RY AI

popa ai
mezin
fe n
RA LR „E
LIB
TY
SI
ER
sc
Tea
[Lăcă
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
care a,

BC
si E
Ip Ma mpa ap
ambtstbtes
ame
=
 Y
AR R
LIB
TY
SI
ER ana
Ra
e te |SC
nea am Zeita
i ut
IV |.
i
i
i

3
4
iai

”
SS
;

|
UN
Asetţi
S
,
L
d ci Si
, 5
i
E
ji

zi 4
i

,
|

Ă
RA
Pe a A
NT
CE
I/ S
IA
U
BC
 i LD. ȘTEFĂNESCU

ARTA FEUDALĂ

YR
N
ȚĂRILE ROMÂNE

RA
LIB
"PICTURA MURALĂ ȘI ICOANELE
DE LA ORIGINI

TY
PÎNĂ ÎN SECOLUL AL XIX-lea
SI
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 p te, > €
ia? ui! N! „|!

Y
AR
PR)
. sai

R
.. 1 ..
va CR I '
i| iri

LIB
. :

pare cp ne rai
At pi jul ju

TY
d i ri
pe Ă ii
agită i
po. . '
n pa i ! :
= y „2 bă li A ă Pa

SI
ER
IV
L UN
RA
NT
CE
S I/
IA

EDITURA MITROPOLIEI BANATULUI

TIMIȘOARA, 1981
U
BC
(4 E
3-10; ŞTEFĂNESCU

Y R
RA
LIB
„ARTA FEUI ALA
E
TY
TERILE ROMĂUE SI
ER
IV

: | “PICTURA MURALĂ ŞI ICOANELE |

UN

DEA ORIGINI
„PINA ÎN SECOLUL AL X-lea
AL
TR

za
EN
/C
SI
IA
U
BC
 Coperta; NICOLAE SIRBU
|
!

Y
AR
)
|

R
ț
4
)

LIB
er

. pe
! : .i Ă
i i
Ci | , ,
i, : :

! . „d ! N
tu vi :d “ :
!

TY
|
| IN $
|
i

SI
x,
e s. -
ai
Ad]

! pă
7
:
-
i
*
rime
4 :
. , :
.
E
e?
II:
Si
„
ER ..
.
2
Pi Mi
a ,
E
i ii 3 4 : . .
îs : “ ai E ae .
34 na mercartare p 7) ..
y
IV
3 Ă
. ! LV Lu %;
E
pm to a i "z ep
m ma-
UN

pei
NE IE Şi cj 4, ; ; E) E
isi a 1 .
e
împe e Îi 3 vic
, 4
., . .. a
n. m .. d g-
” a
o Ţ Age
: p”
: ai 4) .
Tia 1: 4 si
j pd
L

aie FE : d ; £ ! , :
Dai să pi“ m bă a ui s..
RA
NT
CE
S I/
IA

Redactor: preot PETRU DOROBANŢU

U

Tehnoredactor:: IOAN 1. IANCU

BC
 TEO CDI 0 i Baia

Y
di Da DE Tai DT DI: Ati
penca e pa ee? ce zi ae ss] pate plai
Die Dee Da: Dau ee i ni Pt
at atat se bsi atu Joel

R
0 Pater, îs i e ea pe Cm Pa rap
ua ie iesi E ii “C U V N Ţ: IN a. a E LD
a Î A at
INTE...

RA
ze pi ; aid iti cir Sa ii
A aa Pa 294 Ta ae ta : „ arais
e Atata SI ali iti ii Sri DD Tia a se
: ,
po. .. „*

LIB
vast pata Vi

[a . - a.
RHRI sili i Ma ps HA

TY
Pe potecile desfăcute de cercetători merituoși în frunte cu

SI
„Nicolae lorga, -cel ce a descris cele mai largi şi luminoase căi,
alături de Gheorghe Balş, am întîrziat şi noi zeci de ani de-a ER
rindul și am studiat arta veche .a Țărilor Române. Lămurirea
izvoarelor de gîndire și a procedeelor tehnice ne-au impus ana-
IV

„lize și cunoștințe fără de care lucrarea nu putea să fie știinţiti-

„cește întemeiată și limpede organizată.
UN

"Ideea şi îndemnul ne-au venit de la Alexandru Vlahuţă, entu-

_ziastul ctitor al admiraţiei și înțelegerii „TRECUTULUI NOSTRU”.
Ajutorul preţios, îmbărbătarea și intuiţia fiicei sale Margareta,
AL

soția mea, şi sprijinul vieţii de-a lungul :aproape șapte decenii, au

făcut cu putinţă realizarea acestei cărţi, pe care. o închin me-
TR

„ moriei lor cu adincă recunoștință.

Profesorul Raoul Șorban, prieten bun de totdeauna, mi-a
EN

"îngăduit generos să folosesc observările sale juste, şi s-a în-

grijit de prezentarea. manuscrisului. La mulțumirile pe care i le
datoresc asociez și pe eleva mea de la Universitatea din Bucu-
/C

rești, Corina Nicolescu, devotată şi bine îndreptată cercetătoare

a artei vechi românești, stinsă din viaţă cu prilejul cutremurului
SI

din 1977. Cu vii sentimente de gratitudine mă îndrept şi către

profesorul Virgil Vătășanu, lumină pentru cei ce întirzie în cer-
IA

cetări de artă europeană şi românească:

Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit al Banatuluişi Arhiepiscop
U

al Timişoarei și Caransebeşului, Nicolae Corneanu, îi sînt recu-

BC

9
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
!
noscător pentru că a binevoit cu cea mai nobilă generozitate să
hotărască editarea lucrării noastre. Închinindu-ne respectuos și

RY
recunoscător înaintea. Sa i-aa, înaltei, instituţii de cultură româ-
nească şi bisericească, în fruntea 'căreia se află, ne gindim cu

RA
emoție la lumea de astăzi a Banatului, atît de legată de istoria
lui strălucită, :

LIB
Bucureşti, 20 aprilie 1979.

TY
OP
SD Ie E a Rae mita pete ap miar puea tă
DD
. A - . . - + ... . m
TI ROOT DOISIODI
La ED DIODIZGD CUDDICA îi
FE ce pata e Te Pa Pa e
pe Die TOTO DST DD TIC pa aa A
DIOR!

SI
a aa . SE E Pa Tata
Ei da bbei sia e ID DR DID Prut)

Dai ii,ăi SOSI .. ER

Data
al
OI ED i
HE
DT
?

E
fi Po aaa
motel TG ma
2 e IE
ACID “fr Lai i
BD - te
TDIOIDOVEI
[ani ..
IV
UN

mape pa TOT
iti HAIUTUDI AT, ut
e
egtz uri
?
înx foitoniebo |
lo miti
0350 bania7
det
ms Deacca N pa e. tei tpai imn
pai Dudu 2 DON tinta Pai a? a ip , et
iii DST ŞI taie Di VII sii
R AL
NT

aa .. . ? 2. . ,
, Pee pc Sp rm.
Ea CODE DD DOGG
/ CE
SI
IA
U
BC
at pasă a ae ati ia , .

RY
PR ED = RI si R | virale ij e: . NEA
ah ai pă oi a ' sd a. i i m. ddd 4 . da aie

a Nadia “INTRODUCERE,Danei ,
. . , „2 . , ..
a A i SĂLI la pr a “n Di i oct 2 poti zi

RA
iai : ai + Pi - De | r *

A aha d iulia d aid ISEESe: . La tea dal aa ta da.

ue PR în aa : a
Da Dat Cl n e m Oaie )

LIB
o az a. , , -. î. p.-? : 2 apa Aaa pa
Ri DE db d : i ATIT '
e ta Pepe dee rai a Fa [ipia A | cr , pr „r
LEA DC ON ba aaa et

titi la ii CL Fa OO d at iai > ii

ITY
ai 91 civilizaţia! "Țărilor Române, arta” veche: etistalizează” izbînzile
cele mai: “cutate 'ale muncii şi geniului;: formînd izvoare “de bucurie
şi învățătură” pentru cine: le: contemplă ' şi-'le înţelege; 'precuna şi te-

RS
meiuri istorice; 'de: preţ; privitoare la însușirile" poporului, greutăţile
pă care le-a” învinsiişi! la: creaţiile! Tui: Monumentele: să: “așează, în
timp, din al IX-lea“ ori al:X-lea secol: pînă “către! mijlocul secolului
E
al: XIX-lea, se” înfățișează realizări: de ideiși simţiri: care: “reprezintă
IV
unitatea. ŞI 'continiuitatea unei lumi răsfirate pe un: teritoriu: mărginit
de Cărpaţi” Și dealuri, „de Dunăre, „de întinisuri vălurăte” și de. mare:
UN

Și ie țară“ aia "fost! durate, “la origini, din lemn,“ asemeni celor iai
vechi clădiri: înălțate în Apusul şi “Răsăritul Europei. Menite, prin
AL

firea lucrurilor! "să - reziste greu interperiilor și “vremurilor, nevoia

a “hotărît, “Denttu: înâi- toate! “Tefaceri. constructive” Să “restaurări: ale
TR

decoruriloi- pictate, “executate ' cu mijloacele şi în. spiritul epocilor

care s-au succedât. Pricină şi: izvor de nedumeriri; „probleme! de da-
EN

tare Și interpretare, uneori: greu' de rezolvat. Le- au urmat, 'sau li-- -

s-au “alăturaţ, începînd din vremurile cele mai vechi, biserici, de
piatră | și, “cărămidă executate cu „mijloacele . locului “ şi ala Vremii.
/C

Şubrede, îîn genete, datorită UNOr, împrejur ări nefavorabile, războaie,

incendii, alunecări. de terenuri etc.,. ele au cedat! locul construcţiilor
din timpuri mai apropiate. de noi. Decorurile, pictate, și icoanele, au
SI

suferit. însă . mult, şi ne, aflăm adesea în faţa unui complex de con-
IA

cepţii- şi curente, „cauzate. de repietări, şi adaosuri . turburătoare,.

„ Istoria. artei vechi din Tările Române a deşteptat: interesul unui
U

mare număr „de;cercetători, toţi folositori şi, unii-;de valoare. excep-

BC

7
 1

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

țională; în frunte, cel':mai pregătit Alexandru . Odobescu, erudit și

scriitor. În cadrul: arheologiei, de. care, se, ocupa la catedră, şi în

RY
scrieri, Odobescu a făcut loc. artei. româneşti medievale. A cutreierat
mănăstirile, schiturile şi palatele domneşti ale Munteniei și Olteniei.

RA
A descifrat inscripţiile, a stabilit date de. întemeiere şi refaceri Şi,
datorită intuiţiei sale rare, a descoperit lucruri neașteptate, luminînd
între altele problema monumentelor situate în codrii, la cîmp, Pro-

LIB
blemă legată de aceea a formării statului şi de începuturile civiliza-
ţiei naţionale. Cităm de pildă cele scrise cu „Privire la mănăstirea

TY
Hușilor aa: strîns, la Tinctui 1ui, şi: a.a publicat. note. istorice. precise, și
înțelese, „CU. privire, la: „multe' monumente; moldoveneşti.; Contribuţia

SI
cercetăţorilor, anțeriori. ȘI, multe, întunecimi, au. fost; luminate de „ge-
niul. lui Nicolae orga. El a călătorit, în „Muntenia şi -Moldova. Şi În
ER
anume regiuni: din. 'Transilvania., „Nevorbind decît ceea: ce văzuse. şi
ștudiase Iorga. organizează, întrzun: mare număr de studii de. amănunt
și, într-o. carte. de, ansamblu asupra; artei - românești publicată. în limba
IV

franceză, întreg, cadrul, tipografie, și, evoluţia: ar tei româneşți. mmedie-

UN

rile, schiturile, casele, domnești și boiereşti. şi, construcţiile: sătești de

ar tă. “Traduce ; inscripţiile, hoțăreşte, „personalitațea.: ctitorilor, Pre-.
AL

cizează temeiurile istorice, înrîuririle şi, partea geniului; na țional,, La

lumina . descoperirilor. sale. „şi. pe. drumul arătat..de „El«Pornese. nu-
meroşi, istorici. Şi studioşi. „Apar. scrieri, și, documentări. în, Transil-
R

vania, “de. deosebit; merit, Coriolan. Petranu, Ştefan Meteș ŞI. Virgil
NT

„Vătășianu.. Pe cel! dintii îl interesează. bișericile de Ieran. din nordul

şi vestul Transilvaniei; pe “Virgil Vătășianu, 'mohumentele străvechi
CE

româneşti. din sudul Transilvaniei, iar pe Meteş meşterii „constr ucţii-

lor Şi, decorutilor pictate, N. “Ghica- -Budeşti, ei istoricul. arhitecturii,
Virgil Drăghiceanu, neobosit; cercetător al monumentelor 'brincove-
/

neşti; "C.: Fortunescu, director 'a]' „Arhivelor | Olteniei“; “A. Tzigara-

SI

Samurcaș, Victor” Brătulescu, Spiridon Cegăneănu, M. Romanescu,

L.'B. Georgescu, I. Donat, T. Bulat, IL Barheă, Mitropolitul Tit, Si-
IA

Nicoldstaa” taiiă- Teodoru. Teodora Voinescu!" luminează: moniumente

U

necunoscute:și puncte: obscure din evoluţiăi artei-oltenești şi: mun=

BC

8
i AITRE re ri » INTRODUCERE
i Î E

i teneși. Buletinul Comisiunii: Monumentele: „Istorice; apărut; în 11909,

a* grupează sub:direcţia profesorilor:D. Onciul şi; A:: Lapedatu studioşi

RY
iși specialişti; neobosiţi, şi publică descoperiri,. analize și. date istorice:
« nportante Stăruie pretutindeni. tendinţa, dez a da la: iveală, contribu-

RA
sase: veacuri în ambianța tradiţiei bizantine. Și; post-bizantine. ji sati
„În. Moldova, cercetările, ştiinţifice, asupra, evoluţiei și, monumen-

LIB
telor de seamă , au; fost urzite. de. E. Kozak, Și: W., ;Podlacha, (căruia. Îi.

lescu, 'p... Constantinescu aşi sa. o. menţiune , deosebită i jeterire

ITY
la activitatea, „profesorului . o. “Tatrali, carea creat, un, cenţru. de „Cer-
cetare, Și un muzeu la Iaşi,. o reviștă, de studii „Precum. Şi ucenici . me-.

RS
rituoși,, aj Tg iii Ia rr a CTE ina?
97 au, jințeresat de arta 'Părilor Române, și, învăţaţi, ștrăini, Amin=
tm pe I. Styzyeomsi, Charles, Diehl, marele bizantinoloes și. mpaiștru,
E
de, iconogratie bizantină, p. “Henry, şi, q Brâhier. care, s-a ocubpat mai.
IV
mulți ani de, „arta. românească. în. „cursurile sale, „deiila,; "Universitatea
UN

din Clermont- Ferrand. ia ia ame biet rare za ac a

pe-a Rei : te a bai iai nise ee
Ni pai io tinara Vei ta rare
AL

a. pe
ter Tie „ir i, Na oaze aie
SE fi

priit psi rar ia a E DEDEU OT 3 cete rit

Pările- “Robmâne; numără- mai. mult; de-:0' mie;,, de monumerite- de:
TR

artă: medievală; ;cele:.mai: multe -de- vădită : însemnătate,- Unele :pre-:

făcute în: ruini, “altele :restaurate în :condiţii mai mult sau..imai: puţin:
EN

potrivite; ori :reclădite -în întregime,iele. păstrează »decoruri : Tnurale.

pictaâte şi: icoane, rareori =: mai: ales cînd:e; vorba. decele: mai vechi,
şi mai interesante: — - ușor de deslușit: şir de: înţeles. Lipsesc: des, din
/C

nefericire, ştirile ;documentare:: Cercetătorii. întimpină: astiel, mari,

„greutăţi, şi se află în faţa. unor. îndoieli! greu, de. înlăturat, , i eu
SI

„Activitatea şi caracterul - începuturilor : a format, Gbstacolul. cl

mai important. Pornirea: rămîne obscură. Fondul bizantin, la. rîndul. |
IA

lui, a':suferit: modificări însemnate-:sub. înrîurirea. cureritelor.. venite:

din- Apus, i Athos, Rusia. şi Balcani: (cel..din: urmă:numai în linii mari: i
U

determinat)... Am străbătut noi: înșine-Tranșilvania, Oltenia, Miiătenia:

BC

49
ARTA FEUDALĂ IN ȚĂRILE ROMÂNE

şi: Moldova; Timp: de' cinci-zeci' de arii am: nevăzut. şi studiăt mMonu-
mentele desprercare. am 'scris: Am publicat rezultatele” "cercetători-

RY
lor, pe măsura descoperirilor.” Arii revenit « de. aiulte -ori,; iiidieptân- |

RA
La capătul: muncii, 'ami fost itbiat Şi -'cu!' mult! preget: am! organizat
lucrarea de: sinteză” ipe:'care''o: înfățişam în“ paginile 'care!-urmează.
În fiunte s- ati aşezat! fioriumentele de lemi? Fiind! de date: “rechi,

LIB
nu ni. “se) îiifățișeăză: originalele. Am: încercat să! puneră's în valoare
stăruința! acestora, în limite întinse oii teduse, în” “consteuicţiile” cate
trăiesc astăzi; “fiindcă picturile! miurăle reprezintă Gâicuta” mult: 'din

TY
fiinţa decoruriloi de: început. "Bisericile rupestre! ocupă! celide al! doi:
lea! loc. Ffăgmentele' care! 'Subzistă cirese! “părerile de: tăi cînd: E6Asi-

SI
derăm numărul relativ | important al monumentelor dispărută." În:
Traiisilvania! am! “adunat” cu: grijă știrile. cele "mai: “grăitoare, 'însem-
ER
nînd vărietătea;, “ctirentele“ Şi importatiță activității 'ctitoreşti * “a! ro-
mânilor, "studiind ruinele care: ăscund! viaţa istorică” Si „Vestigii de în-
IV

cursul” cata indistiad asupra“ “ ăoniurricritelorr Gaiiicigală nuniai:

cînd am avut ceva nou de adăugat ori de îndreptat; 'socâtină'că ne
UN

putem. referi! la publicaţiile noastre anterioare unde lucrurile sint

prezentate sub formă dezvoltată. Am făcut loc apoi unor monu-
mente analizate, de noi, pentru prima dată. În frunte, mănăstirea
AL

Tismana, care a dobîndit în anii din urmă o faţă nouă, din pricina
lucrărilor. de luminare: şi: restaurare! întreprinse de mitropolia: Olte-
R

niei ;și::Direcţia :Monumsntelor. Istorice; 'paraclisele :Coziei;: mănăsti-

NT

rea: :Plumbuita,: bisericile i $caune și :Doamnei din! București; 'parâ-

clisul Doamnei "şi. biserica :Bolniţii : din mănăstirea Hurezi, Rebe-
geştii —. Creţulești, : mănăstirea : Rîinnicul--Sărat, “paraclisul. Bol-
CE

niţii de la episcopia .Rîmnicul-Vilcea, mănăstirile Cernica. şi: Pasărea,

bisericile :olteneșşti. decorate 'în secolul XVIII-lea: și al XIX-lea :(Tir-
gul Horez, ..Călugăreasa,' Călinești, Slătioara,” Cociobi,sUrşani, :Pa-
/

dina;: Vioreşti), : bisericile - şii-casele din': Dobreni (Iliov),.: Măgureni,

SI

Plătăreșşti, Polovragi, Filipeştii: de- Pădure; Afumaţi (Ilfov), Olari: (Ar-

geș), mănăstirea; Dealul etc. Bisericile din Dobren i
şi :Plătătăşti, din
IA

preajma Capitalei, care aduc! ştiri: asupra picturii murale 'din''secolul

al: XVII-lea;: epoca premergătoare vreniii lui : Şerban Canţacuzino' şi
U
BC

10
 (i ti 7 "INTRODUCERE

şi prin. faptul 'că'ine: iiută: să. urmărim: itecereă: de 'la' stilul. secolu=

RY
lui a1.:XIVI-lea (bolniţa Coziei, pronaosul Tismanei, iMoflenii, mănăs-
tirea” Argeş): la' arta lui: Matei: Basarab, Șerban Cantacuzino? şi: Brîn-
coveanu. Un al doilea “grup! de monumente; descoperite și :ădaos!în

RA
lucrarea: de faţă! e: format din mănăstirile. Cernică, şi Pasărea, unde

LIB
în: mănăstirea iNeamțalui, Suceava: işi! Răşinariii: : Transilvaniei: O
școală care explică trecerea de la stilul medieval la'stilul:, modern“
„de genul Renaşterii; activitatea necunoscută a unor călugări portre-

ITY
tiști, de la care a învățat și Nicolae Grigorescu. Am încercat să des-
luşim notele esenţiale, caracterul artistic şi evoluţia; socotind drept
note esenţiale și pe acelea, aparent de ordin secundar, care lămuresc

RS
lucruri importante Şi netezese calea înţelegerii. |
E
IV
UN

Istoria artei este înainte de toate istorie. Monumentele oferă

știri despre viața popoarelorși a societăţilor, despre fiinţa și cursul
civilizației. Numai în cadrul istoriei, dobîndeşte înţeles deplin isto-
AL

ria artei. Cu privire la cercetarea monumentelor de pictură murală

Şi a icoanelor medievale, alături de istorie şi întru rezolvarea proble-
melor, trebuie să intervină iconografia, ştiinţa care ne ajută să „ci-
TR

tim“ picturile murale şi icoanele, să le lămurim izvorul şi să le sim- .

țim viaţa. Însuşirile estetice nu apar, în chip firesc şi necesar, decît
EN

ca urmare a încadrării istorice și folosirii cercetărilor iconografice

adîncite. Însuşi farmecul operei de artă răsare şi se întemeiază ne-
/C

„biruit numai în aceste condiţii. (Socotim de prisos să subliniem că

altul este înţelesul iconografiei cînd e vorba de arta Renașterii şi de
arta modernă, în care se pornește de la concepte fundamental dife-
SI

rite şi se folosesc procedee particulare de analiză) Cu rigoare se im-

pune, în sfîrşit, cunoașterea problemelor, procedeelor tehnice şi spi-
IA

ritului artistic; înţelegînd prin acest din urmă factor intuiţia cuge-
tări ii și simțirii fiecărei epoci.
U

11
BC
ARTA: FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

ir Ama lucraţ- cunoscînd-condiţiile + grele. din. trecut;:' Ne-am silit să

expunem. „clar: roadele: “unei: munci. devotate.:: Am: Iuat : :seamă şi :am

RY
îolosit.: îndreptările arătate “de, cercetătorii călăuziţi de pasiunea! ade-
vărului: şi luminile 'științei.-Rămîne timp. şi loc pentru: rectificări- şi
adaose-(se descoperă": decoruri: şi-icoane:. neștiute, !se restaurează

RA
multe monumente).; Viitorului, îi este “larg. deschisă:: calea -şi, poate
şi. ușurată. muncadestrădanii.. asemenea :celor de: faţă. Cercetătorii

LIB
pregătiţi, spirite limpezi: Şi temeiuri mai trainice; sînt totdeauria: do:
rite şi: binevenite, famile ina pl poată te mea crt) Fr
vro ta î,
ter esti :
er rr
e
ş
ggrz ore ai ear]
pape torta ete
ini pa CȚ
tru
Terorii
-

TY
4 - NI „e [ “ ini + .
„d i Dai fi LR DA ra) Pie i Ț Pg TA

+ ț P pă ZI e , a , ! st 4 ' + Ţ ' . y e 7a - ri rs:

ce
Y sii ar fN

SI
a pa u N “e [a aa y 7 a +7 a .»K t ! Mpa II . * €
Ci e p ' (i ) Di « i a
. + ,
r ar tt pa Pen e N e ct 2 e
4 pa Li . > -

!
ER i

fo
«
:
IV
pă
4. 1
UN

4| y a -
N$ „ e
iat) i ! N . Îi a ; Oi du d PeI -

at N $ i e Pi
. d i i agata pl - . X « tisa ACEI
' a ” p.
'
Si Tati
ȘI ”
Că it E 4
Mi EI Oa a ) va? ;
TAIA
; i ţ
li
AL

î. n. E e m i cre
Sida . a) - au dă Size ati 53 i d
iDy
sape ! - “ve
ae a. atare
Nae Pr| a. pu
o.
MC fa ! ui o sas Lig pi bo pia Oaie i
: - .
R

. . ... | . 1. . . . sa. +
. aa mpa ceres ai ee ete ....
. Dă poi IN IE PERI Sa i FT soi ai EA d pa
NT

ep
CE

a De

pag

AR
pi. di : |
ta RR
/

tt ra re ceai ptr aa e] gh pre d rs ps petre ii

a pad, a.) hui fa Lia gat di d
PE
SI

ei cp pre ce
p e
ter jr :
ra Vip Mea pp
ri e + pp
E g

- + r ag at pre fa sar ' 4 « y

IA

- ! ( Ci A ( tdi 3 ct Ră
* - regia .i
! € ri ; 1 r aripi F 4 ERE | N CT ' "ie
” ă i
3 ? e E ! 2 > pi
U

| 3 At 4 rY £
BC
. Pe
: 32 : pa 4, T Y N IILE Ai
iz La:
pu . , . +; N o
.. aa [ .HEI E
NSDE ere ia . .. -; . . 7

, ,
po , , Cs
.. 3. CUI aer iza

RY
,
Pi j: pui Ii a IE LR
ra
PE Rare,
EI E Rea “ ÎNRIURIRI , rr rpmere free ”
, N 4 aL DNRRRIaaa20099 zi

RA
pi pri ice i cari eforie
t DI - pe 2 A pa? e
! ! IN LAT IO CA iti PC Ta i

ae
LE Poe ce en pr. . , o... e
Pa : Ț...
ze
. .
oo
PUȚ r
a. nii:

LIB
ei a. Ai d pala eri mb Fi, iti pd

î i esp - ț î- ' A pe .. rep

sii ! Ri i ; Mi PORNIRE PI IE
. IA .
p : ! rii E - ra i 2) E 2 Dă

ITY
pei ia ... E Da , Re pi : .
tr, Rs:
ce ta to is d ; eri . : : n: A, a pi e:

“Arta: medievală! a;
e „evoluat. în: limite: de timp. care
c Tiu 'sînţ aceleași
pentru toate popoarele :europene. Pe: temei. de faptecşi: în chip. Judi-

RS
cios; artei vechi. româneşti:i s-a hotărît drept limită; inferioară; pri-
mele decenii ale secolului al XIX-lea. În cursul cercetărilor 'ne-vor
întimpină: ârgumente;de ordine. ;complexă.; care. nu;se»cuvin. să. fie
E
socotite :înţelese,. nici: lăsate: în ; voia: interpretărilor. Ne. gîndim !la
IV
tradiţie; orginalitate și înriîuriri: În. pragul. studiului: nostru. sîntem
datori să-ne oprim asupra lor. «i; ii i i a a
UN

„Arta: medievală :carâcterizează o. lume Annoită. Destrămar ea im=

perizilir “roman ajută: în 'chip neașteptat. infiltrări: care 'se-prefac”i
aluviuni etnice şi: sociale: Popoare tinere trăiesc din:plin viață, audi
AL

elemente ::înăbușite. izbucnesc! cu intensitate :'şi 'ritm': revoluţionar:

Oriînduirea feudală; şi biserica le indiguiesci însă şi- ordonă; viața dînd
TR

naştere; unui spirit european care. apare evident: în domeniul artei:

Frănmiîntări: puternice răscolesc moştenirea: clasică ;şi impun: nume-
roase.inote originale. În”jurul catedralelor.:în: construcție; se: ivesc şi
EN

înfloresc ateliere-școli;. la: curţile: monarhilor. și seniorilor, iri, sfera

de: activitate a comunelor. şi burgheziei, aceștea dezvoltă; mari puteri
/C

de creaţie. Un spor: bogat, se.datore;te. cruciatelor..şi relaţiilor. comer-

ciale dezvoltate între: Orient și Apus. Se grefează în parte, pe ramura
vizigotă, din: Spania... Pe iri ab it Phra ai
SI

„1: Din-secolul al XI-lea. formaţii, de artiști, meşteri: ȘI, ucenici, stă-

pîni pe experienţa bogată a numeroase secole; şi: pătrunşi de un spirit
IA

'comuih, 'âutori :ai: criptelor,. bisericilor. şi. catedralelor,;romanice, fău-

ritori :âi monumentelor gotice, arhitecţi, sculptori. precum - și pictori
U
BC

13
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

de vitralii şi manuscrise au circulat din Italia, Spania, Franţa şi teri-

toriile 'irenane pînă în miezul Europei, ducînd. cu ei moştenirea unui

RY
bogat trecut. artistic şi. spiritul. european. Echipe. călătoare, sub nu-
mele de „lombarzi“, au ajuns în ;Ungaria medievală şi "Ţările Ro-

RA
mâne. Pe constructori şi pe cioplitorii: de piatră îi recunoaștem după
semnele lapidare descoperite în numeroase monumente. Pictorii au
la rîndul lor 'un fel de ,iscălitură“, un contur al figurilor şi dra-

LIB
periilor, în dungi albe de culoare pe care le aflăm în decorurile a
numeroase biserici transilvănene și în multe biserici moldovenești.
Li se datorește de asemenea şi un anume mod de tratare al chipuri-

TY
lor, alături de un dinamism accentuat al figurilor drapate. În epoca
feudală; tradiţia şi: creaţiile "însemnate: cu.:caractere: noi::apar! astfel
încredințate: 'unor 'arfiști: de“formâţie : europeană, „carepoartă și. răs-

SI
pînidesc' fructele: unei vaste experienţe şi roadele. propriei: lor per-
sonalităţi.! isi. Ma i i ER în înilitosoa oh ia efec
„îi “Pecetea' creaţiilor: poartă, mai: de fiecare'dată, alături de: însem-=
nele:europene, şi note "particulare: unei'-anumite 'regiuni:: Deosebim
IV
astfel caractere! orientale în 'ărtarmaeșştrilor. din 'Cat&panate şi: Basi-
licate, care reapar în decorurile unor biserici: din “Trânsilvania, şi ne
UN

duc cătrerpictură flamandă şi: stampe, Veneţiaşi arta insulară .egee-

ană a 'secolului ::al:XVI-lea.::Se'vădesc::; și :în imonumente +moldove-
nești şi! din Muntenia, unde: descoperim:și note. rusești. (în : monu-
AL

mente.'din''epoca tirzie, secolele: XVII” şi: XVIII).. Un al doilea :ter-

men numește: înrîutririle, la ajutorul căruia se. recurge :des :şi cu prea
R

multă 'stăruinţă. Ele::ne ajută ':mai'.ales: să, pricepera-:câlea' pe care

NT

a.străbătut-o 'arta :şi::spiritul european şi: scot în: relief:uri:altoi-.sau

6: interpretare :'de "anumită: vâloăre..: Dar; adevăratul, lor înţeles; 'se
poate judeca:numai analizînd:noţiunea de origiăalitate.!:.pi iti
CE

stia iâădrul: şi: în: sfera de activitate a: spiritului: european .medie-

văl;:orginalitatea artistică răsare cucdificultate;:se manifestă cu dis=
crețiă'şi” trebuie distinsă 'cu pătruiidere. "Tradiţia; moștenirea: trecu-
/

tului, formată din experienţele poporului şi rezultati'al: muncii. de

SI

veacuri, a:dat;naştere pretutindeni! unei“activităţi de creaţie::O. des-

coperim) de pildă, în: arta -noastră:: zisă ţărănească: şi: îi:-admirăm
IA

realizările“ în"pictura; bisericilor 'delemn.. Din : ăverea 'tradiţiei,::po-

porul: a! creat"pentru 'nevoile lui :produse'înserânate:cu.:pecetea ge:
U
BC

14
 EVUL MEDIU. TRADIȚIE. ORIGINALITATE. ÎNRÎURIRI

niului naţional. În domeniile artei civile, inovațiile şi manifestările

de personalitate au avut de „luptat cu puterea, tradiției, de multe ori.

RY
tirană; iar în pictură, fiindcă de aceasta ne ocupăm, ele au întimpi- p
nat „canonul“, regula |. hotărită - de: Biserică; la noi întărită de legă-;

RA
tura cu Bizanțul. Respectul tradiţiei: religioase se complică cu acela!
al istoriei. întreaga istorisire evanghelică se. desfăşoară în adevăr,
în peisaje arhitectonice de epocă. Edificiile, costumele și comportarea!

LIB
personajelor trebuie să fie acelea ale vremii, ale epocii istorice și a
„locurilor unde se presupune că s-ar fi petrecut evenimentele. Li
bertatea de creaţie și de manifestare este astfel de aproape îngră:

ITY
dită. Domenii de artă bizantină, Serbia veche şi .Bulgaria,. multe
centre. rusești, Italia de sud şi "Ţările Române oferă însă pretutint
deni în grade felurite manifestări de: originalitate. .Le: descoperira

RS
în intervenţia peisajului arhitectonic contemporan; mâi'rar în. cos
tume, în alegerea și expresia chipurilor. Şi, lucru esenţial, în cuge!:
tare, în :compoziții, "în tratarea. acestora şi. în' spiritul. tratărilor. în
E
paginile: cate urmează, vom avea prilejul-:să .dascoperim.;: şi: să: urină?
IV
rim. cu interes:-crescut notele:de. originalitate evidentă în imanifes-
tările geniului: românesc...Vom âvea prilejul, în''acelaşi timp, să pre-
UN

ţuim un' al doilea:fapt de importanţă ' excepţională, și: anuime: conti=

nuitatea neîntreruptă şi evoluţia picturii: din "Țările Române, în ca-
drul spiritului european și al tradiţiei bizantine, al: spiritului creator
AL

și geniului naţional.!- Ceapa

7 pepe ( E RI re.
er
N eg

goes
TR

DR
. p Li Cf 7 .
1 4 Pa r te uY 4 ! : Ei în: VA ) ! AP) 4 „cj ....! fr [
EN

; ,
MIA zii) 1
az
.. e ,
ui 7
Dai -
j pi
„1 i
Te

pa d s
ț mi) "ŞI . ai , "A ;

i par fe PE 7 spe e ' 3

% iii i i i o : ii ' 3 j . d io 4
/C

ST Și Ver y A
1. e Di Dati Pata A aa atat zi
4 i ' . rr i
L i ia 2 VI: p „t 1. !j 2

! ) t pi ț ! ( ii |
SI

: »
IA
U
BC
 ai „i PR Ri zi ge pet PI | a
va. Piese Pai Pata a
| dt die AI SEO ati
. di

RY
PU ai SE pia ENI DR AER PI:
deep ii, - .. pt ozn n ”
d a aa d bă j i E E NE
.. + . î.. | ! : :

RA
od - N .. . - ” pr . .
Se e ati Da RR
x. . Pa . ? id . - -

i ! N : / Pi E e a -

y
le
i, vii
N bee aa ad
ai î:
si:

LIB
+
, pia .. €
i vt FI -. „d
ji - re - da.
Pap
“
»
.- ,
REi e
io
II
EI
A |
ae
[ERE
ui
„i
ja ,
iai
Ă

ş
E
( . 3 | aDj
DE: 3 pr > „iî. Lă
Y
3
. .

TY
, pe ; „pe i ; te eta .. Ea m e „ata -
dud i L Dai ca atata iu tă a a

:: Decorul: ictaţ, al: monumentelor : de: lemn se așază. în.fruntea

SI
preocupărilor. unui ; cercetător: de; istoria. arței. -vechi române:ti :din
pricini ide ordin: istoric. și.artistic analizate în rîndurile care.urmează.
Locul lor,.de irunte:îri istoria :artei!: noastre. trebuie. însă; explicat. ER
«l “Istoria se! întemeiază: „pe: cronologie. : Cronologia+:monumentelor
de:lemn:: din. "Țările Române ie.'greu . de hotărit: fiindcă: inscripţiile,
IV

atiti:denfolositoare:
în :datarea'. monumentelor, lipsesc: ori. se 'referă:
la restaurări, târzii. Şi :privese, uneori, ctitoria :originală şi :construc-
UN

ţia: alteori: picturile : murale. În “cele mai multe „cazuri' trebuie să- ne.
sprijinim.:pe: tradiţie; iale cărei: “lămuriri! cer desluşiri: și interpretări.
de: ordin: dificil. Rămiîn. rezultatele studiului iconografic.,;:.:;...i. i: îi...
AL

Monumentele construite din lemn apar, pentru a:ne: mărgini la

Europa, la obirşia . arhitecturii. În lumea elină lucrul e dovedit:
R

construcţii de lemn au precedat pe cele înălțate din piatră şi mar-

NT

mură. Partenon-ul secolului al V-lea edificat pe acropolea Atenei

a înlocuit un edificiu din lemn ars de perși. Heraionul din Olimpia,
la origine a fost tot de lemn. Curbura stilobatului, cu încovoietura.
CE

convexă din centru și cu.-vîrfurile aduse spre pereţii cellei, coloa-

nele cu 'canelurile lor longitudinale și capitelele vădesc folosirea și
tradiţia artei lemnului. Acelaşi lucru e atestat de metopele şi trigli-
/

fele arhitravelor, alături de. numeroase elemente de decor. sculptu-

SI

ral. Măreţele . biserici medievale ale Franţei, opera artei romanice

din. secolul XI—XII și începutul secolului al XIII-lea, au înlocuit.
IA

construcţii de-lemn ruinate de vreme ori pustiite de foc. Aşa s-a

întîmplatla Reims, L.aon, Chartres, Beauvais, Rouen și Paris. Ţările
U
BC

16
 VIBSTA MONUMENTELOR. SIL DATELE DECORURILOR

Române, au: fost un, domeniu, al. lemnului, împlinit spre. nord-vest,
noră, est Şi. sud, de. “întinderi; imense, acoperite de „păduri. Stejarul,

RY
şi. bradul” erau la îndemîna. locuitorilor Şi. meşterilor artiști pe care
i-a, format nevoia şi, timpul. Case: străvechi, datate; din. vremi.. ante,

RA
rioare . secolului ; al. XIX. lea, n-au. rămas; decît: prea:.puţine. în. pi-
cioare, şi.nu amintesc de o: „perioadă | dinaintea celei de-a doua jumă-

LIB
șuluiă. e. poate. cel. mai frumos exemplu, Săpăturile, din. cetaţea. Su-
cevei :au.. dat la iveală. un edificiu: de lemn impunător, „adăposti, al
lui Ştefan cel Mare sau.al: unuia din dregătorii, lui, de.seamă, Plăci

ITY
de, „ceramică smălțuită. „ȘĂ- nesmălțuită,, , împodobite, cu, motive heral-

RS
luxos, Construcţiile lăcașurilore de cult edificate din: stejar. ori. brad;
și păstrate pe întinsul Transilvaniei, Țării „Românești. și Moldovei.
sînt în, schimb numeroase. Grupurile cele, mai:unitare și:mai intere-:
E
sante sînt. cele din. nordul, vestul Şi, sudul, “Transilvaniei. Datarea, lor:
IV
se poate, face, în, prea. puţine cazuri cu precizie. Inscripţiile. privesc
UN

mai, totdeauna, restaurările: din veacurile XVII şi, XVIII și se referă

unele. la . arhitectură, :Si „altele la pictura, murală,. Sînt. deseori ne-
deslusite., tapete Aa. 4 pi >
ie oii
22
poate ec îrir ntiesi
alu cd iati DE hoa a.
AL

: În'' Marâmur6ş; pentirii: a cita: un. domeniu. grăitor, 'tradiţiă! ne

încredințează că multe “dintre: bisericile 'care: mai există; și: is ne]
opera: secoluluiral XIV-lea'şi se leagă de: întemeietorii Moldovei.. Do-
TR

cumentar, “ştim” că biserica din Desești. e din':secolul: al XIV-lea, iiar

cea: “din: Birsanâ: din” secolul al: XV-lea. Edificiilă care se! văd” astăzi
EN

sînt, însă: cu: “mult „posterioară. Pentru biserică din” Poenile! 'Glodilii
ăvem două. date, 1604 și 1769; cea: dintâi” 'se sprijină "pe: “tradiție” și
/C

priveşte! arhitectura, iar 'cea de a. „doua se' referă ia decorul pictat.

Biserica din, "Dragomir ești, “aflată” azi în, Muzeul Satului din Bucu-
[ii
SI

Mare, în "Fara, “Chicărului, “piserica- dina Rol e dă. 1560; “cea din
sii 0 ui Și
Srdeşti din 1767. iar, cea, din Popliș, dia „1798. . E
IA

a
ip ' Ta ELi doi
IA
. Recentele; Cer cetări. arheologice
ii
efectuate în Maranitireș au.dat .
Ia, iveală veştigiile. unor biserici „de :zid,-care; existau. în. cele mai.im-.
U
BC

17
ARTA FEUDĂLĂ IN: ȚĂRILE ROMANE!E
portante! centre Cuib şi Giuleşti, tot din secolul: al XIV lea, în' vă-
cinătatea sinor “centre! voievodale construite în: “leran- sau în! 'piatră.?

RY
“În Olteniă biserica de lemn din mănăstirea: 'Dintr-uă "era" ar
data, după tradiţiă: Şi anume ştiri documentare, din: “vGacul al: XV-lea

RA
orii începutul. secolului! al XVI-lea; „cele din Zătreni, „Grârăeșii, "Do-

ricile“ "ae" lemii. din “Băpeluti, Schciă. 'şi Vânezi: / irnintesel de Vasile

LIB
Lupu? şi! “de veacurile” XVII și XVIII. Anul construcţiilor, “indicat! de
tradiţie, documente: Ori pisanii, 'rămîne un punct de plecare: Studiul
inonureritului luriinează, în! genere, problema!” Sa

TY
“O constatare se iripune.. Clădirile “de! lemn! evoluează !isi “trăiesc
dătorită: 'obicâiului de! a înlocui. treptat birnele' care au! 'putrezit” său

SI
s-au 'deteriorat;. Prin altele ' noi. În numeroase' 'cazuri; grinzi: 'de' 'şte-
jar împodobite“ cu: motive crestate! ori reliefate: și! purtînd inscripţii
ER
se: găsesc alături: da: grinzi 'de stejar ori. 'de brad: cu mult! mai: noi.
Trupul edificiului” păstreăză Lică acest î61 el&răente de acum trei său
a."
IV
UN

aie

Pretaceri şi restăurări. iiătrgduc; la rindul iâr elemente romanice! său

gotice, mai rar bizantine, luate din arhitectura de piatră- şi :cără=
AL

midă: Iar, în-interior,picturi murale de diferite vîrste: formează la-

olaltă. ansambluri. de inspiraţie și execuţie variată... :; ii
-; Întiietatea, ;cronologică; a ; monumentelor: dei lemn: din. ţara. noa-
R

stă „apare evident; în. urma studiului. Numeroase probleme, cer. însă
NT

deslegare, Cităm, Printre, cele. de. seamă, originalitatea, inspiraţiei şi

CE

meniul răsăritean. şi, “balcanic. relaţia dintre ediiziile. de lemn și, zi-
dirile de piatră şi cărămidă, decorul sculptat, Și cel pictat, diverşita-
tea caracterelor, regionale, şi, explicaţia lor, etc. “Esenţial rămîne un
/

fapt: sub înfățișarea. de azi, “edificiile. de lemn, „biserici. istorice în

SI

prima, linie,. atestă planurile originale. Elendente, constructive, pro-

cedee străvechi și motive decorative ne duc, la zidul lor, .cu sute
IA

de ani înapoi, în secolele: 'de care ne vorbeşte tradiţia. Decorurile

rurale, crestăturile : şi motivele 'cosoroăbelor, stilpilor” şi! laturilor
U

deiuşi 'şi ferestre'teproduc modele inspirate. dinitr-oilume străveche!

BC

18
 VIRSTA MONUMENTELOR ȘI DATELE DECORURILOR

Picturile din secolele XVII, XVIII şi XIX copiază ori se inspiră din
originale bizantine, orientale şi romanice din mijlocul evului mediu

RY
interpretate şi localizate. cu imaginaţie 'şi. măestrie tehnică. Apar
chiar teme din secolele X—XII ori anterioare vremii acesteia.

RA
În general pictura murală originală a monumentelor de lemn s-a
păstrat sub forma restaurărilor și a copiilor tîrzii. Aplicată pe pereţi
de lemn formaţi din biîrne, în edificii zguduite de vînturi şi. supuse

LIB
dislocărilor pricinuite de alunecările terenului, au suferit întîi ten-.
cuielile de temei Și „umpluturile de cărămizi şi mortar dintre grinzi.
Refacerile şi repietările. au .urmat una; alteia. Umezeala a ruinat

ITY
substratul picturii, iar fumul lumînărilor a alterat culorile. De
multe ori biserica a fost mutată din loc, călătorind departe. Pentru
aceasta: trupul ei“a fost desfăcut: şi recompus! de “două: său: de' mai

RS
multe :ori.::Picturile::murale: păstrate 'pe'pîhzăle de: suport au''tre-
buit:şi!'ele să fie racordate şi;:pe' alocuri: “refăcute. Compozițiile ire- E
produe! însă origirialele.': Refacerile și îidreptările : privesc: deseiiul;
anume! adaose ori 'lucrări neînţelese de restaurator; “tonurile” şi “ar
IV

monia 'coloristică.;.
Studiul: iconografic nu'e”stînjenit priri aceasta:
UN

întemeiat pe citirea atentă a ansamblurilor :si' analiza ămănuntelor,

el: ne! duce:la: izvoare și! "luminează. fizioriomiă unei luni artistice
deosebit de interesante...ii;:| -.:
e e re
Du ie
pape
-
v e În m petra
|
DIODE Po ri ceea: iii
AL

. .r - 7 . . - DI Ie R Pa | one ep poga,
ra lb pr Ta e Di a Da a Tir

rr opere pre dig Pata pere Da

TR

_f : > si ”, pi ă Aa 2 ! Pr j si

i ți i ! pi ! pi ! . j ' ] Mi i sa
EN

Nae ct fa | 1) EEE . îti ta talia „dă

Î.
Pit RI Ia - .€
« j „ti?,
, Na , ze a 533 E7
/C

pat ț c f 3 > Să j A Ei bai 7 i -

SI
IA
U
BC

2 CE
 sa « CT paie rea e pe Ţ sie mea Ci Ș Nr i 72

Di a e ada PUII m du tone Dr

at sei “PICTURA BISERICILOR DE UEM

ar cet -. EDER aaa

RY
RA
Că INI Xa
ta | iti i

LIB
er i, iti ci diana a e ce sa
„pe e
ia „ DECORURILE MARAMUREȘENE. mai,

TY
Ea
ÎN SI E DR a aa Date, cpi ga
ia . aiPa !
mire E SS ata Di PE ' pa aa miei ş e am

4! Picturile, murale ale. Maramureşului e au fost; executate. pe. pinză,

SI
aplicată pe pereţii monumentului... Restauratorii :au: zugrăvit. de-a
dreptul: pe. trupul. de.: “lemn ER
al- edificiului.; “acoperit cu :0. preparaţie
ușoară ! de var Şi . clei. . Golurile dintre: grinzi au:'iost umplute . cu
spărturi, de, cărămidă. și. tencuială, pentru. a:obţine “suprafeţe. netede.
IV

Preparaţia. de vara “acoperit această umplutură: şi :a 'primit ;pînzele

pictate.. Pictura. „pe pînză. lipită pe. suportul. de lemn: apare în:icoane
UN

„în.'Țara. Românească şi: Moldova, cu deosebire de secolul:al XVII-lea.

înainte de această dată se picta direct pe tăbliile. .acoperite.de:0 pre-
paraţie anume. Ne întrebăm dacă așa s-au petrecut lucrurile şi în
AL

Maramureș; -dacă s-a pictat, adică, înainte de secolul al XVII-lea,

de-a dreptul pe grinzile de lemn.. Picturile murale păstrate nu ne
R

dau voie să hotărîm în această privinţă. Pînza de cînepă şi de bună

NT

calitate a fost acoperită cu var (sulfat hidratat de calciu) amestecat

cu cazeină. Întins. pe suprafaţa pînzei într-o grosime de 1—1:/2 mm,
cînd se usca prezenta pori. Pentru a-i astupa, meşterii foloseau clei
CE

de piei, dat cu o pensulă lată. Culorile, puţine la număr şi neameste-

cate, sînt preparate Şi aplicate într-o temperă formată din. pulberi
minerale, cleiuri şi apă. Tonurile sînt limpezi, curate şi vii.. Albul
/

predomină în cîmpul compozițiilor şi portretelor, roşul, albastrul,

SI

verdele și ocrul-galben împlinesc gama. Nu găsim aur, nici nimburi.

În ansamblurile cele mai vechi am descoperit un verniu, format se
IA

pare din albuș; de ou, apă şi zahăr. Restauratorii au folosit alte specii
de verniuri.
U

20 |
BC

| a
 1 3" 44 PICTURA BISERICILOR'DE LEMN

Meşterii: „scriau“, adică desenau: conturile: figurilor: cu culoare

şi umpleau spaţiul dintre. acestea cu- totul 'necesar,:'întins: uniform;

RY
fără pete. şi accente, și fără modulaţii; Năzuinţe plastice: Şi figuri
monumentale nu apar. decit în monumentele; restaurate. în;veacul al

RA
XVIII-lea. Tot aşa de: tirzii sînt şi planurile: în, adincime. şi schiţă-
rile de:perspectivă aeriană. În pictura, maramureșană. originală, for-
mele, spaţiul. şi. cadrul: atmosferic sînt indicate ori sugerate. numai

LIB
Şi: lăsate pe seama fanteziei . Şi sensibilităţii privitorului; n
ap
îi
.
PE Lă
.

ITY
st sti si ICONOGRAFIA30 e i e n
E RS
-::"În monumentele de tradiţie bizantină, în: Bâlcani, Serbia, Rusia *
și “Țările -Române cupola ilustrează 'definiţia.: bisericii: dată ; de:;/,His-
IV

toria. 'eklesiastiki!.::Bisericile :maramureșene,! neavînd - cupolă, ilus-

UN

trează temă! principală: pe plânul median: al bolţii cilindrice a răvii,

iar! ilustrația! bisericii - e! înlocuită des 'cu ae eea' a! “ „jertfei liturgice“:
Meşterii” ău pictat astfel „Treimeâ€, Cele. trei ipostaze ale” Treimii,
AL

Dumnezgiu Tatăl, “Fiul cu' o cruce mare, şi! "Sfintul Duh: în chip. de
pottumbel, “sînt, încadrate dă. "portretele Evangheliștilor, şi de îngeri
TR

în. zbor. La Ferești, pe. valea Cosăului, Fecioara Maria: în picioare,

în „slavă“ şi orantă, încadrată de sfinți melozi, se “alătură celei. din-
tăi, teme. La. Călineştii- Josani, (Căeni), nu a. fost pictat, decit Dumne-
EN

zeu, Tatăl, încadrat de noi serefimi, fapt. datorit desigur: reștaurări-

lor.. La. Birsana, pe. valea, Izei, vedem. „pe. Hriștos, „înger al marelui
/C

sfat“, încadrat de Evanghelişti. Portretele Fecioarei Maria: Şi arhan-

ghelului Mihail, împlinesc. decorul; La Poienile. Giodului, .Evanghe-.
liștii sînt. pictaţi cu:simbolurile. lor, iar la Dragomirești, Iisus Hristos
SI

e înconjurat; 'de. cetele îngereşti.. figurate: prin. sțele...Pe- valea Marei,

IA

la Desești, aflăm aceleaşi. teme; iar la. Moisei, Maica - Domnului . cu

. Iisus în braţe şi Evangheliștii reprezintă juxtapunerea: a: două. teme
bizantine. Treimea''sub înfățișarea ăpuseană: pare.â-fi tradiţia veche
U
BC

21
 ARTA FEUDALA! ÎN: ȚĂRILE ROMÂNE

a: Maramureșului. Variaţiile arătate - se datoresc; socotim, unor în-

riuriri' iconogrăfice:transilvănene ori moldovene. ..:i:..... îcrrtri în

RY
În: abăida':est,-.bolta'a pierdut, “mai peste . tot, ascdrul: La 'Fe-
ieşi, 'distirigem: "portretul: Mariei'îni: picioare, aşa: cum e figurată: în

RA
moriumenite: bizantine, la Chios, în Veneţia, Palermo Ri aiurea. Tro-

mai riare parta a: montineritelăr bizaitine: şi: '6rientale, Dăliăhică “şi

s

LIB
româneşti. La: Budeștii-Josani, 'Treiimea: nu: este :pictată. pe :plănul
median al bolţii naosului; de aceea, restauratorul a figurat-o pe
bolta absidei. La Biîrsana,. s-a pictat încoronarea Sfintei Fecioare,

TY
iar la Șieu 'cetele îngereşti. Amîndouă temele, de origine occiden-
tală, apar pe zidurile exterioare a cîtorva monumente din secolul al
XVI-lea în Moldova. Cetele! îngereşti se văd la Veneţia,în catedrala

SI
San Marco, pe bolta naosului. Porumbelul, simbol al Sfîntului Duh,
încadrat de îngeri 'şi serafimi la PoienileER Glodului, e lucrul unui
” meşter. din'a; doua jumătate. a secolului: al: XIX-lea.: Decorul hemi-
ciclului cuprinde în -programele iconografice. ordonate .teme-chaie.ale
IV

înţelesului. În ;Maramureş, ne: întîmpină însă complicaţii. La. Fereşti;

UN

un, miel, simbol: al lui, „lisus, Hristos, e pictat, alături, de;îngerii. Trei-
mii la. Mamvri,. „de, încoronarea Mariei şi. trei : teme; evanghelice. (o
vindecare, Coborirea de; ;pe.. cruce. și: Învierea). „ Complicaţia.. e..ne-
înţeleasă, „Mielul, interzis, ca. „simbol, al lui lisus, de; Sihodul,
S „tpulan,
AL

ntimente. moldovenești. din. prima jumătate a secolului” al. XVI-lea.

R

'Treimea, la Fereşti,, apare și pe. polta naosului, iar temele, „evânghe-

NT

lice fac parte dintr-un program iconografic diferit, Alăturate Încoro-

nării Sfintei "Fecioare tulbură înţelesul "decorului. 1La Corneşti, ve=
denia lui Petru. “din: Alexandria e: vecina cu vestirea; lui Zaharia
CE

şi punerea în! “mormânt a lui lisus. Cea: dintii: temă, legată ae Sino-
dul 1 'de“lă! Niceea, 'apăre des în ':bisericile de: tradiţie: bizantină, de
obicei în! “abaidă, “la Broscomidie. €Cea: de- a doua” temă, e în legătură
/
SI

pare: a: fi acoperărhiatul Maicii: "Domnului (pocrăvul, „inspitată din

IA

acatistul: “Bunei Vestiri. şi“neobișnuită în 'absida de:'răsărit).

“În al.doilea'registru, tema principală figurează Sfinţi ierartii
rigrăvăi între coloane. sub. arcade. "Teme secundare complică uneori
U
BC

22
 “PICTURA! BISERICILOR DE LEMN

decorul. Astfel, lă “Călirieştii: Josahi, vedem : pe! cuviosul: Zosirnai“ şi

fariseul „cel falnic“. Primul e înfățișat în arta bizantină! şi 'româ-

RY
_nească împărtăşind: pe Maria Egipteanca,: decorează” mai pretutindeni
cadrul :ușii de intrare în: naos ori în .pronaos: La: Căeni,: 'Zosima e

RA
Singur în rîndul episcopilor și alături: de: alți cuvioși și călugări.: iPa-
riseul „cel falnic“ 6 rătăcit: din' seria; evanghelică ă;: parabolelor. Co-
borirea de pe.cruce. „aminteşte la rîndul ei'unrtip-iconogtrafie vechi:

LIB
„La Sîrbi-Josani, -Apostolii': :zugrăviţi''pe peretele absidei. est în=
vie > - tradiţia. secolelor. XIII 'şi XIV. li: aflăm, în: âdevăr, îni: acest loc,
la -Șeghiște în: părţile Beiușului:și de-a Tungul: munților; pînă: la ve=

ITY
„chiul Zarand, la: Strei: și ' Siritămăria-Orlea; iarcîn răsăritul. Transil:
vaniei; la 'Ghelinţa;: Dîrjiu, Mugâni: şi” aiurea. Constatarea e de!de-
osebit interes, fiindcă: întemeidză "unitatea iconogrăfică “a umori re

RS
giuni. românești: întinse: şi leagă Maramureşul de: Transilvania. Joan:
Evanghelistul ;apare la Căeni alături de 'lisus. pe. cruce. La: Budeștii-
E
Josani, Evangheliştii încadrează 'Treimea. Jertfa lui: Avraam, arhan
ghelul: Şi Iosua, vestirea lui Zaharia, sînt desfăcute: din “Vechiul Tes-
IV
tament.: Alte teme . decorează - faţa: dei. răsărit! :a tîmplei:.: proorocul
UN

"oil în Sfinta. Sfintelor, jertfa. lui Ghedeon, jertfa .lui Ilie; aflarea. ca-
pului lui Ioan: “Botezătorul, „şi un” episod: din. Apocalipsul lui''Ioan.
Jerttele apar ca figuri ale liturghiei, iar. aflarea capului Sfi ntului
Ioan, e în-legătură. cu portretul său.;
AL

e a ra n
În: biserica idin!'Bîrsâna, pe“ valea: Izei, peretele: absidei. ne: arată
cetele; îngereşti; Înălţarea! Sfintei Cruci şi Sfinţi 'episcopi.. 'Relevăm
TR

prezerița: primei teme, care'a alunecat de pe bolta naosului. Înălțarea

Sfintei': Cruci: alăturată: de teascul !de''taină,: de .vedenia- lui Petru
EN

din:-Alexandriârşi teme din Vechiul” Testament - (vestirea 'lui Zaha-

ria, jertfele lui: Ahab. şi proorocul'Ilie). La Șieu, mandilionul e alătu-
rat
/C

de „teascul de taină“ şi: aminteşte! ciclul» patimilor” ȘI -“marama

Sfintei Veronica; de' origină apuseană” (nu-aceeă a :lui:'Abgar, care'e
de origină: bizantină şi orientală). La Rozavlea, doi “Apostoli sînt de
0
SI

parterși:de 'alta'a lui Iisus. La Poienile 'Glodului “şi Ieud, temele

priricipale :sînt :Buna Vestire, teascul de taină ” și'iportrstele episco-
IA

pilor. La Cuhea, Ioan Botezătorul e:pictat' lîngă episodul” Salomeei

şi tăierii! caprili: Siîntului; iar Buna ! Vestire! apare în'rîndul Sfin-
U

țiloi” episcopi şi: alături 'de Iisus Bunul Păstori'la Giuleşti, Treimea
BC

23
ARTA FEUDALĂ, IN “ȚĂRILE ROMANE
e pictată. pe; faţa de răsăriț a tmplei alătri de episcopi. şi teme: din;
Vechiul Testament, a pi catia „iii E i aa

RY
u pu e EA pi
re i

„+ Absidele maramureșene. ilustrează, se. vede, patru 'tems: princi-

pale:, isus : Hristos, „jertfe. liturgică, Fecioara Maria. şi . Apostolii.

RA
Iisus, stăpînește partea. superioară; ia :peretelui şi : e înfățișat, 'ca. în:
arta paleo- -creştină, : printr-un miel sau: bunul păstor, într-unul :din:
episoadele, patimilor; în 'Treime ori în mandilion. Jertfe liturgică 'fo-.

LIB
losește, „figuri! (jertfele. Vechiul Testament), portretul sau episoade
din: viaţa; lui Ioan. Botezătorul, sau. teascul „de. taină“, Fecioara. Ma-
ria« -zugrăvită.; pe: boltă: sau: pe; peretele de iăsărit, e în: picidare: ori.

TY
în; genunchi; Și, încoronată. de: Treime.: O. aflăm' în: -Buna. Vestire. sau
în înfăţişarea „din ; procov.:- Apostolii fac „parte! dintr-un. tip icono-'

SI
grafic, iar.Sfinţii-episcopi dintr-un al:doilea: Cel; dintii-e. de origine
apuseană. șis:tradiție; medievală, cel de-al. doile mult: mai;:vechi,
a, e:
ER
de origine „bizantină. Cetele :îngereşti figurate înî absida de. răsărit se
xleagă, tot de, tradiţia apuseană... îiE7 RI: dead
- i ue tt
EI
a
IV
.Bolta:naosului: (planul median), pagina întîi 'a- decorului :pictural.
într-o. biserică; arată: de obicei, în Maramureş, "Treimea încadrată de
UN

Evanghelişti:: Bolţile': cilindrice ale bisericilor. de lemn au: fost dese- |

ori ruinate” de. :Dloi,. decorul lor a trebuit refăcut de două său mai
AL

credera, Preimea, sub. aspectul 1Tatălii, pătrin cu- barba albă. şi pi

tînd; globul;;a.. lui. Tisus purtind: cruce: şi a Sfîntului Duh: în- chip de
suprafaţă. portretul :-lui.
R

porumbel. 'La:origine: s-a pictat, pei:această

Țisus, încadr at, de; Evanghelişti (ceeace :corespunde tradiţiei :bizan-.
NT

tine), sau: cetele îngereșţi în, jurul lui Iisus Hristos:—.Cuvîntul „prin.
carele toate s-au, făcuti,: „cel: ce-a făcut cerul: şi. pămîntul“. Aceasta:
CE

potrivit. unei: tradiţii romanice. făurite, îîn. Orientul: cteştin:! Pe. pe-
reţi,.. cele;:mai, -numeroase;. teme, sînt, ;inspirate . din Vechiul. Testa:
menţ,» Zugrăvite, pe poalele: bolților, la. partea superioară. a pereţi.
/

lor :și;. înu.multe :biserici;. şi: la „partea. inferioară, alături. de.:teme

SI

evanghelice,: cuprind steme .din. Facerea zugrăvite; în: ordine,: pornind:

de; la, „facerea lumii“. Lipsa: de-spaţiu „a. obligat: însă :pe: meşteri: să.
IA

aleagă. Această: operaţiei inesinteresează.; ii iai ci i ola

La Fereşti, vedem. scara; lui, Iacov; teme: din viata. lui: iDaniel,
U

portretul lui: Enoh „;cel-.ce sza răpit: la cer&,. arhierei. ai: Vechiului Tes-
BC

24
 OLE? PICTURA BISERICILORIDE LEMN

iament şi carul de focal: proorocului Ilie.:La: Cornești, lîngă “carul

RY
de foc, apare 'lona scăpat din pîntecele” chitului. La „Budeştii-Josâni,
după primele teme din Facerea, urmate : în. ordine, '&ste pictat pa-
vadisul 'cu bogăţie ' mare de'amănunte.:La' Şieu întîlnim: teme! noi:

RA
turnul Babel, potopul şi Moise care înalţă” şarpele în. pustie, la Rs-
zavlea, potopul, tirnul "Babilonului ŞI teme din“ “viaţă : lui "Moise

LIB
(aflarea; “pruncului pe: apă, muntele Siriai şi “arca alianţei); La :Poie-
nile Glodului,: alătui:i” de! 'sceniele: dezvoltate “ale:
' creaţiei, vedem: pe
Lameh, care 'săgetează. pe Caiii și! “uciderea cu pietre. a protomiartiru:
lui Ştefan; iâr'la Ieud, lîngă episodul! lui: apare Samatineanul răilos-

ITY
tiv. La! Cuhea, 'scenele. din Facerea” sînt scoâse în'ralief'prin trata
rea lor! în plăriuri și încadrarea, în peisăj: da Valeni sint zugrăvite

RS
şi Gomora, Juditai şi: :Holoferii, David: plingînd” moăttea! lui: “Absalnă:
Temele dir: Vechiul! iTestâment sînt! rupte! dintrzuni ansarablu': dez-
E n. ta €
voltat. Tzvorul'a putut fi:o Biblie ilustrată. DO BOT Ai
IV
: Temele din Noul: Testament sînt 'relativ rare. Tiustrează - „ai
nuni“ ale lui. Iisus: și: “Patimile:: “Uneori” le aflăm pictate: printre” te-
UN

mele Vechiului: Testament. Nu 'se: urmează în ordine ! Şi e:gr eu de

înțeles - 'criteriul': alegerii: “La Ferești, s-au zugrăvit scene: reprezen-
tînd! episoadele evănghelice:! „cei “fără: de. păcat” să. arunce: piatră“,
AL

ungerea picioarelor! lui Iisus cu mir, pregătirea crucii pentru răstig-

nire și drumul: crucii; “la: Cornăşti, fiul risipitor, bogatul câre vrea
să-şi 'zidească -tainiţi.” “Spălarea picioarelor, 'Cina cea de "Taină, Ru-
TR

găciunea pe. “muntele: Măslinilor, Prinderea lui: Iisus: şi! alte: işapte
teme: inspirate” din“ Patimi şi din Evangheliile Învierii.! Biserică din
EN

Budeștii-Josăni nu arată în” naos: nici o temă! evanghelică (temele

ilustraţia Patimilor; la fel şi în biserică din Sat-Şugzataţ “La Bir=

/C

sana, ilustrâţii” inspirate! din. parabole :se: văd. alături!:de: lisus în

templu, de Patimi şi de duminicile 'Penticostarului: La: Şieu, -Pati-
SI

„mile sînt pictate lingă “liberarea lui' Petru "din; închisoare, "uciderea
cu pietre a Siîntului: iarhidiacon. Ştetan, "moartea. bogatului nemilos-
IA

tiv, fiul risipitor, vameşul și! fariseul și orbul 'din 'naștere.: Decorul
din: Rozavlea dezvoltă parabola fiului risipitor. și' cuprinde teme. din
U

Patimi şi Evangheliile Învierii. La Poienile Glodului, “apar numai

BC
 ]

ARTA FEUDALA ÎN- ȚĂRILE ROMANE

Patimile. ca şi. Ja. „Ieud, unde s-a zugrăvit însă. şi) Înălţarea Sfintei
Cruci, Ia; fel, şi la: Cuhea.: În „biserica din. Dragomirești. sînt numai

RY
duminicile Penticostarului; iar la, Văleni, Iisus, în templu, teme, din
Patimi şi. din Penticostar, ca în, biserica. din, Sintesti La Desești; au

RA
fost ilustrate:numai Patimile; ... cn atoar Î Dare ret
"Pictorii maramureşeni. au zugrăvit astfel 4în, naos; .de preferinţă,
Patimile şi , Evangheliile , Învierii. urmînd . succesiunea. „azătată, de

LIB
Evangheliar,. Din viaţa; lui Iisus, nu apare. decit; o singură. temă, lisus
în. templu,.iar din: învăţătura, lui, numai, două 'sau trei. teme. qi „i
| iiÎn ; Maramureș, - „pictorii: „au. așezat, pe „pereţii pronaosului, “în

TY
primul. rînd, -temele legate de; cele. din-.naos pentru .care, n-au, găsit
'loc în: această parte.a bisericii. Aflăm astfel, la. Fereşti,. Iisus Şi sa-
marineanca,: vindecarea: :soacrei lui „Petru; la; „Corneşti, fuga în.
î Egipt

SI
şi. ungerea. cu. mir..a; picioarelor, lui. Lișus, la. Sirbii Susani teme; din
ER Da
IV

„Terna, principală “Judecata. din. urmă, ocupă. pereteleca e şi,

UN

Zana

deseori, se. întinde, ;Şi pe ceilalţi petre pereți ai,

£ încăperii, , Nu: 1ip-
cp
AL

eee pg ag ha raae
R
NT

„a-i

pe. Moise. şi David. Ta - Desești, "e valea „Marei,, prooroci. apar „cu
CE

'simbolele lor şi, inscripții liturgice. „n îi it pet pi

| „Portretele: de..Sfinţi militari, doctori ' fără de, ar ginţi, nărtarisi-
tori, cuvioşi şi cuvioase, pustnici. 'etc.:sînt rare; în: bisericile ;mara-
/

mureșene, Nu. lipseşte Sf. Dumitru „izvoritorul, de mir“. Nu se :văd

SI

sinoadele ecumenice, nici imnele închinate :Fecicarei Maria, iar..pen-

tru Adormirea Maicii Domnului: s-a găsit 'loc;rareori..În' linie; gene-
IA

rală,. alegerea. temelor apare. strîns legată, de, „intenţii, didactice; Și

.moralizatoare,i,j,.!. A aaaaadi
U

ii Oa ,ec
BC

26
 : : PICTURA BISERICILOR
DE LEMN

-:;1, Pentru a desluşi tipurile: iconografice și principiile :călăuzitoare,

trebuie să: amintim restaurările. .care au, introdus mai întotdeauna

RY
dezordinea, .complicînd; decorul.cu teme: luate. din decoruri: murale
de.aiurea;' din cărţi ilustrate,'stampe. și icoane. Observăm, îri al doi-

RA
lea: rînd,:că absida de. răsărit şi pronaosul 'îngăduie: singure::preci-
zări.. În-.cea dintii descoperim două tipuri iconografice'şi două 'trăâ-
diții: una: de origine. constantinopolitană, .cealaltă . de inspiraţie ori-

LIB
entală trecută. prin. Apus.: Le corespunde: amîndurora „un: cadru. ar=
hitectonic inspirat, : la-.origini, în arta: paleocreştină, -. din ...:statuile
aşezate între :coloane: sub. portice.. Legătura: temelor se poate: 'înţe-

ITY
lege, iar. portretele de: ierarhi, înfățișează personaje ale: lumii. creștine.
: .
o. a ! Me ă pe FER 11 d Ia EI “
e ii SI aa îm aia ii opta

, dj o d . îl dag eri Ma . . ee RI da E IP e a “pia! ,

RS
.. i . -p. - - . e . Do ” . .
A : dna , [a “ aaa 2, .
a e DZD Da. PE Di 3
a La
ep zi
gi, :
ae :

„SK Ra E ie
| - . , A: cr
„e iri | str :
Timplele, cu. voia maramureșeană. tranităirii (truntaie), sînt. în
IV
Marămureş organizate. în două chipuri. Cel dintii, tradițional Țărilor
Române” şi “Balcanilor, cuprinde, icoane rînduite în. zone suprapuse
UN

şi. în, cădru arhitectonic, „Arată, în creştet, pe isus răstignit ȘI, în

picioare; "de o parte și, de alta a crucii; pe Maria: Şi: Ioan Evanghe-
listul, “srdureraţi.. Cel „de-al doilea, carăcteristic Maramur eșului, e
AL

formaţ dintr-o ilustrație, bogată,. dominată de o idee centrală;. Amin-

teşte de. aproape tîmplele catalane din bisericile secolului al. XIV-lea
TR

şi sînt asemenea. unor, mari „retables“, icoane. impunătoare luminate

de ideea jerttei Mintizitorului
| .
ii O: (ua DOI at o. Pi aa îs (O tte
EN

” Pa " . - : a. . . , ta a... .
it aa pi, Ta ae
/C

„:Xemele, Pictorii, maramureșeni, ilustrează cu predilecție. un, nu-

măr: de teme rar întilnite :în. arta:noastră veche şi; în -aceea a ţărilor
SI

” de tradiţie bizantină. Din „Vechiul Testament, nu lipseşte “istoria lui

IA

Lameh, ilustrată în două sau mai multe; tablouri. Lameh a fost fiul
lui -Mathusalem și tatăl: lui Noe (Facerea, 5, 25':şi 28): ,,Lameh;.a
luat două. femei, pe Ada și Sela. Ada a născut pe Sabal, „tatăl .ce-
U
BC

27
ARTA FEUDALA! ÎN ȚĂRILE: ROMÂNE

lor „ce: trăiesc îri: corturi la turme“; Fratele 'lui se numea Tubal, „t
tăl tuturor celor ce'cîntă: din chitară !şi: din cimpoi“.::Sela::a secat

RY
şi. ea: pe 'Tubalcain, care 'a' fost făurar. de unelte de -aramă: şi. de
fier; .„şi:'sora-'/lui se .chemă Noema“ .(Facerea,: 4, 19—22)..-Pictorii

RA
s-au inspirati mai: ales. din capitolul :4 din :Facerea (4, 23-25): Şi: a
zis Lameh icătre. femeile'sale:; Ada și. Sela. ascultați glasul meu. Fe-
meile lui :Liameh, luaţi: aminte. la-.cuvintele. mele. Am .ucis un 'om

LIB
pentru''rana'mea şi un:tînăr pentru: vînătaia mea. Dacă pentru. Cain
vă: fi: răzbunarea: de șapte. ori,: apoi pentru :Lameh de şaptezeci: de
ori; cîte! șapte, O 'ardoua;temă:rară, ilustrată.în Maramureş, e 'lupta

TY
îngerului. (maramureşenii zic; arhânghelul” Mihail): :cu. Valaam, vrăji-
torul. Este inspirată din Numerii (cap. 22, 2—5, 23—36). Israeliţii

SI
veniţi din Egipt au ocupat o parte din. teritoriul Amoreilor. Balac,
regele moabiţilor, „văzînd. toate cîte făcuse Israel amoreilor....a
ER
trimis soli la Valaam“ ca să-l roage să vie să blesteme popor ul Tai
Israel venit, din Egipt, care i-a cotropit pămîntul. Dumnezeu i-a
apărut. însă 1ui! Valaam: a i-a “poruncit să' nu 'bleșteme poporul lui
IV

Israel, "pântru « că acesta. e. binecuvintat de EL. îmbiat puternic, însă

UN

| aprinse; mihia lui Diurihezău; iar înger ul Dorânului s-a seuilăt ca să-l
mustre' pe! cale“ La întirapinat, pe cînd venea "călare, pe, asină “lui
AL

şi La! silit să! Tecunoască puterea lui Duninezeu !şi să-i împlineașcă
voia, "Pictorii „mâramiireşeni fratează |„pe larg! tema aceasta” şi o
așăză ' pe. "bolta; său. pe peretelg: naosului la locuri în vază, Nu Ştim
R

dacă îi' atribuie în “acelaşi timp vreun “înţeles! de ordin politic.

NT

Samson și istoria lui au drept izvor cartea Judecătorilor. în

arta bizantină și a Orientului creştin, Samson a fost considerat
CE

drept o: „figur ă“ a lui Hristos; iar episoadele dărîmării templului şi

smulgerii porţilor cetăţii Gaza din Siria drept simboluri ale Învierii.
Cetele îngerești'sînt în număr de nouă; sînt descrise de Dioni-
/

sie: Areopăgitul-în Ierarhia: Divină. Formează trei "ordine: şi: cuprind

SI

serafimi, heruvimi, tronuri, stăpinii; vir tuţi; puteri; căpetenii, 'arhan-

gheli şi'iîngeri:! "Arhanghelii, pictaţi 'în 'Țările Române, mai:des în
IA

Măramureș, au. nume:terminate: întil, cuvînt. ebrâic -care: înseamnă

Dumnezeu. Somnul! Şi scara.lui: Tăcov sînt pictât&'pe bolțile: și pereţii
U

bisericilor nu! numai 'în -legătura' cu 'ilustraţia: bibliei,:ci 'şi. din altă.
BC

28
 11” PICTURA BISERICILOR DE LEMN.

pricină. ilacov,ca::să: doarmă şi-a. rezemat capul: pe. o:piătră,.pe care;

a: închinat-o ;lui Dumnezeu, după cea: uns-o, cu.:ulei.. Aceasta a:de-

RY
venit. simbol al altarului bisericii creştine. ; --ș:.: PI a iti stu
„ Decorurile, murale: din. Maramureș inspirate. din-idea .. jertfei : —.

RA
și.i- întemeiate. pe principiul, că aceasta: este închinată. Treimei: — cu=
prind mai: multe imagini. Cea :mai des întilnită este „Filoxenia: lui:
Avram dei. tradiţie:*,
bizantină. (Facerea, 18,:1-—15).:Apare; ilustrată:

LIB
la San; Vitale din Ravena,. alături de. jertfele „lui. Avel.şi: Melchise-!
dec, în Capdocia şi în-. Bulgaria. În: Oltenia, filoxenia lui: Avram :se
vede, pe timpănul..ușii;:deiintrare în naos,;la: bolniţa: Cozieii şi: la:

ITY
Surpatele, unde: tema. e dezvoltată în: patru icoane. În. Moldova,o;
vedem. la mănăstirea: Humorului;la :Hlincea :şi: aiurea. Înălțarea lui
Ilie şi:.carul lui de:foc.se leagă de :teme. preistorice:şi-anume''de ca=

RS
rul:.soarelui.: În “arta: antică: apare în lsgătură cu apoteoza :împăraţi-:
ților; iar în; arta creștină, :în: legătură: .cu euharistiă. Ioan. Gură-de-.
Aur şi: 'alți comentatori. au -explicât că: și. carul „şi : caii. care.'l-au;
E
înălțat, peillie. erau cu adevărat :de foc: Înălțarea' lui Ilie:e- cuprinsă:
IV
în. rugăciunea străveche creștină de: înmoirmîntare,: numită” cominen-=
datio;animae:.:,Libera doinine animam 'servi. tui:sicut liberasti. Elia.
UN

de. miorte ;communi“;: Simbol funerar a devenit mai tîrziu; o »„figură“:

a.» Înălţării: lui Iisus. Tema e ilustrată în biserica domnească din Tîr-
goviște, la Bărbuleţ şi Hurezi. Nu Lipseste din majoritatea biserici- |
AL

lor transilvănene...» E it i
În. cîteva, biserici ; maramureșene . -se.văd. două. personaje ! care
TR

poartă. unul. în«;urma altuia, pe o .prăjină sprijinită de. umerii» lor;

un! 'ciorchine.. mare - de 'ștrugure.. Se.ilustrează ; astfel .o temă apu-.
EN

seană,.căre are: dreptiizvor comentatori medievali (Isidor din Sevilla.

şi: alţii)::4,Moise. a.:trimnis;:12 cercetași! în - "Ţara. Canaanului.. Aceștia
șpuseră, la întoarcere,:că n-o:să se.poată ;aşeză evreii în; ţara .făgă-
/C

duinței.. Aceşti 12;cercetaşi. sînt „scribii: și: fariseii care au convins.pe

„evrei şi i-au: făcut.sănuw:creadă în: Hristos. isus era 'doar. printre:ei:
sub chipul ;,,ciorchinelui:.de: strugure. minunat“.. Strugurele acesta
SI

l-au adus .din' Canaan. doi. din .: cercetașii trimiși . 2... Ciorchinele |
IA

„mistic“ este.lisus al cărui.sînge a:umplut paharul bisericii“: Per-

sonajul. care pășeșteîn -frunte,: neștiutor,;.
stă..cu spatele la adevăr,
asemenea. poporului evreu. Cel: de-al doilea: purtățor: al: prăjinii. e cu .
U
BC

29
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

ochii țintiţi 1 ciorchinele-de strugure și închipuie peimgenti care,

pp tu e

RY
ciorchinele de strugure e tot:de- 'orâgine apuseană':şi ": uimită !: în”
Franţa: „le pressoir mystique“; în: românește: teascul de taină: Tema

RA
neaflată: la: Bizânţ, în. Orient, Rusia și în arta românească. de la Sud:
şi: Est de Cărpaţi ca şi 'îri' Balcani, nu lipseşte din Maramureş, unde
e pictată de obicei cu multă grijă.: Hristos stă. pe. căpacul' sarcofagu-

LIB
lui: lui; din' coastă străpurisă-de'larice! ă crescut: 6' tulpină” de viţă. de
vie. încărcată ' de frunze şi! struguri. El stoarce cu amîndouă mîinile
strugutii,:al căror :suc'umple un potir. Izvorul. temei .e în -Numorii

TY
(95,24) şi: în 'comentăriile: lui Isidor din Sevilla (Glosa ordinară).
_Bristos: „îngeri! al' marelui sfat“; temă inspirată -din:Isaia, (cap?
9, 5—6), e: rară ;în':icondgrafia răsăriteană. Ilustrată în: Maramureș,

SI
se: întîlneşte: şi! pe : boltă absidei principale din: mănăstirea. Suceviţa
ER
în Moldova, în piserici: ardeleneşti' din preajma: Sibiului şi :în' biseri-
cile! mănăstirilor :Cernica şi iPasărea de lîngă: București. '' lisus ::pe
cruce; pictat pe .peretele :hemiciclului absidei de răsărit, :aminteștelun
IV
vechi :tip: iconografic întîlnit la: Santa: Maria Antică în Roma. La 'noi
apare! 'la : Streisîngeorgiu şi Sîntămăria-Orlea din Transilvania. (se-
UN

colele : XIII :şi: XIV): Figurat 'în: absida principală, 'îl: vedem: în 'bise-
rica' domnească : din Tirgoviște (pictură din 'veaâcul'al XVI-lea, 'res-
tăurată în cel de-al XVIII-lea).': DT ti
AL

În Maramureș, portretele celor 12 Apostoli se văd pe: “peretele

absidei: de răsărit, lucru; neîntîmpinat: în arta "Ţării: Românești: și a
R

Moldovei. Faptul reprezintă:6" tradiţie, şi un 'tip iconografic: din: se-

NT

colul al :VI-leă:"Pictaţi : în': muntele. Sinai şi 'în Ravenna, la: San

Giusto, îri Trieste; la: Cefalu și Monreale precum şi: în arhipeleagul
Veneţiei, reapar în: Transilvania: în: bisericile-din. Strei şi: Sîntămăria-
CE

Orlea. Înălţaiea crucii: se îatilneşte des în Maramureş! că şi în toată

Transilvania.:E:zugrăvită: în: chip ! “deosebit :la' Sîntămăria-Orlea.: A-
minteşta ceremonia celebrată la: Constantinopol: în:ziua: de 14 :sep-
/

tembrie anul: 614;! “Legenda: crucii împodobește, la'sfîrşitul: secolului

SI

al. XVII-lea, .bișerica -priricipală;din Hurezi: şi: în- Moldova, biserica

mănăștirească de la Pătrăuți înălțată de Ştefan .cel Mare. ra
IA

- -Portretele: sfinţilor. episcopi. se: văd pretutindeni în:'monumen-

iale: bizăntine: și apusene. Tradiţia le: rezervă. un';loc de cinste: pe
U
BC

30
 "i. 7 "PICTURA BISERICILOR DE LEMN

peretele, absidei, principale, unde. sînt înfăţişaţi ' în. picioare, înveş-
mâîntaţi bisericește, adăpostiţi sub arcade şi coloane (tema. e legată

RY
de liturghie). Îi vedem .liturghisind în Serbia,:;
pe, unele epitafe bi-
zantine;, acel. din „Ohrida. de, pildă. şi la Strei-în “Transilvania, ; În
relație. cu. “tema liturgică a „mielului. jertfei“, (amnos); sînt. zugrăviți

RA
în. monumentele. bizantine și. în: pictura românească. S-au pictat
portretele episcopilor celebri ai Jumii creştine, anume, pentru;;po=

LIB
menirea lor, şi reproduc, concepția constantinopolitană, ai Bizanțului |
inspirată, din „elenismul antic.. Aşa apar la. Sintămăria-Orlea ;iși în
Maramureș. în bisericile din această din.urmă, provincie, în cele mai
multe, cazuri sînt numiţi „„patriarși“. (patriarhi).. E vorba de o; „con=:

ITY
fuzie; ,- patriarhii „Vechiului: Testament sînt zugrăvisi la Muntele

RS
tele noastre e xvorba: de Sfinți episcopi: ai, pisericii creștine. Meşterii
maramureşeni. au, pictat 'cu predilecție portretele „episcopilor căr-
turari. și mari. predicatori, în vreme ce,.în: Moldova, aflăm episcopi
E
„doctorit;. teologi,; „tăcători. de minuni Şiimărturisitori, În, „Ma-
IV
ramureş, me întîmpină „apoi, des. papii Climent,; Leon,, „Ipolit, şi: Gri-
goe şi pustnici în frunte cu Antonie cel. Mare. ri E :
UN

„1: Sfântul, Climent,r papa. Romei, a lăsat o scrisoare. încadrată de

biserica din Siria îii Sfînta! Scriptură. Cuprinde. lămuriri despre:pre-
oţie şi episcopat, rugăciuni și descrieri: filozofice privitoare la .ordi-
AL

nea lumii, precum

și însemnări istorice asupra persecuției. creștini-
„lor și. moartea Apostolului: Petru. Papa Ipolit,'mort. în anul 235,
TR

scris. grecește și+s-a ocupat în. Philosophumena,. principala. lui; lu

crare,..de eretici, astrologie şi: magie.. A lăsat,un comentar asupra
proorocului Danielşi 'scrieri despre învierea trupurilor,; euharistie: și
EN

relaţiile. Logosului! cu 'Tatăl., Leon. 1. (cel. Mare), papă; în secolul. al

V-lea, a lăsat predici'clare și concise privitoare. la, probleme. teolo-
/C

gice (cele „două naturi“. ale lui Hristos, „biserica;mijlocitoare“ :pen-

tru iertarea păcatelor etc.). Grigore cel Mare (papă dela 590—604), a
organizat asistenţa publică şi 'misionarismul. Alături de. alte lucrări, i
SI

se datoreşte scrierea numită Sacramentarium Gregorianum.. i

Dintre „Părinţii . bisericii răsăritene: nu lipseşte . în Maramureș,
IA

mai niciodată, Sfîntul, Gherman al Constantinopolului,, care a. scris

despr e cultul icoanelor și. despre „Maria. Historia Eklesiaștiki, lucra-
U

34
BC
 ARTA FEUDALĂ! ÎN ȚĂRILE; ROMÂNE |

„_rea'sa erudită, izătează) despre” chestiuni „burgice. A “murit” la

Ş anul 773. PIB je a a reia e i

RY
i Printre episcopii: “pictaţi - în: “absidele; iharârniuteșene 'veaâiii pe
Ioan! patriarh: E vorbă poate: de 'Ioan: arhiepiscopul! Ierusalimului;

RA
„căruia! se! atribuie: descrierea'' Adorimirii Fecioârei: Mariă;: sau” "de
- Ioan'i din! Damase' (675:=-745), aurul: din marii teologi! ai! bisericii: răi
| sătitene. “Dogmătist și! exeget, 'ă compus: predici Şi 6: expunere clară

LIB
„a: "credinţei" :ortodoxe? A: lăsat "studii - privitoare“ la icoane, „cultul
-moaștelor și: “al'Fecioarei: Maria. Alături. de el: apare uni episcop sau
“pătriarh L-1 Teodor, Nu știm! dacă''e Teodor din Mopsueste, 'comen-

TY
tatorul pibliei: și mare'dogiratist,. sau Teodor :Stiditul, părsonaj! ce-
lebrii'în istoria” bisericii''bizantihe. Teoria "episcopilor 6 Hhtregităîi
| picturile 'de! trădiţie: Bizantină: prin portretele: sfinţilor: Nicolae, Va-

SI
sile” cel Mare, Ioan! Gură “de-Atir şi Grigore din Naziâhs, Atanasie cel
ER
“Apar: “cateri doi ''saii “trei dititr-ăceştia” Tati însă: despe Maitarie!
pustnic și'ăutorde 'omilii: (mortila '390), Efrem Sirul: (305—373),'exe-
IV
- getp predicator 'ţi”poet,'ăiitotuli'celor 77 'd& carmina! nisibena,: cule:
1 gere de omilii și imnufi;: Sofionie:'din'
Damăsc, imort'în 638; curînd
UN

după cucerirea: Ierusalimului.'de arabi, “(a scris, împotriva: ereticilor

"şiv:asupra. celor: „două firi“: vale.lui” Hristos) și Pâtriarhul : Nichifor,
ridicat întru apărarea icoanălor:: i ba etalare Sitiocatea fa ci
AL

"În rîndul: patriarhilor: vedenă:! des -pe“ Sinitur "Antonie; pustnic

egiptean: mort la: :356 în: vîrstă "de .105 'ani şi: pe: Pahomie, întemeie-
R

torul: chinoviilor “călugărești și 'al mănăstirii 'Tabennă' din" Tebaidă :(a

NT

. compusîn limba coptă'cea dintii regulă de: viață 'mănăstirească și-a

“murit în anul' 436);'pe Marcu Pustnicul, numit: în Maramureş „pă:
tintele nostru Marcu“ (a. trăit; către sfîrșitul secolului-al IV-lea şi'a
CE

lăsat “scrieri ascetice; tratate. dogmatice și polemice). În cîteva bi-

E serici: marămureșene' aflări- porizetiil! lui Petru Movilă, din familia
/

lebrului! colegii din âcâsti oraş. Apăre de bună seamă în egătură «cu
SI

Mărturisirea' ortodoxă, celebra sa scriere... iii :

"Portretele Sfinţilor Zosima și Măria! igipteaiicai lipsesc! rar din
IA

scorul pisericilor” mâtraimureşene.! ' Ahinţesc împărtășireă în “pustiu

a “acesteia . din” virmă 'decătr& cel-dintii. Teriâ!e ilustrată* într-un
U

35
BC
 7 î PICTURA BISERICILOR DE LEMN

manuscris, grecesc -din secolul;.al: XII-lea;și :reproduce.: un: model

mult mai vechi. Pictată des: în Capadoria, 9! ailăm, în „secolul :al

RY
gov, "monumente! datate diniacecași vreme; în a i pi ci sut,
Portretul Sfîntului Dumitru ocupă în ; Maramureş, un: loc: impor-

RA
tant,. E, încadrat, de: teme, din istoria: lui, .din care nu; lipseşte: lupta
lui ;Nestor. cu Lias,, Pictorii s-au: inspirat din! minei sau” au! copiat

LIB
icoane celebre ale, lumii bizantine, Mineiul. pe;.octombrie, la. data'-de
26, povestește, pe: larg. cum, sfîntul, care trăia. la 'Thessalonic, aifost
pus ;la..închisoare: de, împăratul Maximilian. «Din. însărcinarea. aces-

ITY
| tuia a, fost: pornită. o întrecere în-luptă dreaptă între, Lias, omul: îîm-,
păratului. și Neștor, un -tinăr “inimos,. Înainte de întrecere, Nestor a
cerut ajutorul Și binecuvântarea, Stîntului Dumitru, care.-era în „tem-

RS
niță. Însemnat, cu. semnul crucii de; N Nestor. a luptat, a. învins și a
omorît. pe; “Lias, Împăratul, a..trimis la--moarţe şi, pe: Sfîntul, „Dumitru
și pe Nestor, Unii cercetători au Yrut, să.vadă în prezenţa. luptei lui
E
N estoreu Lias pe .pereții;: bisericilor maramureşene. o. aluzie inspiraţă
IV
din; istoria, poporului, românesc, din Transilvania... ie îsi Dutu
:":* Parabola. fecioarelor; alăturată, judecății: din urmă. se întimpină
UN

în Hiaosul'.sau :pronaosul' bisericilor:;maramureșene:;; În 'apus, tema:-a

fost: sculptată! la Amiens, „Bourges, Notre Dame: din - Paris, Reims;
Sens,: Auxerre, 'Laon.:;,La':glose ordinaire“ explică. că fecioarele, în-
AL

țelepte,:în:număr. de. cinci; închipuiesc: cele: cinci: forme: ale contem-

plaţiei: interioare: 'Untdelemnul -care 'arde: în “lămpile - lor este „dra-
TR

gostea,virtutea::supremă. Cele .cinci fecioare::nebune simbolizează;

.su-
la rîndul lor, bucuriile: celor cinci :simţuri care 'duc la:rătăcirea
fletului: şi sting -flacăra. dragostei. : Parabola: „fecioarelor; asociată ju-
EN

decăţii 'din urmă:se vede ilustrată în capitolele: sculptate de la Tou-

louse:şi- Saint-Denis; și la: Sîntana de:Mureș:în Transilvania: În :pro=
/C

naosul bisericii: din Dragomirești (Maramureș), alături și în legătură

cu din Apocalipsul
judecata: din :urmă,;-apare o. temă; inspirată! lui
stă-
Ioan: patru îngeri aflaţi în :cele. patru :unghiuri:ale pămîntului:
SI

pinesc cele patru -vînturi. ale pămîntului ca să'nu bată. nici: pe :pă-
mînt;inici pe: mare, nici asupra vreunui copac. în. Apus, tema:a;fost
IA

ilustrată în' chipul unei. roţi, roata 'lumii' (Fortuna labilis). Reapare
sub':aceâstă formă în biserica: din “Rășinari. (Transilvania), la exte-
U

33
BC
ARTA FEUDALĂ IN ȚĂRILE „ROMÂNE

mor, Roata cu'8; spiţe. ascuţite: se. vede- şi pe: sarcofagele. de: „Pluinb

Y
din Provence, datate din secolele III şi IV; ai ei ii

R
“Aşezarea. temelor 'ilustrate! se urmează în: Marâmureș în “două
feluri: pictate în frize şi. în: tablouri: Cel dintii Sistera e: de Origine

RA
orientală; se'.vede în''Italia! "meridională; “în Bâlcâni şi în” „Țările
Române, Are drept origine „rotii“ slusizaţi “Cel de-al doilea sisteni

LIB
a. "decora: pereții monuientelor cu: “4ăblouii incădrătă şi izolate! prin
spaţii: de! proporţii variate. În” Mărămiureș! ariiridouă' Sistemele ne

TY
întîmpină pe: pereţii! “bisericilor ! de lemn“ şi “par în Iuptă” “unul cu
altul. “Frizele. au venit: pe calea sîrbească Și: 'din' Apusul. ităliari (că-
lugărimea: din Băsilicăte); tablourile: dini "Constantinopol (Mănăstirea

SI
Peri din Maramureș! era 'stavropighie! pătriarhală).-: iasa

ER
* Peisajele arhitectonice cuprind. în: “Mararaureș! tortătăţe şi case
tansilvănene; turnuri şi” terasă, bisărici! de stil! „lombard“ sau, ba
roc :cu! “cupole: “bulbi: la “Rozavleă;; „Borşa! Și: “Ieud. În alte : biserici,
IV
descoperirh încercări: de'a 'reda: peisaje: arhitâctonice 'din Palestina;
UN

pretoriul lui Pilat, „scară 'sfintă“! coloână” 'âpostolului! Petru. TăBir-

sana;'vedem: faţade de palate feudale. și: portice 'cu. coloane;la' Căli-
neşti, 'Budeșştii-Susani.. etc; edificii. occidentale. din“'secolele: XIII şi
XV. “În -cel:diniurmă exemplu, pictorul:a compus o! basilică detip
AL

oriental: cu campanile: medievale!:În zugrăvirea. temelor:din Facerea;

aiifolosit coline, insule cu! copaci: etc... Arhitecturi istorice, inspirate
TR

ori!copiate:din:monuimente! paleocreștine 'şi:bizantine, :se-văd pictate -

laolaltăr'cu'edificii' feudale! din 'Trânsilvania şi. Ungaria, „Descoperim .
EN

destrămarea:tradiţiei şi înrîuriri târzii: din Apus. iri e ai

-u: . Trâtarea' temelor, judecată:din punctâe redeiie: iconogratic, în-
gădiiie observaţii interesante: în' “Patimi.: Astfel, în: spălarea .picioare-.
/C

lor;: meşterii maramureşeni arată pe: Iisus spălînd: sau iştergînd: pi-
ciorul lui Petru, potrivit 'tradiţiei orientale.În Cinai'cea: de taină, -
masă : este ' rectangulară”. ca în: Orient :și:Apus;:nu:âpare masă în
SI

formă 'de potcoavă şi: nici cea rotundă:În drumul crucii, maramure-
IA

şenii au pus'0 trînghie de gitul-lui Iisus, ori l-au încins-cu aceasta

de mijloc; brutal: un soldat trage puternic: de 'îrînghie și îl: tirăște. :
U

Xreimea €: pictată” în 'bisericile de: lemn, sub' înfățișarea lui Dumne-

zeu:2— Tatăl; 'bătrîn cu; iparba: albă, alături de: Hristos purtînd o cruce
BC

34,
 "n AI PICTURA BISERICILORIDE LEMN

mare isâu sprijinit de:ea.' Porumbelul;' simbolul! Sfîntului "Duh," pla:

Y
niează.. deâsupta lor. Picturile'care “ilustrează în acest Chip: Trăia |
rar re

AR
sint însă în genererrestaurate." cra) în nint i

“'Decosurile' bisericilor de lemn, în: Marătnureș” în spetiăl, nu cu

Pi

priăsă portrete de! ctitori; "fapt “caracteristic ce trebuie apropiat: de

R
acela: al lipsei pisaniilor. Aflăm, & âdevărat, în: "unele biserici, inscr ip=

LIB
ţii pe'pereţi:sau pe "grinzile tâmplei: Sînttirzii însă şi privesc pe! "do-
natori sau meșteri din secolele XVIII sau XIX. Nu vedem nici por-
trete: de ierarhi ailocului:iii iii oi

ITY
“Inscripțiile temelor și părtretelor de Stii sînt în limba româ-
nască *şi. caractere! chirilice sau, în: 'câtăva” cazuri, în slavă, biseri-
cească: Nu eam aflat: nici o inscripție în limba latiiă. = De
ro

RS
“
ere: Sai * . ,
HiPat ; .
„7? Pg

LD NORI: ri Pa i ai i tau „i
CA .-. r 7
UDRQ ii [i pr.) fi 3 et, n?
VE | a Tae J / 1)
Si i 4.2 ..
7 . r „
AS
DANS rr i r mt EI , +” y tr: .

ERE i GIP a „l ; LA
NI

e:
Decoruri pictate, din. alte ținuturi. transilvănene. . pere poseegtopi!
„:Domeniul:+ caracteristic . al. bisericilor de: “lemn': din -Marârureş
LU

se!ci întregeștei cu: biserici de.leran: pictate'din ţinuturile transilvănene

sud-estice: La::25. kmi-depărtare 'de :orâșul” Tîrgu-Mureş în .. fundul
unei văi; pitită între. culmi::de: dealuri povîrnite, 'se află 'satul .Cul-
RA

piu; Originile: acestei așezări românești se stabilesc, după: tradiţie, în

plin::ev..mediu;: în -epoca. năvălirilor: tătărești: din“secolul al: XIII-lea.
NT

La miăzăzi;'pe un platou“ se înalţă! biserica ;:cuhramul arhangheli-

lor, Mihai! și: Gavril." Biserică” de cimitir, : construită” din” lemn,::e: de
plan rectangular cu prispă! de adăpost sub: acoperișul prelungit la
CE

miazăzi; Absida: de. răsărit ie! pentagonală. Acoperișul: :de lemn :s-a
ruinat: din pricina: vremii și intemperiilor; așteaptă o restaurare:care
trebuie: să-vină:: Jur-împrejur copaci:plantaţi:la creștetul mormin=
/

telor, cîțiva din ei centenari cu coroane bogate şi poeni smălţate cu

SI

flori 'de:'munte. 'formează; monumentului un: cadru plin de;:farmec.

IA

în interior, tinda femeilor, despărțită de mavă printr-o bâlustradă de

lemn: cu: col6nete,: aminteşte dispoziția riaramureşană. Picturile ':mu-
vale: executate pe. o :preparație subțire de. vâr :sînt. aplicate direct pe
U

pîrnele de lemn: care -coristituie trupul” bisericii: Înfăţișează picturi

BC
ARTA FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE: ROMÂNE

restaurate; originalul;:a trebuit 'să fie. zugrăvit. pe 'pînze 'lipite.pe

Y
trupul, monumentului. O. inscripţie românească .în chirilice, se -ci-

R
teşte, pe grinda de la timplă, sub portretele apostolilor: „S-au :zu-
grăvit. această sfântă 4biserică . . în zilele prea luminatului Dunaului

RA
împărat. Francisc p. Giorgie, Bobi (Kilovici?), bisericii .Borşe .Joan: i
şi s-au, săvârșit mai 18. „urmează, cuvintele, „incomplete! sau. în

LIB
parte. şterse. Picturile sînt, datate. asttel din primii ani ai: secolului al
XIX-lea, pc er
i PA
S
a
pp
.
4 ur, i
i
pa cer .
2

Tavanul bisericii, în întregime de lemn, de: formă: semicilihărică,

TY
€. decorat, cu 9 medalioane, de, prooroci. figuraţi. bust. :Pe:latura de
sud, a. tavanului, începînd, de, la, timplă şi, înaintînd. către apus, ur-
mează Botezul Domnului, Adormirea. Maicii Domnului, „Nașterea ]Fe-

SI
cioarei Maria (2), Vindecarea. orbului, lisus şi Samarineanea la fîn-

ER
„tină; pe latura de miazănoapte (de la tîmplă spre apus), Coborîrea
“de pe cruce, Judecată lui: lisus de:arhiereul Ana, Învierea (lisus se
înalță din sarcotag, încadrat de lumina „necreată“, și- ţinînd un dra-
IV
pel în mîna dreaptă), Necredinţa, lui 'Toma, Mironosiţele la mormînt,
UN

Învierea unui mort: Ta! apus, “pă! “tinăpanul de la: partea superioară a
peretelui de apus, faţa de răsărit, Iisus în. fața marilor preoți, Jude-
catailui Pilat și Pătimirea»lui :lisus.: :Pereţii naosului'şi:pronaosului
au..un: singur. rînd. de. picturi: Sfîntul Gheorghe, figurat în picioare
AL

și omorînd. balaurul, învierea 'fiicei. lui Iair, Cina 'cea:de.taină:(masă

rectangulară; numai 6:.Apostoli; lisus așezat în':centrul:imesei:.cu
TR

faţa : spre! spectator), : Sfîntul:.Cristotor cu cap. de. 'cîine:şi cruce 'de

mucenic'în mînă; pilda celor: 10' fecioare întreruptă :lai:mijloc de
EN

pomul binelui: și :răului > (Adâm:şi Eva; şarpele: încolăcit' păi trun-
“chiul copacului)... Pe*perstele::de miazăzi:(deila sud-vest la est),. s-a
zugrăvit. iadul, “Ungerea piciorelor::luiolisus: cu. mir, .Fiul. risipitor,
/C

Suferinţa':lui- lov, :tema biblică -a:ciorchinelui: de::struguri, Sfîntul

Dumitru călare şi Lias prăbuşit: la pămînt. Pe bolta absidei: de.ră-
SI

sărit încoronarea Mariei de Treime: (figurată prin Tatăl, Fiul și Sfin-

"iul Duh): apare. deasupra'.Înălțării :(Fecioara Maria încadrată 'de doi
IA

' îngeri e 'pictată: la: centrul grupului:de .apostoli) Către. sud; și la

nord, pe poălele bolţii, -se văd îngeri cu un:pergament: desfășurat.pe
U

care sînt scrise cuvintele „sfînt, sfînt;i sfînt“.: Înălțarea:'e încadrată

la: miazăzi “de Bunavestire! (Fecioara: Maria'e :în genunchi; îngerul
BC

36 ÎN
 PICTURA BISERICILOR DE LEMN

vine din dreapta).

La. miazănoapte, Tetramorful are în. stînga Vede-

Y
nia lui 'Ezechiel prosternatîn rugăciune în fața Tetramorfului,;: iar

AR
la spatele lui personaje în costume orientale). Ferestruica ide. la .ră=
sărit a hemiciclului e încadrată de. arhidiaconul Ştefan și Sfîntul Ni-
colae; episcop; mai departe, spre miazănoapte, Sfîntul Vasile „cel

R
Mare; loan: Gură-de-Aur, patriarhul. Chiril și Vedenia:lui Petru din

LIB
Alexandria. La. miazăzi, după arhidiaconul Ștefan,, urmează Sfinţii
Atanasie, Chiril, Macarie, Silvestru,. Spiridon „tăcător, 'de-minuni“
Episcopii poartă. toţi.mitre; omoforul:mare, cîrji cu „pateriţe -și cărţi:

ITY
„Teme. caracteristice leagă decorul: din: Culpiu:de.:Maramureş;
Odinea: şi: dispoziţia compozițiilor: care -pun în. lumină. confuzii, se
datoresc restauratorilor. Trebuie să ne gîndim și la .dezlipirea pînze-

RS
lor. pictate, cu. prilejul. refacerilor monumentului şi așezării lor. gre:
şite. Au intervenit și.picturi. noi. precum . şi pînze; împrumutate de
la un alt, monumenț. Toate, acestea nu schimbă fizionomia; şi ; carac-
VE
terul ; iconografiei. Reamintim tema ,strugurelui, de origine:și sim-
bolism -medieval :apusean.. Vedenia. lui Ezechiel, temă paleocreștină,
NI

e şi mai surprinzătoare; evocă ansambluri vechi, din; care a fost des-

prinsă la 'o'epocă ce:nu se poate preciza... pe ii i
LU

Biserica din Culpiu: trebuie.:apropiată de: biserica. de lemn: din

în
cimitirul, oraşului Tîrgu-Mureş. O inscripție românească,: pictată
al: tâmplei, deasupra icoanei
RA

cirilice, se: citeşte în. colțul .de: sud-est:

hramului:..;,S-a cumpărat. acest loc. de biserică de dumnealui, jupân
Stoica: Hagi Constantin. ; .. au. făcut. şi biserica . din temelie, au zu-
NT

grăvit altarul, şi. fruntasiul cu. icoanele de: ctitorii... .zugrav: Popa
Niculae” Bof. Vasile ano 1814“. În interior, zugrăvelile de pe bolți: păs-
trează fragmente importante de decor albastru :aerian..Chipurile vii
CE

din compoziţii, alături: de: portretele din, absida.de. răsărit, sînt și ele
pline de. înţeles. Pe bolta navei, în .centru, e zugrăvit: Hristos 'Panto-
crator, în picioare, într-o „Slorie“. încinsă de.un cordon dejlumină, şi
/

încadrată de patru, îngeri. în: zbor” planat. Patru. serafimi .pluțesc în

SI

înaltul ;cerimei (la nordzest, sud-est, nord-vest. „şi sud-vest). În.axul

IA

est-vest al bolţii, Siînta. Troiță. împodobește. o a doua. glorie, aproape

de creștetul. tîmplei. Cel vechi de: zile are, aci, în dreapta,.pe. Hris=
tos ;purtînd crucea;.în zare, e Sfîntul Duh în chip.de porumbel. În
U

absidă. la. răsărit, Treimea,. în cadru, rectangular, e 'figurată într-un .

BC

37
 ARTA FEUDALA! ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.

chip părticular: “Tatăl şi: Fiul stau. pe! o. bancă, închiși într-un cere

Y
„roşu înscris într-0 stea cu şapte raze; serafimi. și şapte. cete .înge-

R
reşti: împlinesc programul. La baza: bolții apare Înălţarea. Domnului;

RA
către miazănoapte vedem Purierea în mormînt, Mironosiţele.: la mor-
mîntul lui :Hristos,. Necredinţa. lui: Toma: ȘI * : Coborirea . lariad .(în
panouri: rectangulare). În alte-patru: panouri, s-a .pictat Bunavestire,

LIB
Cina de. la. Emaus, Arătarea lui Hristos. către apostoli după” Înviere
şi: Înălțarea: Sfintei'.Cruci:. Peretele 'hemiiciclului poartă - portretele
Sfinţilor“. Gherman, Epifan,: Vasile “cel: Mare, Eftimie, Cosria,. epis-

TY
copi;. şi acelea'-ale Sfinţilor diaconi.Ştefan şi Laurenţiu. Pe fâţa de
răsărit a arcului. triumfal vedem. portrete :de prooroci. (Sofonia, :Ia-

SI
cov, Zaharia, Ghedeon;) şi chipurile lui David! şi: Moise. În centrul
bolţii pronaosului, Fecioara Maria rugătoare, simbol al. bisericii; îm=

Picturile! "onumentului
ER
podobește un medalion purtat de îngeri: în zbori: îi
alcătuiesc -un ansamblu legat Compo-
zițiile': şi portretele încântă: ochiul "cu: tonul albastru aerian al: cîmpu-
IV
lui si “tonălităţile draperiilor. în zugrăvelile: tîmplei, pictorului. i s-a
UN

impus: un' model apusean; personalitatea: meșterului român a străbă-

tut însă. A evitat anume cu multă înţelegere particularităţile iicono-
gralice apusene: iperitru. a accentua pe cele :de tradiţiei locală.
AL

» Monument: decorat ..la; începutul, secolului: al XIX-lea, biserica

cimitirului din “Tîrgu-Mureş vădește. continuitatea unei tradiţii: tran-
silvănene 'românești. Vremeâ şi. împrejurările . ne-au lipsit: de. multe
TR

trepte: intermediare; lucrarea! de'artă apare astfel, mai semnificativă.

