Învățarea prin joc - echilibru sau
focalizare în funcție de nevoile
identificate?
prof. înv. preșcolar : Maniga Oana
MOTTO:,,JOCURILE EFECTUATE CU PASIUNE CONSTITUIE UN IZVOR DE
BUCURIE PENTRU COPIL ŞI O DEBORDARE A PERSONALITĂŢII”
EMIL VERZA
Jocul este un prim şi fundamental izvor al dezvoltării personalităţii umane.
Activitatea de joc reprezintă un ansamblul complex de acte, operaţii şi acţiuni centrate
în jurul unei teme principale şi care se scurge secvenţial; este o stare de captivaţie totală
şi de abandon faţă de presiunile din afară, de bucurie reală şi plăcere, de angajare într-
o lume imaginară a energiilor şi a încordărilor proprii.
Copilul în perioada preşcolară se caracterizează printr-o dezvoltare intensă din
punct de vedere fizic şi mai ales psihic. Au loc o serie de modificări cantitative şi
calitative, atât de accentuate, încât în perioadele copilăriei următoare nu vor mai putea
fi egalate. Rolul jocului este deosebit în acest context.
Pentru copil, jocul este o formă de activitate cu multiple implicaţii psihologice şi
pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om; jocul pune în mişcare
toată fiinţa copilului, îi activează gândirea, îi reliefează voinţa, îi înaripează fantezia şi-i
ascute inteligenţa.De aceea s-a spus şi se spune, pe bună dreptate, că „în joc încep să se
pună bazele personalităţii şi caracterului copilului” .
Deși jocul este recunoscut ca un autentic instrument al minții, de cele mai multe
ori este doar o formă de exprimare, un instrument, în contextul mai extins al învățării.
Din aceste considerente, jocul este tipul de activitate, metoda și mijlocul de bază folosit
în activitățile cu copiii mici, care și-a dovedit de-a lungul timpului eficiența deosebită. În
perioada copilăriei timpurii, prin joc, copiii învaţă mult mai repede decât în oricare altă
perioadă a vieţii, însă învățarea trebuie susținută de factori precum dragostea,
ataşamentul, atenţia, încurajarea, stimularea intelectuală, în afară de securitate,
nutriție și îngrijire. Acești factori, cumulați, vor avea efecte benefice, stimulative și de
durată asupra dezvoltării cerebrale și nu numai. Experiențele pozitive din grădiniță și,
respectiv, din jocul pe care copilul îl desfășoară acum, au un rol important în formarea
unui creier sănătos, capabil să reacționeze adecvat la stimulii de orice natură ar fi
aceștia, în formarea obișnuinței de a frecventa ritmic o instituție de învățământ și în
menținerea dorinței de a învăța pe tot parcursul școlarității viitoare și al vieții.
În general jocurile sunt gândite să acopere părți ale educației și dezvoltării
copilului, într-o notă relaxantă.Fiecare tip de joc are o finalitate specifică sau mai multe
finalități, ancorate în diferite etape ale dezvoltării. Jocurile fiind diferite, oferă un bagaj
mare de cunoștințe dacă sunt aplicate corect și la momentul potrivit particularităților
copilului(vârstă, stare de sănătate, interes etc.).
Jocul are o putere imensă în viaţa copiilor. Jocul a fost denumit „munca
copiilor”, educatorii recunoscând puterea jocului în dezvoltare şi în puterea de
asimilare a copilului. Toate jocurile trebuie să fie adaptate posibilităţilor copiilor din
grup, vârstelor biologice, experienţei anterioare a copiilor, particularităţilor individuale
şi familiale.
