ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată

Sistemul de Sănătate din România: O Analiză SWOT pentru un Viitor

Durabil

Coordonator Ștințific:
Conferențiar univ. dr. VÎRJAN Daniela

Autori:
Cornescu Ana-Sofia
Ciochină Alexandra-Georgiana
 Cuprins

Introducere...................................................................................................................................
STRENGHTS...............................................................................................................................
WEAKNESSES............................................................................................................................
OPPORTUNITIES.......................................................................................................................
THREATS...................................................................................................................................
Bibliografie..................................................................................................................................
Tabel cu Referințe Bibliografice.......................................................................................
Introducere
Sistemul de sănătate reprezintă un element esențial al oricărei societăți moderne, având un rol
determinant în asigurarea bunăstării populației și în menținerea unui nivel optim al calității
vieții. În România, sistemul sanitar s-a confruntat, de-a lungul timpului, cu multiple
provocări, de la subfinanțare și deficit de personal medical până la discrepanțe regionale
semnificative în accesul la servicii de sănătate. În acest context, o analiză strategică a
sistemului devine esențială pentru identificarea principalelor sale puncte tari și slabe, precum
și a oportunităților și amenințărilor care îi influențează evoluția.

Lucrarea de față își propune să examineze sistemul de sănătate din România prin prisma
analizei SWOT, o metodă utilizată frecvent în evaluările strategice pentru a oferi o imagine
de ansamblu clară asupra performanței unui sector și asupra potențialului său de dezvoltare.
Prin evidențierea principalelor forțe și vulnerabilități, dar și prin explorarea factorilor externi
care pot facilita sau îngreuna progresul acestuia, studiul va contribui la o mai bună înțelegere
a dinamicii actuale a sistemului sanitar.

Analiza SWOT este un instrument util pentru evaluarea punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunităților și a amenințărilor dintr-un domeniu specific. Aplicată de sănătate din
România, această aplicare permite identificarea principalelor aspecte care influențează
performanța și eficiența serviciilor medicale.

Prin această lucrare, ne propunem să realizăm o analiză detaliată a sistemului de sănătate din
România, evidențiind atât punctele sale pozitive, cât și provocările majore. De asemenea,
vom explora oportunități de dezvoltare și factori care ar putea reprezenta amenințări pentru
stabilitatea și evoluția acestui domeniu. Această evaluare este esențială pentru a contura
soluții viabile care să contribuie la crearea sistemului medical și a creșterii accesibilității și a
calității serviciilor de sănătate oferite cetățenilor.

STRENGHTS

1.Liber acces la sistemul de asigurări sociale și de sănătate.Unul dintre obiectivele

majore ale reformelor din sistemul medical a fost asigurarea unui acces liber și egal la
serviciile publice de sănătate pentru toți cei asigurați. Astfel, sistemul de asigurări sociale de
sănătate joacă un rol crucial în tentativa de a oferi îngrijire medicală pentru o parte
semnificativă a populației românești.
Sistemul de asigurări sociale de sănătate din România este gestionat de Casa Națională de
Asigurări de Sănătate (CNAS) și are ca scop asigurarea accesului universal la servicii
medicale pentru toți cetățenii. Acesta funcționează pe baza contribuțiilor obligatorii ale
angajaților și angajatorilor, oferind o gamă largă de servicii medicale, inclusiv consultații,
tratamente, investigații și spitalizare.Asigurarea socială de sănătate este obligatorie pentru toți
cetățenii, reprezentând principalul mecanism de finanțare al asistenței medicale începând cu
anul 1998. Principiile fundamentale care guvernează acest sistem sunt solidaritatea, prin
contribuții procentuale egale din veniturile asiguraților, și echitatea.(Romania: Health System
Review, 2016)

