A szavazáshoz fűzött írásbeli indokolások - 9. parlamenti ciklus Cristian-Silviu BUŞOI

Am votat astăzi pentru adoptarea rezoluției Parlamentului European din 8 martie 2022 referitoare la politica de coeziune ca instrument de reducere a disparităților în materie de sănătate și de intensificare a cooperării transfrontaliere în domeniul sănătății.
Politica de coeziune a UE investește în sănătate pentru că sănătatea reprezintă un element-cheie pentru dezvoltarea regională, convergența socială și competitivitatea regională, cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale.
În textul votat astăzi încurajăm mobilizarea fondurilor NextGenerationEU și a fondurilor de coeziune pentru a moderniza eficient capacitățile digitale ale sistemelor de sănătate și atragem atenția că sistemele informatice trebuie să fie mai interoperabile, deoarece acesta este principalul mijloc de susținere pentru furnizarea, la nivel transfrontalier, a serviciilor de e-sănătate și de telemedicină.
Multe regiuni frontaliere au deja o tradiție și structuri de cooperare în domeniul sănătății, pe care ar trebui să le valorifice la maximum în spiritul solidarității europene.
Este necesar ca statele membre să utilizeze mai bine acordurile bilaterale și să instituie acorduri de cooperare pentru a elimina barierele din calea asistenței medicale transfrontaliere.

Am votat astăzi în favoarea raportului privind consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului – spre o strategie cuprinzătoare și coordonată, pentru urmatoarele considerente.
Planul european de combatere a cancerului („Planul”) trebuie să răspundă în mod eficient solicitării de progrese din partea familiilor și cadrelor medicale ale celor 1,3 milioane de persoane care mor anual din cauza cancerului în Europa. Am solicitat Comisiei să caute noi sinergii între Plan și programul EU4Health, Strategia farmaceutică pentru Europa, Strategia privind substanțele chimice și strategia industrială europeană actualizată – un astfel de cadru cuprinzător privind cancerul ar contribui la prevenirea, depistarea timpurie și vindecarea cancerului.
Am invitat Comisia să consolideze piața medicamentelor din UE pentru a îmbunătăți accesul egal la tratamente, inclusiv inovații și medicină personalizată, a reduce penuria de medicamente, a depăși problema prețurilor ridicate ale tehnologiilor și tratamentelor inovatoare, a încuraja utilizarea medicamentelor generice și biosimilare și a îmbunătăți tratamentele oncologice pentru adulți și copii. Am solicitat adoptarea unei directive privind combaterea discriminării și punerea în aplicare echitabilă și egală a directivelor privind serviciile financiare, fără nicio discriminare a bolnavilor de cancer și a supraviețuitorilor.
Salut inițiativele anunțate de Comisie de a atrage atenția asupra cancerului pediatric și subliniez că formele rare de cancer la adulți reprezintă o provocare pentru sănătatea publică.
Cercetarea multidisciplinară în domeniul cancerului și transpunerea sa în practica clinică de zi cu zi sunt esențiale pentru îmbunătățirea continuă a prevenirii, diagnosticării și tratamentului cancerului și a îngrijirii ulterioare a supraviețuitorilor. Salut comunicarea Comisiei privind noul Spațiu european de cercetare și inovare și obiectivul de a investi 3% din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare. Aceasta va contribui la promovarea unei cercetări de excelență la nivelul UE și va permite ca rezultatele cercetării să ajungă la comunitatea științifică, la societate și la economia reală.
Este nevoie de schimburi de expertiză, date, programe de formare și instrumente de comunicare pentru a îmbunătăți cunoștințele despre cancer atât în rândul cadrelor medicale, cât și al cercetătorilor și al pacienților. Colaborarea intersectorială și transfrontalieră și schimbul de cunoștințe sunt esențiale pentru a îmbunătăți în continuare calitatea îngrijirii oncologice în UE.
Am invitat statele membre să asigure că sunt alocate fonduri suficiente pentru punerea în aplicare adecvată a planului și a programelor lor naționale aferente de control al cancerului.
Salut planul de finanțare în cuantum de 4 miliarde EUR și complementaritatea surselor de finanțare, astfel cum se prevede în Plan.