Jocul devine ,,didactic” atunci când prin modul de formulare al sarcinii de
învăţare copilul este adus în situaţia de a-şi utiliza energiile şi potenţialul psiho-fizic
pentru a-şi optimiza parametrii comportamentali. Termenul "didactic", asociat celui de
joc, accentuează latura instructivă a activităţii care devine, în mod necondiţionat, parte
integrantă a acestuia şi se concretizează printr-un anumit volum de cunoştinţe, de
acţiuni obiectuale şi mintale pe care le solicită. Indiferent de etapa de vârsta la care este
utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al procesului de învăţământ
cât şi aspectul formativ al acestuia. Jocul didactic utilizat în contextul activităţilor
preşcolare are această particularitate esenţială: el trebuie să îmbine armonios elementul
instructiv-educativ şi exerciţiul cu elementul distractiv. Învăţând prin joc, copilul
trebuie să se distreze în acelaşi timp. Îmbinarea elementului distractiv cu cel instructiv
duce la apariţia unor stări emotive complexe, care stimulează şi intensifică procesele de
dezvoltare psihică.
Jocurile fiind diferite, oferă un bagaj mare de cunoștințe dacă sunt aplicate
corect și la momentul potrivit particularităților copilului(vârstă, stare de sănătate,
interes etc.).
În primul rând, voi enumera câteva tipuri de joc:
Joc de rol,
Joc pe perechi
Joc senzorial,
Joc de construcție,
Jocul exercițiu,
Joc de mișcare,
Joc muzical,
Joc de creație,
Jocul de masă,
Jocul logic
Jocul în aer liber.
Toate aceste tipuri de joc enumerate mai sus activează în anumite perioade a
dezvoltării copilului și intervine ca un mod de învățare.
Este minunat cum o activitate care vine natural în viața copilului poate să
șlefuiască personalitatea acestuia. Micile detalii ale jocurilor practicate de cei mici sunt
cele care fac diferența.De aceea, este esențial să oferim copiilor posibilitatea de a lua
parte la jocurile care le fac plăcere. Să împletim plăcerea participării la joc cu noi
cunoștințe, noi cuvinte/expresii, noi mișcări etc.Cu cât un joc este mai complicat și pune
copilul în dificultate, cu atât cel mic se îmbogățește din punct de vedere al personalității.
Categoriile de dezvoltare asupra cărora acționează sunt:
Dezvoltarea motorie
Încă din primele luni de viață copilul reușește să interacționeze motoriu cu
obiecte. Apare astfel jocul cu obiecte.
Cele mai dorite jucării în prima perioadă a vieții sunt cele care produc sunete și
lumini. Folosindu-și mânuțele, el se dezvoltă pe partea de motricitate fină.
Mai târziu apar jocurile sportive, jocuri ce presupun exerciții de gimnastică,
alergare, cățărare, aruncare etc., ce ajută la dezvoltarea motrică grosieră a acestuia.
Dezvoltarea psihică și a inteligenței emoționale
Dezvoltarea emoțională a copilului se accentuează când, în timpul jocului, el
trece prin anumite stări, negative/pozitive, pe care învață să și le gestioneze în
conformitate cu situația dată.
Jocurile educative, precum puzzle-ul, jocurile de logică, jocurile cu reprezentație
emoțională, monopoly etc., au o mare importanță în dezvoltarea inteligenței copilului
pentru că apelează la creativitatea, cunoștințele și imaginația acestuia.
Dezvoltarea cognitivă
Acest tip de dezvoltare se poate realiza în orice circumstanță a învățării prin joc.
Copilul apelează la capacitatea de gândire și la cunoștințele proprii. El reușește să
rețină, să consolideze și să aplice cunoștințele noi dacă acestea au fost transmise printr-o
metodă corespunzătoare, cum este jocul.
Dezvoltarea socială
Unul dintre elementele de bază în dezvoltarea socială a copilului este jocul. El
este prima activitate de relaționare pe care o experimentează împreună cu părinții și cu
ceilalți indivizi. Oferindu-i copilului contexte sociale diferite îi dăm oportunitatea de a
se dezvolta social prin joc.
Dezvoltarea limbajului
Pe parcursul jocurilor se folosește limbajul, astfel că exersând diferite expresii și
cuvinte ele intră în vocabularul copiilor, mărind volumul de cuvinte și expresii
cunoscute.
Toate aceste beneficii pe care le aduce jocul în viața copilului sunt indispensabile
unei dezvoltări armonioase și depline.