Sistemul de sănătate românesc funcționează pe baza unui sistem de asigurări sociale

de sănătate care se traduce printr-un pachet de beneficii comprehensiv oferit pentru
majoritatea populației, estimată la 85%. Restul de 15% din populație beneficiază de un pachet
minim de servicii (persoanele fara loc de munca si fara venituri declarate, lucratori care
lucreaza la „negru„ , freelancer-i sau persoane care isi desfasoara activitatii independente,
cetateni straini fara rezidenta legala si persoanele care nu sunt eligibile pentru asigurare
gratuită prin statut special- studenti, pensionari, someri indemnizati) (Romania: Health
System Review, 2016)

Pachetul de servicii acoperit de Casa de Asigurări de Sănătate este extins, incluzând servicii
medicale de urgență, consultații, tratamente medicale și chirurgicale, medicamente (cu sau
fără contribuție personală) și transport medical.Începând cu 2025, CNAS a extins gama de
servicii gratuite pentru persoanele asigurate, incluzând consultații psihologice, fizioterapie și
logopedie. Aceste servicii sunt disponibile pe baza unei trimiteri de la medicul de familie și
sunt menite să sprijine atât sănătatea fizică, cât și cea mentală.Cu toate acestea, există și
servicii medicale care nu sunt finanțate din fondul de asigurări, cum ar fi anumite servicii
stomatologice, servicii hoteliere de confort superior și proceduri de fertilizare in vitro.
(AGStSSR, n.d.)

De asemenea, sistemul utilizează cardul național de sănătate pentru a facilita accesul la

servicii și pentru a asigura transparența și eficiența în utilizarea resurselor. Totuși, există
provocări legate de accesibilitatea serviciilor în zonele rurale și de deficitul de personal
medical calificat.

2.Implementarea unei strategii naționale de sănătate.La sfârșitul anului 2014, a

fost aprobată Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, care acoperă domenii precum
sănătatea publică și asistența medicală (cu accent pe sănătatea femeilor și copiilor, reducerea
morbidității și mortalității cauzate de boli netransmisibile și asigurarea accesului echitabil la
servicii de înaltă calitate), cercetarea în domeniul sănătății, tehnologiile e-sănătate și
infrastructura de sănătate la nivel Protejarea și îmbunătățirea sănătății populației, precum și
susținerea modernizării sistemului de sănătate, au fost obiectivele acestei strategii.
Ulterior, a fost aprobată Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, cunoscută și sub
numele de „Împreună pentru Sănătate”. Aceasta urmează obiectivele strategiei anterioare și
abordează reformele structurale care sunt necesare în domeniul sănătății. Acesta constituie
cadrul strategic național pentru sănătate și este relevant pentru îndeplinirea cerințelor Uniunii
Europene privind dezvoltarea acordurilor de parteneriat și a programelor în România pentru
perioada 2021-2027.
Trei intervenții strategice principale sunt incluse în Strategia Națională de Sănătate 2023–
2030: protejarea și promovarea sănătății publice; oferirea de tehnologii și servicii medicale de
înaltă calitate, sigure și disponibile; și asigurarea eficienței și coerenței sistemului de sănătate
în ansamblu.(Petre et al., 2023)
Reformele au ca scop îndeplinirea standardelor de sănătate ale Uniunii Europene. Obiectivele
reformelor au inclus simplificarea procesului de transfer de fonduri către bugetele locale și
atribuirea de noi responsabilități administrației locale în programele de sănătate publică.
Obiectivul a fost implementarea unui sistem informațional integrat pentru o gestionare mai
eficientă a fondurilor. Reformele sistemelor de sănătate ale Uniunii Europene au pus accent
pe gestionarea și planificarea eficientă a resurselor, decentralizarea, accesul larg și
îmbunătățirea serviciilor comunitare, precum și pe îmbunătățirea personalului medical și a
serviciilor preventive.
S-au propus redefiniri ale pachetului de servicii de bază, crearea de asigurări private
complementare, tratament nediscriminatoriu și reglementări tarifare, controlul calității și
concurența între furnizori. Orice reformă trebuie să includă cadrul instituțional și serviciile
medicale, care joacă un rol semnificativ în asigurările sociale de sănătate și sunt esențiale
pentru creșterea veniturilor sistemului.