Chipul în. care este. figurată Treimea e caracteristic şi ne 'ajută'să
EN

descoperim. elemente iconografice- importante ale școlii: din d Rășinari,

de care ne vom ocupa mai departe. EET at ate mea
/C

“Pe: latura de. nord-vest și vest: a: domeniului. transilvănean, stă-

ruie. cîteva biserici. de-lemn, în. vecinătatea Țări ii Chioar uluiȘi a Ma-
ramureșului: “Rogoz, Surdești şi Poplig. i st re pi
SI

„:. Biserica din“ Rogoz:e încheiaţă. din grinzii de stejar. fără. nici “0
fierărie. Capetele- sculptate! ale grinzilor amintesc pe acelea ale: cai-
IA

lor:: Oi:funie de. stejar sculptată încinge” monumentul pe cele. patru

laturi.: :Cadrul ușii de. intrare, aşezată la miazăzi și minunat înflorată
U

cu motive geometrice, dă în pridvor. La drepta ei e: prinsă de: trupul

BC

bisericii ofcruce mare “sculptată, de. aceeași vîrstă-cu. aceasta şi anu-

38
 , -. PICTURA “BISERICILOR: DE LEMN

me. din: anul 1560 (1563). Streașina se prelungește mult

la. niază-

Y
noapte: apărare împotriva vîntului și ploilor. La: adăpostul
ei aflăm

AR
masa de hram' şi pomeni formată dintr-un stejar despicat în' două.
O'restaurare îngrijităa consolidat temelia de piatră și-a înnoit aco-
perişul de lemn în forme apropiate de original. De plan rectangular,

R
„fără sînuri şi cu absidă pentagonală (la est). biserica. este închinată

LIB
arhanghelului Mihail. În interior, pictura murală, executatăpe pînză,
opera zugravilor 'Radu din Ungureni şi Marin Nicolae din. Poiana
Porcului, datează din: 1747, În 1834, au fost: restaurate sau înnoite

ITY
zugrăvelile Gin naos. Rai
În absida! de răsărit, ultimul registru pitieazii portretele, Sfin:
ților Episcopi - — Grigore cel Mare: („veliki Grigore“), Ioan. Gură-de-

RS
Aur (veliki loan Zlataust“) şi “Atanase cel Mare, la sud. Cel dintii
e pictat bust, cu mitră şi saccos, iar cel de-al doilea în picioare. Că-
tre tâmplă, în același: registru, apar ctitorii înveștmîntaţi ţărănește ' și
VE
numiţi : în înscripţie românească (două femei cu'văluri albe și un
bărbat), Pe cerimea absidei, proorocii Ghedeon: ȘI Aron (cu: rotuli în
NI

limba: română), Maria regină încoronată, un: înger şi două “figuri, in-
distinctive: '(Moâchim şi Ana?, ori alţi doi prooroci?) formează ' deco-
LU

rul către. răsărit; către apus, "distingem teme, din! Facerea, iar la
miazărioapte' (ae pfoscomidie), iJertfa- lui, Avram. "Cerimea “năosului
ilustrează! Cina” cea de: taină; pe „poale: se” mai! "vede Samarineanul
RA

inilostiv da: nord): și Spălarea picioarelor. (la sud). în pridvor, 'pilda

celor 10. fecioare: și “JI udecata din urmă împodobese cuprinsul.”
NT

“-Portretele ctitorilor, figurate” pe “hsiniciclul absidei de răsărit,

ataintesc” o: veche tradiție: iconograțică a Italiei secolelor” VI-XI, care
CE

ne întîmpină: în, secolul al. XVIII lea și în . biserici “oltenești. Faptul

i a

trebui ie relevat. E N
d a DE cal aa
/
SI
IA

ze Tae „. , P
IN a IP “ fe „a Pa Lie tt

Biserica :din'Şurdești, situată în. apropierea oraşului Baia-Mare,

e din 1767. De proporţii impunătoare și înconjurată de.cruci și pie-
U

tre de cimitir, se înalță din mijlocul unei livezi: de :nuci,:pruni şi

BC

39
ARTA FEUDALĂ ÎN-"ȚĂRILE:; ROMÂNE

castani. Turnul clopotniţă, ridicat .deasupra?tindeijiare::53. m 'înăl-

Y
țime.. Decorul. pictat acoperă :bolţile:.şi pereţii!şi e texecutat în tem-

R
pera. caracteristică regiunii maramureșene și transilvănene. Golurile
dintre :bîrne;sînt -umplute cu tencuială de var; cu 'aceeași preparaţie

RA
s-au.netezit suprafețelerpe care'e lipită -pînza deasă care. poartă:zu-
grăvelile. Cerimea -naosului, :cîmp' luminos şi :bine păstrat; -e pictată

LIB
în alb de“cretă, albastru cerului,: verde.de irunză! tînără şi .roșu: de
roibă.: Crengi, şi- frunze. -mari decorative încadrează Treimea în -ju-
rul. „căreia zboară î îngeri. : Evangheliștii,. cuprinși în:cadre,: patrate,

TY
împlinesc ilustrația „bisericii cerești“. La răsării;: către':creștetul
tîmplei, vedem din. nou Treimea, formată din portretul, „Celui vechi
de zile“ „Iisus „purtând: crucea. şi simbolul Sfîntului, Duh, într-un .mez

SI
dalion, Fecioara Maria rugătoare,; simbol. al. „bisericii pămintești:.

ER
La miazănoapte e zugrăvit. carul, de foc, al. proor ocului Ilie, proorocul
Elisei care. prinde în, braţele. întinse mantia, aruncată de Ilie Şi. scara
lui. Iacov. La. miazări, pictorul, a, ilustrat. un text din Apocalipsul. lui
IV
Ioan, 'Teologul;,, n îsi Şi. m-am întors să văd, al cui este glașul care. Vor-
bea. cu mine şi întorcîndu-mă am, văzut șapte sfeșnice; de, aur.. Şi în
UN

mijlocul: 'sfeșnicelor, pe cineva asemenea unui:.. fiu : „al „omului.

(Apocalipsa, 1;: 12—13; 12, 7—9), în absida de, răsărit, „decorul: poiţii
e. ruinat. Hemiciclul,. este împodobit cu. „Patimile -Mintuitorului“
AL

(lisus pe. cruce, Coborirea, de pe, cruce) şi. Sfinţii episcopi: Pe faţa de
TR

tament (cei 4rei. cuconi: în, cuptorul de, foc şi. alte, teme, greu de des-
lușit). Pe grinda cea mare "de sprijin a timplei e gravată o inscripție
EN

în liraba ;română ȘI 'caractere” cirilice: „Acest sfint altar s-au Zugră-

viţ. în. zilele împăratului Tosif ănul. Domhului 1783 (2% Pe „pereţii
"navei aflăm Vedenia lui Petru din Alexandria, "Treimea la Mamvri,
/C

portrete de sfinţi și sfinte, Jertfa lui Avram și teme “de mucenici.

În tinda femeilor sînt ilustrate teme din Penticostar, Necredinţa lui
Toma, lisus și Samarineanca la fîntînă, Vindecarea orbului din. nâș-
SI

tere, etc:); „Tarele Samson“, fecioarele cuminţi şi un fragment; “din

IA

Judecata din urmă. Remarcăm prezenţa Patimilor pe peretele absi-

dei de răsărit: şi „figuri“: din Vechiul şi Noul Testament.: În'naos şi
U

pronaos, scara lui Iacov,: carul de. foc: al: Sfintului. Ilie. etc; „parabola
celor. 10 fecioare!'și:Judecata din'urmă: i i pi :
BC

40
 17... PICTURA BISERICILOR
DE LEMN

„>. Decorul! are: o unitate: remarcabilă. .Cerimile. “sînt pictate'.arhi-

Y
tectural, Data citită pe grinda de sprijin a tîmplei, anul 11783,;.se:re-

AR
feră Ja-pictura ;absidei. Nu avem, ştiri despre. pictura, navei şi tin-
dei;, înfățișarea, și tehnica arată. o dată; apropiată, de; cea, dintii: Lo
calnicii păstrează. tradiţia: aducerii acestei biserici. din. Chioar, .. Oaș

R
sau. Maramureș. Am: remarcat, decorul cerimii: din: naos.. Acel al ab-

LIB
sidei. de răsărit, opera ;:zugravului ;Ştetan,;. semnat pe ;0 grindă, - €
întunecat și ruinat. Pe .pereţii. navei: şi. în; tindă. distingem, două: sti-
luri.și două epoci. Cel: mai vechi, datat din a doua. jumătate. a secolu-

ITY
lui al XVIII-lea, e icaracteristic ; picturilor. murale: din; bisericile, de
lemn ale. "Transilvaniei de miazănoapte cel-mai nou: e; de, la: mijlocul
secolului al XIX-lea .şi derivă, din baroc... Păstrează Farmecul, unui

RS
realism „pios Şi.ssincer.. În: parabola fecioarelor, chipurile, sinţ, pictate

prelung, eu fruntea, înaltă, nasul proporționat, gura, mică şi ochi Tu

VE
__minaţi: Bluzele deschise la git-și „cămășile: „cu; mîneci: brodate, dese-
hează:elegant, braţul. Pieptarele.. încheiate în rtaţă, fustele brodate şi
NI

ptr:
şorţurile subliniază, tinereţea-siluetelor. +:. -.. . + n DUS „ri ns,
pu
per pape Teme, prei m pepe
LU

a AT OIL DCI

E DE a n drscririda supei at
RA

în: “firivitul: Aradului, - în bisericile. de - la: sftrșitul veacului. al

XVII-lea 'ori: începutul celui. de-al XVIII-lea, compoziţiile sînt pic-
NT

tate în 'frize,: tablouri, încadrate de. linii roşii,: ori:.medalioane.: La

Oci,. Patimile se văd. dedesubtul Judecăţii din urmă pe.:psretele de
CE

apus a “narthexului. Paradisul, grădină cu: copaci 'conici, e, străbătut

de:cele patru. rîuri :biblice. „Drepţii“ sînt: figuraţi nud la poarta: ra-
iului,-la: spatele. Sfîntului Petru.: Arhanghelul. Mihail, drapat în hla-
/

midă bogată, ţine în stînga balanţa; 'cu dreapta întinde spada de foc.
SI

La: Cristești, Duminica Floriilor înfățișează un oraș:întins, ziduri și

IA

fortificaţii. 'La:Corbeşti. aflăm, ecouri din-stampele: secolului al: XVI-

lea. În: Biharia; la: Vărășeni, Adam şi Evaiamintesc în' “chip. uimitor
U

arata germană a.veacului al XV-lea tratată în genul lui Picasso: Temă

teascului .de. taină“. este ilustrată. în mai multe.exemple.. Panourile
BC

41
ARTA FEUDALĂ: ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

picturale sînt completate citeodată cu icoane pictate pe lemn ŞI! icoa-

Y
ne.pe: sticlă, ia

R
în Banat, biserica: din “Mar ginea cu hratnul. Sfinta: Paraschiva,

RA
coristruită din lemn de' gorun e de plan rectangular, cu absidă pen-
tagonală la-'răsărit -şi naos! boltit cilindric.: Tinda :e. despărțită. de
mavă printr-un” "parapet: :de scînduri şi doi stilpi:de lemn. În absida

LIB
de. răsărit şi în tindă nu-:se păstrează picturi murale.:Pe'arcul tri-
umfal; 'Fecioară Maria pictată în picioare e încadrată. 'de prooroci. Zu-
grăviţi în- medalioane -Şi purtând xotuli cu . inscripţii. în miîini.. Pe

TY
bolta” navei, : Hristos; cuprins: “într-un medalion şi figurat pînă la ge-
niinchi, “ţine globul! pămîntului în: mîna stîngă.- iar cu: “dreapta bine-
cuvîntează.: Într-un al doilea medalion, spre. tindă; se vede Sfînta

SI
Paraschiva: îricoronată de doi îngeri. “Poalele polţii. arătă, în: tablouri
ER
închise în: linii de 'culoare, praznicele mări, „minunile“ și „patimile“
lui Hristos pictate în două Tegistre. Pe: timpanul: cel: mare, la: apus,
geasupra intrării în: tindă; e: 'zugrăvită Judecata! din'urmă (Deisis,
IV
balanţa judecății, raiul și "iâdul). iPe- piciorul de piatră al „sfintei
UN

mese“ „ în absida de răsărit, citim 'o inscripţie: gravată: „Au făcut

chivot
popa Giurcă sin Munteanu anul 1737, luna martie“, iar pe un
sculptat și aurit, păstrat pe „sidnta masă“ , citim data 1186
de lemn
AL

și numele Ion Zugrav. MĂ

În Curtea, biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva păstrează
TR

picturi din; 1806; -pe. bolia.: :şi. pereţii: navei absidei „de: răsărit şi tin-
dei; executate pe : o; uşoară: preparaţie de var. „aplicată. direct . „pe
scîndurile monumentului. Lipsa pînzei! se :leagă- de'.data relativ re-
EN

centă a picturilor și de: o'ifoarte'probabilă restaurare. În 'absida:.de

răsărit, deasupra' ferestrei, 'e înfățișată: încoronarea Sfintei Fecioare
/C

Maria, iar pe boltă încăperii cei patru Evangheliști, îngeri, seratimi

şi. Treimea la: Mamvri.! Pe.:bolta naosului apâritrei: medalioane, pic:
tate în axul est-vest, cupririzînd:pe: Hristos, Maria orantă.şi un: ar-
SI

pange și :„Fericirile“ împlinesc decorul; pe pereţii na-

„Patimile“,
IA

i: praznicele. În. tindă, moartea. cu. coasa în; mînă:şi. îngerul" care
ia sufletul evocă J udecata. din urmă. Decorul. pictat, în întregime, se
U

| leagă de. monumentele precedente. şi de. Maramureş,: prin -caracterul

său ilustrativ.-Intenţia de a iace artă nu! a':ocupat îninici un 'fel-pe
BC

42
 “ PIOTURA BISERICILOR! DE LEMN

meşteri. Aceștia, au „Seris”

- pe: pereți, inspirindu-se din ilustrațiile

Y
unei cărți: SEI Ie Ad

AR
În centrul Transilvaniei, bisericile de lerari au fost devrerne: în-
locuite prin biserici de” „piatră“. “Dintre puţinele monumente ::păs-
trate, cităm biserica'din Custelnic din preajma Tirnăvenilor. E con-

R
struită din grinzi de:lemn. de brad și tălpi de stejar. Pictura e exe-

LIB
de lemn âl monumentului.
cutată de :pînză lipită pe trupul: În ab-
sida: de 'răsărit, Dumnezeu-Tatăl e figurat: de un personaj cu: şase
ochi și “trei nasuri. Încadrat 'de 'cei' patru Evangheliști, .reprezintă

ITY
o curioasă transpunere. târzie dintr-o icoană său o ilustrație de. carte.
în tindă.apar teme și portrete din biserici moldovenești ale secolului
al XVI-lea: Biserica e. legată de tradiție de prima jumătate a:seco-

RS
ului âl XVIII-lea. Câ fundaţie e mai. veche. Printre obiecte, zestrea
bisericii originale, descoperim o .cazanie a;lui Varlam, un triodion . „Şi
o: pecete medalion. Decorul e: „opera zugravului Porfirie. din:: Seșa,
VE
comună: vecină cu Cuștelnicul. aa EET
pi pri, IN „i : „ i ear Ce i:
NI
LU

- Picturile -murale ale bisericilor de lemn din Transilvania. în-

fățişează un domeniu deosebit de interesant. Cele mai vechi păstrate
RA

pînă astăzi nu sînt datate dintr-o epocă anterioară secolului al

XVII-lea; cele mai multe sînt din secolul al XVIII-lea. Analiza des-
NT

coperă în, mai toate monumentele refaceri, copii şi transplantări ori

juxtapuneri de elemente. din epoci. diferite şi din monumente, care
CE

se.pot greu. detini.. Iconografia ne. duce, însă. înapoi, "către un. prag
tot așa:greu de. hotărât. Programele sînt în genere ; unitare şi cu în-
eles: Nu se poate tăgădui originea. lor. apuseană. Elementele bizanti-
/

ne:şi orientale'apar mai des în secolul al XVIII-lea și se.disting uşor

SI

fiindcă nu''se. împacă întotdeauna cu ideea dominantă: a programu-

două
lui. Absidele ds răsărit tulbură mai mult pe cercetător. din.
IA

pricini: ceă dintii, priveşte caracterul, lor unitar: şi ne: trimit către
Bizanţ şi. Orient; cea de-a doua pune în lumină: discordanţa dintre
U

programul. absidei și acel al naosului şi pronaosului. Caracterul: bi-

BC

43
ARTA FEUDALĂ ÎN- ŢĂRILE ROMÂNE

zantin este :atestat:la“ Sfinţii Episcopi de pe peretele hemiciclului şi

Y
de alegerea. făcută de meșteri. Sfinţii Episcopi înlocuiesc: p6':apos-=

R
toli; Amintim și în: decorul: bolţii: absidei de. răsărit “Treimea ori în-
coronarea - Fecioarei Maria,, „teme:dintr-o. „epocă diferită şi: în discor-

RA
danţă !'și: cu: Sfinţii «episcopi-şi:cu temele :de: pe. bolta: naosului. : Ex-
plicaţia-stă, în parte numai însă, în “faptul: picturilor. restaurate;: care

LIB
au; înlocuit pe..cele originale... “Constatăm într-adevăr. că „e vorba de
aceasta înrmai 'toate cazurile, bolta: absidei. de: răsărit. şi 'partea. su-
perioară- a „hemiciclului atlîndu-se cel mai des ruinate. de ;vremi și
intemperii:: În -naos şi::pronaos,: „discordanţele - sînţ- mai ;rar..și..mai

TY
uşor: de: explicat. -Nu alterează unitatea. Şi: «caracterul - programului,
care'rămîne 'stăpînit de o'conc&pție evidentă: Aceasta. a'caracţerizată

SI
de: predilecția înfățișării: temelor; ;din Vechiul Testament;; întîiețatea
dată «Patimilor. lui:: Hristos. şi : intenţia * moralizatoare; care.a';stat. la

s-a impus.
ER
baza alegerii! tenielor:: Ideea unui: model'dat de o ..biblie ilustrată ni
Restaurările au introdus elemente străine uşor de explicat.
IV
Compoziţia temelor, la rîndul ei, dovedeşte înrîurirea mediului con-
temporan; aflăm într-adevăr peisaje arhitectonice regionale și 4îm-
UN

prumuturi, de icoane. N e Ea
AL

PR A Ri ! !

y 5 i o
« COS Pr PD TI II sar .
TR

: ui Doe ÎI BED: SIE a d? ir z re pir

“ Stilul:/A ii HA pica a mt ore ea a

ie 0 ? rr trep
EN

| Sălul este. o reziiltantă -— "în funcţie de “Cugetăre Si "compoziţie,

destin și "culoare -— şi: “e de: ordiie complesă- În: bisericile: 'de lemn
ale“ Transilvaniei, în "Marămiureș” “îndeosebi, nel întâmpină. "unele: as=
/C

pecte! ale“ picturii romanice “medievală, şi “drept! izvoare miniături,

Arta romăhică 'Sre rădăcini în! tradiţiă' iediteraniană a Apusului! și
în “ăcesa' a: popoarelor! înrîurite” de Orientul asiatic:/:Pare: constituită
SI

către! sfârşitul secolului al: X-lsa: Aspră şi” simplă;'în secolul al:XI-
IA

leă: înflorește: în'a:doua jumătâte:a“secolului al: XII-lea. -Programul

deșteaptă' admiraţie” prin 'sinceritate:şi procedeele! folosite: Se dis-
tingiiprin. limpezime' decorul fiind, însufleţiti de: sentimeâtul adevă-
U

rului. Pentru a ' 16: face: înțelese :și:în:'scopul-de: a 16 determina €vi-

BC

44
 1 3 PICTURA! BISERICILOR DE LEMN

denţa, pictorii așază temele: din: Vechiul. șii:Noul Testament în :pei-

Y
sajul: arhitectonic, al! regiunii. Pictează sub. cerul țării copaci din cei

AR
care. se văd. aci, sau. ăs6muiesc cu aceştia esențe străine." Castelele
„dobîndesc “înfăţişarea -edificiilor :din preajma! Maramureșului; ::. din
Ungaria: și: Polonia.. Personajele apar în. costumele: timpului 'şi, de

R
multe:ori,: în: veşminte: românești. Artistul, este; stăpiînit de-convin-

LIB
gerea' și datoria. de'a arăta lucrurile:cum sînt în 'realitate:și cum au
fost... Renunţă cu :hotărire 'la. artificii! şi reguli de:artă.. Cităm în' pri-
mul rînd peispectiva.:; Pictura modernă și:viziuriea noastră de as-

ITY
tăzi se întemeiază pe faptul proporționării edificiilor, copacilor . şi
personajelor în raport cu depărtarea la care se află. Pentru artistul
medieval faptul contrazice adevărul. O clădire, oricît de departe s-ar

RS
afla faţă de privitor, nu poate fi pictată mai mică decît o aflăm în-
tr-un plan apropiat de ochiul nostru. Artistul medieval zugrăvește
clădirile, copacii, animalele şi personajele cu dimensiile pe care ie
VE
au în realitate şi nu în:raport 'cu acelea-pe. care :le:prezintă în spa-
țiu. şir în raport; cu privitorul: Procedează.astfel. nu din::naivitate și
NI

nici din: ignoranță :sau lipsă. de:mijloace: artistice, ci din: convingere,

potrivit unei:concepţii sincere; : st iza i ri
A ni , Dai ad a
LU

Pictorul medieval poartă pensula cu. grijă şi: aragoste.. Cointu-

Gazăictrunzele; -parc-arivrea'!să ilustreze: o ;explicaţie de :botanist,
Analizează:părul şuviță. cu: șuviţă:și: aproape, fir cu fir. Pentru:a:nu
RA

întârzia —. şi. cu 'gîndul: la':spectator,:—:'simplitică: de : multe.:: ori.

de: lumină; tot aşa
este: redat; astfel prin contur şi: un. punct.
Ochiul
NT

nasul;. bărbia;-ete ; Trăsăturile -alese. sînt: însă''caracteristice, fiindcă

sînt produsul unei analize și:ale.unei alegeri: atente și: conștiincoase.
Meșterul folosește. esenţialul. și lasă: de 'o parte 'elementele:secunda-
CE

re; ştie.să aleâgă;. are:experienţă .bogată,:rcugetare: și; ştiinţă “Peiiun

plânviasemănător, pictorii:medievali: au “atitudini :sufletești: carâcte-
ristice, Se;simt, investiţi"cu:o chemare. Nu: se: gîndesc nici.să înfru-
/

pereţii monumentului, nici;săfacă'artă. N-au cugetat pro= :

SI

musețeze
blemel& teologice, și nu: cuhosc. explicaţiile doginelor: și liturghiilor,
IA

Ei: se)sodotese îhvestiţi: cu 6, însărcinare :de; ordin didactic.și-miorăl:

Vor. să pună:în 'luriiină::aceea ce'.poate folosi oniului:în viaţă: Arată
binefacerile. ;muncii 'şil'ascultării; 'prețul'cinstei: și stăruinței,:datoria
U

de a-și: respecta fiecare cuvîrtul şi ide; ai.nu:-păgubirpe -alţii:, Se: cu-

BC

45
 ARTA FEUDALĂ ÎN-ŢĂRILE:ROMÂNE

tremură. de :grozăvia «urii și:'îi' încîntă: dragostea dinte. oameni. Ei

Y
prefac; pensulele.; în! condeie :— şi scriu... Temele. pictate..pe. pereţii

R
bisericilor. poartă titluri şi ;descrieri uneori:bogate.. Pentru aceasta
brăzdează: nu :odată.cîmpul :picturii pei câre,îl îmbogăţesc cu expli-

RA
căţii. Cerceţătorii picturilor. din. bisericile de lemn: trebuie astfel să
părăsească; pentru.a le judeca. și :simţi şi concepţia, Renașterii!şi

LIB
ideia': picturii. bizantine. Fiindcăe vorba de:o altă. lume şi de 'con-
cepții. diferite.. Ipotezele naivităţii şi ţărănismului nu-sînt întemeiate
și:nu- explică. nimic; sînt. numai. piedici în:
4 calea ! preţuirii uunei arie

TY
de> deosebită valoare. ie ar ,
RI poz bor ara
a a DD Ea be e

SI
PSR oi e e a Dat

a
i

„Unele
TE
roti Ne
ttralb D GIB Dr
particularităţi. tematice
iER Tr ear
ecinei uita aia 0
+ Și: iconografice. : gt
age
i E
ni
IV
"Bisericile de:lemn!'din: ţara noastră, 'cele din :Maramureş: cu. de-
osebize, sînt'de proporţii'reduse.! Așezate pe: culmi 'de dealuri: se ves= -
UN

tesc în depărtări prin turnul clopotniță" înălțat deasupra intrării: În=

conjurat: de; turnulețe; :conice ori.piramidale, el:aminteşte. turnurile
feudale din: Apus.:În-interior,:un: perete .de' biîrne: desparte, naosul-de
AL

tindă;;0'rușă strîmtă: îngăduie: comunicaţia: Absidele :de :răsărit :păs-

trează mai: pretutirideni 'elemente:ale -decorului:; arhitectonic; paleo-
TR

creştin, ;transmis: de tradiţia! constantinopolitană. ori: orientală: :Figu>

„rile-în picioare: 'sînt;.adăpostite. sub! portice, iar „compoziţiile: dispuse
EN

în: zone geometrice, medalioane iși: tablouric iii torta e oa

„Temele. iconografice şe leagă de tradiţia: bizantină ori orientală
a. Italiei din: Basilicate. Apar:simbolurile Treimii şi: „figuri ale jert-
/C

fei: Ierarhizarea și '6rdonarea: temelor; preced din 'cugetarea. și logica

grecească: Absida; de; răsărit cuprinde altarul: şi»e :rezervată preoţi-
lor slujitori; Din“această: pricină poate arhaismul „a fost rar. tulburat
SI

de inovaţii. Inovaţiilecle. aflăm în: “naos. Pictura! pereţilor e: formată

IA

din: juxtapunerea unor. teme: inspirate. din; manuscrise. ilustrate. ori

din.:stâmpe. Reproduc .uneori icoane celebre::diri'. lumea bizantină
oi bălcânică. :Aci ;dispare“paralelisinul ! frizelor; un: portret: ocupă
U

uneori siiprafaţaiiă :dăuă- sau trei 'registre'și întrerupe continuitatea:

BC

46
 d 1 PICTURA. BISERICILOR! DE LEMN

Succesiunea normală: e! înlocuită: de! procedee noi.) ÎI mod. "normal,

Y
pictura murală 'se urmează 'şi se. „citeşte“ — "la. Bizanţ şi în: Orient,

AR
în Balcani și în "Ţările: Româneşști:— „de: la 'miazăzi la apus și. 'miază
noapte; în sensul! mersului iacelor de: ceasornic. În Maramureș) Şi în,
cele: mai multe .biserici de lemn; picturile navei: împodobesc poalele .

R
bolţii: şi: se: urmează; aproape indiferent, pe: peretele de' miazănoapte

LIB
ori: de miazăzi. lar: pe aceștia”— în unele 'monumente:— de sus în
jos; iar:pe altele, de jos. în 'sus.i "Scarac'e. hotărîtă, la rîndul ei,: au
de proporţiile. 'monumeritului, -ci-:mai: ales de 'ierarhia. —:adică-de
importanţăi dată de. pictor —:temei: ori portretului.: Temele! ori: fi-

ITY
gurile asupra: cărora. pictorul vrea să atragă atenţia 'au» proporţii
mari, 'așa cum. vedem în: cazul portretelor ' Stintului, Dumitru; arhân-

RS
ghelilor,. ori ale lui Adam. îi. iii viii i CITE erat)
-: Temele evanghelice; sînt: reduse 'ca număr:ta de':cele:: din! We
chiule Testarnienti” Nu e.inutil, credem, să' amintim:că' cele mai vechi
VE
manuscrise i rormânâști sînt: din; Maramureş şi înfăţişează itrăduceri
din: Vechiul: 'Testament.:, Observăm, apoi, .că: itemele;:liturgice işi i in-
NI

terpretările dogmatice; sînt foarte rare. Portrete; de ctitori şi: de :chi-

riarhi—» care ilipsesc îni:iMaramureş :şi:nu se întîlnesc decit. în bi-
LU

serici de:lemn: şi picturi:diniȚara Românească: şi: Moldova,-de dată

relativ: recentă :—, arâtă,: poate; „decăderea:.ordiriei! feudale şii ivirea
unei lumi-şi: cugetări 'sociale. noi:- Legătura originară cu Apusul: ră-
RA

mîne constantă pînă. în secolul al -XIX-lea.::Elementele venite i din

basilicatele. bizântine. ale: Italiei .cedsază-locul: bărocului vienez mij- :
NT

locit 'de.:Polonia; Austria şi Ungaria. Legătură cu tradiția: bizantină

_e“păstrătă:-de + călugării: sprijiniți de centrul. din::mănăstirea Peri,
stavropighie:; ecumenică - şi :datorită -relaţiilor»-cu'iMoldova. 'Schituri
CE

miaramureşene':au deveniţ. „metoace“ :ale „unor imănăstiri -moldove-

neşti; din Moldova au' venit apoi icoane .şi meșteri :zugravi: La Cu-
hea,. Giuleşti, Ieud, Sieu, și ,aiurea pe.:valea ; Marei, feudalii :căpe-
/

tenii. au, trecut, în, Moldova;în, secolul al XIV -Aea. Mulțimea. a rămas
SI

pe. oc, credincioasă, pămintului.; Au; venit, la; putere: Cei +amnulţic. |
înnoită . „Şi, făcută, pentru
IA

Satul, s-a : grupat, în jurul: bisericii, - uneori

mulţime. .Devenită „biserica: poporului,.'a fost: decorată. cu, picturi !
inspirate. -aproape exclusiv ; din. tradiția, bizantină. a Apusului: Şi cea
U

romanică. pe Qi sti E atata miez

BC

Si II

47
 ARTA FEUDALĂ ÎN: ȚĂRILE;ROMÂNE

în. „biserica: din :Fînaţi,:,din: nordul::Transilvaniei, o. compoziţie

Y
înfățișează Judecarea, lui Iisus de. arhierei, o dispoziţie caracteristică.

R
Hristoş,i marii. preoți: şi slujitorii :care-lzau âdus-legat sînt:zugrăviți
pe :același; plan: în stînga, .judecătorii: în jurul unei mese :rectan-

RA
„gulare, Iisus în :picioare, cu :faţa-:spre privitor: şi! cercetat de:aunul
din;:aceștia,: cu: coroană! pe. cap-(Pilat; foarter probabil) :şi gărda în-

LIB
făţișată » în -dreapta.: Dispoziţia personajelor, fizionomiile: și: mișcă-
». rile reproduc scene din teatrul: medieval apusean. Pictura ilustrează
povestirea. La'Rozavleă, în Maramureș,;.peisajulrarhitectonic.se in-
spiră :diri';tradiţia işi modelele» manuscriselor .bizantinei. Ediculul cu

TY
colonete; de;.deăşupra .închisotii Sfîntului; Dimitrie: şi terasa + âces=
tuia, ;ne:duc:la i,/mimbare:turceşti. Încentru rși: în 'primul plan ''se

SI
desfăşoară tema pioasă a binecuvîntării lui::Nestor :de :către sfint.
În”, stinga; Lias. se Juptă..cu' Nestor:::V oinic,: celi'dintiişi îniveșnîntat
ER
înc costum .Uungtresc!-::-rturcesc' din::veâcul : al XVIII-lea,:a pornit
lupta lui Nestor care îl va: învinge datorită credinței: lui:și :binecuz
IV
vîntării: Sfîntului Dumitru. Arhitecturi:de palate şi colonăde. antice
ori.+de” renaştere împodobesc- .cîmpul:':Lâolaltă: distingem: fragmente
UN

din; :diferite ansanibluri. şi': din : două + “trădiţii, :alături :de::elementul

sonteniporan' al -luptătorilor. La Culpiu, grădina raiului ! și pomul
binelui:.şi:'alrăului, nudurile:Ilui: Adam: şi.:Eva,.- şarpele” încolăcit
AL

pe: pomicei mărul. în gură întins spre: mîna-Evei,':atmosfeta 'şi pla=

nurile : vegetației; deşteaptă-“ăniintirea. picturii flamande :din” secolul
TR

„ali: XVII-lea, 'străbătute : de 'sentirnentul! modern:al picturi 'celei mai

“îndrăzneţe. În acelaşi ;spirit ' sînt: trătate. (fecioarelei din: “parabola
EN

&vaiighelică. În -picioare, 'cele :cu ilănipile: aprinse . în cînîini--poartă

tunici" Și maritii Siriace,. amintiri :'din':manuscrise - medievăle. bizari-
tine; Fiziohdimiilă: și - sesturile |lor: :sînt-: expresive. Două: sau: iirei fi-
/C

guri au farmec: și distincţie. orci ore time se pori too

în“ biserica. diii "Oei, Judecata: din: urină pr ezintă alte părtiiculăt
cități. iconografice. “La” parte supărioară, "Hristos! judecător, înca-
SI

dat de „doi îngeri Și de> apostoli (aceștia stind pe "scaună), 1nu are
IA

ste deci” “figruniată- Deisis, element esenţial 'al- temei: în arta: bizan:
U

tină. În''dreapta compoziţiei, 'un înger desfășoară un: pergament.:cu

inscripţie lămuritoare. Raiul figurat printr-o -terasă de palat, co-
BC

48
 - PICTURA BISERICILOR DE LEMN

paci şi izvoare apare palid faţă de realismul impresionant al gurii

Y
iadului. Arhanghelul cu balanţa judecății şi atitudinea lui frontală

AR
vine din Italia benedictină:. La”! Șurdeşti, „aceeaşi temă a Judecăţii
din urmă cuprinde îngerul vestitor “tuba” mirum“, din arta apu-
seană, iar curioasele pupitre cu „cărți deschise, evocă „arhivele ce-

R
rului“. Credincioșii. din stinga imaginii au uniforme militare fran-

LIB
țuzești din vremea revoluţiei celei mari. Personajul zugrăvit în tal-
gerul din stînga al balanței apare, la rîndul lui, cuibărit și bucuros
lîngă cruce. Acelaşi amestec de note tradiţionale răsăritene cu note

ITY
apusene, complex de elemente din epoci și lumi diferite. Peste tot
întîlnim însă viaţă și un spirit pătrunzător ded poveste.
mmm . [ma mate
ij e pe inta pp Ni

RS
iasi Ci i ia a unea e ir fi 9, Pra pi dai Ul
N
Su E , pen ma pei
/ iu N, Ha î3 . Hi moi jo n (no mii
; ai A EI. TA e

ti pi CA fi
VE
NI

hu ep ae
ti ao o Pie e c?
ET pr ere
SAIT rŢi
„Iu i Ţ pe
Pianu :

- rob
op
o
: e
inert, IT
i „pf
POOTBNE
PRODI
Pta “rr: te
tan ip ie ŢI
TDi ri
LU

n . : .
PD pa -
mire 80, ET TC DGE ri i
? i, Pa Di ee 4 Ape “
pai :
-.
ya + E IE ce oz er Tr. e pu pă-.
DI | r îl i) i i O 334 cr pdf tie bă ț 4

CE Pr
DE ep
pai i Te pape
Da fa pete
Ola a
pa ,
_ 7
ri=.
RA

Pe, . pei , .. mei pe tao -

DS. ri iri: Ia: | DR PI ! € șI! i! ri A.

A2 LB
RIP 0) îi: ii : 2 La ja „! ' jji i EI rd A
NT

pa ” . ț
. . m a, prepare .

.
ASE î
GEȚI 3 Cr Pg II f HE a i 1.) [J. £

. = ; r - o. -
| Pip a DL pă ' y ii fait ,
PR , Ă e. „pitz .
free eoa ; = ri ; :
-
sia! “re zi |[pice ata j i „a|
CE

SIR CI rate i
a. pipa n r „a . ! „ .
“Ci r] 1! 1
Di Î ț IEpo ; aut
at
- : . ' : a Ă pe ;
? DI .. i l iai Dă Do:
7 2 - , 7 ADA 7Y | ”
/

pr ! a E: ” i sii ' „sl A

o pp Pa r Piru i
SI

Ă 7 4 IC! DI iii a)
, , . i
| o? 7 ș r. „a .
.? .
, . A a si i 4 i i 45 „o: „3 Di !
IA

, Pi a p “ . ca LR e af a. "a. 7 e
e „1 RR : a e a d )
pa -
ro fr N ter , = îeenoe
£ LI Z d „ Tia i i ,
U

: € . «i „pf - eta aflii

i ae sat. 2 m POSE Ro aRae
Ț PR pr „A Ei en poaLi op
BC

. HR) az - E > - p, o. , 5) = ILIA

r.- !
 CSI aa î aa Raii a d. PRE a Bi
AD a “4 ni A i

Y
LC !
! i . . E .. . . „* Ei

IA ae ATA hei ta alia ii

R
.. ÎN Ia i o i Pi RI
ei Poză PERDEA 2 ag
Dig Aid lo Pi
Da DI DN a - . >

RA
are , pu . ca e peua
ii aa patat ..
gt 0

ari . 5 9 i e +2
- ide IC op ui. . i i
vo . '
aa II U
, “ a. eh i
€ EREI iad ei Îi ?

LIB
DS aaa

ia ag d pasti bot pat di at

Sei po a RI E . : .

DUE
.î..- md
i
da ca Ni .
die
7 .
Aa ei
LE
, gi Ne. i, : . „:
e
Îi a aia
CAD a st i a iii PRI o ar E Ea i a ii

TY
sia E , Pe R ,

ADI ai ini Li us Dai e Ca ae

. LE - pis? PR Ă A ai pt
” tă ei îs ja aa Sul
Dl ou oii iri îsi

SI
“DECORURI ORIGINALE, DECORURI RESTAURATE,
INSEMNĂTATEA: ARTISTICĂ: ŞI ISTORICĂ
A MONUMENTELOR ER
IV
În secolul al XIII-lea, după multe nefericirişi devastări ante-
UN

rioare,, “Transilvania a cunoscut. epoca invaziilor tătărești şi distru-:

“perile : pricinuite de. acestea.. Cele: mai vechi biserici: „de piatră“.
păstrează semnele -evidente: ale reconstrucţiei!. Blocuri cioplite, luate.
AL

în multe cazuri din ruinele romane, așa cum atestă inscripţiile, bo-.
lovani mari de rîu, spărturi de piatră. de carieră. şi cărămizi se văd
TR

folosite laolaltă. Trupul unor monumente a fost lungit, cel mai des:
la apus, prin adăugirea unui. pronaos sau a unei tinde. Cupole şi
turnuri-lanternă, turnuri: clopotniţe și de veghe vădesc reconstrucții
EN

ori. adaose, uneori de ordin organic.? Absidele de răsărit au: avut

nevoie "de refacerea: bolţii; ușileşi ferestrele “au fost modificate.
/C

Pildă de transformări importante ale edificiului primitiv sînt bise-

ricile. din ' Densuş, Streiu, Gurasada, pentru: a nu cita decît pe cele.
caracteristice. Citeva poartă inscripţii. doveditoare care amintesc
SI

invazia “tătarilor, iar altele au fost în întregime distruse și nu au

IA

lăsat; decît: veşti documentare, ori elemente răspindite şi îngropate

de vremi ori: păstrate în, muzee. Așa este cazul. bisericii Hunedo-
și. picturi
U

reştilor din Deva, din care.au rămas pietre mormîntale

muraleîn muzeele din 'Budapesta și Deva. Biserica ortodoxă din.
BC

50
 : PICTURILE BISERICILOR: DE. PIATRĂ

Cinciș,; unica în “Transilvania: împodobită cu picturi: murale şi in-

Y
scripţii evanghelice în limba latină,.a dispărut.
în: timpuri mai: re-

AR
cente, nepăstrîndu-și :decît tencuieli;-repictate asupra''cărora s-au
încercat. operații nereușite de „luminare. Biserica din: Seghiște, înăl-
ţată într-un peisaj evocator în' părţile Beiușului,. reședința: unui

R
horepiscop(?), conservase ziduri; puternice Şi O „tâmplă Erumos de-

LIB
din toată construcţia, Am pomenit monumente, datate de tradiţie şi do-
cumentar din plină epocă feudală, secolele. XIII şi XIV; ediiicii con-

ITY
struite sau reconstruite pe. temeiuri —, foarte probabil — cu: mult
mai vechi. iit Ufea p pri
oh ai
În. numeroase : cazuri, _ bisericile, „de. piatră ale Transilvaniei au:

RS
primit în :secolul.. al XVIII-lea ori al XIX-lea o: întregire :de; decor
pictural, impusă :de'întunecarea -ori ruina -originalelor.. :Fiindr-vorba
de întregire
: aminţim biserica din. Crișcior,: în :care Cina :cea de
VE
taină .alături .de: alţe teme. evanghelice.:şi portrete. de. sfinţi, picturi
din prima, jumătate a secolului:al: XIV-lea, se, învecinează
cu deco-
NI

rul înnoit; Înfăţişarea: celor dinții, atestă inspiraţie şi îndemînareîn

desen;, „Crese, în;nFhip. dureros părerile de :rău cînd, sînt sorparate
LU

factura secolelor XVII şii XIX, care, formează trupul cel mai, + “bogat.
În, condiţiile, arătaţe, “Transilvania oferă, un : cîmp bogat. de cer-
RA

cetare, în, ;care, strălucesc. citeva. monumente de înalt, interes. „artis-

tic şi istoric. “Cronologie A și car acteristic, se aşează în frunte biserica Şi
NT

dia, Sizeiu, din vechiul tinut al, “Hunedoarei, De proporţii. eduse

CE

cul . unui i îrisemnat în “chip ințeresant „prin, prăinile “înalte

înfipte! la căpătiiul mormintelor” (amintesc copacii și “cultul dendo-
latriei). Edificiu de. stil romanic “de curînd restaurat, cu''hava' în
parte: reconstruită şi. cu un turn clopotniţă «deosebit de interesânti,
/

păstrează, pe „peretele! hemiciclului, picturi neretușate; şi: pe: “cel de

SI

miazăzi; în: navă, teme! şi portrete în: “parte înnoite, 'culoare peste
IA

culoare. Îatunecate şi ruinate, ilustrează dedesubtul ferestrei de ră-

sărit -(în “absidă)
: chipul! lui - Hristos, în: picioare). în-“sarcofag. Are
U

pieptul pătat de 'sînge.şi -miinile legate în: faţă:.La'stînga și dreapta

lui, la miazăzi şi miazănoapte, se văd cei 12 Apostoli pictaţi în pi-=
BC

q* 5l
 ARTA! FEUDALA! ÎN: ȚĂRILE: ROMÂNE

între. coloane. Citesc, spun; rugăciuni sau: 'Binecuvintează. În

cioare

Y
zona inferioară, patru: sfinţi episcopi: Chiril (din: „Terusalim?), Ioan

R
Milostivul::iNicolae și un al patrulea“ al cărui nume.:e:'șters, ţin :în
' mfini diptice pe” care citim numele:Vasile,: “loan şi Kalinikos-'Temă

RA
e inspirată''din: textul: liturghiei. galicane;: de origine orientală! Și în-
irodusă în: :Apus către mijlocul 'secolilui:al IV-lea2r5 (Si i

LIB
i“ Impârtânța 'decorulii- din: Stieiu este icrăsciută! în: “aripi deosebit
de” portretul donatoriluil/: figurat: în igenuiichi, lăiipartea” “inferioară
a: peretelui - absidei de: răsărit” an «Unghiul d&“'sud2 vesti Ci trupul

TY
îmbrăcât în zale şi” “Capiul “gol;- ar&' pe-piept şiipe'i mineci 'cruci - bro-
O inscripție pictată cu culoare albă în slavona piseric&ască se
date.

SI
descifrează!:greu.: Am : distinso cuvintele... ! meşter pictor ia + :pictat
această biserică: : Socotim- că le. vorba! de. donatori €"careia : plătit
ER
pictiira! monumentului.i Prezenţa! portietului "dei donatori larlocul
tat este caracteristică şinde; trădiţie
ară
apuseană rbizântinizată:- "Tot pe
dona-
peretele. ihemiciclului, către navă) citim: nume dei: călugării şi:
IV
-gămate, vulturi;; iii. simple ori
tori. lcifre. închise: în cerciri; “cruci
UN

duble şi! "caracterele. H şi: Z încârohatebdeohlobulă:: Gravate! pe: ten=

cuială:! pictată,“ “aceste râotive reprezintă, ugamriădae Şi” „orbiculi“)
piecum! şit mon6grame: folosite! în "epocă! 'vesche:: „tetudală: Jă Romă?
AL

ne
Ravenna: și: 'Parâns6.: Măi: “aproape! -Ansă-:de noi aceste! ideogrăme
duc la) înoiziile! de? la ' Basârâbi! (în Dobrogea): 'Pigutează! “urme: de
TR

scris, eriptograme, 'abreviaţii': și Hotaţii “asâmiencă acelor” din: răboaje)

i

„Temele 'gâlicane, “chipul! ui „Hriștos, dobătorui

ADD ETI) Jia
, Gruidiat şi soti:
de crdin iconogrătic ȘI tehnic, gătează,
EN

i alti de
sul, & alte, elemente, + ISEDeii : ÎU ”
jumătate,Tia se-
jo) ji
Streiu din. prima:
-u i. t it qui
pentru noi, picturile originale. din;Lili) 4 io dliiao alo

colului, “al XiN-lea.,

iii
“Biement ele pictate: şi gr avate: „Aa, ;Basar abi (fac-
/C

tura, „libertatea, „Pensulei,, sehipurile), . monument, anteri ior.. Streiului

cu. două sau, "trei sute: de. ani, formează nn „preţios “antecedent. Un
reşe-
ai, doilea, antecedeni. ni-l; oferă decorul, bisericii, din.. Wislica,
SI

au
dinţă episcopală din, veacul. al, IX-lea. Aci, cercetări, arheologice,
IA

folosit. drept, criptă

“pus . în lumină un; “baptister din. veacul. al: IX-lea
:.Se
iunerară..„Pe pereţii, criptei se, văd ;arhorele vieţii: şi €trei, portrete.
sfirşitul: „veacului -
U

citeşte! şi. :0.; inscripţie! în: caractere. romane 'de..la::

Eta bir ga artista a pesta ri
BC

al XII-lea: io

52 :
 " PICTURILE BISERICILOR: DE PIATRĂ

„În: vecinătatea oraşului. Haţeg:'se înâlţă: biserica Sîntămăria- :

Y
| Orlea, una 'din cele mai importante din Transilvania.. Nu avem. date :'

AR
asupra. înteineierii” ei. S:a 'relevatcuni: grafit din;:1484.::De proporţii
mari,este-construită:
din . blocuri: de piatră-.cioplită şi! piatră brută
Nava rectangulară. (16,36 mX10,22m) nu :are abside lateiale:.:Ab-

R
sida de:răsărit (6,24mX6,40.m) “e: mai scundă : decît nava: Clopot=

LIB
nița, așezată la apus: deasupra întrării, înfăţişează o creaţie de: stil
romanic din secolul. XIII::sau. secolul: XIV.':Fruntarul!: reproduce
exemple din ;Itălia (San : Cleniente la :Sasauris': în ” Abruzzi: secolul

ITY
XII: și! biserica. Sant' Andrea: din .Bărletta) :precuim'“și exemple: din
Serbia. Înv interior, pereţii 'au fost'în: întregime acoperiţi: de: pic-
turi: S-au păstrat mai ales cele: din; zonele :medii 'și din'iultimă zonă:

RS
Operații: de-curăţire 'au scos: la, lumină, 'acum: 90: de. ani,: fragmente
importante. pna Doe m De oo
“: Aflăm! două' rînduri! de 'zugrăveli;''se: rdisting in riavă, “pe peirâ:
VE
tele: de răsărit /-Pătura inferioară arată "ornamente! Și. armuri, colo:
rate“imitate în pictură; pătura superioară! este acoper ită de ilustraţii
NI

şi portrate.. Aceeaşi! dispoziţie /se: descoperă: pe 'inghiul: 'de sudi6st

și pe'peretele de' miazănoapte. Îni absidacde” răsăritoînsă, picturile
LU

acoperă 'prima pătură ;de tencuială și „înfăţişează decorul” primitiv,

Ornamentele şi marmura, imitate: în. pictură, în” năvă;! să” "leagă de
decorul! absidei. Se caracterizează ' prin” riotivele' folosite, “tifoiiul cii
RA

patiui: foi: închis în cercuri, patrată! și iînic cruci” îri cercuri, imitații: de
marmuii colorate. Acesti'sistem: ''de“decoriine duce'la "Ravenna în
NT

secolul „al“'VI-lea;
la: Parenzo şi 'în monumente''din: epocă: lui Lusti-
nian.: P&' peretele iabsidei' de răsărit; „Apostolii”îiiveşmîntaţi în togi
siriene, cu :capul” descoperit și picioarele 'goaleL ţin în 'mîini' pergâ:
CE

imentercu? inscripţii. şterse, sau! cărţi.. Apostolul pictat în: unghiul

sud:est/aie. chipul'prelurg, nasul: drept, obrâjii supți! şi urechi mari:
Părulralb, 'imustăţile încovoiate' și barba:'albă scot; îi lumină“ carac-
/

terul 'sever'âl: figurii. La' stînga, chipul unui 'al! doilea apostol 'e :plin
SI

de “energie: Nasul-scurt e: curmat-la legătuia.'cu- fruntea, i iar ochii

IA

sînt înfundaţi: în':orbite;::Draperiile amintesc(stilul statuar: Decorul

cel inai:''vechi r:dir:- Sintămăria-Orlea: socotim''că::a fost::executat; în
secolul- al:XIV-laa!: Înnavă! se;-păsti&ază îmumeroase compoziţii de
U

aspectrmântuimentăl” despărţite::prin: linii: :derculoare: viaţa 'lui- Iisus

BC

53
ARTA FEUDALĂ “ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

şi Patimile, viaţa : Sfintei - Fecioare'.şi Judecata. din, armă;. “toparul

Y
proscomidiei şi portrete .de sfinţi. Ordinea. compozițiilor . amin 83 £

R
decorurile. din' oratoriul papei: loan al VII-lea: de la.:Roma și;:
parte!- decorul: mitropoliei din Mistra.: Apostolii :pe: peretele. peici-

RA
clului:alături de' punerea pe cruce, .lisus: pe cruce şi ;Coborirea de
pe: criice: lîngă Bunavestire ! şi: Naşterea . domnului ilustrează els-

LIB
mente din..liturghia galicană . (Collectio- post: precem, Prefatio mi-
ssalenşi':citirea:dipticeloi:). Interesantă, ilustrația vieţii Fecioarei. Ma-
riă inspirată: din-;protoevanghelia: lui Iacov. (întîlnirea : Tăi “Ioachim,

TY
şi Anei; Intrarea-:în biserică ! şi“: Bunavestire). :Note - particulare: de
ordin. iconografic ne: :ducrân-ltaliă: meridională “şi” :Capadocia. Din
viaţa lui 'Tisus;! cîteva teme 's-au şters; iau rămâăs. Schimbarea:lă faţă,

SI
Floriile;; (în. mare parte,: deteriorată), şii Înălțarea; compoziţie 1“mare
ER
în -genul. aceleia. ce.se vede în Capadocia la Togale Kilisse” şi! Qa:
ranleq.. Kilișse. Pictura. :monumentală din Capadocia e legată. însă
strîns: de aceea din. Italia-meridională. (din :Basilicate), iar. legăturile
IV
Italiei. meridionale. cu arta “Transilvaniei :au. fost mai :de. multe ori
amintite. "Adormirea. Maicii. Domnului, compoziţie. din nefericire: de-
UN

terioraţă, reproduce. iconografia: bisericii: Peribleptos din: “Mistra.;

0-- „temă rară - în„bisericile Țărilor Române, “Înălţarea : Sfintei
cruci, cheamă: luarea aminte. Bine: păstrată, e;pictată în tonuri: de
AL

pietre dure, şi: cuprinde portretul: împărătesei. Elena, mama lui: Con-
stantin:; cel Mare.»O.:alţă. „compoziţie, ;pictată ; deasupra: patriarhilor,;
TR

ilustrează: Hetimasia, 'simbol al; egalităţii. celor trei ipostaze ale: Trei-
mei.; :Judecata; din. urmă, pietaţă.. pe':0 suprafață importantă, nu ne
EN

"mai lasă; să. distingem. decit, fragmente - din iad 'şi patriarhii în + pa-
radis.. „Iconografia:; temei: dovedeşte. aceeaşi :inspiraţie ca în monu-
Tmente. din;.secolul al: XIII-lea: iale; Italiei, (Sant'Angel.:a -Pianella . Şi
/C

Santa! Maria ad: eryptas).. Împlinese : decorul: navei, Pietă :şi:un..por-

ret, de, Sfint. episcop (pictat; pe. peretele. :de miazăzi) înveşmîntat
în eostumul: episcopilor :din; biserica. romano-catolică! din:; secolul al
SI

XII-lea „şi.al. .XIII-lea..;Se' mai vede, pe zona. inferioară a "peretelui

IA

de: miazăzi, ;mâîna (lui: Dumnezeu care. binecuvintează: două::personaje

i în: : genunchi; : Şi chipuri : de :donatori.: înveşmîntaţi în” costumul de
" curte'“apusean din secolul al XIV-lea. În unghiul de nord-vest, dis-
U

tingera Slujba de. înmormîntăre. a:unui cuvios; “Sfînta: Fecioară ::Ma-

BC

54
N
 “PICTURILE BISERICILOR: DE PIATRĂ

„ria stînd 'pe:tron 'şi purtînd pe Lisus-binecuvîntează, un. înger. ri-

Y
dică ;la. cer sufletul: Jur: împrejur se văd călugări şi o inscripție la-

AR
lină: „obit(sic)pauperulus. i
+ Ansamblul din Sintămăria-Orlea- formează. uri: frumos. decor
diointirhental compus. din „două 'serii.de picturi: cele mai vechi :din

R
secolul :al; XIV-lea, iar, cele mai 'noi:.din' secolul':al" XV-lea: Icono-

LIB
grafic se impune icomparăţia cu monumente. italiene din: veacurile
XII şi: XIII: şi cu exemple bizantine: din: secolulal XIV-lea, (Mistra).
. În secolul al:XV-lea, monumentul a: fâst:restaurat.şi folosit de

ITY
biserica. romano-catolică - (ordinul franciscan).: În :ăcesaşi vreme, de=
coratori italieni lucrau în Ungaria. Aceştia, sau: meșteri: formaţi:în
şcoâla -l6r, au înipodobit. biserica '„neagră“,! din: Braşov.. Conţii: Ken-

RS
defiir seniori: români (Cîndea) şi: propristari:ai locurilor: pe..care 'se
înalță Sîritărhăria-Orlea, s-au putut îndrepta către ;ei:: În! secolul al
XVI-lea 'sau' la! începutul''secolului:'al/ XVII-lea; după Reformaţie,
VE
decorul. pictat: a' fost văruit., Către' sfîrşitul secolului al: XIX-lea,:s-au
executăt lucrările. de curăţire ; şi luminare, graţie'icărora! putem ad=
NI

mira:astăzi decorul. î: în tir e creat tori Eree pr,

Sîntămăria-Orlea e monument românesc la''orizihe, ctitoria tă
LU

miliei Cîndea; iar, la Streiu, inscripţia 'în slavonă „bisericească de

pe peretele “absidei: de răsărit, alături 'de: tradiţie, ne:duce 'tot :către
imprima” monu-
RA

luriea românească. Vicisitudinile. istorice ai putut

mentelor caractere deosebite și străine. Elementele 'liturghiei: gali-
câne' sînt .mai 'greu': de; explicat, socotim, . printr-o tradiţie; locală.
NT

- Istoriceşte! se? pot datora legăturilor “lumii ortodoxe româneşti: —

ale: călugărilor: în specie -—.cu' lumea. ortodoxă':a' călugărilor:-văsi-
de. unde: au:;venit-:meşterii- pictori;!'și
CE

lieni . din Italia: meridională

cu :domeniul Italiei de miazănoăpte -şi'irăsărit,: de „unde porneau
multe echipe de pictori călători: „lombarzi+; meșteri! folosiţi. în: Un-
/

garia,'Cehoslovâăcia, Polonia şi Transilvania.:;:: ii pa

SI

“Biserica din Streisîngeorgiu- e situată în vecinătatea, Streiului.

Se vestește, pe. înaltul : colinei pe care :este: ăşezată, prin: planul ei
IA

arhitectonic.: O navă transversală mai. înaltă decît: absida :de răsărit.

şi nartex-ul: e inota caracteristică. -O inscripţie pictată în intsrior,
U

:de apus al navei, ârată anul':6917:: (1409). Pe un stilp, |

pe: peietele
la :inord-vest. în: navă, citim: o â: doua: inscripție: ;,,S-a“înnoit:. în :
BC

55
 !

ĂRTA. FEUDALĂ: IN: PĂRILETROMÂNE

timpul. reginei . Maria * şi... episcopului Ioan. .Inochentie: „liber: baron:

Y
de. Sad: în-anul: domnului 1743*; pictorul a. fost. “Gheorghe: Sândor

R
din Făgăraş. | ge luai
„Picturi din absida de. răsărit, dăstigurate de repictări, ilustrează

RA
Treirinea,. pe :boltă; peretele Bemiciclului..e. ruinat: Reriarcămi; chi-
pul Fecioarei -Mariă: cu Iisus pe „braţul: sting, temă . apăârţinînd.::deco-

LIB
rului:. original. La miazănoapte (pe per etele : -hemiciclului) apar: Jisus
pe Cruce,: Maria, Ioan “Evanghelistul. şi: cei doi. tilhari răstigniţi: Or-
dinea iconâgrafică reproduce modele. "din secolele VII şi VIII,..de la

TY
Santa. Maria: Antica: în! Roma. şi: din Italia“ -meridională.. În navă,
Bunăvestire: e ilustrată lai.partea .superioară a; peretelui, de miază-
noapte. Pe "poalele' arcului “triumfal :e :portretul -lui loan ,Botezăto-

SI
|ruli Compoziţia :cea mai: bine: “păştiată :cuprinde.. portretele înteme-
ietorilor: B:zugrăvită la apus:deasupra uşii. de intrare: jupînul Ken-
R
„dereși:(Cîndea): şi 'soţiailui Nistoră ţin. uri'chivot;i între::ei : Vlaicu,
VE
fiul: lor. 'Portretele: aufostirefăcăte în 1743; data origihalelor se: ci-
tește: uşor: 6917 .(1409).: Restauratori au îriveșmîntat: personajele:după
NI

moda vremii. Lucrări de luminare ar putea da la: iveală: chipurile

costumele: originale. za CT SOL? NEI
LU

„Cronologic, biserica din " Stroisingcorgiu. se leagă de, monumen=

tele analizate rai sus. „Din-punct de vedere iconografic, remarcăm
ilustrarea. temei „isus pe cruce; în;i absida, de răsărit, notă carae-
A

emise “Transilvaniei. : aie e elen ae

> a oi Ei 0 2
TR

„Biserica . din:- Deisuș,: în. regiuneă” :Haţegului, -a.: atras, atenţia

cercetătorilor prin : aspectul .:ei “arhitectural : deosebit: de. interesant.
Zidurile şi. în: interior.:bazele . coloanelor care :susţin „bolta: şi tur=
EN

nul 'lanternă sînt'.construite :din. vechi: pietre: romane; ex-voto,:îm-=

podobite cu. sculpturi . Şi : inșcripţii.. Monumentul” prezintă. o: navă
/C

" aproape -patrată: și. o:cupolă;: turn ;lanternă purtat:de o bază patrată
înaltă sprijinită + pe patru: coloanelibare : în centrul: navei. Absida
de răsărit, circulară,. comunică: la: miazăzi 'cu o. câpslă rectangulară
SI

boltită 'cilindric;:o a. doua-anexă, de plai: rectangular, e. aşezată 1la

miazăzi de naos și.nu comunică cu biserica. sit O „dirt
IA

„atiUnicai: figură. ce: „ă'rămas vizibilă :nu ne.îngăduie; să; distingem

tema pictată pe bolta;absidei de: răsărit.,Pe peretele: hemiciclului s-a:
U

' zugrăvit ieşirea: cu . sfintele .daruri, și anume . întoarcerea cortegiului

BC

56
 “i PICTURILE! BISERICILOR: DE PIATRĂ

de, preoţi” şi diaconi.; În'inavă, la stînga: arcului triumial,;. se. văd

RY
Sfinţi. Apostoli, “Sfinţi: mucenici-și' Sfinţi: doctori „fără; de arginţi“,
la „dreapta, - arhanghelul, Mihail: şi sfinți militari; :'la exterior, în
timpanul uşii de intrare, Maria: „Glykophilussat. și Siîntul.. Nicolae;

RA
+ Din punct de vedere artistic, picturile de la Densuș, înfăţişează
un decor, „din primii ani. ai secolului, al: XV-lea. “cu însuşiri remar-

LIB
cabile;, , Armonia tonală, are. drept. temei un. albastru; închis; Şi: roșu

pete; de culoare. “închisă, conturată. de, linii Taminoase; "Desenul. tigu-

ITY
rilor. e ingrijit: Şi. fin. Multă, vreme, picturile, de, la Densuș, au: im-

Biserica din Densuș evocă paraclise.. funerare. din Italia de. sud de

RS
genul numit „trullot, ntăţișarea . zidurilor Și. cercetarea, materialu-
lui atît de divers, din; care sînt, făcute, zidurile, atestă una, sau, două
reconstrucii,. Tradiţia. hotăreşte, monumentului: o: dată de întemeiere
VE
CU. mult mai, veche. decît secolul..al, XV-lea. Faptul: ne; apare foarte
probabil. Aci ne-am referit însă numai la aceea ce se» poate vedea
NI

astăzi, AR E
, e NI
„- ie,
ia
IRI ” 4
! ” iii „aci
„După iradiție, toţ, din secolul al XV-iea. e. datătă şi
ș biserică, din
LU

Cincişă asupra căreia, nu posedă date

€ documentare. Edificiul com-
ied

naos, avea. absida de răsărit acoperită. de. o “cruce ge ogive şi nava

A

boltită, cilindric cu,.lunete, ogive. Și chei de boltă. Decorul pictat al

TR

bolţii, și “pereților” era acoperit cu. „Var. “La rășărit, la stinga ferestrei,
am putut da la lumină portrețul. unui Sfint episcop. În. navă, bolta
EN

și binstele „păstr au, "decorul, O. inscripţie, românească, în' caractere

cirilice, dia unghiul” nord-est, Ja data. 1776, şi numele pictorului, „CU-
viosul 'Simiont (autorul repictărilor din secolul al, XVIII- lea). Ori-
/C

ginalul apărea! luminos. şi” extrem de: interesant! îi ilustrarea” unei

teme din 'penticostar (vestirea învierii către Apostoli; Evanghelia
lui Ioan, cap. 20). Corapoziţia, 'stilul figurilor, "veșmintele şi pro-
SI

cedeul: tehnic! vădeau arta unui “pictor de" "tradiție „romanică. 'Arhi-
IA

tectura, interesantă, înfățișa portalul întoronat: de un tură | 'clopot=

niță:şi planul: uneia: din bisericile: romanice. de câre ne-am ocupat
(chiar planul Cincişului). Mișcările: personajelor erau de .gen apu-
U

sean medieval). : Inscripţia. latină;:.de la -partea: superioară, creștea

BC

E 57.
ARTA! FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

interesul decorului. Descripţiaşi observările noastre privesc monu-

Y
mentul aşa cum. era.:cînd: l-am. descoperit; şi: studiat. De atunci, -în-

R
cercări de 'curăţire 'a decorului: originalişi de dezllpire; a. „peliculei“

RA
pictate, au fost urmate:de ruina: monumentului. : SI Ioa
--Pinăi îni- 1937, : “biserica. din: Șeghiște, în: regiunea: Beiușului,
opr ea luarea aminte! a celui: mai: grăbit cercetător din -pricina înfă-

LIB
țişării !pitoreşti Şi! interesului: istoric. “Se înalţă pe o limbă de pă-
mâînt, insulă. în mijlocul: unui lac — cu izvoare proprii: şi alimentat
de. apele: rîului: Băița — ' într-un: peisaj. singuratic. Zidurile “ruinate

TY
închideau! O: navă rectangulară fără sînuri 'şi o: absidă. „circulără (a
răsărit). Decorul" pictați era tuinat de ploi. Se vedeau în: “stinga ico-

SI
nostasului, chipurile a 'doi! “Apostoli: pictaţi în “picioare şi purtînd
cărți închise:: Alte chipuri”: 'se: 'distingeau; “la: partea: superioară a: pe-

R
reților,. încadrate în: arhitecturi.” și verdeață; 'cu':deosebire, portretul
VE
lui Hristos încadrat; de! doi! îngeri. "Alte Dor trete: erau: repictate. Am
putut reconstitui, 'lă' vreme; 'ansambliil care:reproduce! pe cel din
Streiu şi: Sîntămăria-Orleaii iti: ”
NI

Biserica din Șeghişte a îost, între 1503 şi 1557, reşedinţa unui

LU

protopop, urmaș al: 'văchilor “norepiscopi: :Apare într-un! document

din“1538-şi în documente ale bisericii episcopale: din Oradea. “Deco-
rul original” a fost executat pe stuc, marmoreân rezistent” şi tratat
A

asemenea unei foi! de' pergament. a

TR

„Biserica. din Seehişte, cate -azi nu mai” există, văttizea șseria

silvâniei. “Acestea 'se. Priza «din punct. "da vedete iconogra-

EN

fie prin programe. “remâăreabile. “Cuprind”! pe. cei, 12 Apostoli, “figuraţi

în picioare între "coloane ori la adăpoșt de portice, liturghisind, ori
/C

întățișaţi (portrete). Teme din. liturghia galicană, implinesc! progra-

mul. absidelor, de, răsărit, decorate în unele monumente cu. teme din
Patiri (lisus. pe cruce, Coborirea. de „pe cruce), aşezarea. în, centrul
SI

hemiciclului. IJudecata.. din. urmă. împodobește, peretele: de. miazăzi |

al navei în vecinătatea tîmplei. ; Mee
IA

i „i NI Ta iti sii i pi A

La Streiu, ctitorul este. pictat, la Dartea: inferioară; pe. peretele

absidei de :răsărit.. În 'celelalțe monumente, portretele întemeietori-,
U

lor alunecă, la: miazăzi, după tîmpla:: Temâ::din penticostar. şi por-

BC

58
 "- PICTURILE BISERICILOR DE PIATRĂ:

trete;. de, sfinţi ;împodobesc pereţii navei. : Ne: mai _păstrîndu-se nici

RY
un. decor. original' de: boltă al navei, nu cunoaştem tema. ilustrată:
pe suprafaţa cea mai: de seamă a bisericii, acolo. unde e. pictată în

RA
monumentele ; bizantine . şi "românești . „biserica cerească“: cui. Iisus
bust şi. „biserica pămîntească“. (proorocii, apostolii şi episcopii). “Edi-
ficii de «proporții; reduse, paraclise,; senioriâle. ori“ mănăstirești şi. fu-

LIB
nerăre, nu puteau iprimi decît..un. decor: pictural mărginit la un mic
număr de teme. Rămiîne evident caracterul .lor; unitar şi judicios:
Din: punct de vedere istoric: Şi al izvoarelor. de: inspiraţie, legă-

ITY
tura. cu. Italia -de -miazăzi,. colonie ortodoxă de: călugări :ai' Sfintului
Vasile. cel : Mare;:. refugiaţi 'din Siria: şi Capâdocia,.: apare ; evidentă:
A fostimijlocită — 'cum s-a: mai arătat: — de; relaţiile. mănăstirești

RS
„şi, cu deosebire, de: meşterii echipelor: (lombarde)::de pictori: călă-
tori,..ațestaţi documentar în cursul evului mediu, în, regiunile noas-
VE
tre. ca, și;în. acelea; ale; „Moraviei, Poloniei, şi: Ungariei... Ajutoare; și
ucenici români n-au putut. lipsi. Aceștia. ne. întîmpină,, sub: numele
de. Popi,. în. numeroase . inscripţii. -Şi.. îi. descoperim în organizarea
NI

compozițiilor: ca: şi, în! desene, atit. de -aproape. uneori! de acelea în-
tilnite., în. arta. numită țărănească ..a „regiunilor. transilvănene. ; La
LU

Streiu,. chipurile, , atitudinile, poza,;:personajelor “și expresiile sînt

evident romanice;.în cazul Apostolului; Matei de o, deosebită măies-
A

trie.. - Anume. tulburări. în :organizarea compozițiilor, mai. ales.cali-

grafierea ezitantă, trădează „ucenicii: de . care :am, pomenit dacă nu
TR

va îi vorba de graba; meșterului -călător.: “Tonurile cu; „aspect de pie-

tre dure precum. și; semnele “lăsate. de „pensulă; amintesc, 'la-.rîn-
EN

dul: lor, ilustratorii de, manuscrise. Întru-totul: aceste: picturi, hotă-

răsc: “pentru: români o pagină. interesantă din: istorie, fiindcă: datează
din . secolele XIII, „XIV. și primele decenii. ale. secolului, al XV-lea
/C

atît. de puţin lămurite documentar.;; Ele. învie .o;. lume ;românească

din epoca de: luptă şi chipurile. feudalilor români, cum sînt înte-
SI

meietorii.; Streiului şi: „bisericii : din.:..Sîntămăria-Orlea; :: luminează

aminţirea.şi: cultura donatorului ;frumoase;:evanghelii cu miniaturi
IA

din 1429, dăruită ; mănăstirii: Neamţului: (păstrată: astăzi» în ; biblio-

teca .bodleiană: 'de la. Oxford),. „precum. -şi: fiinţa românilor ucenici
U

și meşteri! care-au deprins meșteșugul picturii dela ar tiştii străini,

BC

însuşindu-și-l şi împămîntenindu-l în lumea românească:

59
ARTA! FEUDALĂ ÎN. ȚĂRILE: ROMÂNE

1. Biserica -din Remetea. e. situată - în . vecinătatea . Beiuşului, în

Y
nord-veștul. Transilvaniei. Pare: a:dată 'din secolul XIII :sau din se-

R
colul;al.XIV-lea.: De:proporţii- mai mari, decît cea. mai: mare, parte

RA
din! bisericile românești. din sud-vestul Transilvaniei, e: de plan: rec=
tangular, Nava are absida,de răsărit: pentagonală... Un»:portic clo-
potniță, de! plan':pătrat::şi cu'trei. etaje,:e așezat
la! vestul :navei .și

LIB
legat :cu 'aceasta.: În". interior, biserica” are un” Platon! „orizontal de
lerâni construit în: 1878. i ie o ee
„ ba origine, biserica :a fost în: întuegime. dscorată cu pictutii Mu-
£

TY
rale.. Sătenii îşi: amintesc. pînă :nu: de mult.:zugrăvelile frumoase,
ilustraţii; evanghelice 'și. portrete 'de' sfinţi; pe .;;cîmp“ : albastru: carui
liu:-:Pereţii-au 'fost.-apoi tencuiți şi văruiţi. Sondaje şi operații: judi-

SI
cioase.au îngăduit. descoperirea! picturilor originale. ci. i

R
„La răsărit; se află, în absidă,. la partea'-superioară a Beiiiciclue
VE
ai trei! Sfinţi. apostoli: (în: picioare) văzuţi din' faţă. Cel. dintii: 'este
Petru,:'cu o carte: în :mânia: stingă. şi cu cheia în mîna dr eaptă. Lângă
el,. Pâul, „cu o! carte-iîn -mînai stîngă, iţine 'în :mîna:'dreâptă o: spadă:
NI

Cel de-al: treilea Apostol“ este :Vartolomeu. "Alţi! trei: sfinţi Apostoli
au numele: scrise; în:ccatactere :latine::'nu:
se potînsă “citi clar. Por-
LU

tretele au'„cîmpul“ pictat în'iggâlben ocru luminos și “albastru dă

partea superioară). :În registrul! inferior, distingem trei: sfinţi: regi
ai Ungariei: Ladislau, “Ștefan și “Emeric. Poartă “coroane de : aur. 'or-
A

nate cu: flori“de crin “şi::sînt: înveşmîntaţi în 'zale;icu'o imînă se

TR

sprijină -pe''scutul :triunghiular, iar în''cealaltă. ţin. 'sceptrul 'încoro-

nat: cu floare de 'crin. Tema :aminteşte progrâmul iconografic''al ab-
EN

sidelor.. din. .Strâiu, -Sîntămăria-Orlea,: Şeghiște, etc.: Sfinţii „regi 'ai

Ungariei,în costume din 'secolul:al: XIII-lea: ori încăputul 'secolului
âl XIV-lea, evocă, la'rîndul
' lor, tradiţia iconografică - a”Ravenei și
/C

atestă: înrîurireai! şiostăpînirea : maghiară. „Ne trimit: şi lă: un “monu-

ment românesc de:mare importanţă, :care':a împodobit pină în ul=
timii! 'aniilai: secolului âl: XIX-lea: 'centrul- oraşului : Deva; la. origine
SI

și mulţi i ani, biserica” familiei': i Hunedoriştilor: Ne-au rămas: cîteva

IA

panouri '.de. pictură .rhurală'! adăpostite! în; -rnuzeul:.din:'Deva şi în

Muzeul Naţional Maghiar din;; : Budapesta... Fotografii: luate: înainte
U

de 'distrugerea monunientului! ne ajută..să ne; facem -. o..idee :despre

decorul pictat. - iii ct a oi et
BC

60
 PICTURILE BISERICILOR
DE PIATRĂ

“În absida ide? răsări : peretele.:era,

t, împodobit . cu ..portrete., de

RY
apostoli în picioare, avînd cărţi în miîini, ca la Streiu,, Sînțămăria-
Orlea, Remetea, „Seehişte: etc.: : Pereţii: navei“, ilustrau teme: din. Viața

RA
găciunea; ui Ioachime. rugăciunea ;“Anei, şi teme din protoevanghelia
apocrifă .a luiIlacoy).,.Sfinţii militari: sînt costumaţi, ;asemeneă, cava-

LIB
lerilor, occidentali din :secolele: XIV 'şi XV. Din temele, evanghelice
se distinge învierea lui Lazăr; surorile acestuia în, „genunchi; im=
ploră, pe lisus. i size a istroziil

ITY
- Persosajele sînt: pictate în mişcare, de: la stinga la; „dreapta,
fac paşi”: mari, :aleargă:;. Atitudinile : sînt variate, iar.. „chipurile, mai
peste :tot : expresive; 'Amintesc: ;procesiunile :de . sfinte : şi sfinţi din

RS
basilicile. Ravennei, datate: din: secolul. a] VI-lea. „Numai.; “întrucît
priveşte, dispoziţia: iconografică, fiindcă la Ravenna. strălucirea 'm0-
VE
zaicurilor, . solemnitatea;/atitudihilore și :expresivitatea :chipurilor nu
ascunde; lipsa: dei. -mișcare, izbitoare 'iîn. :procesiunile. de sfinţi.::La
Deva;: din biserica “Hunedoriştilor, „dinamismul“ surprinde. . Aduce
NI

aminte de-istilul bizantin: ial:: secolelor XIII ! şi XIV, .de::Mistra şi

LU

Macedonia sîrbească.! Tot: către: Mistra. şi Macedonia 'ne' trimite În-

vierea' lui Lazăr la Verria în: primul rînd. Stilul draperiilor, de
ordin statuar și * în- "frădiţiăi Palgologilor, i alături: de arcâdele- sub
A

care: se adăpostesc”Arii personăjele, forrhează: alte': 'două' note : carâcte-

A ap
TR

EI
ristice, * ei ia tie cai: ! DCT Pi „îi
a Cad FR i Deae
i

Se
da
Biserică”
ş
14 “Fiuihagriștilor aa,. adăpostit norminte da” “familie,” “Au
7
ă ! PEsă

rămas, mărturie, „pietele. inorimintale. „Judecind. după proporțiile îi-

EN

ao

gurilor: pictate. în. picioare, ŞI, înătțimea. registielor, montimentţil păre

959

a, fi fost. mai: spaţios și mai. impunător. „Chiar. decit. biserica. Sîntă-

/C

măria-Orlea. Notele iconografice ; o. „aşează . în, “categoria; artei. tran-

silvănene de, „tradiţie, basiliană, și; „orientală, înriurită, de Bizanţ. O
pun în; relație, cu ;un; ial doilea, Srup; de. monumente „românești, din
SI

ara...
IA
U

estul:i Transilvaniei, în «care. se:e poate urmări relaţia „stiiînsă: cu , grupa

formată: din Streiu, Sîntămăria= :Orlea,; Şeghişte. „Şi ' celelalte ; ansam=
BC

61
 ARTA! FEUDALĂ ÎN "ȚĂRILE! ROMÂNE
-
bluri: pictate, datate. din” 'secolăle "XIII, XIV: Şi XV. şi: 1ogaie de. Ba-

Y
silicate: Și Orient? îi iar ti notei taca

R
"Situate în regii “a” coloiiizără' maghiără îsişi”"pormenite! că: mo=

RA
niimente de iartă în: regiunea secuilor, dâtează “dinii 'secolele: XIII,
XIV şi XV, Sint fundaţii mănăstirești! sau' senioriale. Tăzașuri,. as-
tăzi, de cult: romano- catolic ori unitarian, descoperiin; în mai! toate

LIB
pe: roinâhii secolelor” XI XIV. si! XV; în: luptă: ori alături de: cu-
mâni şi maghiari. * Te oorp pei tu areal me iai na
Biserica din Ghelinţa. se înalţă în sud-estul 'Transilvaniei în

TY
vecinătatea oraşelor ''Sf..:Gheorghe şi Tg. Secuiesc. De: formă: rec-
tangulară,: măsoară 26 m în: lungirhe; nava e largă de 11-miiiar ab-
sida deirăsărit, de formă pentagonală; măsoară 10.m.:0 dată, săpată

SI
pe''o grindă 'din -absidă, e: socotită de:la “facerea lumii. şi notată în

R
cirilice: 6960 (1452). Trâi nurne: de" donâtori, Ion din' Zagon, Gheor-
ghe: şi Niculae Cioma arată iromâni.; Istoriceşte :s-a. dovedit . exis-
VE
tenţa :unei populaţii .româneşti băștinașe aflate aci înainte de; veni-
rea secuilor. O: inscripţie pictată „pe: iplafonul maosului:e redactată
NI

în latinește. și datată din :1628;:dă.. numele „unor;donatori.-O a; doua

inscripție. cuprinde » numele. principelui Gavril -Bethlen, „comite al
LU

secuilor; e ti ari e PTT tea

„Din. decorul pictat original, n-au. rămas urme. ÎN, absida. de răsă-
| rit; se disting doar trăsăturile unui personaj pictat, în 1668. În navă
A

aflăm pe peretele de miazănoapte şi la apus şi miazăzi, în zona

TR

superioară, zugrăveli bine păstrate. Picturi în frize se destășoară

de la. stinga . la dreapta Şi. în „două. zone. “Iăstrează, într-un prim
EN

| grup, teme evahghelite, iar înticun, al doilea chipuri de! sfinţi Și: "de
donatori. Din seria! “evanghelică se “desltişește Intrarea! lui” Iisus!
Lerusălita, de inspirație bizantină. în Cina. cea de. taină, masă e rec-
/C

tolii, : Bictâţăi 'de: dceeaşi parte, aufața îndreptată” E privitor; Locul

ocupat: de Iuda” şi gestul: lui dovedesc? 6 "înspirăţie! iconografică bi=
SI

zântină. Chipurile lui: Ioan! şi Petru âmintesc'la' rîndul lor tradiţia

IA

Capadociei !'Şi replicile occideritale al6 ':acesteia” datate: din: secolul'al

XIII-lea. Aceeaşi: cugetare ne întîmpină: și! în ::Spălarea picioarelor.
Iisus pe'cruce are 'capul înconjurat" de: nimbul: cruciger. şi“mhijlocul
U

trupului încins de: o pînzătură -âlbă; iAtitudinea 'Fecidarei: Maria: și

BC

62
 - PICTURILE BISERICILOR DE PIATRĂ

ă'lui Ioan sînt. de. tradiţie capadociană, iar figurarea lui Lisus“e in-

RY
spirătă direct din “realismul 'oriental al secolului. al XIII-lea, pătruns
în arta bizantină în primii ani ai:secolului al XIV-lea. 1... i

RA
Să Pe peretele: 'de: miazăzi, Judecata. din urmă. irităţigează 0::compo-
ziţie: caracteristică: 'Hristos pictat?: în:slavă“. cuprins” înti-un inimb
mare ovoid şi încadrat de'tetramorf.. Iisus :„în-slavă“. aminteşte! înăl-

LIB
ţarea și ilustrează. textul din: Faptele: Apostolilor.'-Tema e pictată la
Ghelinţa ca la Sîntămăria-Orlea. În acest 'din-urmă monument heti-
masia înlocuiește, însă, pe” Hristos.: În unghiul de 'miazăzi-răsărit,: în

ITY
friza! superioară, se distinge: tabloul donatorului: ; Chipul :acestuia,
aproape distrus! :se : leagă 'de. portretele! din -friza inferioâră:.:Vedem
aci,'în faţa Mariei: icu: coroană pe cap şi purtînd ;pe Iisus pe! "braţul

RS
stîng, portretul: Sfiritei Margaretă: de Ungaria, fiica: regelui. Bela al
IV-lea'ialături de: o Principesă Și 7un Principe cu: "coroane de: aur:pe
VE
cap. “Sînţ donatori. pi E [as pe a RI i Si EI PE PER!

Rua"AI 'doilea grup. de pichiri în: tri iză'4 împodăbăţte:pperetele: de: apus.
Deteriorâte ilustrează” o temă 'câre se desfăşoarăidin: unghiul de.sud-
NI

vest. şi. de la stînga spre dreapta. E greu: de precizat înţelesul iei. În

unghiul de nord-vest, Iisus':stă pe tron, o 'femeie! Şi: un: bărbat sînt:
LU

îngenunehiaţi la picioarele lui: S-a: ilustrat astfel imucenicia Sfintului

Coloman, venerat 'mâi-âles' în Austria “unde: a. primit: moartea de mu-
cenic în: anul. 11012; “Mamă 'sa' se! chema 'Margareta': şi'era' înrudită: cu
A

Ghizela;! soţia 'Sfîntului: Ștefan; regele: Ungariei. În':friza..superioară

TR

â: peretelui de: miazănoapte ceste povestită: bătălia dela Cserhalor

(1070) dintre unguri şi cumani, episod 'din viaţa viitorului rege isfînt
EN

al::Ungariei: Ladislau :(1077.—-1095)::: Ladislau a “colonizat teritoriile

Ungariei:şi cele:românești cu-pecenegi,:secui şi: cumani. . Povestirea
ilustrează: mai! multe. episoade: Maghiari: comandaţi :de. regele : Ladis-.
/C

lau: atacă pe' cumani:: Aceșştia,: cu capul

:gol şi: cui:tunici. scurte, :se
luptă inarmaţi cu ărcuri. Războiul se sfirşește:prin lupta căpeteniilor,
SI

vistoria regelui, şi: tăierea capului :căpeteniei cumane.:... = ii

„Execuţia picturilor. este:remaârcabilă. 'Unitare ca; stan atestă, mîini
IA

de. meşteri obişnuiţi: cu-improvizațiă.:iAptituidiriea l6r. principală este

darul de:a.povesti “iu şi cu. vervă:-Din: punct de.vedere al. tehnicii Şi:
U

stilului, picturile ne trimit:1ă; decorurile. din::Haţeg.;:Ne întîmpină:

peste -tot virtuozitatea iși improviz
!alături .de;
aţia
BC

alegerea 'caracte-

63
 ARTA FEUDALĂ' ÎN; ŢĂRILE: ROMÂNE

ristică: a: tonurilor, factura :ochilor.

şi: genul: figurilor.: Din: punct:;de

Y
vedere: iconografic, temele- evanghelice, -Hristos: mn slavăt +Şi, portre-

R
telor din secolele XI XIV, din; Italia, mocridiională.; “Înr. timpanul uşii

RA
de: miazăzi: Fecioara; Maria,.. încadrată. de îngeri ;cu'lumînări.; „aprinse
în: mîini, :astestă.; aceeași tradiţie: Dispoziţia: temelor. şi ordinea. ico-

LIB
nografică amintesc. picturile ; dinr Streiu. şi Sîntămăria-Orlea, Ribiţa
şi! Crişcior;: Decorul. balustradei tribunei . din; navă datează, de.la
sir şitul „veacului al- XVIII-lea și nu, prezintă interes deosebit; :
Biserica din: Ghelinţa: este unul! din, monumentele. cele- mai, im-

TY
portante: „Picturile se: leagă, iconografic, în parte şi stilistic, de: arta
bișericilor 'româneşti -din regiunea Hațegului şi orașului: Deva., "Data,

SI
în cirilice şi socotită dela: facerea: lumii, trebuie :ținută-în.. seamă.
Pilaștrii și rarcadele; sub.care :se-adăpostesc, donatorii reproduc- mo3
R
dele apusene, italiene şi franţuzeşti din secolele XIII, şi. XIV. „Costu-
VE
mele: sînt, din -această-'din urmă epocă.: Analiza: amănuntelor ;carac-
„_teristice Ide':ordin: arhitectonic atestă „lucrul „neșterilor: lombarzi. și
NI

- tradiţia călugărilor: cistercieni.. Deep ea porta 9 a dune

„ Descoperim: elemente care, atestă. o.reconstructie, a monumentu-
LU

lui: Se:vaifi: întîmplat: aceasta, în.- secolul -al. XIV-lea] ori; ÎN secolul
al. XV-lea?: Biserica a servit::cultului: romano- -catolic.. o. perioadă; de
timp îndelungat,:care;pare a se. întinde. de. la; mijlocul „secolului . „al
A

XV-lea- pînă la” mijlocul. secolului. al XVIII-lea. De netăgăduit rămîn:

TR

elementele bizantine! şi: orientale; descoperite. în.pictură, ;precum- și

legătura cu :bisericile:româneşti.din;regiunea Bradului.. -.....:. ge N
EN

" În'oraşul! 'Cluj-Napoca,: Tucrări ide restaurare : îritreprinse- în Jul-,

firaii ani au dat'la iveală pictuii:murale în catedrala-romario-catolică!
Se: distinge astăzi; pe. peretele ide: miazăzi-âl:. navei, în: ultimul: re-
/C

gistru, 'sub ' ferestre: tema::lisus ;pe :crucă;. șapte: :personaje înfățișate
înpicioare încadraază-motivul: principal.-Ţin în miîini-embleme: (plăci
rectangulare ornate.:r:cu trifoi), ;*pyxide. „ori; coşuleţe: . de: aur.:La
SI

dreapta: Fecigarei::Mariă;
lisus pe. braţul':drept, : se ':rînduiesc. trei
bărbaţi:cu: plete. blonde,în 'tunici::verzi:ori roşii. și:mantii verzi, -roşii
IA

Și ioşu“'garanţă. Poartă 'coroang; că şi: Fecioara Maria:::Patru: femei

încoronate sînt :de 'cealâltă. parte. “Fondul picturii - e 'albastru: ornat
U

“cu' stele mici 'de' aur. Figurile i:nestilizate şi de:-concepţie : realistă;

BC

64
 PICTURILE BISERICILOR.
DE PIATRĂ

drăpate în: mantii largi lără complicaţii de :modelare,: amintesc - Îi-

RY
Cadrul superior. :al îrizei: prezintă; ;chevronsr şi. cr uciuliţe închise în
î

RA
cercuri. mici. O inscripţie:lătină trebuie descifrată. . „no poa
i În” capelacdin : unghiul: de; sud-vest, la: dreapta uşii: de. intrare,
den pe Iisus.pe: cruce (pe; peretele de nord .al capelei), compozi-

LIB
ție de stil miniaturistic gotic a secolului al XV-lea. Dedesubt; trei
alte: compoziţii, despărțite prin'linii: de culoare, ilustrează -Patimile:
Iisus: la! Caâiafa,
Iisus : încoronat! cu spini: și Lisus':bâtjocorit.i
În: un= .

ITY
ghiul. de sud-vest: al'câpelăi,i alte picturi arată: pe! Iisus în :șandorla“
Şi. portrete! 'de donatori în genunchi.?) : în firii fo pi i
i” iPicturile din. câtedrala''romano-catolică» din --“ortiy Napoca, exe-

RS
cutate'în_frescă: şi în stilul ilustrăţiilori gotice'ale:secolului al: XV-lea
sau 'al' XIV-lea, sînt caracteristice:şi 'aucfăcut: părtei dintr-uniansam-
blu: de “proporţii':mări:: Acele: de/pe';peretele. de: miazăzi se deos6-
VE
besci iconografic şii:stilistic;-de: cele: din: capelă. + Înfăţișează !: două
epoci:icbisericai:va “ fi fost 'restaurată ori: :reconsttuită în :secolul:: al
NI

XV-leai
sau: mai: tîrziu.
Picturile de .la!'miazăzi 'rămîn cele mai ca-
racteristice:“Evocă! coimparaţia cu: decorul. „pictat 'din-Ghelniţa: şi. cu
LU

picturi murale din' Ungaria. o ierti e ia CL ecou?

- Cîteva precizări de! ordihe- istorică trebuie: să: lămurească, studiul
siotusilot ; murale din: sud-estul. “Transilvaniei, în regiunea! "numită
A

a'secuilor. : "birt e e ta ab orelor Bcc ii

TR

c -. Maghiarii 'au'.ajunsiîn. “Transilvania la .stirșitul” :secolilui al

IX.1ea. prin: mijlocirea triburilor slave ori: slavizate:întilnite
în -Pa-
EN

nonia..:Pitin.. intermediul! și: înrîuriţi “de: Constântinopol;:o parte;din

ei-par: a.fi: îmbrățișat ritul: grecesc.: Izvoarele: istorice amintesc, în.
adevăr,r.pe ' episcopul :Hierotei: de! la Bizanţ, ::chemat:/de' principii
/C

maghiari“la „Albă! Iuliă,5 precum: și: de -existența:unor mănăstiri:.de

rit grecesc în Banat, în sud-vestul Transilvaniei.?-Sub.regele Ştefan,
masa' maghiarilor a primit: însă; creştinismul- ăpusean."În-'secolul al
SI

XI-lea, mâghiarii: încep! cucerirea 'Transilvâniei'runde îşivîntind stă-

IA

pînirea în .cursul secolelor, XII-și' XIII: Pentru a învinge işi 'a se :sta-
bili, ei au trebuit să lupte însă cuțromânii și slavii.10:Au fost ajutaţi.
de saşi,:colonişti aduşiîn a două jumătate secolului al XII-lea: din.
U

Iuxemburg, ţinuturile renaneși poate şi:din:Flandra:-Mai:mare ăju=

BC

65
ARTA FEUDALĂ! ÎN “ŢĂRILE ROMÂNE

tor. au 'd6bindit: de la:secui, coloniști. militari. care apar;:pentru.prima

Y
dată ' în. documentei:la începutul - secoluluii al-II-lea .dar, sînt mai

R
vechi.!t: Au. itrăit: în: sud-estul: Transilvaniei, îtitr-o ;:regiune !româ=
nească, ceea ce a adus numeroase înrîuririi reciproce. În Transilvania

RA
trebuie ţinut;seama: şi: de acţiunea; cavalerilor : teutoni :chemaţi să
apere pe călugării cistercieni stabiliţi aici şi să: păzească trecătorile

LIB
Carpăţilor:: let catia nt a cazat
:Un“nou': ;elemâht: etnic deiiportată istorică. Cumanii; au; avut
în-istoriai'Transilvaniei o. însemnătate; remarcabilă. Veniţi! din: stepă,
către :mijlocul: secolului al XI-lea, au:luat,; locul pecenegilor, stabilin-

TY
du-se întîi la est şi la sud de; Carpaţii:În luptă: deseori cu:: Bizanțul
şi cu, maghiarii, s-au! creștinat, “în. parte, la sfîrşitul -secolului al

SI
XII-lea şi 'începutub!secolului;: âl:: XIII-lea. Un: prim . episcop, Teo
doric :din: ordinul. sfîntului' Dominic; de. origine. cumană, a fost. con=
R
firmat în 1228; şi: a:'avut sediul: înssud-vsstul “Moldovei. Nord-estul.
VE
și sud-estul: Transilvaniei au'fost.supuse: episcopului. de, „Alba-Tulia.
Papa. Grigore al:IX-lea.: îndeamnă: și ocroteşte pe. ceir.care ;vor; con=
NI

strui: biserici în țara icumânilor. :O căpetenie, cumană, Soronius; -şi-a

măritat; fetele în;1239 'cu:doi- cavaleri cruciați: în: drura spre; Constan-
LU

tinopole. De origine cumană, regina Elisabeta, soţia :regelui Şteian

aliV-lea al. Ungariei :(1270—1272)' a. fost 'mama regelui Ungariei La-
dislau ' Cumanul: (1272=:1290).: Cuimanii, -rude cu pecenegii. și uzii,
A

au fost numiţi polovţi de către slavi. Limba lor e înrudită cu. aceea
TR

a turcilor. Se':păstirează uni:mănuscript. din::1303 care.. cuprinde o

gramatică și: un glosar':cumano-latin-persan, «urmate: de; texţe -reli-
gioase:: E „opera: unui::misionaăr:'al:: bisericii: romano-catolice. . i: -.-.
EN

“Monumentele căre':urmează,; biserici! transilvănene, sînt; izvoare

întru: ce priveşte::istoria:popoarelor, şi: everiimentelor „citate aci :pe
/C

scurt: Lămuresc- apoi! legăturile: artistice ale Tr ansilvăriiei: icu' Apusul

în:plin ev. mediu 12" insp cpr Pe Dee ee a esa ar
'::Bisericile. vechi din! tinutul. zis:al secuilor sînt numeroase; multe
SI

însă !dezafectate" sau:: ruinâte..: Câteva *aparțin: cultului “bisericii 1-ro2

mano-catolice, iar:cea mai mar&'!parte'uriitarian. şi-reformat: Rar: da-
IA

tate:princinscripții, vîrsta lor nupoate fi hotărită: decît+-prin studiul

arhitecturii și al';picturilor.:Pâr:a: fi:fost înălțate; între;! secolul :âl
U

XIII-lea-:și:r începutul: secolului 'al “XVI-lea; Citeva :restaurate, în:â

BC

66:
 " PICTURILE: BISERICILOR DE PIATRĂ

doua' jumătate ia! secolului: ab XIV-lea: Saucâri primele: detenii! ale: se=

RY
colului“al: XV-lea, 'păstrează decoruri“ pictatej! unele :luminate; altele
acopekite! de-tencuidli ori văruite,:..! „ir:ceaizigrit fpinlao.[ns infrtat

RA
“Biserica. din Liutiţărnui măi arată: decit suprafaţe: mici zugrăvite.
Biserica” din Beşinău,; înălţată după::tradiţie. în :secolul:-al! IXIII-lear:a
servit în secolul. al XV-lea călugărilor'-'frănciscani,:: iar. în: zilele

LIB
noastre cultului: reformat. Pereţii au 'fost văruiţi;acoperindu-se ast-
fel orice -urmăi! 'de: pictură. 'În::1910;:se: 'vedeau,încă; peperetele: de
miazănoapte, legenda: Sfintului: Ladislau 'şi: portrete: de; sfinţi. “Tema

ITY
luptelor-dintre. mâghiari şi'cumani se desfăşura pei peretele de mia-
ză-zi..:Două "portrete reiau remarcabile, acelea; :ale ; apostolului Matei
şi Sfintului Ștefan regele “Ungariei. La fel:'se: iprezenta- decorul :bi-

RS
sericii! din: Daiă, „acoperit | în: primele:;decenii::ale „secolului: nostru
cu „tencuieli de.vat,i pi fe rile îns dn Ferate dati
În: biserica !. din: Filia picturi murale.;se vedeau încă, în inferior
VE
(în. anul: 1882: cînd „le-ai descifrat: profesorul: Ioseph: Huszka): pe regis-
strul: superior în: unghiul de nord-vest: urmărirea: ;căpeteniei. cuma-
NI

nilor:care răpise: pe. fiica: regelui ' Ladislau, bătălia: de la :Cserhalom;

tăierea capului căpeteniei cumane şi episoadele pictate la Ghelinţa:
LU

Beşinău, Daia; Biborţeni şi: Moacşa:: epmirii îa tigarea il

La-Filia se. distingeau elemente: din Judecata. din, urmă, Sibila
de 'la Cumes şi Fecioara Maria-cu Iisus. în:braţe. La partea'inferioară
A

a peretelui,-au fost; portretele: regelui) Solomon:;și principilor unguri

TR

Geza și Ladislau, pictaţi în ;picioare..cu coroana pe;cap:şi cu globul

de :aur în mîna! stîngă. Alte „portrete ;de : regi. împodobeau aceeași
EN

zonă. 18, Cre, a Pe ci AD TE a ra ori sl

În biserica din Mihăileni, acum'40- de-ani, se. distingeau 4încă i pic-
cari murale": "careiilustrau-- bătălia. din: Cserhalom.+. La Delniţa,: mo=
/C

nument;; din.. secolul sal. XIV-lea, : situat. în! „împrejurimile + orașului

Miercurea; :Ciue! » decorul: pictat. inu "mai 'subsistă! în“ interior. iLa: ex-
terior, însă, pe':latura:'de! miazăzi ainăvei, apare Apostolul Petru. în
SI

picioare cu'o:cheie:'mare sprijinită -pe- umărul: drept: şi. o'carte: în-

IA

chisă: în :mînă.stîngă lipită -de. „piept. rAmr distins" uh'! 'arhanghel. înar-
mâticu spada și alte! chipuri. “Tema; se: poate: reconstitui: ;e!ilustraţă
U

Judecata: din 'urmă:! Interesantă ' descoperirea: picturilor: “exterioare.

Amiritesc: exemplul : bisericii din:-Ghelinţa; cunde::'aflăm portretul
BC

3e | 67
 ARTA "FEUDALĂ: ÎN. PĂRILE ROMÂNE

Fecioarei:: Maria! 'purtînd: pe.:lisus şi încadrată! de.:doi: îngeri. (în 'ge-

Y
nunchi şi purtînd! făclii aprinșe).: Alteiteme. se: disting: tot 'pe:zidul de
miazăzi al aceluiași monument.

R
Le..vom: “regăsi ilustrate: pe zidurile
„exterioare ale bisericilor.din regiunea Bradului:şi îri nordul: Moldovei

RA
În: biserica mănăstirească din: Cîrţa n-am aflat, picturi; monumentul
datează. din! secolul:ial: XII-leaii":” la aa Sa
: Biserica din; Dîrjiu,; în centrul incintei ;.vechi „de, cetate, . «se. află

LIB
abtăzi - în zona veche, românească! colonizată: cu'csecui "şi locuită mai
ales” de' români maghiarizaţi.:: Aparține! în: prezent :cultului: unitarian
al genovezului Michel 'Servet, mort. peirug în'1553.:Zidul:de incintă

TY
cu: meterezele;:drumul: sântinelslor; și--turnurile «de:apărare. sint din
epoca războaielor religioase (secolul:al XVI-lea): EDER NR:

SI
“Documentar, : moriumentul:! pomenit : din secolul: al: XIII-lea.
Restaurat în. primii ani ai secolului al XV-lea şi. în: prima jumătate
a 'secolului al: XVII-lea, păstrează: fragment
R ide ziduri“
e şi: două fe-
VE
restre -din “construcţia: originală . (prinse ! în” zidul: de miazăzi : al. na
vei):::Lă: portea :superidară, sub streaşini, metereze, 'guri:des.tun: şi.
alte' 'elemente. proprii fortiticaţiilor din:secolul al: XV-lea au "rămâs
NI

intacte, i! «în irita

r
e e ea ia atatea)
LU

Interiorul spaţios Şi. impunător (26; m Tungini, 7::ni! lăţime: Şi

9,30 'm înălțime; măsurată de' la podeală pînă :la»cheile de boltă ale
navei)” e:'idecorat :cu motive! sculptate legate “de euharistie:'(potire,
A

discuri şi: steaua): =pelicanul! (ifigură“ a jertfei etc.). Distingem apoi

TR

o:coroană cu cruce, soarele; flori: :şi frunze de''stejar,!'păuni şi 'con=

sole cu portrete.:Picturile :au acoperit pe "vremuri: bolțile şi: pereţii:
Nu mai subsistă decit în navă. Aci, o friză se desfăşoară pe'ipere-
EN

tele de miazănoapte și „măsoară'-10,74 m :luiigirne și 1,46 m înălţime.

Ilustrează' legenda :regelui::Ladislau. iÎn' unghiul de: nord-est;:vedem
/C

pe .eroina legendei înr:faţa? unui călugăr 'cu 'nimb în“jurul! capului, :o

carte: și un 'clopoțel: îrizimînă: stingă. Pe: peretele» de. râiazăzi :s-ău
păstrat trei fragmente: de friză::În cel-dintii distingem: Judecatdin
a
SI

urmă. Cel:'de:al.doilea:cuprindge portiate- de Sfinţi: episcopi ai:bise=-

„ricii : rorăano-catolice::: Aiigustin,: Grigore . cel: Mare, . Ambrozie: etă.
IA

Cel: de-al. treilea: fragment arată ; suncavalei:.-: La: picioarele: :calului

său de. bățaie e răsturnat :unpersonaj. Cavalerul e: îmbrăcat: în zale;
U

are. capul acoperit ;cu;.0 cască- conică: Pe calul său: apare o.-fată ți-
BC

68 | | | e
 SI PICTURILE! BISERICILOR. DE PIATRĂ

nără, iarla spate un al'doilea.cavaler

în zale: i(un-. sfint“ protector); (2).

RY
Personalul principal, 'cavalerul: cu..barbă- poartă -un dr apelicu:o: in-
scripție” „curioasă și 'cu numele său.:,,Hicc. (sic): opus :fecit. de + pingere

RA
sev „pra&parare : magister Paulus; filius;: Stephani: dei Ung. anno: Do:
minitrmillesimo - 'quadringetaesimo.- decimo : nono: scriptum. scribebet
et. pulchrem 'puellam. in :mente :tenebat“.14! Paulus "e magistru, iang

LIB
de nobleţe :administrativ şi: militară 'din:: Măramui eş -şi. senior"'din
Ung, „teritoriu : aparținînd; acestei: provincii. “Imaginea: şi inscripțiă
sînt neașteptate : pe- psretele i ufiei- biserici . creştine. Alături; pe' pe-

ITY
rete; distingem și portretul'iunui. sfint! călugăr, deasupră” căruia -e
pictat Iisus. în slavă“.:'Tema'iilustrează "fără îndoială ! convetsiunea
Apostolului:: Păvel: (Faptele apostolilor': cap.: :9); “Pictorul a asemuit

RS
evenimentul capital din viața apostolului:'cu'un - episod, nelămurit
pentru. noi, din viaţa. magistrului. Observăm: că acesta ;poartă! ace-
VE
laș, nume,cu Apostolul Pavel:; Sfîntul;călugăr:6e Anania... ; sii
; Costumelei sînt interesante; de gen;;feudal;și, militar, se datează
din “secolul. al, XV-lea.: Fondul .frizei este;;albastru : şi. împodobit:-cu
NI

flori:de;crin şi; puncte albe. Ochii personajeloi;sînt-lungi și inserați

LU

cu: “ajutorul, unor-trăsături albe.;.Personajele au frunțea înalță, buze

pronunţate și,. părbie .. „tăiată“; Interesant - modelajul chipurilor (în
roz sau. roşu viu) formate cu, linii albe. În, genere, domină; un; as
A

pect static. în «toate scenele, debi.. e .yorba de, „Bătălii. “Face. excepţie
regele. în. fruntea urmăritorilor, figură dinamică; Portretele sînt însă
TR

vii Şi, caracteristice,, zur De tat a dree ci e

În, biserica din, Mugeni, jegenda, regelui Ladislau, este iluștrată
EN

în friză. pe, două registre. n cel de- al, „treilea, -se, vede. Judecata. din
urmă: Iisus. este pictat, în mandorlă și tronînd pe arcul. ceruiui.!
/C

« fost. văruiți, în 1868

ii„dn bişerica din Chilieni, pereții interiori au

lui: iTisus și
$ Judecata din “rasă Tnvăţatul Balăzs a descifrat! şi anul
SI

1487. “Biserica din Mugtni, după tradiție: una. din cele! “nai vechi din
regiunea de. sud: est! a: "Transilvaniei, se. înfăţişează: da “fel: cu cea din
IA

Dirjiu, Fortificată şi” “de! proporţii. impunătoare” (29 -m: "“ungima, 10m
lățirie Şi: Î0- ma: “Anălțime), păstrează! în interior! fragmente de picturi
U

peretele de:miazănoapte, în na-

Pe:te),.
(supratețe: mari :au:fost:vărui
vă, „seiidistinge“ Majestas "Domini:. Iisus! cu capul încins, de nimb, .
BC

69
 ARTA: FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE: ROMÂNE a

“ apare), pe. arcul: cerului «„binecuvîntînd. j. Oicmantie ! 'roșie ; îi. „acoperă

Y
umărul. sting,: :0 parte din bust: Şi „jumătatea, inferioară autrupului.

R
Două personaje cu; capul, înconjurat. ge: nimb; sînt în. genunchi, la

RA
tea superioară. a; slavei: “Motivul isse. Anicadrează în, judecata. din; urmă.
Se, „disţing. apostolii; „o,sibilă, îngerul; vestitor,- episcopi -şi;:călugări

LIB
într-o;'ceată: „condusă: de; un.ial; doilea. înger: Mai. .jos,. s-a. zugrăvit
personificarea, mării (un balaur), soarele şiuluna, oa; doua'perșoni-
ficare, (gura. iadului); păcătoşii. ete:. Ordinea. şi: elementele; lustraţiei

TY
| reproduc modele „italieneşti, (Sant Angelo; ra. Pianella, Santa Maria; în
Lago;:şi Sant'Angelo. inj. Formis), J„Îngeruly vestitor, portretul sibilei

SI
şi..acela al lui. Iişus uÎn. (slavă: sînt, caracteristice. Pictura, poate:fi
anterioară zugrăvelilor, din, Dârjiuu BUT 1 ep toriu a

R
eu . Biserica : din: “Vâlea.: "Crișului aparține, ibisericii râmmăno-catolice
VE
şi pare a data, din':primii: ani»ai secolului; al "XV-lea. Picturile: din
interior au. fost: văruitei:Tazcrări de curăţire: şii luminare au dat la
iveală! fragmente ; ale. unui: 'ansâmbliu ::important. -Pe” peretele: hemi-
NI

ciclului, la :răsărit;: sub portice” și între coloane-interesant. figurate,

se'văd în: picioare: apostolii.. „Citim: numele iii Andrei, 'Iacob' și: Matei:
LU

Cel dintii, “ușor: fiitois vetre dreapta, ține o carte în miriaa dreaptă? o
A

lisus: "Picturile, din lant de: vedere cobirătie, se! leagă: cu: monu-
TR

mentele ! studiate; cu: "deosebire 'în' ce: “priveşte: prezenţa - apostolilor

pe peretele hemiciclului. Fondul picturilor este: albastri! închis:
Tonurile folosițe “sinti galbenul, "oşul ori” fildeşiul. Trăsături „albe
EN

Subliniăză „contururile: (psemnăturăc” a meșterilor Iornbatzi) zi

„i „rea : jerry > lor
„Biserica din „Armăseni, Pășirează picturi, din 1655. Pe, peretele
/C

J Ci

centrală. este. “iroplinită de! pori ctele "Sfintelor Varvara, “Ecaterina,

Ana, Clara, Suzana, Magdalenă, şi, Elena; Jagă aceasta din urmă! se
SI

vede crucea. "Se im mai. văd. chipurile; lui, Ioan. „Botezătorul, Apostolilor
IA

Petru şi. Pavel, și proorocilor, Osea, 'Sotonie, Isaia, Ezechiel, Zaha-

ria. „Pînă; în - 1868, se vedea,ș și iluștraţia, legendei; Stintului “Ladislau.
U

n La 5ikm de .oraşul Tirgu: “Mureş! pe. malul: apei „cu acelaș nume;
s6:er înalță capela zisă a; Sfintei Ana:: „Închinată Fecioarei:iMaria,: o
BC

70)
 PICTURILE BISERICILOR DE PIATRĂ

vreme. Piserică romano-catolică, datează :din secolul: al,.XIV-lea:-Pe-

RY
reţii: interiori au fost văruiţi. Comisiunea - ungară: a» monumentelor
istorice a adus la lumină o parte din decorul original în: anul 1911.

