele de vitejie erau mai mărețe cu atît movila era construită
mai înaltă. Unele depresiuni dintre movile sunt înmlăștinite sau chiar umplute cu apă provenite din precipitații
atmosferice și din izvoare , formînd lacuri mici numite local ,, bulhace,,. Cîteva lacuri au deminsiuni semnificative cu
suprafața de 2-3 ha și adîncimi de pînă 2-4 metri( bulhacul lui Stavăr, Valea Șipotului).
Rezervația peisagistică Suta de Movile prezintă o reală valoare științifică nu numai ca fenomen geologic deosebit
dar și din punct de vedere floristic.
 Suta de Movile -
Rezervaţie peisagistică
Suprafaţa – 1072 ha. (3500 movile)

Orientarea paralelă Prutului

]
 Movila Ţiganului

Cea mai înaltă movilă – 30 m.

]
“ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE
”
Rezervația biosferei ,,Prutul de
Jos” – zonă umedă de interes
internațional.

Viorica Paladi
Anul 1991 -Rezervația naturală
,,PRUTUL DE JOS”

 Scopul creării: protecţia,

păstrarea şi studierea
ecosistemului de baltă şi
luncă inundabilă, crearea
condiţiilor favorabile
pentru reproducerea
speciilor rare, a celor pe
cale de dispariţie şi altor
specii de plante şi animale.
Suprafața – 1755,4 ha (flancată de localitățile Văleni și
Slobozia Mre).
Păduri - 393,1 ha.
Luncă inundabilă- 124 ha;
Luciu de apă - 628 ha;
Secția Știință
Monitorizarea
speciilor de floră,
faună; a proceselor și
fenomenelor care au
loc în ecosistemul de
baltă și luncă
inundabilă
 Secția Pază și protecție

• Inginer șef -1
• Pădurar – 2
• Inspector pentru protecția rez. -2
Activități de educare și conștientizare ecologică
Turism
Anul 2021 - Simpozion Științific Internațional ,,Zonele umede-
valori perene cu rol vital pentru omenire”, consacrat aniversării de
30 de ani de la fondarea Rezervației naturale ,,Prutul de Jos””.
Ghid cu speciile
reprezentative
ale Rezervației
,,Prutul de Jos”
Anul 2000 - Zonă umedă de importanță
internațională, habitat al păsărilor acvatice
– Convenția RAMSAR
,,Lacurile Prutului de Jos”
Anul 2018 -Rezervația biosferei ,,Prutul de Jos”
• LEGE Nr. 132 din 13-07-2018 privind fondarea Rezervației
biosferei „Prutul de Jos”.
• HOTĂRÂRE Nr. 122 din 12-08-2021 pentru aprobarea
Regulamentului de funcționare a Rezervației biosferei
„Prutul de Jos”
• A fost inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a
Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin programul „Omul
și Biosfera” (MaB), fiind aprobată prin decizia Conferinței
Părților UNESCO.
• Conform Legii Nr. 1538 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat: RB are ca obiectiv conservarea
elementelor şi formaţiunilor fizico-geografice, speciilor de
plante şi de animale de importanţă naţională şi
internaţională, efectuarea de cercetări în sistemul
monitoringului global.
RBPJ – din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul
raionului Cahul.

Suprafața totală constituie 14.771,04 ha.

9 localități: s. Crihana Veche – 4661,64 ha;
com. Manta – 2911,31 ha,
s. Vadul–lui-Isac – 928,94 ha;
s. Colibași – 986,49 ha;
s. Brânza – 359,84 ha;
s. Văleni – 1199,59 ha;
s. Slobozia Mare – 2861, 89 ha;
s. Câșlița Prut – 314,58 ha;
s. Giurgiulești – 546, 76 ha.
• Teritoriul rezervaţiei biosferei se divizează în următoarele zone funcţionale:
• zonă nucleu, de protecţie integrală, destinată exclusiv conservării biodiversităţii
şi creării condiţiilor naturale de dezvoltare a biocenozelor. În zona nucleu este
interzisă orice activitate economică. Se permite doar efectuarea de cercetări
ştiinţifice;
• zonă tampon, de administrare naturală, obiect de studiere şi de aplicare a
rezultatelor cercetărilor ştiinţifice pentru conservarea şi dezvoltarea fondului
genetic, restabilirea principalelor tipuri de păduri, bălţi, lunci etc.
• zonă de tranziţie, destinată diminuării impactului antropic din teritoriile
adiacente. Terenurile din zona de tranziţie pot rămîne deţinătorilor, care sînt
obligaţi să respecte regimul stabilit în rezervaţie. În această zonă se permit
anumite activităţi tradiţionale de folosinţă a terenurilor, asociate cu agricultura,
silvicultura, păşunatul şi pescuitul.
 Este un lac natural ce s-a format din contopirea a
câtorva lacuri mai mici: Dracele, Rotunda,
Lacul Manta Fontana, Surda, Listva, Badelnic, situate pe
sectorul Crihana-Veche-Manta-Vadul-lui Isac.
Suprafața – 1200 ha.
Alte suprafețe acvatice
Lacul Beleu – lungimea de circa 5 km, lățimea -2 km.
După compoziția floristică Rezervația biosferei
include un genofond constituit din 530 specii de
plante vasculare, inclusiv 10 specii de arbori, 11
de arbuști, 5 de liane.
Specii incluse în Cartea Roșie a Republicii
Moldova: Nymphae alba, Trapa natans,
Thelypteris palustris, Vitis sylvestris, Salvinia
natans, Leucojum aestivium etc.
 Mamifere: 42 specii, dintre care 12 sunt rare,
incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova (Foto: Felis
silvestris, Mustela erminea, Lutra lutra, Capreolus capreolus,
Erinaceus roumanicus, Nyctereutes procyonoides).
Ccanis aureus, Vulpes vulpes, Lepus europaeus,
Sus scrofa.
Castor fiber –
depistat în anul 2019
Reptile – 7 specii (Emys orbicularis, Lacerta
agilis, Lacerta viridis, Podarcis taurica, Natrix
natrix, Natrix tessellata, Coluber caspius)
Amfibieni – 9 specii
Triturus cristatus, Triturus vulgaris, triturus
dobrogicus, Rana ridibunda, Rana lessonae,
Bufo viridis, Bombina bombina, Hyla arborea,
Pelobates fuscus
Păsări: 240 specii
Ciconia ciconia – specie vulnerabilă,
ocrotită de lege, inclusă în: Directiva
Păsări (Anexa I), Convenția de la
Berna , 1979 (Anexa II)