Am votat astăzi pentru adoptarea rezoluției referitoare la impactul reformelor fiscale naționale asupra economiei UE.
În această rezoluție am subliniat că avem nevoie de mai multă armonizare în domeniile de mare importanță pentru funcționarea pieței unice, precum impozitarea și uniunea piețelor de capital la nivelul UE.
Este important ca statele membre să continue reforma administrațiilor fiscale, să introducă abordări strategice pentru a sprijini IMM-urile să se conformeze obligațiilor fiscale și să identifice modalități de a reduce sarcina fiscală. Statele membre sunt încurajate să valorifice mai bine programul UE Fiscalis pentru a îmbunătăți cooperarea dintre administrațiile fiscale implicate în eforturi de reformă.
Este necesar ca statele membre să ajungă la un compromis privind o reformă viguroasă, inteligibilă și ambițioasă a impozitării indirecte, în special a TVA-ului. Reducerea birocrației și a complexității, împreună cu o reacție adecvată față de frauda și evaziunea fiscală în materie de TVA sunt esențiale pentru a menține și asigura integritatea pieței interne.
Subliniez și susțin aplicarea unor înalte standarde de respectare a drepturilor contribuabililor, în special a celor legate de protecția vieții private și a datelor, în orice proces politic și legislativ privind impozitarea.

Am adoptat astăzi rezoluția referitoare la o strategie europeană privind energia din surse regenerabile exploatate în largul mării, pentru următoarele considerente.
Combaterea schimbărilor climatice prin adoptarea EREL este esențială pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și pentru îndeplinirea angajamentului UE de a reduce la zero emisiile nete de GES până cel târziu în 2050.
Reducerea consumului de energie, eficiența energetică și generarea energiei din surse regenerabile se numără printre factorii principali pentru realizarea unei economii cu emisii nete egale cu zero. Este necesar ca principiul „eficiența energetică înainte de toate” să fie inclus în toate actele și inițiativele legislative corespunzătoare.
Există zone care au un potențial de energie EREL în mare măsură neexploatat, cum ar fi Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică sau Marea Neagră. EREL reprezintă o sursă de energie viabilă și un sistem energetic sustenabil și fiabil.
Bunăstarea oamenilor trebuie să se afle în centrul tranziției verzi.
Este neapărat necesar să se îmbunătățească și să se extindă infrastructura existentă, fără a aduce atingere Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și legislației UE privind protecția naturii, pentru a permite o utilizare sporită a energiei electrice bazate pe surse regenerabile.
Pentru a se putea utiliza la maximum resursele energetice din larg, este esențial ca statele membre să coopereze, în funcție de particularitățile fiecărei zone. Cooperarea regională la nivel de bazin maritim, între statele membre și țările învecinate, ar trebui încurajată printr-o planificare comună, prin eliminarea barierelor de reglementare și prin crearea de hărți regionale de utilizare a spațiului maritim.
UE și statele membre trebuie să sprijine activitățile de cercetare în materie de interconectori universali și dezvoltarea acestora.
Am solicitat Comisiei, statelor membre și sectorului privat să majoreze investițiile în cercetare și dezvoltare în proiectarea circulară și incluzivă a EREL, precum și în tehnologia de reciclare și dezmembrare a stațiilor EREL.

Metrologia, știința care se ocupă de toate aspectele teoretice și practice ale măsurării, este un instrument esențial în slujba fiecărui domeniu al cunoașterii. Aceasta ne ajută să înțelegem în ce situație ne aflăm, fie că trebuie să facem față unei pandemii, fie să implementăm schimbări radicale precum tranziția verde și cea digitală.
În propunerea sa privind participarea Uniunii la Parteneriatul european în domeniul metrologiei, derulat în comun de mai multe state membre, Comisia Europeană recunoaște pe deplin rolul metrologiei de catalizator al tuturor domeniilor științifice și tehnologice și de factor-cheie al activității economice și sociale.
Noul parteneriat propus se bazează pe succesele Programului european de cercetare metrologică (EMRP) și ale Programului european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei (EMPIR), dar mărește clar miza, cu scopul de a răspunde la noi provocări, și anume, toate provocările care sunt aliniate la alte priorități ale Uniunii, cum ar fi Pactul verde european, „O economie în serviciul cetățenilor”, „O Europă pregătită pentru era digitală”, „Promovarea modului nostru de viață european”, „O Europă mai puternică pe plan internațional” și „Un nou elan pentru democrația europeană”.
Parteneriatul european în domeniul metrologiei are ambiția clară de a crea condițiile pentru ca, până în 2030, Europa să dispună de soluții metrologice cel puțin echivalente cu cele ale liderilor mondiali în acest domeniu, adică Statele Unite, China și India.
Sprijin acest demers care susține principiul că metrologia ar trebui să fie mai deschisă, mai transparentă și mai accesibilă tuturor părților interesate, fiind o știință care aduce beneficii tuturor domeniilor cunoașterii.