RA
După această dată, a fost din nou văruită o mare parte din supra-
față. Între timp, am putut studia un decor deosebit! de interesant.
Pe peretele de răsărit 'al hemiciclului, Sfînta Ana, pictată în pi-

LIB
cioare şi în faţă, deschide - br aţele în. semn de „protecție, asupra Fe-
cioarei „Maria care, “la! 'Tîndul: ei, “face acelăși - "gest. pentru Tisuș.
Două personaje. feminine, la “stînga, şi dreapta. Sfintei Apă, întoarse

ITY
către ea, îi înfăţişează patru copii. eu cărți în. mînă; Ta. capetele. ţeo- |
riei” doi îngeri: cînță” din viole. La stinga” ferestrei €de răsărit, Sfintul
Petru : în picioare, . ev) cheie. mare Pe. umărul drept. și. o carte în

RS
mîna. stângă, e: urmat de alți apostoli! din care, distiigem pe Sfintul
Pavel. În. unghiul de sud-vest” e pictat un sfint rege al Ungariei, în
VE
mantie albă, cu. șceptru (floare, de: crin) Și pe tron. Pe fața. de Tășărit
a arcului tritimfal! se i văajiîn medalioane, cele 104fecioare; iară în: năvă
la. "nord-vest;. „apostoli, Sîntărirea sufletelor și păcătoşii (frăgmente
NI

i ELI TE sl fi
din J udecata diri urmă); * | rai îi tari
- “ zi
I sg rmrorri pif N3 cea hi i “a NR
at, "Cele 10, fecioarei sînt, 0. „figurăc a” Judecăţii din „urmă, inspirată
LU

din evanghelia (Matei (5, 1—13;; Luca, (21,36), Sfinta Ana „patroana -
capelei, Sfințar Maria şi, Tisus înfăţişează lui. Dumnezeu, pe; cele două
A

femei și copiii lor, pictăţi, pe peretele, hemiciclului:i în. calitaţe, de cti;

TR

tori, Îngerii. muzicanți,; :Şi +-nimburile, care, încing; capetele; „ctitorilor

arată, că acțiunea, se petrece în, „Cer. şi! că aceștia din, „urmă sînt Priabre
e
„fericiți“, tri
, „ti ..at rii
; na 4 oi aa
.
arene
-:fe m pi
„rth
EN

4 Car i

“Donatorii; „dtitorii, '. pe peretele: heimicichului « la irăs sărit, evocă

tradiţia, secolului al: VI-lea; Salonicul şi Parenzo: În”: aceeăşi! &pocă ne
/C

duc 'şi apostolii:-Juxtapunerea'J udecăţii“din urmă: şi 'temei' apostoli-

lor. se. întîlhește pentru! prima; dată-în Transilvania! Exemple 'asenie-
nea aflăm. în Catalonia, în: Talia română i și în- artă medievală frân-
SI

ceză din secolul al XIII-lea: ci ci e i ie i crt

IA

Din punct de vedere al stiut, picturile din Sintană de Mureş

dovedesc. lucrul . unor : meșteri: din. pragul. Renașterii: şi, în. măsură,
U

stilul lui Giotţo;: Figurile. feminine “sînt. portrete:. “Îngerii. muzicanți,

forma ;violelor,: , tivuliide -culoare:albă al draperiilor,. factura părului
BC

71
 ARTA" FEUDALĂ: ÎN. ȚĂRILE. ROMÂNE 4

şi'mai-multe alte note se datoresc: meștetilor lombarzi şȘItradiției me-

Y
„dievalevitalieneştii iii iii i e aici iii Pe

R
.
Lt SRI
. ei
atoz ti,
mat,
a
Pe
ei
oa
at
pri
Tai
MID i miei

RA
LIB
dai stuaiuul picturilor, murale. „din, “Hitansilvania, Și nuie: în.
4 „Tegă-
tură cu monumentele analizate, cercetătorul nu, poaţe, lăsa, deoparie
monumentele “'sașilori5. Colonişti, de origine, germanică, aceştia au

TY
venit îîn Transilvănia. Către mijlocul. secolului 'al Xil-lea de la Mosella
şi Rinul de, 108; S-au adăugat. acestora, alţi coloniști. de. aceeaşi. Oriz

SI
gine Veniţi gin. Saxonia. Tradiţionaliști,, nu s-au, amestecat „CU, POpuz
laţia înconjurătoare, Ș:zau așezat iîn Grașe,: fortificate, din. care unele
R
păstrează pînă astăzi 'carâcterul. lor feudal, (Șighișoara, „Brașov, Sibiu,
VE
Bistriţa, Biertan, Prejmer, „Rişnov, Hărraan),, Bisericile. sînt îîn genere
monumenţe fortificate sau, capele Tailitare, "Din, picturile. bisericii
evanghelice din Mălăncrav (primii ani ai secglului XV), se, mai dis-
NI

ting. Patimile lui Iisus, şi portrete de sfinţi. Atestă lucrul Unor. meș-
LU

teri de formaţie germanico-transilvăneană, i „Înriurizi” “tirolez” și ale

școlii din Boemia: caracterizează picturile capelei” din ! sud-vest a bi:
—1430); şi acelea ale capelă
săricii Sfintul” Mihail” din” Clu i (1420.
A

cetăţii Sîn-Petrii: (încsputul secolultii RV: i i to d coat

TR

” Biserica „Neagră“ din: “Brașov dătează.! din: se Scolul! al XVilea: “se

ăistrează” “zugrăvelile 'portalurilor”'de”! 'apus'” şi“ miazăzi.-:De” ace castă
din urmă parte se vede, în marele timpan al uşii de intrare, io scenă
EN

votivă, ruinată de intemperii,tînsă..de.:valoare artistică, În. catedrala

fostă, romano-catolică din Sibiu, la. nordzestul-hemiciclului. de xăsărit,
/C

O: compoziţie. impozantă din: secolul: al-X VI-lea -repictată.. (în parte)

ilustrează. tema: Tisus. "pe.cruce „Bopera:.unui: artist sas din :Transil?
vania (Johannes Rosenaver). -De-un interes deosebit sînt şi:alte:frag=
SI

mente de pictură murală aflate: în, biserica. Sintimbru: (în. preajma

Albacluliei) şi la-Rișnov.: . . : iu: in gh mii te cit
IA

a
„.În-acest:din urmă oraş, multe. „case:„poartă zugrăveli de exterior
iar în biserica :veche,: se păstrează: "Patimile lui. Iisus, pictate: în 1500
U

(pe. peretele: de miazănoapte al estului). -La Sighişoara, înbiserica' de

BC

72
 “PICTURILE BISERICILOR! DE PIATRĂ

pe: deal; clădită:şi impodobită. cu! picturi între'1429-—1525, se disting,

RY
în navă, Majestas: Domini, Patimile: lui. Iisus, și! Judecata din.urmă.
Se putea citi, pînă.acum. cîţiva .ani,:numele „pictorului: Jacobus: Kent:

RA
linger din Salzkammergut:și data: 1488; lia. poalele: dsafului! pe: icare
se. înalţă. biserica, într-o!.casă veche, sînt:urme-de: portrete din. care
unul, interesant, a: apărut unor. „cârcetători: acela. al'.lui Vlad: "Pepeș

LIB
sau Vlad:Dracul domnitori 'ai "Ţării “Românești. sia 3 Îi 4

- Ii Biserica! din“iHărman, 'situată' la” nord-vestul: Brașovului; datează

din secolul al XIII-lea ori din'secolul:al: XIV-lea: “Restauratăila sfiişi-

ITY
tul secolului. al: XV-lea și: la începutial: secolului :âl: XVI-lea, sei înalţă
în'mijlocul incintei fortificate; Pereţii. sînt văruiţi în! interior șiinu'--se
distinge nici o:urmă 'de decor. O: căpelă: âşezată în: cuprinsul: 'zidui: ilor?

RS
la-:răsărit, păstrează- însă: picturi: Tiiminate acum 40 de. anii(Pe' Boltă;
trei, „personăje apar. pe același: plan: Cel. din mijlo6 e drăpat într-o
mantie sacerdotală albastră de teremonis
VE
(cappai magna) Și poartă: tia-
„rai papală;; cel: :din. stînga; înveșniintat “în mantis: 'roşie şi 'aur; âre- pe
cap o coroană; iar 'cel: din'dreapta;la fel înveşmîntăt, “poartă! Viitră“de
NI

episcop. al; bisericii rromaâno- catolice.iÎntr-un::plan :vetras,;. trei îngeri

întiridi.o.: drapsri.. roşie ila: spatele acestora. Doi bărbaţi în genunchi
LU

primesc, Dinecuvîntarea. episcopilor.: Pe boltă: vedein portretul: Aposto-

lului; Pavel înarmati:cu spada și acela:al:unuial:doilea apostol: cu: ca=
pul:acoperit de. o .pălărie roşie; (ţine :o carte și; sprijină vîrful.- spadei
A

lui.de pămînt); .Pe:peretele. de'răsării âu'rămas fragmente din Răstig=

TR

nirea lui lisus, încadrată asemenea unei: icoane şi: portretele :donato-
rilor;. în, unghiuli de inord-est,. cinci: apostoli, iâr:în' unghiul. de:sud-
EN

est alţi șase apostoli, printre care Petru episcop, cu:cîrja în.mînă: și
două. chei; ii ieg se ae a Sa a ui a
„Pe peretele: deirniaizăzi; în. centru; e. pictată co:, corlipozițiă! rectan-
/C

gulară. încadrâtă în alb.; Inscripţia :în:.limba' latină . ne; lasă :să: citim:
cuvintele”,Sicut: 'spină rosam“; scrise.,în câractere'idin. a: două: jumă-
tate a secolului al XV-lea sau începutul secolului:al 'XVI-lea.:Un romb
SI

şi un al»doilea: dreptunghi mai'mic, înscris în iinteriorul 'celui dintii,

împart :compoziţia în 'opt .triunghiuri.:și un dreptunghi încadrate de
IA

inscripții. în dreptunghiul interior. e ilustrată Naşterea lui lisus; :Fe-

cioara Maria, în; genunchi, :îl..adoră; :la spatele. ei, “Iosif. :Pe laturile
U

dreptunghiului apar.un:; personagiu încoronat;: ur cal, un.leu şito

BC

73
 ARTATFEUDALĂ ÎN. ȚĂRILE ROMÂNE

„acvilă; în:triunghiul superior 'un' pelicani își sfișie: pieptul: în unghiu-

Y
rile superioare :ale” dieptunghiului iceli. mare:sînt pictaţi. donatorii în

R
genunchi: .celi.dintii are deasupra, lui, :pe! perete, câpul lui: Iisus, cel
cel;de-al:doileatține. chivotul-model al'capelei.: rit a e

RA
Peretele: de: apus: a fost:decorat cu: Judecata: din urmă. Pe:faţa
anterioară “a iarcului deasupra::uşii» desiintrare sînt „fecioarele înțe=-

LIB
lepte“ şi „fecioarele nebunet.. În : unghiurile ' formate:.de ipereţii:: şi
bolta .capelei se disting greu personaje. scriind;.iar:pe: timpanul „por
ţii de. intrare pare a îi fost: zugrăvită. Coborirea Sfîntului Duh.

TY
„Apostolii rpe: boltă, . la răsărit; parabola fecioarelor : figură“, ia
judecății din „urmă, laolaltă. Cu: Nașterea lui:-lisus și Înălțarea, atestă
o epocă.de,contaminare.a- iconografiei . orientale ;din. Italia meridio3

SI
nală. cu, Bizanțul. „Naşterea reproduce. o icoană „retable“ și ilustrează
i

R
pomelnicelot, cu. numele, papilor, “Mariei, „apostolilor - şi: muceniciilor;
VE
Iisus,pe.. eruce e: legat, de. -anamneză;;. Naşterea lui. Iisus, de. „collectio
post precemi, de Ja; Crăciun: Explică.şi, „prezenţa, donatorilor. ;... «+ c-:
NI

e Simbolurile: din singhiurilei icoanei. sînt, la rîndul lor, deosebit de

iriteresante.i Personajul încoronat + ilustrează : cuvintele . Apostolului
LU

Pavel, care compară viaţa. cu. o.cursă de-circ la capătul.căreia învin-

gătorul: primește. occoroană. „Acvila, atribut-al lui! Jupiter în:antichi-
tate. — în: creştinism. prin :antonomeză:! al.lui lisus :— e şi simbol 'a]
A

Sfîntului Ioan. Leul e simbolul: Evanghelistului Marcu; iar: pelicanul

TR

e legat în evul:mediu de jertfa lui Tisusiic-r ie zorii iri it ottat

- ua Ansamblul: văgeşie înterierenița: iconografiei. orientăle cu-.cea bi-
ii i so miei otet a LG e>
EN

zantină. şi apuseană.
Un al treilea grup de monumente păstrează picturi nurale. şi
inspiraţii! și „stil bizanin . înrudite cu»monumentele. din. Țara Româ-
/C

nească-:și Moldova. Printre:cele:mai vechi-se așează mănăstirea Pris-

lopul, după tradiţie, ctitorie a: „popi“. Nicodira (secolul 2) înnoito-
rul şi organizatorul mănăstirii Tismana. pa
SI

ii. Decorul nu':se-mâi păstrează în. abiiiăa de răsărit şi în navă (Pari-

iocratorul. de pe calota cupolei şi'evangheliştii din: pandantive datează
IA

diiitr-o vreme apropiată de. noi). În'pronaos'e înmormântată. Zamfira;

fiica principelui i Moise; piatra 'de“-mormînt 'poartă' data de '1580. Pe=
U

reţii pronaosului, în mare:parte văruiţi,. ilustrează în registrul: supe=

BC

74
 “PICTURILE BISERICILOR/
DE: PIATRĂ

rior, acatistul: Fecioarei Maria. Distingem Nașterea lui:Iisus,: Fecioara

RY
Matia pe.tron „purtind :pe -isus-pă braţul: stîng.:-Închinărea magilor,
Întîmpinărea: Domnului, Fuga:în Egipt, Iisus şi apostolii:şi: Acoperă=
mîntul. Maicii Dorhhului. Compoziţiileramintesc, din? punct, de:vedere

RA
iconogiafic, tradiţia: bizantină :de la'Mistra'și exemple din Capadociă:
Stilul compsziţiilor e remarcabil: figuri înalte cu capulimic, asemenea

LIB
celor din: arta religioasă a':secolului :al XVI-lea 'din“'Țara Românească
şi Moldova: şi spaţii 'mări,:aerate; 'Picturiledin:Prisloj, 'resturate. în
secolul'al XVIII-lea'datează: din:secolul:al XVI-lea. Picturi!din:secolul
XIV, dacă-au'existat; nu apar nicăieri; restaurare, vai: însemnat şi

ITY
02 refacere” a'monumentuluiiisi: 25. tii ntz mil (re hui ne
.

:*Mănăstirea din Rimeţi este: datată priritr- 0: inscripție ce & se: citeşte

RS
pe:zidul de.miiazănoapte. 'Aceâstă: amintește că biserica: d'fost pictată
în'a doua jumătatea: secolului al XV-lea'sub regele: Mâteiaş Corvinul.
Picturile: imurale,; de, tradiţie! bizantină; sînt'însă datăte:din. ânuli1741:?
VE
in: nartex! este: ilustrată: viaţa sfintului»'al: cărui: hram! îl: poartă
biserica: Faptul aminteşte! tradiţia“ secolelor. XV: Și: XVI: atestată de
NI

numeroase biserici. moldovenești:: ' Sondaje: discrete: dovedesc că: sub

picturile. de. astăzi. se! 'ascuid decoruri din; secolul XVI sau. cea de- a
LU

doua juimătăte-a' secolului! al- XV-lea. : ss di tei

“Biserica dir: Crișcior: este! estcepțional de fiteresaniă, Într-o «epocă
greu 'de deterniinat, în: vedâiea i lungirii navei, â. fost distrusă absida
A

de răsărit și s-a constriiit! 6'a'doua' absidă din feielis: Decoruri: pic-

TR

tate originale se văd în. nâvă; Sînt pătate şi văinate: din” pricina ume-=
zelii, mediocrei calităţi a tencuiielilor și văruirii în: două sau'mâi multe
rînduri. Interesul excepțional! :constă. în: calitatea! astistică” superioară
EN

a picturilor icars' se păstrează: și "în' faptul! că 'acâstea sîit datate în

chip; precis de portretul cintemeietorului;' „jupariul“!; iBilea, care ''a
/C

trăitla. sfîrşitul secolului: al“ XIV-lea 'şi: ne” este: euinoscuti din! rai
multe izvoare! iedera în mid,
"În navăi, pe! pârât” as: aviazănoapă” Şi'ide apus, se aistngi teme
SI

din patimi. “Adorraiieă Fecioarei Maria, Sfiâtul: Gheorghe: omorind

balaurul și portrete. de sfinte” Și Sfinţi! mucenici. 'La apus, în registrul
IA

inferior; jupanul 'Bilea,: soţia “şi: copilul lor" închină: “chivotul-model

al! bisericii. “La! miazăzi, ' două portrete, „loan ctitorul“ Şitun: necu-
U

.. .
po
E
noscut; . „Ia i e
Da
-
LIRA
î. or pe
IFRS
e.
zii
i
i LIPI 7 E i >
“> ți. ji, Stă -:)
BC

E)
Oi
« ARTA'FEUDALĂI
ÎN: ȚĂRILE ROMÂNE

Y
ocupau: zonele:“Superioare ale ereţilor, n irtrețelei de- sfinţi mnilitaiir:
n Și
sfinți mucenici, zona inferioară::Lă apus; îi Cina:cea'de taină, masa

R
"învtormă: de; sigma sau' rotundă: pare. «patiuhghiularăi: din. pricina

RA
desenului. Iisus ''stă--singur la idreapta:*cu:':pîinea în: mîna stingă și
binecuvîntează; “lîngă: el;: „ Apostolul!::Petru. „ Amănuntele: :amintesc

LIB
„exemple: din miniaturile psăltirilor:vechi'bizaritine şi din bisericile de
la Mistra: În Spălarea :picioarelor: s-au: păstrat: figurile lui: Tisus-şi a
patru. apostoli.:-Din -purict ds. vedere:iconografic remarcăm tot tradi-
ţia psaltirilor, (psaltirea- mănăstirii Pantocrator de la: Athos și: psalti-

TY
rea Chludov.) În Adormirea Maicii Domnului a: dispărut capul Mariei
și nu'se mai văd personajele: pictate: la: căpătiiul ei. Iisus: poartă sufle-

SI
tul pe: braţul. drept. 'Nu':se.văd-îngeri! şi distingem :un singur episcop;
Aposţolii atrag:luarea: aminte. priii desenul. lor interesanţ.: Drumul
R
“crucii și: Sfîntul Gheorghe:care: omoară ibălâurul, ca, și.portretele de
VE
sfinți: militari: şii mucenici,:opresc :de "asemenea ochiul: Sfinţii mili-
tari poartă. sceptrul regal .şiscuturi: triunghiulare. Se > desciirează: nu-
mele'regiloi. maghiari: Ștefan, și Ladislau: ao ih morii
NI

Cea: mai: frumoasă; pictură din biserică e: friza donatorilor. Pictă

LU

tă Ja apus, la stînga ușii de intrare; se: continuă :pe:0o parte din pere-
tele de, miazăzi..J upanul, Bilea; și: soţia sa:.prezintă chivoţul-model al
bisericii, Pe. primul plan, între ei, un copil; mai departe, adăpostiţi
A

sub, arcade, «(oan'.(sau Iova) şi un. alt- donator.:0O. inscripţie în slava

TR

bisericească, cuprinde-numele. lui Bilea, a: soţiei sale. Vișa işi; indicarea

hramului... (Adormirea: Maicii Domnului). -Bilea::e în.- picioare; -înveș-.
mîntat într-o: mantie, albăr, strânsă; pe. trup.. “Un înger .în-zbor întinde
EN

mîinile. către el în. -semn: de. acceptare. divină:a: darului bisericii. Veş-
mîntul Şi; vălul: alb: care acoperă capul. şi:gîiul. Viei amintesc: costu-,
/C

mul din, judeţele: de munte ale Ţării “Românești! (Gorj, Vilcea, Muscel;
Argeş şi Dîmboviţa)!s, BE a . . DI eco Tipe
„sn. „exterior, Ja,
| mjazăricepte, distinge, rpemente, din, Judecata
SI

Aaa ami

lacul. Prespa : în Macedonia, datată din secolul. XIV. E ui aa

IA

„Picturile: "din. Crişcior 'sînt;: de, mare: preţ. -'Ele atestă: existența
unor; -seniori feudali români în:secolul al: XIV-lea; „Şi-a: începutul: se-:
U

colului al XV-lea, vasali ai regilor Ungariei Iconografic, distingem:

BC

«6
 “PICTURILE BISERICILOR 'DE PIATRĂ

modele vechi'din.secolele. IX şi X..Nu ne putem gîndila împrumuturi

RY
directe, ci la intermediare care au dispărut. :Demnă de relevat este : și
împodobirea cu picturi ia 'zidurilor exterioare: care nu apare în Mol-
"dovă, decât în secolul al XVI-lea. Viaţa -de-care'este! însufleţit.por-

RA
tretullui :Bilea,: fineţea trăsăturilor: sînt-demne' de relevatla rîndul.
“lor, mai ales'că înfăţişează cele mai vechi exemple: 'de. portrete murale.

LIB
din 'Tările Române. 1... a iti
„ Biserica'din Ribiţa: datăază. de: la: începătul 'secoliului! al. XV-lea.
Inscripţia din: friza ctitorilor. numește: pe :,jupanul“ Vladislav, soţia

ITY
sa Stana, jupanul:Miclăuş și soţia 'sa: Sora: Tot 'acolo'citim şi numele
„popei“..Dragoşin şi: anul 6925 (1417)19::Reparaţii, 'executate :în mai:
“multe epoci, au ruinat picturile. Au'rămas'însă fragmente originale..

RS
Distingem, în: absida'de' răsărit, iilustrațiă'lui lisus-pe.'disc, și” portre-
„tele Sfinţilor.episcopi-Vasile cel Mare și Nicolae la miazăzi. La răsărit
s&: vede: un al treilea. episcop și:un Sfînt'diacori, iar.la -miazănoapte
VE
doi episcopi şi-un arhanghel. În navă; Sfîntul. Gheorghe'omorînd ba=
laurul. și portretele remarcabile -âle: sfinţilor. regi ai Ungariei, Ştefan
NI

şi Emeric,
iar lă. miazăzi— friza ctitorilor,
de o deosebită valoare. Aci
Sfintul. Nicolae :primeşte” în: mîna..stîngă. chivotul-modelal bisericii
LU

din - Ribiţa şi binecuvîntează cu dreapta . pe jupanul Vladislav. care i-l

întinde:; Acâsta. e.cu capul gol; are: fruntea înalţă: și păr bogat; :ochi
uşor! îndepărtăţi, nasul! fin, :gura' mică, barbă” castaiiie şi. mustăţi cu
A

virfurile în'jos: Gâtul lung accentuează noblețea' capului. E înveșmîn-

TR

tat într-6 tunică: lungă albastră cu'miînecile:strînte şi: împodobite. cu

broderii.:O martie, lungă. pînă la glezne;îi. acoperă tunică. Expresia
lui Miclăuş atrage simpatia privitoruluişi îl deosebește de. Vladislav,
EN

însufleţit'de viață şi prestigiu. Interesant e şi. chivotul-model care re-

produce exact 'arhitectură' monumentului cu: clopotniţa — portic.de
/C

astăzi, nava':cu acoperișul :în două; ape: șb absida “de tăsărit;imai,

scurtă și mai strîmtă decit nava. -:: i cc poe Pi

“La patruzecişicinci, kr de oraşul Haţeg, în comuna: Riui-de Mori,

SI

9 ale 'strîmtă mărginită de contraforturile. 'Retezatului adăpostește

IA

ruinele bisericii zisă: Cetatea' Colţului său 'Cetatea: Colţei. Clopotnița

foptificată! se: înalță deasupra absidei de răsărit : pentru: a face “faţă
castelului medieval situat de: cealaltă parte a văii... Nu! cunoașteni
U

hramul:acestei biserici „mănăstirești și nici dăta. întemeierii ei. Apare

BC

77
ARTA 'FEUDALĂ: ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

în documente, numai, în «secolul al: XVII-lea, „legată. de'familia româ=;

Y
nească. Cîndea. Bolţile. s-au surpat 2%... i i area

R
'oi. În absida.de răsărit, peterele; hemiciclulai e: împodobit cu. Tnapătra
tăşirea. : apostolilor. „Şi. Iisus pe;;disc,: încadrat : de : portretele Sfinţilor. *

RA
episcopi Ioan. Gură; de :Aur,; Vasile :cel Mare, Grigore; din ;Nazians,
Nicolae, Atanasie cel. Mare şi un episcop sau:alt.sfînt diacon. Deasupra

LIB
firidei de la proscomidie, s-a zugrăvit Vedenia lui Petru»din 'Alexan-
dria.' Intradosul arcului triumfal poartă “în centru. „sfinta mătrazmă”,

Pe; peretele de “răsărit al navei. a. xămas “Naşterea: lui. Iisus şi,“Închi-

TY
narea- magilor. La miazăzi, ipescuirea minunată îiar,:la; miazănoapte,
Jertia lui Cain;:pe; peretele, de apus, Judecata din:urmă. i-o aie

SI
În; „împărtășşirea- apostălilor,. lisus apare de două ori.. Prima. dată,

R
lă:iustinga: iferestreii de 'răsărit 2—:îmbrăcat în: veșminte. antice. — îm-
părtășește: un: apostol:: “Pei altar. e discul cu.mai multe: piiniţe rotunde
VE
(prosphora). Tema; se. dezvoltă lă miazănoapte. și 'la: apus; ':vedem aăci
doi îngeri şi serafirăi pictaţi :în: picioare, ca în -Moldova'.și'la: Athos!
NI

Într-un al- doilea tablou, pictât la :dreapta -ferestrei: de 'răsărit, Iisus

poârtă! stihar de: diacon;;:notă: remarcabilă de origină atonită și apu-
LU

seană. „Ordo: românust.: precizează 'că :pîinea.: sfinţită:e dată, pentru

împărtăşire, de către episcop; iar. vinul de. .un diacon :.Sfinţii epis-
“copi! înveșmîntaţi:. în: polistavria..au. în; mâini! rotuli: fără: inscripții.
A

Înînavă,; temele::Vechiulii 'Testament:fac faţă învăţăturii :lui: Hris-

TR

tos. Descoperini astfel: parălelismul: celor. două testâmente, folosit în

Italia;medievală șşi:la- Perustica. (biserică! bulgărească. ecu picturi din
veacul al: VII-lea). zur i ie inu Pra ia aa u
EN

-c «Picturile. "din; biserica Cetatea. Colţului atestă un: anodel. :Ne-- pu-.
tem: gîndi -la o restaurare din :secolul:al: XVI-lea: Sau primii. ani .ai
/C

secolului-al XVII-lea, epocă 'către. care ;ne' trimit particularităţile

iconografice, stilul draperiilor și figurile 2 i: > rată ia d
IE
„Biserica din - Gurasada. e. datată. „de tradiţie, de la sfirșitul «seco-
SI

lului al; XV-lea;0. inscripţie. din; 1765 dă. numele. ierodiaconului: Ioan.
din Deva şi 'al:lui Niculae din Piteşti; zugravi: restauratori, 'care.au.
IA

pictat pe alocuri, culoare:peste. culoare,-păstrînd iconografia. „origi-

„nală,. În cupolă, Cel Vechi de Zile, “încadrat; de. serafimi, ilustrează
U

| Vedenia. Jui. Isaia. Pictorul: a; Scris „Dumnezeu: Tatăl“ în loc de „Cel

BC

78
 “PICTURILE BISERICILOR DE PILĂTRĂ

Vechi: de Zile“. Pe bolta. absidei::de: răsărit,: Încoronarea Mariei: şi .

RY
Treimea.se' datoresc repictăriloridin veacul, al XVIII-lea: Pe. pere-
tele" heiniciclului, în Împărtășirea apostolilor, lisus episcâp 'binecu= |
vîntînd discul și potirul (acoperite cu 'vălurile euharistice. şi:prezen= !

RA
tate de doi îngeri) formează 'o temă caracteristică şi: rară; Ilustrează
un pasaj. din rugăciunea tainică: recitată: în timpul-execuţiei' imnului -

LIB
heruvirmilor: (Se leagă” de ieșirea cu :sfintele” daruri își:liturghia înge-
rească):!- Ordinea picturilor,:în naos: și-p€ pereţii :nârtexului,; repetă
programele 'din secolul 'al: XVIilea' folosite în ' Ţara "Românească şi

ITY
Moldova. Restauratorii din secolul
al“ XVIII-lea-au inovat pe:alocuri
şi;au turburat: ordinea: iconografică care apare. mail veche: chiar; decit
„secolul. al! XVI-lea... TIT aa zi oroare pa

RS
“Biserica: din: Lieșni; situată .la. șâsesprezece “km îvest. de: orăşul
Deraj e:socotită de! tradiție: printre'cele mai vechi ale regiunii. Mo-
numentul; restaurat !şi în“parte refăcut 'de:cel puţin: două: ori, nu:ne
VE
îngăduie ştiri precise... O inscripţie: în :limba “latină: din - 1768 .amin=
teşte pe meșterul 'tavanului delemin care a înlocuit bolțile. originale.
NI

Chipurile. ctitorilor aiu 'fost: repictate,( şi: repictări: se: întîlnesc la; fie-
câje” pas. : Îniabsida. de răsărit, Fecioara Maria. orantă'e numită, din
LU

eroare, “: Dumnezeu ' Emanoil“.%2 Pe peretele: hemiciclului, 'Hristos

episcop amiriteștei Gurasada: “În. năvă;iMinunile încadrează iconosta-.
sul; lipsesc! Patimile: Judecata. din 'urmă'se.vede. pe! pereţii de” mia-
A

zăzi şi miazănoapte: În tabloul: ctitorilor: sîn figuraţi.: un: „jupan“.

TR

şi soţia sa. e ci. A i ee Dita Trutera

"i Biserica''din Ncşoarar'4 a: Suferit ptetaceri- importante. Uni, tur-
EN

nuleţ-lanternă încoronează “monumentul: În- interior,râbsida: de :ră-

sărit; 'iiăva Și nârtexul formează o singură încăpere boltită cilindric:
Picturile. muiiăle - care: se: văd sînt :opera” unui i restaurator: din 11776:
/C

„popă Simion“ ciiei O cea a Pa aa Raci

“În navă, Pantocratorul' încadrat de: evângheliști repiiodute deco=
rul: original:În :absida de 'răsărit,: revedem:
pe' Fecioara Maria orantă,
SI

cala Leşnic;"pe arcul triumfal, :Se'idistihg: Iisus pe'cruce, proorocii

David și Solomon, episcopi Și sfinţi"mucenici. Iisus pe: cruce; pictat
IA

în acest loc, amintește ' decorul “din 'Sîntămăria-Orlea, Decorul :pic:

tat din navă, Fecioâra' "Maria. orântă cu lisus pictat'pe 'pieptul său
U

şi încadiată de patru sfinţi. stîlpnici.: Judecata din'urmă'și Adorini”

BC

79
 ARTA; FEUDALĂ: ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

rea: Maicii Domnului dovedesc amestecul. temelor originale cu acelea

Y
zugrăvite de.'resțaurator.: Nu e fără-iriteres 'să amintim pe: Apostolii

R
Petru: și Pavel, care: ţin. în: mâini chivotul-model al bisericii, ca în
mănăstirea de la :Argeş 'și: în paraclisul de.]a Cozia. Proorocii: Şi cea

RA
mai mare.parte din sfinţi, sînt figuraţi sub: portice. în cita a cip
in Picturile. murale. din Nucşoara-au,. note de; ordin:A iconografic, CO-

LIB
mune cu. decorurile diri»
; Streisîngiorgiu, 'Sîntămăria-Orlearşi. 'Diserica
Hunedoreștilor. din ;Deva. Resturarea sau restaurările: au:'adus. ele-
mente. din :pictura ; de la sud; de Carpați, datate. din secolul,al: XVI
lea.şi “primii ani ai secolului:al: XVII-lea; ir, iti cet printi

TY
- Biserica iditi: Hunedoara (sau Imidoara) +e:: socotită: de':unii: cerce-.
tători ca întemeiată în secolul al XV-lea:% Picturile 'murăle: diri: in2

SI
terior, au» fost spălate -acum..60,. de! ani.:De atunci fumul;a. acoperit

R
din nou:mare parte din ele. Chipul Pantocratorului. abia;se..mai:dis=
„_tinge;: iar. inscripţia din. jurul;:portretului.; s-a .şters.; Liturghia : înge-
VE
rească, pictată ;la răsărit, ne! arată: pe. lisus episcop. (de două ori) şi
12 îngeri. diaconi și: preoţi, care formează: procesiunile. Epitatul e la
NI

apus; în:.axă: bisericii. “Seratimi! zboară deasupra altarului: pe. care

sînt aşezate aerul: și. evanghelia: -Pe, bolta: absidei,. Treimea sub. două
LU

aspecte: tronul::hetimasiei,-:simbol al egalităţii celor, „trei; persoane,

ale :dumnezeirii: și: imaginile “Tatălui, Fiului. şi: Sfîntului: Duh. Iro-,
nul: Hetiniasieir “ne; “întîmpină: în;mănăstirea. Govora, la “Stănești, Ciu-
A

turoaia şi: paraclisul Coziei, monumente din Oltenia: „pictate, la încez

TR

putul secolului al XVI-lea.: Sia a cu stat

„i Din punct de: vedere: al. stilului distingem. două, serii de picturi.
“Cea dintii:e “formată: din-figuri- monumentale; desenate:cu. înţeles, în.
EN

tonuri ';,hrănite“ şi .armonioașe:: Cea. de-a: doua cuprinde. compoziţii

încărcate. de. arhitecturi: prezentate: în; spaţiu.:şi cu:perspective largi:
/C

Figurile. trădează zugravi de icoane. O. inscripţie din-1654:dă. nu-

mele. pictorilor; Traian, Constantin; şi. Stan: Academicianul Virgil
Vătășşianu.a: 'atrasratenţia- cercetătorilor:arătînd;că în,această inscrip-
SI

ție..e. vorba. de. „restaurări. „Originalul :databil, 'după toate .probabili-,

tăţile, din: prima, jumătate. a:secolului al XVI-lea sau: de la mijlocul
IA

acestui secol. amintește picturile ;din “Mofleni, de. lîngă Craiova. .

zu Biserica:
de zid:din- Galda de:Jos a înfățișat, într-un: peisaj”sim-
U

Dunător, un;:monument de :artă.;-Luptele: religioase, tulburările:

so-:
BC

80
 + PICTURILE BISERICILOR (DE PIATRĂ

ciale :din:secolele 'XVI—XVII şi! de mai tîrziu, au: distrus cu îndă-

RY
rătnicie utiransamblu.:a cărui 'însemhătate: o: arată: unic! număr
de elemente păstrate și încadrate în edificiul de.astăzi 'reconstruit!
sa: ÎN absida, de răsărit, mai. scundă și: mai :strimtă decit nava, se

RA
--. cioara; Maria. pe tron. cu Tisus pe “braţe. și. între. doi. îngeri; este. în-

LIB
cadrată,, „de opt. prooroci. (în. picioare) cu roțuli: ale; „căror inscripții
s-au: şters... Se disting. chipurile; lui. David și. Solomon. lîngă. îngerul
de, E dreapta celei: dintii, Pe perețele, de răsărit, opt, Sfinţi: episcopi.

ITY
în, felon Şi. cu, omotor țin. cărți: închise. în-mîini.; La; proscomidie pare
a. fi tost; ;zugrăvită Plingerea.; Domnului. în: navă;idecorul, ește ruinat.
_în întregime (interesant, zidul: masiv cu: uşă centrală: şi:două: firide.

RS
mari centrate, „Care. „desparte: nava de. pronaos), Şi, pereţii sint văruiţi.
îsi

În pronaos, „acoperit, Se bîrne de „lemn, aceiași îipsă, de. decor; „urme,

VE
- Podeaua; “absidei. de răsări, înfăţişează. un; icatrelage“, de. cără-.
nidă. „lucratcu „multă -artă. La;partea. „superioară: a. zidului . dintre
NI

naos şi pronaos distingem. o. stea de. piatră. frumos ajurată; în jurul,

ei, urme ,de,pictură. Cadrul ușii de, intrare,(sud) este; ornat, ila.rîn=
LU

dul. 1ui, cu Yreji. de, acant. sculptaţi.; Peste tot, urmele. de decor, araţă,
culori (ocru roșu, TOȘU, strălucitor, “albaștru de. mai multe. nuanţe,
şi galben) de. bună calitate. ras ciot iri geui îe biecua Îi
A

ie, Bișerica. din, Sadu e; de 'dată necunoscută, “Bichupilă, din. interior,

TR

cuprind, elemente din secolul al XVI-lea, restaurate în, 1756, ȘI. “des:
figurate pe; “alocuri 'de repictări. În „absida, de răsărit, „încoronarea
EN

iţi
Mariei, teme idin: Viaţa. ei şi praznicele, împărăteşti formează un an
“
samblu, în „care: Săvădej te o bradiiție, o inscripție privitoare la” re-
apere
/C

Mariei din Bolta: absidei de' răsărit, Află aici: 14 coli poziţii, în: sia
subiectului“ “principal: “teme din viața: Mariei, "praznice? împărăteşti,
Tăierea capii. 'Sfîntului: Ioa! iBotezătorul Și: Filoxeiiiă lui! Avram;
SI

Pe bolta profiaosului,. -proorocii . erau în jurul Mariei, alicărei por

IA

tret 'a':fost'.distrust! Sfinţii “episcopi, sfinta: cărămidă“, :;;sfînta .nă?

framă“. și evangheliştii împlinesc decorul: Episcopii: se: văd în: cu-
pola' pronaosului pe;monumente moldoveneşti: din secolul al:XVIZ.
U

lea. 'Ilustrează pericope din: evanghelia ': lui .Luca.2%4;: Pe: peretele: de.
BC

E | 81
 ARTA 'FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

apus. vedem: 'pe. cei ,40 de :mucenici, notă: de -iconografie::asiatică.

Y
(Anatolia). legată de :'acatisțul: Puneivestiri; ca:la :Studenica în Ser-

R
bia; Zita şi. Gradăc. o ie ii i i pda oale
ua Pe: maltil Micești ilă: mică; depărtat de- Tisa, iănăstirea

RA
Bodrog: înfățișează unul: din: punctele cele rai: înaintate "spre vest
a: aşezării: vomânilor și civilizaţiei lor. Inundaţiile: şi +ecerea: vremii”

LIB
„au ruinat clădirile şi zidul de incintă. “Au rămas 'piserica, clopotniţa
şi cîteva” clădiri! 'mai''noi. "În ultimii” ani, prin: grija episcopiei :“din
Arad, mănăstirea: se ridică! din: -tuină: Din“ nefericiră;. cui cîțiva - ani

TY
mai înâinte de'activitatea: îrinoitoate de astăzi, picturile: înurală “care
decorau' interiorul bisericii! 'au'ifost: renovate; în. condiţii: "depărtate
de acelea. impuse de'o restăurăra Ştiinţifică: aa imita
aer he (p or aa

SI
“Mănăstirea e: legată, de tradiţie” și “mărțurii? scrise, “de: începutui

R
secolului! al “XIV-lea; şi. de! o: epocă: chiar mai Veche. E cu: putinţă să |
fie vorba de o“ aşezare: călugărească” şi 'de:o: bisericuţă: —— 'de'lemn
VE
sau. modestă: de'piatră' —::care tă: fost: înlocuită ulterior de“ zidiri.
Edificiul: de: astăzi;::de carâcter: imiuntenesc, nu: pare” 'înâi 'vechide
NI

secolul: al XVI-lea; iar” exobartexul datează! “din secolul al! XVIII-lea:

Decorul: pereților: interiori. arăta -— înainte: de r&stautarea *“pe: “care
LU

am: poimenit-o'-— pa “calota cupolei, Pantocratorul! încadrat! de: ttetra-

morti S-a' ilustrat; asttel, Vedenia Tai! “Ezechiel! (IL pa215) “Pe câlih-
drul cupolei şi anume într-a doua zonă, „ liturghia, îngerească repro-
A
TR

initropolia! din! Bucureşti, Hurezi, Mamul şi “Hunedoară: “Sfinta nă

framă, pe creștetul arcului, la baza “cupolei, Ani, po mer.Snagovul,
EN

Daf) ea ate
Stăneştii şi bolniţa mănăstirii, Cozia.” ” “
e “ci, Vechi. de, Ziie,
iti

întradosul, “arcului “triumfal e “irapodobit cu.

Us „A
/C

” prooroci, Fecioara. Maria. „erantă Si Scara; ingerilor, „Se. ilustrează

taină, “Plingerea. Doranuilui. „şi: Coborirea. da, iad. sînt! Diotate” alături
SI

de.o a. „doua: ilustrație a Învierii. și-de.o figură. a; Patimilor (cei trei

tineri. în: “cuptorul: lui: Nabucodonosor): În navă, bolțile: absidelor la
IA

terale :de; :miazăzi- şi miazănoapte; și-arcele „de;răsărit. sînt ornate: cu

Treimea, unvimn-închinatuFecioarei;; Maria -şi:alte imnuri: liturgice:
U

inspirate, din -Patimi.: Pe ;boltă:se “vede Înălțarea.: Observăm; căi proz

BC

82
 * PICTURILE BISERICILOR :DE PIATRĂ.

gramul și, dispoziţia iconografică. din această partea. bisericii repro-

RY
duc decorul. bisericii. celei, mari din mănăstirea. Suceviţa (Moldova);,
iar temele. din Patimi, tradiţia Transilvaniei. : O E
„Din punct de vedere artistic, cea mai: Tourmoasă pictură din bi:

RA
serică — și mai bine. păstrată — este-imaginea -Treimii: din. bolta.
absidei laterale de miazăno Data: decorului -e: greu de: precizat,
apte:

LIB
Acesta „arată elemente tradiționale: transilvănene.;asociate: cu altele
venite din: Muntenia către'sfîrșitul' secolului al; XVII-lea:r „i: ie
Dintre numeroasele: :monumente careivădese puternic legături ale

ITY
Păi Oltului: cu arta':de: la: sud de: Carpaţi?6,.:biserica::din “Făgăraș;
înălțată: de domnitorul Constantin . Brîncoveani 'al:'Țării:' Româneşti
la 'ânul. 1696--este:'cea mai reprezentativă. 'Păstrează! zugrăvelile 'ori=:

RS
ginale. Calota naosului înfăţişează:pe Pantocrator. încadrât de sera-
fimi şi: îngeri, grupaţi triunghiular;în -pandantivi revangheliştii, cu
VE
simbolurile lor, sînt:-pictaţi pe: fond. de :arhitecturi: bogate.. Bolta,
absidei de răsărit poartă; pe Sfînta. Fecioară'orantă peiitron cu, lisus,
pe! genunchi, prooroci în;.mers.procesional cu rotuli, în mîini-și patru”
NI

îngeri: lăncieri.. Împărtășirea Apostolilor: de; pe 'peretele; hemiciclului:

este încadrată:de Nașterea:-Mariei,: Întrarea; în: biserică,: Bunavestire;
LU

Punerea lui Iisus în mormiînt, Învierea și.necredinţa lui Toma. Pe,

arcul triumfal .s-ă ilustrat Botezul, Schimbarea :la : Faţă, ; Înălțarea
și: Treimea..Lisus în „disc arhangheli: cu :ripide,, Pietă și:;Vedenia';din-
A

Alexandriâ'ornează: intradosul arcului .ferestrei::de răsărit; Prosco=:

TR

midia:'este: împodobitţă :cu' o figuraţie rară:a Treimii:; Cel: Vechi de,

zile, porumbelul, simbol. al Duhului Sfînt şi lisus în sarcofag..: „Se,
EN

ilustrează asțfel în. iropar şi se: amintesc. exemple ;din- Snagov, Mistra
Muntele; Athos. ; iz a Data tat Par ai
rÎn navă, aflării praznice. două „minuni“ ale: lui. lisus şi, „patru,
/C

teme. din: Patimi.. Procedeul amintește; monumente. din. “Snagov, pa-

răclisul Coziei (bolnița),: Gura Moirului::'Temele din;:Patimi, pictate.
la' apus,pe .marele arc.al bolţii, în .cel de-al.doilea registrual pere-,
SI

telui se. concentrează. în. jurul lui--lisus :pe.:cruce... Iconostasul: este:

IA

încadrat :de. Zaharia. şi: Elisabeta, loachim;și; Ana;, Elisabeta poarță;

pe loan: Botezătorul. copil,-iar:Ana pe: Maria.: Aceasta a 'fost ordi-.
nea şi în biserica: episcopală: de la: Argeş (decorată: în a :doua jumă-.
U

tate a “secolului 'al.X VI-lea). -Dispoziţia iconografică: din :pronaos cu-

BC

6* 83; 7
ARTA “FEUDALĂ. ÎN: ŢĂRILE ROMÂNE

prinde cîteva; 'particularităţi:, Pe calota bolţii, Fecioara. Maria. poartă

Y
pe. isus şi. este înconjurată .de arhangheli, episcopi și. sfinţi” melozi;

R
aflăm şi pe lisus episcop..Pe pereţii pronăosului distingem: teme. din
diferite cicluri; cu d&6s6pire:: idin 'acâtistul Buneivestiri şi din viaţa

RA
lui Iosif. Acestea din urmă 'sînt rare. în 'artă românească şi amintesc
ciclul: bogat: de la Sopocani, din Serbia veche. : i hi

LIB
"Pumul şi: încercări: de :curăţire au'alterat tonurile şii"orezentareă
artistică. Chipurile /lui' Ioachim'și.: Anei de. pe perstele de miâză-
noapte al navei. sînt -desenate, monumental. La, fel, episcopii. din

TY
absida” de răsărit şi. decorurile. calotelor.. În: pronaos, arhitecturi com-
plicate, edificii. fanteziste: amintesc: picturile din: bisericile. de lemn
ale “Transilvaniei: „Interesantă: e; “figurarea pomului „vieţii, ilustrație

SI
inspisată din romanul Varlaam şi Iosafat. : ED NOII INI EI

R
„Biserica Sfîntul: Nicolae din” Şcheii- Braşovului: este: o! ctitorie.
ai secolul al XIII-lea; la început o mică biserică de. lemn şi, mai
VE
târziu,: în secolul al XV-lea; o biserică de.piatră, restaurâtă şi zugră=,
vită: 'cătra” sfirșituli'secolului” 'al XVI-lea--cu::sprijinul: domnitorului;
NI

miuiiteân Petru. Cercel: Înfăţișarea. de. astăzi 'se datoreşte unor trans-.
fotmări. târzii; iar, zugrăvelile « cdiri interior: pictorului. ! Costin: Pe-,
LU

Tila sta eri nur zimi

trescur”.: Pi to AIE aia De

La mmiăzăioagte « aflăm;! juctapus: bisericii ! Sfintul: Nicolae: sun.

păraclis înălțat în01733*şi, închinat (Buneivestiri. “În absida. de: răsă-:
A

rit; şi'anumetîn zonă inferioară! 'arhemiciclului; O; inscripţie: slavoriă.

TR

dă numele zugrăviloi: Ranite Grigorie, “Gheorghe;: Ion siaMihail" și

data: 23 august: 1737. i: : piaiaă zac E GOE gripa i ta
EN

Pe calota cupolei! Iisus apare: 'încadrât 'de.o. inscripție? 23.ArDexctuli

talocuit în vremuri mai noi de cuvinte împrumutate liturghiei epis-
copale, învie 0 tradiţie. Hetimăsia, pictată pe:cilindrul cupolei, evocă
/C

decorul bisericii: Peribleptos' “din :Mistra, izvor:principal al. iconogra-

fiei din "Țara: Românească. "Teme :din: Patimi. și: evangheliile învierii.
ornează.bolta absidei: de răsărit... La proscomidie, s-a pictat! Vedenia:
SI

Jui-Petru.. din: Alexandria. şi iroparu „În: mormînt cu. trupul; în:iad!

IA

cu: sufletul, în. Trai.:cu: tilbarul... “ :-iar-la'.spatele lui: Tisus. crucea.

În acești: "termeni; "tema se! inspiră dintr-o “legendă. apuseăână. . Cea.
mai..veche. ilustrație decora o .icoană”. 'bizantită:.din': biserica Santa:
U

Croce di: Gerusalemime::(Roma): :Dispărută :otii. rătăcită, 'o icunoaștem:

BC

84
 » PICTURILE BISERICILOR (DE IPIATRĂ

dintr-o gravură -germariă: din secolul. XV. Prototipul

&: bizantin. Îl

RY
regăsim în: decorurile: murale din :Gradac şi Kalinic (Serbia -veche).
- În;navă;-pe marele "timpan de 'lă miazăzi; vedem” Deisis (redac-
ţia funerară), temă pictată. în Moldova:în :dreptul: mormintelor:

RA
Mai
jos, pe. pereţi, e 'soborul:I diri Nicea și „închinarea“: monumentului
(Apostolii Petru și. Pavel înâlță. chivotul Bisericii); praznicele: împă-

LIB
rătești împlinesc: decorul. :Pe 'arcul cel. mare. de'la: ăpus:s-a zugrăvit
„roata lumii“, temă ilustrată în chip original prin “mijlocirea 'a:patru:
personaje care.'se îhvîrtesc: în jurul .globului: părnîntesc. Pe intra-

ITY
dosul arcului de- miazănoapte; îngerul'calcă în picioare geniul răului:
În rpronaos; s-a ilustrat: apocalipsul Sfintului: Ioan: Teologul, ievan-
ghelii. ale. învierii-și: chipul lui lisus, înconjurat: de 'cei:;12* "Apostoli;

RS
Decorul. parăclisului Buneivestiri,+ ansamblu“ funerar, e:unic: în
Țările Române. 'Evocă;pe; acela din! paraclisul funerar de la -Kahrie-
Djami; din. Constantinopol, “datat din prima” jumătate a! secolului: al.
VE
XVI-lea: și: îngăduie, în același, timp, să descoperim! activitatea;unei
„Școli“ -românești;:de- pictură în; secolul al XVIII-lea,::căreia i:se-da-
NI

toresc. picturile,; murale: din - biserica: Sfînta. Paraschiva din; Răşinari

și exemple din ţara Făgărașului Şi: Maramureș... marei tza re
LU

"Lipit :de :zidul.. de. miazăzi: al bisericii, în căreptul' pridvorului;

âflăra paraclisul. Înălțarea : Domnului, clădit: între. 1750 şi 1752,: de.
două familii: de. credincioși, Radu Pricop și "Paraschivă, Hagi Pricop.
A

şi. hagiţa Anastasia. .Pe, cilindrul cupolei s-a ilustrat: liturgia: înge-=
TR

rească::;;,lisus ;episcopii-pe;tron,.la dreapia,;; „sfintei mese:;-ridică

„discul“, de pe'capul-îngerului carei se: închină. Teina-e iriterpretată:
EN

ca în; biserica! din .Răşinari.. Pe arcul triumfal, Iisus. imberb' e:înca-!

drat 'de. arhanghelii:;Rafael - și rUriil.- Pe: peretele; hemiciclului; ilus-
traţia troparului'-proscomidiei prezintă .aceeașiparticularitate. ca: în:
/C

paraclisul Buneivestiri: crucea figurată la: spatele lui:.lisus.:, S-a:

pictat: însă; între. Fecioara: Maria și Iisus işi: un potirde aur; aluzie
la cuvintele 'liturgice &cu scump sîngele tău: răscumpăratu-ne-ai. din!
SI

păcatul legii“! Decorul! hemiciclului cuprinde teme din: Vechiul: 'Tes%

tament; (Zaharia -sau:-Melchisedec cădind şi Ghedeon*tu: lina: und-.
IA

„zită de rouă). În naos, teme. dini' Facerea şi Vechiul “Testament: s&

văd pictate laolaltă cu teme: evanghelice. În: pronaos, la :ăplis: Jude-
U

cata. dini,urmă e. caracterizată prin prezenţa crucii” încâdrâte :de doi

BC

85,
ARTAFEUDADĂ] ÎN“PĂRILE ROMÂNE |
îngeri. trîmbiţași: :La. exterior, :zidul. dă miazăzi. “păstrează picturi

Y
murale ilustrînd ;condace din -acatistul Buneivestiri.: Observăm că

R
decorul este: format din: teme de epocă şi: ilustraj,. repictate; “para-
bole evanghelice: înlocuiesc temele originale. ic ci i ci

RA
„Biserica. .din' “Tălmăcel, situată: la 20:km. de: Sibiu, datează de la
începutul secolului :al' XVIII-lea, înlocuind un'.monument multrmai -

LIB
vechi. În decor,:liturghia îngerească cuprinde un altar'cu baldachin,
serafimi și! Sfintul. Duh în, chip: de! porumbel. : Iisus; „episcop“ „CU.
omoforul: împodobit. de cruci 'roşii, e în picioare:la dreapta altarului.
La 'stînga; acestuia;::vedem::pe.: Cel-Vechi-de-Zile: în: veșmânt: antic şi.

TY
tronuri]la;.picioarele” sale. Iâtârâsantă. se: arată 'figurarea evanghei.
liştilor ppe: “pandantivii- ;cupolei:.(lîngă fiscâre apare: alegoria - inspira=

SI
Pelhi tradiţie îndepărtată 'şi: rar întilriită în "Țările: Române.:2.-

R
-«isÎn' rîndul. episcopilor, pa: peretele: absidei de. “răsărit, aflăm pe
SEtăbăl 'Nicolaeș ipictat' la: locul lui Ioân-Gură-de-Aur, potriviti: “unei:
VE
tradiţii» măi 'vechi:idecît secolul “al! XIV-lea, 'pe.“care :0 întîlnim la
„Daini; în Grecia. Si a Sfînta Sofia: din Kiev: (secolul XI) în. firida
NI

x
otpust. în navă, nu se: văa. riiuinile drac: -pronaăs, cei trăi: tineri!
LU

în :cuptorul :de:foc'isînt:alături' de parabola: fecioarelor; “interpretare

aproape. luterală din::acatistul.: Buneivestiri... : Parabola. fecioarelor,
figură:ai parusiei, reproduce, la rîndul: ei, tradiţia: bisericilor de lemn:
A

din Transilvania; iii +. DOD

TR

Trebuie: pusă în. valoare. activitatea: sporită: a: meștetilor:: dsco-

ratori 'şi. împodobirea:: cu. picturi . murale: "a. unui” :mare :număr. de.
biserici. transilvănene, de :palate, case senioriale și: edificii publice.
EN

(în: spirit științific, 'repictări cu-

Ne: întîmpină: lucrări: de restaurare,
'Toare: peste” culoare: Și: picturi. „murale „din nnou” ;-Cităm mai multe
/C

.mohumente:.:. îi. ui aaa Di:

+:“Biserica din Avrig ridicată |pe lă jumătatea, secolului al' XVIII:
lea; pe ruinele unei clădiri mai vechi, păstrează: Ja: exterior, pe'zidul.
SI

de. miazăzi, :;,Soborul: sfiâţilor arhangheli“, „Învierea lui Lâzăr“. și.

„Intrarea: în lerusălim“. Sînt datate din" 162 Și lucrate” de: zugravii.
IA

Pan şi Ionașcu (;ierei Ionașcu şi:soţii“). . :::: iri i: Rate

Dib:La.Teliu,: în vecinătaţea.: Draigevului, biserica arătă, la fel, pic
U

uri. murale; în :exterior..:'La : miazăzi, :medalioane de îngeri, teme

BC

86:
 : PICTURILE BISERICILOR (DE PIATRĂ,

evanghelice (Bunavestire; “Mironosiţele- la»mormântul lui iTisus;: cina

RY
de: la -Emaus“; ;;parabole: i Bogatul nemilostiv și. Bogatul „care. se: în“
grijește. de tainiţe;i:chipurile: lui Ioan Botezătorul: ale. Apostolilor. |
Andrei și 'Tomaiși :acatistul 'Sfîntului Nicolae; 'la;apus, raiul şi traga

RA
mente din'iad). Numele: donatorilor. sînt înscrise 'sub:icoana; pe -: care
„au plătit-o:. -- O sia or i mei pe ii STERE pi i

LIB
Bisericile :din. Dobirlău ŞI:i. Marcoş;: refăcute; înia doua jumătate;
a secolului: al XVIII-lea,;:au avut picturi, exterioare, iar. biserica: :mă-
năstirească din: Sîmbăta-ide Sus, 'a'fost: 'zugrăvită, la. 1:776,.de: preotul
“pictor. Ionașcu şi. de '0 echipă. condusă de; dînsul.. În, „Biharia, pictorul

ITY
„David: din: Argeş: a, decorat numeroase biserici, între. 1753, „Și 1783..

RS
biserica, păstrează 50! pictură. murală, care.. reprezintă. zieșterii: pise-,
ricii și familia lor“? La proscomidie, inscripția săpată în; „piatră. dă.
numele. ctitorilor. (Agnes. Raț şi Caba “Laslo).,. Biserica e. mai veche
VE
decât data însemnată mai Sus, şi datează, se. „pare, “din. “secolul al
XV-lea. „- a e tgp fi , ti er i iurr a [a a
NI

„Trei biserici, din, „preajma, Sibiului, din Răşinari, Sibiel. şi cea.

din: Fîntânele.. (Cacova). “sînt împodobite cu.; picturi. murale, de,, un,
LU

deosebit : interes; Cel.: dinţăi „monument, „zidit, între 1725, Și, 11758,
se. înalţă: pe. ruiriele- unei „biserici legate.. de tradiţie de sfîrșitul,
secolului. al, XIV-lea 30 A fost decorată între 17758 Și, 1795. La, pros-
A

comidie. O; inscripție. _pomeneşte. pe. „loan; „zugrav, Cupola. ŞI. evan-:

TR

gheliştii, din. pandantivi ; par. .a. îi, Tucrul. zugravilor. Grigorie. (2, şi
„loan, sin, egof. Programul iconografie, izvorăşte dintr-o, ideie. Re
EN

întâlniţă, în Transilvania înainte, „de această. dată. "Se inspiră “anume

din ideea că jertfa liturghiei se. „oferă. "Treimii înfățișată, la Răși- ş
" nari, Prin “Tătăl Fiul” Şi Sfîntul Duh, (îrnfăţişare: particulară şi 'dife-
/C

renţiațtă de tradiția. bizantină). Pe calota naosului, ! în: “boltă. Pan“

tocratorul e pictat "Dust: și” încorijirat de Sinaxe! "de îngeri; într-un!
cerc exterior se văd” Sfinţi episcopi: Nu se! 'pot desluși “amănuntele
SI

acestor din 1urmă! “poriete și nici: “riumele; scrise. RepiGătie însă

i tema:
DRE -
IA

Romei. Pe cercul cel mare distingem iturehia ingereasă. Altarul

pictat la răsărit lîn 'âxul: est-vest al bisericii, &: adăpostit! de: un *bal-
U

dachin;: simbol al: bolţii. cereşti. Poartă::nu evanghelieril, ci un: iz

BC

87.
ARTA FEUDALA
ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

turghier..: Citiră 'pe: carte. icuvirtele: ,Biriecuvîntată este: împărăţia:

Y
Tatălui)-şi:a Fiului ;..« În! dreapta altarulii: (stînga: pentru privitor),

R
Iisus, înveşmintat: în: saceos, cu 'omotul:imare'.și' coroană, e: aşezat
pe. tron şi atinge “cu mîna':dreaptă: fruntea: unui: înger: carei: se.

RA
închină: În::stînga altarului (dreaptă pentru: privitor) e ;,Dumnezeu-
Tatăl“ în :veşmînt alb; un înger îi înfățișează o':carte: deschisă.

LIB
Îngeri:i în : zbor :şi':serafimi-:plutesc în : jurul altarului,':alţi - îngeri
cădesc:și::poartă aerul și: epitaful; Inscripţia numește temă '„litur-
ghia îngerească .: "Amănunțele: dovedesc: o: interpretare. “particulară:

TY
ni navă, * arcul, triumfăl” & înipodobi iticu chipurile lui ,;Dumne-.
zii Tată Și Iisus! Emânoil (pictate în dovă medalioane), 'Treimea
la Mamvri, ' Coborîteai la'fiad, şi “alte 'tiiei. teiiie:'câre par: a-ilustra

SI
evarighelii + ale Însieriic În” 'ptohaosi!' pe: boltă ve ilustrat - 'acatistul:

R
Buneivestiri. - i îi coarne Ri i pa
cari ţi: s Y ete Li
VE
„La. “exterior, “picturi, "mital€ bine păstrate arată” pe: Sfinta” Fe-
cibătă: "Maria “cu: “Iisus pe pieptul ei; pe “isus "în slavă“ - şi cete
îngereșşti. în glatul ușii şi pe! intradosul arcului mare de 'la apus a
NI

fost zugrăvită Judecata din urmă. iBe: tiu! clopotniţă: şi pe. “zidu-
rile, exterioare! “ale: bisericii, apăr, - în'i 15 msdalicâne, „acatistul: Stin2
LU

tei Paraschiva, Stihitea” 'de "Ctăciung' Roată vieţii! Deisis" Şi 'chipui

de sfinţi. La! miazăzi către. răsărit, “Coborii:ea la iad” e: 'datată;. prin
inscripţia pictată în „1785, Și ei “seinnată "de zugiavul- Popa Feodor
A
TR

aa.

zonzimentiii ide. biserica! din” Sibiel! şi 'de biserici. “i gărăşinei Parti

cularităţi! iconografice- ne: duc” pe" “valea” “Oltului la mănăștirea:
EN

Dintr-un lemn, la, Bră deși Bătrini Și “la. mănăstirea Snagovului.

n:„..Decorul: pictural. al: mănăstirii, “de 1la. “Argeş, strălucita . ctitorie,
/C

a lui Neagoe „Basarab, “care pare a nu fi. fost; execuiat înainte, de, a
doua. jumătai ie a; veacului, al XYVIlea,. a „fost, restaurat, în, mare;
parte,, la: 1761, de, meşteri, din-; Răşinari. Citim în: adevăr. :pe..0. piatră,
SI

în, dreptul, altarului, la: răsărit, „menţiunea:,„Stan. zugray!. Brat, ego.

(fratele, său) . „Iacov... -Zugrav ;sin, „Popii: „Radu, ot Răginari „+ “leat,
IA

112034761% - itzi tocat error

În, biserica din Fintinele „.compoziţia ;din: centrul bolţii, în
3 navă,
U

reproduce. | jdecorul:. din. Sfinta ;;Paraschiva-Rășinari, 'Părticulară . e.

BC

88
 „ PICTURILE BISERICILOR :DE PIATRĂ

ilustrarea! Patimilor, pe:boltă,'la bază. calotei. În:âbsida:de răsărit,

RY
Ja 'baza .calotei, aflămipe:cei 12 Apostoli .figuraţi;: în. acest''loc, :po=
irivit 'unei vechi: tradiţii: își» exemplelor. din'.Strei,: Sîntămăria-Orlea

RA
şi. aiurea, Picturile. din :Fîntînele, se.; „leagă . de, două -date:1771 și
1795. „Acestea. aminţesc;: două. „decoruri, Suprapuse;, jlar. - ilustrarea
Patimilor, pe :poalele,, bolţii inÎn navă, alături. de. „Cortuli,Mărturiei,

LIB
leagă... decorul din . Fîntînele. „de., tradiţia, ;,maramureșeană + şi ;.de
exemple, din Țara: Românească, şi. Moldova. ou,ru di iba ri ei
În „Piserica - din; Sibiel, liturghia, Îngerească,. este * zugrăvită de

ITY
„Diumnezeu-Tatăle. şi Tisus,: de o, parte, ;și. alta. a: „altaruluistau în
chip neașteptat, pe jilțuri. Iisus atinge cu mîna creștetul unui. înger

RS
care purta, poate, discul. „Dumnezeu-Taţăl“ binecuvîntează și ţine,
ajutat de un înger, o 'carte deschisă pe care au fost: scrise, „ca 'la
VE
Rășinari, cuvintele de. binecuvîntarea liturghiei. În “același monii-
ment, într-un medalion pictat pe boltă, lisus Emanoil: (pus): bine-
NI

cuvîntează -cu dreapta ȘI ţine în mîna stingă un chivot: de forma

tugurium“ -ului,. „din '- „arta , paleocreştină.-. Iar, deasupra,: liturghiei
LU

îngerești şi, în. jurul, Pantocratorulii: ;apar papi..ai: Romei,; ca. la. bol-
nița. Coziei,.. mănăstirea. aiDintezua Lemn, Brădeștii-Băţrini ;- și
Snagov. i o bă si, STA Să na yu, "If pi Ea astia ua Î3 i isi ati cale
A

mn aa
EU ceia 104 aa pa: Dra ! a
DD 2: 3 BTS
te pepe i mp
Erata)
m, ii i
TR

- E i . . _ EI Pa ar
“ez Îi Lb al Îi pa i rabie si PE BUOD i DÎ aDE Uz
: ; i a zei , „“] rai TA 5
îi 17 lo: Di Zi „isoruză jz aaa a îti ii În ij i
EN

az iri if air > na. mars Ei dă Gt, oi

“La ''Sibiu,''în” “Caiediila” protestat,” “s-a, "ilustaiăț de "johazines

Rosenauer, în frescă, pe zona'superioară a” “peretelui 'de miazănoapte
/C

al .absidei' de: răsărit, tema. lisus. percruce%?.'iRosenai (Rîșnovul) are

o biserică decorată: CU: fresce! derăteeâşi iăspiraţie! şi” tehnică. Ală- .
turi. ;de:. picturile murale: din; câtedrală 'romano- catolică: din Cluj și
SI

cele: din. Sîntimbiu?? „atestă existenţă” unei - școli. gerniane: înriurită

IA

de centrele artistice. din” 'Buda:şi- Moravia; unde lucrează! din secolul

al. XV-lea: o:colohia: de artiștiitalieni: Filippo: Solari' -(Pipo;: Spano)
U

era în- slujba regelui Sigismund al; Ungariei; Masolin6. da 'Panicale

a decorat, la rîndul lui, în 1426, capela din Ozor.și mausoleul. din
BC

- 89
ARTA PEUDALA. IN. ȚĂRILE ROMÂNE. - a a

Sz&kesfehervăr-! (stuhiweissenburg).; Tari! regele .Mateiaş: Corvin: era

Y
în relaţie: cu: Laurenţiu Magnificul:și a îngrijit. de ornarea cu pic-

R
turi ar Platului: din- “Buda: după» >desenelei:lui; Benedetto da „Majano:

RA
pr Mann “scapi mm tipla anna Air nara at

-mai spus, învzuririle Renaşterii: și contul tăia din. “Budaat, 1 se

a.

pot atribui! 'notele: apusâne italienizante pe! Icăre':18! întâlnim! în: bi-

LIB
sericile din” Ţâra Făgăraşului. Caracterele. iconografice 'se încadrează
„însă în tradiţia. bizantino-româfiească. la'fel- și cele de ordini tehnic.
Isa “Dir:cele arătate-pînă 'ăcuri!să&ipoate“ înțelege! lăinuritor “bogata

TY
activitatel a.: “pictorilor! români! Icdin: “Transilvania, ale : căror: “lucrări
se 'leagă''mereu::şi trainic! de::artâ, „pictorilor de a! sud: 's_'est: de

SI
„Cârpaţi.t:ri Laue sira rari 9 sori atei cerrțiit ear pi ati iii
DT d E teroare CBI toaaoze tul. fai IO, ur Di
zi în „Seira
.
duri PODU
. pe Te
Rei
P

R ape
Co
se
O pi
)
;
VE
- Y, Pe
rIRELCOR patrie n
BOT II ue atu e
DD ie pat
aid tt oiIN
= rc) [ic citezai Cucciolo ȘES pa UE
a
NI

soti Pa Da
aci 5) "ovia III 3
Notite 2 DT a

“4De! matăcinsemnătate. e: 'activitatea pictorilor” români: idini “Tran=

LU

silvania. “ȘI :Muntenia;: JO; ifiscripţie pictată! Şi - o'-a doua săpată - în

Piatră: dău- uimele zugravului, -Mihul: din - Crișul! Alb şi'anul: 1486;
La Densuş, în urma lurărilor de restaurare se "citește acela al! meş-
A

terului zugrav Ștelan şi data 1443.35 În 1601 aflăm pe Matei Zu-

TR

gravul; iar în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pe Stoica Zu-

„gravul Și Stroe din Tîrgovişte, “Manea şi Iancu, Nicolae: şi: Popa
Teodosie. Din aceeași vreme sînt: cunoscuţi meșterii lui Constantin
EN

Brîncoveanu care, Jucrează în, “Transilvania- ȘI, un,, „număr, mare de

zugravi. locali de şcoală, brâncovenească-2, nos Si DE „zf
oil
PI
/C

ri Ame studiat, în. anii: :din; „urmă şi: notăm: aci: activiatea-artistică
a: iunei şcoli; din; mănăstirile: Cernica -și „Căldărușani în: cea. de a
idoua': juniătate iat. secolului:.ali X'VIII-leai! iși în':.cursul primei: sjumă=
SI

tăţir:ausecolului: al XIX-lea; Mărturie! stau. picturile: murale:idin. bi-

IA

sericile mănăstiriloi : Cernica: Şi: «Păsărea;! călătuăzi :de :icoanele. şi. por=
tretel&. păstrate : în colecţiile Cernichii,;:Pasări» şi: i Ţigăneştilor.: Meş-.
U

teri.erâu.. călugări -; Şi imireni Îşi: atestă: semnături: ȘI. opere - de

valoârelozi pet i2 1050) pi pie CCI US E ia bbei ir i
BC

99
 “ PICTURILE BISERICILOR 'DE PIATRĂ

“Monumentale;: “icoanele : și: portretele: relevă» legătură. cu 'Ţara

RY
Făgărașului. Note. iconografie, și tehnice,;ne:.duc:mai departe; în
Moldova, la Suceviţa,. decoiată! cii picturi :murâl şi:1620
între 1595.e:

RA
şi în» mănăstirea- Neamţu, care a: cimoscut 0. epocă de 'reînvisre cul-
turală şi artistică: pornită! în: secolul; al XVII-lea pe
şi crescută tim=
pul. lui Paigie: Vglicicovski:/(J&âni ci;au trăit în ;Cernică;
'ai lui: Paisie

LIB
călugări cernicanirau . învăţati işi: lucrate: lâ Neamţu»: Amintim; în
aceeași: ordine: de: idei;i că. Sfintul: Calinic, stareţ;la! Cernica'şi „factor
de seamă: al; vieţii culturăle.:din:iaceastă: mănăstire; a „păstorit;ca

ITY
epișcop «în eparhia ; Rimpicului Noului . Severin, centru; cultural . în
zelații cu 'Țara Făgărașului. soti riza cirile
„: Picturile... murale. din: monumentele: m6dievale : ale r 'Travisilva:

RS
niei înfățișează o bogăţie: și” o icomplâxitate!:care::urmeazăosă fie
detinite:; Aflăm, îni:prima „linie, :0: școală“ de! decoratori câre se
VE
leagă ;din. punct de.vedere iconografic şi tehnic de. bisericile.rupes-
tre din: -pasilicatele. Italiei “meridionale, . unde numeroase! decoruri
sînt executate : în'rstil oriental:şi.bizantin, . de: artiști!: veniţi: din
NI

răsărit, ! Regiunea: basilicatelora: adăpostit, în adevăr, călugări orto=

docși: veniţi din: regiunile! Asiei Mici, 'Capadociei + şi Siriei Certiirile
LU

religioăse,: :disensiunile; dintre: ortodocşi. și arieni: pe: de-o: “parte;

iconoclăsmul: şi. invaziile: perșilor, "pede 'alta, iau deteriminiat'imi-
A

graţii în 'secolul'al“VII-lea și în secolele următoare. cînd: .s-au'-adău-

gat şi:războaiele: cruciadelor. ME
TR

a la de
„Migraţii 'călugărăști! ȘD relaţii:ade: ordini politic regii dih idihas-
tia” Anjou care domnesc în-Italia. de'sud:şi la Buda),: legăturile ne-
EN

cesare. şi: fireşti: dintre”, românii! transilvăneni şi':suzeranii lor: ma-

ghiari - explică; caracterul: decorurilor - picturale: din. vechea” ţară “a
Zarandului şi din sudzvestul şi sudul Transilvaniei. în: ri tie
/C

„ Iconografia e caracterizată iprih cei .12: Apostoli. figuraţi * „por-

tretec, 'sau.. oficiind::pe: peretele hemiciclului de răsărit; portretul
SI

ctitorului, la Streiu, pe poalele ' aceleași : :suprafeţe; Judecata -'diii

urmă'şi parabola celor::10: :tecioâre; pe!arcul triumfal: Şi De: peretele
IA

de miazăzi al navei:: În: răsăritul Transilvaniei, la Sîntană' de' Muteș,

în ;acelaşi”: spirit,-ctitorii :sînti: tiguraţi» "pe: peretele ''hemicicjului': și
U

încadraţi. de':Judecata. din urmă.! “Echipele de pictori i „lombarzi“;

meșteri ecălători;: folosiţi încItalia! și! "Ungaria, aduc în -Trânsilvania
BC

91
ARTA FEUDALĂ" ÎN ŢĂRILE ROMÂNE |

note: lombarde. de” însemnătate excepţională ilustrarea : liturghiei

Y
galicane' şi âmbroziene- :(pe :care le aflăm. la Streiu'.și alte;trei sau

R
patru » monumente: din. secolele; XIII: și XIV) , alături : de..pictura

RA
iistorică.:: Monumente: din: jurul'. Milanului sînt, într-adevăr,: la: origi-
nea. decorurilor de -câracter istoric ::din:t bisericile. cisterciene ale
Tranșilvaniei de: răsărit * (Ghelniţa; rDirjiu;! Mugeni, “et6.). “Aceluiaşi

LIB
curent! Al “datorăm;;: credem: “şi„predilecția: pentru: portret, din: care
aflăm, i îns: “Transilvania; 'exemple) de 'seamă la::Streiu; Streisîngior-
giu, :Ribiţa, Criscior,. Dîrjiu: și aiurea.: „Esenţial este” faptul că. pic-

TY
turile.: murale:;împodobesc:: 'ctitorii:! 'romiânăști datorate! poporului. Şi
cîrmuitorilor ' români din „ţările“ Transilvaniei. : Picturi” care : for-

SI
mează,.. din „această; «pricină; documente: istoricei de: mare:>„preți ipen-
tru istoria. românilor; în secolele: XIII, XIVo-şi XV. o isi nl iu

R
«Pe orcalevocolită se: exercită înr;:Transilvania activitatea: vint
a doilea. „curent. 'datorit,; tot: „meşterilor lombarzi; însă“; în.:directă
VE
legătură cu centrul: culturalşi: politic: de la:Buda::De aci,:portretele
regilor sfinţi::ai-- Ungariei 'și ilustrarea! unor evenimente istorice! le-
NI

gate, de.. „domnia; acestora; portrete: del: sfinţi „episcopii; ai! bisericii
romanozcatelice Şi :portrete,. dei-papi;: pictaţi: în: jurul: lui. Hristos=
LU

Pantocrator; așa cum. îi vedem'la: Sibiel şi: Rășinari-ș și, mai “departe,
în biserici. mănăstirești.; de'.pe-- “valea. ; Oltului, :înri preajma: Craiovei
şi: în» mănăstirea. Snagov. „Cele: mai vechi din:acestea' para nui data
A

decît din "secolul al XVI-lea. Ele pot înfățișa: -încăsrepr oduceri de

TR

lucrări amai;;vechi. „Și:îne putem-ggîndi: la: diapăriția, a: 'nuiheroase de-

coruri: intermediare. din: 'secolele XIII ȘI XIV. e rara Sie oii sii
EN

: 0-a itreia. grupare! iartistică: e! formată: dei ascosiurilăi bisericilor

de: lemn: din: Marămuteş, 'carăctsrizate: -prinii îigurarea: “cstelor îrige-
rești, în jurul Pantocratorului şi! /Fecioarei.: Maria, pe cerime);i iilus-
/C

irarea cu: „precădere. a: „temelor «Vechiului "Testament, 'figurarea Ju-

decăţii.. din:iurmă în tindă;;sau:pe. peretele:. de. “apus; al: «navei: “Și
predilecţia. pentru evangheliile Învierii. sei st ră i tri
SI

ist.Nate: caracteristice „bizantine: sînț Sfinţii. episcopi:pe; peretele

IA

hemiciclului;;„personalităţi „ alese.'din ''rîndul:. marilor .cărturari ai

bisericii-,răsăritene; “iar, de! origine “balcanică, intercalarea: îri decor
U

a unor;copii ide icoane celebre. :Decorul +pictural- maramureşean: —

de sitp romanic și realist, ce trădează; modele; apusene: —.'este carac-
BC

92
 -: PICTURILE BISERICILOR DE PIATRĂ
terizat,, în ulitmă. analiză, Prin” preocuparea: de a: interpreta. și. de; a

RY
intenţiile moralizatoare; Mai amintim. și legătura strânsă cu. arta

RA
populară :a: regiunii, .cu; “mediul. istoric. Şi, sufletul. lumii „românești
din această parte:a, ării, care pare, a Îi rămas, „mulţă-: vreme relativ
izolată în propriile graniţe. te Rt aa

LIB
ci i ca ograda
..
pr, i prd
Zi : 3 i Dacii dia DL,
., „i -. Ă „* e, a
A, EL i Mia Li is TE EM ToPT

ITY
4

- „- .... Dei a. N ” a - . Ta T . ;
ja . Tata
3
i Să i Di Caii Dată oa tu

a dă a “ICOANELE DE: LENIN: cca Ca A ES a tz LASA

- . . - Te
ERORI a UE „tr a ei i a i.o...

RS
î pi
do DA i „i p Toi VERo pa Di i PICĂA : ji | BINE crtiie : ŢI) m: SAI ȚE cin

a "Trecerea. vremii, incendii şi. felurite. împrejurări. au nimicit

cea mai- mare parțe: din. icoanele, româneşti; din :'Transilvania;. Tă-
VE
bliile de: lemn .pe; care s-a pictat, erau, în genere; de esențe slabe;
lemnul tare şi potrivit. nu era la îndemîna. schiturilor „sărace. şi. oa>
NI

menilor, nevoiaşi. Lemnul;slab se;ruinează, repede. din pricina'ume-

zelii şi insectelor. xilofage; culorile : se. întunecă,. Pictura - se -acoperă
LU

de „necurăţeniile „din aer. şi de. funinginea., „lumînărilor... Au urmat

restăurări şi repictări,. Incendiile, „pe de. alță: parte, au, „pustiit uneori
interioarele şi au. nimicit ipînzele, stranele. şi, icoanele. Într-o sin-
A

gură, metericită mprejurare,; “la, Oradea focul a, distrus, numeroase

TR

silvaniei de apus, Brau acrări din "secolele xvI şi XVII pe. care
EN

n-am, apucat.să le, notez în -voie. Relevăm ; astiel. aci, numai. cîteva
din icoanele, cruţațe, de soartă: Tzipi ae
„Icoana. „împărătească“ din Vad: (păstrată la: Muzeul ae- Artă al
/C

R.S. România), „pictată :pe.lemn, şi acoperită, cu, argint aurite: le-

gată de numele și ctitoria lui: Ștetan._ cel; Mare, Zugrăvită în tem-
pera, măsoară. 40/50; cm;; și. poartă: chipul. Sfîntului: Nicolae-episcop:
SI

La partea: inferioară a acoperămiîntului: de „argint, «o inscripţie; în

IA

slava. bisericească,;.dă numele episcopului „Anastasie ; al; Vadului şi

anul. 7039 (1531). Icoana de argint, „acoperămiîntul:i, „lucrare, de
meșter: sas , din ;Transilvania, ; amintește -! exemple: din mănăstirea
U

Putna... Ornamentele :cizelate înfățișează flori: de, arum şi frunze de

BC

:93
ARTA ' FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE în ei

spini: (acanthus) i iînchise''în 'romburi! Din” icoâna pictată sei “vede

Y
numai. capul: “Înlăturînd: acoperămîntul,; ăflăm'o ilucrâre din. seco-

R
lul al XIX-lea; probabil: copia originalului: din secolul! XVI, ii

RA
iileoana -din Agîrbiciu se “păstrează 3. biserica! Sătulii :cu! aces |
nume, la. apus “de Orașul Cluj. E ah riptie (110/85 er); al « cărui pa-

LIB
nului. Pe nanoul din dreapta se: văd stihirea de Crăciun Şi chipurile
Sfîntului Vasile cel Mare și: Sfintei Paraschiva; pe cel din stînga,
;„Coborîrea. la limbi“ şi portretele! Sfîntului Nicolae-episcop şi Siin-

TY
tei Nedelia (Duminică); pe feţele exterioare chipurile ,, Sfinţilor
sînt în 'slava bisericească. Pe pa-
Gheorghe şi Dimitrie!::Numirile

SI
noul central, Fecioara Maria în maftorion roșu. e întinsă pe patul
de moarte cu mîinile încrucişate pe piept. Apostolii şi trei episcopi

R
oficiază. Iisus, 4în „întreita lumină: a slavei“, „ poat tă sufletul” pe bra-
VE
acestora. Compoziţia eproutai un nodal românic de la 'Sâini"Savin
NI

din:: Franţa.38 În Nașterea:» Dorinului artistul s-a: inspirat din. cîn-

Ca a ID OSLO AR ia
.
DN
tările de. Crăciun." ora
> m N “por
LU

î “slava” "bisericească! dă crfnătozul text: | “Această

-O inscripției în
icoană s-a “făcut de! “robul 'Jui Duranezeti: 'Oaricea “Doma “şi: Steplu
din: Agirbici petru! 'sutl6tul său, a soţiei sale şi "pentru sutistul 'co-
A

piilor: săi: pentru poiieriirea şi odihna lor, “hramul Adorinirei Maicii

TR

Domnului. în. „anul 7063 (4555)... Bă Alis cîteva cuvinte nu se citese

ri
Ta „at
er
3 D: îi ! Di 74 2
bine, *
EN

pe =

câ 'Fecidarei:"Mâtia "din i iată cprilojt Mănăstirea

Prislop datează de. la stirșitul secolului al 'Xrvilea "înălțată se pare,
'de „popa“ 'Nicodim, . în “sud-vestul Transilvaniei: şi : restaurată în
/C

secolul: al: XVI-lea, ea! adăpostește “mormîntul” doamnei Zamfira.

-O icoână pe'lemn a' Fecioarei: Maria amintește lucrări' din 'mănăs=
tirea “Vatpedi :de: da! 'Atos, :40:: Maria; pictată:. bust, ține" pe Tisus-.pe
SI

braţul! sting. Doi 'îngări -în' zbor înalţă“ crucea, “lancea: şi: buretele.
IA

Douăzeci "şi| patru de incăălioane de: „prooroci. “şi. apostoli împodo-

bese cadrul, 2-2 asa TE OO cari
U

Icoană din Păi “Mănăstirea Partoş;i 'din : sud-vestul 'Banatu=

ui, "datată £ de''tradițis ''din secolul XVI; biserica 'restăurată''la
BC

94
 “PICTURILE BISERICILOR :DE' PIATRĂ

sfîrșitul. secolului - al, XVIII-lea adăpostește; mormîntul: mitropolitu=

RY
lui“ Iosif, decedatîn 1782-şi: canonizat; de biserica .română: O icoană
împărătească pe! lemn :e:ornată cu! chipul lui Iisus. dormind,;: 'vegheat

RA
de -Fecioara:+Mariay cu-0 .ripidă! în' mâini, Iisus. este: înveșinîntat. în
tunică-:verde și: mantie-roşie.: Lângă .el un înger. înalță: crucea; lancea
ŞD buretele; „Ser: ilustrează în cacesti: „chip! .0. temă”; inspirată .;:din

LIB
Numeri (24, Dio intii Poze Dior ne terei i ha
„Icoana împărătească din, castelul. “Rorniş. dela. Mănăstirea (în
imprejurimile municipiului. Dej) -împodobea: paraclisul, ; clădit! în .a

ITY
douaijumătate-a ; secolului; al XVI-lea și: reproduceă un ::model;diă
_ secolul: 'al;: XV-lea 'care :se vede în. catedrală "Znarhenski, din; Nov-.
gărod;: „Icoana, 'ruinaţă Şiîri parte. ;repictată, prezenta insuşiri. supe-
-

RS
rioare de artă și se încadra în stilul secolului al XVI-lea.-:i si zii:
:“ Icoanele :pe. lemn: din; mănăstirea . Sîngeorzu: în sud-vestul. Ba-
natului, dlustrează praznicele împărăteşti.: Repictate; culoare peste
VE
culoare, de, „Călugării: Teodosie” și Serafim, păstrează! cîmpul! de.: aur
şi însușiri, „de: artă. în; stilul icoanelor :muntenești (secolul: XVI). .
NI

Maramureșul, mai bine adăpostit, a păstrat în bisericile sale

mănăstirești, numeroase icoane pe lemn. O primă categorie se lea-
LU

să de: picturile murale. ale bisericilor de lemn și de tradiţia Tran-

silvaniei.: Sînt: cele 'mai .vechi și ne duc în secolul al XIV-lea, în
ţinutul: Zarandului și; îi răsățituli Transilvaniei. Temele bizantine:
A

sînt înrîurite de apus, așa cum le aflăm în arta kgeei, Athosului şi

TR

Serbiei vechi.. Poartă adevărate „semnături“: draperii statuare cu

falduri. largi:și pictatercu :simţ al materiei şi duhgi albe! care: tivesc
EN

veșmintele.;"Eizionomiile;; sînt +des.:inspirate din : chipuri observate:

ochi! mari pâns:cadre. ovale. cu 'pleoape.. proeminente, miîini” desenâte
cu, înțeles-șiusimţ anatomic. Figuril au; proporţii
e. normale! şi: sînt
/C

larg. stilizate,-iar edificiile par de stil apusean +moderh::-Cea de.a doua

categorie numără:icoane „din i secolele” XVI: şi XVII: de; stil: mholdo-
venesc și bizantin... Compozițiile sînt! de: ordin::monumental, 'figurile
SI

înalte, : draperiile luxoase: și:'stilizate;, culorile. wii: şi hrănite“; do

IA

minate de aur; și:'roșu;: acestea: compun: o:armonie:luminoasă și;:s0-

noră..:La- Șieu;.se :văducele :mai; frumoase exemple.: Reprezintă : da-
U

ruri'şi cumpărături: din ; Moldova, în: legătură cu mănăstirile: și viaţa

călugărească. Cea de a treia categorie e. formată din icoane .dato-
BC

95
„ARTA FEUDALĂ.
ÎN. ȚĂRILE ROMÂNE

rite «meșterilor :locali.:Vag:inspirate din icoane! mâi vechi: ——.şi în-

Y
„temeiate pe..un-:mediocru simţ de "observație alături” de .tendința

R
de:a:copia:natura'— trebuoesc: alăturate: -de“icoanele peosticlă: şi:rde

RA
stampe.: Pictate:în tonuri „grase“: şi câlde,;:impresiongază "printr-un
„verde de: piatră''dură; un alb .de agâtă. și-:un'.roșu:de: vitraliu :apu-
sean. 'Efectul: artistic este: 'obţinuti:prin juxtapunierea. petelor de

LIB
caloare nevalorată şi cu ajutorul unei simplificări curioase.).: rr perii
:Cităm... exemple” iriteresarite: ':icoana: lui: Hristos?!
din Desești
(710), icoană. împărătească“: alui Iisus :cu: nimb! cruciger:din--Vă-

TY
Ieni şi icoana Deisis din: Şieuj care reproduceun: 'model'mâldove-
nesc. din: secolul: al: “XVilea.. 'La::Sîrbi-Josani şi 'Poienile-Glodului,
icoanelei: simpărăteşti ale lui: lisus'(din 1604) au: cadre: sculptate) din

SI
tăblia de suport. 7 10 flo iile ci epoca ie is Dora

R
„1 Numeroase ; Sînt icoanăle "dei! arhânigneli în: “Bisericile: din! Bâr-
Sâna, Deseşti, Sîrb-Josăni.şi-ȘieuriÎn Sîrb-Josani se văd două -icdă
VE
ne:ale Sfintei: Paraschiva .încadrâte de 'acatistuliei:: Praznicale“! i
teresantă!s&.văd la Desești, Călinești: “Susani; iVăleni şi Șieu Ai de
NI

a GREI iati ete tei recul

Ia Ce ptr) E ATi E acas
LU

pi iii aa iau i, se CITIRE DL ID ai

e e cita ce ta aere Teorie ia dei rect
ee tu N cea SICOANELEI:PE STICLA: sri!
A

. IN

patra li a m TE Di iat Dr regii sita iu

TR

E niz fii ieri ED pa tina IOD

„Icoanele: pe sticlă iau: âpărut în ițările':noasite; relativ: tirziu. 42
EN

Gele- mai: vechi, :cîteva exemplaie,-par :a: data::de'la sfîrşitul :secuz

ului 'al XVII-lea; majoritatea':au :fost executate în secolul XVIII: și
primă. jumătate, a: secolului
sal: XIX-lea. Temele iconograficei:
ilus-
/C

„trate +cu: precădere, 'arată.:o 'înrîurire apuseană: : Treimea:"compusă

“din; chipurile lui! Duninezeu-Tatăl,; “i. Hristos ::iși.;:simboluli . Sfîntului
Duh; “Încoronarea. Fecioarei:. Măria de: Treime, „Teascul: de taină“
SI

(Le. pressoir;: imystique); Pietă,; Roza: xînturilor: “şi . Roata? lumii, Fe-
IA

cioara Maria :cernită, :Fecioara “Maria în mantie'ornată cu! spice de

grîu, lisus :în;.picioare în 'sarcofag şi: cu:trupul; pătat:.de: sînge. etc.
Aceste: teme ne. întimpină :de! aliiel şi în “pictura! murală, a. Iran
U

1 - 2
silvaniei.: a DD aaa
BC

96
 m PICTURILE BISERICILOR DE PIATRĂ

Icoanele pe sticlă apar şi în biserici alături de icoanele .pe.

RY
lemn; în deobște au fost însă folosite în decorul caselor. țărănești
unde sînt asociate cu talgere decorative, căni. de ceramică și șter-

RA
gare. învristate — ori- brodate: — “de. “ornament. AN, fost. -asemulite,
fără țemei, cu vitraliul apusean./
„ Icoanele pe sticlă sînt pictate cu ajutorul unor - pulberi de oxizi:

LIB
metalici diluate în lichide care cuprind şi substanţe adezive' (albuș
de ou, rășinuri, cleiuri de pom) necesare pictării lor. Meșterul lu-
crează avind în față o oglindă, așezată la spatele plăcii 'de sticlă,

ITY
desenează conturul, formează cu pete uniforme de culoare figurile,
arhitecţurile, peisajul ; și urmărește rezultatul privind'jîn” Gglindă. .
Tonurile alese, :uneori! reproduse : în! 'desenul tipar fixat pe sticlă,

RS
rămîn nevalorate. Lumina nu străbate petele de culoare, ci le re-.
flectă; le luminează direct, alunecă pe ele, le mîngiie și le face să
VE
trăiască așa cum. se: întîmplă cu mătăsurile: şi covoarele. Artiştii
folosesc: cu predilecție pete. de- culoare „verzi, galben :auriu, roșu. de

4
sînge, , albastre: și albe; ; grase, curate Și cu 'luciri! de. smalţuri cOlo-.
NI

"+
rate. DE De Ta age ee
În/a. doua” jumătate. a: secolului. al. XVIII-lea. şi în secolul. -al
LU

FIR Iea, icoanele 'pe 'sticlă;ilustrează chipurile

lui Hristos,. îngerilor,
Fecioarei Maria, Sfinţilor: Nicolae, Spiridon; : Gheorghe, Dimitrie; |
A

praznice - împărăteşti și. teme -din acatistul! Buneivestiri. Meşterii .

sînt în "genere zugravi:;,de țară“, „popi“. (călugări). Apar ; des,.și
TR

mireni, grupaţi uneori::în: 'echipe': ori: legaţi:: de.centre:.ca; cele..din

Nicula;: Țara” Făgărașului, Maramureș, eic,
e. tea fate ini bioter
EN

- cea za Se [sa Tr Cooper Peri iC!

pe ee, ' Pe epe ce gre pe Cp Ta țrpieet
. . Pa LII A Pi DT vi Dati (ă da Pt pa at
/C
SI
IA
U
BC
m TI A R A -R: 0 M Â N E A S ţ Ă-
n
d LU să 9: i Fă zi. i ; Du ta

Y
aie II: ed a sI: Ei Di :

R
Sites ri TOT ati eri
Mei d « BISERICILE RUPESTRE. e mi i

RA
| îi it
e core org II i Di Fi BOL i ni

LIB
O aa sita . _ LD ib fi
a ia A LO tag Do PIE IG Dă
LE OTE o i il po tr ai

TY
Di iti, Leu ti iad | au
CONSIDERAȚII ASUPRA: MONUMENTELOR. SIMILARE:

SI
ia: “DIN ITALIA, CAPADOCIA; BULGARIA +
i za PTD Da GI DDOPE a E Gat Sri
e das și dia: 35 „5 DC _ | ii SET
R
i?
VE
fii: Bisericile crupestre : se: leagă de
« o“utrâdiţie-zcare se; pierde. în
noaptea 'timpurilor.:: Organizate în peşteri. şi în „grote“, tăiate în
coasta unori.munţi și:.dealuri de..tut „vulcanic. ori; de. bazalt, :erau
NI

socotite înainte de era noastră şi — în multe locuri — lungă vre-

me. după “aceea; ca”.locuite. de duhuri::superioarerşi! de'zei. Antichi-
LU

tatea grecească: s-a ' împărtășit. din aceeâși: ideie.:Un i,,xoanon,-imăâ2

ginie: sculptată;în' lemn :azeiței protectoare! Atena, .a' rămas. închisă
în:“locâşul.isfînt deasupra':căruia s-au înălţat -Parthenonul: lui. Pisis-
A

trate''şi : acela -'al::luii: Pericles... S-au 'adăpostit::în“.grote;:fugind.. de.

TR

zbuciumul
și: vălmășagul” vieţii. din:icentrelei-mari; pustnici şi cu=
vioşi, iar grotele au devenit lăcașuri''de.veneraţie şi închinare. -i.:
EN

„ Picturi murale s-au găsit, începînd dina doua jumătate a seco-

lului al XIX-lea, pe pereţii unui mare număr de grote preistorice.
Strălucesc în frunte imaginile: de la Madeleine în Franţa și Alta-
/C

mira în Spania și decorurile pictate din peșterile de la Lascaux,

datate cu douăzeci de secole mai înainte de cele din Madeleine.
„Capela Sixtină“ a. artei aurignaciană, cum a numit-o . abatele
SI

Breuil, descoperită în 1940, peştera din Lascaux păstrează. picturi

IA

murale 'care figurează animale, scene de vînătoare şi imagini de

magie impresionante prin realismul şi viața de care sînt însufleţite.
Fresce ori picturi în tempera au fost descoperite la rîndul lor în
U

Spania, însoţite de semne şi ideograme gravate. În Africa de mia-

BC

98.
 SUL A TAOIL CIT! BISERICILE 'RUPESTRE

zănoapte;,:pe : calea Sudanului, prin Hoggar,: desene :rupestre colo-

RY
rate” înfățișează luptători înarmați cu 'lănci:și:scuturi. :Căpeteniile, iza
ori poate 'zeii;—: pictate: în: mărime "naturală se văd;:în care :dei răz-

RA
boi... Numeroase! personaje. n-aui!cap, saucau' cap. de; cîini 'ori măști
de: mairhuţe. ; Hipopotani;, girafe, bivoli !sălbatici;. elefanţi, și r:rino-

LIB
ceri' populează aceste “picturi. „comparabile -:irescelor-paleolitice din
Spania. În vecinătatea ţării/.noâstre. s-a!descoperit- hipogeul: (grop-
nița) dih secoliil 'âl IV-lea-
de: la Male-Tepe şi: cea-:de 1a:Kurtkale,
în Bulgăria:+La Silistra,run hipogeu: din 'secolult:al, III-lea 'ori.;-al

ITY
IV-lea are - pereţii: laterăli; decoraţi. cu -figuri - în-:picioare: o:femeie
cu 'un felinar -portativ, o*dansatoare .cu' castaniete;;-păuni. în stînga
și: dreâpta unui. vas.. “Tavanul: împărțit . în: “suprafeţe. poligonale: -e

RS
împodobit: cu păsări, flori,, copii: şi animale :sălbatice:: „Hipogeul.;din
„Kazanlic (sec. IV) poartă,:pe: tavan, un :biga. sau :quadrigiu și:0 sce-
VE
nă :de:inuntă:î4 în vecinătatea satului 'Ivanovo. (Bulgaria), - capela
nă. de; nuntă:,€- Într-o: grotă; în: „vecinătatea. satului” Ivanovo: (Bulga-
ria), capela rupestră cunoscută ; sub: :numele -de . Crkvata.. (biserica)
NI

are. pereţii decoraţi; cu picturi din ;secolul al XIV-lea. Într-un cadru

LU

arhitectural: .apar ; personaje nude. alături. „de unul. înveșmâîntat. în

exomis. Nudurile:; sînt,.de inspiraţie antică, iar: arhitecturile: com-
parabile acelora: din psaltirile ilustrate: bizantine ale. secolului ; a]
A

X-lea; -Se. disting.şi.. urme :ale unui, portret de. „rege, bulgar, (Ivan
Alexandru; -1331—1374), Cu: modelul. bisericii îîn mînă.45..
TR

DĂ e
“Guillaume':de Jerphanion' a! studiat::în: Capadociar— ceea. ce:a
numit el ;,o nouă provincie
a artei bizantine“: — picturi: -rupestre
EN

din. secolele: VII—XI,::.care. împodobesc: numeroase 'biserici:; 6rgan1-

zate: în. grote; ale muriţilor-vulcanici. Carâcteristice,: prin: iconogra=
/C

fie .şi execuţia. artistică; acestea formează:de fapt o:lume-aparte..Au

puncte: de contact cu'arţa.'bizantină, dar atestă; totodată o! origina-
litate” netăgăduită: Ne. vor - întîmpina. în ; pictura; din Muntenia şi
SI

Moldova. : În Italia, mozaicuri! din "Campania par a:fi asociat: mo-

tive luate din “tradiţiile 'locale;: din picturile: catacorăbelor şi decorul
IA

pompeian, cu. elemente propiii: artei creştine: din Orient; În secolul al

VII-lea; provinciă Neapole, :ttulburătă de: iconoclaşti;.a: primit pe
U

călugării fugăriţi din: Bizanţ şi: Orient. Aceştia aui adus:cu ei icoarie
BC

şi manuscrise cu: miniaturi: și meşteri: pictori.! La 'Rossano, orășel

z*
: 0.99
ARTA FEUDALĂ
ÎN” ȚĂRILE ROMÂNE

calabrez. clădit :pe.:stîncă; :s-a aflat, celebrul:. codex purpureus..:La

Y
Neapole, înti-un :monument din 'secolul 'al: XVIII-lea: închinat: Sfîn-

R
tului: Petru, urme de : frescă: înfățișează . șase ..sinoade ecumenice.

RA
După căderea regatului” lombard din nord, . ducatul. de “Benevent: a
devenit. „regat: lombard. al :sudului“.; La izvoarele: rîului Volturno
s-a întemeiatimănăstirea :benedictină, iînchinată- întemeietorului: or-

LIB
dinului,::la' sfirşitulc:secolului: al..VIII-lea:: La'-finele secolului al
IX-lea, cînd :Bizanţul: stăpînește! juimătate!- din !Italia;:meridională,
două „theme“ sînt 'sub:autoriţatea' catepanului: din Bari::'Normanzii

TY
« iau.locul :celui::din: urmă i catepan! “Lucania „primeşte numele... de
Basilicate. Grota: din.. Carpignano; clîngă Otranto: și..cea :de la San

SI
Biagio; de: lîngă 'Brindisi,: sînt decorate .cu: picturi semnate:de .meș-
erul..Daniilişi: datate::din:1197. Alter picturi-murale aflăm în'cripta

R
San Giovarinișii'în: grotă iSan i Nicola: lîngă :'Palagianello,: în. grotele
Castellamare - și
VE
„dei santi“, “delle - fornielle“, .-San „Biagio :lingă
aiurea. Decoriirilă: acestor monumente interesează - de: aproape isto-
ria: arti: miedievale din Ţara Românească. 16.:52 iii
NI

i În Dobrogea; “cercetările: Institutului, de2 Arheologie din: « Bucu:

Schitul din Ba-
LU

reşti: au 'dat'la iveală o: aşezare, câre/â fost; numită:

sarabi. În vecinătatea orașului Constanţa,” 'un: deal-de cretă exploa-
tat: "pe: "vremuri de: romani, a fost folosit: de pusinici şi călugări.
A

Grotele acestui. masiv dei: cretă; se văd împodobite: cu: gravuri” şi

picturi murale. -Pe peretele - exterior,- “la intrarea principălului- cori-
TR

dor, două cruci: săpate. pe :perste încadrează anul 6500: (992).: : Motive
ornamentale: şi: cruci: incizate însoțesc: picturi : mirale «în „tempera.
EN

-Deosebim. cruci grecești: cu: vîri.. iriunghiular, „orbiculi“ asemenea

acelora din: unele biserici. din Transilvania: (Strei, Sîntămăria-Orlea)
şi” crestături. comparabile. acelora de pe: răboaje.: Chrisma,,. pictată de
/C

mai. “multe :ori,. chipuri” de: iepuri: şi: cîini, păsări şi: cai,-un. cavaler,
un :car:şi: sfinţii. cu torţe: aprinse:în: miîinic deșteapiă, un deosebit in-
SI

teres:; Calul âste poate. animalul :bsihopomp“ “iar carul: amintește,

socotirn,: călătoria : sufletului; ca în..mitologia. grecească: şi în.-tema
IA

carului” de foc. a+proorocului. Ilie: din: “iconografia . creștină...

în Oltenia; grotele: de.1a Bistriţa. An: Vîlcea,. Tismana, Polovraci
U

șiii Lainici: nui mai, „păstrează urme. „din. „decorurile 'cu:: care: au fost,
poăte, împodobite.i La : Cîndeşti; :regiunea “Buzăului, -„„slabele resturi
BC

(100 | e 3
 e Pier se ist BISERIGILE RUPESTRE

RY
de :decoi“,. care se! văd,:par de;'dată. recentă.: La'iAluniș; sunul: din
cătunele comunei Colţi din județul Buzău, biserica rupestră; a; fost,
în secolul al: XVI-lea: şi.:poate: şi :mai: devreme,:a unui schit;de că-

RA
lugări, cu: hramul Sfintului: Ian. Botezătorul. Nu:am/|.aflat. picturi
murăle 7: De iii LU DD Siriei
Biserica rupestră din Corbii-de-Piatră, aflată — pe malul stîng

LIB
al ;rîului : Doamnei— (la 50 'km miazănoapte de:orașuli;Piteşti, e
împodobită . cu "picturi, murale deosebit de interesante. şi: bine. păs-
trate. „În':.nava:; acestui: monument, 'săpată paralel. 'cu; nartexul .: şi

ITY
boltită” cilindric, precum
și: în absida de răsărit, stînca
a 'fost acope-
rită-cu 'un strat de- tencuială. (var .din calcarul: masivului, ameste-
cât cu: cîlți, de cînepă). O'a:doua pătură. de' tencuială. suprapusă

RS
acesteia a fost.pictată în: tempera cu.:zemuri' de culori; roșii,; verzi;
albastre, albe și.aur. Nu am văzut nici:0 urmă -de.repictare:. sau
VE
restaurare.i. Decorul ilustrează, în: luneta : bolţii: absidei, de. răsărit,
teme : Deisis; în firida de sud-est, Fecioara Maria :pe-tron cu Iisus
binecuvîntînd-pe genunchii :ei.și doi arhangheli. În 'firida de nord-
NI

est urme:de figuri: greu: de distins par. a ilustra: troparul: otpust al

proscomidiei.;:Pe peretele absidei, 'se. distinge, portretul unui Sfînt
LU

episcop, iar la diaconicon, Jertfa; lui :Avram:: În 'navă;:;pe; boltă la

miazăzi, au fost pictate stihirea'
dei Crăciun, Întîmpinarea Domnu-
A

lui, Schimbarea..la faţă, Învierea: lui. Lazăr, și, Anălarear Se, „Sistne,
şi: urme din. alte teme evanghelice; pe pereți. -—;la.- miazăzi | — Ve;
TR

dem Bunavestire şi pe Iisus în;templu.-- pg ii bca - ; a

Din: punct! de. vedere; iconografie, : remarcăm . ilustrarea :temei
EN

Deisis -pe:.bolta'-absidei -de ;răsărit.. Aceasta: după tradiţia din“ -Capa-

docia:! (bisericile: :din . Elmaăle
şi: Tcharegle) -şi : aceeara celor: mai
/C

vechi picturi: din: Italia: meridională. În navă, picturile: se: desfășoa-

ră de :la apus către răsărit, iar. Schimbarea la față-și- Înălțarea „sînt
dispuse.: deasupra Buneivestiri., şi ; stihirii : dei Crăciun; Stihirea! de
SI

Crăciun: amintește : exemple: din Capadocia şi: din grotele; de .la San
Biagio: Tot: în Capadocia aflăm și modelul Întîmpinării iDomnului și
IA

Înălţării. Note :de;:amănunt se regăsesc 'în:-decorul :bisericii : Peri-

pleptos 'din -Mistra-și :Sfînta Sofia. din Salonic. Execuţia artisticăa
U

picturilor :din . Corbii-de-Piatră! dovedeşte: însușiride -seamă. Arhi:

tecturile sînt :înţelese şi bine prezentate; capetele, personajelor :ca-
BC

ă 101
ARTA! FEUDALĂ! ÎN: ȚĂRILE ROMÂNE

Y
răcteristice, miinile şi..picioarele: bine. desenate, iar draperiile peste
toti în Stiles i a A pl ia CO ED a a tz tăo

R
Nu: avem; date: documentate! şi nici: inscripții Tărăuritoare: ante-

RA
riodre secolului :al:; XV-lea. „Judecînd însă! după iconografie şi: stil:
picturile din Corbii-de-Piatră par să se așeze !în cel de-al XIV-lea

LIB
secol. iti ze ii bitii) a e a
: Seliitul: Cetăţuia (zis; al: Tui:Negru -Vodă)-este situat. în:: Munţii
Miuscelului;: la-sud-est de Cîmpulung. Biserica, 12. m/4'm.datînd din
secolul. al: XIV-lea19.este săpată în: stîncă, formată din; absidă, .navă

TY
şi nartex.: Un:zid 'desparte aceste: două din::urmă: încăperi; iconos-
tasul e.de'izidărie: Friza'-donatorilor; cuprinde portretele principilor

SI
Nicolae; »Al&xandru' Bâsarab.: şi :Radu:: Negru: Voievod, alături -de
acela: aii;jupânului“: Gheorghe.: Cel.dintii' poartă :coroana. :Are: ochii

R
depărtaţii! şi :barbăș::cel «de-al doilea 'are :făţă prelungită şi''ochii
VE
apropiaţi; „jupanul“i =Ii bărbie! rotundă; frunte : îngustă, nas: uşor
turtit :şi umerii jobrajilor. așezați sus.iLa dreapta uşii de intrare:e
pictat călugărul “Iosif. cu, crucea: în :mîna:idreaptă., Înfăţișează,:soco2
NI

tim, portretul: unui: restaurator, :fiindcă:" inscripţia : precizează :că

„s-a "trudit! cu'împodobirea::bisericii“i-Un cercetățor atent:a desco-
LU

perit! şi! chipul“ lui Mihai. A iieazul pet chlamida iîn vînt, săpat. în
stincă în parteade bord a schitului.» iti E t
De A -
a? ii -
A
TR

1840 şi “păr” păstra repictat ate: xuui răecor- din vremea 'domnito:
rului Constantin Brîncoveanu,;- 'executăt 'sub. stipraveghereă..,,jupa=
nului“ Gheorghe. : De „atunci „dătează şi portretele donatorilor! Pe
EN

peretele de: miazăzi, în: absida dei răsărit::chipul.. unui sfint” episcop
cu romofor împodobit::cu: cruci: rari. roșii, ărată 'un meşter : bun. și
/C

culori. rezistente. :Pe, bolia: năâvei, “Păntocratotul i înconjurat!. de::în

geri,: „minuni“: ŞI. „teme din Patimi,.apoi 'Fecioara; „Maria cu: Iisus
în braţe. :și. doi: ingeri :de . 'pe. boltă; absidei .se leagă . de. vremea iii
SI

Brincoveanu.:“Tot de-atunci: Vedeia lui Petru din Alexandria. de

la -proteză;' şi: “portretele: de: sfinţi mucenici :de -pe pereţii :navei, în-
IA

'făţișează! toate repictări::: A :rămas.prea: puţin. din stratul cel'.vechi

de pictură pentru. a.putea! lămuri! relaţia: dintre acesta şi lucrarea
U

“brîncovenească;; iar 'operâţiile: de .restăurare-:vor cere grijă Şi! „măies-

BC

trie deosebită, fiindcă. umezeală'și vremea âu stricat mult. vi. :

102
 RY
BISERICI DE EM îi *

RA
LIB
ITY
„i Ba sud..dei Carpaţi: cele mai interesa
: biserici-
nte de. lemn, :păs-
trate,:'se iaflă în Oltenia:: Zătrani, Turburea, . Grămești,.. Dobruşa, -
Dintr-un :Lemn, Ștefănești etc. Nava.lor e;irectangulară; pronaosul

RS
e despărții::de „naos printr-un perete.de lemn, înlocuit .cîteodaţă de
unul. de:zid. Absida, poligonală. sau. rectangulară, e. la: răsăritul, clă-
VE
âirii, O tindă, cerdac deschis cu: colonete. împodobite cu "crestături,
adăpostește. intrarea. așezată ; la; apus;. deasupra ei 'se înalţă :clopot-
NI

nița:. cuc înfățișarea ; de turn-laternă. Crestături.; adînci. împodobese

cadrele: ușilor. şi ferestrelor: cu frînghii,-'stele, împletituri și. puncte;
LU

vreji, .volute, :trunze' de. viţă, heliantus, lalele Și “garoafe.. Nu se „păs-

îrează decoruri murale. de interes artistic,
2 -q- r e - . PE: va,
? 7 2 fe au! a .f a id
A

d ri îi
Pe
pere LE pri 1 Di
a
ua!
4
i
mor 7
mai
TR

...
DOD i si i
i
n ci
a.
!
r
it ze
i! f

, .
proza
. _
iei iri
4
ri CC
ţ

r | r
EN

pa 7 Pa
"fr fi i 24 ! i “
LE
Pa
- ; i i.
| , , r
j IL ? !
/C

d ) ”
| e - a
i în ; i . ' ' - e
EI a].
.
iu I
i | i „i ii *
e
:
l.
ț
SI

74 ! ŢI - id, „d f 4
-? i Ii„$ a: . îi)
îi
IA

r, ,
îi ; ; , .
a .
ÎN , i Ti
..

pa rar | - | f 10 £ Cf i
U

r. m? Ş
4 „2 î. €
eă N
, 2 ÎS '
BC

= bi
 PICTURILE DIR BISERICILEDE PIATRĂ

R Y
RA
LIB
TY
“+ Celetinai: vechi! monumente idă artă: din Oltenia :și-: Munteni
» —'situate.la “Dunăre. şi în! păttea:de rniazănoâpte şi datate din se:

SI
colul “al':XIII-lea: sau :din primele! decenii':ale secolului -âl : XIV-lea
2 se:'păstrează! ruinate: şi lipsite :de. decor: pictural. :Important':—
şi-datat cu: precizie prin inscripții: -reste
R ! biserica 'domnească :din
VE
i Argeş. Edificiul (restaurat "pe : Comisiunea : Monumentelor. Istorice)
„se: înalță: lă':nord-estul :„încintei” de' piatră“și cărămidă 'care încinge
străvechea! curte. domnească: Zigit + “către “mijlocul*: secolului :al
NI

XIV-lea, “ocupă: locul unei “biserici: imai: vechi!. Substrucţiile' acesteia

au “fost date:laiveală; prin :săpături recente; 'Pe alocuri au: devenit
LU

aparente temeliile şi fragmente: importante ale unui: monument::de

stil constantinopolitan: din 'secolul al XIII- lea. Biserica domnească
din secolul al XIV-lea, restaurată în bune condiţii arhitectonice, e
A

de tip. cruciform cu cupolă. În interior, bolțile şi pereţii sînt deco-

TR

raţi cu picturi: murale luminate în primii: ani ai secolului nostru.