Ciconia nigra -
specie critic periclitată, ocrotită de
lege, inclusă în: Directiva Păsări
(Anexa I); CITES (Anexa II);
Convenția de la Berna, 1979 (Anexa
II); Convenția de la Bonn, 1979
(Anexa II).
Pelecanus crispus
- specie critic periclitată, ocrotită de
lege, inclusă în: Directiva Păsări
(Anexa I); Convenția de la Berna,
1979 (Anexa II); Convenția de la
Bonn, 1979 (Anexa II).
Plegadis falcinellus
- specie critic periclitată, ocrotită
de lege, inclusă în: Directiva Păsări
(Anexa I); Convenția de la Berna,
1979 (Anexa II);

Platalea leucorodia
- specie critic periclitată, ocrotită
de lege, inclusă în: Directiva
Păsări (Anexa I); Convenția de la
Berna, 1979 (Anexa II);
Pelecanus onocrotalus
- specie periclitată, ocrotită de
lege, inclusă în: Directiva Păsări
(Anexa I); CITES (Anexa II);
Convenția de la Berna, 1979
(Anexa II); Convenția de la Bonn,
1979 (Anexa II).
 Branta ruficollis
Specie vulnerabilă, ocrotită de
lege, inclusă în: Directiva Păsări
(Anexa I); CITES (Anexa II);
Convenția de la Berna, 1979
(Anexa II); Convenția de la
Bonn, 1979 (Anexa II); SPEC 1.

Haliaeetus albicilla
Specie critic periclitată, ocrotită
de lege, inclusă în: Directiva
Păsări (Anexa I); CITES (Anexa
II); Convenția de la Berna, 1979
(Anexa II); Convenția de la
Bonn, 1979 (Anexa II).
Ardea alba- specie
periclitată, ocrotită de lege,
inclusă în: Directiva Păsări
(Anexa I); Convenția de la
Berna, 1979 (Anexa II);

Ardea purpurea– specie

vulnerabilă, ocrotită de lege,
inclusă în: Convenția de la
Berna, 1979 (Anexa II);
Probleme

• Colmatarea
Anul 1925 Anul 2022
Pe teritoriul Rezervației este interzis:
Am modificat aşa de mult mediul
nostru înconjurător, încât va trebui
acum să ne adaptăm pe noi înşine,
pentru a putea exista în acest mediu.
Norbert Wiener
Vă mulțumesc pentru atenție!
• Proiectul UNDP/GEF: Conservarea
și gestionarea durabilă a zonelor
umede cu accent pe zonele cu
valoare naturală ridicată din bazinul
râului Prut

SEMINARUL de LANSARE
7 iunie 2023, Chisinau
 Informatii despre proiect

Indicatori de bază ai proiectului CEO GEF ER

1 Ariile terestre protejate create sau în gestionare 20.803

îmbunătățită pentru conservare și utilizare durabilă
(hectare)

3 Suprafața terenului renaturat (hectare) 14,225 • BD 1-1 : 152.648 USD

6 Emisiile de GES atenuate (tCO2-eq) 556.806

11 Numărul de beneficiari direcți dezagregat în 5.000 (50% • LD1-4
funcție de gen femei)

Sedinta comitetului de aprobare a proiectului Aprilie 2022

Site-urile
proiectului

Zonele umede din

Prut cu
biodiversitate
importanta la
nivel global

• Rezervația
Naturală
Pădurea
Domneasca
• Rezervația
Biosferei
Prutului de Jos
Componentele
proiectului Imbunatatirea cadrului national regulator
si de politici pentru conservarea si CADRU LEGISLATIV
managementul durabil al zonelor umede

Imbunatatirea protectiei biodiversitatii in

zonele umede situate pe Riul Prut CONSERVAREA BIODIVERSITATII

Demonstrarea practicilor de utilizare

durabila a zonelor umede UTILIZAREA DURABILA

Managementul cunostintelor LECTII INVATATE, DISEMINAREA REZULTATELOR

Monitorizare si Evaluare MONITORING SI EVALUARE

Componenta 1
Cadru Îmbunătățit de reglementare și mediu de finanțare

• Reglementări și regulamente care să permită utilizarea durabilă a

zonelor umede si clarificarea unor aspecte legislative legate de
statutul ariilor protejate, activitatile economice in ariile protejate,
armonizarea cu clasificarea IUCN etc.
Parteneriate
Ministerul Mediului
Agenția Moldsilva
• Asistență tehnică pentru agenția Apele Moldovei pentru elaborarea Apele Moldovei
modificărilor Regulamentului Stanca-Costesti Rezervația Biosferei Prutului de Jos
Rezervația Naturală Padurea Domneasca
Autoritățile locale din Cahul, Fălești,
Glodeni
• Sprijin pentru reforma în curs a Fondului ecologic național, pentru a Grupul de Acțiune Locală Prutul de Jos
îmbunătăți finanțarea gestionării durabile a zonelor umede. ONG-uri
Institute de cercetare

• Sprijin pentru autoritățile locale din regiunile vizate (Glodeni, Fălești

și Cahul) pentru a introduce aspect de biodiversitate in Strategiile de
dezvoltare locală
Componenta 2
Îmbunătățirea protecției și gestionării zonelor cheie de biodiversitate
• Susținerea desemnării Ramsar a Rezervației Stiințifice Padurea
Domneasca.
• Sprijinirea lucrărilor preparatorii de desemnare MAB UNESCO a
Rezervației Trilaterale Delta Dunării și Prutului de Jos (România-
Ucraina-Moldova).
• Evaluarea nevoilor de formare (TNA) și desfășurarea de sesiuni de Parteneriate
instruire pentru personalul zonelor protejate (PA). Ministerul Mediului
Agenția Moldsilva
• Dezvoltarea planurilor de management (si de afaceri) a Rezervatiei Agenția Apele Moldovei
Naturale Padurea Domneasca Rezervația Biosferei Prutului de Jos
• Finalizarea (actualizarea) Planului de management al rezervației Rezervația Naturală Pădurea Domnească
Biosferei Prutului de Jos; Elaborarea unui plan de afaceri a ariei Autoritățile locale din Cahul, Fălești,
Glodeni
protejate.
Grupul de acțiune locală Prutul de Jos
• Furnizarea de echipamente de teren ONG-uri, mass-media,
Institutele de cercetare
• Dezvoltarea unei baze de date de monitorizare integrată în Rezervația
Biosferei Prutul de Jos, care sa fie compatibilă cu baza de date de
monitorizare a Rezervației Biosferei Delta Dunării.