Cu siguranță suntem mai puternici împreună, dar trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a activa mai bine instrumentele disponibile pentru a contracara o criză sanitară de amploare.
Consider bine-venit Regulamentul privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, care va deveni în viitor un adevărat plan european de urgență în domeniul sănătății. Aceste acte legislative vor fi un adevărat factor conductor în gestionarea crizelor și vor permite coordonarea instrumentelor, legislației și agențiilor europene existente sau care vor apărea în viitor în domeniul sănătății.
Consider esențială promovarea solidarității în Uniunea Europeană și dincolo de granițele acesteia. În plus, o cooperare și coordonare între sistemele naționale de sănătate și un dialog strâns și structurat cu toate părțile interesate sunt importante pentru a asigura solidaritatea în cadrul Uniunii Europene.
Totodată, garantarea aprovizionării europene cu produse medicale, dar și instituirea unei guvernanțe incluzive în domeniul sănătății sunt pași-cheie către o veritabilă Uniune Europeană a Sănătății.
Consider bine-venit acest demers și apreciez că prioritatea noastră trebuie să fie solidaritatea sanitară, prin reducerea inegalităților în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora. Toți europenii trebuie să beneficieze de același nivel de protecție împotriva tuturor amenințărilor pentru sănătate și să aibă acces la același tratament și la aceeași îngrijire, indiferent de țara în care trăiesc.

Securitatea cibernetică înseamnă securitate pentru toate dispozitivele digitale din viața noastră, de la telefoane, la serviciile online pentru plăți, serviciile online publice, mașinile și multe altele. Toate acestea pot face obiectul unor atacuri.
Criza recentă a evidențiat și mai mult vulnerabilitățile cibernetice în unele sectoare critice, în special în domeniul asistenței medicale, iar măsurile asociate de telemuncă și distanțare socială au sporit dependența noastră de tehnologiile digitale și de conectivitate. Toate acestea demonstrează că avem nevoie de un mecanism de reacție rapidă. Comisia trebuie să vină cu sisteme de informații reziliente și cu un cadru de cerințe privind securitatea cibernetică. În acest fel, vom putea evita fragmentarea pieței unice și vom promova armonizarea standardelor la nivel european.
Noul centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, cu sediul la București, va avea ca scop păstrarea și dezvoltarea capacităților tehnologice și industriale de securitate cibernetică necesare pentru asigurarea pieței unice digitale a Uniunii. Este așadar de o importanță capitală în procesul de digitalizare pe care cu toții ni l-am asumat și trebuie să își înceapă activitatea cât mai curând posibil.
Salut acest demers și susțin promovarea dezvoltării unor rețele și sisteme informatice, a infrastructurii și a conectivității sigure și fiabile în întreaga Uniune.

Certificatul digital european va crește mobilitatea în condiții de siguranță în interiorul Uniunii Europene, va susține turismul și industria HORECA, atât de mult încercate în această perioadă și va încuraja vaccinarea, în condițiile în care vedem efectele negative ale Fake News -urilor și ale campaniilor anti-vaccin.
Prin implementarea certificatului, accesul se va face doar dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele trei condiții: să fii vaccinat anti-COVID-19, să fi trecut prin boală sau să prezinți un test PCR negativ.
Este foarte important ca, în următoarele săptămâni, toate statele membre să își finalizeze pe deplin sistemele naționale de eliberare, stocare și verificare a certificatelor, astfel încât sistemul european să funcționeze începând cu 1 iulie. Cetățenii trebuie asigurați continuu că în timpul acestui proces nu sunt schimbate sau păstrate datele lor personale, fiind verificate doar autenticitatea certificatelor prin verificarea semnăturilor digitale conținute în codurile QR, fără prelucrarea datelor cu caracter personal, care rămân stocate pe servere, la nivel național.
Statele membre trebuie să evite să introducă alte restricții, fără o justificare foarte solidă și doar în cazuri excepționale și limitate în timp.
Economia europeană are nevoie ca cetățenii europeni să călătorească din nou și aceste certificate sunt un pas crucial pentru ca acest lucru să se desfășoare în siguranță.