Repictările nu au alterat caracterul și înţelesul ansamblului, deși
EN

nu sînt ţoate de aceeași mînă şi din aceeași vreme.53

Decorul. calotei, în. cupolă (în parte din: 1827) e 'datorit unui
/C

zugrav autohton. Înfăţișează Pantocratorul, îngeri și serafimi.

Iisus
ține Evanghelia închisă în mîna - stîngă; inscripţia românească în
cirilice din cădrul medalionului cuprinde vorbele liturgice: „doam-
SI

ne, doamne caută din cer şi vezi, cercetează via aceasta şi o desă-
vârșește pe ea, pe'care a zidit-o dreapta ta“. Pe cilindrul cupolei
IA

sînt pictaţi în picioare proorocii Zaharia, Daniel, Isaia, Ieremia,

Elisei, Osie, Habacuc, Ilie, Naum, Iona și Ioan-Botezătorul. În miîini
U

țin rotuli desfășuraţi. pe care citim inscripții cunoscute din Ermi-

BC

104
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

nie şi tradiția- picturii brâncovenești ; din cauza a . intervențiilor seco-

RY
lului“al: XVIII-lea. Stilul: figurilor -drapate: distinge creaţii” din: se-
colul al. XIV-lea; :chipuri: restaurate; şi picturi dela: începutul seco-

RA
lului al XIX-lea: În absida: “de: răsărit, Fecioara Maria-stă pe tron,
cu 'isus pe. genunchii 'ei.'. E încadraţă: de Sfîntul. Nicolae: şi Ioan
Gură-de-Autr, episcopi; cu. capul. descoperit, ȘI. cu Evanghelia: închisă

LIB
în: miîini.' Îndărătul! „acestora;:se: văd arhanghelii iMihail și . Gavril.
Inscripţia: cuprinde cuvinte dili: axionul : liturghiei :lui: Ioanr Gură-de-
Aur.: S-a discutat: şi s-a, căutat; explicaţia prezenţei celor. doi sfinţi,

ITY
atribuind-o legăturii: de nume: cu': principii : întemeietori ai. monu-
mentului. Din - parte-ne, socotim. că Sfîntul: „Nicolae: este; pictat: în
legătură: cu hramul: monumentuliui; iar; Ioan: Gură-de-Aur;; “ca: autor

RS
al: liturghiei, oficiate în: bisericile: de. tradiţie. bizantină. în':majoritatea
zilelor anului. Cea dintii ipoteză: se ipoate întemeia. pe exemple:din
VE
Italia meridională și: din: Roma medievală. Biserica: domnească: din ="
Argeș este însă monument de iconografie bizantină. “constantinopo-
litană; în parte 'și bizantină-provincială.: Nu: aflăm: japoi! exemple,
NI

înn Sprijinul ipotezei; nici în: Muntenia și nici: în Moldova. îsir: î-.--
LU

:” Hemiciclul poartă la: partea' Superioară, teme din înviere amin:

tind! (dispoziţia - din'! biserica! "'mănăstirească! Sopocâni din Serbia),
părabola' celor: “10: fecioare" şi: teme din” penticostar; Trei: scene ''se
A

dezvolță pe suprafeţe mari: Cortul Mărturiei, Împărtășirea Aposto-

TR

Jilor Şi Sânţii „episcopi. . Cortul” Mărturiei cuprinde” altarul „păzit

de seratiini, "cu „chivot! şi o “amioră, cizelate: şi împodobite cu pietre
EN

scumpe. pe antependie, e br odat chipul Fecioarei Matia. Moise, şi

Aron, "mari preoți, sei“închină.. „Prooroții Isaia și, Ieremia. apar, dea-
supra cortului, cu, rotuli ale, căror, inscripții s-au; şters, Doisprezece
/C

regi. aduc. daruri, amiore de.aur, chivote, împodobite cu;mărgăritare

Și pietre scumpe. "Tema <este o „figură“ a Fecioarei „Maria. Și e legată
de,.un. Vechi, rit constantinopolitan, .tămîierea . altarului , „de către
SI

împărat, însoţind,, „pe. patriarh. Regii. .aducători,; de. daruri amintesc,

IA

la: iîndul.. -lor, ofranda. “triburilor; lui Israel: Înţelesul temei a. fost
explicat: de: Apostolul! Pavel. (epistola: către 'evrei::9,' 1-—14); amin-
U

tește ' darurile : şi'-jertfele işi: mai lales, căi Iisus: Hristos. a:venit: în
lume „i. trâcînd printr-un! altar, desăvirşit câre n-a. fost 'construit. de
BC

. :105
ARTA':PEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE!

mîna 'omenească .;.:El a intrat ordatăr pentru'totdeaunaîn 'stînta

Y
stintelor după ce” s-â' învredriicit de: răscumpărarea ! veşnică“::trji

R
ut“În” Împărtășirea” Apostolilor, vedem .un altar -acoperitde :balda-

RA
chin, la care”'oficiază - Hristos iîn--veşmînt. aritic. 'E. figurat. de două
ori, ilă:stîngași dreapta ;sfintei. mese“. Lă; dreapta împărtășește cu
prosphoră.:pe :primul. apostol::iar, :la!stînga;o întinde. potirul- unui-alt

LIB
âpostol. i Apostolii iformează' două: grupe,.de» cîte . şase, i şi. 's6::dife- .
rențiază! vizibil unul 'de::altul.- Cei: dir stînga sînt: exemple:.de : fi-
guri şi: -draperii elegante şi! înţelese; cei :din grupul 'al' doilea sînt

TY
drapaţi şi desenaţi 'stîngaci" și: fără» viaţă Interesant:de observat'că
nici “Hristos:nu. are: aceeâși ! figură: în amîndouă” 'exemplele:.! “Cel :ce

SI
dă: potirul „are: gitul:.lung,! ochii: 'înfundați; “bărbia:: proeminentă şi
privirea aspră. Cea: 'de-a'dâua! figură are: forme: larg desenate,! un

R
chip"! blînd; „nasul: drept, c ochii “apropiaţi işi--'bărbia. rotundă." Un
exemplu: asemenea; al. Împărtăşirii Apostolilor. îl + atlăra: în- mănăs-
VE
tirea:Nagoricino din: Serbia? z0cuoi sh Foramen ori ca ia
RE “Sfinţii” episcopi sînt. înveiântaţi în! polistavrii, împodobite: cu
NI

cruci mici albastre'şi. poartă. omorforii''cureruci mari albastre pe fond

| alb. Figurile :pictate la miazănoapte, sînt interesante. şi: mai. caracte-
LU

ristice: decit cele de, la miazăzi. Cei dintii au. fruntea, înaltă, și bom-

zi par copiaţi după. cei dintii, executați fiind însăi de «o mână.i puţin
A

expertă. Primii, episcopi au rotuli cu, inscripții în. “slava bisericească,

TR

ceilalţi, în limba "greacă. La proscomidie, Fecioara, Maria orantă, cu

Iisus” pictat. într-un medalion |„pe „piept, se “vede. în. “boltă. “Teme din
EN

viața lui Icari-Botezătorul, : „minuni“ ale Jui” listis, o. teă liturgică

și portrete" de: Sfinţi episcopi” Şi sfinţi” "diaconi: decorează ' pereţele.
Temele“ din viaţa lui ToanBotezătorul” amintesc "exemplele din Dafni -
/C

(sec: XII; “Neres şi” Gracanica. Alte” pietii” greu « de deslușit ilus-
trează copilăria ui isus pat di sf 3 aa
“În navă, "restaurările: din“ secciul: XVIII şi “începutul! "secolului
SI

al:rXIR-1eă. au tulburăt;: Ordinea! iconogratică! originală.” Bolţilă -pral

IA

elor: crucii; la'.miazăzi - şi: miazănoaptej! figurează: genealogia. lui

Iisus, povestită după: Evanghelia! lui: Matei: (1,.1—17),. Naşterea: lui
Tisus,::Botezul, - Floriile, Învierea lui -Lăzăr, Învierea :-Domnului:-și
U

duminica:tuturor : sfinţilor. :(picturi: executate'îni-veăcurile: XVIII::și

BC

106 | | -
 PICTURILE DIN. BISERICILE DE PIATRĂ

XIX);: para reproduce ordinea primitivă.” Timpanele i sînt: împodo-

RY
bite cii' teme din :copilăria lui lisus, parab minuni
ole,iși. patimi. La
stingă .tîmplei vedem: naşterea Fecioarei Maria, Întirarea: în biserică,
Bunavestire şi Nașterea lui lisus. Decorul:.se 'continuă-pe peretele

RA
de miazăzi al proscomidiei, unde distingem întîlnirea. Sfintei::Fe-
cioare cu Elisabeta
. şi pe. Iisus 'în templu. Picturile. din navă. sînt

LIB
din secolul .al: XVIII-lea;: cele de la:proscomidie: datează. din :seco=
lul âl XIV-lea::și n-au: fost: restaurăte. Putem. 'socoti-că cale. dintii
reproduc îînsă dispoziția originală. :: mire fai crea
- "Picturi din veacul. al. XIV-lea “împodobese „peretele! nâvei' de

ITY
. Muntele! Măsliniilor. e de două: ori ilustrată: Prima: :qătă la? răsărit,

RS
de partea diaconiconului;. a' doua! oară:'la miazăzi, în! aceeași: zonă,
Amîndouă: picturile: sînt: din 'veacul.al .XIV-lea':— totușii.O a doua
anămalie 'cere explicaţie: copilăria” lui Iisus a. fost ilustrată :pe tim-
VE
panul: de! miazăzi, primul: registru de la'miazăzi! şi apus. şi timpanul
de apus.: “Sei-continuă pe':'primele: două: registre. iale: peretelui de
NI

miazănoăpte;! “unde aflăm: Predica de: pe. muntă, Hemoroisa,! Izgoni-

rea - negustorilor” din 'templu' şi Învierea: fiicei lui: “air (picturi: ori=
LU

“ginale diniveacul'al XIV-lea).. Patimileîncep la: miazăzi, în al: doilea

registru-și se, continuă pă'
al treilea: registru: de! rhiazăzi,. pe! al: trei-
lea -registru' de miazănoapte 'și pe' marele :timpan 'din această:-parte,
A

unde vedem .Coborirea'de pe cruce, Plîngerea “Domnului și: Punerea

TR

în mormiînt,. Teme. de vindecare întrerup această::ordine: 'Datează

din secolul al XVIII-lea şi reproduc, probabil, ordinea;'originală:
Adormirea 'Fecioarei Maria e la apus pe al.doilea registru, la locul
EN

„. peccare;această temă îl va ocupa în Țara Românească la: biserica

domnească ..dini::Tîrgoviște, .Căluiu, . Sadova. şi. aiurea.. Numărul:şi
/C

dezvoltarea temelor. din copilăria Fecioarei Maria « o trăsătură:

ca-
racteristică ; a decorului. bisericii, domnești. din.: Argeş... Se leagă. de
ordinea! şi amănuntele, temelor din Kahrie Djami. (Constantinopol)
SI

și Studenica:(Serbia Veche). ap ii
„La ănaliză, descoperi elemerite interesante: . : Călătoria la
IA

Bethleem: e urmată, pe :perete,: de recensămîntul 'lui: Qiuirinus;i magii

în fața'lui Irod
și Irod întrebînd
pe învăţaţi.
Cel. dintii subiect nu-i
U

figurat în arta românească decit în biserica. domnească de la. Argeş.

BC

107
ARTA: FEUDALA! ÎN ŢĂRILE! „ROMANE:
: !

E! inspirat! dini, protoevanghelia * lui. Iacov: și: dintr-un capitol: ( „din

Pseudo-Matei. xLai-Kahrie-Djami,:. în Constaritinopol, -detaliile « ȘI

Y
compoziţia amintesc pictura din: Argeş; "execuţia: e însă: de ordin 'Su-

R
perior.. În- biserica: domnească, o iterăsă''încoronează o clădire; -de-

RA
taliul: mu :apare:; îni:monumentiul constantihopolitan. La spatele lui
Iroq,; se. Vede, dă: iKahire-Djami, un :singur 'ostaş; în: biserica : dom-
mească: ÎL s-au. adăugat. alți : trei 'ostași.. În: : același. monument, unul

LIB
din! magi. oferă:ilui:Irod un chivot,. detaliu. care. lipsește “lă, Kâhrie-
Djami. Întîmpinarea Domnului, pictată;la :Argeş, în; marele: tim=
pan:, de, la, miazăzi cuprinde,şi mărturiile. dreptului. Simion. şi. pro-

TY
orgciței.. Ana. Fuga; îîn, Egipt, e pictată în -friză;. formată: din trei
episoade, i datează, din: secolul. al :XIV-lea. BotezuliiDoranului. „e. din
secolul: al XVIII-lea: Şi: retuşat, de mai multe OTi. piper ret e

SI
4

sa Deosebit; :de . interesantă „este. Înmulțirea; pinilor. (predica - de

R
pe: munte), zugrăvită! pe. peretele. de: imiazănoapte. şi pe..întinderea
întreagă: a: „primului: registru. “'Trataţă în.friză . Şi” pictată în: -secolul
VE
al: XIV-lea, cuprinde. : -mai,; multe: episoade, Cel : dinţii. se „vede .în
unghiul, de. nord-vest;; Aci, lisus înalţă :.pe; mîinile, sale. învelite 'în
NI

mantie;.cinci. „pîini; rotunde;. se roagă. cu: capul întors: către. „cer,de

unde, se. coboară : o.rază. „asupra; lui. La: dreapta acestui prim episod:
LU

vedem; „pe, Tisuş, împărțind, pîinea. în al, treilea; «episod, apostoli. dis-
tribuiesc.: “piinea. unui rup. de, „personaje; în .al patrulea, ; „Lisus, .VOr-
beşte.. „Pictorul:a urmat, textul: evangheliei lui Matei.:La; fel au fost
A

zugrăvite. episoadele; acestei teme Ja. Kahrie-Djami şi în, exemplele

TR

sirbești:din. Manasja; și, Kalini€. ri ielel Pc aa

sp iSchimbaiear. la. faţă! a :fost restâurată::în “secolul. al: XVIII-lea
EN

şi: 'retușată lau începutul celui de-al XIX-lea. Se: distinge.:însă : com-
poziţia din. secolul: al XIV-lea. -Aminteşte: 'exemplele -din:: biserica
Peribleptos: de la :Mistia şi: picturi 'din: Muntele Athos (Chilandari,
/C

Lavra':şi Diochiariu).: Patimile.:se»văd! la. răsărit,«de ! 'partea! diaconi-

Gonului: “Spălarea: :picioarelor,;. „Rugăciunea de 'pe.:Muntele: Măslini-
lor (pictată aci în al doilea registru şi a doua oâră,:la: miazăzi; în
SI

al doilea: registru). :;Arestărea, . 'batjocorirea- şi: drumul:crucii sînt pe

IA

al treilea: registru la: miazăzi:(Hristos, îşi: poartă crucea). În: punerea

pe ieruce,i-el se: urcă! Singur. pe scară, ica la: Nagoricino: şi. “Marko, în
U

Serbia.: Lu iat irina zi FĂa dea tinea ora i o

BC

108.
 PICTURILE DIN BISERICILE :DE PIATRĂ

Parabola':neghinei este: ilustrată! pe.:o. Suprafaţă 'zăare: Iisus, în

RY
unghiul din: dreapta, :cu.o. carte închisă în imîini,: vorbește .(capul a
fost” distrus). "Un înger. e în dreapta. lui, iar alţi doi;- de” cealaltă
parte a mesei, gonesc niște personaje pe: care! pâr :â» vrea'isă'i.'le

RA
arunce. într-o prăpastie. :Alegoria're curioasă! și” n-am:âîntilnit-o ni-
căieri.':O:a doua. temă rarărapare în''cel de-al: treilea- registru''al

LIB
„peretelui .de ;miazănoapte.. Lucrători :urcaţi -pe. schele; construiesc, un
ediiiciu, * supraveghiați : şi îndeninaţi: de un: pazhic - ori: meşter.
Într-unral doilea episod,--un. Principe:.cu :coroană își : întoarce icapul
ca'să/asculte'vorbele: unui înger. “Tema: ilustrează poate-pe.:un peri=

ITY
cop! din'Luca:(12, 16), ori un :pasaj din: Păstorul:lui :Hermas în: care:
se: descrie: lucrarea simbolică 'a construcției: unui; turn Muncesc în-

RS
geri. și cuvioși,” alături de':tineri împreună cu figuraţia! bisericii.
(„Turnul care se: construieşte; 'sînt- eu; “biserica :!. „&):; 'În „Hermas şi.
la Argeş, turnul” se: construiește” pe 'apă, tinerii sînt îngeri. în'amîn=
VE
două exerăplele; liar pietrele sînt apostolii, episcopii, gisconiii și cei
ce urmează în viaţă calea: dreptă. * Dat e biroeal ce ori Stiu i
NI

- „o Aaorinirea Fecioarei Maria ocupă un ezittru atrag pe: peze-

Pa de. apus. în centru, Fecioara, Maria, e, „culcată pe patul de: cere-
LU

_monie: „Iisus, Ușor. întors către căpul mamei sale, poartă. sufletul“ pe
braţul drept., în gloria care. a cuprinde , se văd numeroşi. îngeri Cu
A

“Iumiînări aprinse și un serafiim. Oticiază, frei. episcopi ȘI apostolii,

pictaţi, în dreapta, compoziţiei;, în stînga sînt îngerii. Edificii cu te-
TR

rase si ferestre mari sînt ocupate, de” un “mare, număr de. „asistenţi.
Episoadele ;'sectindare. întregesc . terna vestirea morţii şi rugăciunea
EN

Mariei, Maria imipărțindu-și, veșmintele, sosirea, ȘĂ veghea, „aposto-

/C

ga de palmier, iar ea. se. înclină respectios.. Munţi și copaci, sînţ

pictaţi :în scena. rugăciunii, „iar, veghea. apoștolilor. are drept, cadru
un interior în, care. aceştia. stau, gînditori. şi trişti, Proslăvirea. Fe-
SI

cioarei- Maria e pictată;: în centru,.la'. «partea superioară: Fecioara

Maria! 'pe tron ':(într-un; medalion) se înalță — :către porţile. deschise
IA

ale cerului. — 'purtată. de doi îngeri în- zbor. “La: Sopolani, în seco-
lul :al” XIII-lea, aflăm .elementele principale ale-:compoziţiei dela
U

Argeș; lisus ţine însă sufletul:

pe braţul stîng. La Kahri6-Djaminu
;
BC

109
 ţ
li

ARTA'FEUDALĂ: ÎN; ȚĂRILE ROMÂNE:

aflăm €pisoadele; secundare. Maisaproâpe : de:' exemplu nostru: este

ilustraţia : din. biserică: rPeribleptos la !Mistra şi.:aceea''din . bisericile

Y
sîrbeşti: Mateic: (1350). şi: Curcer, degate de un::model. mai: vechi, pro=

R
babil din:cel de al:XIII-lea. secol:: v:. BE TIE it

RA
«+ Alte':'compoziţii::din':navă nui: datăsiză: decât. 'din- isetolul: ai
XVIII-lea. sau din: prima treime a:secolului al XIX-lea. Studiul lor
nu ne:poate-ajuta: în-stabilirea izvoarelor. şi» datei: decorului.:'Trebuie

LIB
„exceptat temele:legate .de viaţa. Sfintei. Filofteia:! În. acestea,: vedem
pe Filofteia. împărțind. pîine 'şi.veşminte 'la, săraci, apoi:moartea; ei,
înmormântarea şi. aducerea :moaştelor:din'Trnovo:la . Argeş... Aceste

TY
picturi'împodobesci lâturile 'de:ăpus. şi miazăzi: ale stilpului. de nord-
est. Sînt:figtrei: episcopi: arhiepiscopul de: Trnovo:şi doi epis-
uraţi!

SI
copi:din Para i Românească::Vedern- şi : pe :domnitorul:-Radu :Negru
cu coroană, “Ţara. Româneâscă; m-a. avut: doi episcopi decit începînd

R
VE
picturilor; E: nevoie, însă să. „amințim că viaţa. Sfintei. Filofteia ocu-
pă, la Argeș, locul rezervat în bisericile, bizanţine: și. românești sfin-
NI

jo il pp pepe

pineduvîntează. țiun. cavaler. tnvesmtntat. semenea celor din. “Apus,

Pictura. este, dia veacul! al. XIV-lea. Lă picicărele” stilpului, săpături
LU

yadi 45
au școs la. iveală oseminitelă'
PE
cavaleriului. Picturile
NN Petece pa Ne :
cu Sfinta: Filof-
tea, s6 “datează astfel, din veacul !ial XVIiI-uca Şi “nu! piltem hotări
pati

dacă ele reproduc picturi: mai vechi. i De SACA dee

A

imi ultinaa, Zonă a „peretelui de “apus,” 15 dreaptă +ușii dei intrare!

TR

în” friza întemeietorilor,. principele “Radu și principesă “Ana întăţi=

şează, “chivotul
e —, model! al bisericii, "Hristos îi. "binecuvântează. din
EN

porțile "deschise, ale" cerului. “Liucrarea' "aătează! din! secolul al XVIII-

lea. şi a "tost, „retuşată. Reproduce; “poate, “un: original” dinti că vrein€
/C

anterioară; nu avem. însă "temeiuri păătru a hotărâ: ii e

“În: dărtext,. Deisis: a“ fost: pictată în. timpănul” de''răsărit, deaz
supră' “ușii “de “intrare. iLuciarea.: originală ?datează din “secolul al.
SI

XIVilsa; Doranitorul, întemeietor! âl:bisericii, în' genunchi” se:roagă.

la:picioarele” lui Hristos; car&iistă. pe “tron :cu::evanghelia închisă; îni
IA

„mâini. şi binecuvîntînd, :Poartă io .:cordană. împodobită -cu'flori de

' crini. Costumul îl: regăsira :în : biserica::mare a mănăstirii Cozia: şi în
U

paraclisul:.bolniţăi .de acolo. :E:;costum: de imodă--apuseană -și a-fost

BC

110.
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

purtat mai ales.în Franţa, în secolul: al XIV-lea. Tema Deisis . face

RY
parte. din “Judecata'.din''urmă;: ilustrată în“ biserica ! domnească. pe
peretele": de. răsărit, de 'amîndouă' părţile iuşii:
de :intrare.' Din :nefe=
ricire, nu se! mai. disting decit. fragmente: (Moisă - în:. fruntea cetei. de

RA
evrei și paradisul), alături.de sinoadele 'ecumenica;:: i: vine
- Întrarea: în: biserică! sei veda în primul registra al: i peretelui de

LIB
apus. .Datează 'din.:secolul'al XIV-lea : şi. 4 "fost: zugrăvită” lîngă; 102
sodna : Fecioarei: Maria. . Amîndouă ':tâmele:athintese “picturile "din
Kahrie-Djami! şi din biserica: Peribleptos: 'de: la": Mistra. “Viaţa 'Sfin-

ITY
tului “Nicolae e ilustrată după acatistul acestuia; datează: 'din “secolul
al. XIV-lea; și amintește exemplele din. Boiană” (Bulgaria), "din: "Bali
nești și Sfîntul Nicolae: din! 'Popăuţi.: (Moldova). ! a mi

RS
În biserica domnească de Ia. “Argeș, ânsamblul picturiloi: murale
prezinţă. inegalităţi, izbitoare: de :execuţie:;. Întîlnim mai, multe sti-
luri. : Cîteva ,compoziţii,: cele. din: absida „de: răsărit, Adormirea Fe-
VE
cioarei ; Maria şi. portretele ;de. Sfinţi episcopi, zugrăvite . pe ;latura
de miazănoapte. a: hemiciclului — alături- de portretele de'pe. stilpii
NI

nord-vest.:şi sud-vest, şi, cîteva, figuri;: de prooroci.—;'sînt; remar=

cabile;::Dovedesc! simţul şii-ştiința. folosirii: spaţiului, alături. de teh>.
LU

„nica draperiilor. Pictorii -se pricepeau să 'indice;-și „să figureze; miş-

carea cu ajutorul liniei. Cunoșteau principiul. decorului: arhitectural
și aveau sentimentul culorii. În numeroase alte compoziţii, aflăm
A

arhitecturi rău înţelese și: desen :de. iconar. Farmecul :culorii:îi ajută
TR

însă mai: totdeauna. „Sîntem, îîn faţa. unui: alt, stil, în:;iriza! cea: mare
a, predicii de: pe: munte; ilustrațiile + parabolelor::şi ; în; multe, teme
EN

din . patimi: - Un':al»ireilea ;sţil apare. în -nartex în: viaţa 'Sfîntului

Nicolae: și: în Judecata. din- urmă; stil de ilustrație. lipsit: de. însu-
iri: monumentale. = spre i SOL
/C

1. Aceste trei. stiluii nu'se: pot: explica: prin.inegalităţile de“, exe=

cuţie şi lucrarea - mai: multor. meşteri. “E. vorba de '.concepții' artis-
tice diferite! şi .de :trei epoci.:În Împărtășirea. Apostolilor. și-în gru-
SI

pul apostolilor din: Adormirea Fecioarei Maria, ca și în” profeţii

IA

monumentale. “pictate “la scară în: ifunieţe de. inălimea. la. care
sînt. așezate pe perete şi în relaţie cu importânţa lor în compoziţie:
U

Draperiile joacă un rol important. Reduse uneori la planuri lumi-=

BC

111
 ARTA! FEUDALĂ ÎN; "ȚĂRILE ROMÂNE «
nate, „devin. o. creaţie: a: Iuminii!: Altădată ;„înfățișează. “trupurile. cu

Y
forma, masa și. consistenţa lor. “Capetele. sînt; caracteristice, cu deo-

R
sebire ;acelea ale celor. :doi :episcopi: de :la: nordul. hemiciclului şi: al
lii-'Toan Gură-de-Aur de,pe. bolta absidei de; răsărit-rUn -al doilea

RA
stil procede din! acela. al::pictorilor de icoane; Spălarea- picioarelor
de la. răsăritul, navei e un; exemplu. caracteristic. Compoziţia. este

LIB
strîmtorată, „episoadele. concentrate și. apostolii: grupaţi. în' triunghi.
Aceleași. lipsuri. le. aflăm, în: înmulţirea. pîinilor,: Copilăria . lui :Iisus,
ilustrarea : parabolelor, şi; în. Patimi:, „greşeli: de anatomie, unitorini=
tate. de. „atitudini,; gesturi -şi: draperii care - subliniază formele :tru-

TY
purilor :fără, a împlini alt; rol.: Al treilea stil:apare. în: parabola. . fe-
cioarelor şi în turnul lui .Hermas, „înscare: ne, întimpină, procedeele

SI
pictorilor. de manuscrise, şi de icoane, a în za A Pie a Da

R
-ida În: biserica i “domnească: “descoperim. 'şii “concepții : iconograice
deosebite: Ne: duc:1a: Kahri6-Djami! în: "Constantinopol, se: "apropie
VE
„de: monumente - sîrbești;i: de: Mistra. sau :de::Athos.: Ansamblul -;.ne
ajută. să; înţelegem mai: bine: arta din:.vremea: *Comnenilor - şi Paleo-
NI

logilor. şi arta religioasă a României. Iconografia: eiia devenit . mMo-

del:.penttu: un: mare inumăr ide Idecoruri: din 'Transilvariia, “Muntenia
LU

șii:Moldova.. Numără,. în. al: doilea 'rînd, compoziţii -ŞI: portrete + pic-
tate 'cu sentiment şi. îndernînare 'deiordin stipeiriorii TA 30 catea
DEE Ea A tele talere e da
A

+.::2: Mănăstirea. Snagov-i Biserica: principală şi“clopotniţa iau rămas

TR

singure -:dintr-un grup : “important. 'de- construcţii; 54: izolată-: într-o

insulă: din:'lacul: Snagov; în: miezul: unui codru: de: stejar, : “uimește
EN

pei -cercetători, Dăta .: întemeierii. nu poate::fi-:'hotărîtă: pe:-temeiuri

documentare. Mănăstirea stăruie însă: cel: puţin:din-secolul: al 'XIV-
lea şi obligă pe istorici să considere problema existenţei: celor: mai
/C

vechi. și: mai; însemnate mănăstiri ale :zonei dunărene: din. : Munte-
nia:: „Codrii. le-au ocrotit. Snagovul: avea [la: îndemînă ! peştele lacu--
lui: „şi:iposibilitatea . de.;;a;: trăi: din produsul solului. : N-a. putut :fi
SI

înălțat. „decit: cu sprijinul Şi: pentru :apărarea: unei: populaţii: aflată.

în; regiune. şi prospere în :secolele: XIII,: XIV. şi XV .:Strugalea . (din
IA

„care n-au. mai.rămas nici. ruini), “Tînganu,. Vodiţa:< Coșuna,: Gura=

Motrului,: Căluiul, Slobozia; „Măxinenii și:alte :așezări. călugărești. se
U

alătură Snagovului: seric zi tocit te cra Do Bl

BC

112
 PICTURILE DIN BISERICILE(DE. PIATRĂ

ci Biserica: se înfățișează așa, cum a lăsat-o o restăurare din anul

RY
1540. Tradiţia aminteşte de Neagoe Basarab, iar decorul pictat, des-
figurat de. reveniri, păstrează note iconografice, şi: tencuieli..pictate
din: cel de-al. XIV-lea. secol. În: linii. mari,: este organizat în chipul

RA
aceluia: din biserica; domnească de la Argeș (cupola se. sprijină;pe
patru stilpi. izolăţi;. ca: în'acest din urmă monument). Pantocratorul

LIB
de.peicalotă a fost'-restaurat. în' secolul.al. XIX-lea: Registrele .su-
perioare.. ale cilindrului au. pierdut . decorul; au: ;rămas!:10; meda-
lioane de Sfinți episcopi, :la 'bază, printre aceştia, mai: :mulţi:papi

ITY
ai' Romei. În pandantivi sînt evangheliștii iar,. pe-arce, între aceștia,
_ Mandylionul şi Keramionul.. În. absida :de..răsărit,.Treimea (Cel-
„NVechi-de-zile, Iisus:și: porumbelul, simbol: al Sfîntului .Duh) a fost

RS
pictată. în secolul. al XIX-lea; pe; “peretele , hemiciclului, :liturghia;
îngerească :e din. aceeași. vreme. Decorul, e. împlinit de cortul: măr-
„turiei(repictat:;culoare: peste: culoare), 'vestirea lui 'Zahăria:și Sfinţi
VE
"episcopi.. Aceste: două; din urmă teme ornează proscomidia.; Pe pe-
reţii, diaconiconului,:: vedem. jertia-:lui “Avram şi „rugul lui. Moise;
NI

pe :bolţile :navei, .ptaznicele, împărăteşti, iar :pe: pereţie patimile; lui

Iisus, minunile .şi':teme. din penticostar. În ::proriaos, Dumnezeu-
LU

tatăl, din „calota. bolţii: a, fost; pictat + în secolul: al' XIX-lea. Înlocu-
ieşte pe,, „Fecioara Maria,; „iar, în -pandantiyi,: printre melozi, apare
Ioan. Gură-de=Aur: în. locul lui Ioan, ;„Cucuzel :melodul, desigur. din
A

greşeala;. restauratorului. :Pe pereți vedem. “ilustraţia. calendarului,

TR

acatistul; Buneivestiri, cele 7. sinoade, ecumenice Și numeroase por-

rele de. sfinţi, pustnici.! Da DD a LO LR
+ În:: Muzeul de astă: al RSR. din! București, uşile shapărătești
EN

ale“ unui: paraclis. din::Snagov,; sculptate: în lemn, figurează Buna-

vestire. şi:sînt. datate :de. inscripţia::săpată,: din mijlocul :secolului 'al
/C

XV-lea. .Opere::de artă,:.ne ajută să descoperim

: însemnătatea! mă-
năstirii în prima jumătate. a secolului al XV-lea. Obiecte de artă;
un panaghiar gravat şi un epitrahil brodat sînt din aceeași vreme.
SI

Picturile cupolei. reproduc: dispoziţia'dih: paraclisul-de la: Cozia. (da-

tate din:1543). În:absida
de! răsăritrremărcăm prezenţa liturghiei ;
IA

îngereşti pe.peretele hemiciclului, după :.pilda: Mistrei, :a' bisericilor

sîrbești-din Lesnovo::şi . Marco și-a bisericilor. Peribleptos: și: Sfînta
U

Sofia din Mistra: (monumente : din.:secolul''al.. XIV-lea).:iLa «prosco-

BC

113
 ARTA: FEUDALĂ ÎN: ȚĂRILE ROMANE '!.

imidie;: dispoziţia iconografică repetă, la rîndul ei, exemple toi din

Y
Mistra,:.din iveacurile "XIII:şi XIV. Cortul mărturiei : arată altarul

R
cu. vasele sfinte şi. pe: Moise cu tablele legii în mîna stîngași 'cor-
* nul: de rugăciune'la frunte. Fecioara''Maria'cu.lisus pe piepte pic=

RA
tată lâ':partea superioară, deasupra altarului.» La .partea inferioară
a compoziţiei se văd :culcaţila pămînt Navad_și Abiud înveșmîn-

LIB
taţi «ca episcopi, temă inspirată din: cartea':a':doua a ;,Cronicilor“.
Arnsamblul::aminteşte "biserica: domnească. din''Argeș și: monumente
bizantine “din :veacul-al XIV-lea. (Protatonul :de la: Atos de pildă).
Temele din diaconicon. âui'drept izvor Nașterea: lui: “lisus. şi jertia

TY
liturghiei şi:evocă concepţia secolului al XIV-lea. 1: iz i: itzi
_ În iniao, :picturile origiriale. au. fost imprespătate culoare peste

SI
culoare: Ordinea” e caracteristică și ilustreazăo: veche direcţie:teo-
logică! expusă. de “Nicolae: Cabasila. Aflăm âstfel: Patimile zugrăvite
R
deasupra“ minuiilor: «Patimile sînt: mai: trebuitoare . decît: minunile;
VE
ele sînt. :mijlocul: nostru::de mântuire :fiindcă .fără -patimi nu. era
cu putinţă să 'învieze::omul“::Iar. ordinea reproduce: dispoziţia: din
NI

monumentele! secolului al XIV-lea, -Protaton: și:.Chilandari. (Aitos);

Nagoricin6, Gracanica :: :și „Mateic în Sirbia şi: Mistra. uri.
LU

-:9 Din. punct! de. vedere; iconografic, decorul” Snagovului: are 6

importanţă. considerabilă: 'Înfățișează, în! adevăr, cugetarea- secolu-
lib al/XIV lea i descoperă “izvoare din Mistra” şi” Serbia: Iiportant
A
TR

Tara rnarieaseă, ande” a'evoluat'sute de 'ani 'de-a: -ânidul alături

de un al doilea sistem, acesta reprezentat în biserică domnească din
EN

Argeș. Valoarea.artistică. apicturilor -păstrate'la Snagov-e: mai: greu

de hotărit, fiindcă repictările;:au alterat multe. compoziţii,: îndeo-
sebi desenul, :culoareaiiși fizionomiile.; Portretele donatorilor: inte-
/C

resează. astfel :mai mult : prin “costume, fiindcă, chipurile sînt; Tui=
nate. 5 dora DI Te PU RT Tae
ep a Pa e E
SI

Mănăstirea: Tismana. datează, potrivit. tradiţiei,:din'a doua:ju-

mătate: a secolului al:XIV-lea 57. Vladislav: (Vlaicu) Vodă pare a fi
IA

înălțat; în; 1872, o .biserică:din:lema. de tisă. În 1373; Radu Negru (?)

ar fi pornit-:construcţia: unei! biserici.
de: cărămidă -pe care a-.ter-
U

minat-o Mircea cel Bătriri; mai.exact începută în) vremea lui Radul
BC

114.
 PICTURILE DIN "BISERICILE DE:PIATRĂ

și: terminată; de:Dan 1, datorită :activităţii; călugărului (popă) Nico-

RY
dim.:Decorul pictat:a fost: executat în:1564: de:meșteri zugravi care *
lucraseră în mănăstirea de la Argeși'E pomenit dintre aceştia „zu-
gravul :Dubromir“.:. În: 1732,;;arhimandritul: loan: 4,dă:: jos: pictura :

RA
din absida de răsărit.şi naos, pictîndu-se. :din nou bolţile:șit-pereţii:
La1766 :a.tost : repictat” în -ulei,: pronaosul, : de: Dimitrie Diătonu.

LIB
Iar .în::1844,;: decorul : originala : fost .acoperiţ-: cu.:picturi:: în -ulei.
Acelăşi meșter. a: „decorat în :1844:;: şivhemieielul; absidei: de răsărit
tot cu zugrăveli în;ulei.:..:... o icre înec e i prizee oa dj a

i. În. ahiii 1955-1962 s-au Stire. ucrăti, ingrijite: de: 1undinăre

ITY
şi:. restăutare: de pictori ;:restauratoricîn: frunte
.:cu ::Gheorghe: Rusu.
În'.naos 'şi absida de răsărit s-a înlățurat pictura
:în ulei: pentru :a

RS
pune, în lumină zugrăvelile :din'secolul:al. XVIII-lea; iar: în pronaos
s-a dat. la'.iveală: decorul: original ::din''secolul: al: XVI-lea: Zugră-
velile! desprinse::de pe; pereţii” acestei::din:urmă - încăperi au: fost
VE
„încastrate::.i în“.pereţii '.coridoarelori: și ':camerdlor :de 'primire:.:Un
număr important: din: fragmentele scoase. din. pronaos” au îost' aşe-
NI

Zate în, muzeul mănăstirii.: USED 0 da pap rute

: Monumentul, situat. într-un. peisaj” măreț, e legat:de: ritoputai-
LU

rile vieţii de 'stat și culturale ale 'Țării' Româneşti. Evocă,: în acelaș

timp, figura'lui „popa“. Nicodini, călugăr artist, venit. din:Atos după
mulţiiiani::de. ăctivitate ;în 'regiunilei artistice ale” Serbiei vechii'și.
A

ctitor. sau'înnoitor al vieţii mănăstirești din schitul. Vodița: de :la

TR

Dunăre. Decorul pictat, omogen și bine luminat în cupolă, abside

şi; naos 'înfăţişeâză o 'lucrare în stilul: secolului al. XVIII-lea”de ca-
racter brîncovenesci:și::atonit... Acel din::pronaos oferă priveliștea
EN

unui: ansamblu „armonios: din secolul al: XVI-lea.. Lucrarea. ne. inte-
resează şi. din, „pricina . că - e opera meșterilor. pictori, ai Mănăsțirii
/C

de. la Argeș, al cărei, decor. original nu.mai există. [ _.., :.: a

- pe .. ti ? - .
a * :
2S3

*- În cupolă, Pantocratorul. cu ievânghelia» închisă în rfini:e în-

conjurat de îngeri. cu.ripide.: Pe o. înălţime, la:răsărit, e. figurat un
SI

arhanghel, către--care : se. îndreaptă: serafimi,: heruvimi'și . tronuri.

Deteriorările: pricinuite: de umezeală” și trecerea vremii :stînjenesc
IA

observaţiarexacță. Pare a se.fi pictat Lisus;,Înger al marelui.:sfat“.

Cilindrul ilustrează, liturghia: îngerească, . iar. pe. pandantivi se. văd
U

evangheliștii : scriind sau: meditînd.. (În? absida ; de: răsărit, pe “boltă;

BC

8* 115
ARTA FEUDALA ÎN' ŢĂRILE ROMÂNE “!

tronează: Fecioara :Maria purtînd pe lisus; de-a stînga iși. de-a dreap-

Y
ta “sînt. doi îngeri: lăncieri, Pe: cilindrul “bolţii, orientat dela răsărit
la -apus,::s-a pictat. Înălțarea! (lisus,! figură întreagă şi înveşmântat

R
în tunică roşie și mantie albâstră,:ocupă un medalion;capostolii- or-

RA
mează; două! 'grupe la partea inferioară a temei)... er
„Pe: peretele: hemicidlului s-a: zugrăvit Cortul mărturiei, Tai “par:
rez! superioată;. şi Împărtășirea- Apostolilor,;la partea inferioară, “În

LIB
această «din urmă: terhă vedemi:un altar "'mare-și:pe Hristos episcop.
figurat de două ori. Apostolii. nu fac gestul'ritual, !ci “in :paralel
mîinile: întinse::; Douăsprezece medalioane :de sfinţi. :părinţi ai. bise-

TY
ricii “decorează ruiun briu:care: se; urmează :la 'Droscomidie- “Şi: diaconi-
con; pe. „poalele: hemiciclului; opt:Sfinţi episcopi-şi doi:diaconi. Eipis=

SI
copii în polistavrioi ori” saccosoși ecut:mittă 'in”în :miini: cărţirîn-
chise':sau rotuli! cu inseripţii.iba! stînga fârestrei de răsărit, “vedem
R
pe "loan Gură-de-Aur:: „cu: rotulus:scris' în 'slava bisericească. în': fe-
VE
reastra;de răsărit, „doi sfinţi : diaconi“ încadrează: per: lisus: în :disc,
steaua: şi procovățul: Tia apus:şi. ariume'la: dreapta. tîmplei, un! 'sfînt
episcop în saccos și cu evanghelia închisă; la stînga: tâmplei, unial
NI

doilea--Sfînt "episcop: În. saccos: şi “cu: evanghelia” închisă--A îngă fie-

e ali
LU

care:din: :aceștia'e zugrăvit: unisfînt diacon. ha e

nn"La-proscomidie, Iisus. şi: apostolii, Nedenia: dui Petrurdin, „Ale:
sandra, doi -Stinţi :episcopi șin serafimi (CU :ripide. Pe. pereţii: :dia=
A

coniconului, Sfinţi” episcopi! şi: diaconi, seratimi cu':ripide: Și Jertta

TR

lui Avram. în i dial Ori de oooria i ae mat

» Arcul. triumfal, iCaltvechitde:zile:, ntr-un. medalion): Intrarea
' în:-piserică şi Fecioara. :Mariă în“ “templuș! hrănită” de îngeri. aoopa
EN

oîriNaos: Bolta absidei 'de. miazănoapte; “Stihirea de: Crăciun; bolta

ibăiatai: 'de miazăzi: 'Coborirea'lă iăd::Pe pereți, în. “două: zone: 'supra-
/C

puse, Patimile, . Drumul “Crucii, Punerea” pe: :cruce,. Iisus pe - cruce

şi Cobortîrea. de ;pe :cruce.' Latmiazănoapte;: 'Mironosiţele : la :mormâîn-
tul gol, Învierea (lisus. se“înălţă: din “mormiînt):: La-.apus, cÎnchinarea
SI

i:
Elenă
Sfintei :cruci,: Sfinţii Constantin:ş înconjurați de curtea.-lor,
în:-primâ:zonă; în 'a-:doua,. Adormirea “Fecioarei” Maria. şi: .proslăvi-
IA

rea''ei.:'La''sud-est, înt.ultimă zonă; Deisis . (lisus episcop,.' Fecioara

Maria şi Ioan - Botezătorul). La apus, la' partea inferioară a:pereţi-
U

lor, Fecioara "Maria: orantă: şi portrete .de 'ctitori:: Într-un "timpan;

. .-..
BC

116
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

deasupra-'ușii -de :miazănoapte, Fecioăra:-Mariă: izvorul vieţii, dea-

RY
supra: ușii:de apus, arhanghelii și:mîna-'lui Dumnezeu.în: care: se
văd:sutlete sub formă: de copii înfășaţi. Lia răsărit,în ultima zonă;
la dreapta: ușii, portretele: auiorilori! 'de.> liturghii: „Vasile, loans

RA
Grigore: i tre eri tatea
„as Pronaos: în cupolă, Fecioara Maria orantăi că! isus. pe": piept,

LIB
îngeri cu. ripide; pe: cilindru, prooroci: cu.rotuli desfășuraţi. Pe:cei
patru pereţi; ilustraţia” calendarului în tablouri: mici. şi: Acatistul
Mariei: r Deasupra "ușii de' intrare;în timpaa, Iisus dormind :(Maria;
Iosif şi un înger). La miazăzi, patru portrete "de :.domniţe” încor6-

ITY
nate,; Stana-(mama) şi. fiicele. ei : Voica,. Stancaşi -Maria;. Sfintele
„Kiriaki,. Varvara;. loan Rilski și “doi: alţi: stinți., pustnici., Urmează

RS
Onufrie, „Macarie, „Pavel din Teba și alți sfinţi , călugări, cu” rotuli
scriși în slava bisericească. La răsărit, sub acatistul Mariei: (a. stînga
- ușii spre naos), portretele sfinţilor Eftimie cel Mare și Antonie cel
VE
Mare, Pa , . , , PI PI E Ag

| La: “stânga ușii. de miazănoapte, un + sfint, cu, chip tînăr face, un

NI

gest. de autoritate; inscripţia | de . -pe.. perete, în slava . bisericească,

cuprinde cuvintele „Nu judecaţi ca.să nu fiţi, judecaţi“. La dreapta
LU

aceleași uși, “ngă portretul unui, sfint bătrân citim cuvinte în slava
bisericească. “din” care, am distins, un „dictân „Făţăria ... - 'snţelep-
eşte DDR Si | ai
A

- Biserica fi “Adormirea “Maicii Domnului) +a - zost în anii

TR

din „urmă restaurată cu îngrijire., S-au înlăturat cele două anexe,

fre

adaose 'velativ recente! “şi fără” interes” arhitectonic, Sia consolidat

EN

zidurile; clădite din: cărămidă, piatră cioplită Și bolovani. Întăţișa-

rea “arcelor, firidelor Şi ”„lesenelor“, , "de: "partea absidelor, trezeşte
/C

îndoieli: Și: poate * “pune: “problemă ! privitoăre. la reconstrucții ante-

tioare. De "partea. pronaosulii, la“ilocurilă '-unde” au 'fost' tidicate
anexele''astăzi înlăturate, au-rămas: urme de „tencuieli. şi de picturi.
SI

Distingem-iastfel, :la. apus, -deasupra uşii de: intrare, fragmente din

Deisis: şi'o:temă :nedeslușită. La nord. deasupra: ușii: care:dă în'pro-
IA

naos; hin'i fragment. important . din ':Maria :;rugătoare. „După cât :se
poate judeca':e: aorba ide: tencuieli: işi decor..din secolul al: XVIII-lea
U

sau de mai: târziul”: a cir lea oi aaa ana

BC

117
ARTA: FEUDALĂ ÎN: ȚĂRILE ROMÂNE

si Decorul pictat dih cupolă, isiis ,„,Înger:al:. marelui sfat“: şi: ce-

Y
tele 'îngerești. figurate laibază, evocă liturghia îngerească! în! redac-
țiar dinr:mănăstirile:, Cernica, Pasărea. și “biserica Sfintei Paraschiva

R
din : Răşinari, dâtate:. din: secolul al: XVIII-lea şi: prima; jumătate â

RA
secolului al XIX-lea. Numărul mare de sfinți pustnici și figuraţia
lui Iisus. „dreptul: judecător“-:se' leagă: de Athos, :de pictura brînco-
venească. şi. tradiţia: Ţării. Românești din: secolul; XVIII.:: Decorul :

LIB
pronaosului rămîne lucrarea ; caracteristică şi:'de. dăosebită:cvaloare
care trebuie. apropiată decarta secolului. al. XVI-lea, de:boinița Co-
ziei,i, vechiul :Bucovăţ ete... pri si de piu i i

TY
.. pt - E m. .Î zi d. p- sira

“La: sud-estul Ancintei: se iţi parsoliaul clădit: de! Matei: Ba-

SI
fot dătează:a:din ultimii douăzeci ! 'de ani şi este. operă meșterului
D. Nicolăide. ea Rr AER Ei 7 ie RR iai pi a a DECE

i: - DJ: A RI
e
ăi
po
EC
ea
.
pe zi
rs
TE
pe

R . -
oa
|
apei
,
pipe
pt , tdi
-
e [i
..
: -
VE
! Mănăstirea Cozia. Biserica principală a mănăstirii Cozia; în
temeiată în preajrha 'anului 1386, se înfăţişează: impunătoare” în ca-
NI

drul incintei din“ secolul” al- XIV-lea şi. într-un minunat peisaje:
Picturile murale ale! interiorului sînt pe. alocuri suprapuse.. „Predo=
LU

răină stilul brâncovenesc al restaurării fundamentale, de: Ja sfirşitul

secolului al XVII-l6a şi 'se "disting T&pietările 'din secolul. al! XVI-
lea. În linii mari s-a copiat, originalul. din secolul al XIV-lea; şi s-a
A

revenit culoare, peste. culoare. ai

Na a Ai Sa
TR

în „cupolă . relevăm. Tronul Hetimasiei,. încadrat as iîngeri “şi

seratimi Şi. patru. praznice. împărăteşti: Bunavestire, Stihirea, de
EN

Crăciun, Întîmpinarea. Domnului, Și Botezul. Hetimasia, , care, c de-

cora absidele: pînă în ; secolul al: XIV-lea; „apare. în cupolă, Începînd
din. „această. vreme, la Peribleptos din: Mistră în, „primul rând. „Praz-
/C

nicele -pictate la. baza. cupolei, amintesc, tot. tradiţia. Mistrei,; unde le
atlăm, la ' Peribleptos și: Pantanassa, :pe; bolțile. absidei de răsărit, Și
SI

transeptului.5 În Stihirea de; Crăciun, Maria: stă în genunchi,» î

mijlocul ::tompoziţiei; “în: stînga, “sosesc: magii,:iar în; dreapta, :e ri
IA

trată cîntarea de slâvă':a îngerilor;: la- partea: în eroare baia: copi-

lului; Iosif. şi :un.păstor. Botezul arată -pe : lisus, în: picioare pe o
U

lespede de piatră, în mijlocul Iordanului, ale cărui: ape: s-au „retras

BC

118
 PICTURILE DIN BISERICILE. DE: PIATRĂ

"în semn 'de'respect și ':formînd zid'la 'spatele-lui.- Seidisting alego-

RY
riile (patru personaje :pe marginea apei) şi 'trei îngeri: roo
-. Ordinea temelor în absida: de -răsărit .se '.caracterizează “prin

RA
prezenţa: Treimei și: a celor 12 Apostoli : pictaţi 'pe.:boltă. Se:.văd SD
cortul :mărturiei,. împărtăşirea : apostolilor.: și trei-:teme din viaţa.
_Fecioărei Maria: (Nașterea, Intrarea în biserică și- Adormirea)..:Pe

LIB
peretele” hemiciclului, Treiinea,. figurată:de cei trei. îngeri, ne: în-
tînipină în biserica din 'Bobosevo din Bulgaria și în::catoliconul -de
la: Lavră la Athos. Ordinea: compoziţiilorie. aceea din; :biserica dom=

ITY
nească! derla::Argeş: și din'- monumente âle i'Țării Românești datate
din: secolulal XVI-lea. '(Biserica domnească din Tîrgovişte şi: bise-
„Trica! mănăstirii” Căluiu).: La: Diochiariu' Athos, :cortul. mărturiei::e

RS
pictat în aceeaşi zonă cu Împărtășirea Apostolilor. La Cozia,-vedem
pe lisus,:la altar, între Moise și Aron; s-a: ilustrat. „înţelesul cuvin-
telor lui Pavel: ;;, Lucrul: de seamă.e că avem aci 'un mare, preot...
VE
slujitor al-altarului și adevăratului: cort: al. mărturiei înălţat de dom=
MU 60 ri tare : iai
NI

":iÎnviereă,. pictată” lingă împărtășirea , Apostolilor, Spălarea -pi-

cioarelor. și Plingerea Doimnului 'apar în relaţie cu liturghia, “Temele
LU

din viaţa Fecioarei Maria :amintesc, la:;rindul lor, exemplul din Pa-
renzo şi atestă o tradiţie cdin secolul al XIV -lea.
A

rale, „Pe. pereţi. sînt ilustrate parabole, şi, Patimile, “Remarcăm. și

TR

două. teme: din. Vehicul 'Pestament, “Macabei şi. cei, trei tineri în cup-
torul. de „foc, Rusaliile . ilustrează textul, din "Faptele. Apostolilor,
EN

Maria, nu e “pictată. “Temele din Patimi, “Răstignirea îndeosebi, ra-

produc, exemple” “'bizantino-sîrbeşti din veacul al XIV-Ica, iar Ador-
mirea este figurată, în trei “compoziţii. Ta nartex calendarul, ilustrat
/C

în. tablouri, mici este însoţit de texte explicațive. Vedenia ui Petru

din „Alexandria, deasupra. ușii. de: intrare, ne dice, IA sîndul ei, în
metropolia- de la” 'Mistră unde” această temă! ocupă aproape același
SI

” loc;'sspre” deosebire! "de "majoritatea -“monumentelor din” 'Țara' 'Româ-

IA

nească “și ' Moldova: în: care: Vedeniă lui Petru din: Alexandria” se
, vede îmabsida de:răsărit, îi ii it or i ri
Pe. pereţii de miazăzi,:„miazănoapte şi apus: s-au: pictat: sinoa-
U

dele ecumenice; iar la:răsărit,, acatistul: Buneivestiri: și două? teme

BC

119
 ARTA: FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE ::

din“ Vechiul :'Testament, Jertfa . lui: Avram -şi proorocul: Ilie hrănit

Y
de corb. lAmiîndouă aceste din: urmă teme. sînt. figuri. liturgice .ale

R
jertfei. şi.ne: întâmpină, de :obicei,. în absida: de 'răsărit sau: în..veci-
nătatea acesteia. La..Cozia,: alături de locul ocupat..de: Vedenia. lui

RA
Petru din Alexanăria,. pictată în nartex,:ele amintesc exemplul. bpi=.
sericilor::de.:lemn, .al-:celor.. dir Maramureş înainte de. toate. Monu-

LIB
mentele.: din: Mistra;: :decorate. :în':secolul. al. XIV-lea. şi: prezentînd
aceeaşi. dispoziţie, : ine dau voie să socotim ilegat de: secolul al.XIV-
lea şi de tradiţia: Renașterii. bizantine, programul şi. decorul. original

TY
al :Coziei... Către:.decorul. bisericilor:.de: lenân maramureșene. ne.:duc
textele. care. brăzdează ilustrația calendărului..;Laolaltă, atestă. spi-
ritul” artei; orientale și existenţa: unor . monumente. intermediare, pe

SI
căretnu. le cunoaștem. a a SED a dat

R
- Decorul" exonărtexului:: înfățișează, alături. de erie care: sei în=
tilnese în“ bisericile: 'de' tradiţie :bizântină, "două: sării de teme rare:
VE
Ceâ “dintii ie 'formată din ilustraţia ' Facerii,. tratată: cu: predilecție
în monumentele maramureşene.. Cea de-a doua figurează muce=
NI

„nicia- apostolilor, tema: care reapare 'în biserica mănăstirii: Dobruşa

din: Vilcea, rar folosită şi inspirată din:Faptele Apostolilor, are „ante-
LU

cedenite îîn epoca cea. mai veche a artei creștine... ERIE

po NE. | a a Tri INI N IE DR o DI Le ES
sam No
pe

“Mamtistişsa Govora. În secolul! al Vila, domnitorul: Vlad că-

«
A

lugărul' a “înălțat! la Govora. o: biserică pe “locul unei alteia. măi vechi,

TR

probabil de leran.. „Clăgirea''de astăzi își, datorește patățiarea unei

Pe
EN

piei a
/C

pePatos "Hetitaasiă ese “pictată la răsărit, în. “zona. 'supe-

rioără, la „Jocul unde o aflăm în. “mănăstirea Cozia, după, modelul
SI

pisericii Peribleptos. de la, „Mistra. În: absida , de „răsărit, „Cel-Vechi- |

de-Zile, “încadrat, de, „prooroci şi, înălțarea, “împodobese “bolta. E
IA

” Ordinea iconografică reproduce. astfel. exemple, din: seca al.

XIV: -lea;: Pe;. peretele : hemiciclului;: cortul: mărturiei, Moise, Aton şi
U

cei:12'regi încadrează: altarul: deasupra 'căruia! zboară. serafimi. :Îm-

BC

120
 PICTURILE DIN. BISERICILE, DE: PIATRĂ

Dărtăşirăa apostolilor, Iisus-și: „Samariteanca 'la!:intină: ŞI! “Vindecă-

RY
rea paraliticului, reproduc ordinea din Căluiu.: ri n io ÎN
„Picturile: din navă :datează din secolul al RVIL-1eă; iar cele: din

RA
nartex și :exonartex din: primul: sfert. al: veacului al: XVIII-lea; “Linia
dură:'a desenului, răceala culorilor işi: compoziţiile organizate fără
artă și, distincţie: dovedesc. laolaltă :restaurări “şi ::refaceri. Fragmen-

LIB
tele, şi notele reniarcate atestă însă. un' ansamblu:de : “tradiţia. seco-
Juluiral! XV-lea și-a: primel.i jumătăți a. „secolului: al; XVI-lea, ansăâm-
blu din: nefericire ruinat. PORT cta mti a c
m r

ITY
au a Prea ee ee Pepe aa e ei În
Mănăstirea Bistriţa: (Oltenia),6L: e ctitorie -a-:banului: Barbu: Cra-
iovescu 'și a' fraţilor săi: Biserica “cea mare, închinată: Adormirii Fe-

RS
cioarei Maria, 's-a înălţat în 1506.:De o:clădire. anterioară. (de! lemn)
aminteşte ! un clopot 'datat: prin inscripţie din.:1498: în preajma -mă-
VE
năstirii se află schitul; Păpușa.. De aci a pornit: cortegiul :care. înso-
țea pe.banul Barbu .în. drumul. „Spre. mănăstire .unde. s-a „călugărit
sub. numele, de Pahomie. Dovadă:stă un tablou istorie pictat. în. ulei
NI

pe -pînză; reproduse poate o pictură. murală din. Bistriţa:. Către. -mij)-

locul secolului al XIX-lea, biserica principală. a. „Bistriţei; a fost dă-
LU

rîmată- și înlocuită. cu o. clădire. în -stil. „baroc, opera .. arhitectului

vienez Schlatter. La„fel au. fost; dărîmate cele „mai multe din. .de-
pendinţe, paraclișe: şi chilii.. A.:rămas: biserica „bolniţei, care- păs;
A

trează un decor repicțat din.epoca, brîncovenească. ;; „i: ii - per.

TR

Ansamblului artistic din Bistriţaîi aparţin două icoane împără- |

teşti care:se văd în Muzeul de artă al 'R:S:R. din. Bucureşti. Pictate
EN

în tempera pe'lemn, îr- stil: bizantin, înfățișează. pe Iisus şi Fecioara

Maria purtînd- pe 'lisus.' Concepute monumental și pictate :în :tonuri
grave şi: calde, au'imaiestate. -Cunoscute. sub numele 'de 'icoane. din
/C

schitul Păpușa, fiindcă au: fost: adăpostite o vreme: în''acesta,::deși

alterate de umezeală: și: 'repictări, ne ajută să evocăm picturile: mu=
SI

rale care-nu' mai există, Broderii religioâse, în mătase şi: aur. şi! de
mari: dimensiuni, cuprind portretul: banului “Barbu” și iiguri dese-
IA

nate; cu deosebit simț decorativ. +: ir za tata

part i e îm, a, e fini ici 2 Dee

- Biserica din Cepturoaia (sau Ciuturoaia), veche. ctitorie a îami=

U

liei Buzeştilor, adăpostește mormîntul: lui Dumitru, vlăstarial! fami-

BC

121
ARTA :FEUDALĂ ÎN. ȚĂRILE ROMÂNE:

iei și: piatra de. mormânt .a; lui:. Moise: voievod, dataţă din . 1529.

Y
Monumentul. a suferit. prefaceri, în: -interior.. Din decorul: ziural, re-

R
pictat : —.:culoare. peste. culoare :— .şi: în parte ruinat, au::tămas
fragmente: originale... Pe. arcul:.triumfal.e'ilustrată înălțarea: în. cen-

RA
iru, Hristosi pe -arcul. cercului “într-un medalion. încadrăt de: doi
îngeri..în zbor;.:pe: poalele: arcului, apostolii .și. părinţii: Fecioarei

LIB
Maria: Iisuse :pictat imberb.: Faptul e rar. Se întilnește:în':cele mai
vechi :monumente .ale: artei..creştine::pe un :sarcofag: din Clermont;
un diptic din Munchen, o gravură pe fildeș.:din colecţia.:Soltikoii
şi pe o coloană a baldachinului de altar din San Marco la Venezia.

TY
Nu. 'curioaștem monumente : posterioare acestora . (în câre.:lisus să
tie înfățișat imberb, în . tema .înălţării). : Exemplul:: din . Ciuturoaia

SI
ne...întoarce deci .departe: în: vremi!s Interesantă ;este..și. ilustraţia

R
parusiei,- din calota "bolţii naosului (Hristos judecător al: lumii, iro-
nul | hetimasiei, Fecioara: Maria și. Ioân-Botezătorul).: . e
VE
„Pottretele. ctitorilor sînt!epitete, culoare este cileare. „Boie-
NI

Htănită; fără. mîneci :şi prinsă” la git cu '5sr agrată, îi 'Anveșroiniează

LU

pe: ''deasupta.: “Chipurile,: i atent “'analizată, 'sînt: tratate ! realist; : -Din

punct-de: 'vedere'rărtistic, fragmentele descrise: şi ăceea "ce! se mâi
distinge 'pe alocuri, 'sau” repictări, ine- dau o' înaltă idee de'îndeni-
A

nareaa pictorilor Şi strălucirea. dezoriiluii original. DC ti Ri

TR

zi pr: Dai Pr mi ' “ EP - mim e par

“Biserica din: Mofleni: (Coşuta: — vechiul: “Bucovăţ);. restaurată

EN

înc11662; datează -din. primii âni:'iai:secolului ial: XVI-lea.“ Picturile

murale /se :păstrează desfigurate: pe 'alocuri: de:restaurare și. reveniri
recente. ::Se :văd și. fragmente originale:: cîteva ':figuri în: 'abside.de
/C

răsărit, altele'ipe: bolta 'absidei: de: miazăzi şi. fragmente::din patimi:

Relevăm liturghia: îngerească;: de: pe hsmiciclul ! absidei de răsărit:
Relaţia:.cu: exemplul .din :Snagov, greu. de stabilit în; amănunte «din .
SI

pricina. restaurării acestui monument,.:se impune. Hristos : apare de

IA

două ori, la stînga şi dreapta altarului. Se:distinge. măi:clar întoar-

cerea' cortegiului și epitaful purtat de patru îngeri preoţi. Trupul
lui; Hristos e! executat, cu .pricepăre şi sentiment. Îngerii,: :reculeși
U

şi:maiestoși, ţin vălul:nu deasupra. capetelor. lor, ci înclinat ca să

BC

192
 PICTURILE DIN BISERICILE. DE. PIATRĂ

poată fi văzut! din. biserică:: Locul pe care-l ocupă tema, pe peretele

RY
hemiciclului, 3 Re eat tradiţia.î bizantină «din; ș Lesnovo, Și Marco

RA
comidia. €-la miazăzi. (unde. de: obicei e: situaţ, diaconiconul); şi zi
podobită::cu.. 'Vedeniă lui Petru. din Alexandria; şi troparul. otpust.
Temele pictate în: bolțile absidelor laterale „(în navă) ilustrează cîn-

LIB
tece liturgice. La: miazăzi e figurată parusia: Iisus; într-un medalion,
încadrat de. doi îngeri în zbor, e.pictat 'la- partea: superioară deasu-
prâ tronului: hetimasiei, încadrat! de” Fecioară Maria'și loan-Bote-

ITY
zătorul,: Adam și. Eva... Prooroci, apostoli, episcopi și. drepţi ;se văd
în mare, număr, laolaltă. cu. Sfinţii Constantin și,; Elena, . „zugrăviți
'Ja stînga :şi dreapta: crucii. Programul iconografic -al navei se carac-

RS
terizează 'prin: lipsa „minunilor“...Nu s-au. pictat, în adevăr, decit
Patimile și: .Praznicile împărăteşti. -Decorul : pronaosului: se. inspiră
VE
din: tradiţia ;“secolului: al XIV-lea cu deosebire în. pictarea, calenda-
rului;: Cala: Snagov şi Cozia, peisajul este;.exclus.; ia
„Picturile: din: Mofleni prezintă. un interes, deosebit și din punct
NI

de vedere -artistic::.Liţurghia îngerească și. Împărtășirea- Apostolilor

cuprind. figuri; elegante, înalte, :cu „capul. mic, gîtul lung, mâini fine
LU

şi :degete -lungi: Draperii. bogate; subliniază; grația mişcărilor. şi ma-

iestatea prezentării personajelor, zugrăvite monumental. Pictorul,
artist cii:. experienţă, 'a folosit un; modelaj” liber obținut „prin (Mij-
A

locul - dungilori” roşii:-delicat:, armonizate ..cu: aurul :stofelor. :Cîteva

TR

picturi: doar.din 'biserica': domnească, de la. Argeș și: trei sau; patru
panouri de: decorr:din. biserica .episcopală.; din același oraș :se.. pot,
EN

singure-alătura; apostolilor: din... Mofleni. Laolaltă. sînt-:cele. mai îru-

moase lucrări de pictură bisericească din Oltenia. GT a cm
/C

.: Mănăstirea: de la Argeş, strălucitai ctitorie. a domnitorului Nea-

goe Basarab' și soţiei sale: Miliţa Despina, datează din prima. treime
SI

a 'secolului al XVI-lea... Cunoscută prin descripţii entuziaste. dațo-

rite unor cercetători: ai vremii:şi prin numeroase studii, se înlăţi-
IA

șează astăzi sub forma unei: restaurări totale..din.a..doua. jumătate

al. XIX-lea.
a secolului Monumentul originar; ruinat, trăia “pînă
U

acum. cîțiva ani. în amintirea argeșenilor: bătrîni care au îost. aţă

la distrugerea lui, după .ce multă vreme întîrziaserăîn jurul .bise-
BC

123
 4

ARTA FEUDALA N TĂRILE ROMÂNE 7.

ricii pentru. a:admira . veșmîntul: ei. minunat ! împodobit .ccu orna:

Y
mente 'bogate - şi. variate tăiate. în: piatră și ;:marmoră:;. Văzuseră

R
icoanele :din. interior, „pietate pe. pereţi şi păstrînd:.multe din însu-

RA
şirile: unei :.epoci :caracteristice;. aceea a renașterii: 'sîrbo-bizantine;
modelată. de. înrîuriri' venețiene și. de, tradiția Țării Româneşti.
_ Panouri! pictate, 'fragmente. din: impunătorul.:decor al : monu-

LIB
mentului, sînt expuse: în: Muzeul: de artă ial R.S.R... din! Bucureşti.
Cîteva au: ajuns. în. :colecţii; din. Paris, datorită: artiştilor francezi
restăuratori, Charles Leconte: du, Noiiy și. Andre “Leconte. du; Noiiy.

TY
a _Fragmentele de: pictură “murală: din -Muzeuli de artă. aliRSER.
din “București, sînt 'destăcute - din. decorul zonei: inferioare a. pereţi-

SI
lor.68. Figurile; proporționate cu. dimensiunile: interiorului Şi: „seu
pe: care-l : ocupau; sînt. superioare. proporţiilor normale:i. Înalte;

R
veșminte ” 'şi atitudini: “dei paradă, „pozează“. potrivit. tradiţiei: Lise:
VE
riceşti: 'bizantine,. cu maiestate ori+ cu: graţie. Cîteva ':sînt însufleţite
de mișcare. Picturile murale — - executate. de meșterii domnitorilor
Neagoe. Basarab. şi. Radu. de la: Afumaţi, strălucitoare. şi :entuziast
NI

admirate. 'de- contemporani și de cei: ce. le-au ..văzut. către mijlocul

secolului: ăl. XVII-lea, oriimai. târziu —:au« fost: restaurate. de ..mai
LU

multe. ori, Documentar. atestată :este:lucrarea de restaurare săvirşită

din. inițiativa . și':în: timpul. episcopului. Iosif. 1:al: Argeșului (1793—
A

1819). Operația s-a 'terminat la:25 “octombrie 1804. Grigore Tocilescu

notează .inscripția următoare. :,,Zugrăveala. acestei” sfinte :biserici pe
TR

unde. căzuse din străbaterea ploilor prin'zid:de cînd a: fost:acoperișul

stricat, s-a -prefăcut; de iznoavă: iiarpre- unde era. numai frecâtă s-au
EN

spălat! prenoindu-se.. cu: vopsele peste tot” „Prin „osirdia „smeritului

episcop Kir Iosif. 64 ni ea ii ri
"Analiza decorului va îngădui precizări. | Da
/C

“:Dini compoziţia Deisis, a fost despărțit portretul lui Hristos. mare

preot. B: îrităţişat din. faţă .stînd :pe un tron! de 'aur :cu: spătar:scund
SI

împodobit cu: bastonaşe. Înveşmîntat în saccos verde-albastru,; modelat

cu dungi. de aur, are.stihar: cărămiziu: vălurat cuajutorul unor pete
IA

lungi umbrite: în acelaşi ton. (Un orar. de. aur. cu pietre roşii şi verzi
se :încrucişează pe piept. şi; a doua oară, pe spate). Omoforul. alb,
U

format: cu:dungi verzi luminoase. e împodobit cu cruci:mari albastre-

verzi. Iisuş ţine Evanghelia .deschisă:ipe genunchiul: stîng.i Citim: pe
BC

124
 PICTURILE DIN: BISERICILE: DE PIATRĂ

ea, cuvintele: înslavona bisericească) „Veniţi ? binecuvîntaţii- tatălui

RY
meu ...“«. Mina dreaptă care binecuvîntează are degete lungiși: sub-
țiri:: Mitra e de;aur, de formă grecească și împodobiţă. cu pietre:roșii

RA
şi, albăstrii., „Capul este. înconjurat de.nimb de.aur.. O; inscripţie slavă
pictată în alb: cuprinde vorbele, „Rege al regilor:și: domn al: domnilor
şi mare preot. Ochii apropiaţi au privire directă și:severă; figura. e

LIB
ovală, îruntea înaltă;, picioarele sînt încălțate cu: sandale: aurite.:
4 “Sfînta Fecioară:Maria (pe.panou separat) a făcut .par te-din Deiăis:
E înveşmîntată într-o tunică: albastru-vînăt,; modelată în ton pe'ton.cu

ITY
ajutorul unor dungi: grupate în-unghi ascuţit. Acestea subliniază ele:
ganţa silueteiși poza .figurii.; Maforionul de 'lînă, 2 de culoare .ro-
şie, caldă, — tivit cu aur, 'e: împodobit cu cruci +și iflori de crin.

RS
Dungile. de -culoare: modelează tunica cea “lungă 'numai : în “sensul
. formei și' anume:pentru a. pune în valoare 'desenul- picioarelor, “Ace-
VE
laşi sistem este folosit și în. sugerarea trupului. cu':ajutorul: veșmîn-
tului. Părul: e “umbrit şi “pictat. întunecat: în brun-roşu. “Urechile
sînt mici, faţa :'ovală, fruntea! pe-- jumătate: ascunsă! de umbră: ne-
NI

permeabilă. Nasul, curmat la: legătura cu' fruntea, -e- drept: Şi: cu pe-
LU

reţii subțiri.: Obrajii, fruntea, bărbia “sînt -pictăte în zemuri: de

cru-galben! ușor” 'vozat' pe “alocuri. “Tonuri trandăfiri, umbrite, for
mează gitul — dedesubtul ' bărbiei: dedesubtul': 'buzii” inferioare —
A

și! pleoapels. Ochii! sînt' lungi, migdalaţi;: globii, în "relief, încadraţi

TR

de: pleoape marcate: Privirea e surizătoare şi visătoare:“ Miinile : au

degete lungi” și subțiri; "sînt: pictate însă fără viaţă.” Pe 'rotulusul
Fecioarei ' “Maria. citim. în slava” bisericească, cuvintele: | „Primește
EN

doamne şi dăruieşte mamei tale..." i i

„ Cea de-a treia, îigură din Deisis, „despărțită şi ea, “din ansărablu,
/C

este aceea a lui Ioan Botezătorul. “Trupul se sprijină pe piciorul sting

şi e întors Ușor. către dreapta. Draperia, țesătură de păr de cămilă, nu
înveleşte trupul, nici nu-l sugerează,
ci îl-formează, Bustul, mai puţin
SI

studiat 'alături
de braţe şi de miini pictate 'fără caracter, pune. în lu-
IA

mină expresia. lipsită.de energie a figurii, lungă și suptă, cu git lung

şi nasul încovoiat. Se simte mai multă viaţăîn picioare decît în ochii
U

mari. deschişi, și în trăsăturile feţii.. La fel' sînt 'și aripile, apendice

lipsit.de mișcare .și fior. Inscripţia slavă, pictată: în: negru pe rotu-
BC

- 125
 ARTA FEUDALĂ ÎN “ȚĂRILE "ROMÂNE +

lus,: cuprinde: cuvintălet „Ascultă mă, “ascultă: pe “cel'ce'te-a botezat

Y
A priveşte-mă e Di Petrii out ocara

R
;: Sfînta Ana, purtînd pe Fecioara Maria: pe! braţul arept Şi. figurată

RA
în . picidare; înfăţişează - o lucrare :de stil. "Înveșmâîntată- “într-o “lungă
tunică cărămizie 'şi în riaforion” albastru, mama. Mariei e pictată: VUȘOr
întoarsă. către. stînga. Şi se sprijină
pe piciorul drept. Fecioara Maria,

LIB
în tunică; albastră și 'maforion'roșu „grenat“, are părul învelit de un
văl: albăstrui,. în :același ton.ca: tunica. -Pe: braţul mamei ;sale, pare
o:statuetă.. Expresia chipului şi:. mîinile. o. arată. de vîrstă--matură.

TY
Obrajii. Anei și Mariei sînt pictaţi într-un ton verzui-închis cu lumini
trandafirii. O, dungă+de umbră. în,ton pe. ton: modelează. faţa şi: băr-
bia. Trăsături de :aceeași. culoare : precizează . liniile : nasului. : Globii

SI
ochilor sînt. prinşi în-pleoape colorate în. bistru. Gitul;e, în: amândouă

R
figurile. în trunchi, de. con. și : format. prin dungi:de umbră în ton
pe:iton iar. draperiile: modelate cu..ajutorul tonurilor de umbră și -al
VE
unor dungi paralele. Elisabeta ; purtînd.:pe ; Ioan Botezătorul:pe : bra=
țul: stîng.,e în tunică» lungă ver zuie; modelată cu dungi: albe,. verzi
NI

sau cafenii închise. - Matorionul, cărămiziu, e; „pictat în ton. :pe-;ton;

Se remarcă preocuparea de, stil, și-aceea de;a marca: “mișcările şi ar-
LU

monia «trupului. ; Interesantă, „execuţia, „draperiei, după, un model - în

genul acelora zise, „uscate“ şi formate pe manechin, î.en
Sfinţii militari „Eustaţie: Plachidul, Procopie, Dimitrie, Gheorghe,
A

Agapie: şi patru alţii sînt înfățișaţi din faţă, ori cu, capul întors, Tru;
TR

purile sînt lipsite. de. „nâişcare, expresiile. manierate ŞI, dulcege, Stin-
ţii „pozează“ şi 'sînţ lipsiţi de monundentalitaţe, “Nu descoperim, nici
EN

0 relaţie ' cu stilul secolului al XVI-lea. în același. tel, ȘE, înfățișează, şi

arhanghelul Mihail.
Chipurile lui Neagoe! Voievod; “Despina: 'Doarană cu copiii lor,
/C

Marin Voievod, Petru: Voievod; "Ruxandra. Doarania: şi Ion Radu: Voie-

vod. reprezintă portrete! oficiala“, figuri fără mișcare” şi fără expre-
„siej interesează: ca "documente? 'pentrii istoria costumelor. La fel/se
SI

prezintă: şi portretele sfinţilor! Iacov. Persul și Teodor. Tiron. Chipurile

IA

Sfintei Ana purtînd ipe. Maria'"şi Sfinta Elisabeta purtîndipe Ioan

Botezătorul:relevă,:în schimb, concepţia: și. trăsăturile :picturii'monu-
+ mentale. din secolul :al: XVI-lea. Deisis și. o parte” din sfinţii militari
U

reprezintă, la rîndul lor,-restatirări: de la :sfîrșitul secolului al: XVII

BC

126
 PICTURILE DIN:BISERICILE DE. PIATRĂ

lea. Celelalte figuri: sînt. din: secolul al XVIII şi de.la începutul .seco-

RY
lului: al: XIX-lea. Piatră de: mormînt a unui zugrav, fiul: popii Radu
din Rășinari, de. care am amintit. mai sus, împreună -cu' date iculese

RA
în mănăstirea Cernica 'de lîngă: București, arată pe meșterii:şi: epocă
restaurării decorului pictat al mănăstirii.65 A ie
„Icoane, din Muzeul de.artă al R.S.R; din Bucureşti, provenite din

LIB
moștenirea Doamnei: Despina : soţia lui. Neagoe Basarab atestă, stilul
epocii. și. sînt, de. valoare superioară. Ne pot:ajutasă ne facem o idee
mai exactă şi, :de picturile, murale ale: mănăstirii. de la Argeș.; ri

ITY
„. i e iii Moe 3 ze a 3 i Ă PR , î pepe d
Ii Îi pg e ! : Oi Dare t. €

Paraclisul Naşterii Maicii Dormnului din Ostrovul. Călimiineş-

RS
de domnitorul Neagoe Basarab, în 1522; a: fost. restaurat în 1752,
Picturile, în mare parte nerefăcute, sînt acoperite de repictări ușoare.
În. „cupolă, Pantocratorul (bust), în tunică,roșie și mantie de aur; ţine
VE
în miîini o;carte. închisă. şi binecuvintează. La baza cilindrului se văd,
simbolurile Şi. portretele evangheliștilor. în absida de răsărit, “Feciora
NI

Maria, pe 'poltă, în tunică albastră şi mantie roşie tronează. cu: Iisus pe

genunchi; doi arhangheli cu ripide ii se închină. Pe peretele. hemiciclu-
LU

lui, o. temă din Vechiul, "Testament, (Jertfa lui Abel) e: pictată în. ace-
eași. zonă. cu episcopii, Vasile. cel Mare, Toan Gură-de-Aur (de o parte
și de. altă. ă “ferestrei, de răsărit), Atanaşie. și. Chiril. La Proscomidie,
A

peretele de "iazănoapte :a firidei este decorăti. cu. Pictă (Măria. susţine

TR

pe Iisus, pictat în picioare în sarcoiag şi avînd crucea la spate). În

nâos,; Schimbarea la. față, Coborîreai-la' iâă, :Dreptul judecător: (isus
EN

episcop)! și sfinţi militari decorează peretele. La: apus, vedem 'tenie

din:patimi (lisus pe cruce), arhangheli, sfinţi: doctori :fără 'de'arginţi
și sfinţii împărați Constantin şi Elena: Oiinscripţie românească (dea-
/C

'supra:ușii la: apus, pe fața: de răsărit. a.peretelui)-lămureşte că „pa-

răclisul înălţatde, Neagoe:şi Despina: Doamna;irămînînd: nezugrăvit,
s-a zugrăvit la::1730.şi: s-a'restaurat. la, 1950; Inscripţia e de dată: re-.
SI

centă și nu:poate hotări adevărul... : sc pri i bnr

IA

i» iÎn' cadrul ușii, spr&rpronaoă, împărtășireă. Mariei Egipteanca- de

Siîntul. Zosima; e pictată alături : de: cei. trei: Cuconi în cuptorul: de
foc;.iar pe boltă-portretul. Fecioarei Maria:și:al lui Joan Botezătorul;
U

iar pe pereţi teme din acatistul Buneivestiri. Ilustraţia 'acestuia:.se

BC

127
 ARTA A FEUDALA "ÎN PARILE ROMÂNE IE

„continuă: pe peretele de răsărit (faţa: de apus), unde: 'apar! Deisis, Fe-

Y
cioara Maria: pe tron: și: portrete de sfinți şi: 'sfinte. Tot aci sînt. zugră-

R
vite. și potrtele. ctitorilor. La exterior, deasupra: ușii 'de' intrate, s-a
ilustrat; riâșterea Fecioarei Maria: Citir 3îna cirilice Şi: datele” i

RA
303H și 9A . . la Prmoee aie =
: Paraclisul 'din” Ostrovul Căivhăheștilor «a făcuit parte. din! 'cuprin-

LIB
sul! în“care'a trăit retrasă: 'doămna Miliţa Despina, soţia lui :Neagoe
Basarab. “Luxosi împodobit“ și cu multă: artă, a pierdut podoabele: lui
de mare preţ. :Două din' acestea; pictate pe lemn, Plîngerea: Doinnului

TY
şi icoana Sfinţilor Simion şi Sava, arhiepiscopul Serbiei din secolul al
XIII-lea, sînt păstrate” în Muzeul: de 'Artă ali R.S. R. din "București,
Intăţişeată. opere -de artă 'de'deosebită valoare! şi ne ajută să, price-

SI
peri strălucirea i monurientuliii iîn! veacul: al XVI-eă, d ir o ua
2 rioterar
.

e oi DOE e
R
Dra or Eta
.
-.. - 1 - de
SĂ
Iad

1 Bisânica cimitirului din Stănești (aleea)

VE
— "biserica Buzeştilor
— 'se' “așază printre 'cele mai importante din” Muntenia: La: origină,
a “slujit drept paraclişi de familie, O riul aîn slava, „bisericească,
NI

Dome
LU

armaș. Giura' 1ogofătul. şi soția! sa Tila”ceea alrezicliti6 a în 1537, în

timpul 'domnitorulizi Radu al VII-lea (1535-1545) =— - Inscripţia” Vor=
beşte, de rezidirea monurientului, înî 1537, din temelie, Studiul pictu-
A

rilor îngăduia, îndoieli, AA SE i

TR

LD ia oa DE Dic Ci 1 -- Esi
+ Arhitectura prezintă particularităţi, interesanţe: două. galerii la
terale se. văd în coasta navei. la miazăzi. Boltite ;cilindric, au: fiecare
EN

patru. deschizături Şi: arcuri cintrate. sprijinite: pe stilpi poligonali;

Asemenea galerii ne: întâmpină. în::Ţara. "Românească; la biserica"din
/C

Bălteni, datată din; secolul.ral; XVII-lea. Între :cele.. dintii şi acestea.

sînt însă deosebiri, fiindcă- galeriile: din Stănești: Hu comunică 'cubi:
sericași sînt destinate să! 'adăpostească morminte.: 'Exonartexul; dla.
SI

rîndul lui, datează dintr-o epocă posterioară, Pe peretele: de' răsărit;

citim, anul: 1537. Socotim, “judecînd după: amănuntele construcției şi
IA

„după decorul. pictural; că: meșterii! logofătului: Giura n-au reconstruit

„. biserica: banului Mogoş, ci:numai au restaurât-o;; Iar aceasta păstrează
U

” fragmente dintr-un decor din'secolul al XV-lea, > 1. îi: e nt

BC

128
 - PICTURILE DIN ' BISERICILE DE PIATRĂ

: Decorul. 'cupolei 'e icaracterizat prin: prezența: hetimasiei și :a

RY
Sfinti năframe“ (mandylion), note bizantine: pe-câre le aflăm şi la
Peribleptos din Mistra. Evanghelistul Matei are lîngă el: alegoria

RA
inspiraţiei: (în locul îngerilor) potrivit.-unei vechi :trădiţii “bizantine.
În 'absida'-de' răsărit, Fecioara. Maria: orantă (bust). împodobește bolta.
_ În'slavonă bisericească e scris cuvîntul. „întruparea“. Jur-împrejur. o

LIB
„a doua :înscripție dă:axionul liturgic mai cinstită decît heruvimii. _
neasămai mai slăvită decît serafimii ai născut pe Dune
tul: „.*. Tenia, care 'evocă-decoruri'din secolul ai VI-lea, e pictată

ITY
în acestt10c în monumente bulgare din veacul XV: şi XVI (la Bobăsevo
şi Popanovo).:Treimea,; în 'centrul arcului “triumfal, 'e'.incadratţă: de
portretele proorocului' Zaharia şi Sfinţilor Ioan -Damaschinul: şi Nico=

RS
lae episcop; Ghedeon, “Teofan 'şi 'Sava. Aflăm! exemplul model: în:
biserica. Peribleptos din'-Mistra.: La! proscomidie, s-a pictat: Pietă' şi
VE
Vedenia lui Petru din Alexandria, cu chipul lui Arie. Acesta dir ur-.
mă lămureșşte tema şi cuvintele poemului. din care. este inspirată. În -
diaconicon, vedem pe lisus dormind, temă: rară în, Țările: Româneşti
NI

(Arbore şi. Cetăţuia, în - Moldova). :Oirdinea'. iconografică: în navă cu-

prinde praznicele și exclude minunile lui Iisus. Portretele. donatorilor”
LU

înfăţişează chipuri vii,:pictate cu: deosebit sentiment. artisţic şi oferă

date privitoare la costumul feminin.de la sfîrşitul secolului al XV-lea
și începutul secolului al: XVI-lea 66,
A

a st pe i te ale
-: "În pronaos, boltă şi! registrul: superior : al pereţilor sint decorați
TR

cu acâtistul: Buneivestiri. Două compoziţii atrag 'luarea aminte: Aco-

perămîntul 'Fecioarai' Maria! şi Sfinţii Ioan Gură:de-Aur, .'Vasile cel
EN

Mare şi Grigore:din Nazianz în: faţa'lui 'Hristos.: O'a'treiă compoziţie

este inspirată din a doua. parte a:lui Samuil-și din psâlmul pocăinţei.
* Xlustrează căinţa lui: David şi: cuprinde portretul proorocului Nathan,
/C

Prezenţa acestor două .din urmă teme în nârtex: se explică. priri. fap-
tul că fac parte din slujba litiei:care se. oficiază în nartex;'iar portre-
SI

tele episcopilor sînt inspirate din rugăciunea închinată Fecioarei Ma-

ria şi intercesiei ei. :. i a Sai SI e aa
IA

*- Buna prezentare a picturilor, vechi de âprdapă '500 de ani; dove-

dește. calitatea lucrului. Compozițiile se inspiră din monumentele de ;
U

la--Mistra. Spaţiul este însă tratat mai neîndemînatec în-genul şi: cu

procedeele pictorilor de icoane. Desenul capetelor şi 'fizionomiile re-
BC

129
 ARTA FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE.

levă portretişti. Evangheliștii,:pe pandantivii cupolei; sînt. figuri mo-

Y
numentale, .iar portretele, acelea ale Sonatorilor. în.
î 'special,. lucrări

R
deosebite de artă. n a E
„:Ansâmblul se. caracterizează. prin imobilițate şi execuţie. de-iico-

RA
nari sau de copiști.: Prin: iconografie,: decorul: pictat; din: biserica de dă
„Anu, se. leagă; direct: ori: prin: înțermediere, de, monumentele. din

LIB
Paraclisul bolniţei. din mănăstirea: “Cozia e,
+ ctitoria. domnitoru-

TY
lui Radu al Țării 'Româneşti şi datează din :1542. Pisania arată. hra-
mul : Sfinţilor- -Petru.:-şi; Payel. şi numeşte pe mitropolitul Varlaam,
egumenul Ilarion, domnitorul: Petre (Radu-al Ţării Româneşti; Petre

SI
e. numele. lui. de boier, iar Paisie acela; de.e CNE) Decorul mural

nografie şi de artă. E Dă Te R ae IPEE

VE
„Pe 'calota cupolei, Păntoăratorului- «e vuinat, Se disting: proorosii
şi” apostolii! pictați .pe :cilindru; evangheliştii pe pandantivi, :iar' la
NI

baza cilindrului. „Sfinta: cărămidă“ și portrete de'papi: (două la răsă-

rit intacte şi două:ruinate la miazăzi) pictaţi. bust,- cu saccos, omo-
LU

forul mare și.coroana: La răsărit, în aceeaşi zonă, 's-a. ilustrat Buna-

_xvestire, 'iar: la : miazăzi : Tronul hetimasiei. - În ' absida :de-răsărit,: pe
boltă, Sfînta Maria cu lisus pe genunchi! tronează între doi: arhan-
A

_gheli, figuraţi. în:picioare. și închinîndu-se;lui lisus. Pe; peretele he-

TR

miciclului, în „primul: -registru..e pictată . împărtășirea ; Apostolilor, cu

Iisus, figurat de. două ori la-stînga'și dreaptă: altarului “(cu :discul: Și
EN

steaua) şi înveşșmîntat. ca. episcop : (cu :saccos::şi' omoforul. mare). În-

scripţia.e în- slava bisericească: În; al .doilea. registru, lisus e pe disc
acoperit : de,stea;.:doi: îngeri: i.:se închină ila: stînga: şi “alţii..doi: la
/C

dreapta (cu ripide în--miini).. În;al:treilea registru, de la miazăzi: la

răsărit şi miazănoapte, sînt. zugrăviți în: picioare Sfinţii. Laurenţiu
diacon. şi episcopii :Grigore. din. Nazianz, “Vasile :cel Mare (a dreapta
SI

ferestrei de răsărit), Ion Gură-de-Aur, Chiril al Alaxendriei; și .Ște-

IA

fan . arhidiacon. Chiril .și Vasile cel. Mare';poartă .polistavrii; . Ioan

- Gură- de-Aur. şi Grigore: din Nazianz. par.a fi înveșmîntaţi în :saccos.
Au “toţi omotorul mare. Pe. rotuli. din mîinile lui Chiril şi:Ioan Gură-
U

de-Aur_ nu :e..scris nimic; pe acei :ai lui Vasile -cel.:Mare și. Grigore
BC

130
 PICTURILE DIN BISERICILE: DE. PIATRĂ

âu'rămaş.urme de'inscripţii greu 'de descifrat. În cadrul ferestrei. de

RY
la: răsărit. sînt pictaţi arhanghelii: Gudiil şi ... (2), cu aripile strinse
şi purtînd'ripide pe care citim cuvîntul „agios“. Fereastrade miază-

RA
noapte-e decorată cu portretele Sfinţilor: Nichita:şi Platon, iar cea de
miazăzi cu acelea ale Sfinţilor Andronic şi Tarachos. Platon ţine: în
miînă crucea de martir; Andronic şi Nichita sînt.cu săbiile în teacă,

LIB
iar Tarachos face-un gest 'de îndepărtare a cuiva...În: bolta absidei
de răsărit, spre. tîmplă, vedem Pliîngerea domnului..(la miazănoapte)
şi Înălţarea (la miazăzi). În. firida proscomidiei,. lisus «e :pictat în

ITY
picioare în: mormîntul lui, avînd crucea: în spate:: În firida diaconi-
conului e portretul Sfîntului Nicolae bust. Timpla nu-i de epocă.
“În navă, bolta absidei laterale de miazăzi e decorată .cu Cina

RS
cea” de taină. În primele două. registre ale : peretelui se. văd : praz-
nicele (Tăierea împrejur, Botezul, :Necredinţa lui Toma şi Coborîrea
VE
la iad). În âl treilea registru apar Sfinţii Dimitrie, Teodor Stratilat,
Pantelimon, Nestor, “Procop ie în picioare cu crucea de
şi Mercurie,
mucenici în: mîini. În absida laterală.de miazănoapte, bolta este de-
NI

corată cu Rusaliile. În primele două registre ale peretelui sînt zu-

grăvite Bunavestire, Naşterea lui Iisus, Iisus:pe cruce, Coborirea de
LU

pe cruce; iar în al treilea registru, înfăţişaţi în picioare Sfinţii Mina,

“Teodor Tiron, Iacob Persul, şi Gheorghe.. Către: ușile bisericii, la 'lo-
cul unde “se; pictează de obicei chipurile. arhanghelilor. Mihail și
A

Gavril, 'îl vedem pe Sfîntul Eustaţie la miazănoapte şi Sfintul Vach

TR

la miazăzi; pe peretele de apus (faţade răsărit), în timpanul mare

_de:la- partea: superioară, urme din Schimbarea la faţă. În. al doilea
EN

registru sînt ilustrate două' “teme. care. nu se pot citi din pricina
ruinei. în al treilea registru'e Adormirea Mariei, iar, în' al “patrulea,
portretele -lui. Ioan Petre. Voievod : (stînga.:uşii de intrare); Marcu
/C

Voievod şi Ruxanda, la, dreapta. uşii. În: cadrul ferestrei de miază-

noapte 'a-pronaosului sînt zugrăviți. Sfinţii. Teodosie şi Lup; iarîn
acel -al ferestrei de miazăzi, Sfinţii Andrea. (sic), Stratilat, Metodie
SI

ŞI Patraschi: (sic). Decorul: arcului cel.: mare de. la apus nu ! se poate

IA

citi Ri: a a a: i,
| în tindă, decorul. bolţii s-a distrus. cu.tencuială cu tot, pe per e-
U

tele de. răsărit (faţa de apus);:acela al celor două 'registre: superioare

e.ruinat; În cel de-al treilea și al'patrulea, e ilustrat acatistul Bunei-
BC

ge | 131
 ARTA FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE.” Ă

vestiri. Într-al.; cincilea; registru, Sfinta “Treime :la: Mamvri se..află

Y
deasupra. ușii de intrare, 'încadrată:;de: portretul . Apostolului : Petru,

R
cu: chivotul. bisericii în. mină, şi: de. acel: al lui Pavel:cui-o: „carte :îni-
chisă în::mîna. dreaptă; în:ial mul. registru: Sfintul: Pahomie: ŞI în=

RA
gerul. ea
ga
a at ag ia
ele de miazănoapte” au rămas. trei. icoane: “murale: din

LIB
patirile. lui Ioan. Botezătorul,un . serafim -și : portretul lui . Stroe;
maăre spătar; la miazăzi predica:luii Ioan la:Iordan, întîlnirea: acestuia
cu Iisus și Botezul lui lisus de către Ioan.::Pe ultimul registru, un

TY
seratim. (Şesta Krila), Maxim':Mărturisitorul ! şi: un'-al doilea serafim
cu ripide. În'cadrele celor: două : ferestre::de la. miazăzi, vedem .chi-

SI
purile:: sfinţilor - Marcu, Petre . 'Atonschi, 'Ioâsaf. şi «Arsenie; iar în
cadrul. ferestrelor.. de la: iniazănoapte, pe Pavel ,din::Teba,. Onofrei,

R
Sava.cel. 'sfințit şi” Ştefan. cel::Nou. Fereastra ..de::apus; e împodobită
cu:chipurile! sfinţilor 'căliigări; Antonie. cel :Mare şi Eftimie; în: glăful
VE
„uşii de întrare, 'lisus.„înger!al marelui. sfat“; În tindă, la apus, sînt
pictaţi Mircea cel :Bătrin''și: fiul 'său. Mihâi: iar în îiridiţel. din: :pere-
NI

tele de răsărit, sfinţii -Patapie (şi. 29) ii a

“Picturile murale: din paraclisul. Bolniţei ds la. Cozia. sînt: deose-
LU

. bit. de. interesante fiindcă 'înfăţişează 'un ansamblu. din ':secolul 'al
“ XVI-lea; unicul“ din! Țara Românească păstrat: aproape 'în. întregime
și: consolidat în 1972 de restaurarea savantă-a pictorului.C.:Blendea.
A

Programul iconografic prezintă, lâ: rîndul lui, elemente rare::Lâ'baza

TR

cupolei au 'fost pictaţi .opt papi! şi: anume. la.locul:unde în: arta: de
tradiţie -bizantină aflăm: numai. episcopi,: sfinţi părinţi. ai: bisericii
EN

răsăritene. I-am întîlnit pe. cei dintii. în” mănăstirea “Snagovului; îi

voim! regăsi. în' biserică: din Brădeștii-Bătrîni : şi: mănăstirea Dintr-un
lemn (în Oltenia).: Am: notat: prezenţa: lor: pe bolta! nacsului:;și: în
/C

exemple: transilvănene. 'În: absida ''de răsărit, programul: urmează :de

aproape: şi” ilustrează. canonul liturgic. Pe:peretele' hemiciclului: aflăm
SI

portretele” a patru mucenici; fapt. care aminteşte: arta” paleocreştină

Şi::vremea cînd:. -mucenicii:' ocupau! întreg. peretele : hemiciclului . şi,
IA

deseori, „şi bolta (Santa Maria “Antica, San Sabbas şi Sant'Agnese

din: Roma). : Alegerea - “miucenicilor. este “de: asemenea . “interesantă.
U

Sfinţii “Platon, Nichita;: 'Tarachos şi Andronic. fac, în 'adevăr,; parte

dintr-un ciclu; Platon :e serbat în:ziua -de.18. noiembrie, puţin: înain=
BC
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

RY
tea Intrării în biserică a .Fecioarei Maria, Sfinţii: Prob, Tarachos şi
Andronic, îşi aveau aniversarea în „aceeaşi zi.cu Cosma.:din Maiuma,
autorul „unui: imn închinat 'Fecioărei Maria.: Mucenicii :se leagă: de

RA
liturghie.» Sînt. înscrişi::pe diptice. și: li. se. citesc:.numele:în -timpul
canonului îni apus,:după! epicleză în răsărit. Dipticele.. (pomelnicele)

LIB
numeau, în adevăr, pe. Siînta Maria, apostolii, Ioan. Botezătorul,
papii: şi. episcopii decedați, mucenicii.. Sînt. apoi.:pictate. portretele
părinţilor. -Fecioarei -Maria. în-: zona Sfinţilor episcopi, cum. apar și
în.> biserica Pantanassa.de la Mistra... .+:. .-:. e ta

ITY
“ Decorul pictat al bolniţei. trebuie apropiat: de. acela. al. bisericii
mari de; la: Cozia, fiindcă: este: dominat. de teme: privitoare 'la Fe=
cioara Maria. Faptul se va. înscrie :în; tradiţia. Munteniei „(biserica

RS
Doamnei. din Bucureşti, la sfîrşitul veacului al.XII-lea). îsi.
- Portretele donatorilor. rețin :atenţia;:. cercetătorului. “în acola' al
VE
lui Petru Voievod cu chivotul bisericii în miini,.un înger în zbor
îi atinge :coroana.. Mai. sus în,dreapta, pe perete, ; Hristos,:
cu sulul
legii- în mînă, binecuvintează. pe:domnitor.. Alt înger așază coroana
NI

pe capul, principelul Marcu, În- tindă, alături de. Mircea Voievod şi

LU

Mihai Voievod, „vedem pe: boierul Stroe, care. a îngrijit, de lucrările

Și : decorul. bisericii. “Notăm . aceasta fiindcă. inaugurează figurarea
chipurilor de artişti. n az: |
A

| Din „punct de vedere al artei șşi. execuţiei, picturile din bolniţă

Coziei: sînt în valoare inegală. Programul, am arătat, a. fost compus
TR

cu grijă și inspirat din ansambluri, bogate; fragmentele, luate din

acestea ' au fost legate Și înfățișate cu înțeles. -Corapoziţiile” dovedesc,
EN

cu: 'deosebire pe peretele hemiciclului, simţ, de monumentalitate, în-

suşire, pe 'care' o descoperim. în temele Patimilor ” ȘI, în portrete de
apostoli. Da ia tati iii
/C

| “Ansamblul trădează uneori.grabă și lucrul: a mai multor meș-

teri; “de aci !“inegalităţi, 'de execuţie: şi contradicții: de stiluri. “Portre-
SI

tele: lui: Mircea: şi: fiului său Mihail sînt copii după cele din biserica
mâre din: Cozia; iar. altele zugrăvite după: şabloane, în 'Jinie' gene=
IA

rală,- se cuvine :să relevăm însă valoarea - Qocumentară a picturilor

de care ne-am ocupat, fiindcă “ne: “ajută să întregim un program
U

careva fi.acela al picturii murale din” numeroase monumente - ale

68 see
BC

Țării Româneşti.

133
 ARTA: FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE “!

- Mănăstirea : Valea? (judeţul ; :Argeș) ' se. inaldar: lîngă satul i:

Y
feşti pe. drumul care vine 'de la: Piteşti. A :fost: zidită „din porunca

R
şi: cheltuiala. :lui Radu. Vodă :Paisie,: fiul ::lui Vlad: Călugărul, la

RA
anul 1534“; Inscripţia, zugrăvită în. naos, lămureşte că decerul: ns-a
zugrăvit a două:oară(în.'1846*: (în vremea; lui! Bibescu Vodă); ii:
În pridvor. e pictură 'din :1797; în. pronaos,. zugrăveli din. 1746,

LIB
iar. în. naos 'şi absida: de răsărit. trei straturi suprapuse: cel mai nou
din..1846, cel de-a] doilea din 1746, iar cel mai. -vechi din “vremea lui
Mircea Ciobanul (1548)“.. „Pe Peretele. de miazăzi :al. “pridvorului,

TY
între : alte. subiecte religioase, într-un: medalion pelicanul îşi sfișie
pieptul :pentru puii :numeroși : care-i. stau.. în. faţă“. Între. alte :me:
dalioane, sînt zodiile, furnica.'ice::se-: zbate în apă: şi scapă graţie

SI
frunzei trimise de-o -porumbiţă .și furnica care „salvează porumbelul
ințepind îîn mînă pe: vinătorul care
€
R
îl ochise.. Sie ti
VE
| Biserica. domnească: din irgoviştei a.: fost înălțată. de doimni-
i torul Petru Cercel în:anul:1583. Restaurată. de Constantin Brînco-
NI

„ veanu în :1698,: păstrează; picturi: murale interesante.- “Repictări,- cu

loare pesta: culoare, au alterat decorul original, iar restauratori: din
LU

secolul al XVII-lea'au înlocuit cîteva. compoziţii: ruinate prin: acelea

pe care le vedem astăzi. Iconografia secolului al XVI-lea este, însă
A

aproape! "peste tot, ușor de descoperit. Repictările au alterat numai

TR

armonia tonală şi desenul or iginal. A

În cupolă. notăm. patru note caracteristice: Fecioara. Maria fi-
gurată printre, prooroci, Iisus . în Zona 'apostorilor, liturghia înge- -
EN

rească și episcopii. în 'cele două. din” “urnă „registre, Ordinea repro-

duce tradiţia din biserica "Peribleptos (Mistra), Athos, (Diochiariu,
/C

Cutlumuș,, Xenofon, -Chilandar); şi. Poganovo. (Bulgaria).. În absida

de răsărit, 'Preimea -pe boltă, „Cei. Vechi-de zile ține globul pămîn-
tului, amănunt. datorit . :unei . restaurări. din secolul: al XIX-lea); pe
SI

peretele: hemiciclului, acatistul Buneivestiri, cortul” măr turiei și Îm-

IA

părtăşirea „Apostolilor. „Repictări „au... întrodus. turburări în zona.a

treia, . „unde.; ;din' cortul mărturiei. se disting şase. regi, purtători de
amtore . de: aur; lipsesc Moise;: iAron. şi. altarul. În firida proscomidiei
U

au fost pictate patru teme din Patimi: Pilat spălîndu-se -pe' mini,
BC

134
 PICTURILE DIN. BISERICILE DE PIATRĂ

Drumul crucii, Răstignirea:şi Pietă. Dedesubtul acestei:.din urmă

RY
teme citim numele. pictorilor — Constantin, Ioan, Ioachim, Ștefan:—
și o dată de la sfîrșitul :secolului al. XVII-lea. Pe: peretele. absidei,

RA
deasupra firidei, e Vedenia lui Petru.;din Alexandria:'cu inscripţie
în;limba greacă. “Temele „din -Patimi amintesc tradiţia. bizantino-sir-
bească- din bisericile. Negoricino, „Mateic şi, Marco. În aceșțea, -Pati-

LIB
mile. pictăte în îriză. împodobese, o.zonă. care, face, înconjurul pere-
(ilor, pe în
tip
Wri fai dia
ta
nt
ae ; DT aa

Anexele absidei de răsărit sînt decorate, la rîndul, lor „în: chip

ITY
interesant: la proscomidie, pregătirea: judecății, teme. din "patimile
mucenicilor şi portrete de.episcopi;-pe pereţii. diaconiconului,. proo-
roci,- teme; din . Vechiul ; Testament..șşi- chipuri :/de. Sfinţi episcopi.

RS
Proorocii: sînt pictaţi şi. în biserica domnească :de la .Argeș,. iar, te-
mele: din Vechiul: Testament.se. văd la. Lijutibrod:în Bulgaria. şi . în
VE
catoliconul Lavrei de, la Athos. Pregătirea Judecăţii din urmă trebuie
apropiată de 'mitropolia de la-Mistra:şi:de:Neredici.i „i:
NI

:“Decorul. naosului! amintește 'pe biserica domnească de la Ai-geş

şii - Smagovul, iar ordinea temelor şi alegerea lor:ne duc în bisericile
LU

Sfînta: Sofia şi Peribleptos. La Tîrgovişte; s-a. zugrăvit, măcelul copii-

lor; temă rară în. Țara: Românească, dar obișnuită la: Athos.
'- Subiectele“ compozițiilor -de :pe baluătrada tribunei “de la apus
A

trebuie să! oprească -luarea aminte: a :cercetătorilor.: Această tribună

TR

era ocupată, se ştie, la! Bizanţ, 'de: membrii : familiei: domnitoare:

asistau la; liturghie : şi .erau'= împărtăşiţi.i: Temele care : decorează
aceâstă- tribună la : Tîrgovişte; “se : disting: :greu; 'se -. deosebeşte însă
EN

limpede înmulţirea piîinilor, „figură“ a euharistiei și jertfa:lui Avram.

+. Din punet de vedere artistic,. picturile: din biserica domnească
/C

'se împart în două categorii. Cea. dintii::cuprinde decorul cupolei,

absidei de. răsărit şi;:navei. ' Alterat de repictări sau. de .restaurări,
păstrează elemente stil:şi: figuri care nu: sînt lipsite de însuşiri. Cea
SI

de-a doua categorie: cuprinde. picturile din. nartex şi' exonartex,. ca-
IA

racteristice :secolului::al: XVII-lea..:În nartex,:se! disting, refăcute,

portretele 'lui Constantin: Brîncoveanu,; Neagoe Basarab, Matei Basa-
rab, Mihai "Viteazul, . Şerban Voievod, Constantin: Şerban, Serban
U

Cantacuzino, Mihnea. Voievod și Petru Cercel... : E RI

BC

135
 ARTA FEUDALĂ ÎN. ȚĂRILE ROMÂNE

_ PR e a ae mu rc , 5 m A p-
„: Din. cuprinsul mănăstirii Căluiu (1594-—1834) n-a''rămas 'în 'pi-

Y
cioare. decît: biserica;al cărei decor-- pictat înfăţişează! reveniri “cu

R
loare “peste” “culoare, din 1834.„ Toonogralia !originală: şi” stilul s-au

RA
păstrat însă în liniile lor. mari. De pa Taia
-"Terhele * reproduc, “în genere, picturile “din! biserica” domnească
din: Tîrgovişte. 'Le disting: părticularități importante. În cupolă, -Pan-

LIB
tocratorul ţine 'evangheliă' închisă și binecuvintează. O inscripție: în
slava bisericească cuprinde cuvintele: „Domnul în cer pe tron dâim-
nește: în, împărăţia să“; pe .cilindru:nu: apare Fecioara Maria... În li-

TY
turghia: îngerească, altarul :e pictat la răsărit; 23: de îngeri: formează
cortegiul;în absida:de:răsărit,:de; o.parte-şi de:alta.a Fecioarei: Maria

SI
.:cu: Iisus în: .brâţe, : Moise: şi ' Avram.::Pe- păâretele: hemiciclului; cortul
mărturiei: e. încadrat de:patru:.teme din Pentţicostar: necredinţailui

R
Toma; lisus:şi sâmariteanca,; lisus.şi Maria::Magdalena:și mironosi=
VE
ţele la mormînt. Împărtăşirea : Apostolilor, pictaţi, între :aceste: două
din urmă teme, prezintă un'detaliu: realist. exagerat :-(luda: cu: gura
arsă; de împărtăşanie), Pe. care. îl. aflăm .des.în “Țara Românească i și
NI

niciodată în Moldova..! ;,.... atzi

EI - cai za paie fag
dul ma? a
LU

"un. naos,: ininunilet. sînt: pictate în zona: superioară, iăr: Pati:

mile în..:cea. inferioară. În-:genere,
: compoziţiile ” anâiritesc :.exemple
din,;Peribleptos, (Mistra) şi: monumente sîrbeşti:din-secolul al. XIV-lea
A

şi :prima. jumăţațe. a -secolului ;; al:.X:V-lea.:.. Portretele „ donatorilor

TR

Stanca, -Preda:postelnic,: domniţa i Florica;: Radu-mare: spătar,. Preda

mare: spătar,; Stroe;: Cătălina:și-Sima se: aşază: în-irînduli portretelor
ioficiale“. În naos,în'al:doileă:ragistru-al :peretelui 'de: miăzăzi::aflăm
EN

portretul 'lui: Mihai “Viteazul încoronat de:cin înger: în' zbor. Se: ca-
racterizează : prin inote! det:eleganţă, şi; viață.-Tunica lungă, .brodată
/C

şi :cu : mîneci:: strâmte, modelează : bustul:;::Pe.. deasupra; principele

poartă 'o-mantie'de catifea fără':mîneci. prinsă: la 'gît-cu :o agrafă;
ţine în: mînă o':batistă. Un 'înger'în zbor îii:atinge :coroana (cu cinci
SI

flori :şi. împodobită: cu “pietre praţioase).. Chipul” oval:e încadrat de:o

IA

barbă cu păr-fin: Nasul:regulat,:necurmat la 'legătura lui cu fruntea,

aminteşte. profile - orientale: şi::subliniază ! ochii: migdalați, mari şi
U

apropiaţi. O' inscripţie numește” pe:Mihai Viteazul; :pe: pictorul: Mina

şi dă anul 1594. Îngerul: care'atinge coroană; notă :bizântină: (minia-
BC

136
 PICTURILE DIN: BISERICILE DE PIATRĂ

tura . din. Psaltirea: :Marciană, portretul. principesei; din: “Gracanica),

RY
apare, am arătat şi în biserica domnească de la Argeş. ir
„Picturile de. pe. bolta, pronaosului; sînţ. de. tradiţie , bizantină şi;

RA
caracteristice secolului al XVI-lea. Lia partea. inferioară: a pereţilor
se. văd pictate; zece. portrete de. donatori, „membri ai, familiei -Bu-
zescu;, interesante; pentru, istoria ; costumului: Radu, „mare: spătar.