• Lucrări de restaurare a zonelor umede

 Componenta 2 (continuare)
Lucrări de restaurare a zonelor umede
Reabilitarea cursului de apă natural al râului Camenca în zona Rezervației Pădurea Domnească
 Componenta 2 (continuare)
Lucrări de renaturare a zonelor umede

Împădurirea / reîmpădurirea ecosistemelor zonelor riverane din Rezervația

Biosferei Prutul de Jos (regiunea Cahul)

• Crihana Veche: 7,11 ha

• Manta - Pașcani: 10,94 ha
• Vadu lui Isac: 2,65 ha
• Colibași: 21,62 ha
• Branza: 4,87 ha
• Văleni: 2,83 ha
Componenta 3 Demonstrarea mijloacelor de trai durabile și a resurselor zonelor
umede
Parteneriate
• Sprijinirea întreprinderilor locale pentru a desfasura activităti Ministerul Mediului
prietenoase mediului si pentru a avea acces la finanțări Agenția Moldsilva
accesibile (în coordonare cu proiectul EU4Cahul) Rezervația Biosferei Prutului de Jos
Rezervația Naturală Pădurea Domneasca
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
• Colaborare cu ODIMM : ecologizarea afacerilor Danube Parks
Autoritățile locale din Cahul, Fălești,
• Susținerea inițiativelor locale de eco-turism (colaborarea cu Glodeni
Grupul de acțiune locală din Rezervația Biosferei Prutului de Antreprenori locali
Jos) Operatori de turism
Grupul de acțiune locală Prutul de Jos
• Colaborare cu Autoritatea Nationala de Turism (ANT) si cu ODIMM; ANTRIM; ANT
Asociatia Nationala de Turism Receptor (ANTRIM) ONGuri

• Concursul Innovation Challenge: identificarea produselor

turistice inovatoare (SMART)

• Dezvoltarea unui pachet turistic integrat transfrontalier

Moldova-România. Explorarea legăturilor cu alte itinerarii cu
destinații turistice din bazinul Dunării (platformă regională
DanubeParks)
Management de cunoștințe
(Knowledge management)
Monitorizare și evaluare (M&E)
Inception Workshop
Raport anual de implementare a proiectului (GEF /
Campanii de constientizare PIR)
Monitorizarea anuală a cadrului de rezultate al
proiectului
Monitorizarea continuă a riscurilor și măsurilor de
protecție
Misiuni de supraveghere
Activități commune cu alte inițiative similare
Monitorizarea indicatorilor de bază GEF
Implicarea continuă a părților interesate și
abordarea integrată a egalității de gen
Diseminarea rezultatelor, impărtăsirea de bune Evaluarea terminalului GEF
practici impreună cu: WWF, ICPDR; Administratia Conferința finală a proiectului
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; Danube Parks,
comisiile ministeriale bilaterale sau trilaterale etc
 Proiectarea proiectului este bazându-se pe lecțiile învățate din alte proiecte susținute de
donatori - câteva exemple:
Finanțat de UE „Consolidarea ariilor naturale protejate pentru protecția biodiversității și
dezvoltarea durabilă în Delta Dunării și Prutul de Jos” Programul Operaitonal Comun
România-Ucraina-Moldova 2007-2013
Proiectele FEM „Îmbunătățirea acoperirii și eficacității managementului sistemului de arii
protejate din Moldova
Reforma Fiscală de Mediu a GEF în Moldova
Coordonarea și explorarea sinergiilor cu inițiative similare:
Coordonare și - EU4Cahul
sinergii - DanubeParks – Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
- EU4Environment
- ADA /EcoContact „Îmbunătățirea rezistenței la climă în rezervația biosferei Prutului de
Jos
- Proiect WWF GEF DYNA
Mecanism pentru maximizarea sinergiilor:
• În timpul implementării, se va căuta periodic coordonarea cu alte agenții și inițiative
• Informații regulate, lecții învățate și platforme de schimb de bune practici între diverse
intervenții vor fi explorate în comun pentru a consolida colaborarea
• Consiliul de proiect va facilita coordonarea cu alte inițiative și va responsabiliza grupurile
de lucru din cadrul proiectului pentru sinergii
 Presupuneri (Assumptions)
• Guvernul Republicii Moldova își menține angajamentul de a implementa activitățile curente si strategia pentru
protecția zonelor protejate și a zonelor umede și utilizarea durabilă
• Partenerii de proiect rămân dedicați susținerii activităților proiectului, iar utilizatorii resurselor naturale locale vor
fi interesați să participe la proiect
• Rezultatele proiectului vor fi adoptate și instituționalizate pentru replicare ulterioară și modernizare
Riscuri
si Riscuri (monitorizate de echipa proiectului și de biroul PNUD în țară)

Presupuneri Cooperare limitată între agențiile guvernamentale cu mandate pentru gestionarea apei, pădurilor și
biodiversității
Cofinanțarea nu se concretizează
Nu vor fi modificări semnificative pentru imbunătătirea finanțării zonelor umede
Lipsa prioritizării debitului ecologic minim in bazinul Prutului in conditiile schimbărilor de climă
Lipsa cunoștințelor tehnice, a datelor și a conștientizării necesare pentru gestionarea integrată a
bazinului hidrografic a Prutului
Implementarea slabă a reglementărilor de mediu in zonele umede
Continuarea poluării apei provenind din diferite sectoare (agricultură,petrolier)
Vulnerabilitatea la schimbările climatice
Activitățile îmbunătățite de aplicare / combatere a braconajului în ariile protejate pot crea conflicte
cu comunitățile locale

