Economia Basarabiei în
componența Imperiului Rus
Guțu Gabriela
Luchianciuc Marina
Subiectele temei:
1. Evoluția agriculturii
2. Dezvoltarea industriei
3. Evoluția comerțului intern
4. Aspecte ale comerțului extern
1. Evoluția agriculturii
La momentul anexării Basarabiei la Rusia, principala
ramură a economiei era agricultura, în cadrul căruia
creșterea vitelor ocupa o poziție dominantă.
În prima jumătate a sec. XIX-lea, ca urmare a dezvoltării
relațiilor marfă-bani și a creșterii prețurilor la produsele
cerealiere, suprafețele cultivate au crescut de aproape 5
ori. Către mijlocul sec. Volumul total al producției agricole
depășea volumul total al producției vităritului. În același
timp, crește considerabil atât șeptelul, cît și volumul total
al producțiri animaliere. Se dezvoltă rapid și pomicultura,
viticultura și legumicultura.
Relații agrare
O dată cu dezvoltarea relațiilor marfă-bani și cu transformarea pământului în
marfă, proprietarii funciari au redus loturile de pământ date în folosință țaranilor
dependenți. Aceasta a provocat creșterea nemulțumirilor țărănești, obligând
guvernul țarist să „reglementeze” relațiile dintre proprietari și țărani dependenți.
În acest scop, în 1834 a fost emis un Regulament care prevedea „stabilirea unei
înțelegi binevole între moșieri și țărani”. Mai apoi, din cauza condițiilor extrem
de grele ale proprietarilor, țarismul a mai făcut o încercare, așa că în 1846 a fost
emis Contractul normal, care prevedea că țăranii trebuiausă prevină
proprietarul, cu jumătate de an înainte, dacă vroiau să profite de dreptul de a se
strămuta. Nefiind în stare să-și ântrețină viața, ei renunțau la acest drept, astfel,
țarismul asigura proprietarii cu brațe ieftină de muncă.
Prelucrarea solurilor
Anii 1900
2. Dezvoltarea industriei
În decursul primei jumătăți a sec. XIX-lea, producția
meșteșugărească și manufacturieră cunoștea un nivel
relativ scăzut de dezvoltare. Meșteșugăritul casnic era
chemat să satisfacă necesitățile interne ale gospodăriei,
cași morăritul. Pe lângă morile de vânt, de apă și de cai,
apar la mijlocul sec. XIX-lea, și morile cu abur. Tot în
aceeași perioadă Chișinăul devine cel mai important
centru manufacturie din Basarabia. Cu toată creșterea
relativă a producției meșteșugărești și manufacturiere,
valoarea ei constituia 0,4%, din valoarea producției
tutoror întreprinderilor din Imperiul Rus, astfe industria
meșteșugărească continuă să comporte un caracter
eminamente casnic.
3. Evoluția comerțului intern
Guvernul țarist a acordat o atenție deosebită dezvoltării comerțului în
Basarabia. Începând cu anul1813, în provincie pătrundeau, fără a plăti taxe
vamale, mărfuri industriale rusești. Astfel s-a pus baza unei noi piețe de
desfacere pentru mărfurile rusești. S-a accelerat procesul de ieșire a
Basarabiei pe piața de desfacere a Rusiei, transformând treptat provincia
într-o bază de furnizare a materiei prime. În primele decenii, comerțul intern
era reprezentat, ca și în perioada precedentă, de târgurile și iarmaroaceșe
tradiționale. Pe la mijlocul sec. aceste forme de comerț își pierd treptat
importanța. Locul lor îl ocupă comerțul permanent atît în localitățile urbane,
cît și cele rurale.
4. Aspecte ale comerțului extern
Comerțul extern fucționa, în primii ani de ocupație
țaristă, în baza legislației în vigoare din Principatul
Moldovei. Pâna la 1817, pentru toate mărfurile se încasa
un impozit vamal de 3% din valoarea mărfii importate sau
exportate. La 1817, a fost introdusă legislația vamală rusă.
O dată cu lichidarea barierelor vamale pe Nistru, Rusia a
acordat privilegii mari negustorimii. În prima jumătate a
sec. XIX-lea producția agrară exportată o depășea
considerabil pe cea importată. O importanță deosebită în
dezvoltarea comerțului a avut-o amenajarea drumurilor de
țară, construcția podurilor pe râurile Botna și Prut.
Îmbunătățirea căilor de comunicare a avut o influență binefăcătoare
asupra dezvoltării agriculturii și comerțului în Basarabia.
Vă mulțumim pentru atenție!
