Sari la conținut

Anselm Feuerbach

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Anselm Feuerbach

Autoportret (1852)
Date personale
Născut12 septembrie 1829(1829-09-12)
Speyer, Germania Germania
Decedat (50 de ani)
Veneția, Italia Italia
ÎnmormântatJohannisfriedhof[*][[Johannisfriedhof (cemetery in Nürnberg, Germany)|​]][1] Modificați la Wikidata
PărințiJoseph Anselm Feuerbach[*][[Joseph Anselm Feuerbach (German archaeologist (1798-1851))|​]]
Amalie Feuerbach[*][[Amalie Feuerbach |​]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEmilie Feuerbach[*][[Emilie Feuerbach (sister of the painter Anselm Feuerbach)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Bavariei Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
cadru didactic universitar[*]
artist vizual[*]
desenator[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[3]
Roma[3] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[4][5] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticPictură
StudiiAcademia de Arte Frumoase din Düsseldorf  Modificați la Wikidata
Profesor pentruRodolphe Ernst[*][[Rodolphe Ernst (Austro-French painter (1854-1932))|​]], Jean Discart[*][[Jean Discart (French orientalist painter)|​]], Epaminonda Bucevschi  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăNeoclasicism
Semnătură

Anselm Feuerbach (n. 12 septembrie 1829, Speyer, Germania – d. 4 ianuarie 1880, Veneția, Italia) a fost un pictor german. El a fost liderul pictorilor clasiciști ai Școlii germane din secolul al XIX-lea.

Feuerbach s-a născut la Speyer, fiind fiul renumitului arheolog Joseph Anselm Feuerbach și nepotul savantului jurist Paul Johann Anselm Ritter von Feuerbach.

După frecventarea școlilor de artă de la Düsseldorf și München, a plecat la Anvers și apoi la Paris, unde a beneficiat de învățăturile unor pictori renumiți și a realizat prima sa capodoperă, Hafiz la fântână în 1852. El a lucrat ulterior la Karlsruhe și apoi la Veneția. La Veneția, a fost influențat de marea școală a coloriștilor și multe din lucrările sale dovedesc un studiu detaliat al stilului maeștrilor italieni. El a plecat apoi la Roma și ulterior la Viena.

La Viena, a fost un apropiat al compozitorului Johannes Brahms. În 1873, a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Viena, dar dezamăgit de recepția făcută la Viena lucrării Căderea titanilor pentru tavanul noii Case-Muzeu a Artiștilor, a plecat la Veneția, unde a murit în 1880.

După Encyclopædia Britannica 1911:

El s-a adâncit în cunoașterea clasică, iar figurile din compozițiile sale au demnitatea sculpturală și simplitatea artei grecești. El a fost primul care și-a dat seama de pericolul care decurg din disprețuirea tehnicii, că era nevoie de o stăpânire a măiestriei pentru a exprima chiar și cele mai înalte idei și că benzile desenate prost realizate nu pot fi niciodată realizarea supremă în artă.

Ifigenia

Lucrările sale sunt expuse în principalele galerii de artă ale Germaniei. La Stuttgart se află Ifigenia; la Karlsruhe, Dante la Ravenna; la München, Medeea; și la Berlin, Concertul, ultima sa pictură importantă. Printre capodoperele sale se află și Bătălia Amazoanelor, Pietà, Conferința lui Platon, Orfeu și Euridice și Ariosto în parcul de la Ferrara.

  • Julius Allgeyer: Anselm Feuerbach, 2 Bände; Spemann, Berlin 1904
  • Oscar Berggruen: Die Galerie Schack; Gesellschaft für vervielfältigende Kunst, Wien 1883
  • Jürgen Ecker: Anselm Feuerbach. Leben und Werk, Kritischer Katalog der Gemälde, Ölskizzen und Ölstudien; Hirmer, München 1991; ISBN 3-7774-5510-5
  • Herbert Eulenberg: Die Familie Feuerbach in Bildnissen; J.Engelhorns NachF. Stuttgart 1924
  • Herbert Eulenberg: Nanna und Feuerbach Wahn und Wirklichkeit; Verlag der Greif 1946
  • Henriette Feuerbach (Hrsg.): Ein Vermächtnis von Anselm Feuerbach; Propyläen-Verlag, Berlin 1924 (mit autobiograph. Aufzeichnungen Anselm Feuerbachs)
  • Hermann Glaser, Rainer Lindenmann, Max Ackermann (Hrsg.): Die Feuerbachs – Eine deutsche Familie im 19. Jahrhundert, mit CD; Schrenk Verlag, Gunzenhausen 2006; ISBN 3-924270-46-5
  • Mira Hofmann (Red.): Anselm Feuerbach; Hatje-Cantz, Ostfildern-Ruit 2002; ISBN 3-7757-9116-7 (Ausstellungskatalog)
  • Achim Kuch: Zum Dionysischen in Anselm Feuerbachs „Das Gastmahl des Plato“ – zugleich der Versuch einer Reinterpretation; in: Stadtverwaltung Speyer (Hrsg.): Zum 175. Geburtstag von Anselm Feuerbach (1829–1880); Schriftenreihe der Stadt Speyer, 15; Stadtverwaltung Speyer, 2006; ISSN 0175-7954; S. 92–114.
  • Daniel Kupper: Anselm Feuerbach; Rowohlt, Reinbek 1993; ISBN 3-499-50499-5
  • Daniel Kupper: Anselm Feuerbachs „Vermächtnis“. Die originalen Aufzeichnungen; Deutscher Verlag für Kunstwissenschaft, Berlin 1992; ISBN 3-87157-152-0
  • Hermann Uhde-Bernays (Hrsg.): Anselm Feuerbachs Briefe an seine Mutter, 2 Bände; Meyer & Jessen, Berlin 1911
  • Karl Günther Zelle: Zur Ikonographie von Anselm Feuerbachs „Medea“; in: Zeitschrift für Kunstgeschichte 70 (2007), S. 113–120.
  • Leopoldstadt-live: Die Geschichte der Feuerbachschule; Polytechnischer Lehrgang, G10 mit Klassenvorstand Helmuth Furch, Januar 1986.
  • de Karl WernerFeuerbach, Anselm, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 48, Leipzig, 1904, p. 524–533.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Anselm Feuerbach
  1. ^ Find a Grave 
  2. ^ „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)