LIB
poar tă. 0. mantie blănită,
: fără, mâneci, şi. împodobită. cu. flori brodate.
pe deasupra unei lungi tunici, cu broderii de aur..pe. piept...Ana,
soția sa e înveșmîntată asemenea celorlalte soţii de boieri (Vilaia,

ITY
Cătălina,. Sima): o: rochie, „lungă. de :catifea: albastră. împodobită cu
volane de mătase,roşie şi verde tivite, cu alb, „mărgăritare Şi dantele.
Ana poartă: pălărie, Cu margini mari Si. inele; cu pietre preţioase. Din.

RS
Giuturoaia și Stănești şi ne, ajută. să, ne:„facem, o;idee. mai exactă de,
societatea secolului, al XYVII- lea din. Tara, Românească: Oa
VE
7 . p - - „a p , a
pi rit e pe: a
cj

DE Biserica" “mănăstirii Dobruşa (Vilcea), pară; a. data, de; la „Sfirşi-

NI

tul secolului „al -XVI-l6a sau. începutul, celui „următori 1i Picturile

aa
LU

E Ri

parţial, restabrate în secolul al “XIR-1ea, Păstrează “icohogratia seco-.

ului aL XVI-ieă, (excepţie, “temele “refăcute, în secolul XIX). În CU-.
A

sidai de răsărit, arhănghelii Mihail şi Gavril, regii. David şi Solomon.

TR

Pe arcul triumfal,” remarcăm chipul lui Iisus „înger al marelui sfat“, |

În camera mormintelor * (biserica: reproduce planul bisericilor moldo-
EN

venești ' din“ secolul: XVI un "decor Unic în istoria Țării! Românești
Şi” Moldovei: S-a pictat, în adevăr, pe. “boltă, “moartea de. mucenic a.
Sfîntului: Paul: Şi ''a: Apostolului Iacob! alături 'de::muceniciă aposto-
/C

lului Simon, imoârtea pe: cruce a Sfintului: Patru şi: *mucenicilor Toma
şi Marcia. “Lîngă: acesta“ din urmă e zugrăvită şi. proslăvir ea: Aposto-
lului Ioan; pictat într-un medălioă înălţat: la "cer: de doi: îngeri în
SI

zbor.: E::probabil: că refacerile:; ne-au lipsit; de:'mucenicia celorlalți

IA

cinci “apostoli:; În: pronaos, pictura ;de pe .câlota bolţii e-distrusă.. Pe;
““Dandantivi,--vedem:pe -patriarhul - Gherman: autorul: celebrei, lucrări:
Istoria. eclesiastică,: pe: Ioăn: Damaschinul! şi două -portrete de: Sfinți.
U

epişcopi:::Acestea din!:urmă “datează. din :secolul:'al. XIX-lea: și: au,

BC

137
ARTA FEUDALĂ IN "ȚĂRILE ROMÂNE :

înlocuit, poate; chipurile! a: doi: melozi. "Pe: pereți: acatistul Bunei:

Y
vestiri. | te Bea Gh i Dat e a i ti

R
“Din: punct. d: 'vedere!'artistic, “ruina ânsamblului din DBruşa

RA
este: niestirşit de: regretabilă. Fragmentele 'Griginale - -care au “rămas
pe- pereţii navei 5e' disting * printr-un colorit” cald “și” prin preciziă
desenului:: Pictorul din 'secolul: al XVI- lea! nu “stăpinea, 'Boate, -arta

LIB
monumentală; avea; “în sehirab, înte-un! înalt! grăd însuşirile” unti.
ae ah i pn pozat OT ii) OC

ESI. FI DI gti POOL pe ri E 33 „poa

TY
Sit Biserică” “din: Brădeştii-Bătiini” (a "doua! “juinătăte! “a” “secolului ar
XVI-lea); :Cu' prilejul unei restaurări, 'de' la întăputul: secolului ! “al

SI
XVIII-lea, s-a fefăcut- și: o: parte' “di decorul: pictat. 'Ordinea: îcono=
| drâtică “ a cupolei e. carăeterizată de! liturghia! îngerească pictată, pe

R
VE
tind ordinea din! biserică: domnească din: Firgoviște! și. -Căluiu. Află
la baza cilindrului papi, la Jocul. unde i-am întilnit în paraclisul de
la Cozia, tă naos, "arcul “triumfal” poartă “Înălţarea, ca la “Ciuturoaia;
NI

pe “pereţi, Fecioara! Mariă” “cu “isus” şi Sfinta: 'Plisabeta cu! Toan-Bote-

Orei
LU

zătorul' — '1ă' locul: "unde întâlnim” aceste teme în moare parte! din bi-
sericile Țării Românești. în cel! de-al doilea, registru, la miazăzi, 's-a i: MI

pictat încoronarea “Mariei. Tema, “de obiişie” apiișeană, reăpare “ în.

A

Moldovă, la exterior. pe zidul. de miazăzi, În “Ţara Românească se

TR

intilneşțe în “exenple. taezii din „secolul.al. XIX-lea. În Adormirea

Maicii Domnului, “zugrăvită. Ja, apus. în „același, registru cu încor 0-
nărea, distingem! gestul duios al lui isus, „coborit din. cerurit, „„Pre-
EN

daia

co RĂNI ea
/C

Moldova, în: prima. “jumătate a i secolului al XVI-lea), Cunoaşterm- și,

exemplul din Trnovo, ;Bulgaria, releyat. de „Andre Grabar. .. i teataad
SI

Iconografia. originală apare, la Brădeșştii-Bătrîni, în cupolă şi, în:

IA

pătte.. în':zona superioară -a-:pereţilor 'navei.: “Zonele : iriferioare ale;

acesteiă,: nartexul::şi: exonartexul';se: leagă -de- sfârşitul. 'secoluluir:al:
XVII-lea: şi de :meșşterii lui Constantin! Brîncoveanu.! Aceştia,-stîn-!
U

jeniţi: deseori de! exigenţele: picturii. monumentale, evită: suprafeţele

BC

138
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

curbe, rug de .„raccourcis“-uri. şi: nu cunosc arta. drapării: monumen-

RY
tale.: Decoratorii, din Brădeşti. prezintă - îndeobşte figuri. văzute din
iață. Draperile cad asemenea unor tipare; iar desenul. este lipsit -de
semnificaţie.: Chipurile trădează copii și cartoane-model; Portretele

RA
donatorilor! sînt din secolul XVIII-lea::.Arată. pe boierii Brădescu
Constantin, şi 'soţia 'sa. Păuna, Ion :Brădescu, Barbu :Brădescu; Preda,

LIB
Ştefan, Florica, Grigore; Constaritin. Și: : Barbu. Buzescu “cu 'mai, „mulţi
copii. Chipurile. sînt! refăcute, : AI PIN
Cita ai ui ii | ia REED

ITY
Mănăstirea Dintr-un lemn. Biserica niănăstirii, înălţată de Ma-
tei. “Basarab; în: 1635, a;îost restaurată: în .1715 .şi:1837. Lucrările de
înălţare. a; zidurilor, 'construcţia unei. cupole. şi: adaosul unei -tinde

RS
au. ruinat.o parte din pictura decorului. original.. Ceea.ce 'se vede
înfățișează compoziţii restaurate.. Iconografia cupolei: se carăcteri-
zează . prin portretele. de. papi: aicRomei, pictaţi în'- “medalioane în
VE
ultima zonă a cilindrului. La pr oscomidie, Stihireă: de Crăciun, 'ainin-
teşte exemplul din biserica cea mare a mănăstirii Cozia. În navă,
NI

tema::„Toţi Sfinţii“, inspirată din - Penticostar, împodobește 'bolta

absidei. laterale de miazăzi. În pronaos, alături de acatistul Bunei-
LU

vestiri,: ilustrat pe .arcele bolții: şi pe pereți, s-au. pictat chipurile

Evei şi Sarei, legate probabil de teme: din Facerea. În : exonartex,
A

patru 'teme din. Penticostar! evocă: Judecata - din urmă - Li relaţii. cu

bisericile. transilvănene de lemn.:(O. bisericuță':de lemn stăruie: şi
TR

la mănăstirea Dintr-un lemn, nu departe: de:bisetrica: principală. B

din-:1733 şi:de mai. multe ori: restaurată). Prezența papiloi atestă, la
EN

fel, legătura cu Transilvania: și trâdiția Snagovului” (Brădeştii-Bă-

trîni,- Bolniţa. Coziei etc.). Din pictura “din: 1635,'a rămas portretul
/C

Fecioarei: Maria .pe timpanul: ușii de'intrare. în pronaos.. Din. -anul

1684 : datează. inscripţia: grecească :care.dă. numele. pictorilor Con:
“stantinos, Panait şi Ioan. ji i ia ae
SI

„Picturile de pe bolți și: pereţi; în: : absida: de; răsărit şi navă, au

fost “executate. ÎN. 1715,: iar în, pronaos. Şi. pridvor, decorul mural: a
IA

fost refăcut în 1841. de „zugravul . vilcean, “Gheorghe : (călugărit. în

Tismana sub: numele: de Gherontie 'şi. decedat : la Dintr-un lemn în
U

anul 1883).72
BC

139
 ARTA FEUDALĂ - ÎN, "ȚĂRILE ROMANE -

| „Mănăstirea. Gura-Motrului, : întemeiată în;1653.. de; comniloru

Y
Matei: :Basarab,: păstrează decorul: pictat: original, jîmprospătatk:'î

R
1832, cum arată inscripţia : de- la: apusul exonartexului.. Repictările
sînt, culoare-peste.: culoare; în afară de “absida: de. răsărit unde: res-

RA
tauratorii au-inovat şi:executat-un decor nou. Ordinea: iconografică
în: cupolă. se: apropie de aceea :din': biserica: bolniţei de'a: Cozia. În

LIB
naos; praznicele,: „minunile“: și Patimile urmează : ordinea. pericope-
lor din evangheliar.. Deosebim şi erori care trebuie atribuite restau-
ratorilor. Picturile murale din mănăstirea Gura Motrului, „Împros-

TY
pătate“ în.1832 de:pictorii Stoenescu şi Rădulescu în; timpul 'dom-
nitorului. , Barbu» Ştirbei; păstrează iconografia originală“! 'rAm' noiai
alunecările. Stilul figurilor.e al:secoluli: al XVII-lea: “Pantocratorul,

SI
Deisis şi temele 'din- Patimi: îngăduie să: ne “dăm seama de însuşirile

R
decorului original. Portretele. întemeietorilr -sînt din' nefericire :des=:
figurate: Coloritul “ansamblului, “format dintr-un albastru .rece,Și un
VE
galben pămintiu, nu e; de ordine: artistică. reteaie a co taca
*. E po a tei i Pia o mini
. E A.
NI

„în pădurea. de fag şi, de stejari, pe-. cr eștetul: muntelui de. dea-
supra mănăsţirii . Bistriţa;:,se înalță Mănăstirea Arnota,. clădită de
LU

domnitorul Matei . Basarab,-în. 1640; :şi- restaurată . la sfîrşitul: seco=

lului al, XIX-lea. 'Tîmpla de. lemn. a bisericii, se:află în::prezent în
A

Muzeul. de; Artă al R.S.R. din. București,-e: printre cele mai 'intere=
sante. din Țara Românească. Picturi-:murale, .neretuşate sau 'retu-
TR

şate :culoare ;peste. culoare, în: chip: discret, decorează absida de:'ră-
sărit.. Repictări. lipsite. de.artă:au desfigurat, din nefericire, nartexul
EN

și: tinda, Iconografia. ansamblului..e aceea de 'la :mijlocul secolului: al

XVII-lea. Modelele sau: eleimentele :de comparaţie :se află 'la''Athos:
/C

Învierea; înfăţişată sub. aspectul :Coboririi la:iad (evanghelia: apocrifă

a 'lui Nicodim), are:drept: izvor;:compoziţia din' Periblsptos:la :Mistra;
în amîndouă monumentele aflăm forma şi desenul munţilor și iati-
SI

tudinile :principalelor : personaje: Compoziţia! Deisis din 'exonartex şi

- Învierea oferă două” exemple :rare. ale! artei.::secolului “ali: XVII-lea.
IA

Distingem preocupări de stil şi de armonie 'coloristică. Pictorii: aveau,

în al doilea-rînd, cunoștințe: teologice” Și sentimentul: just: al: temel6r
U

Tep
ce pictau. .:. _ -. Sa pini
BC

140
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

Biserica 'mănăstirii Polovragi,. ctitoria. jupânului : Danciu. Pî-

RY
riianu, datează. din. vremea lui: Matei Basarab... A fost. terminată şi
zugrăvită: sub : Constantin :Brîncoveanu de meșterii :Andreu, : Simion,
Istratie 'şi Hranit.%3 :Picturile. murale: din: interiorse; caracterizează

RA
prin “portretele proorocilor: Moise,, Daniel, :Aron, David, Solomon :și
Iacov pe: bolta :absidei de: răsărit, în.jurul. Sfintei Maria. stînd. pe

LIB
tron "şi :purtînd :pe':Iisus.:' Pe. arcul :triumial,' Nașterea Fecioarei
Maria şi Intrarea în biserică sînt „pictate: alături: de: Paraliticul, :Or-
bul din naştere, Cel stăpinit de :diavoli, Iisus şi samariteanca. În

ITY
navă sînt ilustrate praznicele împărăteşti, acatistul Buneivestiri, Fe-
cioara Maria 'purtînd pe lisus:şi Constantin ;și. Elena, .alți sfinţi .și
sfinte: :Distingemşi elemente ale Judecăţii din: urmă :- Deisis, îngerul

RS
„cu „cartea cea imare“:În pridvor: (adăugit în':1712),;Facerea orhuluii,
temă din Facerea „prezintă particularitatea de a arăta cei trei îngeri
la Mamvri, figură a creatorului. Interpretarea e de ordine strict
VE
icologică. Și evită: întăţișarea lui Dumniezeu- Tatăl: sub „chipul +unui
bătrin. - PI “a a . a ; i ,
NI

E, . -

“Inscripţiile sînt, în, naos, în limbile” română: şi “greacă. “Acestea ă

din urmă, alături! de vederi din Muritele Athos pictate pe pereţii
LU

pridvorului, se. pot explica. prin restaurări sau prin, conlucrarea meş-
terilor, elevi, ai lui Constantinos, de origină și educăție grecească,
A

cu elevii pictorului Pirvu Mutu. e 4

TR

„Biserica Adormirea Maicii Doninului. din. Râmnicu-Sărat £a „fost

înălţată. de Mihai Cantacuzino Şi datează. din. secolul al XVII- Jea. 14
EN

Decorul. pictat, al. interiorului, luminat. de. „Comisia. Monumentelor

Istorice, se încadrează în. tradiţia secolului al XVII-lea şi: ne. duce în
/C

biserica domnească de la Argeş. În absida” „de răsărit, s-au. întăţişat

“Cortul „mărturiei, 12: praznice. împărăteşti, două teme „din „viața
Fecioarei Maria. (Naşterea. ŞI, Intrarea în: biserică), J ertfa lui. „Avram
SI

şi împărtășivea, „Apostolilor, iar.la miazănoapte, parabola. celor. 10 te-

IA

teme diri viaţa “lui Loan ; Botezătorul. (Banchetul lui Irod, și; Dansul
Salomeei).: Într-un: cadru' de fereastră ne întîmpină tema Iisus. Inger.
U

al 'marelui'sfat“.:În nartex, în afară: de acatistul: Buneivestiri.:şi: ca-

BC

141
 ARTA: FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE:

lendarul, pictate în tablouri mici, se. văd numeroase > portrete ale

Y
familiilor Matei Basarab, Cantacuzino şi Brîncoveanu.:::..: N zi
taie:: Decorul: este deosebit de: interesant; Două note trebuie. relevate.

AR
Cea dintii priveşte ilustrarea, în absida: de răsărit,'a -parabolei' celor
10 fecioare. Exemplul îndepărtat,. în -timp şi :spațiu, :îl:.oferă:-para-

R
clisul Sîntâna pe Mureş: din 'Transilvania.: Aci, tema :e în relaţie-cu
caracterul de parăclis necropolă: de: familie -și. cu portretele: ctitoreşti

LIB
dep peretele” hemiciclului, iar'.ansamblul iconografic este: legat "şi
înțeles... În - biserica Adormirii::din - Rîninicu-Sărat, „parabila : fecioa-
relor': apare “izolată: şi nelegată: de :celelalte: teme. -În::al doilea rînd,

TY
portretele: Sfinţilor episcopi: din ' același: monument .evocă portretele
de Sfinţi 'episcopi: din. bisericile :lui- Ștefan. cel. Mare... Amintim că 'o

SI
biserică închinată Siintei Paraschiva/a: fosti înălțată de Ștefan, cel
Mare: în: apropiere. (distrusă și înlocuită printr-o .construcție; nouă
ER
-la: începutul acestui. -secol]).; Acatistul Buneivestiri şi calendarul, 'zu-
grăvite. în .nartex,.ne;duc în mănăstirea Cozia. și. la. Snagov:. unde
V
temele ocupă. acelaşi loc şi au acelaşi caracter picturat. Datează,, în
aceste .monumente,. din secolul al XIV-lea, fiind, cel. puţin... în al
NI

doilea monument, restaurate numai îna secolul al XVI-lea. - |

LU

a:
“i - .

_ Biserica. Doăranei din “Buciireşti, înălțată. în 1683, a “zost! deco-

rată cu picturi” murale, în interior, de Constantin și Ioan, „zugravit
A

greci cu experienţă şi sentiment artistic remarcabil. Ansamblul! a

TR

suferit mult din pricina unui incendiu şi. a unor repictări. Meşterii
restauratori au brăzdat pereţii decoraţi cu tăieturi. adinci pentru a
„ușura :fixarea tencuielilor necesare, reacerii: în anii din urmă
N
CE

lor, decorul original a apărut, (după înlăturarea celui suprapui, în

mare parte. Se citeşte Şi "fârmecă ochiul. Ia aie |
| "Calota: și "bolțile navei, 'calota bolţii de :răsărit de asemeni, au
/

fost 'repictate în 'secolul al XIX-lea: Arcele bolţii de-răsărit păstrează

SI

însă” decoru Il: “original şi poartă :medalioane:de sfinţi. părinți ai. 'bise=
ricii” și episcopi. “Hemiciclul este: împodobit, în: registrul :superior;
IA

cu compoziţii! inspirate :din: viaţa':-Mariei; în:'al doilea registru :s-a.

ilustrat parabola' celor zece fecioare.: Cortul. mărturiei,; Împărtășşirea
U

Apostolilor. și: o temă 'evanghelică::În al treilea, vedem. liturghia în-

BC

142
 PICTURILE DIN: BISERICILE DE PIATRĂ

gerească. Întrarea. în biserică. şi portrete" "de:' episcopi.. Proscomidia

RY
e: ornată cu '„Pietâ“: şi. Vedenia lui: Petru din Alexandria. Pe ârcul
triumfal, Iisus înger al marelui. sfat“: este: incadrat de. Iisus" în. tem-
plu şi. evanghelii” ale Învierii. er iara bi sta

RA
2 Îni.navă, decorul: e:forrat din ! 'praznice împărăteşti, “Patimile! și
mironosițele 1: „mormînt; Coborireă : la! iad şi Adormirea. !Calota

LIB
Dâvid, Solonioa. Și doi: prooroci: reproduc: însă. erele originale: pe-
reţii. arată. Judecata: din urmă, sinoadele : ecumenice şi “ilustraţia
psalmului 103. : Ă E

ITY
“Iconografia” din biserică Doamnei. e în tradiţia "Țării. Româneşti
şi 'se': inspiră” “din! biserica domnească:-declă Argeș. Remârcăm 'ilus-

RS
trăvea vieții Fecioarei'-Maria, după apocrife: și: Cortul mărturiei! legat
de. Naşterea “lui :Iisus.: Mai“ greu de 'lămurit pictarea parabolei 'celor
zece! fecioare! pe: peretele hemiciclului, fiindcă” nu''se încadrează : în
VE
programul: absidei; la fel şi tema; isus în templu. Proorocii cu in
_scripţii'pe 'rotulă: trebuiesc 'relevaţi :fiindcă ' apar! rar în: arta Țărilor
NI

Românești, în compoziţiile: şi: locurile unde: sînt -pictaţi:în biserică

Doamnei. Inscripţiile cuprind mlocuri paralele -— - de ordin , teologic
LU

eriidit —2 şi sînt remarcabile... se i

- Compoziţiile- numeroase: sînt! judicios. orgariizate “Şi -cu artă: aşe:
zate..: Nu putem judeca” calitatea” tonurilor. şi armonizarea *“lor din
RA

pricina: trecerii ' vremii! restaurărilor şi operaţiilor:

de: luminare; :Așa
cum se prezintă, decorul pictat din biserica Doamnei: a rămas :cel
T

mai. interesati din: cite se văd: în: Bucureşti.TO

EN

„ii pi E:

rii ” Catedrala Vatriarhiei an Bucureşti, închiriată Sfinţilor: -Con-

stantin :şi Elena, a fost înălțată de: domnitorul Constantin fiul lui
/C

Radu Şerban... Datează de la mijlocul secolului-al: XVII-lea şi înfă-

“ţișează:cel mai: impunător:: monument religios-::din .capitala. ţării.
-Picturile:murale, executate: în :1665, au: suferit .repictări şi o refacere
SI

importantă; unrincendiu'și. fumul lumînărilor. le-au desfigurat.

-În
IA

-anii :1925—-1927:am aflat picturi originale: în” cupolă, unde liturghia

“îngerească de:la baza cilindrului alături. de portretele Pantocratoru-
'lui, îngerilor, proorocilor. şi: apostolilor:se inspirau din 'iconografia
U

-şi opera secolului al XVII-lea. În absida de răsărit, Sfirita Maria

BC

143
 ARTA' FEUDALĂ ÎN "ȚĂRILE 'ROMÂNE. :

purtind.pe. lisus şi 'Treimea. „(Cel ;vechi-de-zile“),. (lisus: şi, Sîîntul

Duh) reproduceau. aceeași tradiţie.. Pe peretele; hemiciclului, Naşterea

Y
Fecioarei. Maria şi Intrarea -în: biserică, -evocau ordinea, „iconografică

AR
din mai multe monumente ale Ţării. Românești;'aceea:;din bișerica
Doamnei. din Bucureşti în. primul, Tînd; la fel în: naos:, Mucenicii din

R
ultimul registru: al pereţilor. şi decorul. pronaosului rămînînd lucrări
ale. restauratorilor..din: 'secolul.'al XIX-lea. În. -primele. “decenii. ale

LIB
secolului. nostru;, decorul întregii. biserici .a; fosţ. din. nefericire dat. jos
cu. tencuiala, pentru. a. fi: înlocuit cu : picturi. datorite lui: D. . Beli-
zarie. IE i ie

TY
În: tinda. catedralei patriarhale, „deasupra. uşii 'de. intrare, icoana
ceci infăişează. pe. Sfinţii Constantin. și. Elena de o' parte şi de: alta;a

SI
crucii; merită. o: ;menţiunei; -deosebită:; Reprezintă, . în: culori, armo=
nioase,:unicul : fragment” păstrat:din decorul executat. pe. bolta, „Şi: pe-
ER
„reţii:tindei,: de. meșteri :ai; celei: din urmă şcoale de artă. medievală
din :Ţara Românească,- sub. conducerea polcovnicului: Nicolae,; edu-
cat în. mănăstirea; Cernica, „Şi-autor,;al. „inunatului L;autoporiret, păs-
V
trat în: Muzeul: de; Artă al:R.S.R.:dine ueuresti. +
NI

pp e- eae
ana
Ţ
Dino! Dei e
eiParr ; te me tar i țpr eipinte, E +
REA RSR iei, ri: : . - - re
Pace Da

Biserica din Popești, situată în preajma. capitalei, e. o. ctitorie

LU

a boierului .Cîrstea.și datează:din.: :1689. Decorul. pictat, original -— în-

negrit! de. fum. şi: deteriorat, în. „multe. ilocuri,-——-:se păstrează. Din
A

punct de.:vedere:' iconografie se.leagă

ș de. tradiția secolului. al. XVII-lea
din Muntenia. sii pi ortet ci cate Pb e ue
TR

[pe a d. ai

Interesante sînt sinoadele: ; ecumenice; dea pe pereţii. pronassului

şi cele 18 figuri de donatori, boieri și familiile lor. Bărbaţii poartă .
N

o:tunică lungă închisă':cu .hasturi:în faţă şi! strînsă 'la mijloc cu un

CE

briu: de lină--ori de mătase;: pe'“deâsupra' acesteia, o mantă lungă .blă-

nită fără. mineci. și:prinsă':cu. G-agrăfă la git completează! veşmîntul
de: ceremonie. Boierii: :Cirstea;: Drăghici: şi copiii. ţin: :în':miîini, “ori
/

înfipte: în briu, bătiste' brodate. „Costumul feminin .se:compune: din-

SI

tr-un”veșimînt lung şi:6:imantie blănită.: Părul: e îinpletit şi: format.

asemenea unei coroane: Un 'văl-fin, transparent, acoperă: capul,:frun-
IA

“tea; 'gîtul,; umerii. și pieptul. :Aminteşte vălul; purtat: de: femeile: pic-
tâte:'la: Crişcior.: Îndemnarea.: "Bietorului Și chipul în care: pictează
U

fiziohomiile sînt: remarcabile. Ce pri

ap
ba stem
.
prize în
BC

144
 PICTURILE DIN BISERICILE:DE:PIATRĂ

„Biserica din :Dobreni (la 30 km. de. „capitală, ' în : direcţia Olteni=

RY
ței) e. biserica de familie a domnitorului- Constantin:Şerban Basara
b
(Cîrnul), fiul natural al lui Radu: Vodă, Şerban, cunoscut sub numele
de șerdarul: Constantin. din: „Dobreni. Inscripţia, săpată în :piatră

RA
dez
asupra uşii de iintrare, indică anul;7154 (1646)..0 a: doua. inscripţ
ie
e; săpată pe; sarcofagul. mamei -lui. Jon Constantin. Și Serban: Voievod

LIB
decedată în 7160 (1652). Do pia a A ti ca
Decorul - monumentului: a. „fost - repictat 4în: -căilori.- de: ulei, în
. anul 1894. La. proscomidie,. vedem :pe ;lisus; „izvorul :vieţii“, În naos;
Constantin vel-șerdar şi: soţia: sa. “Bălașa „prezintă chivotul în chip de

ITY
biserică. În-:primul;plan: se află fiica lor: Bălaşa; în zona superioară
Floriile; . iar, pe..peretele: de :răsărit,: Cina „cea: de: taină; at În aa

RS
Picturile: murale”. 'din- biserica Dobrenilor':nu:: Dot.fi -juăcczita
âtipă zugrăvelile. în ulei, care acoperă decorul original: :Deosebim, în
„adevăr, pe alocuri: şi pe mici: porțiuni, o. pictură: iveche;; remarcabilă
VE
prin'iviaţa * şi armonia: culorilor. Tabloul: ctitorilgir pare: repictat, cu-
. loare “peste culoare şi reproduce originalul. Decorul, contemporan
NI

"picturilor: originale -«din catedrală patriarhală” din: București, înfăţi-

_şează o.perioadă 'de: tranziţie în: evoluţia 'artei româneşti : legată! de
LU

Ciutiiroaia şi Căluiu, , Precum: Și tradiția „Secolului; al- XVI lea. iei:

-Bisctică' dia. Plătăreşti (harul Sfintul. Mercurie): Icoană, tr a

înce.
RA

nului, original: din secolul:âl XVII-lea, se 'află în-tîmpla monumen-

tului.:În' pronaos, “picturile: murale . înfățișează” sinaxarul: în “tablouri
T

Iriici:: şi deasupra” uşii 'de “intrare; portretul“'Stintului "Mercurie::'pe

EN

peretele: de: 'âpus : (fața. de: răsărit), :vedem :pe lisus; dormină, :roi 7.
Maccabei::şi: Tăierea capuluil” ui“ Ioan: Botezătorul. La! 'miazănoaptă;
în “ultimul: registrii;-e .pictat 'în picicăre' egumenul! “Vasilie. Ctitorii
/C

din 1645 sînt: Matei Voievod,“ Elena Doamna, -'jupîn :“Vâlsan: jupîn
Stancu; jupîniţa. Calea, jupînița: Stanca, Albu clucerul, Mitrea' pitarul.
a friniri ai rien
SI

N EI a
> aa ..ş sata „d PI
îi E a .-
Papa i»a ji ZA
id:3

+ Paraclisul: bolniţei din; Mănăstirea Bistriţa: Vilcea); e un.'mo=

IA

numenţ,; din veacul: al XVII-lea, împodobit cu: picţuri : executate. în

vremea lui Constantin Basarab Voievod; din iniţiativa Andreianei,
soția. lui Şerban. Cantacuzino, ;domnitorul "Țării: :Româneşti! Picturile
U

murale :se: leagă,: din:-punct de: vedere iconografic,:: de. sscolul- al

BC

145.
 ARTA:FEUDALĂ:
ÎN. ȚĂRILE ROMÂNE :
XVI-lea. Progtamiul absidei de.răsărit' este caracteristic. Maria rugă-

Y
toare, pictată: pe: boltă, . :e: înconjurătă: de prooroci. Îi vom: regăsi, la.
locul. acesta . în:-monumente din: veacul. al: XVI-lea: în' mănăstirea

AR
Dobruşa! și: biserica: domnească .din: 'Tirgovişte.. Picturile :din' navă,
înnegrite de: fum, :'se. disting greu; “În nartex, pictorii:din veacul -al

R
XVIII-lea reprădue temele din naos. Teonografia Şi amănuntele“ com-
poziţiilor se leagă de arta orientală.

LIB
a a Dă
„1 „Portretele lui. Șerban. Cantacuzino şi al soţiei sale sînt'intere-
sante. :Boierul: poartă' 6 .tunică. lungă, strînsă la mijloc 'cu- ur biiu
de mătase și'mântie:blănită: fără: mîneci. O.:barbă tăiată :rotundtiîi

TY
încadrează chipul. caracterizatiprin -fruntea. înaltă, ochi ! pătrunzători
şi buze proeminente. Soţia are mantie lungă de 'mătase blănită;: man:

SI
şetele. veşmiîntului, dedesubt: sînt împodobite cu mărgăritare. Expre-
sia figurii. e. :personală Și. Vie. Zugrăvelile. din tindă :par din: secolul
ER
al: XIX-lea. şi. înfăţişează; pe peretele, de:apus,. Judecata din; urmă;
sînt reprezentanți -de; asemenea. Vasile : egumen; și; Gheorghe: preot;
V
Pa a Lai . . etnci
Cr o j - . . 3 e
2:92 E : . ad ati iai E ORI: i - a Da

1: + Biserica, principală: a :mănăstirii - Hurezi!6. 'este:, ;monumentul:.cel

NI

mai: important. din secolul: al::XVII-lea. în: "Țara. 'Românească: înte-

LU

„_meiat de :domnitorul. Constantin Brîncoveanu, între. 1691—1693, se

păstrează în bune condiţii din punct de vedere arhitectonic, nici o
modificare;:ori;:adaus' n-a desfigurat înfățișarea iniţială. ' Reparaţii
A

îngrijiteşi efectuate în. ultimii. ani -au :înlăturat stricăciunile ,prici-

TR

nuite de vreme,și intemperii: Picturile. murale, :în parte: alterate în

pronaos, datează de la întemeiere şi formează ansamblul cel mai de
seamă al Ţării: Românești prin. întinderea suprafețelor pictate şi prin
N

unitatea: stilului. Din nefericire umezeala. pătrunsă :prini acoperișul

CE

deteriorat, a. imbibat, tencuielile „pictate . şi: a favorizat: producerea

mucegaiului, -cea-mai grea boală a: decorurilor murale./7:. î::.: i.
iiÎn, biserica, principală : deosebiri absida:-de. răsărit, naosul, pro-
/

naosul şi exonartexul deschis şi sprijinit pe colnete de. „Piatră cu

SI

capitele corintice. Pronaosul :rectangulăr,: mai : larg decit! naosul, e

acoperit: de 0 :cupolă;:.naosul e boltit, după tradiţia bizantină: şi 'în=
IA

coronat: ;cu cupolă pe pandantivi. + i i Ii eu

„Cupola .ar6:pe calotă chipul: Pântoeratoruluj deteriorat ' de -
U

vreme. şi: intemperii: — înconjurat de:> seraiimi, Şi” îngeri. Cilindrul e

BC

146
 PICTURILE DIN BISERICILE: DE: PIATRĂ

împodobit cu îngeri lăncieri, prooroci şi- apostoli. La partea inferidară

RY
sînt pictate litur ghia îngerească și medalioane de sfinţi; iar pe. pan-
dantivi,. cei patru “evangheliști. . "Distribuirea temelor, reproduce or-
dinea din biserica domnească „din. Tirgoviştei (1583), mănăstirea: Că-

RA
luiu :(1544), biserica patriarhiei din Bucureşti (1665) şi biserica. din
Hunedoara: în ; Transilvania... La „Tîrgovişte, “în . biserica :domnească,;

LIB
aflăm .pe. Fecioara :Maria:orantă în. registrul proorocilor: şi: :pe. Iisus
în-acel al: Apostolilor. În liturghiaîingerească, Treimea este figurată .
prin Cel-vechi-de-zile şi Pantocratorul stînd:pe o bancă; porumbe=
lul simbol 'al' Sfîntului Duh plutește deasupra. lor. La: hurezi, tema

ITY
reproduce: compoziţie: din -Hilandar (Athos): În absida -de "răsărit, de-
corul. e. caracterizat..de prezenţa ; "Treimii,: : poorocilor şi: a:nouă 'praz-

RS
nice împărăteştii, (se:disting. înălţarea: şi Rusaliile).: Ordinea iconogra=
fică, se încadrează, în liniile: sale mari,. în. tradiţia “Țării Româneşti.
| Episcopi pictaţi, în, ultima zonă
! a hemiciclului. (Vasile, cel Mare, Ata-
VE
„nasie, Chiril?, „Ioan Gură-de-Aur, -Nicolae, Andrei Criteanul, "Grigore
Iluminăţorul, "Spiridon, Ioan... Milostivul și Grigore Decapolitul),
țin
NI

în mâini, rotuli pe. care citim în, grecește rugăciuni. din

liturgie. Iisus
Emanoil, Pieţă ; ȘI Fecioara Maria „izvorul . vieţii (pe :peretele.:
de
LU

apus) amintesc exemple atonite.. şi biserica Sfinţilor, Teodor .din

Mistra. „Deasupra: lor; pe; perete, distingem. pe. Moise primind. tablele
legii şi; trei teme din; viaţa lui Iisus. Glatul: ferestrei - de . răsărit -e
RA

împodobit, cu Iisus; pe disc, procovăţul şi steaua; altarul este adăpos-

tit sub un baldachin încadrat de doi serafimi Şi doi îngeri cu ripide.
T

"- În naos; pe bolta absidei laterale de: miazănoapte, e pictată Co-

EN

borirea la iad (Învierea); pe bolta absidei de miazăzi, Parusia (a doua

venire); Pe pereţi. s-au: ilustrat praznicele și învățătura lui Hristos.
La apus, e Adormirea Fecioarei Maria şi proslăvirea ei (trei tablouri);
/C

la: miazănoapte: o: temă din viața lui - Ioan Botezătorul (Bancheiul

tui Irod şi Dansul Salomeei). Apostolii Petru şi Pavel încadr ează ico-
SI

nostasul, iar ar hanghelii Mihail și Gavril uşa de la apus.: e

“Iconografia pereților! “din navă se caracterizează. prin Tipsa Pa-
IA

timilor.. Nu vedem aci decit : praznicele împărăteşti, minuni. și, în-

vățătura lui Hristos;, teme din. viața Fecioarei Maria și a lui Ioan
U

Botezătorul. -Lipsa Patimilor e remarcabilă., Au. fost- poate. ilustrate

BC

10* _ 147
 1

ARTA! FEUDALĂ ÎN "ȚĂRILE ROMÂNE::

pe: bolta absidei Principale, Unde sapte tablouri: sînt ruinate atu
- nu

Y
pot fi citite. o e iz |
- În :pronaos. cupola de, îpădobită «cu: portretul Mariei

AR
rugătoare,
simbol al. bisericii (pe! calotă); 1ă baza cilindrului sfinţii. părinţi, iar
pe arcele mari âle: Bolţii scara'lui Iacov, scara drepţilor şi!-teme dir

R
viaţa proorocului' Ilie. Tot peboltă, distingem ilustraţii din sinaxâr
(lunile decembrie şi ianuari€);-pe pereţi, în registrele :superioare 'se

LIB
continuă ilustraţia sinaxarului.: În ultimul registru Sînt pictate 43 por-
trete de-principi și 'princi 'din:
pese
familia domâitorului- Constantin
Brincoveanu patru portrete de sfinţi:: (Nicodim, : Ioasaf, Grigore ! şi

TY
Varlaâm).: Scara. drepţilor! Scara lui Iacov şi temele: din viaţa” pro-
orocului Ilie. se leagă de “sinaxar. şi amintesc : exemple: de 'la Athos

SI
| (Y atopedi, Diochiăriu, „Dionysiu) şi Moldova.: — mănăstirea “Cetăţuia:
"În exonaitex, pe piimă calotă a: bolţii, vedem. pe Iisus Erhânoil,
ER
tetr amortul, îngeri, ilustraţia zodiacultii”* şi psalmul 148. Într-o a
doua' calotă - e ilustrat; troparul: Fecioarei” Maria - iar, în a treia, Fe-
V
cioara Matia: regină cu -lisus şi” O biserică: în 'grădina raiului: 'Pan-
NI

dăntivii:poartă. portretele” lui Vasile: “cel Mare,: Ioan “Gură-de-Aur,

Grigore“ Teologul şi. Grigore al Nisei::: iar arcele bolţii, în: medalioane,
LU

portretele 'proorocilor Ezechiel, David, “Iacov, Moise, Soloin6n, Aron;

Zatiaria, Eremia, Isaia, Daniel, Avacum,. Isus: Navi și “Ioan .Boteză-
torul:;:Maria' purtînd pe Iisus, îngeri tetramorfulişi teme din' Facerea
A

împodobesc. chioșcul: :.Exonartexul “arată Judecaţa:! din : urmă; Con2

TR

stantin şi Elena şi. chipurile meșterilor: (arhitect, sculptor şi pictor)

ai monumentului; .sinoadele. „ecumenice; teme din Facerea și apoca-
lipsul lui, Ioan Teologul. 78 i tatii pat a eter aiă Înt aeiu
N

Decorul .„pictat . al. bisericii. „Principale . din. Hurezi. se. datorește

CE

meșterilor: lui. Brâncoveanu ȘI: îngăduie, să. distingem. caracterele. artei

lor. „Remaicăm, în primul rând, farmecul. armoniei, tonale, compusă
din, aur, roșu, şi albastru, „Ilustr aţia, apare, în al doilea rînd, clară. Și
/

uşor de priceput, iar portretele de, interes istoric.. SR

SI

„Panţoeratorul din cupolă are expresia gravă $Şi nobilă; păr blond
âuriuiîncadrează chipul. regulat. Picturile din, absida de răsărit, în |
IA

simț! decorativ: “Peretele” păre gol, “tablourile şi chipurile! se: era

U

peo supr afaţă'prea vastă: Alături de goluri! supărătoâre şi linii 'care

BC

148
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

se contrazic, aflăm: suprafeţe adîncite

'de peisaje dezvoltate în mai

RY
multe planuri și: pictate împotriva 'regulelor .stilului''monumental.
Figurile par! lipite: pe” pereţi şi sînt incorect „desenate. Repictări ! şi
lucrul unor meșteri neîndemînateci turbură. La: origine, culoafe era

RA
chemată și intervină:'cu: luxul şi vibraţiile albastiului: şi .roșului:-p&
aur. Cu. trecerea .vremii Îarmecul culorii: s-a: atenuat: însă: mult şi

LIB
isi alocuri a. dispărut. . TE zi Sai capii
Picturile; din ::naossînt:
; deteriotate; “în ?cupolă: Şi *pe boli: e
alocuri, tencuiala; pictată: s-a deslipit: de zid. Citeva: portrete: --- al
lui: Petru; la: răsărit, lingă iconostas și ale. arhangheliilor. Mihail: şi

ITY
Gavril — se disting: prin siluete elegante:: Draperiile.'sînt însă ! Us
cate“,. Sentimentul vieţii şi îndemînarea 'sînt înlocuite de sisteme de

RS
curbe: luminate. şi:imbrite.i Se temaică. lipsa de observaţie: şi: -vi=
duri:::Miinile,: în schimb, sînt; desenate fin, iar. unele. chipuri” par
însufleţite de studiul ' modelului viu. îi ri e pi o
VE
“: De tapt,, pictorii din Hurezi au! lucrat după manuale ide. pictură;
| de: aceea nu: află
mai nicăieri:
m trăsăturile: vii; linia! creatoare.' Cu-
NI

loarea' farmecă privirea: şi iâscunde 'lipsa! de. concepţia: monumentală,

desenul incorect şi formele: goale. Decorul floral: este în: Schimb 'bo-
LU

gatşi de o frumuseţe” remarcabilă... Motivele sînt luate: din bisericile

„vechi și: din: miniaturi; mai des: încă: din- sculptură: ornamentală, pre-
cum şi după stofe şi: mătăsuri:orientale. !. i: iri ci tiietare
RA

“În pronaos, picturile dobindesc :o 'însemnătate excepțională: din

pricina portretelor și 'a bunei păstrări a majorității tablourilor: Ne
T

îngăduie 'să pătrundem şi să înțelegem: lucrul: şi stilul meșterilor: de-

EN

coratori.: Luăm de: exemplu temele pictate, la: răsărit, deasupră: ușii.
În cel dintii: tablou;:cel de isus; planurile peisajului: sîrit aşa de 'stă-
ruitor indicate încît peretele se adîncește în chip nepotrivit; munți
/C

Pictaţi la 'stînga, în 'depărtare, o: fortăreață cu turnuri” crenelate în .

dreapta, :călăreţi înarmaţi 'cu lănci în'pririul- plan 'şi alte 'accidente
divid 'fondul,“îl analizează: și ne''dau elementele unei - ilustraţii in-
SI

dependente de. cele! vecine. Temele diii . dreapta” registrului: inferior

sînt mai potrivite :cu' decătul mural; figurile” 'sînt “desenate 'cu: aju-
IA

torul''petelor de:lumină și de-umbră, linia &'ilădioasă;: cel! puţin” în

redarea chipurilor Și: 'draperiilor: În Sinaxar. descopăriii aceeaşi lipsă
U

de stil: monumental.: Peisajul 'şi ornamentul: ocupă locul! principal: Și

BC

149
 ARTA FEUDALĂ: ÎN ȚĂRILE ROMÂNE!

pun în valoare ilustraţia. Nudurile: se leagă de artă' Athosului.: :Şi de

exemple. italiene. ! 'Înghesuite în :adîncime şi.:pe':mai multe. rînduri,

Y
interesează prin varietatea atitudinilor, prin: mişcarea! lor: - îi...

AR
:. “Portretele. Portretele murale din Hurezi: impun.0 analiză atentă.
N-au! toate 'aceeași: valoare; evelă concepţia 5 stilul a.doi. sau trei

R
meșteri de.aceeași formaţie: e ii i icre ou
Inscripţiile în limba grecească, “portretele principilor işi”-raieşte-

LIB
rilor au însă înscripții.. în :limbă: română, ceea':ce trădează: lucrul
unor. meşteri .români.:Chipurile; pictate la răsărit (la dreapta ușii) au
fost :repictate în.ulei'la începutul. secolului al XIX-lea.: Strălucirea

TY
ochilor. şi :roşeaţă din. obraji accentuează caracterul lor. naturalist.
Distingem trei grupe. Cea' dintii rcuprinde portietele. meșterilor; cea

SI
de-a: doua -porttetele strămoșilor și părinţilor. domnitorului. Brînco-
veanu.: (pereții de 'miazăndapte, miazăzi: şi apus ai pronăosiilui);: cea
ER
de-a treia portretele domnitorului Constantin: Briricoveanu:. al doam-
„nei şi: copiilor lor.-În prima: grupă, 'Istratie „lemnarul“,. înveşrhîntat
V
în' verde şi; cu, mantie :albastră-cenuşie, are: gitul scurt şi: capul .mare€.
NI

Fruntea : este. strâmtă, nasul: mic și--ochii :apropiaţi;, mîna'.stîngă e

lipită :pe piept,:iar, cea. dreaptă -ţine o. bardă. -Vucaşin. Caragea (piep=
LU

trarul) poartă -o tunică. cireşie încinsă :cu un brîu verde; mantia 'de
deasupra e cărămizie. Cel de-al treilea personaj :este Manea „zidarul“,
înveşmiîntat în tunică cireşie și mantie: albastră; în .vîrstă,:cu părul
A

și barba albe, cu privire;aţintită, ţine în: miini: linia,şi:un ghem de

TR

sfoară.: Alături de. aceştia, vedem pe Badea şi: Apostol: supraveghe-

torii. construcţiei, şi pe: Cernica Ştirbei în :mătase albastră. brodată
cu flori de argint, încins cu un: briu verde și purtind o mantie lungă
N

blănită de. culoare: roșie. Ochii: apropiaţi şi bulbucaţi, au:0 privire

CE

ze " Portretele din această, primă. categorie, sînt remareabile. Arată,

în. primul „rind, cum -erau 'prețuiţi meşterii şi: lucrătorii în vremea .
/

lui Brîncoveanu. Ne. interesează. apoi sînt; pictaţi.

cum:ul
prin. .chip
SI

Amănuntele . sînt -neglijate, mîinile. rău deșenate,. trupurile : nestu-

diate;, capul, în schimb, e însufleţit. de 'expresie şi viaţă: 'A doua;ca-
IA

tegorie.. de, portrete : cuprinde: pe; acelea; ale lui. Pirvu - Cantacuzino
—- primul. supraveghetor. al; - construcţiei -—. și: al.. arhimandritului
U

Ioan, alături de:26: de-chipuri de boieri și principi din familia Basa-

BC

150
 PICTURILE DIN BISERICILE'DE PIATRĂ

râbilor: şi domnitorului Brîncoveanu. Îl: vedem: pe” acesta! din'urmă;

RY
în: pronaos, cuiichipul:lui: de la:13 sau '14:aniirUn al: doilea portret
îl arată la vîrsta! de 40 de: arii 'în'mantie blănită cu: 'hermină; în'mîna
dreaptă ţine: o: vargă: lungă: subțire; Arhimandritul Ioan: poartă -man-

RA
- tia: de'ceremonie a: călugărilor Şi ţine :cruceacîn. mîna stingă; chipul.
lui sever e câracterizat de'un nas fin şi! de ochi plini. de energie. “Cea

LIB
de-a :treia : categorie, iceâ: mai! interesantă; e formată : din: portretele
domnitorului: Brîncoveânu;: soţiei: sale Maria':și : copiilor: Constantin;
Ştefan; Radu; Mateiaș, Stanca, Mariaji-Ilinca, “Satta,: Ancuţa,- Bălașa

ITY
şi Smaranda:: “Executate: cu. multă! grijă,/ipar a -fi' întemeiate" pe'ob-
servaţia modelelor: vii.; Domnitorul: şi: Doamna înalță. chivotul ibisez
ricii.: Cel: dintii: -—-'înveşmiîntat îîn' tunică lungă bizantină de-mătase

RS
albă. şi în mantie poloneză” de: brocart,'de aur.itiviti:cu hermină.
are brîu' verde-brodat 'cu argint, :mineci roșii brodate “cu dur şi în-
călțăminte: orientală--de: esătură . de caur;: “peifeap poartă : vcoroană!
VE
“Chipul, “înviorat :de&:. pete de": carmin!i: impresionează" prin: privirea
caldă-şi: tristă--Doamna'poartă': 'rochie de 'mătâse:'albastră tivită . cu
NI

aur şi o: mantie: de. brocart de aur: Are coroană de:aur:pe-cap; gîtul

e-împodobit cu patru: rînduri::de mărgăritare; :de.iurechi: îi :atîrnă
LU

cercei; „Chipul: respiră- bunătate. Figurile: «copiilor nu 'sînt fără :carac-

ter. Şi. trădează, observaţie.: Ştefan, pictat .la;: stînga 'frizei;:are- chipul
mamei și, „ochi. „Visători; o dişimetrie'-pronunţată accentuează: înfăţi=
RA

şarea lui bolnavă şi bătrînicioasă, note care: apar: şicîn -portretul lui,
Constantin, fratele său.; Chipul . copilăresc, al lui, Radu, :care «ţine.în
T

miini o 'carte deschisă pe care. citim.o invocare. către. Fecioara Maria,

EN

contrastează. cu acela al surioarei de lingă, el. cu, ochi veseli -Şi Ju-
căuși. Cele patru 'domniţe! așezăte în primul plan, în, faţa mamei,
sînt relativ individualizate.
/C

sa poate spune” că portretele acestei: din: urmă categorii sînt

opeia! unui *'singur' artist, “care 'a ştiut. să compună tabloul: Figurile,
prezentăte 'în- faţă: ori. Ușor întoarse, impresionâază prin înrudirea lor
SI

evidentă: și: vioiciunea -privitii;: Ochii: sînt:bine desenaţi; privirea” poi-

IA

neşte dinlăuntru, iar lipsa de: expresie: a: miinilor. 'sica: 'siluetelor” e- în

tradiția artei religioase. i: 2! sir trio ci ci di i a
“Paraclisul: 'Doâmnei :din “cuprinsul! inciritei, la: stăreție, e decorat
U

interesant. Are hramul “Nașterea Fecioarei: .Maria: şi: păstrează. timpla

BC

151
 ARTA: FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂANE.:-r

„originală "(icoanele împărăteşti sînt: singure: deteriorate)..

În. cupolă,
” pe calotă,. vedem Pantocratorul, în:mantie. de: aur;:(bust) încadrat;

Y
de
îngeri, iar, pe. cilindru și: în .pandantivi: prooroci: şi: apostoli ;(în:

AR
pi-
cioare);. sfinţi, părinţi ai. biserici. (în: medalioane) .şi : evangheliști.
În
absida de răsărit, :Fecioara- Maria: pe: tron cu lisus
. pe:genunchit ar=

R
hangheli. . (cu. orar. de... arhidiaconi),.; ;„,Cel-vechi-de-zile«. (bust)
'și
12.prooroci ornează bolta. Pe;peretele hemiciclului; picturile din pri-

LIB
mul registru sînt ruinate. În al „doilea, împărtăşirea „Apostolilor .se
caracterizează::prin gesțul. bruțal. al:lui.Iuda care, întors;cu spatele
la altar, leapădă: împărtășania : care-i-:arde; gura. La baza: peretelui

TY
Sfinţi episcopi, pictaţi „bust “cu omoforul: mare şi :capul.:. descoperit,
in: în mini, cărţi închise. Citim :numele următoare:. Ignatie; Evghe-

SI
nie,;Agapie, Iosif;::Antinogen,: Elefterie;; Silivestru (sic), Haralambie;
Lazăr, Meleţie și dedesubtul :lor,:într-un “ultim registru, de:la: miază-
ER
noapte la răsărit şi .miazăzi,: portretele 'arhidiaconului. Ștefan
„Votşi cădelniţă, și ale: episcopilor,Grigorie,.Ion Gură-de
cu :chi-
-Aur,. Vasile
V
cel Mare, Atanasie, Spiridon, Prohor:diacon:.cu: chivot.şi
. cădelniță:
Poartă: saccos (afară de; Spiridon. care e:în; felon).
NI

Chiril:e:'cu mitra
lui 'caracteristică,:-iar-ceilalţi au capul:-descopetit.: În Împărtăşirea
LU

Apostolilor, Hristos are 'omofor şi coroană;: Apostolul Petiu prinieşt

e
piine pe mîna.'stingă întinsă; (dreapta €'lipită''de piept); ar ceilalţi
apostoli pe: miinile întinse -paralal.- Cadrul fereştrei. celei” inari :de'1ă
A

răsărit: e impodobit: cu Iisus pe 'disc'și serafiiai cu Tipidă. La pios-

TR

comidie, Vedenia -lui: Petru dir Alexandria” e la: miazănoapte;

iai a
răsărit Pietă.' Citim 'şi' numele “zugravilor. (Preda şi Marin). Arcul
are

triumtal este ornat cu lisus „în lumina inecreatăt, încadrat de tţeme

N

din evanghelia apocrifă a' lui Iacov.

ama i .
CE

-- >

Sati Ft
Di Ag piiti
: feet
„., În naos, s-a pietat.pe;pereţi praznicele împărăteşti, „minuni“ și
porirete de sfinţi. La apus (faţa ,de răsărit) vedem într-o compoziţie
/

concepuță larg:și aerat, ilustrarea imnului..„De. ține. se, bucură «...%,

SI

iar în ultimul.registru, evanghelii ale; învierii ;şi portretele ctiţorilor.

Pridvorul e împodobit:cu teme, din acatistul. Buneivestir şi i.
cu. scene
IA

din viaţa lui loan Botezătorul (inscripţiile sînt; în:slava bisericească,

în-grecește-şi. româneşte); în. ultimul..registru, portretul ;mitropolitu-
U

lui. Yeodosie:al Unrigro-Vlahiei

şi; chipuri.-de:pustnici7 ss. size
BC

152
 PICTURILE DIN.BISERICILE DE PIATRĂ

+:Mănăstirea Hurezi: a-fost cântrulde : formare. a unui stil: pitoresc

RY
care 'a înlocuit stilul. monumental şi: s-a răspîndit în Oltenia;'şi Tran=
silvania' în cursul 'secolului' al XVIII-lea și primele decenii ale'seco-

RA
lului- al XIX-lea: Este -caracterizât prin: predilecția pentru “povestire
și ornament. Descoperim inadvertenţe și alunecări care'arătă. că: pic-
torii' lucrau “în tradiţia! bizantină: “conduși: de manuale ''şi” exemple

LIB
târzii: „Pereţii: bisericilor :sînt:pentru - meșterii”. decoratori ' suprafeţe
care trebuie umplute cu picturi. Nu cunosc'logita şi'temeiul temelor;
ilustrează lațura, „legendară: sau înțelesul literal: “Improvizau,: .restau-

ITY
rau ori decorau monumente; conduşi - de erminii; deseneau: din::me:
morie și decalcau sau: copiau- cartoane-miodele.. Trei - „calităţi susțin
arta lor.:și 'o, impun: farmecul armoniilor:;tonale.:compuse din aut,

RS
| albastru. :şi; TOșu. și: întemeiate pe :juxtapuneri „îndrăznăţe;: (tonurile
bogate. Şi: „hrănite“;::modele, mătăsurile 'și- covoarele; orientale); gus-
VE
tul' portretului :și decorul: floral: Motivele :sînit: împrumutate din: de-
coruri, manuale de: 'pictură, pietre ;mormiîntale 'şi sculpturi: ţărăneşti.
Apar și încercări timide. inspirate : din 'flora':locală; „Impresioneăză
NI

prin mlădierea şi. libertatea ;cu care, sînt,desenate. motivele.

. Înteresantă ășpindirea, acestei, arte
LU

şi „pătrondeșea, ei. îni. deco-

[ai

ineşterii nai “Brincoveanu şi ucenicii Joc, formaţi iîn, același chip șişi. în-
RA

suflețiţi * de un, „Spirit coniăn, izbuteşe “să “introducă note locale şi

viață” î ri pictură hisericească, ajutind prin “aceasta difuzarea. ei în
mediile ţărăneşti: și” crearea! unei 'arte' naționale. î india
T
EN

“ Mănăstirea Surpatele este o ctitorie din” econiil, al "XVI-lea a

boierilor Buzești, refăcută în 1706. de Doămna, Maria, soția, lui Con-
/C

epoză,: “dar: păstrează. notă de'ordin! iconografie proprii secolului 'al

XVI-lea: Căracteristic! e decorul "absidei 'de' răsărit: în“ care: aflăm
SI

pe: boltă : praznice împătătâști (Stihirea de Crăciun, Botezul), iar. pe

peretele hemiciclulti 'Cortul:: “mărturiei alături: de'J ertfa lui: Avrain
IA

şi liturghia:lui Melchisedec: ;Cel-vechi-de-zile“,j i'Guprins îhtr-un' me-

dalion' încadrat de. patru 'serafimi: aminteşte, la rîndul 'ii,: decorul
U

absidei::de răsărit din biserica: domnească' de la Tirgoviște și. tradiţia

secolului al XVI-lea. Către 'aceasta: ne 'duc şi cortul "mărturieişi
BC

153
ARTA FEUDALA. ÎN ŢĂRILE 'ROMÂNE :
jertfa: lui: Avr am. La: proscomidie,. alături. de; Pietă, Cina:de la: Mam-

Y
vri-e iilustrată, în ;;patru-i: tablouri:;: (călătoria: „îngerilor, ..sosirea.. la

AR
Mamvwri, odihna la masă:și: despărţirea); :iar . Adormirea ::Fecioarei
Maria. e încadrată: de: tema despărțirii . şi. de; cortegiul: înmormîntării.

R
În -tema. despărțirii, Apostolii sosesc. din: depărtări, „chemaţi; de..cîri-
tecele îngerilor; intră pe rînd.în-.odaia unde Fecioara Maria, pe pâtul

LIB
de moarte şi-şi ia.rămas bun. În. ilustraţia: cortegiului de înmormnîn-
o i gin. i .. Ed
tare, sicriul. e; acoperit: cu, Un:Văl. 17 iiioie:
i

-:47: Decorul pr onaosului: se leagă.de iconografia: secolului al: XVIII-

TY
lea:prin ilustrarea de:imnuri: închinate Fecioarei:Maria. :Remarcabile
sînt. portretele . ctitorilor:“Matei: Basarab;-Antonie Vodă, Constantin

SI
Brîncoveanu: şi: familia lui: Chipul acestuia: din :urmiă! vădeşte! o exe-
-cuţie.: îngrijită: şi. preocuparea: de :ajreda 'aseimănarea;; ne: :impresio-
ER
nează! privirea» tristă accentuată: de: cutele . gurii. și:: liniile obrajilor.
Domniţele” şi :copiii: abia seidisting unul: 'de'altul. Pictura obrajilor
V
şi ochii: înfundaţi: sînt: o-trăsătură : ai meşterului! lui Brincoveanu;: la
fel. mîinile: cu: 'degete;lungi şi încheieturi fine. ame
NI

Domiiiţele: poartă: o tunică” lungă câre-cadă& lept fără: să: însem-

LU

'miîneci
n&ze) talia;:! pe: "deasupră! iau o "mantie: Blănită, din mătase” cu!
prinsă
strâmte. Costumul bărbaţilor se compune dintr-o. tunică lungă,
ori
a git, “deschisă pe piept: și. prinsă! da mijloc ci un, briu de mățâse.
A

por tretele
de lină: brodată. Au şi ei manti blănită. în coraparăţie «cu,
TR

, - aa
de Ia Hurezi, 'acestea oferă avaptăjul. de a nu, fi retuşate
pe
N

Biserica din. Filipeştii-de-Pădure,, înălţată, în. 1688, a fost. deco-

„Are
e 'pieturi “murale de „Zugravult Pirvu Mutu în, anul 1692.
CE

rată Cu.
Matei Cantacu zino, s0-
hramul Sfinţii Trei Ierarhi. şi. ctitori pe Aga
lor:, „Cupola
ţia sa, jupânița. Bălașa. şi spătarul, 'Toma Cantacuzino, fiul
Ci-
poartă, pe. calotă, portretil: Pantocratorului,, heruvimi şi, îngeri.
/

Boteză-
SI

lindrul e. ornat: cu. portretul Fecioarei Maria:și.; al;lui.. Ioan

răsărit, pe
torul, „sfinta: căr ămidă“. ŞI. „sfinta, năframă“. În :absida, de
IA

șirea
peretele, hemiciclului :s-a. ilustrat liturghia; îngerească şi: 'împărtă
lui. lisus: şi :teme
“apostolilor;:în: naos, Praznicele, Patimile, „minunile“.
U

(la: apus)
din: vechiul : Testament. Porticul-elopotniţă de la: intrare.
portretele: cti-
BC

poartă: J udecata; din urmă,;iar.cei; trei,pereţi' ai. tindei

154
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

torilor.: Pe zidul scării,. ce duce la clopotniţă, aflăm' chipul .lui Pirvu

RY
Mutu,.autoportret din 1692, împreună cu alte două chipuri.
“XYconografia decorului: se înscrie :în. tradiția Țării Românești. Pic-
tura este executată în stilul cantacuzinesc și. brincovenesc dela sfir=

RA
şitul secolului al XVII-lea. Se caracterizează prin armonia şi luxul
culorilor îmbogăţite de strălucirea aurului și prin însuşiri de ilus-

LIB
traţie: De relevat .portretele meșterilor, în "frunte . cu. acela: al lui
Pîrvu Mutu, şei «de şcoală. 19. şi i ai ei

ITY
Biserica: din Pundenii-Doamnsi, clădită. în“ 1699, păstre ează în
interior. un: număr 'de picturi. căre ilustrează .cuvintele “lui: Hristos
„Eram înfometat şi însetat... & (Matei, 25, 31-37) şi'acatistul Sfîn-

RS
tului Gheorghe. Zidurile exferioare au fost decorate, 'de:sus pînă jos,
cu “motive de covoare orientale executate prin stampaj, pe stuc, în
cîmp albastru de piatră semi-preţioasă cu reliefuri aurite ori color ate
VE
în roşu şi irerde. Cîteva panouri reproduc covoare orientale din 'seco-
lele: XVI și XVII.. Altele: întațișează siluete: de= palate €de „pe. malul
NI

...: : aaa ri
Bosforului şi interioare mobilate.
Decorurile imprimate pe stuc: caracterizează oda ităliână intro-
LU

dusă ds: meşteri aduşi : de Constantin Brîncoveanu' (folosiţi poate şi

anterior în "Țara Românească). Operele lor 'se văd în palatul domnesc
„de la Mogoşoaia lîngă. Bucureşti, în palate: domneşti ca: aceleâ: din
RA

Doiceşti şi Potlogi şi în case boiereşti din judeţul Prahova. Moda

s-a. răspîndit” şi: la sate lăsînd. urme de un , deosebit interes” "în case
T

ărăneşti. pă et, Ti, ei Pia

EN

Paraclisul bolziiţei din: Biâncoveni, se. înalţă, în Oltenia, pe 'dru-

mul. căre duce-la Craiova spre Bucureşti. Închinat 'arhanghelilor și
/C

datind din.1700.::Monumentul e- decorat cu picturi -murale. originală,

inspirate din iconografia secolului al XVII-lea. Pe” peretele hemici-
printre sfinţii episcopi; pe papa
SI

clului, în 'absida de: răsărit, aflăm,

Climent al: Romei, alături de“ Tacov, „fratele Domnului“. “Portretul
IA

celui dintii „poate fi apropiat de papii pictaţi în. Țara “Românească în

jurul. lui Hristos, începînd. din mănăstirea Snagov și de-a lungul se-
U

colului-'al:XVI-l6a; alături de. monumente transilvănene, în navă,

temele urmează : ordinea' evangheliarului. liturgic. În pronaos,.'aca-
BC

155
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE :

tistul Buneivestiri e amintit. prin ilustrarea, a: două 'teme,; Bunaves-

Y
tire şi Întîlnirea- Fecioarei Maria cu Elisabeta, -mama: lui Ioan.Bote-

AR
zătorul. Portretele domnitorului: Matei Basarab, :al tatălui său, al
doamnei Maria, al lui Preda Brîncoveanu și Constantin Brincoveanu

R
interesează prin însuşiri de factură. . SERIE

LIB
Paraclisul oatriirhiei. din București. este..zidit . de : domnitorul
Mavrocordat şi datează din secolul al XVIII-lea.50 Picturile murale
ale interiorului ; sînt, în parte, originale nerestaurate sau repictate,

TY
în ulei, culoare 'peste culoare. Cele: diri- cupolă, care:a: fost. recon-
€
struită în ultimii ani, sînt opera. pictorului. G.. Popescu: ŞI: reproduc,

SI
în stil, iconografia secolului al XVIII-lea. . te
| * În“ absida de răsărit, s-au: ilustrat. două. teme: din viața Mariei,
ER
(Naşterea. şi “Intrarea în. biserică). şi portretul ;,Celui-vechi-de- -zile“.
lui: Petru: din. Alexandria şi :Pietă se. leagă
La -proscomidie, Vedenia
din "Ţara Românească: (secolele XVI, XVII
V
de programul. iconografic
şi XVIII). Arcul: triumfal. înfățișează, pe. lisus! Emanoil încadrat. în
NI

„întreita lumină necreată“ a Taborului, Cina cea de taină, înălţarea,

un al treilea praznic greu de distins. şi Sfînta. Treime sub. chipul ce-
LU

lor,. trei îngeri: oaspeţi. ai. lui Avram. .la, Mamvri., Observăm. că .și
această dispoziţie „este tradițională. în Muntenia şi se: „întilneşte la
A

ciuturoaia ăi alte monumențe” ale: veacului. al XVI-lea și al XVII-lea,

TR

Biserica: “Stavropoleos. din. Bucureşti: (724), e; ctitoria. mitropo-

tului Ioanichie. Decorul pictat a fost curăţat în 1924 prin îngrijirea
N

Comisiei Monumentelor Istorice. S-au refăcut cu prilejul restaurării,

CE

picturile din. cupolă. Pr ogramul.. iconografic, copie. a celui vechi, e

caracterizat „prin ilustrarea: liturghiei. îngereşti -şi portretele: episco-
pilor. purtînd mitre,: care îl înconjoară pe .Hristos-mare:preot (pictat
/

la. baza cilindrului); în: absida de răsărit, -patru .teme: din. viața::Fe-
SI

cioarei Maria (Naşterea, Intrarea în biserică, Ioachim: și. Ana. în fața

marelui: preot; şi.o a:patra. temă. întunecațtă). La proscomidie, Pietă
IA

şi: Vedenia lui Petru din. Alexandria decorează pereţii; în diaconicon

se vede .pertia lui Avram, „figură“ a jertfei: liturgice: : În navă, “bol=
U

țile absidelor. laterale sînt decorate:cu. “Coborirea.:la. iad şi. Parusia.

BC

Arcul de vest al bolții poartă. cele. patru teme! din viaţa Fecioarei

196
 PICTURILE DIN BISERICILE DE PIATRĂ

Maria -pe care le-am 'aflat.pe; bolta 'absidei de răsărit.. Într-unul: din

RY
cadrele ferestrelor aflăm ..chipul lui lisus „Înger. al; marelui sfat&,
motiv „propriu "Ţării Românești în secolul al XVIII-lea, Transilvaniei
şi Maramureșului.: În .proriaos, bolta:şi. pereţii. sînt împodobiţi cu; Air=

RA
borele lui. Iesei. şi. acatistul: Buneivestiri (24. de icoane); în: ndă; pe
peretele de:răsărit :este ilustrat: acatistul: arhanghelului: Mihail. Ea

LIB
"Ordinea: iconografică - aminteşte exemple: din 'Trnovo, Diochiariu |
(Athos) şi Lesnovo (Serbia):' Din punct: de ' vedere artistic, decorul
prezintă însușiri de pitoresc şi aminteşte! prin |tonurile «calde> și pati-

ITY
nate de covoare orientale. e: a

Paraclisul bolniței de la: Episcopia: din Rimnicu “Vilcea (1745

RS
1748)- decorat în? vremea episcopului Climent: întemeietorul; întăţi-
șează picturi murale cu “un” program iconogr afic interesant. Cupr inde
VE
anume, alături! de “teme” evănghelice în “legătură cu îrivierea, Acătis-
tul Fecioarei! "Mariei şi” scene. din Faceiea. în pridvor, patru. COrnpo-
ziții rare, “Noe cu arca, “Cei trei cuconi în cuptorul. de. foc, „Pieirea
NI

Sodoraei şi "Daniel. în. „groapa “leilor, ilustrează „Commendatio. ani-

LU

mâet, rugăciunea paleo- creştină din, liturghia funerără a catacom-

belor romane. Aceasta se leagă de caracterul funerar al monumen-
tului și evocă exemplul. paradisului. funerar, de. la Kahrie-Djami, de-
RA

corat îîn secolul al XVI-lea... Si N pct i

T
EN

DIE 1 moni SI REPARTIȚIA TIPOGRAFICĂ... i

/C

i “ CARACTERUL ȘI IZVOARELE.-.
SI

pa
di
IA

Picturile” murale din- cele două, biserici. “rupestre; Cetăţuia: Și

Corbii-de-Piatră, nu sînt datate prin inscripţii şi nu posedăm date
precise .ăsupra::lor.: Decorul. bisericii: mănăstirii “Tismana, ctitorie a
U

veacului al XIV-lea,e din a doua jumătate.a secolului al-XVI-lea.

BC

157
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE -:

Biserica: mănăstirii Snagov, monument din: secolul. al :XIV-lea 'păs-

Y
trează picturi: din secolul al:XVI-lea acoperite de două şi, pe alocuri,

AR
ăs:trei: decoruri: pictate: Numai în absida de răsărit. âm 'aflat:supra-
vieţuirea unei'teme și: a:unor fragmente. pictate:care se pot data din
secolul:al XIV-lea. În 'biserică' domnească ;de la: Argeș, înălțată:pe

R
locul unei biserici. mai: vechi, și'anume la mijlocul secolului al: XIV-

LIB
lea, picturile murale nu formează un: ansamblu. original. Din şecolul
„al XIV-lea, au rămas elemente importante: în absida. de răsărit, „pe
pereţii naosului. şi pe stilpii. care susţin cupola . și colţile. naosului.

TY
Originale sînt Şi picturile încastrate în pronaos care. ilustrează aca-
tistul Siîntului Nicolae, iar picturi din epoca brîncovenească şi din

SI
secolul al XIX-lea. împlinesc ansamblul. - ,:, iii
Într-un. prim grup. de monumente, cupola. cuprinde, alături. de
ER
„sfinta năframă“ (mandylion), și, „sfinta cărămidă“, “(keramion),. ale-
gorii ale inspiraţiei şi portrete" de papi 'ai Romei în. locul, sfinţilor
„episcopi! ai bisericii răsăritene. Într-un al doilea grup de monurnente,
V
aflăm Tr onul hetimasiei şi teme evanghelice ori tetramorful și Iisus
NI

„înger al! marelui state, Cel de-al treilea” grup e “caracterizat prin
prezenţa liturghiei îngereşti., Stăruiesc concepțiilor şcoalei constan-
LU

tinopolitane 'şi: aceea 'a bisericii.i Peribleptos” din „Mistra alături” 'de
înriuririle! Athosului:- : o - tă
“ Iconografia absidei. de răsărit este caracterizată într-un număr
A

de monumente (modelul este biserica domnească de la Argeș) prin

TR

ilustrarea temelor liturgice și cuprinde cortul mărturiei, Împărtăşirea

Apostolilor, Învierea şi ilustraţia jertfei. O variantă a acestui tip
N

iconografic înlocuieşte pe Fecioara Maria „sfintă masă a pîinii celei

CE

cerești“ prin Fecioara Maria orantă numită cu cuvintele „fecioara

întrupării“. O a doua concepție: iconografică se vădeşte în monu-
mente care pare-arifi avut. drept prototip. mănăstirea: Coziei. Se ca-
racterizează prin ilustrarea vieţii Sfintei. Maria. după evangheliile,
/
SI

apocrife, sau după acatistul Buneivestiri. O a treia concepţie, va-

riantă a celei liturgice, așează liturghia îngerească pe peretele absi-
IA

dei de răsărit; notă a unor! școale. provinciale, de: tradiţie constanti-

nopolitană. >. pet e Pie iu
U

Ordinea iconografică ;a naosului este stăpinită de: inspirația - şi

ordinea evangheliarului. Sînt înfăţişate „minunile“ 'și Patimile; teme
BC

158
 PICTURILE DIN BISERICILE
DE PIATRĂ

- din viaţa .lui Ioan „şi teme ori figuri ale „jertfei“. Camera 'mormin-

RY
telor nu, se. află decit în, biserica mănăstirii. Dobruşa, din Oltenia, De-
corul pictat: al acesteia. ilustrează: mucenicia apostelilor,, subieet=r rar
în arta bizantină: -Şi în arta "Ţărilor Române. iii Ea qi i,

RA
În pronaos, decorul cel mai vechi păstr at, acela al bisericii dom.
neşti din Argeș, ilustrează acatistul Buneivestiri, acatistul. Sfintului

LIB
Nicolae. ŞI. sinoadele, ecumenice; alături. de Judecata din urmă Și apo-
me a De pro

zana

ITY
RS
ora ana.

mind. “Spre Srsitul secolului. al XVIII-lea se, ilustrează imnuri în

cinstea Fecioarei Maria, Două: monumente, „paraclisul . bolniţei, din
VE
mănăstirea Bistriţa şi acela al bolniței din mănăstirea Hur ezi, întă-
_țişează. note,noi:, Patimile .„(Bistriţa) şi compoziții. alegorice inspirate
NI

din pieturile firzii, ale „Athosului (Hurezi). .. ia ori e ui

. ;Exonartexurile. păstrează -mai ales Bicturi refăcute. din. veacul
LU

al XVII-iea, ori, mai. iezii. Judecata. din urmă, formează. tema prin-
RA

numente,, din secolele XVII şiş XVIII, se. ilustrează viaţa Sfintei Ma-
ria după apocrife, acatistul Buneivestiri:şi evangheliile învierii. ii,
T

Zidurile exterioare -ale ; bisericilor ; din ; Țara - Românească n-au

EN

fost decorate cu. picturi în secolul al XIV-lea. În locul. acestora s-a

folosit: decorul arhitectural. și împerecherii pietrei.-cu cărămida-apa- !
rentă. În_secolul al XV-lea însă,;la Stăneşti, Judecata din :urmă. se
/C

continuă la partea superioară a zidului de miazăzi. Urme: de.pictură

—. arhangheli, prooroci. şi apostoli ——:se. văd pe zidurile. exterioare
ale. mănăstirilor Căluiu,. Mofleni, Bărbuleţ etc. Către. sfirşitul seco-
SI

lului al-XVIII-lea şi începutul: secolului al XIX-lea apar pe:supra-

IA

feţele: acestora .portrete: de filozofi. şi sibile,. alături de portrete: de

ctitori, preoţi, călugări, negustori, ţărani şi meşteri; mai ales: în bi-
sericile de ţară din .nordul. Olteniei, unde apar -și-teme: de. “folclor,
U

scene de vînătoare, jocul. ursului ete. Le: vedem pe. zidurile „biserici-
BC

159
 | ARTA FEUDALĂ: IN ȚĂRILE, “ROMÂNE i a
—

lor din Cîineni' (1783); Cociobi. (1802), Urșani (1806), Tirgul “Horezi -

Y
_(1807);:Călinești,: Călugăreasa, etc: Filozofi şi -Sibile: ornează ' zidurile

AR
bisericilor” din 'Bărbuleţ (Dimboviţa), 'secolul XVI-XVIII), “Ursana
| (Vileee) şi biserica cu sfinţi di Bucureşti! (secolul: XVII) &te.
e Ea ui
:
ra meat îi E i. „mea Qi re

R
Popi
„mitica, stiut, rieșteri ua e aci aa ra i
o

LIB
: rilor] Ei nevoie'să! 6onsiderără, în 'evoluția “artei din!iirpata”£Româ-
nească, efectele trecerii! Vremii, intemperiilor” şi! “accidentelor, "ale

TY
inicenăiiloi: îri: “ptimul rînd Şi dușmiariul cel maâre al: picturilor 3mu
râle: umezeală; cate: imbibă: şi râacină tencuielile! de” “suport; fhijlo-
ceștă ivirea! şi prăfilaăa zâucegaiului,- pia “instalât”” pe Snesitiiţite,

SI
ER
şi chinăismele ăerului poluat! altereăză! culorilă,! “Acoperă | pe înestiul
suprăfața” pictată” cu - funingine. ȘI eleinente rezultate, din descora-
punerea tonurilor: DA aa pai
V
| “Acestă: imprejurări sînt lai originea operaţiilor de: curăţire, lui
NI

nare împrospătare şi restaurare; repictări,; 'culoare peste culoare său

repictări și suprapuneri! în tempera Și ulei. Nu Sînt rares deteriorările,
LU

sfîrşitul secolului“ al XVII-lea,i care “nu: au -ezitat ! să îbrăzideze - “cu

bărda 'sau''ciocânul :straturile: din secolela' anterioare pentru a: ușura
A

adezitinea tencuielilor destinate să fie ornate cu: pictură: nouă. Arnin-

TR

tim și picturile murale din: biserica “episcopală 'de la Argeș - desfigu-

rate: de 'zugrâvi: meșteri din! a 'două juimătate a secolului al. XVIII-lea
N

| Și de la'începutul'secolului al. XIX-lea. e ii tine a ti

: Studiind: tencuielile; procedeele: dei pictură şi însuşirile artistică
CE

ale. compozițiilor : Şi: figurilor; “descoperim. folositea tehnicii! bizan-,

tino sirbeşti: : TE a DEO i zero
În monitimentele: 'din- secolele XIV, x șși xv; mărtărul e: for-
/

_mat'din:var de” bună calitate; amestecat tu nisip de rîu în straturile

SI

aplicate direct pe:trupul de. cărămidă 'şi “piatră al.-monumentului.

IA

Stratul superior pe căre s-a pictat este în genere subțire: (21/2—3:mm)

şi” fără: nisip:tCînepa: de 'fuior :asigură rezistenţa: straturilor inferi=
oaresi"Către sfîrşitul secolului: al XVI-lea, tencuielile 'sînt:mai puţin
U

îngrijite, cuprind mai mult nisip:și sînt: asigurate prin câlţi şi scoarță
BC

160
 PICTURILE DIN BISERICILE (DE PIATRĂ

de :cinepă.: Înciar:douai jumătate: a :secolului':al:! XVIII-lea, meşterii -

RY
folosâso::mlădiţe-decopaţi șiifrunze, riarrla” începutuli secolului: ăl
XIX-lea; iarbă” de :cîmp'şipai eic Observăm că::trebuiec să; "Seisţină
searia”şi'-de-'faptuliită „&titoriile:wechi:terau”: datorite: „domnitorilor:

RA
La sfîrşitul secolului: al: XVI-lea înalţă ibiserici:: iboierii, în: cel. de-al |
za XVIII-lea” intervin! srestaurările“'brîncâveneşti. În; rultirăele',decenii

LIB
ale: secolului?'al "XVIII-lea icşi:: la. începutul: ral:
secol XIXEleay:
ului:
aflăm cu deossbir&:monumente înălțăte :cui:mijloăcelerelativ;:reduse. |
ale Gafnenilorde:ţară: Un-al: doilea faptițrebuie avut. în' vedere, Pri-,
veştefolosir&ai înprimele-secole::(XIV + XV, XVI):a procedeeloitsteh=..

ITY
nice” .bizaiitinepl:bizaritino-sitbeşti:!—)-sau: bizantino-insularg;i:din:
Egeea:—:iși balcariite! 'Iar::în”secolele:jurmiătoare aceeal!a: pro cedeelor.:
“atonite, 'dini epoca dirzie.'a :acestei: celebrie:provincii“de artă: licee

RS
Tonurile sînt puţin numeroase: cafeniu, roșu-caferiii işi ocru
roşu” “alături de€ dcru-galbeii; 'acestai din :airdă în locul: airuluii, care
VE
piu pare! decâti'lă mijlocul 'secolului! âl- XVII-lea: Se: 'adaiigă un! verde
liirmninos ȘI două: torturi! dei-verde întunecat. “Pămîntiuri! și Gzizi“mine-
NI

răi: reduși” în pulbere fine'şi amestecați “cii''apă, “formau” 'zemuriy

tonuri 'de umbiă-și tonuiide lumină.. Sei picta iuneori! şi: pe tencuieli
LU

zbicite;: udatetiisătinainte: de aplicarea” culorilor. “Citeodată, 'zeratirile

colorate erau. arăestecătei cu'văr,: “stins! de: multă!! vreme, /Tonurile
sînt! rareori. 'stptapuse;” s6: “uxtapun," în: genere: Și 'se pătrund: Ja “limi-
RA

tele: 161: Pictorii 'dgcoratori,:£0l056au'6artoaneși modeley?ori picat:

din memorie. Am descoperit astfel'de câtitoân6-model: îiobroderii biz
T

sericești îriserăte între” faţă şi căptușeălănuve ci .orrmue oțirtoa Equb

„9 1Sen Lăera "sub: “codulerea:'unti) șef! asi eâhipă;” dâcoratârii “fiihă:
EN

specializăţi; unii: Cîn execuţia“ dirâperiilorijtălții 'în +pictâreă ; capetâl6r:.

În: biserica 'domifehscă de'Iă Argeş, Împărtășire ea “Apostolilor; unădiă:-
/C

principalele compoziţii,:a fost executată” d&'“doi” “pictori; cau) ditaat”

fiecare:mădele: diferite. iilsiosi szontiiai 92 sltnroleisiia, Sosiri i,
aie: Corăpoziţiila” organizăte: cupă. ermirii, fără icunoaştersă! iv6âreb-
SI

lor“ de inspiraţie'!şiria înțelesului". teniclor,cicupririd inadvetenţe' de.

ritual: -omofotul-și uneorilşi mitra: "pefcâpulilui? Hristos în diturghia,
IA

| îngerească,! iportretul. “lui: Dumnezeu Tatăl și :confuzia”cu'! '„Cel-vechi“

de-zile“ în: “Împărtăşitea. “Apostolilosși aceştia! dir: “urină“nu fac 'miiiile
U

tron“ ciiile! întind: parâlel' pentru: ai: primi. sfîntul' trup&i În temăt,
BC

161:
ARTA IFEUDATA) ÎN ȚĂRILE ROMANE:q

Iisuszizvorul!viţii, figura; 'er! pezjurnătate: cuprinsă iînrpotir,* în'doc să:

Y
planeze! cdine înălţimi „deasupra , potirului: „Dispare» seninătatea»; deope
chipul: Fecioarei! “Maria care-și: stăpînește idurerea lă văzul: fiului piz

AR
ronit: (păeruice;: 'ăcum' Fecioara. “Mariăiileşină, stintele:feniei: gesticu-,
lează; violent şi se.lămentează Hsni poi-l IA În îvlrlooga litiziita ul

R
«Meşterii ; români „idesțară“rîntrodu două-elemente; deitordirie
nouă; "realismul discret al. figurilor, inspirate Tditi

LIB
iii „modele!rvii-şi -or-.
namentul::compus.din frunze. stilizate: «deestejar, viţ de ă
vie cu strii-
guri, iederăr şi: flori: de: cîmp: Li se !dătoreşte meșteriloritomâni, în
același» timp,-alături':de "„imanizaea“j niciodată iexcesivă- afigurilorz.

TY
o:iînfăţişăre: ătrăgătoare a'; picturilor, „ijlocită: „de: culori iviirşicarmâ-
_nidasecinspirate: din flori:; Iarportretele;imai totdeatină Nii-și.per-.

SI
sonale, rămîn meritul; incontestat: al: „acestoratiși: 0 adevărată. „pscete, .
apieturii românești, .; „roi po o nino ceuigri rijua.
ER rio. oltusaoT. ui
pese »Meşteri,, italieni, phdovani; ŞI, venețieni! ori. datmatini aduși. înN
fară. în ra; doua; jumătatea: +secolului, al: XVII-lea, au folosiţ;, la. rîndul.
V
lor; :tehnica, stampajului țexecutat: pe-tencuieli; de, stuc,si, un; număr,
de elemente; împrumutate :gramaticii ornamentale rorienţale. Şi» italie-
NI

nişti:pe Pereţii: unor; biserici, ;ca- Ja Fundenii: Doamnei de ;lîngă |

LU

Bucureşti , şi: pe aceia, ai o palațelor; domneşti. işi-ucaselor boiereşti. s2.

Praeticara fost, însușită-de.ţărani:din;satele învecinațe.i sp: atata |
-icm Picturile, se; datorese, dlaobiserica. «domnească,. deșlacArgeș, (în, picz..
A

turile- -dinosecolul al XIV-lea). pensulii purtate. cu-îndemiînare de, meş- .

TR

teri icareoluerează, »Sstăpînipe; o;; 'experienţă «mare, din memorie; ori.

după schiţe sumare. În secolul sal: XVI-lea, în TA douanjumătate;ca,
N

Ansarblurile, devin iluştraţii, “desenulse „uscat; „si lipsit, de: viaţă, „CU=.
CE

loarea, „fără, căldură: şi.strălucire. proprie, este] luînălțatăe ca, tonzşie îns
călzită de, strălucirea, aurului, 53. D975 foi B dițisecirteo vlolacilarilag
Frizele' şi tablourile se întîlnesc laolaltă în: “biserica domiicască..
/

de: 1a-Argeşc (în friză sînt, :executate; ;Gorul;smărturiei;; i 'Împărtăşireay

SI

Apostolilor: Şi Înmulțirea, piinilor); yFizionomiile încîntă; ochiul: Sfinta.

Maria, loan Gură=de-Aur și „Nicolae: —j:portrete i [isînt; „văzute; ȘI
IA

pictate. monumental; da-fel şi: înr Adormirea: Fecioarei:- Stilulde; ilusz

trație „inţervine: “în; :temele;: dins Patimij:zugrăvite; la ș :miăzăzi? Stilul; |
U

monurmențal+reaparela „Moflenipşi „În; paraclisul; denla-Coziaz Exem- |

BC

162
 PICTURILE DINi BISERICILE:DE 'PIATRĂ

ple frimoase: au'împodobit, desigur, moriuienteje dispărute::din se-

RY
colele XIVişi XVolaiili:2 mia ch one lori ob tic insriur Beto
„oiStilul! desilustrație -domneștesîn: Tara. Românească începînd din
primacjumătate::a2 secolului» al;:XV 4-lea; „Improvyizaţia şi „graba»ims

RA
29 id
nu.șe; inspirau,
primă» unaccent; supărător;: din pricină că artiştii sia: „din !
piutad) -

izvoare; muriconșultat textele. ȘI Nu] studiau. matura, ;„ayind: : Însă, pe

LIB
dilecție, pentrur, figurile nenaturale, aşezate, SI ÎN; locurile, mai, .pine

...
i, 33 di

luminate, Cele, mai, frumoase. figuri drapate se, “văd, în “piserica, dom-
Dia d

nească, dea; “Argeș: în. împărtăşirea “Apostolil or. Înmulțirea pinilor,

told di OI
„Schimbarea ! la, îaţă, Şi în, "portretele, de. episcopi.

ITY
"Adormirea, Mariei,
în “ton pe “ton, e
Log neta i: AT i. [ y 1) 315

Figurile sânt, înalte Și, elegante, Dr aperia "iodelaţă

Curi
luizcia
Și linii “aa “Ugabrăl Și “lumină! âre
pal
caracterizată. prin cute numeroase” IO

RS
ina Val 5 ai 95 1 Ie? a: Dort aj Ratai,
nu corespri id, lotdeaună !mișcărilor,
CU dctaliăia cste caracteristic! “ecoul” "a XIvelea:io fișie “tri-
uighiulăiă? dă: sto fă: :*jestâcută din” mantia: 'dvuncată “pe ibrațul» stârig
VE
ori; la “episcopii: Aiă! Gmofor,: cade dreptişi se termină îrilcutecmici:
Capeteleirărăintesce concepţia 'anticăli: Figuri +drapate „deroeleganţă
NI

căutată seivădi înimartexul mănăstivii Cozia. Draperiileisint acijno:

LU

lară, de. da. “Arges, care;„pluteşte. încspate; jori:, cade nifaţă decla, br rațe
în-7j0s-4Tradiţia „reapare, la.;Snagov;, aci; fibule, și ace fear sentele
aranjațe;Tiadupă „anume | plan, în. veșmintele, din: Întrarea. iîn iribiserie
RA

il) <2
al; Vilcea
Către mijlocul; secolului al. XVII-lea, Şi în segolul pt raa-
periile -"_ taţate potrivit. indicaţiilor, — Şi “ii onormiile
“manualelor, june O
Li Ca si dur 301 CE IL | CD
di e de 3 rasi fe
T

T er
sin TAIMer esante. mrolaorii > Be ioă Bula oa bata urii nt
important „în, biserica, „dom=
EN

ub jBeisajul. arhitectural,. „ocupă, un 102

nească „de a, Argeș: gel: mai, rlrmos, se, vedea în, Schimb area de ta aţă.
53 .<€ p
0 , i i iz

planurile Și ; 'ădin
Sau

Este tratat. în înţeles mionumen tal: pict torul indică

CL fat 5! DH a: d> 9 AI
/C

OI A2iţi Sr ADISS roble edu-

cimea, însă știe să respecte e „legea "ziauţuik. . “Rezolvă
ceri tUAOI aceidentelor, clădiri copăci, “grupuri ÎiŞi.cp dt |
1ă coca da“se “umește “initătea “peretălii, Lege fandărientală Pajecă
SI

rului: “La isfirşitul secolului” al 'Xvil-iea, "în? mănăstirea! Fruzi:cpele

sajul se “dezvoltă” în” chip! rieobişiuiit:: “Meşterii” pictează: spaţii: lai'gi,
IA

coline şi Gopăcii! vederi: “lotaleși peisăjă ag fantezieiîn: :biserica/Col2

ţei:din Bucureşti; apăr sederi dihmargini6ă: orașului Și -costuia6 con?
U

temporane (în ilustraţiă! psalmilor 'din'tindă) nic: e soi 3b LunRăia

BC

17 ” 163
 „ARTA FEUDALĂÎN ȚĂRILE :ROMÂNE-:

-2a :Ornamehțul: este folositi în” biserica domnească,din:rArgeș! sub

Y
forma unui briîu 'de bucle,: frunze! de spin. stilizatetâri chip: derpal-
miste, ori frunze 'de:spinj figuri geometrice: roniboide 'ornate'cu-flori,

AR
cr ici; cerouti ŞI: Băotivul: nurhit- la” grecguarcLa: Stăneștişi: Snagov,
Gereiiti alge închid pătrăte Cu ifrunză roșii, 'cărărtizii! şigalbenejrcăre

R
îiiconjoătă cruci! 'de “florialbe!? fă“ păraclisul! Coziei;'ornămentul”'se ».

LIB
a) r-iri

| inspiră. din "ldleă şi

ş “boboci de itiandătiri “ii frunze! da” spini colosate
“A TE vor Pa
înPIPI
Verde Și aur
Trece
și. e din: ramuri
Fie
de
fi
înăslini: la t"Arnota! Talele) stilizăt&; și
garoafe, ! iar : în Bisericile” din: Vfemba: lui “Constâţitiin- Brihcoveăiiă,
DEC ai rii ră

TY
alături. de spinul de” „ăur, motive inspirate! din frunzele ds” copâti și
5 ia i O IDC : ” 7 IRI 7
florile. de. „FÎmp.. Amintim,
4 ÎI) A
și decorul
LEO
bisericii. Fundeni! Doamnei,
4 PET cre > SR[ nina

SI
unde motivele sînt luate din. „covoare, mobile Și ceramica Oientală.
sal id d Spa Ar

ja Porțretul, În: “arta ării, „Româneşti. numără. lucrări, de, valoare.

ER
O: adevărată 4radițieg ivită, în;;secolul. al, XIV-lea; se: regăseşte; ÎN-Se-
colele- XVIII și XIX: La biserica domnească SfîntulicNicolae „de; la
V
Argeş;,| portretul lui" Basarab "întemeietorul --înogenunchi : în faţa- lui
NI

Hristos, rămîne 'o :operă de:artă id&:un! realism: impresionant. La:;Stă-

nici por tretele ide” boieri,:excutate în: secolul al'X:V-lea'işir:nerepic=
LU

tate, evocă Sbrăluzitor:„guri ciinoscute: și vremi: = apuse: Portretele

Sb a Per re carol
A

şură: 'Slrpatele EtBăști Şi rutecite moniiimierite” Totiăeaiză g ga-

TR

panif

lerici de” remarcabil! initeresi “aude! Şi istoria: "Sînt! dociiăente datat,

în primul rînd; ne ajută apoi, să cunoaștem costumele” vremii - 'tpe
N

cele aș paradă, înidieobș te). nfățișați, e 1 atifidini! și” ceremonii de

curte, ori. „ca “donatori ar sfiiăgitine! de biserici, su prezință Tare. vai
CE

riețale, Chipul pu în genere caprei gânalizate; sâni anod vadute

y realist, si păstrează astfel. valoare, docurientară. bmpresionante, por-
/

rețele, din. biserica. gimitivului, din, Stănești, în „care. Şi-a, îngăduit, un

SI

daia - i, LEII ARI

pistor; de. „origină, say, de, educaţie „apuseană, să, introducă, mişcări, Şi
variaţii, de, „atitudini, mii. şi evocatgare. Jar, cînd „ajungem, în; bisericile
IA

olteneșți,. de, la sfârșitul, secolului. al XVIII-lea, ȘI. dinoprirnii; aaniai

secolului, aloX [lea chipurile: de:i donatori;»Preați, negustorii (rani,
U
BC

164 | “ar
 PICTURILE DIN: BISERICILE DE PIATRĂ

«5 ISubliniem.importanţă::portretelor: de;meșteri pietrări,:sculptori

RY
Şispictoriu ete: oreibatf denota eb silozoole ori Dre,
E ceea re far Terra preiei fa
SA Ia ei bio Gora LA d i ul Di „Dario: O ia C „Lt0j
0)

Poli
„fa
OC
ari op uzeere
cite De UTE LA)i N-RR mpeg:
0 Pate *.
Poll 310 ice cupeCr?
p rii
Meta era

RA
SA /
(3 ; st
„t ț ENI cae
ob record
se feat
pna utb Drrovotoruaărri
„it. Tre Sa a er
apte pa CT Let

AN
. : pepe . . Li „f i CT ze Coe
TO iți DEO 5 ref CEL SU, 3 IND Piu OD Cu îi 20 DCI

LIB
man

Despre „meșterii didecorurilor murale din şecâlele' ru șisv nu

aVebă “Știri. “În secolul. al “XVI, lea, “picturile: 'din "biserică: “mănăștirii
de la” “Argeș sîht,! legate! de tradiție de humeig: "pugravunui! “Duborii

ITY
ei
de naţionalitățe” sirbă, șe pare.s83: “Din acedași “Vreme, 'sau' dintr-o
perioadă! aisţerioară, avem seninătira pictorilti „Eratudie, pe pe-
retele“de: apus al pr onăosului! bisericii! de cimitir din Stăneştii il:

RS
cii. „Eratudi“, descifrare aproximiativă. din pricina” Tuinei literelor:
d origin6, Iifoartei probabil, gice. “În secolul: al XVII-a, numele, de
SE pia î
VE
zigrayi' cunoscute 'dini "soihături pe "pereţi! “sau, “pe icoane, “ori da”
torită! “iradiției, ser înmulţesc. Le îriseminăm, în. indice.” Din, pricină
jipsei muithelui, de familie a. altor, date, (ninoașterea, lor nu, aducă
NI

multă lumină. “UA Tueru: ește însă, „evident iîn marea dor: majoritate,
LU

sînt Srărnăhi,. meșteri de! „ară, Distingem, către, Sfârşitul, veacului. al

XVII-lea, alățuri de greci care au, decorat “biserici, înălțate, în tim
pu domniei. Îi Serban, Cantacuzino (biserica, Doamnei din. “Bucu-
RA

9 iei ad aa dame pm hd da md matii

„aia Di

rești), ȘI, câteva. monumente, brîncovenești,.: numele, lui. Pir VU. „Mutu,
per oale dpi gpit poa
pe -

artistsde, aleasă, chemare; 3 sapide. Școală:

T

e 7, a! 7307
| - " Di:
EN

eg i noile met sonliniriber mi acul

Sri ii fai dieta LII DEL rii (TOR
nb pute Bora Boc ar BBSGD OSD DD Si PIUoeOaD E
/C

i ICOANELE „Pet 2 bati op

i: Bit irina at ab SitozasDnal-ÎTZ In Inlosoa mil mt
EL arzi cate raid citafe dart iuti ih SO Pi e oa ri
SI

per Gea. “mai. veche, icoană Jdin.: Para, ypRomânească,.pare a, fi..aceea :a

îi

lui Viadislay, "Voievod,; păstrată cân Layra. Sfîntului, Atanasie :de, la

IA

Athos; înfățișează: portretul; luj Atanașie.. “Cadrul „de: argint e ornat,

cu chipurile ; fomnitorului: Vladislay: Voievod, al; "Țării Românești: Şi
U

soţiei: saleyAna! numiţi; de:0o inscripție sânt -limba:.greacă.84.. Pictura -ă

BC

165
ARTA FEUDALAJ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

fost. retușătă.. Nu știm. dacă» e:cun original: :sauco:copie.i:Cadrul de

Y
argint rămîne deosebitde interesant. Vladislav, întors spreprivi:

AR
tori, e în. rugăciune. Înveşmîntat după: moda apuseană poartă! co-
roană împodobită . cu flori :de crin. Costumul reproduce pe. acelea: a
lui Basarab întemeietorul din. biserica, domnească. de la. Argeş iși

R
Mircea cel Bătrîn de la Cozia. Doamna. Ana poartă un: costuni: 'apu-

LIB
sean, din: secolul, al XIV lea, „, Di laici i Uli
î + ja .
oosi 3 Li DILOTE a
erat
Ca e
IEI:
-
ii+, Istoricii. ss- au, “întrebat. dacă, e vorba: de (Vladislav. Ţ, “care, £a dom-
nit, în Țara. Românească, de la 1364. Ja 137, sau, „de, Viadislav. al

TY
III- lea, (1523. -—1525).;
— ăseripțiac, „grecească «dn; tradiţia; secolului. al
XIV-lea, în, “Țara Românească, „costumele. Și. faptul „că. numele, Nlaz
iad iu zii ai di.

dislav şi Ana sînt, în: pomelnicul, mănăstirii “Tismana, fin, , secolul 2al

SI
: Cab dart il

XIV-lea, întemeiaz ima.

ioloai? ntemieiază pri . ipoțez
SZă ni zona option vibe, „Flo
of „Icoana
ER
Sfîntului Antonie. „cel iMare, împodobește, iconostasul, bi-
sericii, Sfîntul, Gheorghe Vechi , din, București, Pictura, „airibuită, de
tradiție Şi, pe.“temeiul, „unei inscripții: anului, 1467, este. „acoperiţă:. de
V
az

„dublule de, argint, cizelat datat din, 1811, "în. acesta, Sfintul, ironear
NI

ză întrun îi montimental; "poartă. „telon.. Și. camilafeă.. Pe. rotolusul

pârtii e RE pir ce i e . If

din! mină citim, cuvinte. din: învățătura iul,ÎU în” „cimp. se. vede „o Bi
LU

tr ppt a poor iz ef SIA

Serică” cu “trei turnuri “8 clopotniţă (imaginea: “bisericii. Stintul „Gheorz
ghe:Vechi)- Stilul” totoliunăi feprodtice exemple, tradiționale: Înscrip:
ţia! gravată pe! "icoana! ae! trgint datoăză operă“ pictată, din “1467, 'Ug
A

călugăr “diacon; Ingrăit! 'Antotiie?'a “pogt! ucenicul“! „popii& Nicolai și

TR

s-a bucurat de o..veneraţie rdsosebităfA trăiţi Vodița! dn secolui

al XIV-lea).. a
N

„Icoana din mănăstirea Megaspilion (Peloponez) : se.păstra pînă

acum mai “mulţi ani, în paraclisul patriarhal din București. Nu.ne
CE

e cunoscută decît din descrierea lui N. Iorga, care. a datat-o din A

secolul al XV-lea. O OAAOD
Icoane din secol ul. al XVI-lea, deosebit de interesante, se află
/

în „Muzeul de Artă al R.S.R: din Bucureşti. Amintim, în prima li-

SI

nie; “două icoane “împărătești "adusă de AL Odăbescu: din Schitul „Pă-

IA

puşa (Vilcea), i fuddație legată sde (Boierii: Craiovăști: si ag! secolul ! ai

XV-lea: Una! diri aceste: icoarie "este Oinată? dou! “Chipul” lui”: “Hristos! şi
este. „pictatăr:pe iScindurăde> "păltini: (âceri:! pseudo-plătanus)::: o vă
U

doua, poartă: “portretul? “Fecioareii/Maiia îneonjuraătă! da: “prooroci! “ne2

BC

166 |
 PICTURILE DIN: BISERICILE
IDE PIATRĂ

sianici, pictaţi;pe cadru.8 Amîndouăș de:!stil monumental, prezintă

RY
o..reală ovaloare':artistică, :fiind:degate + direct. de acelea 'aflateo azi la
Schitul Țigănia; de lîngă mănăstirea: Bistriţa 80; poinicara „cioturi
Icoana Sfîntului: Procopie) Decapolitul“ dinuMuzeul;5 de: cArtă

RA
R.S.R din ! București, -arată<pe boierul Barbu: Craioveseuitigenun-
ehiaţ: în faţa: stîntului.:Un” “Janţ”zdrobit: evocă. anii ide: închisoarecai

LIB
personâjului şiiminunea săvirşită 'dă-Sfintul!:Procopie!: Barbu” Cra- .
iiovescu, închis;la. Constantihopolevar. fi tostimântuit «de “acesta. *Meş-
“teruliiconar.a<zugrăvit''din: greșeală» pe! Sfintul; Pr ocopiei'cel -Mâie,

ITY
ștînt, militar; mucenic:.mort: în!i303, iîn!locul Sfintului: 'Procopie (De:
capelitul);;călugăr; cinstit printie: cei-„drepţi“:ca sb Bsili0cto), jecucoi
i... Icoana este: probabil o .copie:mai recentă;'decla începutul: se

RS
colului trecut; după: operar;originală dinrsecolul al: XVI-leajii! e
:Doarană «:Miliţa-Dăspina':sâţia ihiir: Neagoe: Băsârab” ai! lăsat:'în
“schita: din -Ostrovul Călimăneştilori rai: multeriicoăne rdătorite:'unor
VE
artiști: greci: Şi .:Sîrbi de: 6ducâţie 'bizântină.':Giteva-:se vădicîn “Mu
"zeulide: Artă ial iR:S.Ri-din Bucurejti;87 datează. diniprima jumătate:ă
NI

“secolului: allIXVI-leas 5 plini ii i ănronla rile rit Boo ea

Cea dintii înfăţişează Coborîrea! de» pe 'cruce? SfîntaiMaria: zdro=
LU

: bită idei durere :poartă pe .braţe::pe lisus; loan: “Evanghelistul: stă co-
“plâşit Jaspăâtele- ei; oimironosiţăztţinie : învelit&rînmântie! picioarele
luioHristos;; În: stînga. itoaniei, Miliţă: Doamnă! poârtă:-pe Ifiul' său
RA

» Teodosie: O ihseripţie: în”'i:slavă:: bisericească: 2 cupriride:"cuvintele;

"i Primește Stăzină osutletul robului? tăia: iloan'“iTeodosiei::Voievod:: şi
T

| " așeazăl în iîmpărăţia 4a&;+Temaiilustreazăr:un'tparălelism' neâşteptat

“între durerea . Fecioarei Maria şi aceea a Miliţei Doamna;:"parâle:
EN

lismsindiscret: potrivit 'cugătării: greceşti, şi artei! Bizântine:ie; «.!:

-;:)eDucrareaiţa î: fosti:repictată; culoare:«peste: 'culoăteș d8 "zugravul
/C

“lie în: anul. 1801. Însuşirile artistice». auritestointunecate: de'!repic=

tare, rămâînînd viu interesul istoric.. . aripi Î802006
Iecoana'/Plingerii, Domriului;: dei “formă dteptunghitlară: uşi! pio-
SI

“tată! :pe;lemn-de: paltin;::se înfăţişează. lipsită: de/.repictări: A»: făcut

parte. din: decorul unei: tîmple;csau-: a cîmpodobitoltuința:idoamnei
IA

Miliţa. : „ Cerul“ „compoziţiei: și:“peisajul” -muntos:subliniază icaracte-

i pulrdramâtic. al stemei:inspirate. dinc:cînţările -bisericeşti' ală. secol:
U

“Jui XII şi, XIII. Iisustcoborît.de:pe:cruce:e:pictatrîntins.:pe: "lespedea

BC

„167
 ARTACFEUDALĂ! ÎN ȚĂRILE ROMÂNE“

roşie. de la; Efes, zisă: piatră» aiiungetii.: Fecioara. Mariaj: lai căpătii,

Y
susţineicapulfiului ei. În;cealaltă-parte:a „pietrei 'stau:«mironiosiţele

AR
îndurerate. "Remarcabil, srealismul'icu:. căre 'sînt! pictate “amănuntele
anatomice: 'şi:chipurile' stăpinițe:de! durere: coricentratăi!2 ;snnoil
-i.iis: Hristos) întinsrpe:piatialungerii apare 'în':secolul:(al “XI-lea? În

R
icoana; georgiariă' Zin ŞeikmediiLa: Samari, în::Mesenia se: 'Subliniăză

LIB
înţeleșul . lutharistie, alf;ilustiaţiei. Icoana: din Muzeul :dâ:iArtăital
R:SR,,, se, apropie mai umult!d& exeriple italienești din-Sienhna 'şi:Bo:
logna. Obrajii sînt ':pictaţi;. în sensul“ formei, în “tempera; cuitoniuti

TY
roşii și-pete“der lumină: Părul:și „Ochiir-ămintesc: deaproape: factură
icoanei! Coborîrea de pe: cxuce,, Situată: mai sus: ȘI ne; facâ'să! "nei'gîns
dimla aceiaşi meşterii nioo: iti 'aiqea 'o'ilidzurir sâno pios! i

SI
Sfîntul-iSimion Işiu Sfântul, "Sava: impodopesăc:ob ajdtreia icoană:
Cel; dintii ecînfățișat
ER
în veşmirit „călugăresc=dă-șiâcI cafeniu,în pi-
cioare;:înalt!de statură! 'şir- sprijinit; pe.cînjă-iImpresionează'iprin !chi=
pul“slăbit :de posturi, 0u. umerii iobrăjilorpieșiţi afară. :Caracteristice:
V
privirea.şi atitudinea. ; Pare: ivit 'dinriîntunerecul cHiliei iși: prăbit să
NI

se întoarcă în umbra singurătăţii. Miinile: nervoâs6--cudâgste:lungi

vădesc lucrul;urui meșter :deosebit:de:iscusit:nspitătii ini 250.
LU

-25. Siîntul:: Simion părinte -al-imonahismului 'sîrbesc “şi»întemeiător

al mănăstirii: Hilandari: de la; Athosia:fostiitatăl Sfintuluir Savâ arhia
episcopul Serbiei, pictatralăturida, &l,iAcesta, sînveșmîntatiîni Săcdos
A

poartă. bederniţa în; stîngașcînaloc să';ol aibă în: dreaptă, (Cumi:se: cu?
TR

vine. după/ rînduialatbizantină;) Siniplă» greşeală;ori:: :40vada :lucrului

unui, pictorndeieducațievapuseană şi străin”de practica ibisericiinrăa
N

săritene? rio: iii n igoaon io tri iprceioo i per otat

“- La picioârele: Sfîntului: Simion; si rpriml Dlănjostă :în:: genunchi
CE

doamna: Miliţa»Despinaj'larpicioartele: lui: Sava':se :văd 'domniţele!