Strategia privind integrarea sistemelor energetice este o parte importantă a redresării economiei pe principii ecologice. Integrarea sistemului energetic se referă la planificarea și exploatarea sistemului energetic ca întreg, prin intermediul mai multor purtători de energie, infrastructuri și sectoare de consum. Integrarea respectivă creează legături mai puternice între aceste entități, în scopul prestării unor servicii energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon, fiabile și eficiente din punctul de vedere al resurselor, la cel mai mic cost posibil pentru societate.
Consider că acordul privind Strategia de integrare a sistemului energetic va conduce direct la reducerea costurilor energiei regenerabile, va permite folosirea unor cantități mai mari de surse regenerabile în mixul energetic și va reduce și costurile cu investițiile în rețea. Pactul verde european și redresarea ecologică vor crea oportunități de investiții semnificative și vor ajuta statele membre să își re-stabilizeze economiile. Transformările din industrie din următorii ani vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă și vor oferi mai multă certitudine dezvoltatorilor care vor dori să investească în industria energiei.
Sprijin acest demers, mai ales pentru că integrarea sistemului energetic este calea către o decarbonizare a economiei europene eficace, profundă și accesibilă din punctul de vedere al prețurilor.

În calitatea mea de raportor al programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, am căutat să ajut zonele afectate puternic, dependente de cărbune și de industria grea a oțelului, în tranziția către o economie verde. Printre acestea se numără și importante regiuni din România (Oltenia, Valea Jiului), care trebuie să folosească acest fond în mod eficient pentru a nu rămâne în urmă și a-și păstra competitivitatea pe piață.
Industria europeană asigură peste 36 de milioane de locuri de muncă directe și contribuie decisiv la creșterea economiei. Trebuie să o protejăm în fața principalilor competitori și să accelerăm investițiile în tehnologii de ultimă generație.
Am reușit deja să obținem, în Europa, rezultate excelente de cercetare în multe domenii tehnologice și avem nevoie să menținem acest trend foarte bun și în următorii ani, mai ales în industria siderurgică și pentru regiunile care folosesc mult cărbune și care se află în perioada de tranziție către economia verde.
Acest Fond de cercetare pentru cărbune și oțel, alături de alte programe-cheie, va menține UE în fruntea cercetării și inovării globale.
Consider că trebuie făcut tot ce se poate pentru ca tranziția să se desfășoare echilibrat în toate regiunile UE.

Cred cu toată convingerea că este imperativ ca certificatul verde digital să faciliteze libera circulație a cetățenilor și rezidenților Uniunii. Fie că aceștia posedă un Certificat care atestă vaccinarea, testarea sau recuperarea după infectare, el va fi recunoscut în toate Statele Uniunii, iar mobilitatea în scopul călătoriilor, fie că sunt în interes de serviciu sau în scop turistic, nu trebuie să fie limitată.
Testarea eficientă și testarea în masă sunt instrumente decisive pentru limitarea răspândirii COVID-19. Cu toate acestea, accesibilitatea testelor este fragmentată acum, din cauza prețului testelor și limitării facilităților de testare. Pentru a evita o posibilă discriminare împotriva celor care nu au fost vaccinați, țările UE trebuie să se asigure că efectuează teste de diagnostic universale, ușor accesibile și gratuite.
UE trebuie să se asigure că statele membre acceptă certificate de vaccinare emise în alte state membre pentru persoanele vaccinate cu serurile aprobate de EMA din UE.
Sprijin cu toată convingerea acest demers prin care se reafirmă dreptul la liberă circulație în Europa și doresc să subliniez un lucru esențial, și anume acela că certificatele nu vor putea fi utilizate ca documente de călătorie și nici nu vor reprezenta o condiție pentru exercitarea dreptului la libera circulație.

Orizont Europa este cel mai ambițios program finanțat public la nivel global în domeniul cercetării și inovării. Acesta ne ajută, alături de un alt program esențial, respectiv Programul EU4Health, să combatem cancerul și să venim în ajutorul a milioane de cetățeni europeni.
Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro. Planul strategic reprezintă o noutate în cadrul programului Orizont Europa și stabilește orientările strategice pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.
Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.
Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor.
Susțin categoric acest program, conștient fiind că viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare.