În cele din urmă, este de remarcat faptul că noul pachet de servicii de sănătate este axat pe un
nou concept, care pune accent pe medicina preventivă. Prin urmare, din această perspectivă, o
regândire a practicilor medicale din școli ar fi benefică, în ceea ce privește locul și rolul pe
care acestea ar trebui să-l joace în cadrul programului național de prevenire mai larg. Asta,
într-un context în care, prin ordonanță de urgență, practica medicală în școală era subordonată
autorităților locale, astăzi ne confruntăm cu o situație alarmantă: în multe școli cabinetele
medicale au fost desființate, fie din lipsă de fonduri, fie – acolo unde există și sunt dotate
corespunzător – nu pot funcționa din cauza blocării posturilor pentru medici.
3.Parteneritatul public- privat.Exista multe alternative in ceea ce priveste sistemul
de sanatate in sectorul privat,unde se gasesc multe spitale si clinici cu aparaturi
performante,care chiar daca sunt private, lucreaza si cu CAS din Romania.Astfel presiune pe
bugetul statului se reduce,de asemenea se reduce si timpul pentru serviciile medicale,etc..
4.Personalul medical bine pregătit. România are un personal medical bine pregătit
și recunoscut internațional, multe țări de la nivel european caută foarte mult specialiști din
România.
România dispune de un corp medical bine pregătit, format printr-un sistem educațional
riguros, care pune accent pe cunoștințe teoretice și experiență practică extinsă. Medicii
români sunt recunoscuți pentru competențele lor și sunt apreciați atât în țară, cât și în
străinătate.Acest lucru asigură un nivel ridicat al serviciilor medicale, în ciuda limitării
infrastructurale și financiare.

WEAKNESSES

1.Investiții reduse în sănătate.Romania este tara din UE care investeste cel mai putin
in sanatate, mai exact, doar 5,7% din PIB.În raportul publicat astăzi, România a
cheltuit în 5,7% din PIB pentru sănătate (date pentru anul 2022) – al doilea cel mai
 mic procent din rândul țărilor UE. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut
sistematic în ultimii ani, în 2022, România a cheltuit pentru sănătate 1.632 euro pentru
fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea
de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 3.533 euro. Germania a cheluit
5.317 euro pentru sănătate pentru fiecare persoană, adică de trei ori mai mult decât
țara noastră. (Calea Europeană. (2024, Martie 18). Raport OCDE: România este țara
din UE care investește cel mai puțin în sănătate – doar 5,7% din PIB merge la servicii
medicale, față de 12,6% în Germania. Calea Europeană
)

Figura 1. Cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor

Sursa:OECD Health Statistics 2024; Eurostat

2.Disparități ridicate între serviciile medicale din mediul urban și cel

rural.Inechitățile semnificative în accesul la servicii medicale între mediul urban și
rural, cu impact considerabil asupra rezultatelor în sănătate. În zonele rurale, accesul
la asistența medicală primară este limitat din cauza numărului insuficient de medici, a
infrastructurii precare și a distanțelor mari. În 2014, de exemplu, un procent mai mic
de medici de familie lucrau în rural, unde locuia o parte mai mare a populației, iar
unele comunități nu aveau deloc un medic de familie. Această distribuție inegală a
personalului medical și a facilităților se reflectă și în faptul că, în 2010, în mediul
rural din România exista un medic de familie la un număr mai mare de persoane
comparativ cu mediul urban.

In 2023 in mediul rural, unui medic de familie îi revin aproximativ 2.304 locuitori,
comparativ cu 1.167 locuitori în mediul urban. Această diferență reflectă deficitul de
personal medical în zonele rurale.Unui farmacist îi revin 2.713 locuitori, în timp ce în
mediul urban raportul este de 541 locuitori per farmacist. Acest lucru afectează
accesul la medicamente și consiliere farmaceutică. (Viața Medicală, n.d.)