Sta-
nași: Roxana;ilne/PateiRomâneaseă:are aflat:mmai miilte „replicit al6
acestei icoane. ::..:i i îi coirosei Drzonitat n iv Baie eri SI
/

=»icţ Ieoana;'Sfintului 5Nicolaep "dinti coleoţiar:d6. artă:atiPatriarhiei,. a

SI

. fosti adusă::de :laArgeş.işiyă făcutiparte 'din:'zăstreabisericii: doin2

IA

neşti. Sfîntul: .Nicolăecepişedp seste:pictat bust: La lpartea inferioară

a-icoanei istau:iinr'genunchi: Neagoe: Basarab,i: Despina “Doamnă și: 002
piii:lor. Locul:pe'.care-L: 6eupă'„personâjele:trezeşte nedumeriri: Por2
U

tr&tele » datează :rîmonutmentul: dinuprimă: jumătate -ăl! secolului ial

BC

168
 PICTURILE DIN; BISERICILE
DE PIATRĂ.

XVI-lea... Poate;e. vorba: însă: de .o-copie;a: unuinoriginal:; pierduti

RY
Această: ipoteză. se întemeiază.
pe; următoarele) observări: os priit,
ia ileoanaze pictată: pe un;lemn: deteriorat. de: cariip sÎniciuda ! mij-l
loacelor «folosite, de,.meşteri, care, au. ung spatelecsuportului: cu :;sub:.

RA
stanţe: protectoare.[;(Icoanele. secolului:;als; XVI-leașaaceleasale li:
Neagoe Basarab şi Doamnei i Miliţa îndeosebi sînt «zugrăvite pe lemn;

LIB
de; paltin). iDiștingem apoi: »„retuşăriă sân jcîmpuli:roşu' şi! inscripții!
românești. în cirilice;;care; dau, anii.;socotiţi. desjla «nașterea? lui :Hris=
toș și. nude, 1a facerea, lumiit..0 sie cn ci friiio so glia
;;n„dconostasul, din:biserica scimiţirului la; Stănești în judeţul 9Vil:

ITY
cea, păstrează icoane, pe care; le-am aflat, la: vremea :cîndf le-amistu-:
diat, în bună stare şi: neatinse. în 1940 erau zece. praznice Şi, "0.

RS
icoană. alui Hristos. pir ie ctals Ce tastei plaruieiai
„ Icoana Fecioarei. Maria; din, mănăstirea. Dinte-un: Jezan i, Hodi-.
gitriat, e. atribuită, „de;tradiţie :evanghelistului”L.uca:: Sfînta: Matia,,
VE
invepmtnțată în; naforion roșu, poarță :Pe, ie pe brațul sting. Ar=i
Asa
NI

rit TIS

triat,Ă (călăuzitoarea), a GED a ata se: 'aproz:

LU

pie de icoana; din Tikyin» (Georgia), care datează. din ;secolul al:XIV-
lea si..de: icoanele. athonite, din: iHilandari, şi; Vatopedi. Hcoana:mănăs=)
tirii:- Dintr -un : "lemn. vine din vechea biserică. de . aci. Ovalul.:proz:
RA

nunţat, al; chipului, „Fecioarei: Maria;: facțuraI nasuluiq şi sarcadelor

ochilor, ochii, ei. înşişi, o-formgurii, „procedeul
ae „de modelaj:şi.:cali-,
T

gratierea, jirăsăturilor indică. secolul al, XVI-lea sau. prima! Jumătate:

a: secolului, al XVII- lea.3$ ri
EN

iii De biitocoe Dtantita ei)

atu Dauă;, icoane împărățești din. Schitul, cBrădet (Argeș), ««împodozi
bițe cu, chipul; lui: :Hristos,şi:- Înălţarea, sint senanate [dez 'zugr avul:
/C

Șipiea, din Târgoviște, Şi;daţate: -din 1645; iii ratie deo attig
ioidcoana; împărătească ;:a:; Sfîntului: Gheorghe; din inăăstirea Vi
foxţtai e;;din::anul::1631:-Inscripţii iîn” limbile» greacă şi românească:
SI

dau: numele. :lui : Leon:;Voievod. şi:;:alr sâţiei!:sâl6,; precunii:şi:'rrumele:

IA

zegrayului, :de icoâne, Mavros::0id0” iizivălzoreţ prod i roca ri

“Icoanele; diri» mănăsțirea; Arnotai=(Vilceă): iau împodobiţi;tînăpla::
bișerieii:, „Piciate:; „către;.sfirşitul: secolului:ca1,:-X VII-lea, l:ele> duo:fost:
U

dăruite;;în epoca'ibrincoveneăscăzctitoriei luir'Matei:c "Basarab, Figu-!

BC

169:
 ȚĂRILE ROMÂNE
ARTA FEUDALADIN:
|

reazăvpraznicei împărăteşti! i(Naşterea : :Sfintei''Mariă, *iBunavestirea;

Y
Stihirea de: Crăciun!e Circumciziunea,; Botezul: lui. Tistie!Schimbaiea-

AR
la ;faţă;: Floriile; lisus: pe:icrucâ;. “Coborireă Ja Himbij. Înălţărea şi
Adormirea: Maicii: Domnului): Luminate, ierbisate șiilipite posta
blii de.ararmă;; se. păstrează: în Muzeul A&:ArtăaLRIS.Ridiri. Biici?

R
rești.. Chipurileziapostolilor::şi»iproorociloiţi “icoanele îrăipătătești” “ale

LIB
lui lisus, Fecioarei Maria, sfintulti; Nicolae''și iarhănghelilor! “Mihaib
şi: Găvrili împliiesc, „cuicoăna: Deisis; decorul: tîmplei 8. iii 100 ttâ. 701
Operaţiile cu curăţire au răpit O: parte! din fârmecul iGoanelci

TY
nit
citate/:opere, de meșteri: iconati, "caracteristice: stilului! îi păritite
în 'J:Ţara-» Românească: începînd : “din: primii “ani: cai. isătolului «FâP
XVII-leaasiiq 035 59 00 ai .ceniinen în asta Band rii aBib

SI
Icoanele: împărăteşti, Deisis şi Adormirea : -eMâicii iDoiniitilti
ER
aduse de:laiVălenii dei Munte: 'îniiMiuzeul: de! Artă Ri! SR. Butireş
sei încadrează. în” tradiţieii:Poârtăsiriscripții! româneşti! işi s6 disting
ti,

prin luxul tonurilor! aur, ir6şu “purpită, verde; “albastru '-C irc azăti
V
Yealisra ul: colicepţ iei, şi. miti
tuiii de'două :alte2 însuşiri:” femiâarcăbile
NI

te? Li *Săcolulu i”! ali

nuţiaoexeduţiei.: Se: “pot':data! dinitra”! două! njuiăta
Ieă:! in
i) abecași!
XVII-1să. sau: 'deida: începutul“ secolului dal! XVIII
LU

icoana? “imipăr ătească â Lub Fristoi adusă!

vreme și d6cacelașistilseste
- işi «: 'jeoanao ' apostoli lor! Pâtriu * Şi
din: mănăstirea. Brebu; asetnenea iti
mila rio ruter cei
A

Pavel.Îi:89 op 55 Boti
ă pe oiiicăli
tivÎni 31674; pictorul! Dugat' ă ilustrat Schiaibăea1t 'fâţă
TR

ds Ia Tirg09
năl'împărătească: din tâmpla 'Gatedialei'! iitropolitâne!
: de lArtă- aliR. S.R: din "Biicureş tii 53
viște::O'atlăm'astăzi în: 'Muzeul
N

găstă:
Cître sfîrşitul secolului al XVII-lea, apăr” în YŢara Roriăni
S&cdistiiig prin
CE

icoânsride „un'stil care'poate: fi: nuinit! pămintean.

vii, "predunt și: prin
luxul.:şis strălucirea ::materiiloi;: “au: şi: “tonuri.
ipoărtă . iAscipții
| grija execuţiei, realism şi figuri. jadividualizată
de ţară. "Ne îngăduie -sădvor-
/

românești» și'7semnături : deosrâăşterii:

Amintim Ador
bim-deiun'istil s;cantacuzinese“șiii,, birîncovensse“.
SI

R:S.Rdin Bucureşti
mirea; Maicii Dompuliii: -dini:Muzeul:deoArtăval
IA

vedeni panglici scare:

În acestea, în tema proslăvirii Fecioarei: Mariă,
capetele: apostolilor: și
se: i desfășoarăo: dir mîinile: acesteia. şi. ating
U

străvechi» 'tfadiţii:trezi
episcopilor!:slujitori.: "Reprezintă; potrivitrunei:
icreştinismului,: transmitereă > harului
BC

"ligioase,:: anterioăre;! chiar

170.
 - ș1PICTURILE-
DIN BISERICILE DE PIATRĂ

“Intrarea în biserică e ilustrată pe o icoană împărătească a hra-

RY
muluiîn tîmpla bisericii Doamnei din. capitală.. Datată din timpul
lui Șerban Cantacuzino, impresionează prin lumina -şi armonia to-
nurilor, desenul înţeles al arhitecturilor și atmosfera de sărbătoare

RA
a cuprinsului.. : i ji ZET are
Din 1678. o icoană a Sfintului 'Giriorgna din Muzeul de Artă

LIB
al R.S.R. Citim pe. dosul ei; în românește: „Această sfîntă icoană a
fost „făcută“ de. călugăriţa! Marta şi. dăruită Sfintei Mănăstiri Vi-
forîta în. care își petrece viaţa. spre veșnică. amintire; “Siva Stareţa
28 aprilie 7206“. . | | XE

ITY
Icoana Sfintului Spiri idon, din biserica Sf. Spiridon-Vechi din o
„Bucureşti, e pictată „pe lemn, de tei şi „acoperită. «de o icoană de ar-

RS
gint, i dubliule ei.) ei iriseripție” arabe piciață Ia” "partea. “ințetioară
aminteste“ de! "patriarhul :Silvestri ial Antiohiei care: a realizat! icoăna!
şi de” scribul: Pâtre NAGrtALfiăl lui George: din “Tripoli i“ Portretuj ui
VE
| Spiridon; incâarat? de terme” “din racatistul '“ai, copiază” un”! “original,
pe! câre Biă-19! cuhoâșteri şi expiica apăsa "dintre" (ăipul 'sfin=
NI

tultii şi iconițeld pictate în' jur. sotilor peidzl sa mil sii sută
de deosebită” "înserânătate!!: Pra” Mutu''e “antibluiisi o
„. Pietorului.
LU

icoană a' Adormirii Maicii Domnului din Muzeul de Artă al R.S.R.

din București. Nu e datată și nu are inscripţie. Din mîinile Fecioarei
Maria, înălțată spre cer, se coboară o lungă panglică roșie a cărei
RA

„prins de îngeri.
capăt de jos -€e.aia A aa
iri 75 Tr fa oa, 1 aa. N
. “Nuimeroâse -icoane”datate” prin, inscripţii sau: dubă- ictură din
secolul al XVIII-lea să păstrează. în “Muzeul de Artă al RS.R., în
T

colecţia Patriârhiei ! şi â) bisericii. din Bucureşti. iÎngăduie să stu-

EN

diem contaminarea stilului tradiţional :cu! infiltraţii picturale apu-

sene. “Pictura în ulei înlocuieşte procedeele în tempera; realismul
/C

trarisformă: concepţia. : O i. şcoală“. :şi-a :sporit: activitațea: în, -mănăs-

tirile ;:Cernica;.şi; Căldărușani. idin;.jurul-capitalei,. în; legătură cu!mă-;
năstireayNeamţ,; Suceava: şi-centre, ardelene: Vom avea: :prilejul: să;
SI

cunoaștem, lucrările».acesteia: în; 'capitolul consacrat ;Moldovei:.s;; ::i:-

“re o . base 2. poe LR
IA

. „re . .
Tri IO o ii iC E a.) jiu Doi pi ci AER IDEI date ae
JI Di Di
pie ea
. + .
ee
.
fisa “a td ti. .
rib. sir LEII BOIU GV A Ca mii io ad
.
hi
pi Da eu ij
E
i 4 bo Li-, pi m O e
Diisi i sii Dee
i
U

ii “ ii fe re SUC
e i
U a aa re ii di Cod) 4 - 1

.$ Se. . E .
e- Ţ
TSD“
m
o
-
EI RTImi:
i... ar
o]
.. d i
| .

„di ji ai
-

varriia DOI TEI .

pati 1, [. -..
Oi |
Daci d DIDI ID:pă
sl
fiu)Și 7
BC

,
p.m
d
 i

p EE2Ia 10 TO) rate (iTe

A O] “DB: OV. A--

- Sac to « Me pietrari ”
er 15 Pe SI SCȚSU 54 Si saay 4 2 Ba caile Aia Oe LA BEL “irAl.

Y
icre ih sta inte rb, torapearet! jtotrasic: sferică îdretarria

AR
07 icter de BECI PI PNODNOZIE OOISOLA PB 3 vro drd
ii n, isliortte oleganatiris in pan Esi reozobi e ol

„BISERICI DELENI,
pe

R
af Sh Dir stil ci il ir tarta .

LIB
i 294 i Si ia 20 e mii IL 18
ip „iat a ini jzoi
„ata ţ- e | ADE roci i XD re păizol
L

TY
„ as »iftius 9
rit sVY-ubtiiea de aotrozial! Gi „nuhioe it na „renal
2 2. temoot o 3 Blirecoo ia io? sh arao! sa Wiaioiq o dteouuoull

SI
îa pol Moldoya, ctitorii, din
€ sepolele, GĂNInȘi XVII; şe: prezintă Sub,
aspectul „unor, „biserici de.ileian din, “secolul al. XVIII-lea. sau. al;
ER
XIX-lea, „ARăpciuni, „Scheia, Văleni, „Boroaia; „gte-) „Pictura „rurală, a,
acestor, monumente, a 1ioșt rîn., genere,; restaurată, ori. „repictată, Pro-,
V
gramele, „iconografice copiază, anodele, din, “bisericile, „de. zid ale. rez,
giunii. Nu se disting. particularităţi ysemnificatiye. SPD au aracz;
NI

tert,91 De. aceea, Rr „Vom, stărui,; asupra , ori. s0oboh

Ep întrec ia
LU

„SĂ iB sa oh court | ab: olreuz0Ct isi ntezrioDbân BUBODI

ema team ț Țefir
aia i oficii cra ile, Digi cei 901 îniapo his isD oo pei
A
ai tar, e
across ai
pi i Bio BDITOLIBCI Sarut O îşiirIO oa 100 Gia reia Ci i IBTA
A

„eat 5b aut 5 20.8b În

TR

i eeial„DECORURILE, PICTATE, ALE BISERICILOR mornua, |

ri, „Să. ej 3 pn DE PIATRĂ: zic: Be alei VIZ fn di [04
Si „ORIGINILE "ȘI DOTAREA” DEGORURIL OR a =
N

pornntructeoa ao
ai atenuate trei stim. în cotit balul»
CE

ei lina, (Soma) ri otpab evo aeniudotri solu s3?- puroi L. „ocar

oiOrigiriles pini murale „mioldoveneşti (Se.sirmăresc: greuit:Liu-
crările »din'! secolul! alo XIV=lez'raflate bla: Siret = 'stră vechea--Biseriică!
/

răănăstirească: de lav Neamţir!a' lui''Petru'"Muşat' şi! alte nionumente

SI

din. aceeaşi:!vremec nu “mai. există “Au! fost înlocuite: del construcţii:

IA

noi „sau -puternic restaurate; ori .:au pierdut: decorul pictat: (Sfinta
“Treime. din: Siret). Valoarea excepțională :a picturilor: murale ; din
cel Mare, — la Pătrăuți, mănăstirea. : Neamţ, .Po-
U

epoca: lui. Ştefan

păuți, Bălinești, Hirlău ;și Dobrovăț. — uimeşte,: în asemenea con-.
BC

172
 DECORURILE: PICTATE. ALB BISERICILOR.

diții și -pâne: “problema: săceputurilor. “ua: o! asemenea: strălucire!

niir

RY
s=a pututs 'Ajunge:fără ietorturi : şi» experienţe:: riumeroase.. Despre
acestea :nelvorbeşte'! micul“ număi:de::lucrări i de:iartă:.păstrate'idin:
vremea lui':Alexandru'cel::Bun; “din::piima:ţumătate:ia .secolulti: a)

RA
XV-lea,că atăre
2 ri tis ob toba iiloorida, ros Ci
sani„ctitoria ui. „Brincipălăț mănăstirea" Bistriţa” din Neaiiţura ost

LIB
apicVIiueat 'Motiurăentul» originar se î descoperă! în» cel''de; astăzi; pic:
fuarilă :îurăle” însă; nui aimintesd epoca. “În vograda'-mănăstirii. se:

ITY
înalţă casa! stăteţeascăi: (după «tradiţie, :Casăi-domiiească)în :câre::paz
răclisălr'poârtă;: "zugrăveli foarte'interesarte!i Multi: discutate,:au::fosb
atribuite meșterilor :luii Ștefan: cel!'Mâre:'În paraclis/iam': descoperit:

RS
gi! "publicați <bol: an "aer biodat;idu': inscripţie islăvonă” şi: numele:
prinţesei D(âeăghineij Maliaa:: E: cusut în::condiţii superioare. de:artăt
şi! poate''fi datat” din: epodâ”lui! Alexandru”icel:: Bunjo așa Lcumi:vrea
VE
tradiţia» Uiiiie Sagi! d&pictură măralăciruinată aui Ifostr'semnalate d& |
ui! cercetător! în. :vecheă! biserică! ruinată:'a «luii Alexandru':cel) Bun! .
NI

diii'Vecisiătăteă mănăstiri il "Probota Ai căutat: cuv stăruință.Nu-ise!

desltişeşte!. încănici:o: figură: ori 'fragment! de:'compoziţie;*apâr nu-l
LU

măi elăiă ienite decotătive: CL biti Due bo AC =. ÎsbsBinii ob

uita Be ia “ini jlocul: “secolului ali XVLlea' ori uri“ deceniu isau: două!
acei a? fost -decorată”-cu” picturi !:murale”: biserică din
RA

Tiujeni? rari: bordul “Moldovei; ctitorie ausui principe” lituan, crudă:

ăluiAlexandruiicel::Buri: La vremea cîndiiam':Studiaicoj:se „piutea”
admiră: logica) 'de'tradiţiei bizantină:-şi /maramureşană?“a:-programu-=
T

lui! iconografie; “alătuti+:de “portrete de imără frumuseţe: : doi: Sfinţi

EN

episcăpi Şi ati (Stirit dir în:

ăn absida”
dei răsărit, -iuii tînger'icu chip;
și! păr ;stilizât! dălinspiraţie! statuâră- aritică;: "chipul! Sfintului 'Nico=
/C

lae' şi portretul cneazului ctitor pe'€ălul:lui de păradăii Idscripțiicîn

slavoria.bisericească “ajutau înţelegerea'lucrurilor și. înţr- anumâ! mă-.
sură. dătarea lucrărilor. : OUT îs Iutozyu e mii Sarat Di
SI

5 »Îni; epoca: ăi Alexandr su cel: Bun după» experienţă:urmate. însă

doua jumătatea secolului: al XIV-leă,!au:iintervenitu—falături:-de:
IA

zugravi autohtoni.—, meșteri bizantini ':veniţi foarte probabil .din

Kiev;:care 'au'lexecutat. decoruri: înl!Spirit,; tehnică: şii'stil. bizântin.
U

Sub domhia 'llui::Ștefanil cel: Mare experienţele! 5-âu urmat:s:Unele

BC

Ă 173:
 ARTA) FEUDALĂ ÎN” PARILErROMÂNE, ICI:

dintr-âcesteaz au dispăruta cura

c ecdecorul; bisericii dincMiistiuţi dis:

Y
trusă (în întregime; 1la;;feli-acela ce: va! fi „fost desun sinteresu șide,. o.

AR
stiălucire :excepţională al; mănăstirii: necropole: domneşti: „de, da-Putna
(himicităcde unsincendiu..năpraznic curînd- după; tîrmosire);] COLT
Decorul străvechii: mănăstiri de :maici din Pătrăuți; în vecină

R
tatsa rcetăţii::de scaun!iâ;.Sucevei,:datează; din» 1487. iParea: i: fost

LIB
„acoperit; de două-ralțe;:stiaturii:de; pictură. Holosim--această, expresie;
fiindcă: lucrărilecde :restaurare) întreprinse» de; Gomisia:/Monumente=
lor Istoricesraustro-ungare “ău- daţ la-luminăr;strațul: originar pe.;o
parțte.-din :pereţiinbisericii.+Pe «alocuri, zacestar:e.. acoperit.de; unral

TY
doileacare essinguriu) vizibilsuși deseori) aflăm: drei:-straturio „Interesul
decorului[ se; văgdește:de mare:preţioln eupolă;;se: disting, greu; Pro0=

SI
rocii; Buriavestire;şi Întrarea;în:-biserică;cîn absida de răsărit, Împăr=.
tăşirea:, Apostolilor, ; încadraţă -.de Spălarea. picioarelor» şi!, Cina cea
ER
de taină: îns zopa'tinterioarăti „sei văd, Sfinţii, episcopi: sii dei, sfinţi
V
imi (Gudecata. Tai “Pilat, Iisus. cu. coroană;
« : pe; spini „Iisus;.pe cruce;
NI

Coborîrea;:de-pe: cruce, Plingerea.. Domnului, : la; miazănoapte, Rusa:

liile, Punerea: în“ mormânt; Învierea); riza; donatorilor.;:eîn „unghiul
LU

de miazăzi — apus, dedesubtul Plingerii Domnului. şi cuprinde: Dorz

tretele ului Ștefan cel; Mare;oalyfiului său; Bogdan, doamnei «“Maria
şiia două:domnițe;rcu ieoroane;dejauryşi+diademe. he „bolta-naosului
A

nu.se vede! nimic:iÎn fimpanuli-uşii» deg-răsărit: epictată,; Fecioara:

TR

Maria, simbolalbisericiipiar 'la,apus şi:-deașupra ușii ide;intrare, în;

friză,-o «procesiune:de sfinți-lăncieri -călări, în: frunte cu.;Constantin
cel Mare: A. Grabar. „a-arătat că s-a. ilustrat; aştfel: expediţiacde, -afla=
N

rera Sfintei, Cruci., 'La:-exterior;;pe; “zidurile; împodobite la origine,

CE

cun cărămizi:smălţuițe» şi;mai tirziu tencuite, «Mickenhauşer a-deo-.

sebiț:urme.din:'Judecata din urmă: 4 rosi in fusnoe Tudoito”
si ia: al
53

” = Decorul-:pictaât “ali-monumentului::ă. fosti 'refăcutio în-Secolulr:al:

/

XVI-lea, restaurat, în secolul. al :XVII-lea și':0.:a;:douac oară; mai

SI

- târziu.oÎn“navă,:pictura; cea. 7naiveche nu: apare! decît laapus:

pe o
suprafață -de- cîțiva “centimetri:-păttăţi !(aceăstavîn. urmatiunui' son”,
IA

dâj). lider over chrnol tico ini sii PIRAȚII ate ÎOOSIIB nus
it Pictură; din secolul: ali XVII-lea: afost ruinată-der.o restaurate
U

din nsecolulr al XVIII-lea + datorită episcopului; “Calistudin: Rădăuţi 45

BC

174
 DECORURILE PICTATE ALE-BISERICILOR

Învierea':estecînfăţişaţăo-dedouă'ori;lcea inspirată idin ::evanghelia

RY
apocrifă::a'ui Nicodimi'reproduce o :'icoană::ruseascăi 'din'r'secoltil cal
XVI-leasi În pronaos, 'sfinţii:-militari:i din: ultimă zonă ”!ă pereţilot;
sînt picţaţi; înestilul:de lacsfîrşitul secolului:al: XVI-lea: i ii

RA
Dai purict! de: sodaiie! tehnic ermarcări'câlitateă! ciclon
tencuielilor“origitiăle ș ia” unei” mări! “Dărţii! 'din! 'cele: “din” secolul” al

LIB
XVI: “]6a.: Par ffoiinăte” din2yar de” Tiarrmoză! fața "picturilor păstiiiă
Uri: luciu și: 'orstrălucit&'/excepțioitală? S:a: “Tucrat, “Gfed&m,, i aD'Er6s
0“ 'şi s-a folosit răvălugii! (&iliniărul) peritru 'Gănăprina 88 Ctenibtate

ITY
lilor. Sei-disting! Și: serg de folosirea! Uuntii Vernită cu pază ds'ră(G6âră
Şi terebentiiiăfisăib Ur: “ulei! Asemănător i „Meşterii decostirilot din
sacolul! al) X:VI-iea: au îhodelăt 'figurile-i cu „duhgi “dă aur (rajinile "Și

RS
chipurile), prăGedet- caf€ "reapare în “iecânele “din lănăstirea "4Sute
vița. Si în “văiniatări. „UL pour Gib Wiiritean sipaler aroh
DI 2 sila ase> „atostat acid? :. ape ni rest ob uolioiraaiu li
VE
pomi cibarie tg: loci no ori DOÎ io iaornonar DUO
= DESCRIEREA*DECORURILOR MURALE "0 pobriaie Been pin Pi
NI

tulcene alții Bepouoni î5 olromofa "si orbi în liă

sisobBiserică:;dinDolheștii- Mari: datează:din vremea “lui: Ștefăni:rcel
LU

Mare: În.pronaosv e:-mormîntul::hatmanului!'Șendrea, ucis :în !bătă=

Jia de la:Riimnicidin:r14814 Pereţii: văruiţi! nu: mai păstrează! decorul
pictat. înc absida» de. rășărit !şii în''navă.“
Îni pronaos au'fost' date'ila
RA

iveală:izugrăvelb pe tinipanulruşii şi 'peiperetele::de:sud. iCele'dintii

ne''lasă :să distingem portretul Sfintei Paraschiva; hraniulo moni-
mentului, pictată bust şi 'încoronată de doi îngeri în zbor. Socotim
T

că: nu''e:Ivorba“d€ un original;:ci de o: pieturăvposterioără;isecolului.

EN

al: XVI-leanrial on istueoiri înosr lori strate Dirala aci ec o

„.oDecorub:pereteluii.. sudeste oigahizât, într-o. firidăcda „mări pio-
/C

porţii; Gâre- încadrează co “fereastră.; !Înfăţişarea

i estâr aceeă:câ unei
icoane :de“proporţii:; considerabile, iar „execuţia
este cea'tpriginală.
Lucrările de curăţireşi de luminare, trecerea vremii și “alte .îrhpre-
SI

jurări, 5; au.alterati-în- parte“. tonurile: isaic: otinirre oftuiboii *

Hetimasiă,: înfățișată rîn, 'Greşteti: şi “zece: medăligari 6'ide iprootci
IA

(din: icar&“ distingem! pe : Ghedeon'işi : Daniel); : pe: laturi, orneăză!! câ

drul acestei maricicoans: 4, Celevechi-de“zile“t ŞI Hristos; Iisus per dise 5
U

air
șii evângheliștii:sei văd. “Ja- partea 'superioară. Dedesiibtu!aGestoră
BC

0175
ARTA FEUDALĂ: ÎN "ŢĂRILE. ROMÂNE:

Sînti-pictaţi ; doi; saposțoli și:-dai': Sfinţibepiscopi:iîn! -zona':inferidară,

Y
laparipatru. Sfinţi mucenici.» Lia cbazarticoanei plogofătul: Șendrea;: so-
fiailui- și trei. -copii--sîrit: înfăţişaţii iinr.costuine de:;ceremonie;-întorși

AR
către Hristos, figurăt! petron-cu evanghelia închisă=şi:'sprijinită pe
„genunchiul, „stîng, Fecipara, Maria şi, Nicolae; episcop. sînţ . în: Tjurul.

R
ui pe,Pergamentul, din. miinilergogolătului, citim „ÎN „slavaubiseri-

LIB
obilor. tăi, şi: mintuiește-ne: pe; noi: „ Pergamentul; dinomaina.; lui Ni-
colae. „poartă, la rîndul, lui, În! aceeaşi) limbă,: „cuvintele: mi rimeste
doamne oiranda, robilor. tăi, 'zie--ţi:.milă de ei, si mintuiesteri 2 roi

TY
pub Casio
faminii de tradiţie bizantină, se, “intilnesc, des în.i “Bulgaria (în biserica

SI
din, Boiana,; secolul; XIII) și. în, „Sirbia, veche, „Mai; aproape..de;:Mol-
dova, trebuie amintită tradiţia: Maramureşului. ; 'Aci, decorul ;;pietat
ER
al bisericilor de lemn, în navă, întrerupe îrizele evanghelice şi 'in-
clude reproduceri de icoane ca la.Dolheștii-Mariă.. Pictura din aceas-
V
tă din urmă biserică orneazăi:peretele de slîngă-morniîntul':15gofă-
NI

tului Şendrea, iar elementele ei ilustrează slujba parastasului.. Ori-

ginală;:în serisul: că- nurevalterată” de repictări !şi 'datată;:din+
â! doua
LU

jumătate :axsecolului;cal:: XV-lea, cuprinde orsingurărdigură monui-

imentală :aceea:a lui: Hristos: Celelalte'personajei'sînt:pictata înv sti-
dul-icoanelor;și însculori:-de.ismalţuri:- Din punct> debivedere tehnic
A

'se-remarcă calitatea.:excepțională a tencuielilor şi: culorilor::precum

TR

Si-destoinicia meșterilor: icinit? lpoioc smoontlelo fa bi Sa

rmitcac? ciot: n tnaant jah ab Pinroapoi da aud. [Esi soia ni rata
iplu “Mănăstirea, Voroneţ: datează; dinți:setolul al XV-leaInscripţia
N

ei pe piatră atestă existenţa: unei vechi. biserici de lemn; pelcare!a

CE

înlocuit-o Ștetaricel>Mare,! în:11488; printr-o: biserică: de: zid:cAceas-

itaua fostpela;. rîndulrei,:rrhărită-de; mirtopaoliţii- Grigore Rogcarşi
“Teofari(între.. 1545—-:1550);o care aui: juxtăpus> unj''exonartex vechii
/

clădiri. 9ils i: itzeore. ponove Sprirnul 9D ia Stiria ab alina

SI

Picturile |murale prezintăsiin': inferesi:deosebit: “În ircupolă,j- Pan=

tocratorulșapare. încadrate, tetramori, în luminat necreată“ra “Ta-
IA

borului, Aree jchipul-ovalp părul inegru „cnasulcfin, in în: conținuarea

drunţii (model bizantin); Privirea! seyerăaminteștei pecea din bro=
U

deriile, moldovenești: din. „osecolul: al'-XA- lea.58;: Cilindrul: cupolei» în-

BC

176
 DECORURIILB-PICTATE?ALE BISERICILOR

fățişează: portrete de: prooroci, apostoli-și -părinţi. ai.;bisericii;-.printre

RY
aceștia din:urmă; distingem ;autorii de, liturghii'/Vasile-:cel- Mare, Jon
Gură-de-Aur.și: Grigore:papa; -alățuri: de: :Sfîntul, Nicolae :alMyrelor
Lichiei.. Pe. „Pandanţiy, se văd! imptietaţi sevangheliştii; -medițînd.! şi

RA
scriind, Intradoșurile, -arcelor» celoramici de; la baza: cupolei. sînt::or=
nate. cu. portretele; lui. Avram; (încadrat; decIsac. :Şi Iacov), lisus-E:ma-

LIB
noil (încadrat: de;unprooroc şi. Ioan Dbotezătorul) cu. acelea! ale: Pan=
tocratorului,, „(încadrat-'de; „Zaharia.-şi un; arhanghel): şi; „„„Celui-vechi: '
de-zilef. „(încadraţ; 'de. Iisus Emanoil. Şi» Pantocratorul); „Be: supafeţele |
celor, patru ftimpane mari'-(de da:-baza.:cilindrului)
. „se ; disting teme

ITY
din „viaţaylui +„Hristos (mai -: clară; ;Bunaveștire); în!-pandantivii;; cei
mari,» alte. patru:rteme: privind: pe: «Ioan; ; Botezătorul: şi: Hristos; trrr-rl

RS
, Abşida. de:răsărit, este ornată cu: portretul Fecioarei. Maria': între
doi, îngeri, carese închină lui lisus „purtat: pe. braţerde rmaima!să: Şi
cu (chipuri: „de. „Sfinţi- “episcopi:-Pe :rotulii deșfășuraţi ! “din. mîinile
VE
acestorarseg;citese; râno: slava”; bisericească-ri inscripții, rliturgice.2Ti: La
proscomidie, şi diaconicon;; s-a: zugrăvitiijertta. lui ;Avrâm” şi:dreptul.
NI

Simion- „cu Cilişus» în“ braţeirr:s- ntiiobiia Fror roliieiito pisi sol
pre PAreuilb triumfal arată; +amielula şi. cmedalioând: de: -proodroci;;! iar
LU

ar cul cel; mare, dea: apus;: filoxenia:clui VAvyramy! întilnirea “Elisabe=

tei. "Ciu SfîntarMaria şi- chipuri: de: piooroci:+Bolţile: 'absidelor: Aaterale
sînt împodobite cu praznice:mari: Schimbarea ila: față, Înviereailui
RA

Lazăr, Floriile şi „Rugăciunea de pe muntele Măslinilor. Decorul pe-

rețilori;navei cestej: ânspirat din” Patimile dlui”! Tisusrişi ilustreăză Şi
Adormirea;Maicii. Domnului: :'În pronaos; pe. boltă, „Matia i-—'simbol
T

al. „bisericiiiroaesteu încâdrată de :sfinţi;melozi: oiioloi, o: vizniilo alei

EN

“ilovExteriorul;, este» împodobit. cuo picturi ! murale .jpe toată; supra=

faţa. lReproduce, !'pe;cilindrulr:cupolei, teme de:pe: 'suprafațarinternă
/C

az „acesteia. Pe zidul: 'absidelor:s=a' ilustrat: i cin&=iul%, îni;ordinea- 'de-.

scrisă: 'de: Pseudo-Dionisie .Areopagitul, :Pe :zidurile. de! miazănoapte
şi :miazăzi,c5-au zugrăvit: teme :dinr'Facerea,:viața“lui!disus, rpara- ”
SI

bolei-şi! vieţi ide; sfinţi; pustnici; la':apus;:Judecata, din:urmă işi: Vă=

mile::văzduhului: ;Decorul: este împlinit de-istoria icelor!40 :de „sfinţi
IA

mucenici arborele ;lui :Iesei;: filozofii“ şixvisţile:: Sfiniţilor., Nicolae;

Gheorghe șiriloan.:cel Nou.::Laoapus;clingă uşa, de intrare; iun-îru=
U

mos;.portret':al mitropolitului c Grigore -Roşead pici le (intre

BC

177
 ARTA! FEUDAL ANN ARILEI ROMANIA _
ti Dăcbil i Vdrânsțuluticsăleiă? “pieturi:€ originale, »din'răi doua: ju

Y
mătate:'a”. secolului “aliiX:V-1ea, "în : cupolă şi: pe: bolta” âbsidei de?ră2
sărită, Ilustrează, Vnh'cel! dinții :cuprins:cdefiniţia ibiseritii-ecerești“

AR
atlatăriin Istoria: 'eclesiastică (atribuită: atriarhiilui-Ghiernian isiridal.
tată. 'diîn secolub al5VIII-lea). Pâisoiiăjele: sînt: concepute ionumental;

R
expresiile. îvii? şi! “personale; “tonurile” caldă'işi -armonizâte! opicturi- 'de

LIB
carăcter: bizantin: »Înti absidăde irăsărit “restaurările laierățăt) por=
tr&tul-FeciGară:Matriafi Pâretele 'hemiciclului, bolțile” șii, pereţii navei
atestă':în:scHimbyiinterveniţii câre:căutirburat ordinea I6gicăe Și ar:
moniatpicturilor. (Ser datorescie foarte “probabil, 'câlirrde 'drd6uă0ja

TY
mătăți'ia::secolului al XVI-lea! Cităr» priricipălele:: întăiteveriţe. În
Împărtăşirea! apostolilor: pSfirita masăt e: așezătă:în:: stinga! Cinei- şi

SI
nu lîngă fereastră” "Dintaceastăi:priciniăy unid grup! “ae:/apâstoli- sînt
înfățişaţi..:cu spatele: cătreitaceastaii(î al; doilea : “tablot al5:temnei);
ER
Tisusircare.iștarger:picioarăle:!lui :Petruc (înc Spălarea “picidaiielor). “Şi
Fecioarai;Maria îmbrăţişinăb:pe“Tisus! (la: „proscoimidie): 'sedinspiră,- în
V
alidoileai:rînd,;: dintr-un! realism':propriu: cugetării!. s6coluluii âl” XVI
NI

lea. Friza ctitorilor poartă evidente semnierde refaceri. "Decorul nâr-

testului: şicacela”aL.zidurilor::exterioăre;::datat: de pisaniei diri”a! doua
LU

jurnătăte ra-secolului ral XVI-lea; impretionează:prih elaritate» şi:ar-

„ monizareaitonurilori! calde: șiiwvibrarite,formirid iin'ănsâmblui-stră-
lutitori și ; 9 ilustrațieoplinăicăă: farmec: up 99 DHdOLOgEIIE ata
A

= LuOsCE setul esti snt Sp boia | ip Bot asul

TR

ja Biserică Sfintul! Nicolae: din “Popăuţi:A0%-Pictutile imuralepicu:

făţite:în--1927;! âuipierdut multedinr: Strălucirea Corigiialăș: 'Substan=
țele chimice folosite” de':restauiatâri au ipătruns iînltencuiăală: şii rui-
N

nează; păiîncetul, desenul figurilor tonurile: şii substrătulizugrăveli-

CE

lor. Iatna;; âpa+ infiltrată înrghiațătărăniițează varul: “Ansamblil,:da:

iat: de «tradiție şi! documente: 'dini vremeâ'lui':Ștefan ca -Marejurăz
mîne: da:un interesiartisticŞi istoric-de înaltă: valoare: :22"] 2b "Bai 192
/

is În, cupolă, Pantocratorul: “nuiise :mai! vede;:se distingeirăeconii

SI

cilindrului, :pandăntivilor iși» arcelor ;de.:bază;. apostolii lau” fost; ''în

parite, srepictaţi.: »Praznicele cele mari!:: Bunavestire, [:Naştereasilui
IA

Tisusșii Boteziil, Schimbarea; lă:"faţă,: “Învierea lui «Iazări: Floriilei: şi

portreteleoevangheliștilor iîrnjiodobese- -cei:o0pt pandantivi: (4!mici':și
U

4: mari). În absida de::răsărit, cpeiBoltă, Fecioaiia:i Maria,lîngeri” şi

BC

178
 DECORURILE: PICTATE: ALE BISERICILOR,
PI DD Da ea o Oa ap P ae oteiD29 Ira zar
(

prooroci) mesianţici; pe peretele :hemiciclului, Împărtășirea. apostoli=;

RY
lor; încadrată. de ;Șpălarea:cpicioarelori'Cina.scea „de taină, :Plingerea
Domnului. și: Coborirea:1a-limbi: Sfinţii; episcopil0? cuurotuli purtînd;
inscripții. liturgice se văd în. zona. inferioară. Proscorhidia, erornată:

RA
cu. O „pastorală, inspirată” din Jertfa lui Avram; unul: din servitorii
acestuia. eicureat ; într=un: copa€rcurtrunziș: vede; un! ă] qoilea: “cîntă

LIB
din: „fluier; uieriasinul; "care. a. ipurtaț! sarcina: „de; lepano Pentru Fugi

asocia “figuri i liturgice: formează, 0 semnătună:ddenartist alrsecolutui

ITY
alIL XVIlea, îs berii icre oc Ipăuir, a Iproiprzoi nat Bec ml
sa în inadășpez:bolile: absidelorivilateralei St aipietăt Înălţarea Qa
sua) Şi“ Rusaliile:(la Inord): Pereţii ipoartă iteme; din Patimi şi: sfinţi:

RS
militari. :Notele apusene ';se:înmulțesc (costumele! şi-predilecțiai:pen-
_trut;pitorescşi:crealism);::În „pronaos,r'ăpar: 'sirioadele :6cumenice.. şi
_ăcăâtistul „Sfîntului: Nicolăeșhramul“'monumentului;::notă imoldovez
VE
nească tradițională::și» carăcteristică. decorurilor::secolului. al: XV=lea?
“nd AnSarâblil "6546 unii tar” Şi: “muidaiuşor” repictat! “peiialocuri;! exil
NI

cuția iehaică e term ardabilă Compozițiile cuprind lemente. catăc

tăzisticei: mioniimeftel&E”inoldovenâști “dir setoluil:'-â] XVI-l6a:. "gri!
LU

purile triunghiulare de persotiăjeți înfățișarea: independentă: aţa:

loufiloab câtSspâe prinse: de: pereţi aserienea/' celor! d igevalete,
chiar cifid'Sînt pictate: frizăă Hermăfcăm Spațiile: 'Jibere: dintră” aces,
RA

tea şi“ ja” “cu! care sînt“ “prezentata Ders6nâjele! drăpate! si desătiate
pentiu” a apăr eă "indeperidenta. 'Arkitepturile: atrag atenţia! Brivitee
T

rului* şi ise' “împuri că ca. Gletnarită & Sboundare de „tonă, ti

Hingieă: sint
EN

înțelese Și aclipă locuri în, “%Jază, ”făcind” “Chiar” concurenţă figuriloe

alo a Ze Dr Si Y RD ieri

Iar! acestea “sînt “peste! ot expresive, „deși, uneori greșit 'propokționate.

2 II ODO E QIN Ta CEL Af
/C

Ne! “Dute ginăi,, na “hicrui mai . tal tort „meșteri, ȘI, „Cu- deosebire. se
iaLi ăt ri DPI al IN ET Ciao
cuvine să nu uitărn dispariţia armoniei tonale, “turburată, schim=
SI

it DI i “OO 5 ci io „E 770 ri

Dată, pata pi mai,i ereu, de, stabilit. Picturile; ;se, înca-

drează întradevăr: mai; uşor în ;Stilul, „primei jumătăţi: a secolului, al
IA

XVI-lea; decit în. epoca. luiŞtetan, "cel. -Mare,!%'

în ;care. Ieaşează
tradiţia Și:mai. mulţi icercetățori, 104, Din:punct.de vedere „artistic; Mos
U

numentul rămâne de: o; însemnătate; deosebită; cu; toate: deteriorările,

BC

12 179
 ARTA) FEUDALĂ :ÎN. ŢĂRILE: ROMÂNE e
| $
)
De a

Y
intr adăăr 'elocinţa “multor “figuti şi: expriesii,în tvătarneituil rari i în

AR
tilnit: al Spaţiului, 'reâlismul;i! Şi-i citeva draperii înțelese: și pietate
s mu
monumentalitărore [iii it os ui Di oa BOiviaiL HG
oi zaaa ri Ie crez A Îi ST ma iiieței ASrOatț Oi 559

R
ieri Biserica Sfintul: Gheorghe ;din': Hirlăw e:datătă dei:pisaniei di

LIB
1492, al! 36-learani al'doraniei. lui::Ștăfan :cel: Mare: Picturile :murale
originale: au : fosti: luminate de» Cornisiunea!' Monumentelor Istorice,
cîteva'ufiguri 'au ':suferit;ii capetele, ccu“'deosebiră. 3 il Lipi siuoeB

TY
În cupolă, Pantocratorul e pictat pe calotă; cilindrul: poartă/se=
rafimi:- şi (îngeri; grupaţi triunghiular: ŞI: În zbotpÎne panidantivii: cei
mici, se disting ;.evangheliştii.udiguraţii scriind ; Saul lireditînd. (în:

SI
timpanele.|işi-pei. intnadosul; arcelor:: celor» mici de'<susținereiiiat

ER
cupolei:se văd praznicele. (Bunavestire, :Naşterea Domnului, oÎntime
pinarea;și Botezul: lui: Iisus)orProoroci:!(Solomoii?,i:Daniel?), idreptul:
Simion. şi: Ana'f:proorodițarapar alături:de:; persoriajelei!principale.
V
În „pandantivii,cei. ,mari,..seovăd:; praznicele, „Schimbarea.da. faţă, În-
NI

vierea, lui Lazăr, Floriile; Şi; une Al ebrea indistinct, îi absida de sa-i
LU

interioară „din, tronurile, pa: doi, îngeriiAr cantitati otimvă

iioiPe, perețele. „hemiciclului,- înunegiștre; suprapuse,- apar»decsuș, În!
jos, medalioane > de episcopi. ;Împărțășirea + apostolilor, Spălarea, pl-
A

cioarelor, ;Cina. cea de, aină,. Plingereaa. Domnului,,şi,, Învierea; un

TR

miel, cu capul, ficoniurat de, nirb. şi purtind, 0, cruce, „disus „pe, disei
Sfinţi, episcopi, Sin diaconi (cei. dintii, Șu, rotuli pe care, „Se ușitesc, inz,
N

scripții ,liturgice). Bolta „absidei . de, „rășărit e, “gecorată, pe.EDD areculul

ae Sade 4 [sd
teiămtal, cu înălțareaea, iar „e, celelalte două, arce, Fu “Tronul heţii
CE

ar c1c. Ba pg! 42

masiei şi nedalionul | Fecioarei Maria încadrată, de” în eri în zbor;

ŞTII
la.
Ca
IsaZ DL)
Şi
Pe

proscomidie, Jetta ni "Agia "băenia lui “Petru. din “Alexandria

simturi) „Dinro) 19 - [IC rrI5 eur re Ur Pa OI)
Pietă?” i
/

"ID e

În navă, bolțile absidelor „laterale” “Sînt! ornate tu Pisi pe: “cruce

SI

și “Rusăliilă; pereții cu: tâhde: “din: 'Patirui” 'şi Adormirea“ Maicii! 'Dom-
IA

nuldil'"Tărae 'din' Patitni *și ferjângheiii !'a16 Învierii sînt "pictate pa“ în-
trăd6sul” argiliăi :cel mâre!deflă apus8 În-iprona6s) pe Boltă, Fecioara
Maiiia!i sinibol: al: bisericii: a“ încâdrată de: îngeri !iîn!'zbov:$ și: deiiproo-
U

roci; "tă rpandantivi, sfinţii - -melozi: (numele:lui' Damaschin este: sin-

BC

| ci
sar

180
 DECORURILE PICTATE! ALE. BISERICILOR

gurulivizibil.). În: timpânul: cel :mare; s-au zugrăvit 'cele: șapte: sinoade

RY
ecumenice;riiar” pe.ipereţi, viața: Sfîntului: Georghe, “icăința» lui Da-i:
vid: (psalmul: 50); portrete: de:sfinţi: şi“sfinte:::! sita zirieîe pori
= rTnăcripția” "de "pe boltă 'dumieştă pe Fecioara: Mariă „Stintă ma

RA
să“ "piihii '66reştii! S8 ilustidază' astfel: ciivintele” Iâii” Iar: “6; 138;
57—58)'şi: texte din 'acătistăli Buneivestiri: Explică! îi Caslași: tina?

LIB
funcțiunea 5;:sfintei;: mese“:şi: chipul» Mariei ipe :boltăi: deaisupiai făcea.
teiă.: Pei:peretele : hemiciclului „aflăm: o iilustraţie: liturgică'a. anam=:
nezei,! instituirii :euharistiei) epiclezei''şi: troparelor >cîntate, Ida stiri

ITY
şitul: cănonului: Împărtăşirea. i'apbstolilor“ completează tema nprin=i
cipală: ali Poccinta-onitrasi d bo oonpileti ati nocăg mid oluiqa
Din: puneti derivedere: artistic; picturile; din'i:biserica . Sfintul!

RS
Gheorghe dineiiriăui tormează! un''ânsamblu''deosebit: deremarca-:
bilii Frizelecdin”: absida derrrăsăritr: îmbracă pereţii Şi. boltaași'” :com2
pun''uni: “ablou':strălucitorii ciefect.'deplin':şi eimoţionant: Îbi'navăș
VE
picturil€ sînt-dispuse:itotrîns friză. În ?bolta: absidei de: miazănoapte;
Iisus::per cruce) Incinta iTerusălimului,: îngerii iîn ':zbor deasupra“ socru
NI

ciii şi: Blîngînă,'alegoriile! (bisericii; işi 'sinagogei,-'soarele.:işi -lunâ/'se:

grupsâză'într-o» compoziţierale:'cărei detalii âmintesciiexemple.:sîr=.
LU

bești; "celridin iNăgoritino; înc primul'rînd. iFecioara:“Maria'''leșinăy,

capul îi “cade pe spate;.rnote:istrăineristilului: bizantini sever;idar:
amintitoare” ale Renașterii. Aceleași note disting Coborirea de pe
RA

cruce, adevăratăilicoăhăriNudul: Jui Iisus. Sfînta':Fecioară “Maria ca-

re: primâşte:; şi poartă pă braţe: trupul fiului sip pun în! lumină: stii
T

lul:;din hexemple: sîrbeşti . şir apusene: anterioare: cu: tunulicSau:: două

EN

secole' imoriumentului:;:mioldovenesci iAdormirea Maicii: !'Domnultii

ocupă:toată suprăfața»timpârniului: -cel-mare'desla':apus: Riemareabilă:
este-încâvoierea' liniilor oşi“siluetelor! către. centr ul'conipoziţiei sunde
/C

vedeim: ylai partea; inferioară 'slujba de înmormîntarejciar, la::partea

sup&rioară;:peiHristosi: în i:lumina £ necreată: lac :“Taborului: „(întors
către : capul imameii:saleh și: purtindu-i “sufletul: lps= braţul drept) :şi:
SI

proslăvireâ2FecioareiniMăria. De notâtriși mișcarea. accentuată: sim

primâtă.:tuturor: personajelor; alături: de: expresia dde concentrare: şi:
IA

jale. care. dormninăi acțiunea! :i iii col iii iid0i El iii

î În proraos;'cviăţa” Sfintului! (Gheorghe) căruia îi:veste:închinat:
U

monunientul, ocupăriunriloc:-de „seamă ' potrivit» tradiţiei! 'mâldovensșşti

BC

181
 !

ARTA FEUDALĂ ÎN: "ȚĂRILE! "ROMÂNE

din: bisericile; secolului:-:al:X:V-lea;: psalmulr:50,zis: alt pocăinței:Si=

Y
noâdele! ecurenice!: subliniază: "legătura cu. biserica: domneascăr: din

AR
Argeş şi mănăstirea Cozia,i iimonuimeate. 'caracteristicăz ale veacului»
al;.XIV-lea. Folosirea, frizelorgn$ „îndreaptă iarăși cătreexemple
vechi.ale, Renaşterii, Dizanține;
& şi, ale. ..şcoalei de, la, Tesalonic; „Zisă:şi:

R
macedonene; sori; Provinciale ; (de, înrîurire; sonstantinopolitană).: a pm k

LIB
za Tustraţia: din:/Pătimi iîn: catel; osif. din“ Arimatia:icere -lui; Pilat;
pentru îngropare;! triupul.. lui cHristos, ipuneiîn:vâloare; luxul | inte=
rioarelor,- arhitecturilor; șir:costumelor;;:Vedem: tunici de;rbrocart :blă=:

TY
nite,mătăsuri. xbroşâte; pantaloni lipiţi de. picior, căști şi, scuturi) in=:
spirate. din picturile italieneşti ..ori bizantine-sîrbeşti. ale 'isecolu=
lui: XIV. În: mișcările personajelor şi: în: zborul 'îngerilor::surprindem

SI
numeroasectrăsături:;de; prezentare: elegantă)işi., dei :;,modă“,' alături
ER
de-virtuozitate. :Tonurile, :acolo:;unde:se-:măi păstrează':o-parte: im=;
portantă: din: execuţia primitivă,::poartă> peste :tot:ilumină; şi: evocă:
pietre; prețioase'-ori 'de metale (înn (fuziunea În:drumul.ierucii, îri:: frunz
V
tea cavalerilor -escortei,;: căpetenia. înaintează: mîndrus şi: înalță=:un.
NI

rotul deschis ! cu;cînscripţie ::proclamîndziînţelesul temei: şictvinaz lui

Iisus. Mulţi-:din.-soldaţi se: înfățișează; Iparadînd pe; caii: lors; Distin=
LU

gem. riumeroase;-inovaţii Comurner;pictorilopy italieni;vai :«Renaşterii: şii

străine:reculegerii: Și sentimentului: bizantin.; srp aq obao Zi Iuno
sc ezite prheib atom inneisofi tetris 9lB”) LO niz
A
ta

-ipa, Biserica“ domnească: Sfintul: Nicolae; din; Dorohois; afost zidită

TR

în;+:1495 -de! Ştefan cel Mară 'şis«resfaurată în 1896.4Decorul':pictat;

considerabil: ruinat, de;:vreme.; şi „umezeală, ia:suteritiemult «din bpri-
N

ciria ;operaţiilor,:de ;curăţire;.şi luminare:lcAcestea;'au::alterat silue-

tele' şi: desenul;.s-au-iexecutat:şi -repictări Înicupolănu se;:mai''dis-:
CE

ting:;zugrăvelile;;. În: absida -de; răsărit, | Fecioară ::Maria::cu/lisusope

genunchi! împodobește „bolta: : La părtea ;superioară'-a-: peretelui; lin”
Împărţăşirea: apostolilor; ilustrată rîn două «tablourijI Hristos eifigu=:
/

rat (de;două;:ori! şi rde: fiecare :dată.iasistat: de!:doi':îngeri 'diaconi; la

SI

miazănoapte, Cina;cea:de. taină: dn z6ha'inferioară:sînt" Sfinţii :episa

IA

copi--pictaţi:în otdinea; canonică:Vasilerucel: Mare îndreapta: 'feres=

trei, -la “locul dintii; Ion Gură-de-Aur la stînga,:apoit Grigore al: Ny-,
sei, :Atanasie,cel Mare, Chiril; Nicolae; Grigbre;'Teologul:(de la Na-
U

zians) şiț- Dionisie: "În: cadrul: ferestrei, -s-a.-zugrăvitiun mielciar.:de-

BC

182
 DECORURILE: PICTATE (ALE (BISERICILOR

desubtul: adăstuiaye Disurrpe indie. "ILoate; chipurile isânti alterate de

RY
restaurări :şi 'repictărilriari inscripțiilerde dată posteridară.! “Hristos: şi
îngerii,'în împărtăşirea''âpostolilorisîrit'ipictaţi: monumental. 107i[i:r:/
În navă, temele din Patimi „grăi distincte! sînt” pictate” în friză!

RA
Sfinţii militari şi: „doctorii: fărăcde'arginţi“> sint în':parte repictaţi
(Cosmiai.şi Daniian:în'cîntregime). Adormirea: Maicii Doran alta Cr

LIB
Himpanul: peretelui: de-ăpus,;abia se vede/econiirinieroo ci! mnraorl)
“Friza'ctitoriloi; zâgrășită 1ă 'miiăzăzi, se “înfăţişează! într-un! 'Ghip
pisat obişnuit: Hristos '0Jâi! stiiigăitiar: Sfintul” Nicolae, 'la!'dreâptă!

ITY
Încunghiul 'sudAresti s6-văd: Ștefan 661 “Mare, Doăinnă "Maria “i pri
cipii: “Bogdân ! şi: Ștefan (figuri alterate: de restaurări). 108 rii) ctolilos
” Compoziţia” “ftizei”e ! 'acegâşi” naosîn, biserica” din” “Dolhești- Mari?

RS
Biserica chivot pe care 'o închină“ Ștefan: “cel 'Mare lui! "Hristos: Ard
un acoperiș format diinicinci'elemeriteilașă? cum!''e :acelai:al:: bisericii
VE
mioldoverieşti: di! secolul: âl XVI-l6a/'În nartex niimai'sînt picturi!
" “Blemeritele'! piintzipale” “alb dăcoruliii"pictăt “din Biserică “Stiâtul
Nicolae“ din!Dorohoi! ie îficădreăză “în “tradiţiă Și "Stilul “dăcoriirilo;
* 0 . "7 r",
NI

lui Ştefari cel Mâre! Oper

ceai 199)
io intii
eter pot jest STOC
iri : cisl GOTO
oo

idiot pă în alora iau oa aber portie Vu OICtotu Pi an

LU

' Mânăstirea” Năămţii. "Decottull bisăricii” pincaple (iai Îăl-

re re

țării) a: fost executati în 'ânii/ dir Atrnă ai: ui” Ştetân cel “Mare! Şi în
RA

„primii ani de domnie a lui Bogdan Voievâd."'A$a ' afirmă iadiţia?

Incendii "şi!prefaceri iat: ruinat picturile: murale; :au:urmat':repictări
“culoare 'peste: culoarei (în:/nâos);: repictări :şi:. încercări
; de: luminate:
T

“Din acestevpricini; înfățișarea: decozului -&ste,-:îri'-genere; lipsită; de

EN

farmec;| iar iconografiă! confuză;; Citeva, figuri şi douăi-teme::din Pa-

tirăi, zugrăvite în, fiaos, atrag:ateriţiai şi: îngăduie” „contemplarea. :UNOr
/C

Griginale.i La” feluri decorul *florâl!:din absidele! laterale: O.tinscrip=

ție pictată: învalb deasupranuşii: de trăsăritr:a-exonâitexului cuprinde:
cuvintele! “următoare:, »S--a'împodobit cu: "zugrăveli această «biserică;
SI

mea':i, inmpăratulă Rusie Niicolăe - "Pavlovici! Veniarnin 1 Costa

IA

hi ai mitropolit! al Mioldovei;*Domeţian” stariţi al :mănăstirii Neam=

tu-S6cu ajutat: del:călugări; Văsilache: Kiţeseu şi îiVasil6: Suliman'!iîn
U

anul 1830; Ianuarie 18... ,, NE „Iri ph line

BC

183
ARTA PEUDALĂ: ÎN" PARILE, ROMÂNE"

2b. Inscripţia: nu precizează. nimic.şi: turbură;>Decorul :Neâmţului e

Y
format. din. :picturi':din măi râulte! epoci, lucruli:mai cmultor:meşteri:

AR
Analiza, iconograiică Şi: studiul: oare potigingurefexeplica acegtmo=
lu j CL ai) Sora pb pat ti
Din. cel: dintâi puneti 6 veăei beci arata: În cu=

R
Sală. ipicturilei ilustiează-;definiţia. bisericii formulaâtăi, de patriarhul

LIB
Gherman lar Constantinopolului: în Istoria; Eclesiastică. (sec: III),
În, lunetele, “de. la.bază, apare, lisus, înger, al;marelui sfat, iarîn: tim-
pane, patru praznice; „împărătești; „în. absida: „de: răsărit, temele; i, nu

TY
se înţeleg lirpede Pe) boltă; Pe peretele, de răsărit; Forpăriăginta, apos-

secolul. XIX, se, a asociate, Schimbări, la faţă. care, a înlopuit «o

SI
temă, din; viaţa, “Fecioarei „Maria, rii; loc 12 0 sino sg soziaio potroaiii
ER
iii: În navă, peretele despărțitor. de. Apus, aofost distrus; ordinea; dez
aia

nice: împărăteşti), lipsese;., atele, sînţ pictate „de, „două pori, (Cobori-
V
rea;. la. limbi), Învierea. și. Înălţarea, preced Plingerea-/ Domnului, şi
NI

Punerea în mormânt, Restauratorii (cei din 1830, Probabil), s--auU aj

flat în faţa unor picturi ruinate; n-au desluşit temele şi au: repictat
LU

teme noi,.ajutîndu-se,de, erminie,| Inșcripţia ne, șpune,că;în,.1830 s-a

repictat, absida ge-răsăriţi și, cele.. două narțexuri, Nu, „pomenit 1nao-
A

sul: nici absidele laţerale.».; iai f aGbpotl. iul 5 ataetob. ob ten eiicj

iut:«Judecata: arhiereilor; șir a luir:Pilat; sînt 4 zugrăyiţei ân-frizăi și «cu

TR

prind':-arhitecturi» desenăței: cub înțeleș; cşi precizie. olAmintesc minia=,

turile diii evangheliârult:de :1d Oxford: (1429) şi exerhplendinbisea
N

rică domnească de la „Argăş, +; Popăuţi, siStintul: iNicolae> din: Dorohoi

CE

şi» Sfîntul:!Nicolae: din; Bălinești; Personajele, puţin: +numeroase, sînt

concepute. 5) monumentale şi-însufleţite ode jviaţă; hPlângerea| Domnului
și: Mormântului! l Jisusr formează! -ocă douartrizărpa. pere etele. de, nord
/

şi: face':parte;din decorul original(asemenea?exemplelor.; din 'Sfințul

SI

Nicolas diri!-Dorohoi”şi'din;epitafele. secolului: al-X V-lea şi al XVI

lea; Portretele::Sfinţilor. doctori [fără . de: arginți“ şi-aa-mai multor:
IA

sfinţi /militari:sînt !din-:aceeași! vreme. :Aşezaţi; sub;; arcade, şi. între.

coloane, :potrivit;unei vechi tradiţii relenistice, „păstrează: înşuşirizre-
U

marcabile de. artă. .: ai GE str OGG Li

T[i
BC

184
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

-tdeÎns camera mormintelor,;: restaurâtorii:au aflat; elemebteidin 'de:

RY
corul original, pe. care le-au. repictat. Acolo unde peretele-inu arăta
nimic, sau :numai: lucruri. ,nedeslușite;: au: inovat :şi. au pictat. Cu iîn-
țelegerea ! epociirlorz-În! pronaos! sînt: ilustrate: iprimele şase!luni. din

RA
minee . (septembrie-februarie). Ansamblul, repictat . înCisacoliil “al
XIX-lea, ::a ,respecțat, ; în: smarermăsură:-ordinea. originală;- (sinoadele

LIB
ecumenice);. iiar. aceașta, ialături (de dimenşiunile.micisale. tablouri=
lor.:sej leagă „de. tradiţia, secolului: ;al, “XVI-lea ;şi:.de! epoca. lui; Petru
Rareş: În, iexonartex se :vădeşte cuge tarea, Şi- arta. secoluluical. XVI

ITY
lea, Restauratorii, din, 1830-au- împrospătat culorile »și: au; întărit
unele trăsături.) Deosebira: însă şi lucrări datorite . lor,. alătiuri leure-
Produceri,j de icoane, Tușești ; Deișis jŞipinălțarea.,
La, fel.și, ilustrațiile

RS
de, AMRUTĂ, liturgice dle pe. boltă, Si, timpanele, ele, aride la partea
iiia, pereţilor
superioară; lay Lo ol ih os “uta oloittol “i BOIU VL
VE
Compozițiile originale, păstrate în navă;jsînt-:puţineila) număt,
dar, semnificative, „Se, adaogă. „desprurilordlin Popăuţi,; Bălinești şi
Dorohoi, r(cele nerepietate); pentru | a: înfăţișa., Stilul „Picturii biseri-
NI

cești “din. „Moldova. „Secolului, al SV- dea, si primelor, decenii din, ses
colul, al. „XVlslea. Forzacază 4frize cu, arhitecturi, elenistice. „corect des
LU

senate, „(drept tond). „Aflăm; alături de, acestea,. ori, ÎN “locul

; 10r;,, psi-
ai
saje muntoase. „ Personajele, puţin, „Rumeroașe, prezentate „în ; -atituz
3 ded
dini,, Variate.. şi. „însuilețite,, de,
RA

de > Mişcare, au; costume, caracteristice. ȘI

reproduc, Tvamodele, întilnițe ÎN „manuserisele,/ ilustrate, din secolul. al
XV-lea. Culorile”: 'bogate;; “verde de. smalţ, roşu, de. garanţă | șir, ocru
T

galben; ; „alb; -Șisăaur accentuează, lumina; şi, armonia. tonală;;.Linia. este

EN

Dl)

fermă, “Pictorul “Seriei, pe, 'perețe;, mâna; dui “aleargă, se „mișcă, liber;
Lia s&l
iuerează. din. memorie, fără „Sepite.ori cpripene:, Pictură, die ilustrație,
[EA morale RD E | i ai
/C

înn înțelesul cel mai,

n „are,
ERA îi île Bună pogaa m ri: detona lea eriOf Jisri
sr În. „Cupola distingera, greu jamănuni e. Remar
untele. marcă totuşi, figu-
fieu-
fi

rarea Spaiuiui. (Bunavestirea. aminteşte,san tr

Italia”
“per
și _Quâttrocento), pPei-
Dar [IŢ
sajele” itaieiești, alei “setolului al XV-lea: (modă, introdusă "ae: icoa-
SI

FRED IA [să ci
nele” rusești), da” “Sritu 'secoluui” al! Svr și începutul celui: de
IA

al: "XIX 164). În cafiera. noiniiitelăr "Cisapur- conipoziilor î ește” tor

mat decZiduri ! Şi portice) pietate i în” albastru. 'Apai e: "albastră, iar va-
U

per
luiile pictate” 'cuidungi“ albe. Cpigurilei Sînt înâlte;“ elegante” şi pr opor=
ționate,. cu: chipurile lipsite de: distincţie.: Citeva! “inscripții! sînt?îi:
BC

185
 ARTA. FEUDALĂ; IN: ȚĂRILE, „ROMÂNESC. A

Y
se;cu cirilice); co! G sia otooi iii! II cs eriiid Giga us igio “Lica

AR
ui 0 parte! din teme: şi portrete sînt; zepictări.] alenuior;originale
din şecolulal XWVI-lea;. .cele-miâi, multe se»datorescoînsăcrestauraţori=
Ci iidanigie
li cite HA ie risipei se) i DEzical

R
lor din;1.830.: E isdotuoa di

| ::Nartexul: ei decorat: cu: pieturi:'âmprospătăte! sau: efăcute: cîteva

LIB
sîntolerul 'restauratorilor: “din 1830; figuri scunde şi-iîndesăte;: 102
nuri ilipsite:.de. lumină:-şi- viaţă. :Prinitre:! “temele: ilustrate; "deosebim
cele: inspirateode: scrierile lui: Joăhi Guărăde-Aur' (Toaniz:7 +37, 2238);

TY
aminteşte; ilustrăâţiiii-din' 5 biserica: :PogandVo (Bulgaria); : :datată! din
olonu
secolul iXVI:B co Co)Bb Lioul în ei Lai Geo: iti oz

SI
o. Decorul: eitonărtexului- se: distiige laipapotrivă”i Biin djsușiri! ul
moăsă. de 'AHtă!“Ei armonizăti “ăinite de toate? bă inside: si! pala
monumentului. Portretele ER
sînt: văzute din - faţă0l atitudinile” “diferite
Și: trăsăturile individualizate: i sidef poeti ipiro Siiiise cata)
V
i it Trei icoane! "nări (nălţarea!” iAcoperăsătiitul unssiliri întiițăreă),
în ele,
NI

pictăte pe: “lemn, 56! păstrează în ricăperile'” stăfeției: Află

figurii: înalte: și elegănte) capete mici gitut lungi. “Dăperiile m0=
LU

delate“ "i dungi de” 'auri! pe: fonduri aibăstă amintesc, tehnica și 'sti= - „2 m rraB

Iul: altor ! 'două ! ricdane mări” din pisăricat” Împlines toate” 0” Serie
: i
.

| bogată 'de: Jicrărisde stilală "faeșterilor bucovineni : Prezenţa. lor ja

A

DA

” Neainţi ise” dătorăște “Starețul “Dfndtiari, "vanit edin Bucovina! Și

TR

mieşteriloi festabrătoti” “Vasilăche'Eiţescu * şi: CXrasilel Sălimân” Srigi-

sto oisțeri: stire) „pol 4
- = st OR AOTOrI e ai ot mr | 1

: nari din: ăcecăși! regiune! nr ab

ap

î
“- Picturile” “ptarălecae' pe: : Bontă "porţii: “sup tlopănităt îrebtiiese
rrite 3 (item
N

% Tu Măi

cu! totul” un
în;

seipărat “rpititei “Pricini terutite” canu diştrus aproape,

-. 7
CE

. i pie TO ANDI
document artistic şi istorie de înitemnătate” exceppțională.!! Tu AU „ilus- : £ 9. € [A 1
mi 3 i£ FE

$
trat „romanul, celebru
.
„ÎN epoca feudală,"70Vatlaam şi Joasatat Si au
Bor Eat DI TI OBUUB, IIS FLOOD BIGIIO
reprezentat. 1unicul. exempl u Cunoscut, de, ictură,, Dei ințerălă medievală,
/

ici 3. Sile: i ISU mi

inspirat, din casta coperti Repietări, de „fapt, împrospături., guloare

. Ne mea) [Pa
SI

i e
o
culoare , „datate, din, - 1830, au, alterat “farmecul, alorilor,. cora-
ZI IDUO

Ă peste „eu
IA

poziţiile, și „amănuntele. |„Gratiţi, “ada Sănaţi „dau, mai multe: date:

cea mai “veche; citiță, pe din, „anul..7000 „(i 1492)... a ali doilea, gratit
12 5
jo

slave
| înseamnă, „anul,1530; un; al,te eisanul. esti (toate, . în caractere
U

olimqiro 19 Dire
şi; socotite.de, larifacereaylumii )s2ib ob siieqil
BC

„e

186 .
 E _DECORURILE PICTATE
ALE BISERICILOR
iIlustraţia:-a: format:un- ansărhblu;, ofgânizati:cu'artă, Se::puteaiu

RY
vedea.. teme: din: Facereaj:Vedenia: luic Ezechiel, tetramorful, i; temă
din-cărțiles:regilor.:.O: frizăti înfăţişează. '“înmorrăîntarea:impăratului
Avinir.. în: care “recunoâștern.. exemple. bizantine. şi moldoveneşti:-O

RA
a::doua :friză::înfățişează::pe“Ştefâniceli Mare : -prezentat 'lui: su istos
de .către:ilosafat împărat :sfîntiO - astrala cuprinde portrete: ide:

LIB
lozâfi;; printre. care:aflăm: unipapă. ! i Siriciootiei n întuioo pist Maui
ie Descoperim; 'ooparălelăude Ie revintăres. istorici JoBafaţ, înipărai
al “Iudeiiș-afost crescute : călugăriis :creștini;! “creștinat el! însuși -

ITY
fost trecut. de biserică printre sfinţi: “Ştefan:icel iMare a! avut: şi! ai
povățuitori;; «călugări: învăţaţi: Compozițiile 'simbolice:cu: 'căpriris is-
toric sînt .rare:în:iarta :bizahtiniăriLa: noi,:îns"Ţările ' Române, avem

RS
exemplele” din «Pătrăuți, Dîrju, Migeni;sGhelofite; - Hurezi eto.: us
traţia din Neamţu rămîne . cea! mai.i „bogată, :mai! înteresântă șii-mai ON .

evocatoare. riiiiereroe, ni Bigger DAS oa

VE
oo root „OG fa COS alele ia BICDEOl 30 vorrsitU via
2051 Biserica"Siîntul: Ilie (Suceava): a' fost înălțdeată:
Ştefan:cel Mare
NI

în::14883i Decorul! pictat ''al icupoleiii înfățișează “Pantocratorul: 'încon-

jurat de: îngeri; cilindrul: prooroci şi apostoli. Pe. pandantivii nici
LU

Şi! 'pe:iintradosurile”:arcelor derla':bază : Cel-:vechi-de-zile,- Iisus; Ema-

noil şi. un miel,:trohări şi! “prooroci. Pandantivii 'cei- mari: şi! “timpâ”
nele” ilustrează. Stihirea de Crăciun.. Întîmpinarea, Botezul, Schim-
RA

harea'1ă;;faţă,: Floriile! şi> Învierea 'lui “Lazăr: În :âbsida de: “răsărit,

bolța; G:împodobită::iCu: porttetul:Fecioarei : Maria! stind'psitton'şi: cu
T

Iisus':(pe “braţul: drept),i'doi îngeri; îri: stihare 'âlbe,"se închină lui

EN

Hristos; Peperetele“:hemicicluliii !sza ilustrat 'Împărtăşir

/ ea : “apâste-
lilor, Spălarea; picioarelor, Cinatceă:'de'taină şi! zece chipuri: 'de'Sfinţi
episcopi:12.În: navă;icîteva ebmpoziţiii inspirate diii!? patimi, ruinate
/C

ori! restăurate, vânfățişează !"o ::părte ::din:: decorul Griginal: “La: 'apus,
Ştefan'celMare 'prezentatrde. Sfintul Ilie liichită IUi:Hristos! chivo=
tul: bisericii) Alături: de el,;vedeni pe: Petiiui Rareşişi: două! domriţe
SI

(la stînga: ușii" din-- dreapta); la -dreapia uşii; e pictătă-erucea înca-

IA

drată de: Constantin: 'şi':Elena; şi: tema: „Deisis. Impresionănt, la'mia-

zăzi, în' ultimuli:registru !către: fereastră; Isaia 'dănţuind; în :plină
U

mișcare, schiţeazăirdansul troparului : liturgic, Isaie: dănțuieşte; te

cioara:a: luat. în'“pîntecet ::%: Cuvintele! se:'citesc ! pe: pergamentul
BC

N -

187
<
ARTA FEUDALĂ
ÎN; ȚĂRILEr ROMÂNE

desfăşurat din::mîinilexlui;-Reprezintă-.cear.mai:Îrimoasă și :mâi. vie

Y
figură pictată; din biserică:imodel;ideiniânumentălitate și dinamism.

AR
îplÎn; pronaos; Fecioara Maria:cui:lisusi:în braţe: şiiîngeri':îrmmpodo-
besc:;boltasilai:răsărit;: de-asupra rușii;. sînteilustrate «temerdini:Căr-
țile :Regilor privitoare la; Sfîntul.dlie!: “Peczidurils; Sxterioare :se-dis-

R
ting;!urme'din decorul: original, format.:din- cărămizi ;smălţuite, :în

LIB
tradiţia decorului arhitectonic al lui-Ştefan: cel: :Mare.În;: secolul sal
XVI-lea, .cărămizile:smălțuite.au- fost acoperite -dectentuieli, ep&.care
s-a:pictat..Se:mai::văd,; la: miazăzi, „teme din ;acerea, «Scarai lui: 1oâp

TY
Climax: şi; fragmente: din; Judecata: dincurmiăze iii? ab datzi EA
E SPER . ”
.!

i Pietâ,' Iisus; area spate. ceruceâ,iămă=

„=: „La«proscomidie,! în:-tema
nunt; semhificătiv;- caracteristic .tradițieir trânsilvănene” și unor mo:

SI
numente, din. Țara jRomânească.. Lă apus, se; distingeiiVedenia- lui
Petru.din Alexandria: și Jertfa: dlui:
Pe icoanele împărăteşti din tîmplă
ER
Avram. air ră rers
citim semnătura
A uth uliul
meşterului
Vasile Ulianov ot Moscova şi datele 1703 şi 1708. Meşterul iconar
V
va.fi lucrati la; restaurarea» picturilor: murală! dinziăbs: “ȘI: piGnaos.
NI

În-absida-ide;răsărit: 'decorul;original; «mai tine ;păstrăt;p sec deslişește

si Soia fe neo : fircbri ilio ţiraoni ap 3 ai
clar. is:iteuhbreep
LU

ea a „exterior,.-portretul: mitropolitului” Varlaam, atestă;: la: irîndul

lui,lucrări: și: xrestaurări:datate din; secolul al XVIl-leatsir i cur ie Tioă
ah noii? je „tanti ot 314
A

ocină sac artic reiei aninăe)

as Paraclisul casei domneşti din mănăstirea: Bistriţaj jideţul N eamţi
TR

Tarniil clopotniţă 'almănăstirii» Bistriţa; înălţat la:nord-vestul: ogră-

zii, estenjuxtapus.unui:;edificiu. de.proporţii (modeste care datează;
N

după-tradiţie,: de: la, Alexandru, cel Bun.» O:iinscripţie.așezată la mia-

Zăzi,- »larparterul clădirii; deasupra unei uși; arată. ianul1498. „Cti-
CE

torii; au | fost: figurați: într-o friză: murală" de:două: ori: repictatăr, și:ise
văd;.la, exterior,ipe latura de-:miazăzic:aa etajului.;: În; acestaidin: cură
aflăm, un: paraclis. iPicturile.;murale. idin finteriorsau' fost.idistruse.: în.
/

parte, prin deschiderea cea-mare practicată la» apus; unde. s-a iînlă-
SI

turaţ zidul: original; secolul alc XIX-lea. Cele: ce 'serbvăd.astăzi! (cu5

IA

rățate. şi luminate. sîni prima jumățate a,secolului; mostrujy arată::pe,

ealota 1 bolţii; la: răsărit, urme ;din-portretul' Fecioarei! Maria, cu Iisus;
în“braţe.şi 'ştind, «pe:tron:.: Tema principală a: cerimii:muj sexmai: vede.
U

în; pandantiyi,. sînt: evangheliştii, (se-diştinge-portretul pictatrla:mia-

BC

188
 DECORURILE PICTATE JALE BISERICILOR

zăngapte:apus), Mucenici. în medalioane ;ornează iintradosul arcelor;

RY
Pe peretele de;răsărit; al. hemiciclului.. s-au, :păstrat-:9+;portrete -:de
episcopi „se: citeşte;:numai, numele,;lui Nicolae.) Lar:miazăzi,: în: pri-
mul; registru ;al-nayvei.diștingem. a;temă din; viaţa Sfîntului: [Ion de

RA
la. Suceava; în ali, doilea,: :registru,r- Outemă-din!!Paţimi.La. miazăz
noapte în.prima 'zonă;: s-au: figurat 'patimile::Sfîntului Ion/de la Su=

LIB
ceavasila nord-vest, aducerea: Tnoaștelon: Sfintului, Ioni, de: la . Supeava

singure vizibile, în zona. “infeioară. a per cetelui. sînţ; pictaţi. episcopi

ITY
ŞI Pustniei.e - :Poariă, în miini. rotuli; eu: inşeripții: în:nislayona biseri-

tos; atotmai departe, în colţul. de sud-vest in

—, riltira zonă! apar

RS
chipurile . a. trei, principi:. Alexandru, cel. Bun,i-înțemeietorul: monu-
mentului;- „Stefan: .cel-:Mare; resțauratorul.-și: "Alexandru: Lăpuşneanu;
care,-as refăcut: «în secolul. al: XVI-lea: paraclisul; și -mănăstirea:cBis-
VE
iriței. vioi “esliob fe-dh înot coitecaie Furata mt def arii!
jr: Din. ounet de; vedere, iiconografic;; se'-remarcă: temele esenţiale,
NI

Patimile. şi«mucenitia Sfintului. Ion: cel» Nou. ; Numărul icel mare de

Sfinţi episcopi! (ELisau:12; figuri),şi deisfinţi: călugări amintesc; ordi-
LU

nea din «mănăstirea ;Slatinei,»ctitoria ;lui; Lăpușneanu: :Arhitecturile

din icîmpul-tablourilor -figurează! edificiit.cu două etaje; cu uși-:mari
şi -fereştre „rectangulare; ori :cintrate, larg. deschise; Frontoane ;tri=
RA

unghiulare»sau« circulare. și acoperișuri cilindrice. orj.-în : două! ape

caracterizează „edificiile.;: Spaţiul; este; îngustat, :personajele :sînt':nu-
T

meroase /șii, ordonate în; adîncimei-(dispoziţia -din!. biserica. episcopală

EN

din Roman). ru ci viei! oo Dont oitD ss (9iDize vucieg) i tă

„(er Personajele.-au;;nasul. fin; şi'-ochiiy apropiaţi; obrajii; sînt .mode=
laţi cu-pețe ori-cu-dungi,de lumină în «ton :pe;tonr: În 'linii-: generale;
/C

ansamblul ;vădeşte: caracterele; sțilistice: şi :tehnice; de la;:mijlocul:se;,

corului al ăMicleaz iris Gl: mi pr rr ici „Eotiadium aoeterl
gri sui re FB TACȚ Sa ; crt. ia ri Pa VA în2 SiiizatlA TERat iul +
SI
IA

gotătul, Tăutu. “Picturile, murale, pe: alocuri iSînt: „repetate, în, interior
şi exterior.; Monumentul. nu''are cupolă, bolta: navei, este. formată din,
trei semicilindri.transversali.!!? Semicilindrul;, central. poartă un: ;mez,
U

dalion; cu,;lisus; (but) ; binecuvîntind, încadrat. de: tetramorf.!.Ține. în.

BC

- | 189
AREAIPEUDALĂ-ANPĂRIDEIROMANEEA
miîinio carte achisă: "E îaveșriiitătîn tunică roşie .culiticlâviirde

Y
aur :şi> drapatOîntr-o! martie? albastră: modelată cu aur: Arhărigheli,

AR
în
serâfimi.icu: :ripide şi(.îngeri, “pictaţi “inifiuzborr “jurăl luiș: îl iâclamă?
Semitilinărultde laiăsărit ke: 'împodobit cu: “râul” hâtiniasiei? ” pictat
într-un medâlioi: albastru" și” întadiătid6"d6i” serafirni În rceatiul: sel

R
miciliidrului de! lu'iâpus!'sei vede Joân! Botezătorul ! îiaripat, Sarpe

LIB
poale, îngeri Îşi! serafimiri! 'Diritie”. evafigheliști! distiiigeni “pe *Matăi:s Şi
Ioan, (zugrăviți “scriind; "cel? diritii, în”: 'dămeră'tliui: de livro ir "cel
de-alidoilea, lâ! intrarea “grotei: deilă: Pathmhos.c* «il „olidistr oara

TY
- În absidal “de: răsărit; pe: boltăil'e Fecioara Mariă: drăpătărinte-uni
măfărioă rOȘU” cu! lisus în braţe, în nântie'de aiir. dodelătă- cu: rosu
Ps! peretă&le”:heriiciclului -“ăpăâr':16. idei de prdokăti în Îpicioate,

SI
poartă rotuli:cu: iniscripţii/ anfoiiă! deăur-sau'ichivotutii —— 'în isiiers)
ER
înicatitudini 'vătiate şi: pline! de" mișcare, ' Lia''extremitățilei “registrulăi
sza: pictat 'Naştărea lui: fisus; Vestirea: păstorilor“şi Circiiimciderea: Tui
lisus. Aceasta în registrul superior.: În 'cel de-al doilea registru işi
V
ariuime:în cădrul! fsrestrei: dezrăsărit vedem pe Iisus:înndisc încadrat
NI

de doirîngeri !și: de :d6i .diăconi» care. îl: 'cădesă.; Alătirirdeitaceștia!:s6

vădşidiaconii Român» și! Ştefan. Pe iperete, la! stârigă şiodreaptâriie-
LU

restrei2:siînt''zugrăvite: Spălarea :picioăreloi:; iCina 'cea:de:fâină.! (masa

' întormă de potcoavă); 'Învoială: ui Tuda'cu' ârhiereii, Rugăciunea 'pe
MiinteleoMăslinilorii Arestarea dui: “Hristos și? Împărtăşirea”tăpostoliz
A

lor: Îniicel de-âlitreilea 'registru,-portietele Sfinţilor: episcopizpurtind

TR

rotuli: cu A finscripții “liturgiceîns slava; 'Dis&riceastăiişi pictaţi: în"pi

şi
cioare::i2:":sînţ” încddrâte rde:chipuriedediăconi, I ertfa”luii:Aviam”
N

ca2
' Pietă (proscomidie): la diaconicon, crucea.' Remarcăm un Miel: CU
deasupra: Ultinăei” teme).
CE

pul: înconjurat; rdecnimb'(în: creştetuli:f iridei:

ve-
2i'Întnavă; i arcul triumfa e 'decoratrcupatru tablouri în “6are
şi
dem! pe Hristos şi: apostolii.::Pe"boltă, 2s2avilustrat: Nayteiaai Mariei
Intrarea în biserică, Bunavestire, Botezul, Orbul dif Inăştâre, Învie2
/

în- primul
rea 'lui Lazăr, Floriile şi Necredinţa lui. Toma; pe: pereţi,
SI

por iveteid&'sf inţi în 'al“doilea.

registtuy terne:dii Patiiniii în friză, şi!
IA

Tiaiapus,:e friză” donatorilor; e în: prorâos;:pe!boltă, “Fecioara! Măria

+în'9 zbor;
orântăteui:Tisu9, în” întreita! lumină“ “a: “Paborilui;i "îngeri:
i loan Botezătorul la: piept'şi' SfintarÂna: cu: Fe”
U

Sfinta “Blisabetal cu
Pereţii “poată “sinoadelet ecuiienice): tere! din Vechiul
BC

cioara! Maria

190
 „ DECORURILE PICTATE ALE (BISERICILOR.

Testament-şi portrete. -de:, şfinţi,. şi „sfințe c(îna -picioare)ln: 5 cel. de-al

RY
treilea registru s-a ilustraţ;; acatistul: Sfintului: >Nicolae: “i Rrintre. dez
mele sVechiului ;'Pestament, imultei ruinate; diștingem--pe jGhedeon Și

RA
lîna;; Proslăyirea dui: Moiseişi aceâaiaolui IŞUSs: Nayi)-j„erei în iluri
er Clopotnița. „portic;;caşezată da; intrarerla» apus; e:împodobită;; cu
portretul, lui : Tisus Emanoil -încadrat;: de. îngeri» lăncieril. şi; episcopi:

LIB
Pe.boltă, ;spre-apusp:vedem, pe. Ezechiel,i:încadratde; patru; îngeri,
apostoli cu cărţi închise în; mîini, iprooroci:şbi-Maria;: Glikophilusa;
Zidurile_exterioare sînt, jîmpodobite.ceu: chipuride, „serafimi;; Fecioara

ITY
Maria, încadrată; dle> cPhoproei: (în. picioare), «Elisei Și Ale. ;La «miazăzi;
So e

arhanghehul, Mihail; laiapus; Judecata, din irrnă. g ce, ideii i oi ap: zii

RS
i: ou lconografia: monumentului ; seste: ințer eşantă:; S-a ilustrat, anume
pe. „bolta, navei, în centru; Danaforai liturgică, :care;:cuprinde. institui=
rea: euhariștiei „-anamneza; epicleza, imnul serafimilor,:şi:: lauda Fe-
VE
cioarei, Maria::În, absida, de, răsărit, jtemele: principale.; isînt inspirate,
din, canonul; Titar gici;, Obseryvînd» amănuntele, „remarcăm :masa;:Cinei
NI

celei de: taină, îns formă de; potcoavă; model-anţic. Parlisuscnu.stă,

„În, COENU 1dextrot ci lasmijloc cu-faţa! :către-spectator. Apostolii :nu'
LU

stau,pe':jumătate- culcaţi;r:aşa cum, se vădiciîn + monumentele-| mai:

vechi Pe; masă; isînţ :talgere:rotunde ori. înformă ide „corole; de:florij
amfore; italienești;2 „pîinișoare. rotunde. «Şi. iridichi ! (sau, curmale. defor-
RA

maţe).: Către, «talgerul cel: mare din centrul. mesei, întindomîna, la;fel,
Iuda: şi Ioan: Jertfa. lui Ayram;;,figură“ a” jertfei liturgice,;e pictată:
T

pitoresc: Și: Blinăude mişcare; îngerultvorbeşte cu; Avram-şi-i-iarată,

EN

berbecul, 'servitorii vorbesc unul cu:alţul;riar asinul'ipaşte;liniștit.:

În, :Pietă: la iexteriorul, sarcofagului, :sînt;izugrăviţi:.doi. îngeri;. Fe-
cioara] 1 Mariarlipseşte. <Mielul;,din; cadrul ;.ferestrei. de; răsărit,;:simbol:
/C

al.lui Iisus; jertfă; și inspirat. din profeţiai'lui Isaia,a fost; interzis: de

sinoade, încă incsecolul al,VII-lea: rÂL: vedem: iîn; Apus; în Balcani (și:
în exemple moldovenești din secolul al XVI-lea. „azot usi
SI

ee ui În, navă:-Patimile „ sînt,: pictate. în'rîtize; frumoase; Înălţarea Şi

IA

Rusaliile, „apariînsă. pe peretele .de;apus pentru pricini: pe care:nu-le

cunoaştera, oFrizele, olaţ srindul-lor, caracteristice coneepliei şi proces
U

Caen

nici), serîntilnese; pentru. prima dată. în; "Pările Române, în';ișeriea,

BC

191 -
 ARTĂ FEUDALĂ/IN
ŢĂRILE ROMANE a aa
„dombezscă:: de! lăArgeşr: În“ Moldova,!18 a flăm” alătiări! ide!! tablouri!

Y
Mormiîrnituili!
lui! Tisuste iiini: mare: sărcofagi antic: lia: preiei, Dol

AR
„i?ndalbfriză donatorilor, “miairinulți: îngeri. Sîntipietăți îl! spătele -tro2
nului lui 'Iisus. Unul dinitire iaceştia 'țineîn: rhiini0 fvărgăl:lingă“ de
argintcterminată cult: erciulițăr şi”.0 :pâniglică” dă” ârgint Iisus are

R
evanghelia:deschisă! și:pe 'ea'citim)-în slava 'bisericească,icuvinte din!

LIB
evanghelia'lui:loan::i Eutsînti lumina urii >Acelărcâre'iă ia urma
nu'Va'păşi'în întunericici:va“avea lumina și viaţai, ji 179 tolzoqa
st“ Progrâmul: iconografic! al pronăosului: este: întoâmit'înt?-ari chip.

TY
care atrage! atenţiă: Portretelarde:pe :Boltă sînt prezentăta:
îri: nisa
lioane"îcadrâte! de înigeri:în! zbor 'şi:serafimi, sistem decorativ cară
aminteşte dipticele paleocreștine!:şi” monuniente decorată! din;'s6005

SI
leleV-—VI::Printre. temnele:din (Vechiul Testament: Apictăte:p& pereţi,

de 'foc;:Lina:lui» Ghedeon,
ER
nu':se.'disting "decît: Cinai'de;1a:Mamyri!: Ceir-trei tineri. “în! cuptorul
n, Proslăvire salii” Moise și aceea: ailăilTosuai
figuiitr ale:'virginiităţii Fecicărei Maria! şi nășterii ifărăi prihană“
V
lui: lisus;:cele':diritii;0iar
cale două: din uirmăpale
, înălţării/:Cincib
NI

sprezece:ilustraţii sîntruinate sau;distruse: Din: ăceastăi pricină: se

înțelege :greu ideia” decorătorilor::E'poate. i:vorbai de :paiălelisniul Ge-
LU

lor:două'!testamente, Bogat ilustrăt:'la Roma'în''secolul:âl'IV-leai:âre

Transilvania;la -Rîul-de-Mori (secolul "XVI) și! în i Molăd6va?în imât
multe: monumente':dinii'secolele: XV:-şi: XVI: Îlisişi: Gorbuls! is figură 6
A

pictată întrzobfiridă din peretele de miazănoaptă” şiii inspirătă= din

TR

Cărţile Regilor,use leagă ide euhatristierşi'd& exemplal: mldoijeriesă

din “biserica'::Sfîntul“Ilie:*(1488)/ Altă ! „figură Țisus'dormiiind,: este!
N

inspirătă-din“Făcerea: și INUmâerii5 bici Stie izolrIs> ÎUDBCIIĂ

„„9"i: Acatistul: Sfintului; Nicolae .a': fost: "piotat, îticsecolul al: XIV lea
CE

labiserică: domndascăr Sfintul: Nicolae iditi: Argeș; în Moldovă? la'!Po5

păuţi, Părhăuţi: etetilia Bălineşti'se văd!16“scene şi. portretul .sfin=:
tului ;amihtind'ilustraţiile marginale ale” unor-icoaner'din;. Bulgaria: şi
/

ţara noastră... TILA ini Iulovua atb hoscovobionar Slqrpiszo ri

-:. inot
SI

2 + Din''puhet-devedere:tâlinic! şi stilistic ise reniircă stilul “arhitec-

IA

tiralialipieturilor;: cu multă îndemânare: adaptate :liniiloinsi supra”

feţelor ârhitecturale. -Pâriă”'forma: o“trimoâsă: țesătură tcuniniăgirii?
- destinată. sătîmbrace: pereţii! Medalioanele "mari; pictâte':psi bolțile
U

navei:icalotarabsidei derrăsăriti şi bolta nartexului; subliniază curba:

BC

192
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

arcelor,'soliditatea bolţii. şi: înălțimea monumentului. :Atitudinile -va-

RY
fiate şi:pline de. mişcare: ale figurilor alungă::monotonia; şi 'zugră-
vesc viața' maselor și figurilor: izolate. :Armonia'-tonală, formată din
aur şi roşu și un albastru-verde.cu reflexe :metâlice luxoase, poate fi

RA
comparată cu aceea-a ceramicii smălțuite,.a broderiilor': vechi și ar-
gintăriei. SER ia

LIB
Distingem lucrul a mai multe mfini. Portretul Fecioarei Maria
din absida 'de răsărit; şi friza* proorocilor: sînti'impresionânte:: perso-
naje vii, însufleţite:de căldură: şi' spontaneitate;
în navă, arhitectu-
rile sînt înţelese: şi corect desenate. Personajele -din: primul plan: au

ITY
mișcări: libere; siluete. înalte, draperii bogate:şi iconturate' peste. tot
cu un tiv alb care.aminteşte: „semnătura“ meșterilor: lombarzi din

RS
“Transilvania! și: Italia meridională. De altfel şi: alte: trăsături ne tri-
mit!la “aceştia din urmă: virtuozitatea şi. libertatea. desenului, ex-
'presia chipurilor şi factura ochilor al căror glob este/încadrat. de
VE
„două arce 'şi: de:o' durigă” de lumină 'la'partea: 'superioâră; o' a' doua
dungă de. luinină: se vede la” parteâ:.:inferioară.: Chipurile sînt .pre=
NI

lungi cu. umerii: obrajilor accentuaţi; privirile: vii: și directe, Citeva

personaje surîd::.; rii Pe A Ra aa
LU

“Unele! corapoziţii şi: “figuri: se leagă însă: de-o! altă. concepție. ci-
tăm Cina 'cea; de'taină şi Rugăciunea pe Muntele. Măslinilor,! în .care
desenul . figurilor: se. apropie : mai mult :de''acel âl' picturilor 'moldo-
RA

venești -din :primă. jumătate :ă' secolului“ al. XVI-lea. Aci,:atitudinile

par: lipsite: de mișcare, iar. draperiile: 'sînt. iratate: „după “c“canon. „Nu
T

sint rare greșelile: de desen și perspectivă. : i

„ Friza» donatorilor “cuprinde un frumos: portret. ali Ti: “Hristos
EN

Blond, cui chipul prelung, fruntea iînaltă și barba. scurtă: cu păr fin
şi rar, are o privire ţintită în depărtare şi abstractă“.;Portretul cti-
/C

torului, logofătul. Tăutu, este la rîndul său, unul. din. cele mai vii
din arta 'veche a: 'Ţărilor 'Române. Pictat din îaţă! și ușor: întors: că-
tre: Hristos” are'atitudine 'de reculegere, liberă și: spontană.: Deseriul
SI

capului, al guriişi băibiei,: arcaturile ochilor şi nasului: ţin de canon

dar. și de ebservaţie minuțioasă. Expresia ochilor înfundaţi Îîn“ orbite
IA

dovedeşte uri'realism impresionant. .. “i pipi i

" Obrajii şi fruntea vădesc. folăsirea unui 'procedeu: tehnic intere-
U

sant, Pictorul 'a lucrat pe tencuială umedă folosind zemuri 'colorate

BC

193
 |

“ARTA FEUDALA ÎN "ȚĂRILE "ROMÂNE 1

„|

şi pensule bogate, purtate în sensul: forimei,! La început; -acpus:tonul

Y
de: carne. ȘI, "după absorbţia :lui,; cîtevă pete mai vii, şi una-sau două
lumini cu':pensulă lată. Această tehnică, distinge pe artistul':din: Bă-

AR
lineşti fiindcă, în :Moldova, de obicei, chipurile şi mîinile sînt: pictate
mai totdeauna. cu . ajutorul unei” emulsii,. pe tencuială zbicită. „sau

R
abia umezită.

LIB
Sai „Ansamblul picturilor. din: Biserica. „cea mare'a. mănăstirii, Do-
brovăţ e legat de.epoca lui Ștefan cel Mare și de :primii:ani ai se-
colului al: XVI-lea —: Decorul din absida de răsărit şi: din: naos apare

TY
drept opera a două şcoli. sau a două: ateliere. Camera mormintelor
şi pronaosul sînt. ornatecu: picturi datorite' meșterilor lui Petru' Ra-

SI
reş; multe teme au fost pictate însă la: siîrşitul secolului -al. XVI-lea:
Pisania amintește pe Ştefan cel. Mare: si data de 1503-a: "întemeierii
monumentului. : pci ci i ER at cre cs e
| În cupolă, zugrăvelile;: au fost; refăcute şisvăruite (pe: calotă şi
V
| cilinăru). În: pandantivii cei. mici-s-a pictat „sfinta. năframă“ (man-
NI

dylionul), Tronul: hetimasiei. şi doi;serafimi cu! ripide:: pe: timpane. și.

intradosul arcelor de la baza cupolei, praznice (Bunavestire, Naş-
LU

terea lui Iisus, Întîmpinarea Domnului :și' Botezul). Pandantivii cei

mari au purtat portretele - 'evangheliştilor (nu .se :mai'. distinge” decît
cel dela nord-vest). În:absida de răsărit; pe boltă:: Maria stînd pe
A

tron și:purtînd opilul,; patru îngeri, Schimbarea la. faţă, Floriile şi

TR

medalioane de ;prooroci, pe arcul triumfal; pe peretele hemiciclului,

Spălarea picioarelor, Cina cea'de taină, Rugăciunea pe.muntele Măs-
linilor şi ; Coborîrea la iad; înr.zona inferioară sînt figuraţi. Sfinţii
N

episcopi : printre care-papii Silvestru, Grigore: Dialogul:şi Martin; la

CE

proscomidie, un. miel: cu: capul: înconjurat .de riimb: și ținînd crucea,
- Jertfa: lui Avram, Pietă,. arhanghelul Gavril şi îngeri, iar în dia-
conicon, arhanghelii -Uriil şi- Rafael şi: -Noe -care se. coboară din co-
/

rabie. În navă pereţii: sînt împodobiţi :cu. medalioane. de: sfinți. și

SI

teme din Patimi, pictat în -friză;r:la

e. partea inferioară. a. pereţilor,
sfinți: militari "În: 'camera: mormintelor, pe cilindrul bolţii .calenda-
IA

rul; pe pereţi Deisis, arhangheli, sfinţi călugări şi melozi.:În-pronaos,

pe pandantivii::cei': mici: simbolurile - evangheliştilor cu evanghelia;
U

pe. intradosul arcelor și timpane, medalioane cu „Cel-vechi-de-zile“;

BC

194
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

Fecioara Maria 'orantă, lisus Emanoil: Fecioara''Maria', (în: picioare),

RY
hetimasia; Moise: cu vasul: de mană,:Aron cu varga: de:aramă, Da-
vid cu arcă,: Solomon 'cu templul, Ezechiel] şi Isaia, un înger cu'stin-
dardul.. Pandantivii cei: mari sînt: impodobiţi : cu: portrete de. melozi,

RA
arcele mari ale bolţii: cu chipurile "proorocilor,:Sofonie, -Miheia, Ava-,
cum, Naum, Ghedeon, Zaharia, Maleahi, :Agheu
şi: Iona; :iar. timpa-

LIB
nele nări cu Căinţa:lui David,: Omorîrea cu' pietre a Sfintului Ște-
îan,. Iosif aruncat! în fîntînă, -Cei::şapte : adormiţi, din Efes 'şi cele
şapte: sincăde '6cumenice; pe .pereţi vecernia de:Paște(a doua în-

ITY
viere) şi teme: din: Penticostar, alături. de: portrete de arhangheli și
sfinţi; ilustraţia calendarului „scara mistică“, portrete: de sfinţi. - '-
Decorul de la: baza cupolei cuprinde mandylionul,: hetimasia și

RS
patru 'praznice împărătești, potrivit programului: a 'mai:;multor bi-
serici: din a: doua. jumătate. a::secolului al: XV-lea;r-În 'Bunâvestire,
„Cel-vechi-de-zile“ ;e' pictat „în slavă“; îngerul înaintează: către Fe-
VE
cioara Maria;::venind' din 'stînga, iar aceasta în:+picioare se înclină
încrucișîndu-și: mîinile pe: piept; Caracteristică prezenţa: proorocilor
NI

Davidşi Solomon încoronați, care apar în compoziţia “temei din mai

multe: biserici :ale-“Ţării: Româneşti, 'atestînd. în' acest chip” existenţa
LU

unui'tip. iconografic: comun Țării Românești și; Moldovei. Botezul lui

lisus îl .ărată pe acesta muiat în-apa Iordanului (apele. rîului îl în-
conjoară 'jur-împrejur) și 'cu picioarele pe. o.piatră roşie; nu; lipseşte
RA

proorocul cu .rotulus, şi inscripție. În''absida de răsărit, pe; boltă, ci-

tim: cuvinte ;din imnul liturgic: închinat:-Mariei: „Ceea ce eşti: mai
T

cinstită - decît: 'neruvimii;. „&. Decorul. este întregit: cu Schimbarea la

EN

faţă, Floriile;şi praznice! înăpărăteșşti!:Pe peretele, hemiciclului, Îm= |

părtăşir ea Apostolilor. e încadrată de Spălarea picioarelor, 'Cina'cea
de taină, Rugăciunea din Ghetsimani și. Coborîrea la:iad. În Împăr-
/C

tăşirea Apostolilor, Hristos, înveşmîntat. antic şi fără înger lîngă el,

pune direct'în gura lui Petru 'ostia,- practică, străină „iburghiilor, şi
tradiţiei bizantine,;;dar, folosită-de romano-catolici. :
SI

În-inavă, temele. din :Patimi urmează - ordinea din. monumente

IA

sîreşti (Milisevo, Nagoricino, Curcer, Maligrad) şi din . biserica

domnească: de la Argeș. Adormirea Mariei oferă 'note remarcabile,
Principala: e. formată din soborul de îngeri care. oficiază slujba de
U

- înmorimîntare! în: locul apostolilor, Hristos întors către capul: mamei .

BC

13% căi 195

ARTA FEUDALĂ
'ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.

sale, poartă! i sufistul. pe braţul: drept. Izvorul: acestei” Xedacţii. ico=

Y
nografice este. un: text 'al lui. Ioan. Damaschinul, datat; din veacul al
VIII-lea și. atribuit. lui iJuvenalie. arhiepiscopul. Ierusalimului. iÎn

AR
acesta: ni':se spune: că, apostolii ; sosiți din lume, într-o: clipită .și-în:
chip :miraculos; au'aflat în jurul .Fecioarei:'Maria, care-şi dăduse su-

R
fletul,- “îngeri: şi. puterile!cereşti: care. cîritau și dănţuiau. Mda e

LIB
"În 'friză. ctitorilor. sînt pictaţi” Ştefan” cel :Mare,;: Bogdan: şi:: Petru
Rareş Inscripția de:la:partea superioară „amintește. că. decorul mMo-
numentului. datează:din:1522 şi că a:fost executati din: iniţiativa. lui:
Petru Rareș. Acesta. n-a începiut. să. «domnească: însă: : decât în: 1927; o

TY
cifră a fost: poate rău scrisă. ic: pt i tn cai 2. |
AIR

În: cameră: mormintelor, două iriseripții. în. “slavă. bisericească

SI
însoțesc: ilustraţia. calendarului. Cea: dintii, în -unghiul.: superior de
nord-vest, cuprinde 'ciivintelg. „Synaxa..sfinţilor. de. peste:an icu: ară-
ER
tare 'a locului lor. de 'naştere,' a anului, de. naştere: și al;-muceniciei
precum și chipul în. care-au: murit :..“%.. Cea :de-a doua; înscripție;
V
aflată! la “partea. inferioară. a: „peretelui. de miazăzi, cuprinde iun al
NI

doilea text:. „Potrivit. puterii 'lui Dumnezeu. dată sfintelor :sinoade

„ecumenice, părinţii: bisericii: s-au adunat şi au compus martirologiul
LU

indicînd chipul cum au fost unii: încoroiaţi: de: sinoade, alţiii. «1 0M0=
râţi cu pietre.-.., şi cu'toţii-au primit coroană de la Hristost, i: iii
“În! pronaos, 'bolta „poartă -Tronul: hetimasiei, „chipul: unui. miel
A

alb CU: crucea, portretele: lui Iisus .Emânoil : și. „Celui-vechi-de-zile“

TR

Și figuri de prooroci. Într-un: timpan, Fecioara : Mariă (în picioare);

înconjurată 'de apostoli; Sfinţi: episcopi: Şi. Sfinți părinţi ai. bisericii;
N

într-un al. doilea, Iisus. Emanoil, episcopi. şi . apoștoli iar, într-un. al

treilea, Fecioarei i: Maria.:cu “lisus într-un medalion : pe: pieptul. ei,
CE

apostoli şi episcopi: Se'ilustrează: astfel imnul. liturgic „De tine se

bucură . Pe: peretele : dei:răsărit :s-a „zugrăvit 'liturghia '. înge-
rească; teme: din viața lui Hristos . şi :din' minee: În liturghia înge-
/

rească, îngeri poartă;: preced. şi: escortează. epitaful. Sînt urmaţi :de
SI

„episcopi: înveșmîntaţi : în: sâccos:. În tradiția bizantină. şi, 'românească,

IA

inistrâţia, acestei teme. reproduce! ritul” vohodului „cel: nare (Ieşirea

uisfintele. daruri“); „cortegiul: acesteia:nu cuprinde: episcopi: (aceștia
au părăsesc. absida). La Dobrovăț, tema:se inspiră: din: ritul: Vinerii=
U

mari, vecerniei 'de Paști: („a două înviere) și dintr-o iâltă-trădiție. pe

BC

196 | | a
 DECORURILE'PICTATE ALE BISERICILOR
care.o:atlăm în; Rusia și. Serbia. Veche." Tasăşi. pictura ei' în; pronaos

RY
şi anume. printre. ilustraţii. ale, „Penticostarului! (Mironosiţele, la. mor-:
mînt,. lisus se arată; Mariei., Magdalena; şi, apostolilor, „Cina. de la

RA
Emaus, Rusaliile) și. ilustraţii: de:.condace și tropare.;ale „Învieri Via
contirmă: observarea. noastră şi o explică.- La:fel: şi. dezvoltarea 'le-
gendei Sfintei Cruci, incadrată în același program şi legată de con-

LIB
dace. și: tropare ale. „Invierii. i e ca
„: În ultimul registru, în. unghiul: .de;:miazăzi. — — răsărit, o imagine!
intăţișează. încinta: unei: mănăstiri. mari .cu. biserici;, „paraclise. şi. di-

ITY
ferite edificii. La exteriorul: acesteia, în primul plan, un cortegiu bi-:
sericesc; format. din ierarhi, .călugări şi. diferite .personaje,: (distin-.
gem şi un: principe); se. îndreaptă” către :poartă, venind: din dreapta..

RS
În: stinga, jun..ierarh, cu. mantie şi. camilafcă îl: primeşte! „La: partea
superioară. a-imaginii. citim numele. Sfintului Gherman.; Unul: dintre
personajele. ;cortegiului; înalţă . un. rotul ; desfășurat. care':poartă, . în!
VE
slava : bisericească,” cuvintele: „Doamne. Iisuse. Hristoase, :binecuvîn-
tează, untdelemnul.. ..:0 a doua. inscripție explică tema: „Minunea
NI

stintului Sava. Și: binecuvîntarea untdelemnului i

LU

“:Picturile Bisericii. din mănăstirea: Dobrovăț: formează un -ansam-

pu: remarcabil. Acelea din: absida. de-răsărit şi din navă datează ' din.
prima treime a secolului al: XVI-lea;. cele din pronaos pot: fi atri-
RA

buite. sfîrșitului”secolului: al XVI-lea; din: punct de vedere -iconogra-

fic; “atestă. tradiţia 'sîrbo-bizantină: a secolului :al' XIV-lea; iar din
acela''ali stilului; asemănarea: cu: decorurile din - biserica mănăstirii
T

Probota și bisericii din: Părhăuţi. : ma sti i i ir

EN

"Solul; în: cîmpul: temelor, e pictat în albastrii şi vârde; persona-

jele- şi draperiile” în roşu, verde și, alb modelate” în: 'ton' pe. ton. “Figu-
/C

rile, sînt “concepute și pictate, montimental. "Poartă tivul alb, sem-

nătuira meșterilor. din Probota şi din alte biserici moldoveneşti de. la
sfârșitul secolului al XV-lea. Şi, prima . „jumătate a, „Pee „al
SI

XVI-lea, ec at
IA

"Tonuzile. atapar. matngiiatec de lumină. Priza Patimilor. se destă-

şoară de-a lungul pereţilor. asemenea, Unui rotulus, ornat cu: minia-
U

turi, Pericopele evangheliarului liturgic, par iconiţe închise. în. cadre

BC

TOȘII, i ai taia s CT i ae a a

197
 ARTA PEUDALĂ ÎN "PĂRILE: ROMANE” i
Un: parăclis: e: închis : în clopotniţa! mănăstirii; nu e: „pictat. „Lia:

Y
miazăzi; de .biserica, principală- se'înalţă un al 'doilea :paraclis:: închi:

AR
„nat Sfîntului, Gheorghe; ctitorie a: domnitorului: Simion Movilă, (din
1607).-0 inscripție : din 1850.:pomeneşte: restaurarea. fundamentală. a
monumentului. Intrarea în. biserică: este: ilustrată în „Ship interesant.