Imposibilitatea de desfasurare a activitatilor transfrontiere cu implicarea autoritatilor din Ucraina (

desemnare MAB UNESCO a Rezervatiei trilaterlae Delta Dunarii si Prutului de Jos ( Romania-Ucraina-
Moldova).
 Structura organizării proiectului

Comitetul de Supraveghere al Proiectului

Parteneri cheie ai proiectului: Executiv de proiect Beneficiarii:

✓ Ministerul Mediului/ONIPM Echipa de implementare a proiectului ✓ Ministerul Mediului
✓ PNUD ✓ Agenția Moldsilva
✓ Agentia MoldSilva ✓ Rezervația Biosferei Prutului de Jos
✓ Agentia Apele Moldovei ✓ Rezervația Naturală Pădurea Domneasca
✓ Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
✓ ONG ( de mediu si de turism) ✓ Danube Parks
✓ APL ( Glodeni, Cahul ) ✓ Autoritățile locale din Cahul, Fălești, Glodeni
✓ Administratiile RB Prutul de jos ✓ Antreprenori locali
✓ RN Padurea Domneasca , ✓ Operatori de turism
✓ Grupul de acțiune locală Prutul de Jos
✓ USM
✓ ODIMM; ANTRIM; ANT
✓ ONGuri

Supravegherea proiectului LoA

✓ PNUD
Partener de implementare Responsabil de implementare
✓ PNUD-GEF PTA, RTA, UNDP CO DRR / RR /
Specialist în programe (Cluster pt Climă, Mediu,
Energie)/echipa operatiuni Ministerul Mediului Instituția publică ONIMP
Comitetul de
Supraveghere a
proiectului (CSP) Componenta CS al Proiectului

Rolul CD al Proiectului Ministerul Mediului

Responsabil pentru supravegherea proiectului - PNUD
asigura decizii strategice importante prin consensus; Agenția Apele Moldovei
Analizeaza rapoartele de progres și aprobă planurile Agentia Moldsilva
de lucru și măsurile de management adaptativ; Institutul de Ecologie și Geografie/USM
Asigura participarea, transparența și coordonarea NGO –turism – ANITRIM
proiectului; NGO-mediu – AE BIOTICA
La finalizarea proiectului, se asigură că rezultatele au APL Glodeni
fost livrate în mod corespunzător; APL Cahul
Aprobă procedurile de închidere ale proiectului;
Întâlnirile de lucru a CD: de două ori pe an, și după
necesitate (dacă e cazul).
MULȚUMESC
Thank you
Anexa 4 Plan de lucru al proiectului pentru anul 2023

Anul 1
Sarcină Q1 Q2 Q3 Q4

Componenta/Rezultatul 1: Mediu îmbunătățit de reglementare și finanțare

Rezultatul 1.1. Mediu fiduciar și financiar mai bun pentru rezistența pe termen lung a
ecosistemelor zonelor umede. Acest rezultat al proiectului va permite depășirea barierelor care
împiedică creșterea finanțării, conservării și gestionării durabile a zonelor umede
Activități pregătitoare/Inițierea proiectului: Elaborarea Planului de Dezvoltare a Capacității
NIM, AWP, Planul de măsuri de protecție a proiectului Covid-19, Înființarea Comitetului de
proiect, Atelier de inițiere, angajarea de personal și experți tehnici, finalizarea acordurilor cu IP
și partenerii cheie, securizarea sediilor de birou.

Rezultatul 1.1.1: Cadru legal și regulamente elaborate, consultate și adoptate de instituțiile

relevante care promovează identificarea, monitorizarea și utilizarea înțeleaptă a zonelor umede
în temeiul tratatelor internaționale.
Actul 1.1.1.1 Dezvoltarea modificărilor legale pentru a
aborda gestionarea îmbunătățită a zonelor umede, X X
inclusiv sprijinul pentru noul NBSAP
Act 1.1.1.2 Implicarea părților interesate
X X X X
Anexa 4 Plan de lucru al proiectului pentru anul 2023

Act 1.1.1.3 Sprijin la revizuirea Regulamentului de

reglementare a Barajului Stancii Costești , pentru a
include debitul ecologic minim revizuit contabil pentru
schimbările climatice X X
Rezultatul 1.1.2 Fondul Ecologic Național (FEN) abilitat să acorde prioritate finanțării conservării
și utilizării durabile a zonelor umede

Actul 1.1.2.1 Îmbunătățiri în cadrul legal care

guvernează Fondul Ecologic Național, pentru creșterea
AP-urilor și a sprijinirii zonelor umede X X X

Componenta 2 Îmbunătățirea protecției și managementului zonelor cheie de biodiversitate din

zonele umede
Rezultatul 2.1 Starea pozitivă a habitatelor și speciilor zonelor umede în zonele cheie pentru
biodiversitate vizate

Rezultat 2.1.1 Desemnare internațională îmbunătățită pentru categoria AP revizuită, zonare

îmbunătățită, cartografiere, management și planuri de afaceri pentru Rezervația Biosferei Prut
de Jos (inclusiv asistență pentru integrarea acesteia în rezervația biosferei trilaterală cu Ucraina
și România) și pentru Rezervația Naturală Pădurea Domneasca
Act 2.1.1.4 Sprijin pentru dialogul transfrontalier și
desemnarea Rezervației Biosferei Trilaterale Delta
Dunării și Prutul de Jos X X
Anexa 4 Plan de lucru al proiectului pentru anul 2023

Act 2.1.1.5 Evaluarea rezilienței hidroecologice și

climatice a zonelor umede ale râului Prut X X
Rezultat 2.1.2 Îmbunătățirea capacităților Unităților de management și comunități din AP-urile
vizate, pentru asigurarea respectării/aplicării regimurilor de management/zone tampon, să
asigure monitorizarea adecvată a biodiversității și a ecosistemelor cheie ale zonelor umede, să
întreprindă activități de conservare axate pe specii și patrulare AP

