Panteism
Parte a seriei despre |
Dumnezeu |
---|
Concepții generale Concepții specifice Atribute Experiența și practicile Subiecte conexe Iisus Hristos · Filosofie · Religie · Ontologie |
Panteismul este o concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga materie și universul. Sau cum spunea Spinoza: Deus sive Natura („Dumnezeu sau Natura”, pentru Spinoza Dumnezeu fiind Natura).[1]
Panteiști de seamă: Platon, Lao Tzu, Plotin, Schelling, Hegel, Giordano Bruno, Ioan Scotus Eriugena, Paul Tillich, Ralph Waldo Emerson, Leibniz, Walt Whitman, D.H. Lawrence, Jorge Luis Borges și bineînțeles Spinoza.[2]
Atât concepția panteistă cât și cea deistă au în comun crezul în existența divinității, respectiv a lui Dumnezeu, însă concepția panteistă susține că Dumnezeu este prezent în tot, identificându-se cu materia și universul, cu propriile sale creații, fiind schimbător și imperfect, spre deosebire de concepția deistă, care consideră că Dumnezeu a creat lumea, ulterior asistând impasibil la procesul de evoluție al acesteia.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Spinoza The Ethics Part I. Prop. IV. Cf. ibidem Preface.
- ^ Michael Levine, "Pantheism" The Stanford Encyclopedia of Philosophy (2007 Edition), Edward N. Zalta (ed.).
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|
|