Populația rurală este în special afectată de distanțele lungi până la unitățile sanitare,
modalitățile de transport inadecvate și lipsa fondurilor necesare pentru deplasare. În
plus, acest lucru are un impact asupra ratei sarcinilor fără supraveghere prenatală, care
este dublă în zonele rurale în comparație cu cele urbane, precum și asupra numărului
mai mare de decese materne indirecte în zonele rurale. Nașterile premature sunt mai
frecvente în zonele rurale, chiar și în cazul mortalității infantile.

3.Bariere în accesul la serviciile medicale.Plățile informale și costurile

directe ridicate, reprezintă bariere importante în accesul la servicii medicale, în
special pentru populațiile vulnerabile.Obținerea dreptului la îngrijiri prenatale gratuite
este dificilă pentru gravidele neasigurate din cauza costurilor administrative și a lipsei
posibilităților materiale pentru acoperirea cheltuielilor . Mai mult, chiar și atunci când
medicii de familie recomandă consulturi de specialitate, costurile ridicate ale
investigațiilor medicale împiedică multe femei să beneficieze de acestea. Lipsa
resurselor financiare este menționată ca un motiv frecvent pentru accesul limitat la
serviciile medicale de specialitate, fiind mai pronunțată în zonele rurale.(Romania:
Health System Review, 2016)

Un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) și Rețeaua de Sănătate

Regina Maria indică faptul ca chiar dacă reprezintă sursa numărul 1 de finanțare a
sistemului de sănătate, banii colectați din contribuția la asigurările sociale de sănătate
(CASS) acoperă mai puțin de jumătate din cheltuielile totale ale sistemului de
sănătate, într-un an – 42,66% – arată studiul.Contribuția la asigurările de sănătate este
plătită, însă, doar de 35% dintre români. „Există un dezechilibru între numărul de
contributori și beneficiarii exceptați de la plata contribuției”, au constatat autorii
studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”.(Neagu, 2025)

A doua cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului de sănătate este

reprezentată de plățile directe din buzunarul pacienților (Out-of-pocket – OOP),
estimate la 30,05% din totalul cheltuielilor.(Neagu, 2025)

4. Romania are un numar sub media UE de personal medical.România se

confruntă cu un deficit semnificativ de personal medical, fiind sub media UE în ceea
ce privește numărul de medici și asistenți medicali la mia de locuitori.Principala
cauza al deficitului de personal medical este migrarea masivă a cadrelor medicale
către alte țări europene mai dezvoltate pentru salariile mult mai mari.De ex.,un medic
specialist castiga in Romania intre 1500 si 3000 de euro , pe cand ,in Germania sau
Franta ,venitul unui medic specialist se situeaza intre 5000 si 10 000 de euro.
 Figura 2 .Media cadrelor medicale in Europa

Sursa:Statisticile OCDE din 2023 în domeniul sănătății (datele se referă la anul 2021
sau la cel mai apropiat an disponibil)

OPPORTUNITIES

1.Investițiile și fondurile colectate de la UE. Romania acceseaza de la Uniunea

Europena pentru modernizarea sistemului de sanatate numeroase fonduri.În ultimii ani,
sistemul de sănătate din România beneficiază de investiții din multiple surse, inclusiv
fonduri europene, bugetul național, parteneriate public-private și capital privat . Aceste
investiții pot contribui semnificativ la modernizarea infrastructurii medicale, creșterea
accesului la servicii de calitate și reducerea decalajelor dintre mediul urban și cel rural.EX.:
-Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – aprox. 2,5 miliarde de euro pentru
sănătate.
-Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027 – fonduri pentru infrastructură și servicii
medicale.
-Fondurile structurale UE (FEDR, FSE+ etc.) – finanțare pentru dezvoltarea serviciilor de
prevenție și combatere a bolilor cronice.