Act 2.1.2.1 Sprijin direcționat pentru infrastructura AP X

Act 2.1.2.2 Consolidarea capacității tehnice a
personalului din Arii Protejate X X
Rezultat 2.2.1 Refacerea fâșiilor de pădure riverană acționând ca o barieră în calea scurgerii
agricole și a deșeurilor în Prutul de Jos, rețeaua Lacurilor Manta- Beleu. Ecosisteme împădurite
de luncă inundabilă de mare valoare din Padurea Domneasca restaurată prin optimizarea
regimului de inundații în bazinul râului Camenca și reglarea pânzei freatice”

Componenta 3 Demonstrarea utilizării durabile/mijlocurilor de trai în zonele umede

Rezultatul 3.1 Noi fluxuri de venit durabile create pentru comunități și antreprenori mici din
utilizarea durabilă a resurselor din zonele umede

Rezultat 3.1.2 Pachete de eco-turism pentru rutele vinicole/gastronomice ajustate pentru a

încorpora observarea biodiversităţii în 2 comunităţi
Anexa 4 Plan de lucru al proiectului pentru anul 2023

Act 3.1.2.2 Elaborarea unui pachet turistic

transfrontalier (Moldova-România). X X X X
Act 3.1.2.4 Sprijin pentru protocoalele de siguranță
COVID și redresarea turismului X X X

Componenta 4 Managementul cunoștințelor

Rezultat 4.1 Dezvoltarea și diseminarea produselor de management al cunoștințelor și de GC
sensibile la gen

Componenta 5 Monitorizare și Evaluare

Rezultatul 5.1: Rezultatele proiectului monitorizate și evaluate în mod corespunzător

Rezultat 5.1.1 Set de activități de monitorizare și evaluare implementate

Activități de monitorizare și evaluare conform

Planului de M&E și Cadrului de rezultate
X X X
 UNDP/GEF Project
Conservation and sustainable management of
wetlands with focus on high-nature value areas in
the Prut River basin (Prut River basin Project)
Republic of Moldova

Project Inception Workshop

Natalya Panchenko,
UNDP
Istanbul Regional Hub
June 7,2022
 Relevance of the UNDP/GEF Prut River basin project at
regional and global level

• Part of the UNDP global support to countries to promote ecosystem and livelihood resilience .

• The mandate for this support is provided by the UNDP Strategic Plan 2022-2025 which promote integrated
development solutions driven by countries’ priorities, through 6 Signature Solutions

• The Environment solution is putting nature and environment at the heart of national economies and
planning.

• The project is implementing integrated approaches to long-term resilience of wetland ecosystems including
demonstration of viable wetland and forest ecosystem restoration options to ensure persistence of globally
important biodiversity in the Republic of Moldova, and sustainable income streams for communities and
local entrepreneurs at wetlands.
I. GEF/UNDP PROJECT CYCLE:
INCEPTION PHASE

3
GEF/UNDP PROJECT CYCLE: INCEPTION PHASE

Project idea

Project Closure
PIF submission

ProDoc
Project Midterm
submission

Inception phase
 GEF/UNDP PROJECT CYCLE: INCEPTION PHASE

PRODOC signature date Date when the

(marks the beginning of the Report is accepted
Inception Phase) Workshops after due scrutiny

Inception
Consultation
Project start Report
Workshops
finalised

Inception Phase
GEF/UNDP PROJECT CYCLE: INCEPTION PHASE

• Update Prodoc and start to update Baseline information; The

PRODOC is a guidance document, but it is not written in stone;
• Reviewing the logframe modify indicators and targets;
• Finalize/adjust the Annual Work Plan (AWP);
• Finalize TORs;
• Detail M&E plan;
• Confirm co-financing agreements;
• Undertake stakeholder analysis, define participation plan;
• Define coordination mechanisms.
INCEPTION PHASE: WHAT CHANGES ARE ALLOWED?
Objective level:
– Clearance from GEF in Washington D.C.
– Revised Project Document – very difficult process
– It is basically a new project – so not recommended, as you will need to
resubmit

Outcome level:
– Clearance from UNDP-GEF, reported to GEF
– Revised Project Document
– Not recommended , resubmission might be necessary

Output/Activity level:
– Clearance from UNDP Country Office, reported to RTA
– Revised Workplan, Budget Revision

Input level:
– Agreement with UNDP-Regional Technical Advisor
– Substantive Budget Revisions cleared by the UNDP/GEF Regional
Coordination Unit
INCEPTION PHASE: RESULT

Complete Project Inception Report covering following points:

• Project Inception Update
• Report on changes in the project environment since the project
was submitted
• Any changes made in the project activities, timeframe in the
inception stage
• Revised Logical Framework
• (Adjusted) Annual Work Plan for Year 1
• Terms of Reference for key positions
• UNDP “Atlas” or Quantum Budget
• ATLAS/Quantum Risk Management
I. UNDP PROJECT CYCLE:
IMPLEMENTATION PHASE

9
GEF/UNDP PROJECT CYCLE: IMPLEMENTATION PHASE

Term. Eval.
Project idea
TE

Project Closure
PIF submission

‘No-cost’
extensions have
Midterm costs:
Review YOUR TIME
PIRs

Project ProDoc
Midterm submission
Tracking
Tool (TT)
Inception Inception
Workshop Report
IMPLEMENTATION: WHAT IS PROJECT MONITORING?
The continuous measurement of project results
• Asks the main question: Is the project making a difference?
• Indicates project progress toward Outcomes and Objective
• Requires the project team to collect information about project results, and to
analyze and validate these results
• Serves as the basis for project reporting, and involves…
– Measuring the values of all Outcome indicators at project start (‘Baseline’)
– Tracking progress against the targets in the Logical Framework / Results
Framework (‘LogFrame’)
– Conducting regular field visits
– Systematically collecting indicator measurements from project sites
– Conducting regular progress reviews and presentations to the Project Board
– Facilitating, analyzing and following up on external M&E (Midterm Review
and Terminal Evaluation)
 Project Monitoring plan