R
pe . doi , cer IRA bn
; Au a

LIB
-2 fir a -
i - (o
a

"Biserica Arborea, ctitorie din 1502: a “nai Luca” Arbore; demni:

tar: al: lui. Ştetan..cel- Mare! (hramul: Tăiersa :capului sfîntului. Ioan
Botezătorul): Decorul terminăt în: 1541 a fost ruinat-de: ploi::și. ume-

TY
zeală.:Pe. bolta navei :se distinge: greu : -medalionul lui Hristos bust.
În absida; de: răsărit, Fecioara Maria tronează: îni înălțimi, cu lisus pe:

SI
genunchi : încadrată. de „prooroci mesianici.:(figuri bust, cu: inscripții
pe 'rotuli și. închiși: în medalioane); pe: primul registru. al. hemicic-.
ER
lului;; "evangheliile „Învierii“, pe al: doilea, Spălarea 'picioarelor,: Cina
cea de:taină. și Împărtăşirea apostolilor “(două altare și: Jisus, figurat
de două ori)... Al treilea. registru e ornat;.cu :portretele a:12: episcopi:
V
şi: 2:diaconi; În creștetul glafului: ferestrei de.răsărit,. lisus. jeriiă: pe
NI

disc şi 4 îngeri cu. ripide; :la miazănoapte, Jertia lui: Avrârni,: îngeri
și serafimi cu ripide; la. miazăzi, îngeri +şi .serafimi şi o; compoziţie
LU

indistinctă. Pictura: proscomidiei.e distrusă. În; Cina':cea .de taină

masa e rotundă, episcopii ţin în-miîini cărţi | închise. ie i pia
A

În, navă, 'decorul original, a. fost, acoperit cu: picturi; din prima
jumătate a secolului al. XIX-lea. în bolta absidei, laterale. de. miazăzi,
TR

elemente din. „Înviere“ amintesc. „compoziţiile, din Suceviţa. -ŞI: Drago-

mirna. "Capetele mucenicilor din ulțima zonă,: repictate. în, tempera
N

sau lucrate. pe.tencuială aproape. „uscată, au dispărut. în urma, încer-

CE

| cărilor de curăţire; deasupra. uşii de intrare, (din, navă în " pronaos),

mandylion-ul , și 4 portrete . de. sfinți. Friza. etitorilor, repictată | cu-
loăre peste. culoare. şi, pe. alocuri, refăcută “arată, pe. “Joan Botezăto-
/

rul în. mantie verde prezentirid. pe Luca “Arbore” lui Hristos. LOgo-
SI

fătul, în genunchi şi însoţit de soţia sa, de fii şi fiice, “richină! chi-

votul. Arbore şi băieţii sînt cu capul gol; logofeteasa. și fetele cu
IA

văluri: şi cercei + bogaţi ornaţi. cu: pietre prețioase: "La: dreăpta:-+ușii,

Constantin şi Elena, ide o parte:şi-alta a'crucii.i::: iti. i Se
U

'“În pronaos .picturile' sînt: bine păstrate. Pe: bottă; Pecicară Ma-
ria orantă cu lisus pe piept binecuvîntind; aceeași temă pe intrado-
BC

198
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR,

„i suliârcului'ferestrei de apus. Deasupra uşii de intrare, o compoziţie

RY
-: inspirată .din “acatistul Buneivestiri: Maria. purtînd .pe lisus,' îngeri
“” şi sfinţi careli se închină. La partea superioară a pereţilor, sinoa-
dele ecumenice. Portretele de mucenici din zona inferioară au iost

RA
repictate în Ulei e i tai
-ei La miazăzi. două sinoade: ecumenice: şi Sfînta: Marina! în 'pi-

LIB
— 'cioare; într-o mișcare. bine observată şi minunat pictată, izbeşte. cu
ciocanul. în capul unui diavol. Pictura reproduce sau se inspiră din
miniaturi” apusene “medievale. Piatra 'mormîntală 'a lui Luca Arbore
de piatră 'în stilul Renașterii. Peretele

ITY
e 'adăpostită de'uni bâldachin
e. ornat cu portietul: logofătului, . soţiei sale: şi copiilor, îngenun-
Tea
pt Po, Da a pi,
chiați. e i PI Ă i
PG TARE

„r,:. Exteriorul monurăentului:a fost decoratcu picturi. S-au 'păstrât

RS
„o “parte! din acestea. La miazăzi, acatistul :Buneivestiri, . lisus dor-
mind cu ochii :deschiși și compoziţii inspirat e
din Facerea. La par-
VE
tea inferioară -â' zidului, Asediul Constantinopolului. Meșterul -a
ştiut” exact: ce ilustrează. Citim, în adevăr, - inscripţia:.. „Împăratul
NI

Chosroe's-a pornit împotriva Constantinopolului cu armate de perși,

sciți”şi libie zilele împăratului Iraclie. Fecioara: Maria cu rugă-
înni;
LU

ciuriile ei. a făcut . ploaie de trăsnete şi foc'asupra năvălito-

să cadă
E Aa rai
rilorit.115..
'11:Să văd, în. afarăde aceste teme, pe același: zid, Judecata din
RA

urmă, lisus. mare preot (încadrat de Maria și Ioan 'Botezătorul), ar-

hangheli, îngeri şi Sfinţi mucenici “(tema Deisis dezvoltată). - :
- Pe: spaţiul dintre:acatistul Buneivestiri şi: Judecata: din urmă,a
T

fost ilustrată parabola Fiului risipitor (în 4 tablouri). Tema e legată

EN

de 'Judecată! din urmă și pune în lumină preţul. căinţei. care: aduce

iertarea celei. mâi.rele fapte. La apus s-au ilustrat" 4.teme din Fa-
/C

cerea şi: în compoziţii! încadrate de dungi roşii, vieţile: sfinţilor Ni-

colae, Ion cel. Nou, Paraschiva şi Nichita. Două tablouri. sînt de
deosebită importanţă şi frumuseţe. din viaţa: Sfîntului Ni-
Inspirate
SI

chita (nu ştim exact care anume. Nichita): cuprind arhitecturi şi por-
trete personale şi însufleţite de viaţă, în tradiţia quatrocentoului ita-
IA

lian: Pe zidul'de răsărit Cinul (ierarhiă cerească), inspirat din Pseu-

do-Dionisie'-Areopagitul: şi: din tradiția medievală! rusească. La mia-
U

zănoapte intemperiile au ruinat zugrăvelile..... ci

BC
'ARTA: I FEUDALA. ÎN. FARILE i ROMÂNE: “7

“Decorul bisericii : Arbore: e-datat, printr-o, inscripție; pictată!

în

Y
naos anunţînd: de: Dragoş zugravul; fiul“ popii Coman din: Iaşi care: a

AR
pictat mobiumentul, la A5416 e tit oo ao it iz
-, i DR HR Saga
Daciitr papa
pia .
pei Ră e
ţ a. af pane 3 ata el
aj “pe
Răi NL i E
Sal .
iia Ip Za fe

Mănăstirea Sfintul Gheorghe din Suceava, ctitorie, a lui: Bog-

R
dan, fiul lui” Ştefan: cel “Mare -(1514), a: fost terminată în. 1522 de Ște-

LIB
făniță Vodă fiul:-celui: dintii: :De proporţii: impunătoare. și +stil+-mol- -
.dovenesc: din: secolul: al XVI-lea, a primit-în 1570 un: exonartex, iar
în“ secolul: al XI-lea a: pierdut, zidul interior care. despărțea: naosul

TY
de. pronaos. Picturile. murale originale: au. ieșit! la lumină :în;.1894,
cînd Viertelberger a-şi: repictat: mai multe compoziţii: per iei SES
Cupola e împodobită cu chipul Pantocratorului, sever, cu, barba

SI
Şi” „părul; blond: În'primele: trei registre: 'ale. cilindrului; îngeri; pro-

ER
oroci -şi: apostoli; în, “al “patrulea, Jiturghia îngerească. (altarul: format
din: trei elemente şi păzit ide .serafimi); în 'pandantivi, evangheliști.
| : Decorul absidei: de: răsărit: a: fost: văruit. * Distingem :pe „Cel
V
vechi:-de zile“ „i pictură din veacul: al XIX-lea. Pe. peretele .hemiciclu-
NI

lui, “medalioane de siinţi - şiîmpărtășirea: apostolilor Și :16. portrete

de. episcopi,;: figuri: monumentale. :Inscripţiile .de. pe :rotuli au 'dispă-
LU

rut. La proscomidi6, în Pietă, Fecioara Maria îmbrățișează: pe” isus;

în diaconicon: dreptul Simion cu lisusîîn braţe. CI zoțin
cin Naos. În bolta absidei (laterale de miazăzi; „Coborârea - Sfintului
A

Duh,':în»: cea:-de ; miazănoapte, “isus: pe «cruce:, -Amîndouă “compo=

TR

ziţiile. reproduc: pei cele- din: Hârlău (Biserica * “Sfîntului - Gheorghe).

Pe: peretele. de: “nord; teme 'din- Patimi! (Judecata: lui: Pilat, Coborîrea
N

de -pe :cruce,. "Plîngerea Domnului. şi portrete : „repictate.- “de.: sfinţi

(Gheorghe, Nichita, Artemie, “Mercurie, “Teodor-Tiron şi: Teodor-Siră-
CE

tilat, -iMina,.Cosma;: Nicolae, Dimitrie) . şi “Arhanghelul ! Gavril: La

sud,: lingă irmplă;, aducerea moaștelor i Sfintului: Joan: (pictură seco-
lutXI) Ta Aa iu al a
/

“Două corapoziţii atlăte de: dceeaşi “parte

! prezintă: un “reniăreabil.
SI

interes iconogrâiic. “Gea. dintii: ilustrează o 'temă care aminteşte! câ-

IA

valeriă: :de: sfinți 'din ! aflarea. Sfintei. Cruci de la Pătrăuți; a doua

figurează: îngeri pictaţi -în- stilul Renaşterii. La: miazăzi, teme': evari-
ghelice (Învierea. lui. Lazăr, Iisus mare: preot: şi: Adorinirăși: Matiei)
U

se disting printre compoziţii şi-portrete greu de citit... i

BC

:200
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

„i: Pronaosul; Pe, boltă; “Fecioara: Maria. rugătoare -(simbolul...bise-

RY
ricii) şi: melozii “Eftimie, "Macarie; Ioan din Damasc. şi: Ioan Cucuzel.
O a. două: cupolă, e împodobită cu 'chipul lui „Hristos, îngeri şi epis-

RA
copi: Pereţii „poartă: sinoadele: ecumenice,: teme : din. sinaxariși por.
trete de sfinţi (Vlasie, Maxim)... Pt ati E vita
Exonartexul. Pe boltă Tristos, “ evanigheliştii: cu simbolurile lor,

LIB
apostoli - și: Sfinţi: părinţi.;aii bisericii. Pe: “pereţi, vieţi. de sfinți. (dez-
voltată, aceea a: lui Ion cel Nou)... iii, Linii di I : ii
Lat exterior, cupola ia»fost decorată. Pe zidul de miazăzi, Artdem

ITY
Teanuul. acatist,117: Arborele:dui.. Iesei; -Fiul risipitor, filozofii. : “Temele
amintesc compoziţiile işi Ioirdinea: din: Voroneţ, și Humor. „Remarcăm
tablourile mari: proporţionățe: cu, înălțimea şi : dimensiunile ; monu-.

RS
mentului, spaţiile» dintre. personaje şi . desenul' monumentalâl : fi-
gurilor. dp Pta dep eo O ati lee a te,
: Picturile murale din: biserica Sfîntul Gheorghe. formează. două
VE
grupe distincte.. În cea dintii, intră Iisus" pe cruce de:pe bolta 'absi-
dei laterale:de. miazănoapte, Împărtășirea: apostolilor,: decorul absi-..
NI

dei: de răsărit: și, acela: al :navei;: lucrări ale ;meşterilor din. prima
treime - a.:secolului : al XVI-lea, ! desfigurate: de iepictări.. Cel deal
LU

doilea: grup: cuprinde! ilustraţia vieţii. Sfîntului. Ion cel; Nou, chipul
Mariei, «Glicophylusa. din: timpanul: „uşii de. răsărit, și: compoziţia ;în
care;.pe "peretele de 'răsărit; o'sfintă.se închină -unui sfint; evocă mi-
RA

niaturi: bizantine. iTonurile. (verde, TOȘU, galben, 'albastru-verde), ar-

monia; și sentimentul. decorator ne .duc:către. lucrările! din 1540 şi la
T

meșterii breslei de: zugravi "atestată documentar,:! la : Suceava, în

EN

această din. urmă! epocă. Compoziţia temei. Iisus pe:c cruce, e la rindul |
ei;-0. lucrare remarcabilă: de stil. i ini iii ari di
„7. Podlacha':a apropiat. icturile din: biserica. Sfântul: Gheorghe
/C

de: “la.iSuceava,;de':decorul mănăstirii, Kutlumus: de la: Athos şi: de

acela al catedralei : metropolitane, ddin + Bucureşti. (decor, din neferi-
cire, distrus) ii pi i re TE ST Tia n)
SI
IA

Îturi Biserica din Pinătaţ înălţată în/.1992,2 (ct hramul: Toţi: Seini),
păstrează. decorul „original: vuinat,:.pe alocuri, din .cauza iiritemperii-.
lor şi vremii. Faptul. că nu a; fost niciodată :repictat ori: restaurat: îi
U

coriferă o valoare hepreţuită de document.118 iei „iii ri PA

BC

201
 ARTA! FEUDALĂ 'ÎN' ȚĂRIGE ROMÂNE "i!

aiCalota! naosului â; pierdut” decorul. :'Pe..intradosul .:arcelor de

Y
nioră-est, sud-est, . sud-vest și «nord-vest au fost. pictăţi ,Celzvechi-

AR
de-zile“, lisus Emanuel, Pantoctatorul şi un :al.patrulea subiect greu
de deslușit. (probabil Mandylionul; sînt 'închiși - în medalioane îrica-
drate de prooroci în picioare. În pandantivul cel: mare de la sud-est,

R
unicul neruinat, se văd Floriile. . -..:::: ap ee

LIB
"În absida'de: răsărit, tencuielile - bolţii: au' căzut; desăolina. cără-
mida: la fel şi tencuielile arcului triunifal: În: registrul--superior: al
hemiciclului,;; 'medalioae de: „prooroci; în'.cel'de:al doilea;: Învierea

TY
lui Lazăr şi: teme din ' Penticostar - (Mironosiţele : şi 'Tisus, Iisus:se
arată: apostolilor,. lisus şi: Samarineanca, Orbul din naştere, -Miroho-
siţele la mormîntul: lui lisus): Împărtăşireă, apostolilorşi Cina. cea

SI
de taină). În cadrul ferestrei de răsărit: lisus: pe: disc, doi îngeri. şi:
ER
serafimi cu:ripide. În ultimul registru, zece episcopi sînt pictați :în:
picidare:; (Înveșmîntat : în saccos e numai: 'episcopul de la stînga fe-
restrei. de răsărit, ceilalţi .sînt.în polistavrii! cu-omotor. alb--şi rotuli
V
cu inscripţii. în: slava: bisericească: Se inclină- toți -către :fereastra. de
NI

răsărit). Teoria episcopilor e. incheiată, la :miazăzi, de .diaconii Pro-

"nor.şi :s(2), 'cu' chivotul pe: umărul, stîng: şi cădind.' La:proscomi-
LU

die,în firida:de la. miazănoapte;

s-a. ilustrat: troparul proscomidiei.
„În. ormînt cu; trupul. ..“. Pieptul'.lui: lisus':e: distruş»aproape în
întregime; Fecioara :Maria, înfăţişată lîngă! sarcofag (cu'capul :acope-
A

rit: de:un'-văl alb! vărgaticu albastru) :se: apleacă” și. îmbrățișează. pe.
TR

fiul său; îngeri. doritori, “unul: din ei 'cu: „buretele în. virtul lâncii. şi
un ? serafim încadrează tema. . îi ii i
N

“În navăș- pereţii sînt: pătaţi. de; umezeală, “Deasupra.ferestrei de

miazăzi, pare a fi fost înfățișat Lisus.iîn: templu, iar deasupra: feres-
CE

trei de miazănoapte; Rusaliilă: Pe pereţii de;:miazăzi,: miăzănoâpte şi

apus; în; primul registru, sînt „minunile“; în:al doilea,tteme :din Pa=
timi şi, în ultimul, portrete de sfinţi: militari 'şi:mucenicici:> în: 05
/

La dreapta uşii 'de intrare, în friza ctitorilor, Gavril: Te otuşanul,

SI

înveșmîntat în tunică albastră şi mantie de catifea roşie, pe cap cu

IA

tutban“albâstru de. mătasă 'vărgat: cu:aur;e” zugrăvit în genunchi

în: faţa lui. Hristos..(O crăpătură :adîncă- în ' tencuiala pictată a: izolat
fruntea, obrajii și 'bărbia de: restul figurii.t19% - Chipul dovedeşte..ob-
U

servaţia atentă şi sentiment: portretistic. 'Logofătul are obrajii plini;

BC

202
 DECORURILE. PICTATE ALE BISERICILOR

barbă mică'tăiată rotund și ochii apropiaţi. În amiini nua poartă chi-

RY
votul și nici alt obiect.sau atribut... ir st sii i
„î)» Deosebit : de''expresive şi: însufleţite: de :mișcare: sînt: chipurile
sfinţilor şi. :sfintelor de pe "pereţii navei: şi:.pronaosului.i:La“ partea

RA
superioară „a':acestuia 'din::urmă, pe pereţi, sînt pictate. sinoadele
iar sub
ecumenice; acestea, acatistul Buneivestiri: În tinda: deschisă,

LIB
sub clopotniţa-portic, s-a ilustrat acatistul Sfîntului Nicolae, -Deisis
şi; chipurile : arhanghelilor Mihail, Gavril, Rafael şi Uriil. ' Remar-
câbile :cîteva note iconografice. Cea 'dintii. priveşte ilustrația Imnu-
lui-acatist, una din cele-imai vechi «din Moldova. Urmează. de aproape

ITY
textul-imnului; uhele imagini pâr:0 ilăstraţie' litetrală: '(ilustraţia 'ce-
Iuiyde-a-al., Saptelea icos: SE aceea .a: celor de-al: optulea. .şical' nouă=
toi

RS
lea) e zi pati XE . pp
n Acatistul Sfintului: Nicolas: a fost pictat în biserica: 'domnească
ae la Argeș, la Bălinești, Sfîntul Nicolae din Popăuţi, Huimior, Mol- |
VE
„doviţa,. “biserica”. episcopală din Roman şi. mănăstirea: Suceviţa, La
Părhăuţi, prima temă se; vede pe'iperetele de miazănoapte:al nar-
texului (Naşterea). La răsărit, Nicolae :e'adus: la învăţător de. mama
NI

sa. În. tablourile -care urmează vedem. hirotoniile în diacon și preot,

LU

sfinţirea. de;-episcop;. Sfîntul: Nicolae ajutînd pe cei. trei tineri, apă-

rînd; în'.Vis împăratului şi: primind. mulțumirile celor. trei: fete aju-
“ate. de el. ;Din.: acatistul: sfîntului . sînt inspirate toate “temele, “cu
RA

deosebire aceea: a răpirii lui Vasile: de către agareeni ' și: mîntuirea
fiului .luic Agricola. Deasupra: pînzelor - decorative: (nappes): se văd
..;. ! .i N a: A
T

imitații de marmuri colorate.

.:; Decorulie caracterizat, alături de, armonia vie a.:coloritului,; de
EN

viaţa, imprimată figurilor, silueţelor; şi; capetelor. Aproape :peste tot,

cu deosebire; în nartex, acestea dovedesc folosirea .modelelor.:vii.: şi
/C

un simţ. particular. al: dinamismului și fizionomiei, încadrate însă în

stilul -bizantino-veneţian.i?! -. Evidentă + „semnătura“. pictorilor. ziși
r
lombarzi, dovedită prin tivul alb:al raperiilor și prin inspiraţia rea-
SI

listă: temperată, de un rar. tact artistic...

IA

„ Mănăstirea Probota (Pobrata), ctitorie. a lui Petru “Rareș, da=

tează din .:1529.:, Ne referim la. biserica principală care -se înalţă: în
U

mijlocul: unei incinte fortificate. şi; în 'vecinătatea a două; alte. bise-

BC

203
 ARTA FEUDALĂ: ÎN ȚĂRILE ROMÂNE ic!

rici; cea: dintii zidită ae Alexandru cel Bun, cea de: a: 'doiua: de Şte-

Y
fan cel Mare. Edificiul se înfăţişează, “potrivit tradiţiei secolului! al
XVI-lea, impunător; de proporţii: grandioase și: vădind înrîurireă sti-

AR
| tului + monumentelor. apusene: din "Transilvania: şi Polobia.i Păstrează
în: cuprinsul 'ei-'spaţios picturi murale. ruinate. și: refăcute, alături de

R
un număr de: „compoziţii şi portrete: originale. -:: în cit perii

LIB
În cupolă; €alota; ornată-'cu'chipul Pantocratorului! — - „„dsteria=
nat: de intemperii şi! trăsnet: —a festi refăcut, Inscripţia. în. 'capitale
este din! veacul: al: XIX-lea. Cilindrul - poartă: o"horă-de; „îngerii: Vă
zuţi: din faţă ȘI: portrete de: îngeri; 'pictură:datată din. 1860—62 priri

TY
factură, culori: şistil:: În pandântivii: cei mici : ise' văd îngeri; compo=
ziţiile timpanelor- sînt ilizibile; pe:arce apar. prooroci:- La: paza: cupo=

SI
lei, pare a fi fost zugrăvită „liturghia îngerească“, În pandantivii! cei
mari, 'evangheliştii : meditează sau: scriu; «ntă păr! împr ospătări de ori-
ER
_ginale,; cirlucrări: din: secolulral XIX-lea: pomi oa ou îE
„! „Areul:triumfal e împodobit: cu. chipul lui“ Hristos. Binecuvîntînd
V
şi ' îngeri. Calota: absidei de răsărit: poartă. portretul Fecioarei. 'Mariă
NI

pe:tron'cu-lisus pe genunchi; în gloria“ care :0 înconjoară se': 'dis-

ting'-pătru : îngeri ipictaţi 'în'“secolul'al: XIX-lea: :Zugrăvelile: de pe
LU

primul 'registru âl: hemiciclului sînt: nedeslușite:! În: al 'doilea” 'regis-

tru: Împărtășirea! apostolilor :'este' încadrată de: Spălarea picioarelor
și Cinarcea de taină:-În cea: dintii: temă ;se 'văd două altare şi Iisus
A

înfăţişat de: două ori, la'stînga'şi dreapta 'ferestrei centrale, tiar' masa
TR

este rotundă: 'În ultimul registru distingem" 11 portrăte . 'de! episcopi)

Încercări de curăţire au. dat la iveală .:decorul :original. În iacesta;
executat 'însecolul:al XVI-lea; Sfinţii episcopi! au:siluete înalte, :ca-
N

pul mic,:atitudini. variate, miscare “şi: expresie: Cei repictaţi poartă

CE

polistavrii, omoforul!: mate; saccos! şi “au“capul. descoperit; chipurile

sînt văzute bealist, iâr. draperiile sînt” zugrăvite 'tără artă. 122 n ia eri
' Înv naos; bolta: absidei: -de miazănoapte: .arâtă 'pe Iisus” pă! cruce;
/

cea: ds! 'miazăzi:.'Rusaliile. Pe: per atele: absidei: laterăle: nord, în'pri-
SI

mul registru: Iisus .în casa lui: Lazăr; “Învierea: lui: Lazăr. :Arestărea
lui isus, „Punerea pe .cruce (lîngă tâmplă); pe per eţii sud şi vest:
IA

lisus la: Caiată” “Şi la' Ana; :Judecatar:lui” Pilat, Batjocura, Plîhgerea
Domiiului; “Mormântul : lui: Iisus; „pecetluit și :păzit!: de soldaţi, Tuda
U

spînzurăt: Și: Cobori îrea la: limbi. La: apus; în: Adormir ea Maridi, apos=
BC

204
 DECORURILE PICTATE. ALE BISERICILOR

tolii: oficiază, isus poartă: sufletul.pe' braţul stîng, “trei episcopi :sînt

RY
la căpătiiul Fecioarei Maria. În ultimul registru,la stînga ușii, :por-
trstele : ctitoreşti :au ' capetele -repictate;' la : dreapta: ușii; Constantin
şi Elenia (nu'e pictată'crucea). În aceeaşi-zonă, la-nord-est lîngă. tim-

RA
plă,. Hristos :mare preot (Veliki arhiereos:—. sic);:iar de-a lungul:
pe-
reţilor: 12 -portrete: de :mucenici::'Teodor Tiron și: Teodor. Stratilat

LIB
(pictură- originală): binecuvîntaţi: de : Hristos, Relevăm; arhestecul de
slavonă bisericească (inscripţia! pe cartea 'deschisă). a 'lui! lisus. şi cu=
vîntul! i,archiereos ' grecesc, Pictura :din /'1860i:;este aci; Suprapusă
unui decor din secolul al XVII-lea. : taia miei ra

ITY
În camera. mormintelor, pe bolta cilindrică şi pereţi, s-a ilus-
trat: calendarul. în colţul de. sud-est, deasupra! morîntului -Oltei

RS
Doamna, un: principe cu coroănă stă în fața Sfintului : Nicolae! așezat
pe, tron. Are” pe cap o “peretă! ornată cu: pietre: prețioase. Inscripţia
în 'slava bisericească! nuniește pe: “un fiu' 'al- lui: Patru Rareş: şi dă
VE
anul 1532. Pictiira' a fost refăcută 1ă sfîrşitul: secolului âl:XVII-lea;
dovezi, desenul, culoarea şi însăși ideia de a picta pe Nicolae în
NI

locul! lui isus: “Pronaosul este' împodobit: cu teme din călendar. Pe

timpânul de deasupra ușii e Schiimbarea' la faţă. ae
LU

" Decorul. „deșeris, executat, între 1529 şi 1532, a fost 'repictat şi

refăcut (pe. diferite, 'suprateţe), : în „secolul, al XVII-lea în vremea mi-
tropolitului “Dosoftei. La, 1860-—62; au. urmat operaţii de restaurare
RA

în gustul şi cu priceperea epocii. | i dop name cet

N Exonartexul. a păstr at,. pe bolta gotică, picturi. originale care au
T

putut. fi, admirate pînă. acum. 50,,de. ani Înălțimea. cuprinsului. le

EN

apărase . de. curăţiri: şi, repictări., Au intervenit după. această. dată,

încercări, de luminare, care au alțerat tonurile. Compoziţia, de, stil
/C

monumental, ilustrează imnul, 'serafimilor.. În, centrul: Polţii,. „Cel-

vechi-de-zile“, în mantie viorie şi pictat într-un “medalion, apare în
ușile cerului. deschise. de..patru îngeri: în: zbor, planat. Heruvimi şi
SI

serafimi: purtînd. flabele cu cuvîntul agioş.: (caractere greceşti) îl

aclamă. Tema! e în. relaţie cu Judecata din'.urmă .pictată pe:peretele
IA

de răsărit. - Aci vedem hetimasia încadrată: de - arhangheli,! prooroci,

apostoli şi sfinți. Mai Jos, peretele 'e acoperit: dă var. La partea su-
U

perioară: a pereţilor: de . miazăzi, apus:și miazănoapte.:se văd. cinci

BC

205
 ARTA FEUDAIĂÎN ŢĂRILE ROMÂNE "iii

sinoade: ecumenice. Decoratorii.. au: organizat :un ansămblu'” muzical

Y
de'linii, forme și tonuri, din care azi nu percepem
decît ecoul.'-;;.:; ii:

AR
„+ Exteriorul monumentului: a:fost în. întregime împodobit. cu pic-
turi! murale. Trecerea anilor! şi. intemperiile
'au cruțat decorul: de la
miazăzi, unde :.vedera:! acatistul : Buneivestiri : și . Arborele .lui::Iessi:

R
. Culorile s-au. şters, :au .rămas :nurbai ' liniile :de 'contur:: ale :figurilor:

LIB
Pe zidul: absidelor a 'fost. pictat Ciriul .din care au::rămas urme. şi
fragmente .originale . în: stilul decorului. din exonartex. La dreapta
ușii de intrare (zidul 'sud) :apare:. portretul mitropolitului” Grigore
Roşca (n parte şters). Ea a o me i

TY
i, CP ut a. ri IE Di !

“Biserica mănăstirii Humor, „(înălţată în,1530). Decorul, pictat

SI
omogen; “erepietat ! Şi - bine „păstrat formează, un. anșarabl original

ER
meșterilor, medievali ——_ improvizatori. stapini „pe. arta: lor: — rămîne
un. exemplu. Impresionează, prin armonia coloritului „Și „caligrafia
V
figurilor... ss ri atrage mir
NI

_ Pe, cîmpul: albastru. al: calotei “naosului, “Pantocratorul. binecu

vîntează cu Evanghelia închisă îîn-:miini, încadrat, de. o glorie, roşie.
LU

În mantie de. aceeaşi, culoare, ornată cu motive orientale de aur, pri-

. veşte, sever din, îraltul. cerului; 'serafimi. cu. aripi. roşii plutesc | în
jurul, lui. În. pandantișii. cei. mici, evangheliști; pe intradosul arcu-
A

lui de nord-est; » Cel-vechi--de-zila“ încadrat de, Solomon Și. “David,

TR

Pe intradosul sud-est, Pantocratorul între Ars şi Ezechiel, iar la

sud-vest lisus Emanoil între Daniel ! și Toil. Pe arcul nord-vest, un
arhanghel încadrat de. medalioanele lui” Teremia şi Zăhari ia poartă “un
N

disc cu monogramul li Hristos. "Pictura timpanelor: nu se: “citeşte din

CE

pricina vălului” de întuneric care o acoperă. În pândantivii cei mari,

Vdistingem Stihirea de: Crăciun, Schimbarea la: faţă; "Floriile Și Înăl-
area. tt pa sta
/

“În absida 'd€'răsărit,: Fecioăra! Maria în matorion roșu:'ornat 'cu

SI

'motive'6rientale (în “aur, de 'ordin. geometric) stă: pe' tron și:ţine 'pe
Iisus; "doi îngeri i'se închină: acestuia.. Figurile, deteriorate, .vădesc
IA

însuşiri. de .artă monumentală... Hemiciclul: e decorat cu: medalioane

_de părinţi
ai. bisericii, Spălarea picioarelor, Cina cea de tainăşi Îm-
U

părtăşirea -apostolilor. (În Cina':cea

'de 'taină masa e în formă de
BC

206
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

potcoavă. şi lisus stă-.„in cornu 'dextro“). '"Împărtăşirea' apostolilor e.

RY
pictată în două compoziţii. În cadrul: ferestrei: de răsărit un miel alb
zugrăvit. pe fond: TOȘU: iar dedesubtul lui,.:pe:.perete,: “Iisus: "jertfă în
disc“; doi îngeri cu chivote pe umeri îi :cădesc.. Doisprezece episcopi,

RA
în. picioare 'sub arcade, ţin! în: mîini ;rotuli; cu'inseripţii.: La: prosco=
midie, Vedenia lui Petru din Alexandria; în diaconicon, Dreptul Si-

LIB
ion cu lisus în'braţe. (e i ocru
"Arcul triumfal: arată! pe! : Hristos” 'și''cei. 19: Apostoli; . arcul 'cel.
mare' dă la apus, medâălioane dei sfinţi mucenici încadrâţi-de un bo-
gat 'decor floral (âruum 'şi” nuferi). În 'bolta: absidei''laterale:de sud,

ITY
Treimea lâ':Mamvri; la: miazănoaptei:lisus:.pe- cruce, cu personifică=
rile :bisericii! şi sinagogii: Nava e împodobită. cu! friza *Patimilor. .de-

RS
teriorată și” îninegrită.: 'Reimarcăm. marele. număr 'de soldaţi din corte-
giul: tăstignirii. şi :masarea personajelor în :adîncime.; Costumele sînt
de moda apuseană, în' stilul ' Renaşterii.» Adorimirea;. zugrăvită 'la
VE
apus, nuiîngăduie notarea. detaliilor. din pricina întunecării' picturii:
În „ultima:zonă;a pereţilor, deosebim :printre sfinţi pe Ilie hrănit de
NI

corb și. pe. Sfîntul : Lup, salături 'de: Sfinţii Pantelimon și: Mina. La:
apus, în; friza ctitorilor,” Petru Rareş, Doamnă-Elena şi:fiul lor: Ște-
LU

fân se înfăţişează lui “Hristos. „Sfinta năframă“, Împărtăşirea . Ma-

riei 8 pteanea de Stintul. Zosima Şi. numeroși ali sfinţi împlinesc
decorul. ri. i N ea -
RA

Catnera. mormitălor e: ampodobită' cu teme din. viaţa Fecioărei

Maria; cei. trei. 'cuconi în: cuptorul 'de foc;: Balaam 'şi asinul, sfinţi și
T

sfinte. 'În“aceeaşi. zonă! logofătul: Teodor 'cu un:„chivot în. mini stă
4 faţa lui lisus şi a Sfintei Fecioare. -: .- îm ei
EN

genunchi în
Decorul” pronaosului formează un arisanăblu: decorativ. logic: şi
sees: “Fecioara “Maria 'orantă: cu. lisus. într-un “medalion - pe “piept
/C

şi îngeri: în Joros-ul împărătesc al Bizanțului împodobesc. bolta, ală-

turi de. proorocii cei răari' şi mici. În pandantivii calotei, melozii
Cosma, Iosif, Teofan: și. loan din'Damasc: Pe: pereţi, sinoadele ecu-
SI

menice,, calendarul şi, portrete de. sfinţi. 123 Printre temele din minee,
se remarcă-Intrarea în biserică. :
IA

.;.-... i: ,
- Pe zidurile:exteri oare s-a ilustiăt: Cinul, Acatistul Biuneitvestiri,
Acatistul Sfîntului Nicolae, Parabola fiului. risipitor! și Arborele lui
U

lesei. a „isa
BC

207
 ARTA: FEUDALĂ+IN "ȚĂRILE. ROMÂNE !::

Mănăstirea, Vatra. Moldoviței, ctitorie a:secolului; al: XV-lea, a

RY
devenit necropolă: domnească. în. veacul :al: XVI-lea. Petru. Rareș: a
înălțat între 1531 şi.:1537, „biserica :impunătoare de. proporțiile şi. sti-
lul mănăstirii, Sfîntul: Gheorghe . din Suceava. - Picturile. murale. se

RA
păstrează în. parte nerestaurate;. cele: „repictate. au:1 Îost; lucrate: îngri-
jit şi! anume culoare peste culoare. tt hau boid ii

LIB
În cupolă, Pantocratorul (chipul blond) inveşmtuitat. în: tunică
roșie şi mantie: albastră;-îngeri, praznice împărăteşti, Maria, Moise,
Aron, Lisus-Emanoil işi evangheliştii.;! În: absidă
:de răsărit, Fecioara
Maria pe 'tron purtînd. pe: lisus, doi: îngeri..și; Ioachim; şi! Ana; Heti-

TY
masia, . lisus şi „Cel-vechi-de-zilet,: înconjurat : de : sfinţi; .ornează
bolta.: Pe: peretele hemiciclului.. Spălarea picioarelor, : Cina: cea : de

SI
taină, Împărtăşirea! apostolilor-şi portrete. de“ Sfinţi episcopi; pe -ar-
cul: triumfal, evanghelii:ale Învierii. În: cadrul. ferestrei de. răsărit
un miel alb, Iisus
ER
dormind: vegheat de. :doi îngeri (Maria nue fi-
gurată). Troparul, proscomidiei; şi :Vedenia lui Petru din :Alexandria
IV
impodobesc:proteza; în diaconicori;, Sfîntul: Simion: cu :Iisusrîn :braţe:
Pe arcul. cel mare.de la .apus; vedem::în ;centru iun 'arhanghel; pe
UN

poâle,. Nașterea Mariei, Intrarea. în: biserică... şi : Învierea lui;:Iazăr:

“În: bolta 'absidei. laterale, de. miazănoapte, lisus pe cruce; pe bolta de
miazăzi, Coborirea; Sfîntului: Duh. -Pereţii : naosului poartă;, înfrize
AL

Patimile, Adormirea Mariei şi proslăvirea ei. Friza ctitorilor în-

faţișează pe: Petru Rareș, soţia sa Elena 'şi: copiii lor.:. va
TR

Pereţii camerii.mormintelor ilustrează, calendarul. ir

Zidurile exterioare ale absidelor. poartă Cinul.:La- miazănoapte,
EN

în dreptul camerei mormintelor, :se; văd, nouă compoziții mari inspi-

rate: din protoevanghelia -lui Iacov şi: în;15 alte compoziţii predica
apostolilor (Petru ;la::Roma,;Iacov. la: Sloveni; Pavel. la: evrei :stc.);
/C

„Viaţa Sfîntului Antonie. cel: Mare se distinge greu, de: aceeaşi parte;
În, dreptul 'exonartexului sînt: Vămile văzduhului, inspirate din îol-
clor: şi avînd drept izvor-viaţa.lui Vasile cel Nou.124.... - și...
SI

„.*u Decorul din -Vatra, Moldoviței -trebuie apropiat de acela'dini Hu-

mor şi Voroneţ. Culorile au pierdut strălucirea, desenul. e caligrafiat
IA

cu::măiestrie, 'însă: fără, sensibilitate.: Rămîne remarcabil: ânsarmblul

bogat: şi. înţeles; și deosebit de: interesante: portretele cu “valoare. de
U

document. | | Să
BC

208
 _DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

“Mulţi. rotuli. nu. „poartă inscripţii. Iisus, dormind: ocupă, în -ab-

Y
sida de răsărit, un. loc, neexplicat., „Opera: de;predică a: apostolilor . :e:0

R
temă rară în iconografia Ţărilor Române..; Interesante, ilustrațiile
inspirate "din evangheliile apocrife şi viaţa Sfîntului Antonie cel

RA
Mare“ „părintele Pustnicilor i a al et
Dad ta palti
aa Rata

GER i Dea - ai ae it ata Fa 4î

Pr
di
inta

LIB
„Biserica : mănăstirii: Rișca a fost: înălțată între : 15940—1546,;:în
zilele lui Petru Rareş... O inscripție indică;-însă drept. ctitor. pe- Vor-
nicul: Costea: Bucioc,:din al. cărui: „ordin: 's- a': început zidirea” bise=

ITY
ricii (hramul "Statul! Nicolae): lă-anul' 1611, terminîndu-se; în 1618.:
Se figurează ! Şi: blazonul! 'vornicului. Aceasta: înseamnă. că biserică din
vremea lui „Rareş ea fost restaurată la!a Sncepuitiil secolului alUXVII-Aea:

RS
ieiici În absida de răsărit pe peretele! herbicictului în.rejisttul su-
VE
perior, distingem Vestirea Anei, Naşterea” “Mariei, “Bunavestire, Cir-
cumciziunea şi Fuga în. Egipt; în zona inferioară,. Sfinţi episcopi; Ar-
NI

cul. triumfal e impodobit, cu. inedalionul, Mariei Şi, acatistul Sfîntului

Nicolae, (decor. repictat). în navă,: se vede numai Pantocratorul de, „pe
LU

calotă; ; cilindrul, e. acoperit. de “funingine. Pandantivii „poartă chipu-

rile evangheliştilor.: În: bolta' absidei: laterale: de'-miazăzi, Cina. 'cea
de taină; la: miazănoapte, Coborîrea la limbi.: Zona superioară a :pe-
RA

teţilor ilustrează : Patimile:-. cea inferioară portrete : de sfinţi. călu- .

gări. În calota: pronaosului, “Fecioara: iMaria,! simbol” al.- bisericii în-
NT

cadrată de sfinţi melozi. Decorul. pronaosului! cel nou, adăogat îiîn se-
colul al: XIX-lea, 125. nu prezint tă interes monogrăfic. 126. îi: ia
CE

“Portretul Sfintului „Nicolae, “pictat. 14 nord-estul” nâvei, ; lingă

draplă,, e. un: original din secolil al "XVI-lea, reprodus de o icoană
pe. lemn nerepictată si “datată. (se. păstra. în urmă. „Cu, '30 de ani în
I/

clopotniţa, mănăstirii), La. Rica. picturi murale din, secolele XVI și

S

primii ani ai secolului al XVII-lea sînt deseori ascunse sub repictări

din timpul mitropolitului, Dosoftei, „Sind. s-au; Pogrăvit și zidurile
IA

Scara ârepţilor (după Toan. Climax), și. teme cunoscute din decorul de
U

la Voroneț și Sfîntul Ilie de: lingă Suceava.;.., pisi ri e tute

BC

pe Tae ta baa

209
ARTA: FEUDALA ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

': O. inscripţie -dă- numele 'pictorului grec Stamatello - de. Kostona

RY
an Zante, autorul. decorului: din secolul. al XVI-lea, ori poate acela
al xepietărilor din secolul. XVII. ii

RA
pu
si ii 4 r

| Biserica din Coşula (înălțată în 1535; de Matei. Coşolvei, mare

demnitar al lui Ştefan cel Mare) a fost restaurat în 1860. Picturile

LIB
murale au fost acoperite. cu var şi's-a repictat:pe deasupra 'un' decor.
fără interes artistic.. La partea superioară'a zidului: de. apus însă (la
exterior) am descoperit. decorul original; figurează Deisis, apostolii

TY
şi '„reîntruparea . sufletelor“ (fragment : din. Judecata . din;-urmă).;: “În
pronaos, pe peretele, de miazănoapte, lîngă. “ferestre, două capete: de
sfinţi fac parte-tot din. decorul original, datat din secolul. al XVI-lea,

SI
_ Un evangheliar ctitoresc împodobit cu miniaturi de deosebită

Blioteca Patriarhiei din “București.

ER
valoare, evocă picturile. “murale din secolul, XVI. Se păstrează î în bi-
a
IV
Mănăstirea” Zamca (lîngă Suceava): e: ctitorie! armenească" şi a
fost, pînă la: sfîrşitul 'secolului al XVII-lea, reşedinţa” unui &piscop
UN

armean: În incinta de piatră, în 'mijlocul * ogrăzii, se- "înalță biserica

zidită -de. Agopșa,-fiultlui Amira, la începutul. secolului al XVII-lea;
pe locul unei:. biserici: mult :mai! vechi. În interior,:se disting; scoase
AL

de sub.var, la::partea' superioară a peretelui de miazăzi, teme 'din

acatistul. Buneivestiri. pictate în: tablouri: mici : încadrate :de dungi
TR

roşii: Fragmente din decorul original se văd şi în pronaos: -:i ..:

„ Interes. deosebit: prezintă paraclisul . din turnul-clopotniţă: al. in-
EN

cintei. Aci, un fragment,din decorul original al. hemiciclului înfăţi-

şează Adormirea Fecioarei. Maria. Pictorul. a înţeles şi precizat pre-
zenţa lui Hristos. În răonumentele "Țărilor Române, la Athos |şi aiu-
/C

rea, lucrul ' nu e limpede; La Zamca, Iisus, "înclinat spre Maria, „are
braţul drept întins. către capul mamei "sale! „a venit din ceruri! să-i
închidă ochii. “Mișcare «duioasă, Și iluștraţie justă «a textului izvor.
SI

i - . ai
TE

“Mănăstirea Slatina. Picturile! murale''ale” bisericii au: “tost în

IA

intregime. repictate în. ulei. “Reprodue în linii mari' un program ico-

nografic” care. evocă originalul. Din: nefericire, : întregul: ansamblu
U

mănăstiresc păstrează puţin?din: strălucirea de odinioară; Cuprindea

BC

210
 DECORURILE PICTATE:
ALE BISERICILOR

„mormîntul ctitorului,. operă. de. stil. apusean (secolul 'XVI),. încăperi

Y
luxoase, o îîntînă de:marmură cu figuri sculptate işi: minunate bro-

R
derii. de. mare interes istoric, păstrate azi! în, "Muzeul: de: Artă al R.S. R;
din Bucureşti. a tt

RA
.
iz . . n. i.
N A, . tao mi , , i: ea Da. aa. Na d

Ri Biserica: Sfîntu. Dumitru. din. Suceava (datează. din. 1588) păs-

LIB
trează. un. decoi: pictat remarcabil îi ci pi i
Cupola:naosului îngăduie: să: distingem numai o parte. din teme,
Şi.i atiuine. portretele evangheliștilor,de pe pandantivii cei mari.'Buna=-

ITY
vestire oinează::arcul triumfal; iar viaţa lui loan “Botezătorul. arcul:
cel :maâre..de :la: apus. :Bolta absidei de 'răsărit a suferit din. pricina
“umezelii şi încercărilor de curăţire. Pare:'a:fi; înfățișat pe. Fecioara

RS
Maria cu. Iisus! şi! îngeri. Primul:registru:al hemiciclului- poartă! Spă-
'larea picioarelor, :Cina''cea de! taină și; Împărtăşirea. apostolilor; al
doilea; 15 portrete -de :Sfinţi episcopi şi: Sfinţii::diaconi și Prochoros.
VE
Cei dintîi: poartă :polistavrii, 'iomofoare 'mari şi: rotuli. cu -rugăciuni
„tainice“! în':slava”bisericească;: cu capul. descoperit.» “La: 'proscomidie;
NI

se află Vedenia lui Petru din. Alexandria Și oparul! pin mormânt: cu

trupul; în iad.cu. sufletul -; .&;. pilote rii
LU

“În 'navăj-pe!'bolta: absidei: laterale” ae miazăzi; Cina: de. la

Maravri; pe ''cea''de-la miazănoapte; Iisus. pe ;cruce : (4:îngeri zboară:
deasupra crucii). Pe-pereţi distingem: greu” teme din: Patimi și figuri
RA

de'iînucenici. (peretele- de. apus în :zonele superioare:e- aproape întreg.

ruinat). La :sud, lirig tîmplă, Sfinţii Teodor-Tiron și Teodor-Straţilat:
NT

şi un;mirearn: în costum. de ceremonie (în mina. dreaptă ţine un per-.

gâment; de formă: dreptunghiulară şi asemenea: unui scut). La: dreapta
tîmplei,! Ioân Botezătorul cu: aripi își: poartă capulităiat: pe .un:talger
CE

de:ărgint; într-un trunchi de'copac e înfiptă' securea, Lisus:vine din:

stînga. În glafurile ferestrelor Sfînta Ana cu Maria;în braţeşi Maria
cu Iisus la piept. La stînga ușii, spre nartex, portretul lui Petru
I/

Rareş::şi acela-al: doamnei: Elena: alături. de: o;:scenă „precum

- și un
S

personaj ŞI un; înger. Ta i Ti iii

“:În::pronaos,: decorul: bolţii: , „distrus; pe. pereţi citira ilustraţia
IA

calendaiului (lunile septembrie-februarie). Exonartexul. a fost în în-=

regime văruit;: au rămas „medalioane de sfinți în creștetul. glaturilor
U

"de la. ferestre, | DER e A aa

BC

14 | | | 211
 ARTA! FEUDALĂÎN "ŢĂRILE ROMÂNE i

Biserică Golia din Iași. Decorul acestui: monument, întemeiat

RY
între 1550 și:1560,:a fost restaurat în 1838. Numeroase repictări: au
deteriorat: ansamblul, îngăduind, numai pe alocuri, studiul 'decorului
| acer Tae
original.

RA
În cupolă, Pantocratorul, îngerii, proorocii, apostolii şi evanghe-
liştii, “împrospătaţi“! cu culori ' de.:apă,: vor putea''fi luminaţi. În

LIB
absida de răsărit, decorul din 1638.;a înlocuit originalul. La .prosco-
midie,: încercări :recente de: 'curăţire au :dat la iveală : chipurile lui
lisus 'şi. Fecioarei: Maria..În firidă, inscripții greceşti” înseamnă Cina
de la Mamvri,' portretele .lui::Melchisedec și Varlaam'şi :călugări cu

TY
potire în miîini. Se disting! și :apostoli prosternaţi.: Pe bolta. absidei,
Fecioara Maria şi :sfinţi episcopi în feloane şi cu omotor, :. i-a:

SI
:: Două icoarie mari pe lemn sînt aşezate pe tîimplă (în absida. est),
la stânga Şi dreapta. “uşilor "împărăteşti. Înfăţişează Proslăvirea Ma-
ER
riei '(Mariă în slava'cerurilor;:lâ partea superioară; jos, apostolii în
iața mormîntului. ei cu giulgiul); şi: Hristos pe tron. Icoanele, de in-
IV
spiraţie” atonită” şi executate: în secolul al: IX-lea, reproduc. origi-
nale din cel de.al: XVI-lea sau al XVII-leaveac.. i «i în ta e
UN

În camera mormintelor este ilustrată. viaţa Fecioarei Maria după

acatistul::Buneivestiri: În pronaos,. Cel-vechi-de-zile;. sinoadele ecu-
menice. şi caleridarul; în: exonartex,. pe boltă. Fecidara Maria orantă
AL

şi Posteritatea: lui Adam: Set;: Enos, Cainan, Malalaleil;:Jared, Enoch,

Matusalem,- Lamech: şi Noe); -la apus Cel-vechi-de-zile,. Psalmul 104,
TR

sfinți "şi. sfinte. La miâzăzi, s-a pictat. Vedenia lui Isaia, teme,.din
Facerea: și Scara: lui: Iacob (iconografie originală, execuţia: picturală
din 1838).La 'miazănoapte, în:zona supericară, distingem teme inspi-,
EN

rate. din: vieţile: sfinţilor și: peisăje

în: stilul :italianizat. al. Moscovei
din: secolul::âl XVII-lea:"La răsărit, Judecata” din :urmă reproduce
/C

datele dă stilul Muntelui Athos:. EN III RI

Catedrala episcopală din Roman, ctitoria: lui: Petru: Rareş: şi

SI

fiului său Ilie, terminată în 1550. Decorul, restaurat la'începutul-se-

colului: al XIX-lea; -a fost 'curăţit în 1927, cînd s-a: descoperit:numele
IA

lui Marcu, pictor ori meșter conducător al-“lucrărilor: din '1547. 15

"i Treimea: figurată 'prin: „Cel-vechi-de-zile“,
Hristos . şi :-simbolul
U

Sfîntului Duh, împodobește cupola. Inscripţia liturgică e'îii greceşte;

BC

212: | | e
 DECORURILE: PICTATE ALE BISERICILOR

la baza! cilindrului; liturghia îngereascăt Cea dintii temă :a- fost: pic-

Y
tată iîn'secolul: al. XIX-lea; cea: de a: doua. -pare repictată. !Pe! bolta

R
absidei de răsărit, Încoronarea Fecioarei Maria (tema apuseană în-
trodusă în: “Moldova. către' mijlocul: secolului. al: :XVI-lea),'teme din

RA
Facerea. Şi ilustraţia: tugăciuni- domneștit: “Inseripţiile sînt" în: 'limba
română şi: caractere: cirilice; Peretele: “hemiciclului: ilustrează) acatis-

LIB
tul Buneivestiri, Împărtășirea: apostolilor. şi “portrete: de: episcopi. La
proscomidie, “Vedenia-lui Petru :din- Alexandria: Inscripţiile'în- slava
bisericească, : grecește: şi română. «atestă, lintervenţia.| restaurătorilor:

ITY
în navă, bolțile: 'absidelor. laterale. poartă: "Schimbarea la: 'tață, “În
vierea' şi Rusaliile; pe, pereţi, ! “minunile; Patimile şi : portrete”. de
sfinţi. În decorul: original, restauratorii:iău' întrodus''teme din viața

RS
Fecioarei.; Maria: şi multărconiuzie:: Zidul despărțitor de'/la' apus a
fost distrus în: secolul. al XIX-lea. Iconografia, calendarului, picțată
în pronaos; e cea, originală. .; ie olita SS, opri
VE
Decorul exonartexului e cei mai. interesant; cu deosebire! ilustra:
ţia, acatistului : Sfîntului, Nicolae:; ÎL: disting 'însuşiri. remarcabile de.
NI

povestire. şi: pitoreșc.: Peisaje ;cu dealuri înverzite şi; planuri în' adîn-
cime. amintesc Renaşterea.: Porturile, .arhitecturile,: copacii și anima-
LU

lele sînt desenate cu precizie.. Draperii modelate |cu umbre şi lu

mini, pun: în: valoare; figurile, . sp, pe ri aia ILaIRe
; Caracterul "peisajului, desenul; inscripțiile grecești Şi, predilecţia
RA

pentu pitoresc 'atestă lucrul meșterilor. din regiunea imării: Egee...

. . , . a. . . - PE „Fr m. x Ei
pap bg - pape ta i Ma PR
Pat
PLAI
.
NT

+ Mănăstirea Galata - (lași): Operații de curăţire; luminăre şi de-.

capare; întreprinse:în 1969, şi, 1970, au dat. la. iveală; .0, „parte, din de-
CE

corul: „pictat; acoperit, de. restaurări ori. ruinat, E See ri li,

În. cupola. naosului, la:.bază, se: desfăşoară. cortegiul liturghiei
îngereşști format din, numeroși. îngeri; alţii zboară. „pe! deasupra: aces-
I/

tora,, În. absida. de.răsărit,.se disting, la proscomidie, urme de inscrip-

ţii. în;;limba; 'Slayonă . bisericească; un: Pomeizie: este, pictat. pe faţa
S

de.e miazănoapte. a firidei: (numele. se pot: citi)... Pi pet trona

IA

"+: Deasupra:uşii: de: intrare: în pronaos, Fecioara Maria poartă: pe

Iisus (pe braţul sting). “Pe peretele de: apus, în tabloul ctitoriloi apare
U

Petru: Schiopul, :domnitorul: “Moldovei; “Maria 'Amirali: și familia: Pe

BC

213,
ARTA. FEUDALĂ. ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

peretele' vest,::se vede un al doilea “tablou ctitoresc: (secolul: XVIII

RY
orii XIXD). “Lângă peretele” de 1miazăzi, e mormîntul Mariei „Amirali,

+ Mănăstirea Blincea: zidită. de. Zotos: Tzigaras, ginistele dorâni-

RA
totulii Petre Şchiopu, păstrează decorul original reciptat' în 'multe
locuri. Cupola ilustrează programul iconografic. al' bisericilor moldo:

LIB
venești din: Secolul: al XVI-lea;! caracteristice, patru praznice (Stihi-
rea 'de :Crăciun,; Întîmpinarea: Domnului, “Schimbarea. la fâţă,- Ares=
tarea. şi judecata lui. Iisus). În absida, de răsărit-este .pictat: Ioan:
Botezătorul printre: episcopi; Aci, vedem :apoi Naşterea. Mariei, Bu-

TY
navestire, Filoxenia lui: Avram- şi Rusaliile. Pe peretele |hemiciclu-
lui, Liturghia. îngerească. formează o notă caracţeristică.. matrite
.

SI
:iÎn. navă s-au ilustrat patimile. și chipuri de sfinți; remarcabile
ER
grupurile . de: îngeri : din: bolțile. absidelor. laterale. Sub Adormirea
Mariei se văd portretele ctitorilor, Vasile. Dup, :doamna Tadosea şi
fiul lui Ioanuc, i ea Pc Ta Duo in
IV
Pronaosul" este ornat cu iliistraţii din Facerea, iArborele lui Iesei;
UN

sirioade: ecumenice, acatistul Buneivestiri, teme-'din” viața Fecioărei

Maria, : acatistul Sfintului Nicolae, Sfinţi şi Mucenici: Di to
Dat a iei Ia air! E NE „ ei ea ua a d

Sp Mănăstirea. Suceviţa pare a , data din secolul: al XV-l6a;. schi?

AL

„tul .de:călugări din: acea!vreme a. avut.o biserică:de lemn; ie: pomenit

în anul:1504:.În. 1578; sub; egumenul Gheorghe -Movilă::s-a, înălțat;
TR

o biserică de piatră, înlocuită, sau organizată cîțiva ani mai târziu

în!
n chipul impunător de astăzi. Are. hrâmul. „Învierii“, tir ai
EN

+ În cupolă, *Pantocratorul, :serafimi, îngeri,: prooroci -şi “apostoli;

în ultima zonă, liturghia'îngerească. În absida: de răsărit, pe: boltă;
/C

înălţarea, 16 icoane'din acatistul .Buneivestiri,: „ Cel-vechi-de-zile“

şi: Hristos 'stînd .pe o: bancă.de:o parte şi de altaa crucii. Pe arcul
triumfal; e pictăt.Iisus Emanoil episcop, înaripatşi. încadrat: de: în-
SI

„geri şi! serafimi. "Pe “perete, Cortul: mărturiei, ' încadrat ! de 'iîngerii
'Treimii la Mamvri şi Rugul lui Moise; Împărțăşirea'apostolilor,i Spă-
IA

de. partea.pro-
larea' picioarelor, Cina ceâ de taină. La: miazănoapte,
scomidiei,; lisus "înger al marelui sfat“,:pe tron, Fecioara” Maria--şi
U

Ioan: Botezătorul; la miazăzi Casa înţelepciunii! şi-Turnul:lui Hermas.

BC

214
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR.

În ultima:zonă; Sfinţi episcopi; la proscoiiiidie, Vederiia lui Patru din

Y
Alexandria şi Pietă, Re e

R
. Decorul absidei de răsărit prezintă particularităţi: înălțârea si

RA
acatistul Buneivestiri în locul Fecioarei : Maria cu lisus în 'braţe. „Cea
dintîi temă aminteşte exemple. din 'secolele: XIII. şi XIV, 'aflate la
Mistra, în bisericile Brontochion, Peribleptos, Sfinta Sofia, Evarigue-

LIB
_listria şi' Pantanăssa. Acatistul Buneivestiri se leagă, la rîndul său,
de :0 tradiţie iconografică în “care. Fecioară Mariăâ! ocupă un joc: im=
portant. Cortul mărturiei'e o figură“ a: Sfihtei Fecioare, inspirată

ITY
din „canonul de rugăciuni“ : al acesteia, (epistola lui Pâvel către evrei;
cap. 9); 'iar' Rugul 'lui: Moise. figură, a Virginităţii Mariei inspirată
din cîntecele aceluiași canon. -: * i ih: n bre

RS
::Două' teme. răre, Templul” tățelepeiuii şi: “Tarriul lui Heiimăs,
atragi! 'luarea: aminte, “În! prima imagine, “Iisus! episcop, cu o coroană
VE
regală. pe. cap, 'stă pe: scaun: în dreapta” unei mese “rectangulare” adă-
postită: :sub un! 'Paldachin cu 'şâpte coloane, în jurul acesteia se: Să
episcopi, sfinţi și îngeri precum. şi nurheroase” “alte personaje: “în” 'cea
NI

de-a doua: imagine, un principe, "înveșmiîntat în tudică: lungă Drodată!

cu: aur stă pe tron, în dreapta, îngeri” aduc! materialele” pentru clădit
LU

un: turn“ şi” pregătesc tencuielile "(tema ' uispirată din proverbele. nui
Solomon (9, 1—3); (9, 10). . dă aaa
“Turnul lui : Hermas a fost ilustrat la Napoli “siitrzo "frescă şi
RA

într-o criptă: din cimitirul lui: Calixt la Roma. 'Avem și “exeniplul din!
biserica domnească Sfintul Nicolae din Argeş. "Relaţia dintre: cele
NT

două teme 'se: înţelege uşor. Textul citat spune “anume: „Înţelepeiu-
nea. şi-a. clădit casa și-a cioplit” cele” şapte coloane. iiţelepeiunea
fiind, aici, Hristos;. iar casa: biserica; Turnul lui” Hermas' se zideşte
CE

pe apă, „fiindcă. viața noastră! a fost Işi“va fi mîntuită prin, apă și

figurează. biserica. La construcţia lui: lucrează" şase. îngeri, „cei dintii
creaţi“: Şapte: temei înconjoară edificiul şi: 'susțin turnul! din ordinul
I/

lui Dumnezeu; sînt personificările credinţei, stăpînirrii- de sine, cură-

S

_ţeniei isufletești, nevinovăţiei, sfinţeniei şi dragostei. si

IA

: În navă, pe bolțile absidelor .laterale: sud și nord şi pe marele

timpan al peretelui de apus: Rusaliile, Pietă și apostolii,
. îngeri 'do-
U

ritori' cu monogramul lui Hristos, un serafim, mucenici. și călugări.

Înfăţişarea acestor teme evocă mătăsuri în plină lumină. Draperiile
BC

215
 ARTA. FEUDALĂ ÎN PĂRILE:ROMÂNE.-

sînt albastre, nudurile de. fildeș, .nimburile de aur. (în: bolta»absidei

RY
laterale de miazăzi). În centru lisus Emanoil în picioare, în. mantie
roșie. și aur, înalță;în.mîna dreapță porumbelul (simbol al:Sfîntului
Duh). La partea «superioară ;a bolţii, se vede „Cel-vechi-de-zile“: nu-

RA
„ mit. de..inseripţie. „Domnul ' Sabaoth“...Dedesubtul. lui, Tisus;:Emanoil
este. pictată .Pietă; Fecioara Maria (figurată, aci înlăuntrul, sarcofa=

LIB
gului; în picioare, alături de Iișus).. În partea dreaptă-a bolţii, se vede
o. basilică .la intrarea, căreia e.0o. fîntînă. în formă „de cruce; lîngă
aceasta,. Hristos „înveşmiîntat, în costum, de: luptător. şi; cu „spada. în
mînă, Îngeri înveșmîntaţi :în: „hlamide, demoni. înecaţi, în ; întuneric,

TY
serafimi iînarmați 'şi un; monstru. întraripat împlinesc, tabloul: (Cîm=
pul — un peisaj de coline). Tema, rară în arta Bizanțului işi.a ţărilor

SI
de tradiţie bizantină, ilustrează cuvintele imnului liturgic: „unule
născut, scrise în. slava bisericească. la. partea superioară a bolţii. În.
ER
partea. dreaptă ; s-a ilustrat, „rugăciunea; „tainică“a. „intrării. Sur-
prinde, figurarea: lui; Hristos „În costum : de războinic; şi «stihuri. cu
IV
spada în mînă. Imaginea ilustrează, socotim, un pasaj: din psalmul 46
și un. al doilea, Psalmul 17; stihuri, din „psalmii 45 şi. 48 îmbogățese
UN

î... .

humenilor. si. imintește decorul din. biserica. vechiului; Bucovăţ: din

Para Românească, (Mofleni). a E cat
AL

- În. bolta. absidei laterale de, miazănoapte, “Durinezeu Cuvintul

stă, pe: un îron de aur; sînț pictaţi..apoi. doi arhangheli, Fecioara
TR

Maria, cu Iisus: pe. piept. încadrată. de. arhanghelul Gavril. și: de prooro-
cul. Isaia. Stihirea de :Crăciun și. Închinarea magilor,- Maria. în: rai, şi
EN

Hristos, binecuvântând, „prooroci, apostoli, :mucenici.şi episcopi -împli-

nesc. „decorul. Se, ilustrează, în „acest chip, troparele. Fecioarei Maria
care. se, „cîntă duminica şi luni! la.vecernie şi. utrenie. În. marele. ţim-
/C

pan. de Ja apus, într-un mare tablou: îmbogățit ded arhitecturi Și.por:

tropare, ale. Fecioarei Maria: din. slujba; utreniei, i re me caii N

SI

Decorul pereţilor: cuprinde :ilustraţii din: Facerea;: „minunile“, și

IA

Patimile, “Temele. din Noul. Testament. sînt tratate-: :după tradiţia se-
colului al XVI-lea. Interesante, arhitecţurile de sțil, elenistic, occi=
' dental: şi “Renaştere.. În. Facerea; Dumnezeu. apare. sub. chipul: lui
U

Hristos, ;Şiseste: numit, cu: inițialele, acestuia... . > ce i

BC

216
 'DECORURILE PICTATE:
ALE BISERICILOR

„. Înv ultimul” registru, ' două : compoziţii” atrag; atenţia: Ceă dintii,

Y
la: miazănoapte, între facerea soarelui. și luniiși: portretele" Sfinţilor

R
Gheorghe şi” Ioan 'cel Nou, înfățișează: pe: Hristos şi apostolii "în îivia
Domnului“ (loan, 15, 1—8: „Eu sînt viţa de vie și tatăl. meu este! cel

RA
ce îngrijește: de: ea ;1.14%). Tema se leagă. de: nădejdea: „vieţii viitoare“
şi ne: ajută: să pricepem” a''doua. compoziţie. “Aceasta : se desfășoară,

LIB
la apus, 'în dreapta uşii. în: „cerul“ei, doi îngeri în: zbor:poartă: un
rotuluș împodobit:cu soarele.-şi: luna în .centiu; iar: în :colţurir'cu
„simbolurile :evangheliștilor.. În centrul compoziţiei 6 altarul cu'evan=

ITY
shelia;: chivotul în:care se!păstrează „sfintele: (folosite' la: :împărtă-
şirea bolnavilor .şi muribunzilor), 'discul'şi o :erucă: mare:Pe disc
„este :Lisus, "acoperit,de procovăţ şi::„steaua“.: 'În'- al :doilea :plan, în :

RS
centru, "e figurată Treimea (;,Cel-vechi-de-zile“, Hristos şi *porumbe-=
:
lui —'simbol'âl' Sfîntului Duh). Altarul'e încadrat de' Fecioara Maria
orantă şi de Joan: 'Botezătorul.. În primul plan, un: episcop şi un: călu=
VE
găr' seiroagă 'în:genunchi!''Tema'ilustrează: Deisis; personajele în :ge-
nunchi : sînt: ctitorii mitropolitul Petre: Movilă Și: “un: călugăr: din
NI

familia acestuia, i i mr care 0 ao

Bxonartexul, este: Bogat: ornat; Pe: Băltă, Fecioară, Măria! Grantă,
LU

cu , portretul. lui Iisus: pe ipiept e"încadrată “de melozii:: Mitrofan,

Cosma, -Leofân :şi. Ion'': Damaschinul: în pandantivi; Pe “arcele cele.
mări'e:pictât.zodiacul, iar;în cele trei timpa mari ale
nei pereţilor,
RA

templul. înțelepciunii;' Ghedeon .şi' lîna'şi 'visul. lui: Nabucodonosor;

teme: în 'relaţia' cur portretul” Fecioarei Maria. 'P&: peretele. de':miază-
NT

noapte, apar. Judecata ;din' urmă, Fecioara Maria "izvorul. vieţii ;-și
melozii. Andrei :Criteanul 'şi Tori ;Damaschinul.' În câdrul ușii-de :mia=
zăzi, 's-a ilustrat.'o: alegorie din. romanul Varlaam; şi Iosafat; i:
CE

;: Decorul: Suceviţei' prezintă cîteva "note 'comune cu. picturile! din

sâcolul „al“ XIV-lea! ale bisericii domneşti din Argeș. În.-principiu.şi
în' 'ansamblu, el-formează însă .o' ilustrație inspirată 'din: liturghii -și
I/

Din punct de vedere sti-

rituri: (vecernia, utrenia, paremii şi imnuri);
S

listic, remarcăm înfățișar ea a picturilor din absidele late-

de. icoane
IA

rale. Decorul pereţilor pare! a reproduce, la- rîndul lui, 'icoane sau
miniaturi. Către 'tehnica acestora ne îndreaptă şi. procedeele folosite.
“În privinţa! meşterilor; decoratori:-ai : monumentului, informaţia
U

cea mai precisă 'ne-o' dă un-tipic: slăvonesc: (manuscr pe hîrtie).

is
BC

217
"ARTA: FEUDALĂ ÎN: ȚĂRILE ROMÂNE -:

Citim,:în adevăr, pe prima pagină a.acestuia, indicaţia următoare:

RY
„Binecredinciosul, ieromonah, Enoch :din .sfînta mănăsștire.Suceviţa. a
scris -aci în anul: 7104. (1396) numele lui Joan zugrav! şi al fratelui
său. Sofronie.1%;; : :.. a a re

RA
Cîteva, amănunte de ordin iconografie trebuie relevate; îna prirmil
rînd, figurarea „Înţelepciunii şi alui Tisus Emanoil „înger al marelui

LIB
sfat“ (și „episcop“ în acelaşi timp). Inspirația luminează o distincţie
subtilă, de ordin pretins „mistic“ între „lisus cuvîntul“ şi „isus; în-
carnat“; idee de inspiraţie rusească. şi legată de: erezia” bogoimililor.1*%?

TY
Ilustrarea. imnului liturgic „„Unule născut“ amintește, la rîndul. ei,
icoane: rusește din secolul al: XVII-lea. 0 al -
„Pe. zidurile exterioare. aflăm: ,„pocrovul“ şi. „cinult, teme: icono-

SI
grătice de: aceeaşi tradiţie.ca și. precedentele. Decorul monumentului

tonurilor
ER
rămîne impresionant prin bogăţia ilustraţiei, :armonia şi distincţia
'şi luxul materialului pictural. Cercetări, datorate lui Victor
Brătulescu, au: stabilit identitatea, călugărului figurat în genunchi la
IV
„spatele mitropolitului Gheorghe Movilă (tabloul :din pronaos) pere-
tele de apus: este Ioan logofătul, în călugărie Ionichie, tatăl princi-
UN

pilor. Movilă şi. al. mitropolitului Gheorghe. Movilă, : Data terminării

| picturii Suceviţei pare a fi'ziua de 28 iulie 1596. * ::::: .. :. go
.. Bogăția și strălucirea. decorului pictat din. mănăstirea ! Suceviţa
AL

impun.şi observaţii. privitoare la tehnica;şi stilul:lor. Remarcabile,

în primă linie, unitatea-de execuţie, prospeţimea tonurilor. și :armo-
TR

nia coloristică. În. absida de:răsărit, noblețea. figurilor şi dramatis-

mul disting tema împărtășirii. Apostolilor. Personajele sînt desenate
EN

monumental .şi elegant :drapate. Meşterul le-a conceput însă: și le-a

pictat în.stilul icoanelor: pentru o suprafaţă plană. Proporţiile. sînt
aceleași în. figurile: apostolilor, zugrăviți. în- centrul: compoziţiei şi la
/C

extremităţile acesteia. Tonurile sînt aceleași ca, în icoanele vremii;

n-au rezistat. şi mai peste tot se! cojesc, deslipindu-se de: tencuiala-
suport.: Mucegaiul a apărut. apoi; în multe locuri. Draperiile sînt lu=
SI

crate, în sfîrşit, în genul miniaturilor. >. e i i

IA

Pe zidurile exterioare. şi,: pe. alocuri, în interior, numeroase: su-

prafeţe pictate şi figuri împresionează prin: strălucirea”. şi vibrația
culorilor,.: Evocă frumusețea ansamblului. original şi conferă. Suce-
U

„viţei:un rang superior în istoria artistică a Moldovei...

BC

218
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

„.Mănăstirea Secu a fost: înălțată în. 1602 :(restaurată în 1825 şi:

Y
ulterior). - Decorul: mural original a fost. repictat. Au: rămas! şi sei pot

R
admira astăzi trei panouri originale... : î, tii

RA
„În interior; :la':miazănoapte, pe. perete, dăasupia! imorminitului.
Mitrofanei, soţia ctitorului Nestor. Ureche, o .temă: din judecata 'din
urmă. Figurează pe cei trei. patriarhi în.rai, stînd, pe o Bancă şi adă-

LIB
postind. sufletele: fericiţilor. La miazăzi, „la' mormiiitul; ctitorului, s-a'
pictat Cina de la. Mamvri, aluzie la „sînul..lui Avram“ şi odihna
morţilor. Pe-zidul de:miazăzi, la exterior,'se distinge, "în: ansam-

ITY
blul tencuielilor :de..vat “(care au âcoperit;: poată, un 'decor din. care
nu. se. păstreăză-nimic) tema Deisis funerară. :Hristos .mare preot e
pictat: pe.tron, fiind încadrat de Matia. împărăteasă, Aron şi Za-

RS
haria, mari preoți-ai Vechiului 'Testarnent.. Pe rotulusul din mîinile:
Fecioarei Maria, citiin, în slava: bisericească, uimătoarele ! cuvinte:
„Dumnezeule a, tot puternic,: :Cuvîntul: născut Gin: Tatăly stăpînul şi
VE
fiul meu, -apleacă- urechea. la iugăciunea' mea..și :primeşte'darul ro-
bilor [ăi şi, apără-i ide. orice 'nenorocire văzută” sau: nevăzută“. Pe
NI

rotulusul: din: mîna 'lui::Ioan: Botezătorul: este 'scris;i în” acesaşi: limbă:
„Doamne lisus: Hristoase Fiul :şi Cuvîntul “lui Dumnezeu:; primeşte
LU

rugăciunea Fecioarei::care ţi-a. dat"'viaţă. şi fii îngăduitor cu robii

tăi care îşi închină rugăciunile Şi modestele. lor: daruri şi: păzeşte
numele robilor. tăi de. orice. necaz, de acum şi: „henorociri: în. viitore.
RA

Rotulusul lui-Zaharia:.ne lasă:să. citim, - De aceea 'aşa' a zis, Domnul

privind mărinimos către Ierusalim, templul.-va fi. zidit întru Dum-
NT

nezeu.ă tot puternic“ (Proorocirile lui:Zaharia, I, 16)..: iii e ri

-;Picturile; păstrate: evocă decorul: care:nu:se mai: vede si care
pare a îi fost de deosebită. pogăţie și iarmec. e
CE

- ..
re „mi Dep. i i pe 1. ar 4 Pi Te er ri N

Mănăstirea. Dragorairna: e: ctitoria - imitropolitului + “Anastasie

Crimca (sau : Crimcovici) .caligrai : şi: 'miniaturist, autor a numeroase
I/

lucrări pictate în: mănăstirea * Dragomirna şi la I.vow. Datează: din

S

1609. În interior se văd picturile originale cu care a fostiîmpodo=

IA

bită..În: cupolă, Liturghia 'îngerească și şase praznice :; împărăteşti:

Bunavestire, Stihirea . de. Crăcium, - Întîmpinarea, Botezul: Schimba-
rea la faţă şi Floriile; pe pandativi, evangheliști, iar pe intradosul
U

arcelor de la bază, lisus în templu, lisus în mijlocul apostolilor şi

BC

219
ARTA FEUDALĂÎN ȚĂRILE ROMÂNE |.
medalioane de. prooroci :şi. apostoli; episcopi. și. mucenici. Bolta. absi-

RY
dei de răsărit ilustrează: Înălţarea, 'Treimea,: chipuri .de:prooroci: şi
pe Hristos episcop încadrat de apostoli.: Hemiciclul. este 'decorat 'cu

RA
Înmulțirea. pîinilor,. lisus .și „Samarineanca, : Fiulrrisipitor,: Cortul
Mărtiriei, „minuni“. din legendele. Noului :: Testament .. și - portrete.
de Sfinţi episcopi: (în picioare). La proscomidie, -Vedenia ;lui Petru

LIB
din Alexandria, Pietă;:: în. diaconicon, . isus, . „Emanoil: Şi „Dreptul
Simion cu lisus în brațe. 5. pi a ee e o?
: În „cadrul ferestrei centrale de la răsărit sse:„vede. Tisuis cu. dise. și.

TY
împărtășirea apostolilor::În navă, bolțile absidelor. laterale ilustrează
imnuri liturgice (un. imn; închinat Mariei) și „Unule:născut...&; pe
arcul'.cel mare! de la apus, lisus „înger al: mărelui ,sfat«.. Bolta..e

SI
ornată cu: teme din. viața. Fecioarei Maria; iar pereţii. Cu. teme. din

.:Pronaosul şi: exonartexul

ER
evanghelierul liturgic, Facerea. şi portrete de sfinţi.
au fost. văruite. is
aaa
nt
at

„ Decorul: Dragomirnei: e. format: dintr-un mare nurnăr de. , teme

IV
șii figurii, Pictorii. nui au; avut. nici ştiinţa, nici 'sentimentul scării,
UN

al proporţionării: figurilor cu suprafeţele și înălțimea edificiului;în

primul. rînd--pare evident. că s-au condus după. miniaturi, pe. care
le-au mărit: şi: transpus . pe. pereţi. fără Sperienţa. 5 înţelegerea
decorului. monumental. . iii
AL

Din punct de. “vedere iconogratie, „remarcăm 'ilustrarăa.

' liturghiei
ingereşti,: în -cupolă,. şi. :Înălţarea; într-un peisaj cu arbori numeroși
TR

şi edificii: luxoase.. Prooroci,:. David, Solomon,. Ezechiel .:şi -un. :al

patrulea sînt figuraţi cu' rotuli: scriși, în. slava bisericească, iar Fe-
EN

cioara Maria este încadrată de!îngeri şi: apostoli... Cortul mărturiei

e pictat între „minunile“. lui Hristos, şi teme din viaţa lui: Ioan :Bo-
tezătorul. În naos, Nunta din Cana cuprinde un peisaj arhitectural
/C

compus. din biserici, portice cu colonete şi. zid. de :înconjur.. lisus stă
în: „cornu :dextro“: la. masă,: . Fecioara “Maria e la. spatele lui. Come-
SI

senii. sînt .masaţi în unghii şi nu.ise: „văd decît: chipurile! celor din
primul plan; e Dc lt
IA

„Edificii, . arbori -şi. numeroase” persoriaje aflăm. Şi, în:„znajoritatea

cornpoziţiilor. Chipurile . sînt deseori:expresive.. Ansamblul: este: lip-
U

sit de însușiri decorative reale. şi banspune ilustraţii care apar. lipite

pe pereți. „o
BC

220
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

d-— Mănăstirea Cetăţuia (1668). Biserica. e împodobită: în, interior,

Y
cu. picturi : murale, >, împrospătate“.:culoare peste: culoare; s-a... res-

R
pectat astfel: programul original. Cupola :poartă,:pe .intrădosul arce-

RA
lor de bază, Liturghia: îngerească (epitaful figurat la sud-vest, ţinut
de îngeri şi episcopi)!%2. Peretele - 'hemiciclului (absida de răsărit),
ilustrează „minunile“ lui Hristos și viaţa lui Ioan Botezătorul (pînă

LIB
la aflarea capului); dedesuptul ferestrei centrale, Iisus „izvorul
vieţii€. Bolţile absidelor laterale ilustrează teme avînd drept izvor
imnuri liturgice: „Iisus în slavă“, tronul hstimasia încadrat de Fe-

ITY
cioara Maria, Ioan Botezătorul, Adam şi Eva (la miazăzi); Sfinta
Fecioară” Maria” „în * slavă, biserica : în peisaj dă
! copaci- și sfinţi în
genunchi” 'GLu” eşti: piserica sfințită“ 66) inegdinarul: liturghiei - lui

RS
Vasile: cel'Mare! (a miăzănoapte). Adoriniea: Fecioarei 'Maria, zugră-
vită pe peretele: de apus, nu cuprinde! episcopi. i | te
VE
“Cupola pronaosulti e" oinată cu portrețul 'Febioarei Maria! (isus
în "medăliofi pe. piept), ornate... Pe 'cilindru' vedem”. “teme din, viaţa
Sfintei, Fecigăre. “Sinoadele ecumenice. sînt pictate la” partea supe-
NI

rioară a pereţilor de răsărit, "miazăzi şi miăzăhoapte. La apus, în

LU

Deisis, apostolii Petru Şi Pavel sînt! figuraţi în locul. "Fecioarei Ma-

ria şi al lui Toan Botezătorul. Iustraia calendarului (âupă mmiriec)
ă a parabolelor lui Iisus împlinesc decorul. 8 îi - | 3
RA

„- Decorul, 'exonartexului. e format din “chipuri de tngeri, Trei-

sacat, tr ei teme din. Patimi,. Arborele. lui Iesei, " Judecata, din urmă,
NT

Psalmii, 104 Și, 105, Cei, 40, de, mucenici! şi, proverbul lui. Solomon
0%, 1—7)., paiete E eat tu
CE

Tconografia” Cetăţuiei, prezintă, patru note, caracteristice: „mi

nunilec pictate „pe. peretele absidei de răsărit, viaţa lui Ioan Boteză-
torul zugrăvită în . acelaș. loc,. „amestecul. - temelor.. din. Patimi - cu
I/

ilustraţii ale învăţăturii lui. Tisus, „ŞI ilustraţii. inspirate. din psalmi
alături. de: teme: din Vechiul :Teștament;. note. particulare. ale progra-
S

melor moldovenești din secolul al XVII-lea şi tradiţia” Suceviţei şi

IA

Dragomirnei... ...
_:.. În sala: capitulară +a mănăstirei (arhitectură. gotică) ses „ distinge,
U

pe peretele,
de; răsărit, Filoxenia lui Avram;, frescă. inspirată: şi re-
BC

221
ARTA' FEUDALĂ: ÎN ȚĂRILE ROMÂNE":
producînd minuţios 'opera lui Andrei Rubleo din Sergieva Troickaja

RY
Lavra:- Timpul. şi încercări de curăţire ne ajută să urmărim, înitra-
diție, decorul caselor stăreţeşti. și domnești din trecutul Moldovei.

RA
4

LIB
.. . en . - m .
. PCI ? pes „e Pe pere DIE a.
ae ia ki -. ae ÎN RI a ami e. - oii

mi
a
tos a- -
ICONOGRAEIAE LN-. tari
pa
otita
za
e tn
istde
- . . .. . . a . E -. | .sm .
ci > PI N ai E . E i. Pe . i îm
S Ii . i

TY
1
,

E Iconografia, monumentelor medievâlă “moldovenești. apare, 2 nelă-

murită, la. origini,. din pricina. dispariţiei decorurilor din: secolul XIV,

SI
şi din prima .. jumătate . a secolului al XV-lea. Ş "Urmele. păstrate,
icoâne, miniaturi şi broderii, datate. din această din urmă, „epocă, pre-
zintă. însuşiri superioare. de; artă. ” Bisericile” din vremea lui. Ștetan
ER
cel. Mârs, picturile. murale, miniaturile, broderiile, atestă, la. rîndul
IV
lor, idei şi realizări care nu sînt, ale începuturilor,. Se. aşează, în
adevăr, pe o treaptă. de evoluţie şi. nu la origini. “Mărturisesc” eăpe-
UN

rienţe care le--au „precedat și. modele, de obirşie, şi caracter bizan-

tin, înriurite de curente. "apusene. "Acestea se accentuează în. secolul
al XVI-lea şi imprimă artei “mioldovehești o „pecete, care, 0 distinge.
AL

ia.

„Clădirile. sînt zidite. din. piatră brută. şi piatră cioplită” (gresie).

Cărămiaa, bine arsă, prezintă dimensiuni. diferite de! acelea ale Bi-
TR

zanțului. Meşterii folosesc, “pentru bolți 0! Sigă“ (tuf calcaros), pe

care o aduc din altă ţară. Mortarul e din var alb amestecat cu cără-
EN

midă pisată şi fără nisip. Rosturile cărămizilor sînt gotice ca în

Transilvania.” Semnele “geometrice -lapidare, semne. de' breaslă - Și de
/C

meșteri aflate: mai pretutindeni, în Moldova :(cu' deosebire-în. seco-

lul al.XVI-lea) şi derivate
'din acelea -ale „logilor“ din - Strasbourg
ori Colonia, arată meșteri. veniţi: din Transilvania şi Galiţia. 184: Pic-
SI

turile de pe: zidurile exterioare:ne duc, tot. în.Apus, într ucit: priveşte
ideea: iniţială... ÎN: i au i RI că o. voii
IA

Aceste împrejurări nu răpesc picturii moldoveneşti ' Bimic din

însemnătatea şi farmecul: j. O dovedeşte, în prima linie, iconogra-
U

ca! inspiraţie. și. prog

fia, 'unitară' ram,
bogată .și ordonată. .: -..
BC

222
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

„+. Decorul cupolei ilustrează. „definiţia bisericii“... Pantocratorul

Y
este înconjurat, la Bălinești, de îngeri. şi: tetramorf. Portretul Fe-

R
cioarei Maria ornată, tronul -hetimasiei - și Treimea împlinesc un
program bizantin comun -“monumentelor: -din secolul . al, XIV-lea... La

RA
Vatra Moldoviței, :apar,- pe: cilindru, prooroci: cu: simbolurile - „lor
(David cu arca.:alianţei,: Aron cu: cădelniţa, Iacov. cu. «scara, etc.);.

LIB
„La::Voroneţ,-;printre apostoli, sînt . zugrăviți. : patru. episcopi
(autorii de liturghii şi: Nicolae).: Baza „cupolei este, ornaţă : de; Litur-
ghia. îngerească, în mai: multe monumente, (Sfîntul. Gheorghe din
Suceava şi. Suceviţa). În. secolul al: XVII-lea, la Hlincea și Cetăţuia,

ITY
se: ilustrează; vedeniile- lui Isaia și Ezechiel . şi ;Pantocratorul 'între
| apostoli; la “Voroneţ, : genealogia lui Hristos, proorocirea: lui; „Isaia

RS
; privitoare la: venirea lui, Meșia și: întruparea, lui Iisus; din. Sfînta
Fecioară : :Maria;, iar» la: Dobrovăț, hetimaşia, ;, simbol al. „„Treimeic.
Aceleași idei . sînt la originea decorului din monumentele, Secolu-
VE
lui al XVI-lea, ei a re i . pia
"zi
sti
“În absida, de. răsărit; tronează Fecioara: cu: Iisus pe. genunchi.
NI

La Suceava. aflăm -în» acest Joc Înălţarea. “Tema 'se poate: înţelege, la
rigoare ca. întregire. a. anamnezii. liturgice; la Hlincea, megalinarul
LU

Mariei legat. la “fel de; aceasta; Cerimea este, decorată .cu: imagini: ale
„Treimeik şi chipuri, de. prooroci:., Suceviţa. face:: excepţie și aci
fiindcă; înfățișează acatistul Buneiveştiri;: iar Dragomirna pe Hris-
RA

tos:,mare preot“ şi; Iisus. „jertfă .pe, disc“;.la- Hlimcea sînt: episcopi,
praznice: împărăteşti,: cina de la Mamvri şi portretul lui :Joan. Bote>
zătorul.. Peretele hemiciclului este rezervat temelor. euharistice. Dis-
NT

tingem trei programe: cel dintii cuprinde teme legate, de: „jertfa“
(Spălarea. picioarelor,. Cina. cea. de taină, Rugăciunea pe : -Muntele
CE

Măslinilor, Coborirea la- limbi și Împărtășirea apostolilor;), cel de al

doilea (a Suceviţa), Cortul. mărturiei. şi, Împărtăşirea „apostolilor.
Cel de.al treilea. caracterizează monumente din secolul al.XVI-lea;
I/

într-acestea. liturghia: îngereascăt, minunile Şi: viaţa lui Ioan Bo-

S

tezătorul înlocuiesc Cortul mărturiei. e e

„Sfinţii. episcopi sînt, pictaţi. sub. arcade; la, Bălinești, amintind
IA

astfel o tradiţie. elenistică. “Medalioanele de. sfinţi, evocă, la. rîndul

lor, în acest. monument ŞI într-altele, tablourile. de „gevalet“ în-
U

cadrate Și aşezate. pe perete. împărtășirea apostolilor, principala

BC

223
"ARTĂ! FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE +,

temă 'de: decor-'a' peretelui, este tratată: ca în "fara Românească, FE

RY
Serbia “veche şi. monumentele: clasice ale'-artei bizantine. În: Cina
cea “de. taină, masâ-e formă de''sigma și lisus “așezat. în Cornu
dextro“ (în: cele 'mai vechi -redacţii: moldoveneşti; Sfîntul Nicolae 'din

RA
'Dorohoi,' Bălinești, Dobrovăț, Popăuţi, Humor, Sîintul''Ilie etc.) La
Voroneţ, Sfintul: Dumitru. din: Suceava şi Suceviţa, masa: e rotundă,

LIB
iar” „Spălarea: picioarelor“: înţeleasă 'ca'în'arta :bizantină'([isus :schi-
ţează. gestul, nu spală :ipicioarele lui. :Petru).: Coborirea la-limbi- este
zugrăvită: în: termeni care! nu 'au. evoluat: două sarcofagii,: 'Jisus :ve=

TY
nind cu pași mari, 'ușile: iadului înlocuite -unesri! (la: Popăuţi::de
pildă) prin! alegoria. infernului, Și Ian Botezătorul” figurat printre ă
i: Da Ea: ! ru mo

SI
prooroci. pr aL

„Suceviţa. şi Dragomirna! zepioăue: programul "Ţării Româinsști |

din: Muntenia. “(Cortul mărturiei,
Iisus) tradiția Mistrei. ; Aa
ER
Treimea, Deisis, „minuni“ ale" lui
apt
Decorul proscomidiei şi diaconiconului atestă interferența 'a
IV
două 'curente. Cel dintii: e “caracterizat prin iteme * liturgice; (Mielul
“Rusaliile” (Sfintul Ilie “din Suceava), teme” evanghelice: (Neamţu),
UN

imne! liturgice (Suceviţa : şi Cetăţuia).: Vădesc: — 'amîndouă progră-

mele —- după: sisteme 'de: decor:: Cel dintii “remarcabil” prin“logică: şi
jertfă (Aminos), Iisus: pe 'disc; „Sfinta: iasă“ '(simbol al "Fecioarei
AL

Maria) şi „figuri Gin Vechiul 'Testament.-Cel: de al: doilea ilustrează

Pietă, Jertia: lui. Avram și Vedenia lui Petiu 'din Alexândria. Lisus
TR

dormind apare la Vatra Moldoviței şi Dragomirna. în absida 'de -ră-

sărit, iar în! majoritatea monumentelor “moldovenești: “în: nartex 'sau
EN

pe zidurile: exterioare: tu a a ad

* Ordinea iconogratică în naos” este orgănizată în două prograine,

ilustrate în Moldova: în: “secolele! XV. şi: XIVI.. Cel: dintii (la: Sfintul
/C

Nicolae din : Dorohoi). cuprinde friză - „patimilor; :portrete :de: sfinți

Şi ctitori; lipsesc: „minunile. lisus pe cruce, “Înălţarea, Rusaliile ori
Cina- de la: Mamvri'-decorează bolțile” absidelor laterale: iar Adâr-
SI

mirea Fecioarei "Maria peretele de apus (Pătrăuți, “Dobrovăț, “Po-

IA

păuţi, Humor, "Moldoviţa, Voroneţ, Sfintul: Ghsorghe' 'din'! Hirlău,

Sfîntul Gheorghe din” Suceava etc) Cel de al doilea progrâm este
folosit la Bălinești, 'Părhăuţi, Sfîntul lie, "Neamţ, Suceviţa, Drago-
U

mirna etc. unde în bolțile! absidelor laterale apar lisus în templu, .

BC

224
 DECORURILE. PICTATE: ALE BISERICILOR |

limpezime 'de- redactare. Medâălioane: der:sfiriţi:' ornează într-aoesta-

Y
zonă superioâră: a :pereţilor. și: continuă. seria episcopilor: dini absida.

R
de irăsărit (pictat tot-:în medalioame): Friza - „patimilor“;;'se;. desfă-.
şoară de-a lungul! pereţilor. Temele din: bolțile: absidelor . laterale:

RA
sînt tratate moiiiimental, personajele: puţin::numeroase şi ! grupate:
pentru â'li:se pune:în valoare 'desenul:; chipurilor !: şi draperiilor.,

LIB
Cele'mai frumoase exemple ne întîmpină 'în: biserica Sfîntul Nicolae: .
din Dorohoi; la Dobrovăț: şi Popăuţi.: Cel 'de:al. doilea: sistem 'ne: în=.
tîmpină: la Bălinești, :la sfîrşitul 'secolului:-al: XV-lea 'şi -e caracteri-"

ITY
zat -prin- ilustrarea. praznicelor 'sau „minunilor“, într-o zonă supra-
pusă „patimilor“ (Părhăuţi, Sfîntul Ilie:-:din» Suceava, Roman,
Neamţu: şi :Suceviţa'în secolul :al XVI lea;: „Dragomirna; Hlincea Și

RS
Cetăţuia, în secolul al: XVII-lea). Paritate aaa
“* În „biserica: mănăstirii Suceviţa 's-au ilustrat: douăiiiteme: „rare,
„Treimea, înfăţişată: prin:; Dumnezeu-Tatăl, , „Hristos ŞI; . simbolul:
VE
Sfintului: Duh 'la” altar; arhanghelii Mihail: şir : Gavril, Maria,: loan: -
Botezătorul: și: apostolii . Petru .şi: Pavel. Izvorul: ei i sînt-::cîntecele.
NI

din: săptămîna: mare și o ecfoneză liturgică. Cea de. a doua :temă;

ilustrează: viţa: de 'vie :şi- chipurile lui Hristos şi. apostolilor încadrate:
LU

de 'vreji. La: miazăzi, vedem pe: Hristos la: imarginea::mării, soarele;; |

luna, felurite animale de: mare; reptile şi--pasări.: S-a. ilustrat: astiel
pericope evanghelice :din::Ioân, (15;1-—9): şi: un peisaj din Facerea
RA

(1, 20).-Friză ctitorilor împodobește ultima zonă;a peretelui! de apus:

(Suceviţa): a re
ȘI se continuă uneori la miazăzi
NT

:: Camera imormintelor. datează în: Moldova din secolul:al XVI-lea;

la: Neamţu: şi::Dobrovăţ pare însă a fi legată. de: construcţii: din“ se=,
colul al XV-lea. În principiu, decorul din” secolul: XVI şi de mai: tîr-:
CE

ziu' ilustrează '.calendarul;; portrete -dei“sfinţi, -Deisis,:Treimea la

Măâmvri, Cei, trei: tineri: în cuptorul Judecata
de 'foc!:(ami: ntind din: -
“La ' Neamţu,
urmă). Patimileşi portrete de episcopi “însoțesc ilus-:
I/

traţia: mineiului de: August.: (Au fost pictate însă-cu- prilejul restau-=:.
S

rării din:secolul al XIX-lea). La Suceviţa; âpare un:al- doilea prog-:

rami-caracterizat prin portretul Sfiritei Fecioare Maria'irugătoare,
IA

încadrat de tetramorf şi teme din Facerea. «i: oii i. ti

"În pronaos,: decorul: bisericilor molădvenești” este: organizat în:
U

două chipuri. Cel dinţii datează din secolul-al XV-lea și se :păstrea-:

BC

225.
ARTA FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE i.

ză 'la Bălinești; e: folosit, în: secolul al XVI-lea, la':Probota,: Humor,

RY
Moldoviţa, Sfîntul: Dumitru: din; Suceava; “Arborea;: şi . în ::secolul . al.
XVII-lea, la: Cetăţuia. Figurează, pe: “boltă, portretul Fecioarei . Ma-;
ria rugătoare,. sinoadela: ecumenice, 'calendarul : (după: minee);,şi.

RA
stinţi.. Al' doilea chip .ne întîmpină, la: Suceviţa, Hlincea. și . Golia.
„Cel-vechi-de-zile“ înconjurat de :;îngeri .şi tronuri. ornează bolta:

LIB
La Suceviţa''s-a. pictat: şi. Treimea la Mamyvri; la : Bălinești, lisus
dormind, hetimisiă, acatistul: Sfîntului Nicolae: şi .sinoadele .ecume-.
nice.: La Părhăuţi, acatistul Sfintului Nicolae este -înlocuiti de. aca-

TY
tistul :Buneivestiri : și: nu s-a zugrăvit calendarul. La Probota s-au
ilustrat sinoadele;şi calendarul. ! îi.
: La. Humor aflăm:-pe; “boltă o ilustrație logică :și:: deosebit :: de

SI
decorativă: Maria, simbol al „bisericii .rugătoare“,: îngeri,. prooroci:
ER
cu inscripții mesianice: şi melozii. Cosma, Teofan, Iosif şi Ioan Da-
maschinul; în timpane, .sinoadele: ecumenice iar, pe pereți, ilustraţii,
din :minee.: Același program 'este folosit :la: Vatra: Moldoviței, Voro-.
IV
neţ şi Sfîntul: Dumitru: din. Suceava. În: aceste trei din urmă bise-
rici, pe. boltă, s-a ilustrat imnul închinat Fecioarei Maria „De tine:
UN

se bucură ...*::La. Sfîntul. Gheorghe: din. Suceava, 'pe: pandantivii!

unei: calote, “sînt melozi, iar pe'aceea.a unei a doua calote —.epis-
copi (temă inspirată din Evanghelia:lui Luca). - : o e tii i
AL

Pronaosul :Dobrovăţului - prezintă,::la! rîridul lui, particularităţi

pe care le-am 'relevat: teme. liturgice .la baza cupolei, ilustraţii: de
TR

imnuri liturgice; „liturghia îngerească“ la răsărit şi ilustraţia -mi=

neelor : Ja :miazăzi.: Primul.' sistem este.: caracterizat.:prin.. ilustraţia
EN

„întrupării“; lui. lisus şi viaţa :sfîntului protector. al :monumentului;;

cel 'de' al doilea prin.ilustraţii de:psalmi şi: imnuri bisericești. ;:;.
Exonartexul . este, alături:de camera mormintelor, un. element
/C

arhitectonic:propriu'secolului âl XVI-lea. E decorat'cu Judecata din

urmă :(Probota, Humor, “Moldoviţa, Coşula);::la , Părhăuţi,: porticu?:
exoriartex ;icu acatistul i Sfîntului. Nicolae. (la “Moldoviţa, : acesta s-a:
SI

pictat pe intradosul. arcelor: ferestrelor şi uşilor). În biserica: episco-:

IA

pală din Roman, decorul'icuprinde pe. Iisus Emanuel,: proverbele:

lui Solomon, teme din Facere şi vieţile.lui: Ioan: Botezătorul, Pa-:
raschiva, loan-cel-Nou,. Gheorghe şi Nicolae:; La Sfîntul. Gheorghe
U

din “Suceava, Hristos este! înconjurat de îngeri, tetramorf,: evanghe-:

BC

226:
 DECORURILE PICTATE! ALE:BISERICILOR

liști” și: :părințţi

:ai bisericii (pe boltă),pe pereţi,::viaţa'rlui Ioan=cel-

Y
Nou. La: Suceviţa, vedeim pe:boltă, pe' Maria rugătoare, :melozi; Ju=

R
decata din urmă: iar,la 'răsărit,: ilustraţii inspirăte -: din -:proverbele

RA
lui. Solomon, Facerea;:viaţa' sfinţilor, Iori: Botezătorul: 'şi: Ioan-desla
Suceava. La Golia,în Iaşi, pe boltă, e Fecioara .Maria: orantă:cu
Iisus:şi posteritatea:
lui: Adam (Facerea
'4, 1—32); la. răsărit, Deisis

LIB
şi. Judecata: din urmă;''la Cetăţuia Judecata. din: urmă, scara. lui
Iacov, : arborele' lui Iesei şi ilustraţia psalmilor.:104..şi 1053 .îp:-
"Judecata din urmă este însoţită în' multe: bisăârici de două :teme

ITY
mai rare,: Scara lui Ioan Climax (Scărarul)
sau Scara: spirituală
şi Vămile' văzduhului. Cea. dintii temă apare la Sfîntul: Ilie, 'Rișca,
Suceviţa; Cetăţuia; .cea de a doua, la Voroneţ, Humor, Moldoviţa“şi

RS
Arbore. Teme.secundare împlinesc decorul exonartexului; sfinții: ca-
valeri, ilustraţii : din. Facerea Și Psalmi, etc..;:(Suceviţa; .Cetăţuia,
Hlinceal%.. ee pet
VE
of etch
IDR a) Iaca aa o | ine Ei Aa Daia a otrrofn,
mon SI n?
iC =
NI

“DECORURILE ZIDURILOR EXTERIOARE: pt Pa arzi

. ie e, ma Pa pay
LU

E secolul al, SV lea; Un. decor.

. ceramo-plastic de. ordine -con-
steuetivă înveşmînta edificiul din creștetul cupolei - pînă la soclu.
Cărămizi smălțuite în , roșu, galben,,. albastru și verde, . așezate în
RA

rînduri paralele, vertical Şi orizontal, alternau cu. rînduri de. bolo-

vani fățuiți ori de. piătră tăiată, şi formau un decor trainic, „simplu
NT

şi slegant; Lumina îl. însutlețește, vibraţiile tonului Şi smalțului” îi

dăruiau “viaţă și farmec, Moștenire” a secolului al! XIV-lea, ' distinge
bisericile lui Ștefan cel “Mare (Sfintul Ioan din Piatra, Neâmţu, Băli-
CE

nești, Popăuţi, “etc. pă a C m Ca i

"începind din, primii: ani ai' secolului al. XVI-I6a, zidurile ex
terioate ale monumentelor, înălțate o” sută şi maâi' bine de ani” de! -a
I/

rîndul, “au fost tencuite şi ornate'cu compoziţii, figuri și motive, ds-

S

corative. Covoare ori stofe împodobite par a înveli aseniencă “unui

IA

încîntător veșmiînt trupul: edificiului. i tr Et

i “Problema'toriginilor: şi: caracterului acestui RI “de decor: cu-
ide mai multe date. Picturi' exterioare au 'decorat zidurile “exte:
U

rioare ale unor “biserici :din: Trapezuntul feudal, biserica închinată

BC

13% 1227
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE .

Fecioarei Maria.
'din 'Prespa ; (Macedonia) ietc.. Cels:: răai' numeroase

RY
monumente .împodobite-cu' picturi murale, la exterior,..se. află. însă
în: Apus.:. În. adevăr, : acestea - ne: iîntîmpină nu: numai. în: 'regiunile

RA
sudice ci-:şi în: cele de. miazănoapte cu climă severă, umezeală si
sira puternice. :: ă O i
“În, 1390 s-a: Dietat faţada palatului. arhiepiscopal din: Amiens de

LIB
către Adam, de France.1?În Franţa, mai multe. biserici: din departa-
mentul Hautes-Alpes,. la: Argentitres,: 'Veygneaux,:.Puy-Calcin-Puy-
Saint-Anâre,. lîngă ;Briangon,: etc.. poartă picturi pe. zidurile. :exte-

TY
rioare: Exteriorul celebrei, mănăstiri Saint-Benoit-sur-loire „a fost
împodobit de: Gauzlâin: cu. teme. din Apocalipsii În: Elveţia: faţade

SI
de. biserici păstrează picturi. murale. în. exterior. La Meyringen, am
studiat:șşi publicat: noi înșine decorul format din teme din Facerea
ER
(pe :zidul de miazăzi). În Italia, multe biserici : din : Lombardia':
sînt
decorate la exterior cu picturi şi, la fel, în Spania în regiunea Ca-
taloniei. 133 În Transilvania, biserica „neagră“ din Braşov (seco-
IV
lul XV) e ornată cu picturi pe zidul de miazăzi și pe cel de apus
UN

(ruinate în anii din urmă). La Rîşnov nu'-numai biserica! săsească,

ci case de locuit au zidurile exterioare pictate. Cunoaștem exem-
ple: şi în: “Bulgaria: Berende; „Dragelevoi, Pogahovo (biserici cu pic-
turi. externe):: „i ati, ete route
AL

i
Si
- Arătăm' că: meșterii” piettari: şi “zidari: din: Moldova secolelor, xV
și x au fost, uneori i apuseni, cum , dovedesc, semnele” Iapidare;: ţi
TR

e greu să înțelegera originea “gccidentală . a a&eotilui, “zidurilor ex-

EN

teroare i din. Moldova. De folos. e.să amintirii însă fă ev vorbă de. în7
râuriri ale artei romanice, iar aceasta e în mare. parte, „o; “traducere
/C

Ori 0, interpretare. latină a, artei. orientale. . Arta mesopotamiană. a

pătruns, în, regiunile Mării „Mediterane datorită renașterii . Persiei
Sasanide;. „au propagat-o arabii, „pe. coasta, Africii: , Bizanțul, Iţalia
SI

şi. Franţa. 139 Da ii iu e fa

IA

În Moldova, decorul zidurilor. „exterioare ; a; răspuns în. chip fe-

„ricit. unei nevoi:de mare însemnătate. Bisericile de. proporţii. reduse
şi, modeste primeau, în afară ;de clerul: slujitor, numai: pe membrii
U

familiei domnitoare, :pe- înalții: demnitari :şi, în.:genere, pe. ctitori.

BC

:298 “a
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

Pentru. ceilalţi, tîrgoveţi. și :ţărănime ;-locuitori ':ai i:împrejurimilor,

Y
«decorurile» exterioare ; repetau: decorul: din interiorul! bisericii; Pictu-

R
rile ;. exterioare. .erau:':executate i pe tencuieli . bine 'prinse::de zid! şi

RA
într-o tehnică care le-a ajutat să învingă secolele. .izilu.: siliti
«b iZidurile absidelor. înfățișează, în.:Moldova,: Cinul: (ordinea) dez-
voltare;:a temei: Deisis; .apare::pe. 6 broderie: rusească -dini Sergieva-

LIB
“Troickaja-Lavra.140! Cea',mai veche; ilustrație. din: Moldovai.se . vede
. la Probota. Izvoarele sînt: o. proorocie:a lui' Miheia: (V, 1—2) şi. un
-text;:din evanghelistul'-Matei (1, 22—24).:În .artai. moldovenească s-au

ITY
interpretat: „literal“: izvoarele.!!, La Voroneţ, tema tratată în spiritul
artei:bizantine,;figurează pe: Dumnezeu-Tatăl și „biserica cereăscă€.
„Întruparea „lui “Iisus :din Fecioara::Maria“,:',,Jertfa. euharistică“ .şi

RS
Predica, apostolilor. La Suceviţa Cinule dezvoltat în întregul lui:
iVedeniile lui; Daniil și. Isaia, “Întruparea lui Iisus, ::Deisis, Jertfa
VE
Titurghiei și Stinţii episcopi, Ioan-Gură-de-Aur, şi: Grigore din Na-
zians.. Pi ii a ua i, LEE pri

A doua temă principală, ilustrația “Inanului Acatist, se păstrează

NI

bine la Vatra-Moldoviţei. S-a legat de acesta, două teme secun- -

dare „Rugul''lui Moise“ şi „Asediul: Constantinopolului“ .de : către
LU

perşi în secolul al VII-lea. Cea dintii e o „figură“ a Mariei (a fe-

'cioarei); .cea:de a:.două în relaţie istorică. cu''tradiţia 'bizantină, care
RA

atestă :salvarea Constantinopolului -graţie: ajutorului ('dat ide: “Sîiînta

-Fecioară Maria (ajutor. invocat de: împărat și: "întreaga “capitală! Di-
zantină .rînduiţii: în: procesiuni care! s= au desfășurat. pe: “zidurile: ce-
NT

tății cîntînd; Imnul: Acatist).-: azi ii ru

“- Decorul :zidurilor. cuprind, $în afară “de-aceste teme, „Arborele
CE

lui. lesei“, .portrete de „filozofi“. şi sibile;: și Pr edicarea' apostolilor.

'La "Sfîntul Gehorghe: din Suceava, filozofii“; înipodobese + o. friză
r&mârcabilă dedesubtul: Arborelui!: “lui Iesei; cu: rotuli: și “inscripții
I/

în'slavă' bisericească. Sînt pictaţi, alături: de sibile, filozofii Astacoe

„(sic),:Goliud (sic),::Porfirie, Saul;::Homer,: Platon, “Aristotel, :Vason,
S

Jason. La: Voroneţ,. ilustraţia precizează... amănuntele, - costumele în

-
IA

:primul TÎini sa a RI ri
Tema filozofilor: a fost ilustrată în secolul al:XVI-lea: în “bise-
U

fica: Sfîntul :Nicolae-Spanos, la :Ianina (Epir).: Rotulii :'sibilelor (din

Libia, Delphi, Himeria;':Samos, Cumes; Hellespont, . Phrigya,: Tibur)
BC

:229 1
ARTA FEUDALĂ ÎN. ȚĂRILE ROMÂNE '.