2. Dezvoltarea telemedicinei si digitalizarii .Tehnologizării, a luat amploare,ceea ce

reduce timpul alocat deplasarii la specialist in cazul problemelor minore.Ex.:Dosarul
Electronic al Pacientului (DEP) – permite acces rapid la istoricul medical al pacientului,
reducând birocrația,Telemedicina – oferă acces la consultații medicale la distanță, mai ales
pentru pacienții din zone izolate,etc.Utilizarea adecvată a tehnologiei poate contribui la
reducerea costurilor, îmbunătățirea performanței și obținerea unor rezultate medicale mai bune
pentru pacienți, mai ales în contextul unei concurențe bine plasate în sistemul de
sănătate.Dezvoltarea sistemelor informatice integrate, cunoscute și sub denumirea de tehnologii
e-health, este recunoscută ca un factor important pentru eficientizarea gestionării resurselor și
îmbunătățirea calității serviciilor medicale în România . Strategia Națională de Sănătate 2014-
2020 a inclus tehnologiile e-health ca un domeniu de acțiune, iar Strategia Națională de Sănătate
2023–2030 continuă obiectivele strategiei anterioare.

Prin urmare, investițiile în infrastructura tehnologică sunt esențiale pentru susținerea instituțiilor
publice de sănătate

Figura 3 .Gradul de utilizare a teleconsultațiilor in România.

Sursa:Eurofound

3. Programe educaționale pentru informare.Nivelul de educație pentru sănătate

este crucial în prevenirea bolilor și promovarea unui stil de viață sănătos. Prin combinarea
campaniilor de conștientizare, a programelor educaționale și a accesului la informații
medicale corecte, populația poate fi mai bine pregătită să ia decizii informate cu privire la
sănătatea sa. Un pas important către creșterea nivelului de educație pentru sănătate este
implementarea campaniilor de conștientizare cu privire la prevenirea bolilor și controversele
medicale periodice. Aceste campanii pot include mesaje despre importanța vaccinării, diete
echilibrate și stil de viață activ. De exemplu, Ziua Internațională a Bolilor Rare 2025
promovează activități educaționale în școli și grădinițe, asigurând o mai bună informare a
publicului despre accesul la serviciile medicale. Integrarea programelor educaționale în școli
permite elevilor să învețe despre nutriție, sănătate și sănătatea mentei. Accesul la informații
medicale corecte este esențial pentru prevenirea înșelăciunii și adoptarea unor comportamente
sănătoase. Crearea de platforme online sigure precum SanatateaMintala.ro oferă resurse
științifice despre sănătatea mentei, reducând stigmatizarea și facilitând accesul la suport
specializat.(Purcărea et al., 2015)
THREATS

1.Creșterea speranței de viață.Populația României a cunoscut o creștere a speranței

de viață și o scădere a ratei mortalității, dar ambele rămân printre cele mai proaste din
Uniunea Europeană (UE). De asemenea, au fost observate unele tendințe nefavorabile,
inclusiv creșterea numărului de noi diagnostice HIV/SIDA și scăderea ratelor de imunizare.

● Speranța de viață și mortalitatea:

○ Ratele mortalității au scăzut. Rata mortalității prin boli cardiovasculare, în

România, este de 2,5 ori mai mare decât media UE. În anul 2023, în România
au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori,
bolile aparatului circulator ocupand primul loc în structura mortalității pe clase
de boli la noi in tara.Mortalitatea infantilă, în creştere în România.
(“Mortalitatea Infantilă, În Creştere În România,” 2025)
○ România are rezultate slabe în ceea ce privește mortalitatea care ar putea fi
evitată printr-o intervenție medicală eficientă și în timp util sau prin politici de
sănătate publică mai ample, comparativ cu media UE.

Figura 4.Speranța de viață din România

Sursa: Eurostat.