Responsible for data

Monitoring Indicators Targets Comments on indicators and targets Data source/Collection Methods Frequency Means of verification Risks/Assumptions
collection
Project Objective: To Mandatory Indicator 1 (GEF Core Mid-term target: 20,000 A detailed methodology for assessment will be Annual project team analysis of Annually Project Manager Number of the following key - No large-scale staff turnover in
achieve ecological integrity of Indicator 11): # direct project (10,000 women) commissioned and verified at the project number of people directly IP/EPIU beneficiary groups analysed: participating enterprises,
key floodplain wetlands beneficiaries disaggregated by gender Inception stage benefiting from project activities, government institutions, and
pilot PA staff and associated
ensuring positive status of (individual people) (GEF Core Indicator End of project target: 40,000 according to the assessment Project team targeted PAs
management authorities
biodiversity, land and water 11) (incl. 21,000 women)) methodology developed and Reported in DO tab
resources, as well as - Communities residing within and
verified at the project inception of the GEF PIR Users of PA tourism offer and
ecosystem services in the vicinity of PAs and KBAs
stage. Project internal sources such related services
will benefit from project outcomes
as lists of training participants and
Community representatives
KM product distribution lists, will
involved in project activities in
be analysed as data sources. Project and around KBAs
beneficiary institutions (incl. NGOs
and local associations) will be Local authorities responsible
approached to contribute to data with local strategy
collection development
Tourism sector businesses and
individual partners

Tourism policy developers

Environment policy
developers

Municipal authorities engaged

in spatial planning and sectoral
regulations’ enforcement

Green farmers

Private sector representatives:

SMEs and rural entrepreneurs
M&E Plan

Monitoring and Evaluation Plan and Budget:

GEF M&E requirements Indicative costs (US$) Time frame

Inception Workshop 1,500 (TBWP, BL 37 , UNDP Within 60 days of CEO endorsement of this
TRAC) project.
Inception Report None Within 90 days of CEO endorsement of this
project.
M&E of GEF core indicators (incl. METT) and project results 7,500 (TBWP, BL 27) Annually and at mid-point and closure
framework indicators
GEF Project Implementation Report (PIR) and other regular project None Annually typically between June-early
reporting as required by IP and UNDP September

Monitoring of the safeguards implementation (development of SESA, Component 2, TBWP, BL 9 On-going

ESIA/ESMP, project risks, and GAP monitoring)
Terminal GEF Tracking Tool (an independent assessor) 4,000 Prior to MTE PIR and TE PIR

Supervision missions None Annually

Learning missions None As needed
Travel related to GEF terminal evaluation 3,000 (TBWP BL 28) 2027

Independent Terminal Evaluation (TE) 24,750 23 May 2027

TOTAL indicative COST $ 35,250

IMPLEMENTATION: REPORTING DURING
IMPLEMENTATION

• Reporting on progress:

Progress at the inception

Inception Report
stage and essential updates
PIR
Project Implementation Progress for the year
Reviews

Monitoring Global
GEF Core Indicators and METT
Environmental Benefits

Risk/safeguards monitoring
On-going progress towards
SESP updates as needed
sound management
SESA/ESMF implementation
IMPLEMENTATION: REPORTING DURING
IMPLEMENTATION

• Evaluations:

Assessing project progress

Mid-Term update of GEF Core
towards its mid-term and end
Indicators (incl. METT)
of project targets
Final evaluation to assess
TE efficiency, effectiveness, for
Terminal Evaluation learning and sharing
knowledge
IMPLEMENTATION: PROJECT IMPLEMENTATION
REVIEW (PIR)

• Annual internal monitoring of project progress toward its

What? development objective and in implementation

• Mandatory input: Project Team, UNDP CO, UNDP-GEF RTA

Who?
• Optional input: GEF OFP, Implementing Partners, Others

• PIR process starts in late May / early June

When?
• PIR process ends in September

• To comply with GEF reporting requirements

Why?
• To communicate progress and results

• Online platform
How?
• Unique web link for each project
IMPLEMENTATION: PROJECT IMPLEMENTATION
REVIEW (PIR)
Content
Impacts on GEF Strategic priorities/objectives
Rate project performance (objective, outcomes, outputs)
Assess implementation issues/changes/lessons identified
Report on co-financing and leveraged resources
Process
RTAs review and submit final PIRs to UNDP-GEF NY:
HS Highly Satisfactory GEF

S Satisfactory
UNDP/
MS Marginally Satisfactory GEF

MU Marginally Unsatisfactory GEF UNDP

OFP PIR CO
U Unsatisfactory

HU Highly Unsatisfactory Project

EVALUATIONS: TERMINAL EVALUATION (TE)

• Mandatory for all Full Size and Medium Size projects

• No sooner than 6 months before, or Not later than 6 months after,
closing of project activities
• Major CO & PMU responsibilities:
• finalizes Terms of Reference taking into account GEF guidelines
• selects consultants
• circulates to government and major stakeholders
• follows up on management actions
• Final Evaluations reports submitted to GEF Evaluation Office
EVALUATIONS: SIMPLE TIMELINE OF M&E MILESTONES

Project “Prut River basin”, Republic of Moldova

2023 2024 2025 2026 2027

Terminal
3rd PIR Evaluation
(23 May
2ND PIR 2027 : final
1ST PIR Mid Term TE report
Review not
covering submitted)
required for
2022, MSP Terminal
2023 and GEF Core
6 mo of BUT Indicators
2024 PMU can
update GEF
Core 4th PIR
Indicators
GEF Core Indicators (incl. METT)

• Periodic internal monitoring of project progress toward a set of

What? indicators specific to each GEF Focal Area

• Prepared by Project Team, government partners, or technical

Who? consultant
• Reviewed and cleared by UNDP-GEF team ( IRH and NY)

• Baseline GEF Core Indicators submitted at CEO Endorsement

When? • Midterm CEF Core Indicators prepared at project midpoint
• Terminal GEF Core Indicators prepared before Terminal Evaluation

• To comply with GEF reporting requirements

Why? • To track results at the portfolio level

• Standard GEF Core indicators template, METT excel file for

How? protected areas (PA management effectiveness tracking tool)
20
UNDP Social and Environmental Standards
 Grievance Mechanisms

Ensures people
An independent affected by projects
Compliance have access to
Review process to appropriate
UNDP’s respond to claims
Accountability grievance
Mechanism
that UNDP is not in resolution
compliance with procedures for
applicable hearing and
environmental and addressing project-
social related complaints
requirements
www.undp.org/secu-
and disputes
srm