Susțin măsura de a stabili un preț al carbonului pentru anumite importuri ale UE, pentru a crește nivelul de ambiție în materie de climă la nivel mondial și pentru a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Prețul ar urma să fie impus anumitor importuri din țări mai puțin ambițioase din punct de vedere climatic. Acest lucru ar crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial, precum și un stimulent, atât pentru industriile din UE, cât și pentru cele din afara UE, de a decarboniza în conformitate cu obiectivele stabilite anterior.
Mecanismul nu trebuie să fie utilizat în mod abuziv ca instrument de consolidare a protecționismului. Prin urmare, acesta trebuie să fie conceput în mod specific pentru a îndeplini obiectivele climatice. Veniturile generate ar trebui utilizate ca parte a unui ansamblu de venituri proprii pentru a stimula sprijinul bugetar UE pentru atingerea obiectivelor Pactului verde. Noul mecanism ar trebui să facă parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE și să acopere toate importurile de produse și produse de bază care fac obiectul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.
Rezoluția adoptată de Parlamentul European este un important pas înainte în sensul reconcilierii aspectelor legate de climă, industrie, ocuparea forței de muncă, reziliență, suveranitate și relocarea emisiilor.

InvestEU va mobiliza investiții publice și private și va garanta un acces simplificat la finanțare. Noul program va mobiliza 400 de miliarde EUR pentru a fi investite în întreaga Uniune Europeană pentru perioada 2021-2027. InvestEU este parte a pachetului de redresare Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde EUR. El va stimula o serie de investiții strategice, durabile și inovatoare, va remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții sub nivelul optim și va reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate.
InvestEU susține investițiile strategice în fabricarea în UE de produse farmaceutice, dispozitive și materiale medicale, precum și în producția de tehnologii ale informației și comunicațiilor, componente și dispozitive. Acesta va finanța și o serie de proiecte durabile care pot demonstra că au un impact pozitiv asupra mediului, climei și societății.
Acest program este esențial pentru ca UE să devină mai competitivă, mai productivă și pentru a stimula coeziunea teritorială. Trebuie subliniat că InvestEU înseamnă investiții în toată Uniunea.
InvestEU ne va ajuta, de asemenea, să ne redresăm în urma pandemiei, iar noi facem tot ce ne stă în putere pentru a oferi cetățenilor europeni investiții și locuri de muncă de înaltă calitate.

În calitate de raportor pentru acest proiect, consider esențial acest program care vine și întinde o mână sistemelor de sănătate din toate statele membre, fără excepție. Ca român și responsabil al acestui program fără precedent, consider că EU4Health reprezintă șansa României de a sparge barierele în materie de sănătate și a reduce decalajul dintre noi și țările din Vestul Europei.
Programul „EU4Health” este răspunsul UE la criza COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate din Europa. Cu fonduri de 5,1 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, va oferi finanțare statelor membre, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății.
Pentru România, EU4Health reprezintă garanția luptei împotriva bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2 și a cancerului, în acord cu planul european de combatere a cancerului, a continuării și extinderii programelor de prevenție și screening și a promovării vaccinării. Programul va permite finanțarea cercetării în domeniul sănătății, în acord cu provocările curente, precum și digitalizarea sistemului de sănătate.
Cu EU4Health, România va avea, de asemenea, certitudinea unor stocuri suficiente de medicamente, echipamente și materiale sanitare pentru a depăși mai ușor perioadele de criză medicală și tot EU4Health va susține inițiativele globale de sănătate.

Mecanismul de redresare și reziliență prevede alocarea a 672,5 miliarde de euro. Suma va fi alocată în următorii trei ani, iar banii vor fi utilizați de țările membre pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Suma totală pe care o va primi România din acest mecanism este de aproximativ 30,5 miliarde de euro.
Fiecare stat va depune acum propriul plan național de redresare și reziliență pe care Comisia Europeană va trebui să-l aprobe într-un termen de două luni. Mecanismul va avea șase direcții prioritare de finanțare. Este vorba de digitalizare, ecologizare, competitivitate și coeziune economică (sprijinirea IMM-urilor, a industriei și a antreprenorilor), coeziune socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) și proiecte pentru tineret.
Raportul stipulează acordarea unui avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism pentru statele membre. Așadar, imediat ce Planul național de redresare și reziliență al României va fi aprobat oficial, prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro.
Acest mecanism este un demers util și binevenit, mai ales că se vor produce schimbări majore și că se vor face pași importanți în sensul reducerii sărăciei și a șomajului.