Importanța învățării prin joc
Învățarea bazată pe joc este o abordare educațională puternică, care oferă
numeroase beneficii copiilor în primii ani. Prin implicarea în experiențe vesele,
semnificative, iterative, interactive din punct de vedere social și antrenante activ, copiii
pot dezvolta abilități esențiale cognitive, sociale, emoționale, creative și fizice . Unele
beneficii cheie ale învățării bazate pe joc includ:
- Îmbunătățirea abilităților de comunicare
- Încurajarea abilităților de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor
- Construirea încrederii și a stimei de sine
- Îmbunătățirea creativității și imaginației
Aceste beneficii să demonstreze importanța încorporării învățării bazate pe joc
în programele de educație timpurie.
În educația timpurie, învățarea bazată pe joc poate lua diferite forme, inclusiv
jocul de investigare și jocul conceput în colaborare .
Jocul de investigare este inițiat de copii în funcție de interesele lor, permițându-le
să exploreze lumea din jurul lor și să-și dezvolte curiozitatea naturală. Pe de altă parte,
jocul proiectat în colaborare implică o distribuție egală a controlului între profesori și
elevi, asigurând că obiectivele de învățare sunt îndeplinite, menținând în același timp
natura antrenantă și plăcută a jocului . Un exemplu al acestei abordări este jocul
ghidat, în care profesorii concentrează jocul copiilor în jurul unor obiective specifice de
învățare, cum ar fi obiectivele bazate pe standarde . Prin încorporarea diferitelor tipuri
de învățare bazată pe joc în curriculum, educatorii timpurii pot echilibra în mod
eficient nevoile elevilor lor și pot sprijini dezvoltarea acestora.
Cercetările sugerează că învățarea bazată pe joc poate fi mai eficientă decât
instruirea directă pentru îmbunătățirea rezultatelor, în special la cei care învață
timpurii [8]. În timp ce instruirea directă poate fi benefică în unele domenii, cum ar fi
fonetica, atingerea unui echilibru cu învățarea bazată pe joc rămâne esențială . Jocul
este crucial pentru dezvoltarea cognitivă, deoarece îi ajută pe copii să-și dezvolte
abilitățile lingvistice, memoria și abilitățile de rezolvare a problemelor . Angajându-se
în activități precum cititul, jocurile de masă și de memorie și jocurile imaginative, copiii
își pot consolida abilitățile cognitive într-un mod distractiv și plăcut [10]. Prin urmare,
legătura dintre joc și dezvoltarea cognitivă subliniază importanța încorporării învățării
bazate pe joc în educația timpurie.
Echilibrarea jocului și învățarea concentrată
Înțelegerea nevoilor fiecărui cursant este crucială în crearea unui mediu de
învățare echilibrat și eficient, care încorporează atât jocul, cât și învățarea concentrată.
Copiii se dezvoltă și învață într-un ritm rapid în primii ani, ceea ce face esențial să
satisfacă nevoile și preferințele lor individuale. Dezvoltarea teoriei minții a unui copil
are un impact asupra modului în care acestea răspund oamenilor și a ceea ce învață de
la ei, subliniind importanța recunoașterii și abordării acestor nevoi unice. Luând în
considerare cu atenție nevoile și interesele fiecărui copil, educatorii pot crea o
experiență de învățare mai personalizată și mai antrenantă, care combină jocul și
învățarea concentrată pentru a le susține dezvoltarea cognitivă și abilitățile esențiale .
Importanța abordărilor variate de învățare nu poate fi exagerată, deoarece s-a
demonstrat că promovează implicarea studenților, incluziunea și dezvoltarea abilităților
holistice. Învățarea bazată pe joc, în special, s-a dovedit a fi mai eficientă decât
instruirea directă în îmbunătățirea rezultatelor pentru cei care învață timpuriu, din
învățământul preșcolar. Această abordare oferă numeroase beneficii cognitive, fizice,
sociale și emoționale, ajutând copiii să-și dezvolte abilitățile motorii, să exerseze și să
perfecționeze abilitățile învățate anterior și să exploreze noi provocări. Mai mult, jocul
intenționat permite profesorilor să găsească un echilibru între joacă și învățarea
concentrată prin stabilirea intenționată a activităților cu obiective de învățare și
îndrumarea copiilor pentru a le atinge.