Effectively address grievances from people impacted by projects, core

component of managing risk and improving results.
Project Grievance
Redress Mechanisms
Grievance redress mechanisms (GRMs) can be an effective tool for
early identification, assessment, and resolution of concerns/issues.
Key SES documents for the project

• ProDoc

• Annex 6: UNDP Social and Environmental Screening Procedure (SESP)

• Annex 10: Environmental Social Management Framework (ESMF) and its
annexes that prescribe especially the GRM
+
• Annex 11: Gender Analysis and Gender Action Plan
• Annex 9: Stakeholder Engagement Plan

23
Key obligations – Environmental and Social
Impact Assessment (ESIA)
An appropriately scoped ESIA for:

• Act 2.2.1.2 Rehabilitation of the old natural watercourse of Camenca River - this
should be undertaken during the feasibility study and closely coordinated with the
stakeholder engagement to consider potential impacts on the local residents
(flood hazards and impacts on local livelihoods). The local dialogue and the
engagement of the national and local authorities will need to raise awareness
about the benefits of the restoration works and find an agreeable solution.

• Act 2.2.1.1 Reforestation of degraded riparian forest ecosystems in Lower Prut

Biosphere Reserve

• ESIA will need to be coordinated with procedures established under EIA Law no.
86/2014 of the Republic of Moldova

24
Key obligations – Process framework

A Process Framework is prepared when UNDP-supported projects may cause

restrictions in access to natural resources in legally designated parks and protected
area. The key relevant outputs are:

• Output 2.1.1 Revised PA category upgraded international designation, improved

zoning, mapping, management and business plans for Lower Prut Biosphere
reserve.

• Output 2.1.2 Management units and communities at targeted PAs capacitated to

comply with/enforce management/buffer zone regimes

25
Recommended next steps

• Hire a project‘s Social and Environmental Standards Expert/Officer

• Develop a detailed workplan for the practical implementation of the

Environmental Social Management Framework (ESMF):
– Establishing a rigorous GRM
– ESIAs for the hydro-technical works on Camenca river and wetlands riparian
reforestation activities in Output 2.2.1
– Process frameworks for any UNDP-supported projects may cause restrictions
in access to natural resources in legally designated parks and protected areas
– Screening of all relevant project activities against the UNDP’s Social and
Environmental Standards

• Possibly update the overall ESMF

26
Risk Management
Why manage risk in a UNDP-GEF project?

GEF-funded projects are

complex and
therefore likely to face
risks and challenges

Strengthen project and

portfolio management
(efficiency and
effectiveness)
27
Risk Management
Seven Risk Categories
• Natural disasters
ENVIRONMENTAL
• Seasonal extremes
• External: interest rates, exchange rate fluctuations, etc.
FINANCIAL
• Internal: co-funding difficulties; financial mechanisms
• Complex design
OPERATIONAL • Negligence/incompetence
• Poor M&E; slow delivery
• Institutional / implementation arrangements
ORGANIZATIONAL
• Institutional / Execution capacity
• Government commitment; political will
POLITICAL
• Political instability; change in government
• New unexpected regulations, policies
REGULATORY
• Critical policy/legislation fail to pass
• Partnerships failing to deliver
STRATEGIC
• Mismatch between project scope/ambition and capacity
28
Risk Management
Determining Risk
5
‘Significance’
Impact
1 = Negligible 4
2 = Minor
3 = Moderate
4 = Severe
5 = Critical Impact 3

Probability
1 = Slight 2
2 = Not Likely
3 = Moderately Likely
4 = Highly Likely 1
5 = Expected

Significance
Green = Low -- 1 2 3 4 5
Yellow = Moderate
Red = High Probability 29
Risk Management
Projects don’t
Tips & Notes “need” many
risks

Action plan / Only critical

management risks should
response for be reported in
each risk PIR
Be
realistic

Entire project Atlas Risk

“at-risk” if it Report should
has more than be updated at
3 critical risks least annually

30
Adaptive Management
Assess
Adjust
problem

Reducing
uncertainty
Active
learning
Evaluate Design
Informed
decision-making
Formal, structured, systematic:
not just trial and error

Monitor Implement
31
Adaptive Management
Tools and Approaches

Project Steering Committee / Board meetings

Project Implementation Reports (PIRs)

Quarterly & Annual work planning

Monitoring/data collection

Midterm Review (MTR)

Impact assessments

Results Framework / LogFrame

32
Adaptive Management:
Adjusting the Results Framework / LogFrame

Permitted Cannot
changes Remove/add/ change*
Objective and
revise Outcome-
Outcomes
level indicators
Downgrading
Output-level planned
Objective-level
indicators, results is
indicators
targets, etc. NOT
permitted
Corrections of Major changes
baseline errors to any target
*These changes are technically possible with
GEF Secretariat approval,
although this should be avoided. 33
Adaptive Management:
Adjusting the Results Framework / LogFrame

RTA, CO, Submission

Project team Negotiation of proposed Official
or MTR among all changes to approval Changes
Agreement
consultant parties (RTA, RTA and granted by made in the
on changes
proposes CO, Project Project PB/PSC and next PIR
specific team, etc.) Steering RTA
changes Committee

34
PROJECT IMPLEMENTATION & MONITORING RESPONSIBILITIES

Formal GEF Secretariat (DC)

delegation of Reporting
authority to responsibilities
implement GEF UNDP-GEF (NY)
project
Monitoring & UNDP-GEF RTS/RTA (IRH)
Evaluation

UNDP CO Moldova

Project Board PMU

REPORTING AND M&E: RESPONSIBILITIES at project level

• Who collects the data (baseline, indicators)?

• Who analyses it and packages it?

• Who prepares the reports & how often?

• Who identifies and documents lessons?