UE încurajează tranziția către o economie circulară prin măsuri de reducere a utilizării resurselor, reducerea deșeurilor și stimularea reciclării. Acest lucru va face economia noastră durabilă și va stimula inovația și creșterea ecologică.
Promovarea circularității va contribui la protecția mediului și, într-o măsură esențială, la redresarea economică de după criza generată de pandemia de COVID-19. În prezent, Europa se află în plină redresare de pe urma crizei sanitare și economice fără precedent, care relevă fragilitatea resurselor noastre și a lanțurilor valorice. De aceea trebuie să profităm de moment și să eliminăm obstacolele care împiedică reușita soluțiilor circulare.
O economie circulară nu numai că va reduce drastic emisiile de CO2 ale UE, ci va stimula și creșterea economică și va crea oportunități de locuri de muncă de care Europa are nevoie pentru a se redresa. În plus, economia circulară ar putea sprijini creșterea gradului de digitalizare a societății noastre și expansiunea unei economii pe deplin dezvoltate, bazate pe închiriere, iar modelul „produsului ca serviciu” ar fi unul dintre principalele modele de afaceri din planul de acțiune.
Tranziția către o economie circulară reprezintă o oportunitate de a transforma economia noastră și de a genera avantaje competitive noi și durabile în Europa.

Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) este instrumentul care ajută persoanele aflate în situație de sărăcie să facă primii pași pentru a ieși din sărăcie și din excluderea socială. Aproximativ 13 milioane de persoane primesc anual sprijin din partea Fondului aflat în discuție, incluzând aproximativ patru milioane de copii cu vârsta de sub 15 ani.
Situația actuală este fără precedent și impune aplicarea unor măsuri excepționale adaptate la aceste circumstanțe, inclusiv pentru sprijinirea persoanelor celor mai defavorizate, sprijin furnizat de acest fond.
În condițiile actuale generate de pandemie, există un risc serios ca numărul persoanelor care suferă de privațiuni alimentare și materiale să crească, și de aceea sunt necesare măsuri suplimentare pentru a răspunde consecințelor sociale generate de noul coronavirus și pentru a asigura o redresare echitabilă din punct de vedere social.
UE dă încă o dată dovadă de solidaritate față de persoanele care se confruntă cu sărăcia și cu excluziunea socială din cauza crizei actuale și care au nevoie urgentă de asistență. Această măsură este binevenită și arată că Uniunea vine în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor, prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane.

Instrumentul de sprijin tehnic va ajuta țările UE să pregătească planurile naționale necesare pentru a accesa fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Consiliul și Parlamentul au sporit complementaritatea dintre acest instrument și Mecanismul de redresare și reziliență, care va oferi sprijin financiar la scară largă pentru investiții și reforme publice pentru a stimula redresarea statelor membre în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Instrumentul va sprijini acum statele membre în special în pregătirea și punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență.
Statele membre pot primi, printre altele, asistență atunci când proiectează infrastructură digitală, competențe și soluții de guvernare sau construiesc sisteme de comunicații digitale sigure.
Trebuie subliniat că Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important program de investiții adoptat vreodată la nivelul Uniunii Europene, cu un buget de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 3 ani. El va avea 6 direcții prioritare de finanțare de la digitalizare, ecologizare, competitivitatea și coeziunea economică, coeziunea socială și teritorială, la întărirea instituțiilor publice și proiecte pentru tineret.
Consider că acest instrument este extrem de important pentru pregătirea și implementarea planurilor fiecărui stat membru pentru accesarea fondurilor de redresare post-pandemie.

Strategia UE privind o uniune a securității se concentrează asupra domeniilor prioritare în care Uniunea Europeană își poate aduce contribuția pentru a sprijini statele membre pentru consolidarea securității tuturor celor care trăiesc în Europa. Măsurile din cadrul Strategiei privind o uniune a securității trebuie să fie suficient de flexibile pentru a reacționa în circumstanțele în continuă schimbare și pentru a face față organizațiilor criminale care își schimbă modul de operare.
Terorismul, indiferent de natura sa, are ca scop să amenințe societățile democratice din Europa și este îndreptat împotriva valorilor europene. De aceea, trebuie avute în vedere măsuri și acțiuni privind coordonarea, intensificarea cooperării la nivel național, regional și internațional și schimbul de informații între autoritățile competente ale statelor membre cu privire la finanțarea terorismului, la contracararea radicalizării offline și online, la prevenție și educație, la lupta împotriva discursului urii, rasismului și intoleranței și la oferirea de protecție, asistență și sprijin pentru victimele terorismului.
Salut Strategia Uniunii de Securitate a UE, care trebuie să se bazeze pe valorile europene, principiile democrației și ale statului de drept.