Combinarea jocului și a învățării concentrate poate îmbunătăți rezultatele
învățării prin crearea unei experiențe bogate și semnificative pentru copii. Jocul cultivă
în mod natural plăcerea, motivația și agenția, în timp ce includerea învățării
concentrate asigură că copiii sunt expuși la concepte și idei esențiale . Această
combinație le permite copiilor să se implice în educația lor într-o manieră mai holistică,
promovând dezvoltarea cognitivă și dobândirea abilităților esențiale .
Câteva modalități eficiente de a combina jocul și învățarea concentrată includ:
- Încorporarea obiectivelor de învățare în activități bazate pe joacă
- Îndrumarea copiilor prin joc pentru a atinge obiective specifice
- Oferirea de oportunități copiilor de a exersa și de a dezvolta abilități în contexte
de joacă
- Încurajarea copiilor să exploreze și să descopere noi provocări prin joc.
Prin integrarea atentă a jocului și a învățării concentrate, educatorii pot crea un
mediu de învățare incluziv și antrenant, care susține nevoile și interesele diverse ale
fiecărui copil. Învățarea prin joc este un aspect crucial al educației timpurii. Oferă
numeroase beneficii copiilor, inclusiv dezvoltarea cognitivă, fizică, socială și emoțională.
Este esențial să recunoaștem nevoile și interesele unice ale fiecărui copil pentru a crea o
experiență de învățare personalizată și antrenantă, care combină jocul și învățarea
concentrată. Combinația dintre joc și învățarea concentrată îmbunătățește rezultatele
învățării prin crearea unei experiențe bogate și semnificative pentru copii. S-a găsit
învăţarea bazată pe joc.
Concentrarea pe joc pentru nevoi specifice
Terapia prin joc este un instrument terapeutic puternic care poate fi utilizat pentru a
răspunde nevoilor specifice ale copiilor, în special celor cu nevoi speciale sau provocări
de dezvoltare. Ca formă de abordare psihoterapeutică și instrument de diagnostic,
terapia prin joc îi ajută pe copii să-și exprime emoțiile și să-și comunice experiențele
într-un limbaj pe care îl pot înțelege Prin utilizarea experiențelor senzoriale, teoria
Montessori promovează învățarea prin joc, stimulând curiozitatea naturală și dorința
copilului de a-și explora lumea. Prin implementarea corectă a terapiei bazate pe joc,
copiii se pot angaja în experiențe semnificative și vesele care răspund nevoilor lor
individuale și promovează dezvoltarea lor generală.
Învățarea bazată pe joc este deosebit de benefică pentru copiii cu nevoi speciale,
deoarece le permite să participe la experiențe incluzive, captivante și interactive.
Cercetările au arătat că învățarea bazată pe joc poate fi mai eficientă decât instruirea
directă în îmbunătățirea rezultatelor pentru elevii timpurii, în special pentru cei cu
nevoi speciale[8]. Atunci când implementează un program de învățare bazat pe joc, este
esențial ca educatorii să găsească un echilibru între alocarea timpului pentru jocul liber
neîntrerupt și furnizarea de activități de învățare structurate. Acest lucru asigură că
copiilor li se oferă oportunități ample de a se angaja în jocuri care să răspundă nevoilor,
intereselor și abilităților lor unice. Pe de altă parte, o abordare mai concentrată a
învățării poate fi necesară pentru copiii care necesită o atenție suplimentară în anumite
domenii. . De exemplu, copiii care se luptă cu cititul sau matematica pot beneficia de
activități mai structurate și mai concentrate pentru a-i ajuta să dezvolte aceste abilități.