● HIV/SIDA:

○ Incidența infecției cu virusul imunodeficienței umane (HIV)/sindromului

imunodeficienței dobândite (SIDA) a crescut constant. Aproape jumătate
dintre cazurile de HIV/SIDA diagnosticate în România între 1985 și 2014 erau
copii sub 14 ani la momentul diagnosticului. Incidența HIV a crescut la 2,4 la
100 000 în 2013. Au existat focare localizate de HIV în rândul persoanelor
care își injectează droguri din 2011. Incidența SIDA a scăzut după un vârf în
 anii 1990, dar a început să crească din nou după un minim în 2010. (Romania:
Health System Review, 2016)

Figura 5. Cazuri HIV/SIDA raportate in baza nationala in anii2009-20223

Sursa:Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în
România – INBI “Prof.Dr.M.Balş”

● România continuă să înregistreze cele mai ridicate rate ale mortalității infantile și
materne din Uniunea Europeană. În 2022, rata mortalității infantile în România a fost
de 5,7 la 1.000 de născuți-vii, comparativ cu media europeană de 3,3 la 1.000 de
născuți-vii. Mortalitatea maternă a crescut semnificativ în ultimii ani, în special în
perioada pandemiei de COVID-19. În 2021, România a raportat 19,4 decese materne
la 100.000 de nașteri vii, o creștere alarmantă față de anii anteriori. Aceste statistici
subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea accesului la servicii
medicale și a condițiilor din maternități, mai ales în zonele rurale și vulnerabile.
(Mortalitatea Materna a Crescut Exponential, Cu 60 La Suta Fata De Anul
Precedent, Al Doilea an De Crestere, 2023)

Accesul la serviciile medicale este limitat, în special în zonele rurale, din cauza lipsei
de infrastructură și a personalului medical calificat. Nașterile premature sunt o cauză
majoră, iar educația inadecvată în domeniul sănătății duce la ratarea măsurilor
contraceptive prenatale. Condițiile socio-economice contribuie și ele la aceste rate
ridicate de mortalitate.
Figura6. Mortalitatea infantilă 2000-2023 (“Mortalitatea Infantilă, În Creştere În România,”
2025)

2.Corupția și lipsa transparenței în sistemul medical public.În România,aceste

probleme, au un impact negativ asupra accesului echitabil la servicii medicale și a utilizării
eficiente a resurselor. De-a lungul anilor, aceste deficiențe au generat costuri ridicate,
inechități sociale și un nivel scăzut de încredere în instituțiile de sănătate.

Unul dintre principalele aspecte problematice este lipsa de transparență în achizițiile

publice. Licitațiile pentru echipamente medicale și medicamente sunt adesea marcate de
prețuri exagerate, atribuiri de contracte către firme abonate la contracte publice și blocaje
birocratice. Reglementările contradictorii permit abuzuri și practici ilicite, afectând calitatea
serviciilor medicale și disponibilitatea materialelor necesare.(Paul & Paul, 2018)

De asemenea, fenomenul „plicului”, deși în scădere, continuă să fie o problemă în anumite

spitale. Chiar dacă doar 2% dintre pacienți au raportat că li s-au cerut sume informale pentru
servicii medicale, această practică rămâne un obstacol în calea unui acces echitabil la
sănătate. Persistența acestor plăți informale reflectă o cultură instituționalizată a corupției,
care descurajează raportarea și sancționarea acestor fapte.(Paul & Paul, 2018)

Un alt domeniu afectat de lipsa transparenței este gestionarea fondurilor europene. În 2024,
rata de absorbție a acestor fonduri în sectorul medical a fost extrem de scăzută, ducând la
pierderi financiare semnificative. Principalele cauze sunt birocrația excesivă, lipsa de
coordonare între instituții și întârzierile în implementarea proiectelor, ceea ce afectează
modernizarea infrastructurii medicale.

Pentru a combate aceste probleme, este necesară o reformă structurală profundă, care să
includă digitalizarea proceselor, consolidarea mecanismelor de control și promovarea unui
climat de integritate în sectorul medical. Măsuri precum transparența achizițiilor,
sancționarea severă a corupției și utilizarea eficientă a fondurilor europene ar putea contribui
la creșterea calității serviciilor medicale și la recâștigarea încrederii populației în sistemul
public de sănătate.(Petre, 2024)
3.Migrația absolvenților de medicină.După absolvirea studiilor ,tot mai mulți medici
optează pentru o carieră în străinătate.Principalii factori care satu la baza acestei decizii sunt:

-Economici :Deși salariile cadrelor medicale au crescut semnificativ funcțional cu 2018,

condițiile de muncă rămân problematice. Lipsa infrastructurii medicale moderne și
subfinanțarea sistemului sunt probleme esențiale.