M&E specialist-responsible for data collection with inputs from the

team/stakeholders

KM specialists: responsible for capturing KM products

Project manager- accountable for M&E, learning and capturing lessons

learned and disseminating the project generated knowledge

Stakeholders and key project partners: participating, disseminating

knowledge and informing future project/programs in the country
 THANK YOU
Email: [email protected]
[email protected]

37
 {'
l{ IN lv
l'$
n(
!r
d {
rN t{
ls
l0L
lr]'
.t /r
@tffiH$$
{
\'\r
i I \ a I\v
\ Ils
-s ct,
b ei ss lfl-r
U gq N
hl
{
N
-. q)
$9 (..,N l'"\
sa R:
c<
AJ
e xQl
<9
\ sl $S
A
\) ,.Q
f\ .$cs ..$
F cil -Fl I
q
\ I
t\- "*+] $$l at
5
\\
. F\
9-
et
\
\ q
q
FS
Urr
N '4
I'
{ q
& F lt NC -S) .\r .l
? ilY Sr-,
= u, Sg N
fr .0
a. \"-N q
= \g
z-"za
t)
'v
rr
iS x o.
V ON
l:l \
of
N,c
N r.i rd
R
F :s I
:\
\nI

q,
F -lc c.
i xC = \'s
= -r C/) .=
<R .!:.9
Nn =ti\., (
* EE E!2= 'sS
Ar r- CQ \ F {a)
Q)
J x\
jI x $X
N
3 \o
p
\\ s!l
,
sa "l
5,
.'I o q,)
b \N Y\-
s\
$q
trtr
Ss
'tr t
rc=P
N\ 7t'g 4-(
\{ -q)
R

\Fr
ts
o- I

ss $\ =(J
td
s l\fP
I
I
ta\
ri I
I
lq)
U lq)
-\J
\ <{
\ ol
s
liJ
%^ d w
\'l I 'd
t\i
F( (D
8" nl
ir(
()
O> \-) \L
;^,
tr z J
h)
a/i
ts "El \-\$
\\l -l
|
\
J
s
\)
: is c.l cO
 N}\ \
R\ v
\g 1:'l T
$ t$
l$ IN \
l;l \ \
$
la
$$l*\ rNi
\N
l{
N h"d, I*
sI
N
\
qNr
$l
{
g ilr
$
ti
F ", lN + $r
N-NI
NNI jl $/
{,
\$i
\SI
>l r 3ls $.{
tl
$ $(
$/
\) \\
{e ,\
d \
e
-s
h/ lte
l5
l*. -l
.x N
a\
q
\i e
v\
\J
\
'$ \,v
*
.<
s:\ \ \dl \$
\
s
qt 'i
q
qfl-
(I'-
{
{il
I\ t.\ 6
li j
{
\ t5
l\{ F
N s
l\l\
)
\ :
t \ 6
i'
"$ 1S v \
'+$ \ G
Aal
N l-\
-i$ l
9\
V\ €. .I
Ni \
N !$
$s- {.d \v
I
\ +t
r{ Cri
N$ {
I
NI a6 v
I
.{l $ uo \g \
\
--N
IN N
lR"
:
N /N $ \
q I
c! :\ -{
\
s
s-
k rl st
\ _s\
o(
--\ N N vl
s$
rRl ,\
N dl F\I \ 4l
aal {3 \i. $
sf, lal \o r- oo o\ c.l
 "N$
/
I Il;[
aA
l$ (
lN\
$./v I
I
II
t.jJ
td\
l$a
lQ8 IN*

I {\
a
N$
I +J [*..
$N/
D
[=
F\/
N 'N
| \\! ! | d ,
Is\hlalIt
I _N \\ll q tsl
NNI I
ttN vbe ts $ \l
l\ I
II
I
xl f
Al lr ls
isl I t\
I
d
l$
N
J
t
l\r
leJ
lb.
t\
\lv ls
a
\ t! NC
*{
$$ q$\l i l*\
bY
53
N
$
$
/ ltr N lN
\ \\
vt {
\ \
ss \ NI
\Yl $
\
N\ l$ Yc4" $
\ j
l{i
l< l"xs c
\
\)
'
2
\
\ $l $ \\\
l\l=N
IS \
\ #
s- \
\
\
Y
t
:f \N
t\
I
-s o
$:
\
Nis r \o
q
x\ S-* \
$l Ns JItl
$
N el s-
t\- $s \ 4q
s/\
stN rl
\\l
s"\
|
r$l
-sl QI N \
\t
.Co
.---
+l 5t, N\
I SI |
N\l
\l \l '\' I
v nI
I I
-$
\\
\
-]
-__J I
N\ R!
(*
ft
I
ls
I
l{ l\ IN
I
I
d
lx t4
/
l-..t
IN
a\
N
\
\$
l=3
ls /$ rs ts
t\
NI $l s \
:S 1,t
\l$I $ \lt{l sq,$s
N -s$
gl NI l
--
cN
s
NI
-el
I \ -Fl $/ $
) .:_)
ql I Nl
aO $
t.'r oo o\
c! (\ N
N
 \
$'
a
7 I\
d {s- \
\
3r
{J
\
(- $q
-&z N
a\,f5a' JS 1d \\
F1*
!spc
csr 4i *-q lr3
C)
\N =,'F N\
o *o r\ -I q,h
5
N:
Y9 AT ilr
-oo .S\-a\{
iF.\
33 cs
\S_-+
9U N\
I
v-J \
+t
# \ .N
q
qy \,
\ )s N
\
$ $s
I
r<! al \
={1 .ru s \A
3a S - (/, NN\r
ii s U tN .+ \
:c( *"\
et t
R s{ \ \
$'
$
0
aY
I s
c\
$ \
.\
.d
sr
,'d
\^ G>
A:
4.l
t
N
\
s \ ..- ;\S
NN \o\.d
$c
s1
,h \
a\ N \$
*.-^\ 'Ll \$ $$
s
q ::"
5 -..]
<*
s NN
\t -cv
S *N \t\
\) \-
r\\
\
ao
"{
r
ffi
-'-€- d \
\
R
-\) N
Jd
+a
',
-=
+<
4-
<_/
\
R
J.)
\N 'N
N\
\
-$
(\a
s
\-:
q '\\
fe n- NN $-\
--i \\
,:
JJ
\ 0
'sN
=s \$ s
$
N
& N
-Q!
ss
qd r\s\ \
N
N$
co rif
c.l o.l N
t'- oo oi (\
c.l a{ N N co co co
 \N ^n
-"
ba(
$t \*
s-\
8
\ )
a\
r$
s\ s a_:
$
{ 4
N K"
,\
$
F S
t\
N a
\
"d
CJ
I
alt
=q
&
:\