Cu toate acestea, este important să ne amintim că, chiar și în aceste situații, jocul poate
juca un rol valoros în procesul de învățare. O abordare a încorporării atât a jocului, cât
și a învățării concentrate
Pe lângă abordarea nevoilor copiilor cu nevoi speciale, învățarea bazată pe joacă este,
de asemenea, esențială în promovarea achiziției și dezvoltării limbajului. Jocul de
investigare, care este inițiat de copii în funcție de propriile interese, le permite să se
angajeze în experiențe de colaborare și interactive cu colegii și profesorii lor. Acest
lucru promovează un mediu lingvistic bogat și divers, în care copiii își pot dezvolta
abilitățile lingvistice și înțelegerea. În plus, s-a demonstrat că învățarea prin joc
promovează implicarea studenților, incluziunea și dezvoltarea abilităților holistice
dincolo de metodele educaționale tradiționale. Încorporând o varietate de activități de
joacă și bazate pe limba în curriculumul lor, educatorii pot promova dezvoltarea
limbajului și se pot asigura că toți copiii, indiferent de nevoile sau abilitățile lor, au
oportunitatea de a prospera și de a reuși în mediul lor de învățare.
Sfaturi și cele mai bune practici
Identificați nevoile copilului- Înainte de a crea orice experiență de învățare
bazată pe joc, este esențial să identificați mai întâi nevoile copilului. Aceasta ar putea fi
o nevoie de interacțiune socială, dezvoltarea abilităților de gândire critică sau
îmbunătățirea abilităților fizice. Acest lucru se poate face prin observații, evaluări sau
conversații cu copilul. De exemplu, dacă un copil se luptă cu împărtășirea, introducerea
activităților de joc cooperant îl poate ajuta să învețe și să exerseze această abilitate.
Creează un mediu de învățare echilibrat - Învățarea prin joc nu ar trebui să fie
doar despre studii academice sau doar despre distracție. În schimb, creați un echilibru
pentru a menține copilul angajat și învățat. De exemplu, puteți integra jucării sau jocuri
educaționale în zona de joacă care promovează abilități precum numărarea, citirea și
rezolvarea problemelor. În același timp, lăsați loc pentru activități pur distractive care
să permită copilului să se relaxeze și să se distreze.
Concentrați-vă pe interese pentru a stimula implicarea - Copiii sunt mai
susceptibili de a se angaja în învățarea bazată pe joc dacă aceasta se învârte în jurul
intereselor lor. Dacă unui copil îi plac mașinile, folosește mașini de jucărie pentru a
preda concepte precum numărarea, viteza sau distanța. Acest lucru personalizează
experiența de învățare, făcând-o mai semnificativă și mai plăcută pentru copil.
Permiteți jocul condus de copii - Deși jocul structurat poate fi benefic, este, de
asemenea, important să lăsați copiii să preia conducerea. Acest lucru încurajează
creativitatea, rezolvarea problemelor și independența. Creați un mediu cu o varietate de
jucării și activități și lăsați copilul să aleagă cu ce să se implice. Acest lucru nu numai că
încurajează abilitățile copilului de a lua decizii, dar face și învățarea mai plăcută și mai
naturală.
Reflectați și ajustați în mod regulat - Nevoile și interesele copiilor se pot schimba
rapid. Reflectați în mod regulat asupra eficacității activităților de învățare bazate pe joc
și faceți ajustările necesare. De exemplu, dacă un copil pare să-și piardă interesul
pentru o activitate iubită anterior, ar putea fi timpul să introducă ceva nou. Sau, dacă
un copil a stăpânit o abilitate, introduceți activități care îl provoacă și mai mult. Acest
lucru asigură că experiența de învățare bazată pe joc continuă să satisfacă nevoile
copilului, menținându-l implicat și învățat.
În concluzie, învățarea prin joc este un aspect crucial al educației, care oferă
numeroase beneficii pentru elevii de toate vârstele. Echilibrarea jocului și învățarea
concentrată este esențială pentru a răspunde nevoilor fiecărui cursant și pentru a
îmbunătăți rezultatele învățării. Înțelegând nevoile cursanților și utilizând abordări
variate de învățare, educatorii pot combina în mod eficient jocul și învățarea
concentrată. În plus, învățarea bazată pe joacă poate fi un instrument terapeutic
puternic pentru copiii cu nevoi speciale și ajută la dobândirea și dezvoltarea limbajului.
Prin urmare, încorporarea învățării bazate pe joc în educație poate duce la o dezvoltare
holistică și la rezultate mai bune ale învățării pentru elevi.