-Psihologici : Nivelul ridicat de stres și epuizarea profesională sunt factori importanți. Lipsa
sprijinului instituțional și presiunea birocratică contribuie la decizia de a emigra.

-Sociali : Lipsa respectului din partea pacienților și relațiile tensionate la locul de muncă
descurajează personalul medical să rămână în România.

-Politici : Corupția din sistemul sanitar, lipsa transparenței în promovarea profesională și

birocrația rigidă din rezidențiat sunt bariere majore pentru tineri specialiști.(Fundația Centrul
pentru Politici și Servicii de Sănătate. (2022). Migrația cadrelor medicale în România )

4.Discrepanțe ridicate între mediul urban și mediul rural.Mulți pacienți din zonele rurale
sunt nevoiți să călătorească sute de kilometri pentru tratament.În România, există mari
inechități între mediul rural și urban în ceea ce privește accesul la servicii medicale. În sate,
numărul medicilor și este redus, spitalele sunt puține, iar echipamentele medicale
performante lipsesc. De asemenea, speranța de viață este mai mică, iar mortalitatea infantilă
mai mare. Sărăcia și accesul limitat la educație agravează situația, afectând sănătatea
populației rurale.Disparitățile dintre mediul rural și urban în România sunt semnificative și
afectează accesul direct la servicii medicale de calitate. Lipsa personalului medical,
infrastructura deficitară și inegalitățile socio-economice contribuie la o stare de sănătate mai
precară a populației din mediul rural. (Astărăstoae, V., & Dragomirişteanu, A. (nd).
Inechități în sistemul de sănătate din România . Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.
T. Popa” Iași.)

Concluzie
Analiza SWOT realizată asupra sistemului de sănătate din România scoate în evidență un
peisaj complex, în care progresele obținute sunt umbrite de numeroase provocări. Deși
existența sistemului de asigurări sociale de sănătate și pregătirea personalului unei zone
medicale forte, subfinanțarea cronică, disparități între mediul urban și rural, corupția și
exodul cadrelor medicale sunt probleme majore care necesită soluții urgente. În același timp,
oportunități oferite de digitalizare, telemedicină și accesul la fonduri europene ar putea
contribui la modernizarea infrastructurii și la dezvoltarea calității serviciilor medicale.

Pentru un viitor durabil, este esențial ca politică de sănătate să fie orientată spre eficiență,
transparență și echitate, punând accent pe prevenție și accesibilitate. Doar printr-o abordare
integrată și printr-un angajament real al autorităților și societății se poate construi un sistem
de sănătate performant, capabil să răspundă nevoilor populației.
Bibliografie

Romania: Health System review. (2016, August 1). PubMed.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27603897/

Mortalitatea infantilă, în creştere în România. (2025, January 16). 360medical.ro.

https://www.360medical.ro/sistem-sanitar/mortalitatea-infantila-in-crestere-in-

romania-21902365/

AGStSSR. (n.d.). Pachete de servicii medicale. Casa Națională De Asigurări De

Sănătate. https://cnas.ro/pachete-servicii-medicale/

Petre, I., Barna, F., Gurgus, D., Tomescu, L. C., Apostol, A., Petre, I., Furau, C.,

Năchescu, M. L., & Bordianu, A. (2023). Analysis of the healthcare system in

Romania: A Brief review. Healthcare, 11(14), 2069.

https://doi.org/10.3390/healthcare11142069

Viața Medicală. (n.d.). INS: Cu cât a crescut numărul de medici în România, în anul

2023. https://www.viata-medicala.ro/ins-cu-cat-a-crescut-numarul-de-medici-in-

romania-in-anul-2023-38190

Neagu, A. (2025, March 6). Românii plătesc din buzunar peste 30% din cheltuielile

cu sănătatea, atunci când au nevoie de medic. Banii. HotNews.ro.

https://hotnews.ro/romanii-platesc-din-buzunar-peste-30-din-cheltuielile-cu-sanatatea-

atunci-cand-au-nevoie-de-medic-banii-din-cass-unde-doar-unul-din-trei-romani-

contribuie-acopera-mai-putin-de-jumatate-din-cheltui-1917234
Purcărea, V., Coculescu, B., & Coculescu, E. (2015, June 1). Improving the quality of

Health Care in the Romanian public health system - a priority in the reform process.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4392101/

Mortalitatea materna a crescut exponential, cu 60 la suta fata de anul precedent, al

doilea an de crestere. (2023, January 19). copilul.ro.

https://www.copilul.ro/nastere/maternitate/mortalitatea-materna-a-crescut-

exponential-cu-60-la-suta-fata-de-anul-precedent-al-doilea-an-de-crestere-

a30176.html

Paul, A., & Paul, A. (2018, March 21). De ce apar blocaje în ACHIZIȚIA PUBLICĂ

DE MEDICAMENTE, MATERIALE SANITARE ȘI ECHIPAMENTE MEDICALE în

ROMÂNIA? INACO. https://inaco.ro/de-ce-apar-blocaje-in-achizitia-publica-de-

medicamente-materiale-sanitare-si-echipamente-medicale-in-romania/

Petre, A. (2024, October 7). Achiziții nesănătoase: Pe cine plătesc spitalele pentru

servicii IT și echipamente medicale | context. Context.ro. https://context.ro/achizitii-

nesanatoase-pe-cine-platesc-spitalele-pentru-servicii-it-si-echipamente-medicale/

Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate. (2022). Migrația cadrelor

medicale în România . Proiectul Pillars of Health.

https://cstor.eu/pillarsofhealth/2022/11/5731a67d-pillars-of-health_raport-

tara_romania-_romanian_november-2022.pdf

Astărăstoae, V., & Dragomirişteanu, A. (nd). Inechități în sistemul de sănătate din

România . Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași.

https://londra.mae.ro/sites/londra.mae.ro/files/imagecache/90x60/images/

actualitatea/2012/prez_londra_2012_prof_astarastoae.pdf
 OCDE și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate. (2023).

România: Profilul de țară din 2023 în ceea ce privește sănătatea .

https://health.ec.europa.eu/system/files/2024-01/2023_chp_ro_romanian.pdf

Tabel cu Referințe Bibliografice

Autor(i)/Organizație Titlu/Descriere Anul

Romania: Health System (2016, August 1) PubMed.

review

Mortalitatea infantilă, în (2025, January 16) 360medical.ro.

creştere în România

AGStSSR (n.d.) Casa Națională De Asigurări

De Sănătate.

Petre, I., Barna, F., Gurgus, C., Apostol, A., Petre, I., Healthcare, 11(14), 2069.
D., Tomescu, L Furau, C., Năchescu, M

Viața Medicală (n.d.) INS: Cu cât a crescut

numărul de medici în
România, în anul 2023.

Neagu, A (2025, March 6) HotNews.ro.

Purcărea, V., Coculescu, B., (2015, June 1) Improving the quality of

& Coculescu, E Health Care in the
Romanian public health
system - a priority in the
reform process.

Mortalitatea materna a (2023, January 19) copilul.ro.

crescut exponential, cu 60 la
suta fata de anul precedent,
al doilea an de crestere

Paul, A., & Paul, A (2018, March 21) De ce apar blocaje în

ACHIZIȚIA PUBLICĂ DE
MEDICAMENTE,
MATERIALE SANITARE
ȘI ECHIPAMENTE
MEDICALE în
ROMÂNIA? INACO.
Petre, A (2024, October 7) Context.ro.

Fundația Centrul pentru (2022) Proiectul Pillars of Health.

Politici și Servicii de
Sănătate

Astărăstoae, V., & (nd) Popa” Iași.

Dragomirişteanu, A

OCDE și Observatorul (2023) România: Profilul de țară

European pentru Sisteme și din 2023 în ceea ce privește
Politici de Sănătate sănătatea .