„poartă: inscripții privitoare 'la: iritrupareat: lui: lisus.142 ::Arborele. lui

RY
Jesei; a':fost aflat în. literatură, populară.. dela: sfiişitul' evului: me-
diu şi cuprinde texte și. interpretări forțate: ori: eronate: din operele

RA
filozofilor antici. „i i oi i e ea o Pa i
11 La :Voroneţ,iilustraţii.: din: -Racerea - sînt zugrăvite ! alături de
viaţa Fecioarei! Maria: inspirată din :evangheliă apocrifă :a 'lui -Pseu-

LIB
do-Matei. şi din proto-evanghelia lui Jacob.: „Vămile: văzduhului“
apar. apoi în:maâi: multe monumente... ci i
+. Decorul. bisericilor: moldoveneşti e în: primul rînd : de: ordin: -li-

TY
turgie; Ilustrează ; riturile.. şi:; „figurile“: principale, : în. interior. : În
afară,pe ziduri, ne întîmpină “ilustrăţia unei adevărate” enciclopedii

SI
:medievale; de ordin: religioă:şi/profan; (Cărţile rare şi scumpe, .- erau
şi:! scrise. în Jimbi'inaccesibile poporului: grecească, slavă-biseri- .
cească). iImăginile vorbeau. limba: universală 'â picturii şi: erau :la
îndemâna. tuturor: încîntau -ochii. şi: spiritul; se! fixâu în "minte -şi
ER
deveneau mijloace de educaţie. | | miti
IV
. .o NI 4 ,.
pe : . PE .. „di ae pt . [te 1
pa
pp.
pe *

îo ir ct ga
..
„bi pasa SR j..
EREI iti His [i za
UN

-4 A4
SE .
i
e)
CD
a,„TEHNICA, STILUL;si
a a a Da i TĂ
dntăţişarea picturile, murale ; moldovenești. surprinde: Executate
AL

acum 300,:400 :ori.500:;de ani: deseori -au. învins; timpul şi acţiunea

ploilor, zăpezilor, vînturilore aspre, alături de. alternarea tempera-
TR

turilor. excesive. S-ar” fi păstrat, mai bine cele mai::multe- dacă::nu

ar fi intervenit împrejurări care trebuiesc-amintite..:Cea dintii -din-
EN

tre acestea e distrugerea:edificiilor din; incintă care: înconjurau mo-

numentul; şi - formau:io;-apărare împotriva. intemperiilor. . S-au: dis
trus, ori :s-au ruinatpiîn-:ali;doilea--rînd, acoperişurile, “fapt care.a
/C

favorizat pătrunderea apeiide ploaie, - invazia: mucegaiurilor.; şi: de-

teriorarea:.tencuielilor. pictate; -Adăugăm: nefericirea restaurărilor şi
SI

repictărilor,:- întreprinse! cu: ușurință, şi executate:fără! competenţă,

în intenţia) lăudabilă- ;de; „întinerireţ şi! înnoire; -operaţii. pornite
IA

uneori și din vanitate şi încredere în , Superioritatea epocii înrcare

au:fost întreprinse. i: a si ieri ON iii
U

-» Decoratoriii. monumentelor moldovenești au, Jucrat Desi“temeiul

tradiţiei și :experienţei,. ila. fel, cu, meșterii: romanici.. Așemenea :aces-
BC

230
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

tora..au. folosit materialele. ţării şi au: executat. tencuieli. rezistente

Y
zugrăvite: cu culori. durabile. Meşterii. considerau :disponibilitățile și

R
clima;, forrpau (echipe omogene :coriduse -de. artiști, stăpini pe resur-

RA
șele -arţei: alor...» jr a UPLOADA i e
De obicei, trei pături de.: tencuială: îmbracă pereţii decoraţi:i în
secolul; ial; XV-lea, . aflăm . materiale. curate : şi omogene,:'var bun,

LIB
câlţi „de:cînepă i ori. fuior, de: in;.icărămidă. „pisată
i în stratul aderent
zidului, culori : curate de 'origină :minerală, ceară de albine, ete. Va-
rul;se:stingea, cu' grijă, se. frămîntai-cu' lopata şi. mistria și se păstra

ITY
luni . de..zile: în; varniţe: acoperite: ..Cele.:mâi: :alese', materiale le-am
aflat la, Sfîntul -Nicolae din Dorohoi;:.Părhăuţi; Popăuţi.: şi i Probota.
Cercetătorul: descoperă ! pe.; pereţii: monumentelor . motive ..geo-

RS
metrice, pătrate, romburi; „bare? :zugrăyite,îîn jculori;. imitații, de, pla-
caje „de; marmură. folosite, Şi. înc apus., În Franţa: acestea, se; numeau
VE
„ornamente; carrel&st., („Carrelert: nu, înșemnează a.pava un: cuprins;
ci, a „decora ! pereții cu. motive, ;Şi culori-;ca_cele, arătate).* 44,
„. Procedeul. “folosit: în, decorurile” moldovenești.;,:are. laturi: „.CO=
NI

mine, CU fresca apuşeană;, se, distinge, însă prin. însuşiri importante,

care „caracterizează . procedee., proprii ;;meşterilor,, ţării noastre.; Am
LU

analizat această. problemă. în lucrări ;anterioare.145 “Meşterii lucrau.

pe tencuieli "umede, formate din var păstrat lungă. vreme.:şi. trans-
format, „într-o, „pastă, pe care:;.0. presau. cu, tăvălugul și mistria pe
RA

pereți, pentru, a.0. îndesa.. şi, „selivisiă., Purtau pensula . muiată în

zineuri, colorate. şi, „scriau, ca „pe. hirtie. Aveau, desenul „n, mâini
NT

și în ochi; zugrăveau din memorie Slujindu-se | uneori de. schiţe.

Improyizația“ era, firească și totul se: întemeia pe. experienţă. Cape-
tele dispar. în, mujte: monumente cînd 'se "folosese astăzi, pentru CU-
CE

rățire, mijloacele” utilizate pentru. luminarea. “draperiilor şi fonduri-

lor, Faptul atestă” 'emulsii şi lucrul. a „seccot; “sau, zugrăveli într-un
gen de temperă.. La Suceviţa şi Dragomirna, oarecare dezordine în
I/

repartiția spaţiului şi proporţionarea - figurilor ne face să ne gîn-

S

dim'.la: meșterii iconari, cunoscători: slabi ai: artei:monumentale.

IA

„:: «Pictorii moldoveni, ajung .curînd, în 'secolul ial: XVI-lea, să pic-

teze, mâi ales :chipurile, după „canon“...Sentimentul figurilor. dra-
pate, .viu.:şi just în .secolul al XV-lea, (moştenire. bizantină), începe.
U

să dispară. Este înlocuit prin virtuozitate și artă de ilustrație.

BC

231
ARTA' FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE,

i „Stilul: Decorurile 'murale moldovenești se carâcterizează,

RY
în genere, prin 'funcţia lor. moiiumentală. Îmbracă pereţii și pun: în.
valoare arhitectură. Figurile lui! Hristos şi ale apostolilor, în: absida

RA
de răsărit şi în navă, prezintă proporţii şi draperii care :subliniază
eleganța siluetelor şi -anatomiă “trupurilor. n îi pt
“Decorul exterior :pune în lumină planul, 'formăls, libiile: icon-

LIB
structive: şi trăinicia monumentului.: Cinul,: Acâtistul, «Judecata din
urmă, ' Arborele lui :Iesei sînt-tratate: asemenea unor : miniaturi ! de
manuscrise pe o:scară mult 'mărită. Tonalităţi de covoare, smalţuri

TY
ori .orfevrărie :reţin :privirea."Excesul' de înrîurire ale artelor“ samp-
tuare.. întroduce-:note :discordante; iar. către inijlocul” secolului" al,

SI
XVI-lea, se îndătinează. tehnică!'şi: procedeele icoanelor... ..-:
:: Costumele . persoriăjelor: puri “la: îndemniriă cefcatătorulti uh nu
ER
măr de documente: interesarite. Iar peisajul, în secolul: âl' XV-leâ şi
în': prima: jumătate a secslului al! XVI-lea, evocă: trădiţia: bizantină
— constantinopolitană. Către mijlocul: secolului al:XVI-lea;- în "ca-
IV
tedrala” episcopală: din" Roniân, 'de: pildă, apare''0':concepţie nouă.
UN

Aci: pictorii s-au: străduit! 'să!i figureze! orizontul, spațiul şi transpa=

renţa-'luminii și: solul” cu 'accidentele:lui; la fel! și în mănăstirea Su-
ceviţă! Animalele sîit'insuficieniti observate; la Suceviţă, apar: însă
AL

exemple înţelese. i Pa ua e mi a Ti

Ornamentelg: sînt executate: “potrivit tradiţiei bizantine: În &aces

TR

tea, constatăna însă intervenţia mediului viu. al artei populare; mo-=

tivele” sînt desenate liber: şi - colprate! în tonul florilor de. cimp şi
-
mi rrf FI
broderiilor țărănești. aa i a
EN

, Portretul numără în “Moldova, „exemple. “deosebit de interesate;

/C

lisus, “Mariei. și,ale apostolilor. vădesc, “Ja "Voroneţ, Vatra Moldovi-

fsi, Dobrovăț şi. Bălinești însușiri; remarcabile. „La Părhăuţi, “chipu-
rile, de, sfinte, trăiesc pe. perete;, „au. privire. vie, mișcare, Și. farmec.
SI

Chipurile | ctitorilor, şi; : donatorilor: sînt. demne de: studiu, Cităm,

IA

„chipurile: logofătului “Teodor la Humor, Mitropolitului Grigore Roşca

“la. “Voroneţ, logofătu + Tăutului:-din. , Bălinești; doamnele: din: friza
de pe zidul de”!"apus: !la Ar=
U

ctitorilor de la. Suceviţa: şi chipurile

borea.146 -- art o E Dara
BC

232
 DECORURILE PICTATE: ALE BISERICILOR

„Portretul. în, arta. moldovenească; se leagă de. concepția. şi :teh-

Y
nica: bizantină; înrîurirea canonului e: evidentă. În: înţeleş: apusean

R
şi: „modern. străbat însă, în: multe, figuri. note. realiste şi. expresia
sentimentelor. i! ... „iure TU TD

RA
FA Ca aa Dai a
o Un analist de acum. patruzeci de. jani,.. a încercat, | dovedind, în-
sușirii: de: cercetător,. să scruteze .și..să. învie ființa, cîtorva. figuri. de

LIB
doamne. şi. domniţe.: N-a'.studiat însă; decît; documentele. serise şi
nu: a;:avut: ideea să. întrebe chipurile: pictate, pe pereţii; monumen-
telor, așa; cum a':făcut; Roberţ;: dela; Sizeranne, care ; a;înviat în

ITY
„„Masques; et::visages“ : personaje: pictate. în?.portrete, ale Renașterii.
Un. scriitor. de. talent, s-ar. cuveni :să, întârzie, la. noi .şi :să : cerceteze
chipurile, istorice + „zugrăvite. pe. pereţii: bisericilor: 1 Rezultatele : ar

RS
lumina; guri! și: iapțe. puţin cunoscute, din. istoria. poporului : româ-
Nesc. i îi cepe rep i eee cotate oii,
„Din. secolul. „al XIV-lea, Și din. prima: jumătate a; secolului. al
VE
XV-lea, nu se păstrează decoruri originale. Cele repictate :înfăţi-
şează - refaceri) 'sau creaţii, îric:care.;nu: descoperimbizugrăvelile /ante-
NI

rioare, Dina doua: jumătate:a secolului:al XVI-lea: înainte, mărtu-

riile se înmulţesc. . Le aminteşte tradiţia,:le (relevă: documente, sem=
LU

nături „de artiști: și :date,:;elemente:riconografice; tehnice:şi, de: stil:

«x 1O:împrejutare .se cuvinef.să;; fie.:subliniată:! Priveşte: însuşirile
decorurilor, datate: prin _inseripții-:sau databileyprin mijloacele-amin=
RA

tite; (iconografia, tehnica. şi stilul).-Se.distingprin omogenitâte: de

gîndire şit:execuţie -și ::surprinde-prin ij bogăţia, programului; virtuo=
NT

zitate;şi improvizație. ;Nu arareori; ne! întîimpină :semne .:.vădițe :de

grabă şirlucru neisprăvit.:O..a:doua împrejurare ise; informează :cu
precizie, Amintim anume,;jinscripția originală formulaţăs într-o «bi-
CE

serică (Voroneţ), 'ctitorie r:a.:secolului.: :al:":XV-lea: ; clădirea «și : între-

gul:decor,„au-fosti.realizate -în trei: luni de-zile (inscripție: des epocă
şi: autentică)... Decorurile.; pictate» au.;:fost; în: adevăr executate. de
I/

meşteri ;.membrii .unor::grupuri..avînd aceeași, reducaţie.; artistică 147

S

Cneori de naţionalitate diversă dar de aceeaşi: școală și;: destoini=

e.;Semnau“ într-un chip arătat: ;de noi (o: dungă; un tiv; „albă de
IA

culoare, mărginește de sus pînă josi„draperiile“).;;.ia Pa eterice,

„O altă; particularitate; pune; în; lumină intervenţia ;pictorilor'.din
U

apus, artişti: „romanici“::: Constă; în ; imitații de .marmură; colorată,

BC

233
ARTA'FEUDALĂÎN ȚĂRILE ROMÂNE

albastru ,
roșu; verde şi alb și ordonată (în motive geometrice, drep-

RY
tunghiuri, 'romburi,. cercuri, Le ''aflăm: la Pătrăuți; Părhăuţi,: Băli-
neşti, Sfîntul Gheorghe: din “Hirlău,: Sfîntul” Nicolae :din::Dorohoi,
ete. Au fost considerate drept decor provizoriu, destinat. să: acopere

RA
perîn: eţi i
aşteptarea : ilustraţiei pictate. Observăm 'că „aceste de-
“în genere zona” inferioară
coruri; imitații de “mărmuri, împodobesc

LIB
a pereţilor': acolou' unde. tradiţia Bizântină -a. impus::draperi i'
(nap-
pes;; în.:limba''franceză). 'Reprezintă: carelajele medievale;' înlocuite
de lemn; ornat:1%%
mai. târziu "în “ occident:cu:' lambriuri; : învelișuri

TY
:*::“Piguri întregi reproduc modela apusene ori se înspiră' din minia-
turi :medicvale. Exemple, 'portrâtul: "Sfintei Marina în biserica: Ar-
bore! şi figuri! din"biserica Sfintului: Gheorghe" din“ Suceava.:Cităm,

SI
în :aceeaşi. ordine de” idei, pastorala: pictată 'la:Popăuţi,la proscomi-
ER
die, peisajele inspirate din arta italiană; arhitecturile şi costumele
din: Patimi,. chipurile însufleţite :de viaţă, ochii mobil vii 'de la
şi”i:
ci) oinalaPro Prea et „he
Părhăuţi: io
IV
Aflăm; 'în pictura! murălă: din Moldova şi "iscălituri, - nume: d
artiști. La: Bălinești, /au 'lucratictrei :meşteri :zugravi, :loân (1494),
UN

Grigoreși Gavril: (1496);la:Sfîntul Gheorghe din. Hirlău, Gheorghe

din. Tricala (inort în ':1524)/''Tomă zugravul 'de Suceava este ':citat
într-un tact: către bistriţâni: din i anul::1541: La ' Arbore;! aflăm pe
AL

Dragoș: (1541). “În'ianul * 1559, :Alexânăru Lăpuşneanu” a: cerut. la

Veneţia pictori; în mănăstirea Slatina, acelaşi "domnitor :a lăsat o
TR

fintînă: de: marmură. cu; figuri decorative lucrare ,în stilul 'Renaş-
terii italiene, iar mormîntul lui din“biserică e.o lucrare de stilapu-
EN

sean: Popa Gavril de Suceava :s-a”iscălit . 'pe'grinda supe=

în 1593
rioară. de' sprijin'a tîmplei din Vatra-Moldoviţei. La! Rîșca, alucrat
Stamatelo' Costona din- Zachintos, şi'a:;semnat în1592 luna iulie.149
/C

La 1570,se atestă o breaslă a:zugravilorîn 'orașul Suceava. În mă-

năstirea Suceviţa au. pictat: Ioan şi fratele său Sofroni6.15În vre-
zugravi la 'Trei 'lerarhi în Iași. au' fost Lisidor
SI

mea: lui Vasile Lupu,

Pospăiv. şi Iacov Gavrilov.: 5 zi oi Date
St ny Pa
N Sea
.: a : : 4
-

lumină
în ne
IA

- “Numele şi datele se pot înmulţi: încheierea “Du

origine,;î n secolele
participarea şi activitatea pictorilor, români.” La
apuseni! care lucrau în": Polonia!şi 'Tran-
U

XIV şi: XV, după meşterii

silvania, au' venit meşteri .greci mai“ales'din insulele Eges'sau :din
BC

234
 DECORURILE PICTATE ALE BISERICILOR

Veneţia şi meșteri balcanici (?). Au sosit grupaţi în tovărășii ar-

Y
tistice purtători. ai unei tradiţii bizantine înrîurite. de Renaştere și

R
Apus. Veneau de departe, călătoriseră greu şi nu puteau "rămîne
mult timp. La lucru, aveau nevoie de ajutoare şi pe aceştia îi afla

RA
în regiune. Meşterii români, cu sentiment artistic ancestral dovedit
în arta ţărănească, aveau „ochiul“ și simţirea. Au ajutat cu înţele-

LIB
gere și au învățat. A.răsărit o generaţie de artişti ucenici urmată de
altele de ordine superioare pe care îi întîlnim, în a doua jumătate
a secolului al XVI-lea și în secolul al XVII-lea. Formează o școală
.. naţională a meșterilor, „de.. țară“, , numeroși în, secolul. al XVIII-lea.

ITY
fi i
Temperamente” reale, au evoluat în relațiile cu! “îniuririle “eurente-
lor. „europene. din „secolul. -al XIX-lea” și, ău formă” o şcoală. „româL
if ad i

RS
neascăi de artă, această ai înțregului, popor. |
i , Di
ruen : pa ae ENE at „i pi php re
Br. PTT EGIELO GIL ET OBTGOÂ DT
y ” E .
VE
.? pori re e cpt pepe fi Popa, Îș: a ţ [i i pt fi 1215 gaz
Li. „ao Ca ali pla aa fe pa da ji Dale 2 d a Ioa

"1
Cai TO:
pa
az RAII / d. Pa LI ati
tu
a
tut
Ca ji ce pamant
i | ,
a , . .
— - se: [pe i„. azi .
dag r .
Ha PI
pi Ia
pu 7: | ERA
eta cr
i ct PIC IERI DEO O tu
NI

1 . -

Size
? p-
Fri
;
ea sri: a; CÎT
pre duse
Di OLOIOD
pe
Tea
por a. - - , cc
OD F ro . e

Li . » - , j

DEP Cre Da se O iei

LU

feri ante at „y
BIB DePTC tar mi Sa pe i Pa
PTT În ”
LO
:
DT poi ?
ct
e t
RA

E . pa , o me operat fit, . 7 - ru 7 perii 3

UC CT OC LH, FR „Ji 2i E PUD
„2 . NI ieri
tinte cirip ceru lore feinmear Coana eee pap eee
Pi Pepi Tae
rereli ep poa

a ae rr oi Pee pa PE
COC
ct : 4 ! 4 c e DOL: LI rit f:
NT

r “ci ţi : o pr op e pu i
îi IRIS DD ziCTparp buzi Și
| pr r. fit Bi
,
afrpeari i pg pia a ul fi Ii Oa ff :
CE

cv 7 !
CI =
iROȚE G pi
O Or E pe
RD atare! : i. , e
ta
A

a
pia ” .
PP- PER
operei Cp
i
Și Don
Du pi Pb Dr Teosa
Pet pe?
re
. - Ș . i o PI a e por a - Pe | DI
mezi [ut Pee pur Retea ie,
I/

N aaa:
S

nf - i ; “ pr 4 4 or , „m' ro e rii
pre
“ăi ! a 4 14 Las e aa ) “ is ; , a...

r . ar 4 ' SP
IA

t 0 2 7 = ii Hi FI i” ' 2 i 2

255, PE ' : ti ( 2 i 4 E
. ' ii - .-7 - , ce - . pre 4 ă . |.
U

as - ia ş 3 . Na “ da d er „d .. .

: = - î are - ) .? Pa
a a > fa Şi r Da Vaz Ia |. t i! d PI) "d
BC

* -

+
ri
Li
 RY
RA
epitet loa ere ti e i a

LIB
- 7 , .. sp pu . LE ie |
.. .. -. - i a A țea targu dai
RI pe NE: mi Pe 7 ti Ilenei piu
e

Piz j Gri

TY
tauri [a 3". „3 gi . pe i
poi
“ Tradiţia. "păstrează amiritirea unui, „dar! “împărătesc. din „Prima,
jumătate, ă secolului al “Xvea, icoane! bizantine oferite, domnito-

SI
rului Alexandru cel Bun. "Icoane “„Împărăteşti“ de “tâmplă, “se i,
pînă astăzi în mănăstirea Bistriţa 'Gudeţul Neamţ) şi în mănăstirea
Neamţu.
cea din
Icoana
Neamţu
din Bistriţa
cu acela al
ER
este -ornată cu chipul Sfintei Ana
Fecioarei Maria. Repictate atestă, în
linii mari, stilul bizantin al secolelor XIV şi XV. Două sau trei
IV
alte icoane, icoana Sfintei Fecioare din mănăstirea Agapia de pildă,
UN

se alătură celor dintii; elementele picturale originale” au devenit

însă greu de deosebit în toate.
Icoana de stil bizantini5i databilă din secolul al XV-lea, este
AL

acea care înfăţişează pe lisus pe cruce, încadrat de Fecioara Maria .

şi Ioan Evanghelistul. Pictată în tempera, pe un suport de „pinus
cembra“ (zimbru), are cîmpul aurit. O uşoară gondolare orizontală
TR

a lemnului a fost intenţionat măestrită de artist pentru a reduce

contactul cu zidul. Ideea plastică evocă mozaicurile parietale din
EN

Dafâni şi Trebizonda. Chipurile, au expresii concentrate. Draperiile

şi pictar ea în bucle a părului. ne duc către izvoarele arătate. O
/C

icoană din Muzeul de Artă R.S.R. Bucureşti, datată din prima ju-
mătate a secolului al XVI-lea, “ilustrează aceeași temă, stilul însă
diferă.
SI

„ Tripticul lui Ştefan cs] Mare din mănăstirea Putna este Je-
gat de tradiţie de însăşi persoana marelui domnitor. L-a însoţit,
IA

se spune, în bătălii şi a fost aşezată pe pieptul lui, la moarte. Ilus-

trează tema Deisis; Hristos, Maria şi Ioan Botezătorul sînt pic-
U

taţi bust, în tempera, pe lemn de chiparos sau o altă specie de pin.

BC

236
 pi d i e Ie IN ICOANELE

Chipurile 'reproduc canonul, liar. părul lui : lisus e- stilizat: în genul

Y
rusesc” din secolul:al XVI-lea... O' icoană 'de.'ârgint 'aurit, dublu. şi

R
înveliș âl celei dintii, e ornată cu .smalţuri albastre și: verzi. Lucra-

î . -.
rea de aurărie imită filigrana. Pictura este executată îngrijit;-ar=

RA
gintăria nuj:e! însă: lucrul unui. ineşter iscusit. În :totul, :'tripticul
amintește modele. din: școala. St oganofi.. Nici o inscripție.şi nici :0:

LIB
dată nu.ne:ajută:să precizăm 'epoca. . za eta ei pair
„“Icoana Fecioarei“, Maria'.din' mănăstirea Naamţ,. — pictată pa
suport de lemn de: cedru. sau tisă:— â''rezistat vremii, transportu-=
lui „dintr-un -loe-într-altul, umezelii,. etc. Pictura a; suferit. operaţii

ITY
de, curăţire. și :a-primit, verniuri. de untdelemn . şi; alcool.; Culorile,
pe. alocuri, ;s-au; desprins, de. fond. sau s- au. întunecat. .O inscripţie

RS
pictată «pe dosul icoanei pomeneşte: de transportul - icoanei la: Gîr-
cina,în judeţul- Neamţ; unde'a fosț:răuipăstrață. -.; iz
; O:icoană azi dispărută, fragment :din..racla Sfintului. Ioan. cel
VE
Nou de la Suceava ilustrează un episod. din;' patimile.; sfîntului2;
Capetele imăsoară a; opta: parte, din înălțimea figurilor; chipurile: sînt
NI

prelungi, bărbia ascuţită. Draperiile, modelate cu: simţ „al. materiei;

şi stilul „aminteșc,icoane..ruseşti, din. secolul XV. şi. picturi. moldo-
LU

venești
! din;.secolul 'XVI..Un..alt fragment;;descoperit -ulterior.;se
păstrează: în Muzeul: de :Artă.. al. R.S.R: El: reprezinţă, scena ;Jude=
căţii.: Sfintului Joan; cel.-Nou de.: către: .eparhul:: din - Cetatea. „Albă;
RA

fiind o:icoană cu:deosebite însușiri:artistice;.: ;.. ii ee per

““Xcoana lui ; Hristos „din- colecţia: mănăstirii: Agapia; a; fost: abiz
NT

sericii „din. Frătăuţii-Noi,i unde +aităcut parte! idin- tiinplă: E datată

pul mitropolitului Anastasie Crimea “torii

| ani ai. secolului: al
CE

XI-lea), RA pe Pr Pata ci
„'Stihirea; de "Crăciun, împodobeştei:o' icoană din -mănăstirea: Put- |
na; lucrâre:. îmbrăcată în! argint, dublu: al celei: dintii: și :din' aceeaşi
I/

epocă.În 'mănăstirea::Putna -se văd ':multe.icoane de;'artă: Învierea,

S

dar al arhimadritului. Spiridon; Înălţarea !(pe'“ lemn de pâltin), :Hris=

tos: pe: 'tron.şi!; Praznicele“: databile "din secolul al: XVI-lea:.1î:::»:::
IA

+ Icoana împărătească“
“a 'celor: "Trei : Ierarhi, ':Vasile cel Mare;
Grigorie:din Naziansişi loan Gură 'de Aur din palatul mitropolitan
U

din Iaşi,e 'pictată'în tempera 'pe lemn; de pin;. după! procedeul 'meş=
BC

237
ARTA' FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

terilor :ruşi;:diii * secolul! al XVII-lea.iLiucrarea, executată -.la:, Mos=

RY
cova!sau la Iaşi ds; pictorii :ruși Nazarie,. „Iacovlev: şi-Proca Nichitin
şi “bine păstrată 'e :0:;:0peră: Juxoasă. cu :însușiri: deosebite de» ordin
fini ci oii iti dit tara to Bei
decorativ...i.

RA
ipui:Două icoane de valoare. arțistică: fac parte! din: itmpla bisericii
Sfinţii Teodor-din Iaşi. Înfăţișează pe.iHriştos "şi. "Fecioara:: Maria

LIB
purtînd pe Iisus pe braţul stîng. .Atestă o "şcoală sau o tradiție: mol-
dovedească -cu origini legate de--Hurâor, :Vătra Moldoviței: şi-:Vioro-
neţ::Sînt: datate de la mijlocul secolului al XVII-lea; 1: i 3 grctiie
iiî5"Teoanele! din.- Bolzano (Tirolul italian): fac -parte“din: moștenirea

TY
doninitorului: Moldovei! Petru! Șchiopu. Au fost'istudiate de .scriitori
străini şi de -Nicolae''Iorga: Nu: se -mai „păstrează astăzi. decît :una

SI
singură (în. Kunsthistoriches Museum “din Viena) ''care arată pe
ER
Petru şi Pavel, tot din secolul al XVI-lea. Au dispărut: portretele
mitropolitiiliii: Alexie" din: Kiev. şi : Sfîntului episcop Dimitrie! din
Vologda, care datau din: secolul XVI! ii ii e tii i co iu
IV
1u52 Icoanele: din :Văleni;''comună! din! vecinătatea i “oraşului: Piatra-
Neamţ, 'posedă'to' biserică. mică de: lemn carei:a: fost, după tradiţie,
UN

arunui! schit de maici, înfloritor! în:vremeă.'-lui “Petru: Rar eș. : Acum

cincizeci idei ani, “am aflat aci! un bogat tezaur. de! j. icoane pe lemn. 153
AL

zugravi de: tară: și: dostigur ate.. „Cele mai! vechi datat: din: prima: ju
mătate a secolului al XVI-lea: şi: 'aveau o: deosebită: valoare'artis-
TR

tică;;; cîteva; datau'.din'-:secolul: al:' XVII-lea, : din” epoca lui -Vasile

Liupu: Tezaurul: s-a; risipit: Lucrările mai : însemnate, .curăţite şi. re-
pictate, se :văd în: colecţiile mănăstirii: Văratecu, și! Bistriţa din -ju-
EN

deţul:Neamţu.:: îi ini gi ip oii A oii ora

" Icoane pe pînză din primii ani ai “secotului al XVI-lea şi :din
/C

secolul--al:: XVII-lea, şi- înfăţișînd-.pe.. Hristos înconjurat: dei:cei 12

Apostoli, au .:făcut. parte din: moştenirea. ar tistică „a “Moldovei: Aveau
cîmpulâlbastru.: şi personajele zugrăvite în: tonul: de:pastel albastru,
SI

i Maria
roşu şi” auriu aerian: Altele erau ornate cu; “chipul :Fecioare
încadrat de:chipurile: proorocilor: mesianici; ori.:cu. chipul: Sfîntului
IA

Nicolae:154 Nicolae, Iorga a :amintit. :numeroase icoane; moldovenești

din; secolele; XVII şi XVIII./ Au însemnătate, mai. ales: din punct: de
U

vedere: istoric, fiindcă dovedesc --existenţa - unei școli: -moldoveneşti

BC

238
 Tir pi a t i "ICOANELE

de iconari cu::origini în: mâpâștirile: Putna, Sfîntului: Gheorghe din

Y
Suceava,:Suceviţa şi Neamţu. ..:: si a Dinti cio di i il

R
* În mănăstirile Bistriţa, Nezinaţu ŞI Agapiattă, aflăm icoanele. de
tradiţie bizantină: (concepţie, linie : și. culoăre) Icoane bizantine de

RA
artă au: âjuns în'iţările.noastre, uneori numai prin copii și schițe:de
meşteri :şi:.au-fost'reproduse în ;pictura murală:În Maramureş,por=

LIB
irete de; sfinţi, înspirate: din icoane. bizantine ; celebre; ori copiate
după! acestea;: se: văd pictate: pe: pereţi'iîn : naos şi':pronaos.':În-:Mol-
dova, cea mai'veche şi: frumoasă reproducere ns;întimpină la: Dol-
beștii-Mari (judeţul Suceava). Ilustrează ritul parastasului și por-

ITY
tretele ctitorilor. Datează din a doua jumătate a secolului XV-lea.
În mănăstirea Secu, o icoană reprodusă în pictura murală, la

RS
exterior, pe 'zidul de miazăzi al bisericii, ilustrează Deisis şi în-
cadrează pisania. A fost pictată „în frescă“ între anii 1603—1608.
Pe zidul exterior de miazăzi a bisericilor mănăstirești din Humor
VE
și Vatra-Moldoviţei, două icoane -mari, murale, ilustrează condace
din acatistul Buneivestiri. Încîntă ochii prin logica compoziţiei, de-
NI

sen şi armonia coloritului. La Suceviţa, tot pe zidul de miazăzi, s-a

pictat o icoană rusească.
LU

În trapeza mănăstirii Cetăţuia de lîngă Iaşi un pictor de deo-

sebit talent, a zugrăvit pe perete, în a doua jumătate a secolului
al XVII-lea, Treimea la Mamvri, inspirîndu-se sau copiind lucrarea
RA

celebră din Sergieva-Troickja-Lavra a lui Andrei Rubliov din Kiev.

Pomelnicele ilustrate au fost numeroase în Transilvania, Ţara
NT

Românească şi. Moldova.

Din nefericire, puţine s-au păstrat din
pricina folosirii -lor continue și ceremoniile bisericești. Deteriorarea
a atras repictări şi refaceri. În Transilvania, nu cunoaştem decît
CE

pomelnice din secolele XVIII și XIX. În 'Ţara Românească, unul

din cele mai vechi este acela al schitului Brădet (datat din 1646)156
Pomelnice din secolul XVII și XVIII se văd în colecţiile Patriarhiei
I/

din București.
S

Mănăstirea Dintr-un Lemn (Vilcea) posedă o carte-pomelnic -

scrisă pe hirtie și ilustrată la începutul secolului al XVIII-lea. O
IA

carte asemenea, datată din 1761, opera preotului caligrai Flor, a

aparţinut mănăstirii Dealului. (Un manuscris cu semnături din
U

vremea lui Matei Basarab, păstrat la Muzeul Statului cuprinde po-

BC

239
"ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE |!
|

melnicul.. bisericii. episcopale “din: Argeş, dupăicare s-a realizat în

RY
1785 un alt pomelnic de către Petrache! Giurca Tiinniceânul deco-
, rat:: în:: spiritul artei: 'brîncoveneşti. 557, eat
4

. În Moldova, pomelnicul: triptic al schitului. Văleni este! “unul din

RA
cele. mai vechi.15 Ilustrate în. secolul al: XVI-lea, alte triptice.ne-au
trecut sub: ochi fără a avea răgazul. să: le studiem; Pomelnicul

LIB
ilustrat al: mănăstirii. Suceviţa, :operă din secolul. XVII, aşteaptă .să
lfi€ publicat; acela. al. mănăstirii: Secu, ;scris pe hîrtie în. 1813, e
-0.. copie a originalului din 1602 şi ornat cu teme religioase, Ea ' .

TY
4 -.
, ) îi
i : ! i |.
”

[j
R |
|
. p

, .. «

SI
! FiRi ţ „! 14
ț p.: Lat a i
ii i
i Î
. j ! Îi Ii i

Sp
4 _

pm
pa
tee
Ti

7 !
SI:
|

..
şt
a 3
ER Î.
-
.!

Rai
,
e
fi
ca
,

hi
Sa

PIE . d [E tibi i
IV
Did 4 Aa ! i
ă re
- . 43
3) ial y
UN

aaa : i
> Ta iza i La
, + 4 HEI

As i

„ Fi i e, 7 -)
.
4 „tă ÎI 4 - ; i
Ca ai
» 4
AL

a m , ji pe GI € x 1
s 2 ri .. . LEI . Î - -
ad 7 ..
3
i 1
: y
-
” N i
A 1 pe ..
ii Ape 4 4
rs y -
“e o.
UR i ai 3
Mia ;
TR

i N?
- Ţ
4 DRE ! 7
4
Li
. :
) j i La
i . m!
-7 popY
, a $
„NI . !
i d„i
pa
4
-
a .. $
EN

; a .f ..
ț
€ . , ,
i a Da .
- .
=.
ri i [ij inf :
sau a Je
- . .
e: ep ep
i
.P Ca e a . € L 3 it Pi ra ) 3
) Mia i oi tii a
i , il

pi IE m, .
r Li . - 3 - ia
/C

: .2a . - . .
Ii e:
ş ţ pa Pisi : | Ă
»3] ÎN v po ' 2Y
! i ) i bis
îi Di ! N vi
spe pi e
Dă 4 , 7 a pci e
3 A i ia
LA ": id AD
e “r
TEZEI CD
SI

+ î..
pi
A .
. N
e
za 4
ae
. y
N
Iei
r '.
ia, |
ii 4 „i-
paul dc
IA

Şi
-. .
a e ' .
i N i Îi e

. . - - pă : 4
m A +
e tie, i N ț » _ is >
. '
-
tsi A 3 na
i
y *
U

N .. rr
4y ! de r “4". t i id. RR - l * A Hind

. . , 7 CI 7 e aa ia2 ,
_ . 204
ES
BC

Ei
Se IC iti
.

pe
 R Y
RA
LIB
ae a tone Ta f a or
, a a TED Gia POI Ţ
eroi DDD a d
_ , _ i 2 ir a fr . a pe.
. sa .. ta ro ..
[i par
ra ii „ea
4 ri 4 erai P Ea Ea
EI Ia Ca, ed pa Si î ati)

0 "împrejurările. istorice. au notărit evoluţiei. picturii, vechi murale

ITY
din-Țările Române, orientări deosebite... . n pisicii in în ui

(=
„Viaţa poporului și. civilizaţia ; românească, au. prezentat totuși
întotdeauna; unitate de; limbă, aspirații şi, însuşiri. uimitoare. Desco-

RS
perim. unitate şi. în pictura. veche, domeniu. în care. s-au învins greu-
tăți legate; de; esenţa arței, feudale Şi. puterea, curentelor în; ruptă,
VE
NI

ad

„oficială, fără, caracter, aflăm Tuerări "de valoare artistică, vii.și im-
LU

presionante. (portretele. din: Crişcior,, Ribiţa, Diriiu, Argeș,. AStă-

neşti-Vilcea, Hurezi, Bălinești, Humor, Arborea, Suceviţa, „etc.), Cos
$
mune. sînt, în al doilea rînd, sentimentul și, tradiţia tabloului, îștorie;
RA

Trurezi şi 1în biserici olienești din secolul, al “VIII lea); în. Moldova,
da, Pătr ăuți şi, "Probota Si în „tot. cursul. “secolului . al, XVI-lea). A
NT

treia însuşire, comună. e “aaită, de ssimţul, decorativ .şi ornamentele

inspirate |din florile de. „CMP, sub, a, „căror! înrîurire, se, picțează. Şi
CE

motivele. clasice, bizantine. și. romanice. „Caracteristică, în Sfirșit “ee

indiferenţă faţă! de misticism și “Simbolism. (n “spiritul” Și i țelestu
pp Da ai tt
moderni).
I/

“În'cele trei! Țări "Române, trizele Apar în: "Coneurenţă” cu: tabloul
BE

. bizantin, de origine! elenistică” S&P folosesc” apoi procedee: commune,

S

derivate ale frescei, întemeiate 'pe materialele locale" (piatră: de "var,

IA

cîlţi de: în şi 'cîhepă, culori. din: pămînturi,: cărbune; ceără' de albine,

ulei de in); irivenţii româneşti. durabile și-:proprii: climatului și mij-
U

loacelor- noastre. :'î fiii îi

4
ra «îi
rd ID Ta
BC

241
ARTA FEUDALA ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
Încă o însușire se cuvine să fie subliniată. „Priveşte folosirea

RY
modelului viu şi distinge portretele. de ctitori, personaje din temele
religioase şi unele chipuri! de:sfinţi. Analiza acestor particularităţi
şi studiul lor în diferite domenii româneşti, ne duc la Biîrsana, pe

RA
Valea Izei, în Maramureş; la Rășşinari şi Sibiel, în Transilvania; în
nord-vestul Transilvaniei, în Țara Chioarului și în Moldova de

LIB
miazănoapte. ! |
Lucrarea de gîndire, tehnică şi destoinicie s-a urmat neîntrerupt;
au evoluat şi creat o activitate artistică de excepțional interes, în

TY
mediile “mănăstirești! şi: ale 'satelori:A format lumea : meșterilor de
ţară și a dat naștere generaţiilor: detartiști,. decoratori -ai monumen=
telor'de''care'rie-am ocupâtii A mijlocit: legătura! cu-lumă&ă țărănească

SI
şi “arta populară, dăruinduii şi! 'imprumutîndu-i “teme” şi prăctici..:A
făurit îşi! o. interesantă :'orgaânizația artistică, 'şcoala: din” Cernica:Căl-
dărușarii, cea di -urmă
ER
şcoală“ 'de:: “pictură murală. şi! “icoane, 159
mijlocind trecerea" de la 'artă feudală :la stilul moderni :— care a stră-
IV
Veit “în! domeniul 'portretului.:": dz i i i
" | „Ședalae de” “la Carnica-eăișani a nutmărat elemente tran-
UN

silvănene “Şi "moldovenești. ! “Sub! 'stăreţia | Sfintului - Calinic

(Î850---1868) şi sub aceea a predecesorului precum: şi “Urmaşului său,
ttenici' din Cernica” 'şi “Călaarușăni: au: “fost trimiși în mănăstirea
AL

Nearnţu, "Unde cu trei sferturi de, „veac mai: 'înăinte! se intemeiase

o şogală 'de pictură” inurală şi coaie, povățuiță: 'de: meşteri. buco-
TR

vinepi. “din,
€ "Suiceavă, (dintre „aceștia, s- au ales! decoratorii destoinici
care au rrestaurat; mănăstirea “Neamţu), Printre ei, au crescut meș-
EN

terii de țară pe. care. îi, aflăm, în Moldova, în "prima jumătate. a sSeco-
lunii, al XIX-lea. „În Rășinarii Transilvaniei, înflorea, din. „secolul
/C

aceștia, au “ restaurat decorul “din mănăstirea de la Arges: alţii au

lucrat, la Cernica, Căldărușani şi Pasărea. Așa;se explică, înrudirea
SI

“de! cugetare! Şi, stilul. artiştilor din, centrul. transilvănean, regiunea

"Bucureştilor, Și. Moldova. ;sete e it e ; act
re pi
IA

DOD

„icNicolae.; “Grigorescu: aiînvăţat: 4a. Căldărușa ni. şi -în Bucureşti.

Din Mănăstirea Neamţu ;a:' fost chemat: să 'decoreze :biserică mănăs-
U

tirii Agapia. A adus aci programul şi stilul din .Căldărușani-Cer-

BC

242
 ÎNCHEIERE

nica, în anii Unirii celor două Principate. În Banat şi Transilvania,

Y
aflăm pe Nedelcu Popovici, alături, de, alţi meșteri de talent și pe
Mișu Popp, cel mai talentat decorator şi portretist transilvănean.

R
Unitatea de evoluţie a artei românești, mărturisită în cursul

RA
mai multor secole, continuă să se afirme puternic și în secolul al
XIX-lea. Apusului artei „vechi“ îi urmează zorile artei moderne a

LIB
cărei intervenţie şi aşezare a mijlocit-o cea dintii în chip trainic
şi cu deplin înţeles.

ITY
RS
te pe Îi DT
VE
e. T
i-l Ti Tia Hi i! ț

”j Ti pt i
NI

pie , |

Ă , |
LU

-4 [+ Pepe la a
' EI: i
RA

. i 1 1 -
e J il: pia a,

pf ? „e. - LIRI
- ja > ii 2 li ;

53
NT

N
i

re LR pp pp
* : : Pas : iri
CE

....
S I/
IA
U
BC

16 | Re
 fe Dori ÎNC a m?
„Ie: 1 N REIES IE RE RI 9 DAI Li

RY
pa $ y ' i 7

a
at ABREVIERI, - _. ps zu RA ; A , î . 7
i si . pu va Lai aa

Pra 4 ..
„i
. .
ț
,
Pat
MIR
!
i li
TI RR
î

RA
i
ef ! " pu y îi ] A „ST,
pa
4 Itie N ve Xe 7 ..' Ț ice .. Paz .
N ra a ! Ii DI

LIB
pu 7 , 7 PR +! , :IRI prea .
“a sn.
fe i des i pa O : a “ DO. ' 4 pă
. . VA "re rr
! pa Lear pp!

TY
1

ACMIT ) * = Anuarul Comisiunei Monumente-

lor Istorice-Trânsilvania.

SI
BCMI = Buletinul Comisiunei Monumen-

BMI = Buletinul
telor Istorice,
ER Monumentelor Istorice.
IV
BSH = Bulletin de la Section Historique
(Academie Roumaine)
UN

RESEE = Revue des Etudes Sud-est Euro-

p&ennes.
AL

RRH "= Revue Roumaine d'Histoire.

TR

SCIA = Studii şi Cercetări de Istoria Ar-

„tei.
EN

SMIM = Studii şi Materiale de Istorie

Medie..
/C
SI
IA
U
BC

244
 ee
pp pp apa Pepe- Pre pe
paru .
prea
AA i i A tati x . Li i

a e pu at
Apt
Dai,ti i: „ti , ap Dat

Y
a _ ADAOSU RIŞI IN DREPTĂRI. iii

R
store fpoa tr, “rien pp
i „Pa PO DI (alo iai
ISA: , aaa tea
N II

RA
mie eo IERI Pe ar da
- - , | . e îi.. ,
i. af i h i pa Ci i
|
e PE , a e
a be i i Mt ua PA tab Di A

LIB
N A N , A , pier y e , e „n ; ger li
pay Aa Lai 2 i [NR iu] id > a ! în i
pa Ti?

1.2, € -

În „paraclisul, din Hărman. (Honigberg), tema pictată, pe peretele

ITY
Sud înfățișează. ri„Încoronarea. „Feioarei
a pai Lie .
Maria, „de, “către
E
| Stnta
pda Pg a.
Ti had: eva LU

reime.. 7 - , ai .
a rliz pr ist size uzi ii a:

RS
e Popper ta i Eta e
"Studiul picturii murale din Biserica Scaune (Bucureşti) aa „fooșt
făcut de Corina Buniș şi publicat în Analecta. .
VE
pi Dot Tian er OT Cai OIDOUBD i
a,î Sorin Ulea, aa. descoperit, la picioarele, lui, isus LIristos, în,ta-
NI

Bloul votiv “din "Bălinești (Moldova), semnătura. “ui Gavriil Ierorno-

nahul. Va fi acesta autorul întregului decor pictat sau numai unul”
LU

din. pictori, e, lucru ; «mai greu, de, hotărit,. (5. Ulea, Autorul; ireșcelor
de. 1a „Bălinesti), Cultura moldovenească, în, timpul. ui, Ștetan cel.
Mare, București. (1964)... eu a cu i
RA

OA d
LR 7 pt Pi E
vie, ii i i It 2)
isi

În biserica mănăstizii “Dobrovăț, “tema pictată în pronaos pe

NT

peretele : de, miazăzi, ;„e „legată, socotim, . de „ceremonia, „Jitiei de la

vecernie. Şi „de, aceea, „a. trnosirii; de. biserici. i Atioc ri ui:
CE

i aci Tai Ma ei sea e

"Biserica, miănăștirii “Sihastria (din; fadeţăl căi) a “fost de

corată cu picturi Ipurăle la începutul secolului al XVIII-lea. De
I/

corul, întunecat de. fumul lumînărilor şi” “de urezeală, se “poate: citi
pt toi i "OD
şi: prezintă” note “interesante: = DiDuitil
S

iertati at Sir E Ata d targa IEEE I ENE

IA

în biserică Sfiitul -Nicolae diri) Hiiiedoara; dotiă icoătie” împă”

răteşti, aduse din: mănăstirea Ploscă, sînt încadrâte'în- timpla :pictată
U

în':'1654 . de'i Constantin: Zograful.: Una 'din::'acestea: înfățișează pe

BC

245.
 ARTA FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

Maica Domnului Hodigitria; cealaltă, pe Sfintul Nicolae episcop.

RY
Profesorul Vătăşanu . şi - Corina. Nicolescu, le, „datează pe amîndouă
din secolul al XVII-lea. Sorin Ulea (Gaviiil” ieromonahul, autorul
frescelor de la Bălinești) şi Marius Porumb (Zugravii bisericii Sfîn-

RA
tul -Nicolae din Hunedoara (Acta musei Napocensis, X, 1973) le so-
cotesc pictate de Gavriil Ieromonahul, pictorul semnat (la Bălinești)

LIB
la partea inferioară a tabloului ctitoresc și datate din secolul al
XV-lea. 4

pă

TY
“în colâeţia preotului, Uisăceicii (Curiei, Fălciu), o coda îm-,
părăt&ască, pictată pe lemn, înfăţişează pe Sfinţii: Trei Ierarhi. Da-.
tată din 1860, trebuie pusă în relaţie cu icoana hramului de la bise-

SI
rica Trei Ierarhi din Iaşi, operă, a mozaiștilor ruşi din Moscova,
chemaţi! de Vasile Lupu Voievod. E. . iii ER
i
iiici
. - PF at
ii

Li „sa
tai

În aceeaşi, colectie, un . triptic-pornelnie înfăţişează, cînd „este

IV
închis. (pe faţă), Adormirea, Maicii: Domnului Este “ !daţat ini 1680;
i mi .ȚEea
a fost. al sulgerului Lupan: a jo:
UN

a a TE
oțet pt Mae pe lia
midi ut „is aaa maica

'“Biserica' „Creţulescu“ din “București datată “din 1722) Restăurată!

AL

în''1859 şi la! începutul secolului nostru, păstrează! “picturi “murale.

restaurate ori numai „luminate“. Decorul cupolei; “executat la aceas--
TR

tă din urmă dată, este întemeiat

.
pe. iconografia, originală,“
- „e Ma
160 A5
NEI. .. Pi, jiu A 4 DN Da pia
“ Pa i astă Sia a,

"În absida de! răsărit, s-a “ilustrat viață” Micii “Doranultui “poves:!
EN

tită în apocrife. „Cortul” “Mărturiei“ şi: “temele"“din Viaţa : : Fecioarei

Maria reproduc programul din Biserica Doamnei din „București; şi
/C

se "leagă de tradiția iconografică «a secălelor XVII" și XVII €, .

În. navă, | e reprodus programul din, mănăstirea Văcăreşti por-
SI

cetele: ctitorilor (repictaie în ulei. curățate. şi, ÎN. parte; refăcute);.

Acatistul Maicii Domnului și imnele litur gice sînt ilustrate potri-
IA

vit, tradiţiei, ;Țăriiy, Românești; (sec, XVI-XVIII): În:..exonartex,

ilustrațiile. sînt, inspirate. din Facerea și..din psalmii . 148, „Şi: : 190:
U

Legată,de: !cel: de al șaptelea. sinod, „apare: minunea. Sfintei 'Euţhi-:

BC

246:
 ADAOSURI ȘI ÎNDREPTĂRI

mia. Pe peretele de răsărit s-a pictat Apocalipsul Sfintului Ioan

Y
Teologul. Vedem, de fapt,: numai, teme-inspirate din Epistolele 1,

R
12; 6, 12—14;, 4, 1—5;8, 29:'11, 2,3,'15 şi 19; 12, 1—3; 14.
Apocalipsul în biserica Creţulescu trebuie studiat în comparaţie

RA
cu ilustrațiile "din mănăstirea Suceviţa (1593—1620),. mănăstirea
Hurezi. (1693); cu sculpturile din Decani (Jugoslavia) și picturile de

LIB
la Athos. |

PE) ip i ş iei
cedate ma . “. i ge aa e. DR Pi pa a
Ta RĂTDOA et a

ITY
ee tie pug ue : X PIC ... pu ae (i
A
Pie st A ZET Mt
cpr DN N a pe ecpa pa Ă ÎN E Le: ae
VI a az? Os Vi o _ d SI PE EDER 7 A CPR i i Si

RS
> : s 1] .. ..
di Vă pei Put aa Ş PIE LE IEEE ED i Bi
.. : ” . r
4 i i aa :
NNE eI Dia Pia DRE - Vi.- VE săi
<q E , 4 . .
3 i J 31) ti i 1 vi 3 AA > Ă PRI
VE
E -. | ca tc . , | . , , . ÎN
Pa .” Taiere “r + [SR 2 iei e... ge reia . Pa:
ae at SSE
pe aaa IC Ci aa „e IDR! cd sa sa - Pf “irita mp
ta a ba Ga a DD
1 : ” ! a? Scrii
NI

+ pd i Pia ;

î. «c e po. î a TA MR "
j „Soo C + ; Va y + id 12, „i aa IN A
LU

s. . re „t A ţ î „At
i , “s vj Si 3. ; Ma) ta 3 As i Baa si d RI ;
A , „7 .
i , Ă mad DD) iN „ai ÎN E a ca i ji
Y
pr .
e iti cp ”.
ta | ci
RA

= ' = od
; “ Na RR P Vo pa Sa ci Hi - $

"e 4 1 u Core 7 pa t 4 i 4 LR) + ,

INI PS , NE
|
NT

€ ' y ; ” 7 ! 1 [N ) 3 LEI
e
pa e nt VpISA a : i
€ “s ta e e * ., E j A "e ” A
, > Pai - LII EI 4 ”
CE

e ! Se te or 4 ! Vi VITA co “
,
ace ÎS S . e a
- “4 i : a | “ t ” IN 4 a tă .! 4
pai . as ri 1 + Rs
? ' , pa * v$ j e p 4 vo pa 7 :
bi * pe€
I/

. _ . Da. -, >
! pct i 4 4 CPA pei
...€ y !
S

„e r 3 A

a rT + „e e A se rr !
IA

tr 7 NE: 7 ui CĂ ! i E) ' i

ca .
tra .
SS N
m 7
cet 7 N
2 €
e 4 []
. i) 1 c
, rs A € <€
, NE
4 Ro
U

ei [i
-. DI
i e * av A i m ! 4 t, | Lă ' LN AT, IE ya i
BC
 e

RY
“POSTFAŢA. EDITURII,_ Sica

RA
LIB
Publicăm unul din manuscrisele lăsate de savantul 1. D. Ște-

TY
fănescu, la care ținea mult și pe care îl considera o încununare a
muncii sale de-o viaţă. Ni l-a predat pe la mijlocul anului 1979 şi

SI
apoi, dovedind acrivia adevăratului om. de ştiinţă, a dorit să-i mai
aducă îndreptări, să-i adauge ilustraţii ... Așa se face că trimite-
rea lui la tipar a întîrziat ER
pînă a intervenit moartea la 12 iulie
1981. Apare deci ca operă postumă, întocmai volumului „Arta veche
IV
a Banatului“, ieșit de sub teasc în chiar: zilele îngropării autorului
“la mănăstirea Agapia. Sa
UN

I. D. Ștefănescu aparține culturii noastre în general, cercetările

sale îmbrăţișînd valorile create de poporul român în cursul tuturor
veacurilor şi din toate provinciile. E greu de spus care i-au fost
AL

preferințele pentru că s-a îndreptat cu aceeași pasiune, trudă şi

pricepere spre orice a însemnat „produs al geniului autohton și nu
numai al acestuia. Ne-a mângiiat însă mult că, spre apusul vieţii,
TR

a fost atras și de latura sud-vestică a pămîntului strămoșesc.

Simţim trebuinţa deci să-i aducem omagiul care i se cuvine.
EN

Cum am putea-o însă face mai bine decît alţii avizaţi care, la tre-
cerea sa dintre vii, i-au conturat portretul? Paul Petrescu a scris
/C

în „Contemporanul“ (nr..31 din 31 iulie 1981, pp. 6—7) despre „va-

loarea morală a unei vieţi şi valoarea științifică a unei opere“. Să
| ni se îngăduie a reproduce de aici următoarele rînduri de binemeri- |
SI

tată cinstire:
ea. A fost profesor universitar 1 Bucureşti, “Paris, Louvain
IA

(Belgia), Cernăuţi, Chişinău, a călătorit mult în ţară, ca foarte pu-

_țini istorici de artă, văzînd toate monumentele de artă medievală
U

românească de care s-a ocupat, a călătorit: în toate ţările Europei,

BC

„248
 ri iii PREFAȚA EDITURII

inclusiv!în 'Rusia de dinainte de :1918,; în” Asia Mică, s-a documentat

Y
şi a făcut fotografii excepționale” 1a toate. montimentele de: artă 7o-

R
manică și:bizantină, despre care ascris. i

RA
„Aproape cu .0' generaţie.'mai: mare , decit pleiadă de mari îsto=
rici şi: arheologi contemporani nouă, — C. C..Giurescu, P::'P: Panai-
tescu,. Ion. Nestor: —, cărora,în probleme de artă,''le-a: fost" avizat

LIB
sfătuitor,;. şi-a .petrecut:
prima tinerețe în:preajma nemijlocită a' €la-
sicilor: literaturii, . române, “Caragiale, :: Delavrancea, Vlahuţă, fiica
acestuia. fiindu-i soție" 'și. însoţindu-l în: toate peregrinările - sale

ITY
europene şi: românești pînă la moartea &i; în '1975. În casa lui Vla=
huță a: trăit în ambianța picturii. lui: Grigorescu, pe 'cară l-a: 'cunos-
cut; tot dcolo L-a: întâlnit peitinărul Goga venit din Ardeal; l-a: cu-

RS
„moscut şi La urmat: în călătoriile. sale pe Geor ge
VE Enescu, prezeh-

avut “ptojedori pe: Titu Mazidrescau “Coco” Diimitrescu, Pomgiliu

Eliade; a trăit îîn “mediul universitar. de la “Bucureşti dirnde 'strălu-
ceau “Nicolae: Iorga," Vasile Pârvan, Simion" Mehedinți; a fost coleg,
NI

ca profesor! universitar, cu oii. “Andrieţescul, George” "Oprescu; Di

LU

mitrie Gusti. DE ae a >

urii 6
| "Uconicia iîn, istoria tei ai făcut-o, la. Paris, uzide a stat aproape
piară sal douăzeci şi opt, de ani, învăţind, artă şi liturgică bizan-
RA

tină şi . occidentală. cu, mariiă » învăţaţi, al. epocii: . Charles. „Diehl,

A. Lhote, „E..Mâle,,
G. „Millet; CO Şi „Cu. rușii Igor, Grabar, N. Konda-,
NT

ko, M. „Rostovtzev. A învățat însă Și tehnicile legate, de. arta mezi

dievală răsăriteană. şi. apuseană, „pînă. la. sfârşitul. vieţii, ; sale, piofe-.
sând, ;convingerea, că: nu „poţi. i, istoric. şi critic de. artă Jără. să; CU,
CE

noști, întim, materialele și tehnicile în care sînt. realizate; operele

de.artă.: Era: mândru. de cunoștințele. sale: în domeniul „frescei,.al gra-
vurii în. lemn, „și: impunea. studenților săi familiarizarea cu mate-, .
I/

rialele: și “uneltele necesare practicării diferitelor arte. La. sfîrşitul.

S

studiilor. sale:în „Franţa a: obținut: doctoratul de. stat, titlu: pe .care

IA

în România,:;după 'cît: se. pare, în domeniul. istoriei - și teoriei artei

nu l-a'mai avut: nimeni. A: fost şi temeiul,. alături de bogata'sa ac-
tivitate de. cercetare,: pe care a: putut fi. numit, .cu dispensă papală,
U

profesor: de.istoria. artei la universităţile 'câtolice din 'Apus.:

BC

249
ARTA; FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

s- assi-a dedicat: viața; deseori: în: condiţii, grele; cunoașterii::şi: stu

RY
dierii: artei româneşti : medievale. Timp.de șase ideceniiva străbătut
toate pămînturile româneşti, a.cercetat, monument, cu: :monument,

RA
arta; medievală, în «primul, rînd. pictura, : asociină, vân: investigaţiile
sale, documentaţia istorică, de arhivă şi, bibliotecă, cu munca; asiduă
de. teren,cîn-scare, analiza «tehnică. a -picturii - se. împletea. cu. studiul

LIB
adâncit: al iconografiei pe : care» o,stăpinea. ca. puţini alți... Lucrările
sale; publicate cele: mai, multe în limba. franceză la vestita. „;Librairie
Orientaliste: Paul: Geuthmert. (Paris), ca și la.:Institut,; de Philolo-

TY
gie' et. d'Histoire Orientalest (Bruxelles) constituie; .şi azi, surse. de
referinţă .de, prima mână: -Irevolution,+ de . la: peinture religieuse' en

SI
Bucovine et-.en .Moldavie : (Paris, - „1928),. La 'peinture religieuse. en
Valachie et en: Transylvanie: depuis -.les;.origines jusqu-au XIX-e
ER
siecle. (Paris, 1932), 'Lillustration,- des. liturgies dans:lart de. Byzance
et de POrient (Bruxelles, .1936),.. L/art: byzantin. et -Part. lombard. en
Transylvanie (Paris, 1938). A, fost, alături de'N. Iorga; N, Bănescu,;
IV
și. V.. Grecu, unul din „promotorii « de frunte. ai ;studiilor, de. bizanti=
UN

mologie. din. țara. noastră... În. ce. priveşte „originile artei, românești, a
emis, acum mai bine de jumătate de secol, ideea rodnică. a: căutării
lor în Transilvania, confirmată, din. plin de cercetările “arheologice
AL

pragul morții. sale, Ta descifrarea! trecutului atei; nddstre. 'iiblicândă

Arta veche a Maramureşului în 1968 şi “Iconografia. artei bizantine
TR

și "picturii “feudale! româneşti î n" 1973, 'ambele: “apărute, în admira-

bile condiții grafice Ta” Editura ' : Meridiane” alături "de" “numeroase
EN

studii: și :'articole' apărinte“ în: publicaţiile: de. specialitate “ale 'Acade-

niiei "RSIR., precum şi: în vactăle: congreselor' înternaționile "finute
în““ultimii, doităzeci de: ani. i sate oii dia
/C

„Ani: îndehingaţi a: fost: “profesor. la fosta : Academie -de': “Art

- Frumoase din' Bucureşti, unde; 'spre'sfirşitul vieţii, a «fost rechemat
ca: profesor. consultant la, Institutul” de Arte" Plastice: : Girigo-
SI

rescut.. Zeci. de.:serii! de:; studenţi: în î;;belle arte“ ca și. urmaşii lor
IA

mai: tineri în: „arte. plastice“ sîşi :reamintesc,: ca şi colegii, 'lor.de la

facultatea „de. istorie:a Universităţii. din București; cursurile -sale
U

bogate în. informaţii, „deseori, puțin «sau. deloc cunoscute,:nutrite. din

vasta sa:erudiţie, niciodată. ostentativă, deseori: împletită..cu obser-
BC

230
 ai OI II BREFAŢA. EDITURII

-baţii: în. care 'umorul' era vecin cu ironia. Multă: vreme'a'fost. şi:pre-

Y
şedintele comisiei de pictură bisericească de pe lingă'Patriarhia

R
„Română, a: cărei şcoală :de- pictură -şi: numeroșii săi studenţi.au fost

RA
ani de 'zile îndrumați, beneficiind : de. cunoștințele. sale iconografice
şi tehnice. : A" fost. membru.al secției: de :critică:a: Uniuni. Artiştilor
„Plastici. Revenit în ţară,în .1948;-.a continuat 'să 'lucreze;săsstu-

LIB
dieze,..să. țină conferințe, .să. scrie. :Era 'un- vorbitor: remarcabil; con-
ferințele, sale .atrăgînd totdeauna un: public.-injormat,: dornic::să“ as-
culte expunerile sale prezentate într-o formă vie, atrăgătoare.
Avea

ITY
o memorie excepțională, o minte clară, reușind să 'conducă audito-
riul său pe drumurile deseori divergente ale istoriei artei, către
subiectul dat, lămurind fără pedanterie şi deschizînd, mai ales,

RS
porțile către noi întrebări și orizonturi ale cunoașterii trecutului.
Simţea nevoia mereu, de cîte ori avea ocazia, să se afle în compania
studenţilor cărora era dornic să le transmită cunoștințele sale cu
VE
totul neobișnuite ca întindere de preocupări și ca aplicare la detaliu.
Ultimii zece aniai vieţii i-au fost mângiiaţide posibilitatea ce îi s-a
NI

oferit de a vorbi cursanților de la Academia „Ștefan Gheorghiu“ ca

şi celor de la cursurile Universităţii cultural-știinţifice din Bucu-
LU

rești şi Iaşi.
„A fost unul din' marii ambasadori ai culturii româneşti peste
RA

hotare, ținând conferințe în mai toate centrele culturale ale Euro-

pei, organizînd expoziţii de artă veche dar și de artă românească
modernă, prezentind cu competenţă marii noştri artişti. În acelaşi
NT

timp a făcut cunoscută publicului românesc, arta marilor epoci,

conducînd grupuri de sute de oameni în neuitate călătorii însoţite
CE

de prezentări la faţa locului, în Italia, Franţa, Grecia, Turcia.

„A rămas, pînă la sfârşitul vieții, bărbatul robust, încrezător,
optimist, sigur de sine, calm și activ în același timp. Călătorea
I/

mereu, cercetînd monumentele din Banat, din Oltenia, din Crișana,

S

din Maramureș sau din Moldova, completîndu-și. informaţiile pentru

IA

noile lucrări pe care le avea pe masa de lucru din București, în

casa prietenei de o viață, Cella Delavrancea-Lahovary, sau de la
Agapia,în vechea casă de birne acoperită cu draniţă, cu cerdac
U

deschis spre înălțimile îndrăgite unde, de cîtva timp, se odihnea

BC

251
 1
4

ARTA. FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

.tovarășa sa: de. viaţă: și. unde de; Joarte! multă „vreme Îl „aștepta!uni-

RY
CUL său. fiu, RR si E DUAL) Ta
vii Acesta a fost LD. “Ștefănescu.: Dai. poată. nu.-e Vie zisa: fosta,

RA
“căci eL.va' trăi: mereu, prin: chipul: luminos lăsat! în ':amintirea 'tu-
'turor celor: care l-ai :cunoscut, prin vasta:sa operă. Editura: Mitro-
-poliei “Banatului își face:o. datorie : de 'conștiinţă. îmiplinindu-i" “una

LIB
din. ultimele: sale : dorinţe, : tipărirea. volumului: de faţă, *martor-.al
uneinvieţi, închânatăi. preamăririi iigeniului poporului român, e înaltei
sale. spirituălităji: Rae ps

TY
Ia Ta îs N sa i
pa dap d
s

Ă 1

SI
ER
IV
UN
AL
TR
EN

, a gi a at NR e e einer: e
Pais at î3) AS Za AMO Sa
/C

1 Îi . N

„A va zi i; ee Ta j ae pepe tre or ee pe .
ea Aaa îi
pre: $ Vass p-f. <$ , ta
. di. 1 „N e
SI

n Va
4 | set sq" „i ..
4 di A
CI

Arme e clip . veeerre E ear EA T. Ne nete

- 4 ar s ..[.. ,
să a a AT: i . d
CR,
IA

„= . A ae r y, i . Bepp
i ?
pecete
V
PR
“A
ga «l co a Si) Ri

A. . PYi . sa mie 7 fie ve

: STA Ta MĂ S
U

Saua MI tit ve sa .
i A, Bă hi ) IES 22 d îi N pet

eta “a |
BC

da de E 4 Li) i ded

a
 Y
, . . [.. . .
„i i i ta a !- NO TE Ca

R
. . peji ÎI
PCIE
S .
: DR
ge

RA
LIB
1 Bisericile de lemn in Transilvania au: fost. studiate ae Coriolan. Petranu

ITY
în patru publicaţii, Bisericile de lemn. din: judeţul Arad, “Monumentele
„istorice alle judeţului - Bihor, Die . Kunst "Denzmaler der siebenbiirgen
“Rumănen (1927) Şi. Rumănische. Kunst în, siebenbiirgen (1943). Cuprind

RS
fotografii, în. genere, de ansamblu și. observări asupra concepției. şi. lu-
„cerului meșterilor, constructori, Picturile murale nu. sint, relevate.
"Victor! Brătulescu în. lucrarea. Biserici din . Maramureş, BCMI, 1941,
VE
a deschis calea studiilor artei ;mnaramureşene. S-a ocupat şi. de. decoru-
„rile pictate, dînd: mumergase,, otozrii, rără priviri asupra iconografiei
„şi tehnicii. . ., 5 ; Pee
4
A
NI

Ja. Mutată de. cîţiva ani: în . Muzeul Satului la, Bucureşti. |

„..1b. Radu „Popa, Țara Maramureşului. în, „Veacul. al. XIV-lea, București, 1970,
pp. 223—238 cu întreaga bibliografie a “cercetărilor "arheologice,
LU

„e. „Existenţa, „unui. mare număr, de, cetăți de pămînt şi lemn sau de „piatră
' este. atestată arheolog ie “şi. docurientâr, anterior “ invaziei “tătarilor,
Șt, Pascu, „Voievodatul Transilvaniei, Vol. I, Cui, 1972 „tea. DI), pp. 148—
RA

"152,
iai Virgil "Vătăşianu, Vlechile biserici de! piatră românești «din judeţul Hune-
“(i nedoara, extras din ACMIT, “Cluj, 1930. is da d
NT

3 Planul şi proporţionarea' bisericilor de bl 'Streiului” evocă! biserica din

“:Decani : (Serbia)..: Aceasta reproduce: la rîndul ei, planul şi. proporțiile
SN “bisericii” lombarde. din Agliate'::(Italia);!
cf. Henri: Matrod, Les. fr&res
CE

-min€urs et la construction du couvent orthâdoxe : dei Deichani;: Etudes

i. franciscaines, XXXVI, 1924. Dea ie poata a
4. V, «Vătăşianu, Istoria artei feudale în “Țările Române, "Bucureşti, 1958,
“ ;; capitolelțe. consacrate; arhitecturii | Şi; picturii: monumentelor românești
I/

„din Transilvania, pp. 74—98 şi Pp. 396—411,; Dă po

S

125 Cî.cu privire la nobilii români, din. Transilvania Şi diplomele: lor, Const.
GG, Giurescu, Istoria Românilor, vol. 1. (ediţia III, 1938) pp. 292. şi urm.
IA

Șt. „Pascu, o.c. pp. 203-—217; Radu Popa,.0.c.,.pp. 143—214, E

„6. Monument, distrud în, urma unor Iuerări din anii din urmă. e
7, Virgil Vătăşianu, Istoria artei europene: 19. 517, Si
U

3, Ştefan Pascu, o.c. p. 172, cu ri

BC

253
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
9. Ibidem, pp. 62—66,

RY
10. L. Halphen, Les Barbares, PP, 321—392; TF. Eckharât, Histoire de la
Hongrie, pp. 8—1, 18—b24; Şt. Pascu; o.c., p. 66 şi urm.
11. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. III, p. 1401 şi urm. Șt. Pascu, o.c,, capi-

RA
tolul privind aşezarea secuilor şi colonizarea saşilor, pp. 105-115.
12. Cf. Grousset, L'empire des steppes, Paris, 1939.
13. Karâcson Bela, Fiilei ev. ref. egy hâz Kozseg Tărtenete, pp. 19-—97,

LIB
14. CE. Nuzska Jozsef, Archaeologiai Ertesit, vol. XVIII (11898), pPP. 388 şi
urm. şi planşele reproduse după acuarele (p. 391).
— J. Hubert, Dart „Prâroman, pp. 18—19 şi 122,
a LD, Ștetănescu,- L'art: byzantin: et: Parti Jombaârd 'en: Trânsylvanie,

TY
iti “Paris, 1938, p. 56, pl: XXIII. ! aliati
15. Virgil 'Vătăşianu, Istoria artei: feudale” în! “Țările! Românie, IL, PB. 412-429,

SI
“16. "Virgil Vătăşianu, Istoria: artei 'Guropene, T.p. 576! cii urm, iii
“a7: Silviu Dragomir, Vechile biserici din Zarand, p.:16 şi: urm:! „si
tsi Vasile: Drăguţ, Pictura Taurală
18, Deseripţii. precise şi” “note inteiesante- în: Silviu Dragomir, Vechile bise- ER
din: Transilvania, ppi 6, „20298,

ȘI “rici'din Zărand, „PP. qi Şi urm.; “pp. 1112. Stă

“19, “Vasilțe Drăguţ, Pictura“ murală din Tiansilvania, -pp: 64, 34— —36; '38, 72
IV
20. Vasile Drăguţ, Picturile murale din Transilvania, pp. 54—38, 65, „72.
4
„21; Vasile Drăguţ, Pictura ăurălă din Traisilvaniă, PP. 9 și 43; i
UN

Emanoil. “ L Die aad

“i PD A „ii: 7 ni i e

!
: ol pe mire e i:
Biserici, de: piatră românești” din “judeţul! “Hu-
"33. Viral, Vatășianu. Vechile „iba
AL

iii
i “nedoară, „p. 65 şi urm. i
"20 Arasile Drăguţ, Pictura “irilă” din “Trănsi 1văniă, DB: 45-46,
„Duhul Domnului: e, asupra: mea, fiindcă m-a, consacrat, Prin, ungere ca
TR

DA:

ji pr bită-şi să, vestesc; dezrobirea celor. din. închisori“ . au -. Ya E pi i

EN

B6,e eunini de; laude: vom oferi: noi Maicii 'lui: Dumnezeu; „aceea; care s-a
123.
;! arătat: scaun al. împăratului cerurilor; „ ceiflori. spirituale Avom oferi
=uw
za zi moi: : Mamei . lui. Dumnezeu, -care; s-a arătat scara , cerească.
/C

26. Ioana Cristache-Panait, Cu privirei la unele ihonumente din: “Țară păgă-

po“A „așului 'în Jumina:relaţiilor cu "Țara: Românească, BMI,:1970,ipp. -30—32;
“BRugenia Greceanu, Țara: “Făgăraşului, zonă de' radiație a'arhitecturii de
la sud de Carpaţi, BMI, “1970, 2, pp! 33—30, fig.'1-28.: E SI IE
SI

"27. Candia. ic: “Mușlea, Biserică “sti "Nicolae, din Șeheii: rage, vol: i şi “TI,
. a LG i Sri d ED ur
IA

„Piz “Braşov, 1943.

— Drăguţ, Pictură, imiitală "din: "Transilvania; ep: “60, 61, “67,

Vasile |
28. „Domnul priveşte “din ceruri! către fiii 'oaritenilor - ca “sa vadă. de” găseşte
U

vreunul cu inimă curată! şi” care să cunoască: pe: Piul lui Duiiinezeur“
Tia ie a iQ No am
BC

(psalmul 52, 3).

254
 azi NOTB

29. Coriolan Petranu, "Biserica :din; Roşcani,. Pp. 643—645, în . Omagiul, închi-

Y
nat mitropolitului Nicolae Bălan. ia NT

R
30.:Ştefan- Mateş, Istoria bisericii româneşti,. VOL: II; p. Pi ÎI a ie
io —. Vasile Drăguţ, Pictura: murală din-Transilvania, p. 25...

RA
31. Emilian: Cioranu,. Biserica cu, hramul : cuvioasa : Paraschiva din. Rășinari.
În „Omasgiul“ închinat. mitropolitului - „Nicolae. „Bălan, Sibiu, 1940,
„i DD. 824329, SED 27, pt

LIB
32: “Lucrare.: din - secolul al. XV-lea, intregită și în parte,„repictată i în seco-
„21....lele următoare, A i ep
33, - Secolele AV şi XVI. Te ut
„34. Academicianul . Virgil Vătăşianu relevă înriuriri şi 1ucrări datorite. unor

ITY
artiști din Boemia şi. Tirol. . «.q, Tel
135. Vasile, Drăguţ, Pictura murală: din: Transilvania, pp. 64—64. a
.36.' Teodora . Voinescu, Zugravul Pârvu'Mutu şi şcoala, sa, în „Studii. şi cer-

RS
cetări de. istoria: artei“,: Academia R.P.R:, nr.;3—4: din;-1955,-p.:133 şi sd.
rr ri ;— Ștefan : Meteș, Zugravii bisericilor, române, Cluj,-1929.::1 si ii
pt Vi Drăghiceanu, P: Dumitrescu, “Schitul Brădet; în-'Bul. Com. Mon.
VE
îi a Ste 1904 i i i tai
— C, Bobulescu, Vieţi de zugravi, 17517-—1165. EAI
.37..O,.culegere aleasă şi 'bine 'ordonată de icoane: maramureșene - și:ardaljene
NI

a fost expusă în Muzeul de artă R.S.R. din Bucureşti, în anul.1968. Se

datorește cercetărilor Corinei: Nicolescu . şi :oglindeşte „interesanta "evo-
„1 “luţie. a: artei, de “care: ne-am .ocupat, Unele dintre cele mai .caracteris-
LU

'.» „tice:icoane, ilustrînd diversitatea atelierelor transilvă au nene,:

fost publi-
„cate de Corina: Nicolescu în. lucrarea, Icoane! vechi româneşti, Bucureşti,
i. "197il; Icoanele din Banat și partea-de. sud-vest a 'Transilvaniei, aflate
RA

SITa în colecţia Arhiepiscopiei Timişoarei Si Caransebeşului, au .fost publi-

cate recent de Ion B. Mureșianu,, Colecţia, de..ariă, religioasă, Veche,
„uz „ Timişoara, 1973.. - a i aa
NT

38. H. “Focillon, Peinţure roman des sglises ae France, p. 14.

39. 1 D; Ştefănescu, Monuments . „dart, chrătien. „trouves en Roumanie, By-
__? ; zantion, 1931, VI, fasc. VI. pp. 600—601,; p.. 44. a a mt
CE

40. x, Kondakov; Iconographia. Bogomaterii, t.. II. fie. 26, „pere

4.1. D. Ștefănescu, Arta veche a Maramureşului, PP. 81—89.... ...,, |
42. Cornel Irimie, M. Focşa, Icoane pe sticlă, Bucureşti, 1969, (ed. 10,-1ulizna
„ea „Dancu, Icoane pe sticlă, “Bucureşti, 1975. |
I/

43, Vitraiul este: „pictură, „de, știclă: imagini compuse “din. mucăţi, ae sticlă
| le colorată în; masă şi tăiate potrivit. desenelor, de pa. cartoane anume în-
S

toemite. Vitraiul aşezat în ferestre este translucid, "permeabil pentru

IA

lumină. Aceasta îl, străbate, învie formele şi. tonalităţile,

44, Tzapenko, M. P., Arhitektura Bolgarii, Moskya, | 1953,;pp. 53—54. _..
U

mn — A Grabar, La peinture religicuxe: en Bulgarie,. Paris; „1928, decorul

pictat din Gospodev-Dol. . „se ee ie titi
BC

255.
ARTA FEUDALĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

-45;:A. Grabar, Les fresques.d'Ivanovo: et: art des Paleologues; „Byzantion,

RY
XXV—XXVI (1955—1957). - Ea DI
46. Emile Bertaux,; L'art dan I'ltalia: inăridionate: (Paris, 1904),-pBp: .60-280:+
— în Franţa, .picturi romanice din secolii XI—XIV. împodobesc pereţii

RA
: grotelor zise „de.' Jones“ (ale! proorocului Iona). din Auverguie (Saint
„ Pierre Colamine — le Cappedoce PAuverque). . O fi
a N. A. Constantinescu, BCMI, XVIII, 11924, fasc. a, p. 188; Pavel. Chihaia,

LIB
-. *.- Cu privire.la învățături 'şi la cîteva monumente din vremea. lui: Neagoe
Basarab, în volumul „Neagoe Basarabi „Bucureşti, 1972, „pp. '175—192.
48. În 1456, Vladislav Vodă, fiul duiţ Ban Vodă, recunoaște. “Brintr-un. hrisov
i banului Mogoș stăpînirea':satelor. Corbii de Jos şi Corbii” de Piatră

TY
(G. lonescu — Istoria Bucureştilor, pp. 413A14. îi: si
—N. Stoicescu, Bibliografia : localităţilor ' și :monumentelor: teudale din
aia “Roihânia. Ii Țara: Românească, Craiova, 1970, vol. ., p. :194,:0 “consideră

SI
u» î- ctitoria: 'monahiei' Magdalena, fosta 'soţie a lui Hamza banul.
49. N. Iorga, Histoire. de' Parti:roumain, p.::39; cercetările arheologice - între-

monumente
ER
" prinse în: ultimă:'vreme-.de .Dinu : Rosetti. au: dat
şi materiale arheologice. din secolul
la''iveală vestigii
al XIII-lea. în aceeaşi
de
a Dr . zi 5 _
2
IV
zonă.

50. Alexandru Vasilescu; But: Com. Mon. 1sts „EERvII, ase, 123126. p. 29,
: fig. 11:53 et
UN

5 cz, Curtea: Domnjească. din Arges, | p.: a: DI aie:

'52. N '*Constantinescu,:'La residence - Arges. des voisvodes-. roumains des
“XIII-e 'et XIV. si&cles,; Problemes de. chronologie : ă la. lumien des r&-
“:centes: 'recherches; areheologiques, 'RESBE, 1970, :VIII;'1; pp- 5—a1,
AL

58. „Cea! dintii restaurăre” a decorului pictat se “aatoreşte 1ui "Radul "Zugrav,
ie: “de pe urmă! "căruiătia: rămas : un''carnei de. Schițe și a: cărui! activitate
TR

“+ “s-a desfăşurat între 1740 şi: 1769,

în 1827, zugravul Pantelimon a repictat ansamblul sduloare: peste cu-
| loare“, lucrînd: şi: „din: nou“. unele. portrete (trei :sau patru! figuri. din Ccu-
EN

-::- polă)-şi compoziţii din | năvă. “A! treia restaurare â constat din. pretu-
şări“ şi a fost întreprinsă: sub'domnia lui :Bibescu.- Vodă; a patra: (1911— |
1914—1920) se) datorește: pictorului” Iovan Mihail şi: ajutoarelor 1ui, “CE
/C

Curtea domnească de: Argeş, BCMI, X—XVI (1917—1923). N i “i ă

SAN. Iorga, Inscripţii âin bisericile” României, |, PP. 156-—162. SI

— AL. Odobescu, Citeva ore la: Snagov, Opere complete. III, p. 97:
Rt
SI

“" Snagovul,: „Mănăstirje vintilcască“; “deci a: unui” "Vlad; poate: a “lui

» "ladislav (Vlaicu), fiul lui „Alexandru Basarab, sau „al, zi „Vlad, fiul
i ra
IA

„lui Mircea, ete. i

N, Șerbănescu, Îstoria mănăstirii Snagov, Bucureăti, 1944. Sai
i Ni Stoicescu; 0.6, Il;-p.589—592. TEN
U

iu” Mănăstirea a: avut două -paraclise "astăzi distruse, Unul clădit la 1453
Buneivestiri; se păstrează. în: Muzeul''de Artă:al RSR.;
BC

şi. închinat

256
 TU CAT A LOL CI NOTE

-ui d + uşilei; împărăteşti, sculptate; cu ârtă,şi! datate din 1453.,rCel:'d-âl doilea

Y
(Ci „avea hramul 'Adormirea Maicii Domnului. îs ie

R
„35. Cortul: "Mărturiei are !:o: înfățișare “interesantă, Moise, cu tablele -legii şi
cornul de rugăciune la frunte, e figurat:în.- dreapta: altarului: În stînga

RA
acestuia e Aron., Maria: cu.lisus:.pe'piept.apare la? partea: superioară
ss uâutabloului. În primul plan;se. văd, întinşi; la pămînt, -Navad: şi Abiud
o a ÎN veșminte , de. mari. „preoţi; ai, Vechiului, „Testament:. „Abiud;, este.un stră-

LIB
ri ÎI „Moş al lui, Iosit, soțul Mariei; iar, Navad (sau.1Nahat) este, pomenit în
ui: Vechiul Testament. printre. supraveghetori templului: Au:jîndrăznit să
se îmbrace ca mari preoţi Şi să, oficieze. în “sfinta: sfintielor;p:de:-aceea au
fost fulgeraţi. de tocul sacru, Temele! citate se, „leagă, de. istoria Mariei

ITY
LI29
Şi. €întece liturgice. Pa ea ta
so
— Ci. I.D. Ștefănescu, 18 anastere dei Snagov, în Reyisţa, Istoria Ro-
pi mână, „Vol, XIV, fasc. AI], p. 297. ȘI Um. si pei ri e

RS
56. ÂL Odobescu, „Citeva. ore la Snagov; (opere., complete), ol “i, p. 37
“ri i! urm, ; NE po zoti ti iti
“Dinu V: Rosetti 'Săpătiizile aihtologite” de da Snagov, 7 B. “50
VE
„ N. Soicescu, o.c. II, pp. 653—658.
Di i PODEA me
5a N. „Stoicescu, o.c., I, pp. 205—210. o
"39. Si Millet: Moniuments” byzantins de: Mistra: Paris, 1910, *Dp7130-131,
NI

“60. Epistola'către eevrei, 8,23, 5-6; ct, Exod, 26, "8.38, 5

pr ij. Ps Ti Duii

Sa DR GoT ut
6. N, Jorga, Inscripţii din: bișericile românei, Bp: 193-194; 20i_—202;, N. Sto-
LU

, E iceseu, oc. mpp., 1——75,., Di) otil Lou za,

„62: Pe. faţada | paraclisului; mănăstirii ; Xenophon (Athos),!:se vede:.portretul
„mau lui Barbu,,Craiovescu, :lucrare : anterioară -anului. 1545;:V:;.Dj.: Boskovi,
RA

„st Du, nouveau ien.:Mont: Athos, BEM, XXXII; fasc. .100,: fie. 1 G4c(portretul
este reprodus la.p. 67).:,,:: ii i i tii masi: EL Peg iati
63. Pavel Chihaia, Contribuţii la identificarea. portreteloredin. bisericaSfîn-
NT

tul Nicolae, Domnesc, şi din biserica.lui Neagoe, de: la, Curtea de, Argeş,
„În volumul „Din. „Cetățile, de. Scaun „ale, ării, Româneşti: „Bucureşti,
"01974,'pp. 131—150, fig. 41-67. aj
CE

64. Gr. G. “rocilescu, Biserica episcopală, a mănășiii, „Curtea. de , Argeș, »: 52;

_ Bucureşti, 1886, iii Ai „ri . . e
"65, Cr, Grigore Tocilescu, Biserica "episcopală â Măpăstirii” de. Îi Argeş, |p. 5;
I/

— Ec. Cioranu, Biserică cu: hramul Cuvioasa Parâschivaj din. _Rășinari,

1l- în' Omagiu mitropolitului Nicolae! Bălan: al: Ardealului, pe 333, -2 Victor
S

„ni i Brătulesei, IPrescele “din! biserica lui” Neagoe: de la”: “Ares, București,
IA

î1/5:1:1942, pp: '201-202%fig!! 21. 22; şi 23; 'leprâduceri: 36 picturi murâle“ (Ador
" mirea Maicii Domnului, un înger) în zbor şi un sfint cu “coroană),- i
'teresantă şi de caracter iconic. Data lor-rămiînei să fie: discutată?—- Şte
U

îi i fani'Liupşa,. „Clerici. români . i meșteșugari, „Studii, Teologice; nr. '7—8,

sept.—oct., 1950, pp. 395 şi urm. ta te dia Eat Îi
BC

. 257.
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

:66.aI. D. Ștefănescu; Les portrait: de' donateurs::de. Peglise- de: Stănești; -Mo-

RY
numents Piot (Acadâmiei des: Inscriptions et::Belles-Lettres): Paris, 1930
își. iii —.Ștefulescu AL:Documente. slavo-române relative la::Gorj' (1406—1663),
rr alCirgu-Jiu, 1908;:pp: 95—96,.. ii ti a ZE gaara

RA
pei Filitiil, Arhivele. G. Gr: „Cantacuzino; II, p. 1207, a Pl
67: Mn 1542, ieromonahul :Maxira;- împreună! cu 'Dâvid și! fiul “acestuia, Ra-
înta igoslâv» au':,înnoit“ pictura "lui i Erătudi: Zographâs;”'s emăat “la Stănești

LIB
DE Sit “pe! peretelet: 'nartexului. Maxim” pictase,:î în 1540 biserica! icea îmarie din
Le tinmănăstirea Cutluimus! (Athos); cf. Șteian Lupșa, Cletici' români”i meşteşu-
5 “gari, „Studii Teologice, “pp: 395 si urma. ra tea aa
şi „Rădoslav,

TY
i68.-0 inscripţie! dă numele ' mâşterilot” pictori Măxinai- Daviă
care au executat „decorul, în 1051 (1545);, ci, N: „Iorga, Histoire de Lart
-05l ui roumain“ p: 140. ii Si i

SI
— Ștefan Lupșa, Clerici români " meșteşugari, Studii! "Teologice, nr, "7—8
irită, Dă itzi DI aaa bd
se „a „i(1950), pp 395: şi urii; pui
69. Vietoa
11931, fasc.'67, pp. 11, 19, ie
et
ER
Brătulescu, Mapăetrea, “Valea din sudeţul Muscel,
iii Ia
ii i
BOMI, XXIV,

Da
aziai
.
— N. Stoicescu, o.c,, II, p. “694.
IV
A JI, ai OD va O
ape - Ci E

70. La „portretele, „domnilor, în „Ctăluiu,-

în citim, înscripiii cu “consideraţii, mo-
UN

„leat 1954; se citeşte! i “ nuzuele” ieravulii Mia. "Portretul. tu Petru

58 Voaăy fratele lui” Mihâi - Viteazul : este “însoțit, dd. "irinătoarele” cuvinte:
„însăși bunătatea 'lui. Dumnezeu“ (în slava Diseficiească)” Mai” jos, ci-
san tim: Eu Petru: Voievod, în:.ţară i am" vărsat. sîngele” nevinovat dar -ju-
AL

„> detaţi "după idreptate;:"— fiții“milostivir: cuimu!'a: fost Doriinul' Diimnezeu

dorii milostiv: faţă':de. noi; şilacum făță' de:voi“. Cr: Virgil Drăghieeanu, Lă-
Due
TR

muriri asupra Buzeştilor, BCMI, 1911, IV, pp: 119-124, jiu

LN, Stoiegseu, o.c.'I::ppir 902083 nt îti) ci) înot d
„Ni Eu i .
79'iRadu Creţeanu! Mănăstirea Dintr in Lerăn, Buciirești, "1966. a
EN

p:

«73: "Ai." Brătulestu;"' Mănăstirea” Polovragi, BEMI, XXIII, î.. "106, „et. —diec.
- | ae
1940. îi a.
pp
ze ut
/C

72: N, “Iotga, Histoiie aci varii roumiain, op 2091230. a

„75. L D. Ștefănescu, 1p6glise „Doamnei“ (de la al ă Bucarest, „BCMI,

e + XXXVI, 1943, fasc.T115-—1:18, PB "735, E AIR - dă
n nio!
1
76. Mănăstirea, Hurezi cuprinde, biserica. principală: (Catholieonub 1690-1694,
SI

pu jPiSeFICă Boiniţei “schitul. St Apostoli. (4698), :,: schitul: „arhimanaritului

02. loan, nainte; de 1682, „schitul. lui: Ștetan. Brîncoveanu - (4703) „paraclisul
IA

i Da ru. fate i. i msi, pa d bă font

-ci Doamnei,
- 172 N “Stoicescu, 0;€. 7. pp:r867—374;; 51 vinoni simi a ta binetot
U

iunie; p. 73
78. “Reproduceri şi: deserieri, A: Lapedatu, "BOMI, 1998.! aprinie-
ie GE te
BC

şi urm; 'oct.—decembrie,: *

258
 tt TI CUII NOTE

„i La: Hurezi au! pictat.. meşterii: greci ' Constante .şii :Ioan; şi.imeşterii

Y
români Andrei, Stan, Neagoe şi: "Ioachim, „BCM, 1908, .aprilie—iunie,

R
:p. 98.. at Cate, Pi CS
_19. A. „Tzigara-Şamurcaş,' Gh.f: Bals, Biserica dini: Filipeştii de-Pădurei. în pu-

RA
„ | blicațiile: Societăţii : „Arta Românească“, Bucureşti, . 1908; - — . Theodora
„Voinescu, Pîrvu Mutu, SCIA;. 1955,.3—4,. pp. 133—157; a et
șI:tn “pomelnicul : de la proscomidiej; citim numele:: upravilor Pârvu Mutu,

LIB
Neagoe. şi Nicolae. DT pa at
-80.. N. Iorga, Histoire de Part roumain, p..262. iii ti fe la tt
81. În: biserica Domnească din Argeș, stratul pictat (tencuiala” superioară)
"are o grosime - dej: 15 mn) şi e mai subțire pe suprafeţele” curbe; 'cu-

ITY
ii „i “prinde nisip fin şi câlți de cînepă. La Snagov, tencuiala 'superioară. € inai
” “subţire decit la Argeş şi: conţine mult mai puţin. nisip; iar varul alb, de
ua bună calitate ȘI “amestecat: cu “câţi de: cînepă, este” binţe”: trămîntat cu

RS
1 Smistriă. “La” Stănești (biserica cimitirului) tencuiala „Superioară , a fost
oii.
-spoită,- înainte: de pictare, icu var, fin (se macină ca şi creta,” cînd este
“ răzuit); nu - cuprinde nici nisip, nici câlți.. Tencuielile bisericii” mari din
VE
Cozia: (nârtex), şi cele - din Mofleni! sînt: boeate îiîn fire ing de „înepă
iii ema (pr.
ui î-:(fuior) E
EI
„82. Casa! Cantacuziriilor. din Măgureni. (rafon 1694), Palatul din Filipeştii de
NI

„. tirg, Cașa lui 'Obrocea (îngă.. „Ploeşti) sec.. XVII, Palatele, din. Coeni şi
“ Dobreii. (lov). şi „Herăşti (Ilfov), palatele. brîncovânești. din. -Mogoşoara,
LU

"Doiceşti, Potlogi (sec. XVII-XVIII), . Se „i N

“oa Veit sau Vitus. Stoss pomenit. în; analele. Braşovului . la. 16; dec., 4522 şi
„la 25, ianuarie 1525, chemat fiind: de Radu de la. Afumaţi să ;potrivească
RA

_(proporționeze), şi. să zugrăvească ; (effigrare),, biserica dle, la Argeș ; (mă-

2000
"năstirea lui! "Neagoe), era fiu al lui „Veit Stoss, celebrul. sculpţor, în lemn
inca i (Schnitzer) arc” a ilustrat renașterea germână la „Niirnberg ; şi: Craco-
NT

"via (n a, două jumătate a secolului al. XV-lea) formînd. școală. de uce-

. nici, Da care au. răspîndit arta sa, în Germania, Polonia Şi, Ungaria“; ;
joc m. 'Losnitzer, Die Fruhwierte das. Veit Stoss und ihre “Beziehungen
CE

"zi oberdeuischen Kunst dâs fiintzehnten Jahrhundert; Nalle a.d. Saal,

1912. e -!
— AL. “Lapeaatu, BCM, p. 181.
8. Porphirye Uzpenskij,- Istoria Athona,' 1, 7, 'p. 34: a. Millet, EA Pargoire
I/

îibieţ Li Petit, Recueii des; inscriptions * cretienhnes - de: athos; M. Benza,

S

Urme româneşti în răsăritul ortodox, pp. '40, 41, 48, 49, Boabe de Griu,
ee Ve “I1:p.1:648;' N. Iorga, Les" arts: “mineures on Roumanie, p. 12, -
IA

85. Corina Nicolescu, o.c., p. 30, cat. 2, pl. 4 i die -..

„86. Iâcini, Moștenirea! artei bizantine, București, 1971..pp. 100—102: -: |
U

87. Toate aceste lucrări cu întreaga bibliografie, în. lucrarea Icoane vechi
românești:'de.. Corina Nicolescu,. pp. 30—32,: cat... 3—6, pp. 6—7, :8—13..
BC

17 Ă 259
ARTA. FEUDALĂ ÎN PARILE ROMÂNE

88. I.:D.iȘtefănescu, Monuments dart: cleretien: nouives.: erisRouinanie, Byzan-.

RY
ctre tion; VI, 1931, pp. 601—602, pl. 45—46.. II ia
"29. Inscripţii în limba română se citesc ple icoanele împărăteşti: - Mitosir-
pia „dia fiind izvorul iubirei, învredriceşte-ne, :Bogorodiţă,. -priveşte . la -lu-

RA
p.i-- mea -păcătoasă i şi arată puterea:.ta” de-apururi-Prea :curatâi tale'iicoane
ne închinăm, 'binevoieşte a. ierta păcatele . “nouă 'celor prea!! "păcătoşi,
„it Hristoase, 1—'Arhistrategi ai “oștilor: cereşti! ne rugăm! noii: nevrednicii

LIB
ca voi cu rugăciunile voastre să ne acoperiţi. tao ie pr
90. Sylvia Agemian, V. Cindea, Icones; :melknites, “Beyrouth;1969,.. nr, 489
, 192, cat, 50... : si iu Ea
ali
iii OCE tati
“gi: “Ce, p. Henry, Les calises de ja “Moiăzvie âu Noră, pp. 2784. pg -

TY
„92. Biserica episcopală , din. Rădăuţi a fost construită. „sub Bogdan Intemeie- .
Ni 3 “torul. (către. mijlocul, secolului , al XIV-lea); închinaţă; “Sfintului „Nicolae”
si “înălțată. în stil domaniic, Datoreşie. întăţișarea die ; astăzi. lui Ale-

SI
ja
a ă xandru Lăpușneanu, (mijlocul, secolului XVI), „care. i-a, 'adăogit: un pri-
A “avor, _pretăcînd și. ferestrele. Decorul mural, a fost. “restaurat; Şi „se în-.
m
pre

ferme
ER
"cadrează :iîn eppca. lui: Alexândru, Lăpușneanu, Interesantă, „cu, deose-
zarea
0 Gomtntat antic. şi cu Cvabizhelia pe “senunchiul Sting) ple:. domnitorul
IV
Ă „Lăpuşneanu (cu chivotul, în miini), pe rotulusul . sfîntului, inscripţia. „a
za devenit” ilizibilă. (CE, G. “Balș.” Bisericile ioldoveneşti din” secolul al.
UN

E - XVI-lea, p. :303, fig. 363; p. Henry, Les '6glises de “la „Moldavie du Nord,
pe 174; şi Virgil! Vătăşianu,; “storia, artei” “feudale! îîn. “Pările. "Române,
pp. 301—302, 874—815, care datează” pictura în "perioada lui Ştefan; ca :
u€* dovadă'se :referă''la 'sdena' votivă! de: pe peretele! apusean aj” navei, “unde -
AL

i»
îs “apare Ștefan inconjurat dei farăilia 'sa şi nu Lăpușteanu. ii ii |
- 93: "Pictura murală, cate” 'se' vede Astăzi, datează din. “10ă "Acopăză. decoriul
TR

iei „executat în: vremea lui” Alexandru “Lăpușneanu, Din. aceasta “din, urmă,
-€ * distingem, în “absidă” de. răsărit, „urme din! portretul Mariei. figurată pe
lipiti r sttosi “cuț lisus pe geninchi.. "în ultima zonă a “hemieielului 4se văd opt
EN

di “: ortriete de episcopi. „în: saâcos) cu "capul gol. şi.“ținină în miini, rotuli,

mei cu inscripţii :în “slavă. bisericească; DU alte”
AI e portrete. sint
zece: gi „acoperite
“n
de
ț PE [3 si trait bi
ti var,, Pi . T
/C

94. Inscripţii greceşti. e! E . i

pp Pi PA za

%.. W. „Podlacha, Malovidla Scienne et. cerkwiak, Bukowiny,;) pp. 156, și 198.
96, Vrei Vătășianu,, în. 06. p..S10, “consideră, că “Pantocratorul: e 0 petacere.
SI

ara totală din secolul XVIII. cn ceruta rii e pt iau tar i aprut
e

'97. 7, :D. Ştefănescu, „Le. Deirture xeligieuse. en Bucovina + et. en: Moldavie,
IA

Nouvelles recherches, p. 45 ŞI Urme pi pa n eatoniii prin 0

98. 1. D. Ştefănescu,- La; Peinture; religieuse; en! Bucovine.:et..en „Moldavie.
U

ip esa Nouvel! es recherches, p:.40..; mea Pete tat

99..P.: „Henry, Lies. eglises:de la- Moldavie 'du' Noră, pp. 165—168. „asi EI
BC

260 E
 Ari tai at AA UI NOTE

100.. I.D. Ştefănescu, L&volution de Ja: peinture- religieusc: en: Bucovine et en

Y
Moldavie, pp. 130—135; Nouvelles recherches, p. 225- şi. urm: i.
101«;1.: D. Ștetănescu,iNouvelles recherches,;:pp.18—25.1 „in: iii. ii E: ut

R
102. Sfinţii episcopi Ghenadie, Metodie, Nicolă'e,- Grigore, : Ion! Gură: de Aur,

RA
„ir, "Vasile: es: Mare, Silvestru; Chiril, Atanasie; Nichifor. "Poartă polistavrii,
ii -iomoforul:cel-:rare Şi: țin rotuli: cu inscripții! în'slava bisericească! (rugă-
iz ciunitainice).: sii,i pr i Ura

LIB
103. Virgil Vatisianu (o.c,, p.! :819),; atribuie! pietira originală sttrgitulii seco-
in “ului XV, - Uau iat CĂ pa il
104. Distrugerea: itizei ctitorilor:a devenit o' piedică imiportântă. piei
105. P. Henry, Les €glises. de 1la:'Moldavie''du! Nord;i:pp. 161, 921: şi: urm.

ITY
106: 0; iinscripţie: în-:slava: bisericească:; cuprinde '-cuvintiele: următoare: -Sinu)
tău a fost sfinta masă a sfîntului trup, pîinea cea:cerească.. Toti) cei ce
i Vor! :mîncavdin”. ea :;nu' vori-muri. Fecioară care - ai. dat năştere: lui: Dum!

RS
: nezeu acela: care hrănește tot.ce. există aşa'cum: s-a: iăgăduit: i ie
107, "P. Henry: Les.€glises de' la Moldavie: du Nord, -Dp 163-165, si
108. Virgil Vătăşianu, o.c., pp. 819—822:.: e ii i ti ti
VE
109. 1; D. Ștefănescu; Monastere! de Neamţu, Lociise de pascerision, les pein-
"tures murales, București, 1946. e tt îti
110;- Le-am: publicat iîntr-un studiu însoțit: de . numeroase: zotogratii - (luate
NI

„înainte de distrugerea decorului), în lucrarea Le--roman de Varlaam et

: Joasaph. ilustre :en: peinture,. (Byzantion, 31932, t. VII, fasc. 2, pp. :847—
369, fig. 1—49. . pe ii
LU

HUI. La: proscomidie, Jertfa: lui Avram şi 'Pietă: (crucea la--spatele: iui: Iisus, (fiz
Dr Rs „gurat. în. picioare). . E ea re i cre ie nete TI CI

112; Studiul 'amănunţit a decorului” bisericii „din: Bălineşti .a-fost-publicat de

RA

noi, cu: numeroase fotografii, Buletinul Comisiunei Monumentelor Isto-

„mp ice, XXXVII, 1944, fasc. 1419—122,
pp. 7-40, fig..1,:p..25., cur ul
113. În. friza ctitorilor,
sub picioarele: lui Iisus;:Hristos,. se citeşte.:numele ie-
NT

: romonahului :Gavriil („Gavriil' pisar“), autorul. picturii: (al îrazeişi foarte

iu „probabil şi: al, unei, părți. din decorul monumentului| . A i9eeopenirea, lui
Sorin Ulea); ea
CE

114..„După trei, zile, a, sosit şi, apostolul. Toma. Vrină să venereze trupul, Ma-
su Tiei,. apostolii, au, deschis sicriul. acesteia. şi .n- au. „aflat. înăuntru decît
giuleiul“ (Damaschin). [ED
PIRARI
OI
5
E
EI Le ..
II
. gate
a
ar [RR rs T
i
pr
I/

115. v. Grecu, Byzantion, p. "288. Za EIIg

116.-Y.. „Drăguţ, Dragoș, Coman, maestrul:. frescelor .de - la,, Arbore, București,
S

ae „1969, e Pa e tn ana
IA

117, P. Henry, Les, Bgises de

« la Moldavie du noid,.-Pp. 036za atei
118.. Hramul: Duminica. “tuturor : Sfinţilor se vede. pictat. deasupra ușii: de în-
U

.“trare.: în naos...Deasupra ușii;.de. intrare . în pronaos, s-a ilustrat tema

Teisons. ĂLA UD Da cata Ci
BC

261
ARTA FEUDALĂ ÎN 'ȚĂRILE ROMÂNE
119. „Foarte probabilă, folosirea. unei «tehnici „Şi unui “raterial ! aparte, pentru

RY
zugrăvirea Chipului.., ne ere patra e e ca te biolă
129. IL. D. Ştefănescu, Peintures. murales- „de. Moldavie; înr „Lari byzantin i ei
Part. lombard, pp..116—121,.. 7 iei ei D

RA
121, Apar, sfinţi şi: sfinte care: nu.se întilnese în bisericile” - moldovăneşti (Su-
-i„au::: zana, este. numită Sosana),- Au. 'toate'siluete "înalte, priviri :personale, .vii
“şi 'mobile. În pronaos iarăși, de partea inferioară a: pereţilor, imitație

LIB
- (în. culoare)- de: marmuri cu:desen:de covoare. „ii tii imi 0
122, La proscomidie, pomelnicul săpat în piatră (1530), păstrează numele 'cti-
torilor; C£,.G.. Balş; Bisericile moldovenești din» sec. XVI: pp-! :19—21,
123. '1.D. Ștefănescu, Nouvelles recherch!es, 'Dps 28—35. vaii CL CO

TY
124: :P. Henry, Melenges: de PInstitut francais! de. Hautes-Btudes! en Roumanie
„tin 41927), pp. 83-sqqss ci e cetei aie ae e e om
125, ;Narcis.. Creţulescu, Istoria Sfintei: “Mănăstiri - Rîşca, “Fălticeni, 1901- p. 4,

SI
126. în zidul::de miazănoapte, la :nord-est,:o' piatră;:mormîntală, 'cu'inscrip-
ție în slava; bisericească, dă::numele: doamnei Anastasia, mama dorinito:
ER
rului Alexandru Lăpuşneanu, decedată 'în; 1558. ».«: aro
,127.,. Tipic, păstrat - (manuscris) în biblioteca "mănăstirii, Suceviţa “Ioan și So:
fronie, zugravi, pot fi români. | . se i piere ce i
IV
„128. L. H..Grondijs, De Sofia: sedachte: in: het russisch ehristendo; 3Paris,
-, Amsterdam, 1932... pi: zeazt E atei
UN

120. “Exerple păstrate în. muzeul: din. „Moscova Şi “publicate:

+ ide! N. p. Kon-
dakov. Il Sa
130. G: :Popescu-Vilcea, Mănăstirea: Dragomirna; (Stuaii în: 'manuseris). LI
AL

131. „Calota absidei principale poartă 'pe Maria: tronînd, "doi 'îrigeri.: şi: împăr-
„-tășirea: apostolilor” (uda: varsă. iripărtăgania), Inscripţiile : sînt! în "limba
oi i greacă." iii ei a E a TO Tr Tu e e !
TR

132. Costumele ctitorilor - amintesc pe: cele dini friza de 'la: -Hlincea şi: M. Fiu-
-5: "moasa (laşi): Impun: coinparăţia:! cu: costumele. de principi:de lâ'Backovo
(Bulgaria), datate 'din':1643.(C£.B..Fil6v; L'ancien -art: bulgare, pl: LVI)
EN

133. 'Rziha, Studien iiber "Steinmetzzeichenii'G.: “Balş, Bisericii, lui: Ștefan cel
Mare, pp. 215—216. ic
184. A 'D. Ștefănescu, Nouvelle r&che&rehes, 'Bp: '148 şi. urm. Pi “Heriry, Mslanges
/C

iai de VInstitut Frâncăis- de” Nanites-Etuides en: Roărăanie,: pi 8, şi “urm.

135. M. Dienlafoy, Espaque ei Portugal (istoie "Generăle dz Tari), 1913, +
pp. 206—207. i id ” :
SI

136; "Co Enlărt, “Manuel” dA FCnEGLOgIE! Francaise, 2--e put: “7, pp: “151175:
IA

137. Lă Saint-Benoit-sur-Loire, s-a ilustrat Apocalipsul pe faţada monumen-

tului, Picturi murale: 'îmipodobâsc exteriorul “capelei: "Saint-Mictieli (1180-—
-t 11230) În: Lombardia,: se. păstrează: “decoruri pictate: în :iexterior.:laLoppe
U

„ii i qi Belhagio şi Capo' di Monte. Absidaiid'e apus-a' bisericii Sfintul.Gheor-

: ghe din Oberzell este împodobită.cu Judecata din urmă. .titceiut
BC

262
 NOTE

138. Piug J. Cadafalch, Le premier art roman, p. 154. P. Henry, Les eglises

Y
de la Moldavie du nord, „>; 226 și urm.
-139. Svirin, Lart bizantin. chez. les Slave, (3-6 recheil. Ci

R
140. 1..D. Ștetănescu, Nouvelles recherches, p. 152 şi urm. P. Henry, Les Egli-

RA
.„ ses de la Moldavie du Nord, pp. 236—241.
141. V.. Grecu, : Darstellungen: altheidnischer Denker, în memoriile secţiunei
istorice ale Academiei Române, t. XI.
142. Tema ilustrează un text din viaţa Sfîntului Vasile cel Nou, trecut în !

LIB
tradiţia populară; cf. P. Henry, Les Etapes Celestis, în Melanges de;
„"-PInstitut Francais de Nantes-Etudes en Roumanie (1927), p. 83 și urm.
143:; CicEnlarto!'Manuel + d'archeologie:; frâncaise, :2-e::partie, .t:1,::pp.1:170—171.

ITY
144.1. „D. Ștefănescu, L'evolution de la , Peinture, religieuxe” en": Bucovine:: et
Moldavie, „Pe: 207 şi urm: i 22 IRIS: AR sr îi —

—.p, “Henry, Les. eglises- de: la, Moldavie du': Nord. pp: 14190196,

RS
146;; Cf. şi semnele. lapidare; Rziha, Studien: uber,: Steinmelzzeichenia:sraA
i G. Balş, Bisericile. lui: Ştefan; cel Mare; pp. 215-—216:.: ni pi —
147: în. „pictura. murală medievală,. se "foloseau des imitaţiile ;de-:blocuri: de
VE
“piatră. cioplită. -Formau. decorul: ,„Canele“:: Le. aflăm; la Ourscamps;: Gon-
+ fans. (1320), Figeac, Nesdin (1322), Chillon. (sec: XIV), Chartres şi. :Fa-
magouste (Cipru) (C. Enlart, Manuel d'archeologie). IUL
NI

148. C.:Bobulescu,.BCMI, anul 1915, p. 190. .

149. Maria Aha Muzidesci şi M.'Berza, Mănăstirea Suceviţa (1965):
LU

150::Face parte din :colecţiă acăd:. prof. D. Dumitrescu. 95: 7 Ai volt. -

151::V.: Drăghic6ânu;: O..icoană: din sicriul: Sfintului Toaf cel“Nou'din Suceava,
eri: BOMII IX! -1916;; pp: 20-A. aia) ZONE A io A =
în — Corina Nicolescu, Un -nou fragment din racla Siîntului llon cel Nou
RA

de la Suceava, MMG,. 1970, XLVI, nr.:7-—8; , p:1379-:390 idem Icoane

„vechi româneşti;:pp..37—38i:601;'21,
pl 3023p e ni mini i) elit—
152. 1. D. Ştefănescu, Le: monastere''de Râsca, Le: “Tresor' dă Văleni, 'Byzan:
NT

“-tion,-1935; X. p2.567,:590)1pl. XX=XXXV,. iei) cuie luu

1531 "Potografiate- “şi studiâte de noi Vor apele în “Istoria! artelâr--scumipfoarie:
CE

154. Gh. Zidaru,: Descoperirea prin restaurare a unei icoane bizantine la mă-
„im năstirea' Agapia, )BMI51943: XUII,: IPB. 57-63, fig 19, e il
155; A.! Odobescii, opere complete,
III, :p. 63.: 07 +: -i: Tail fă
156. Corina Nicolescu, Miniatura şi ornamentul. cărții” Tnanuscrise din Țările
I/

i. -Româney; sec, XIV—XVIII; Bucureşti, 1964, coli: "69, —1P. Chihaia, !'o.c:
.. TE tao „n =
p. 154—158.
S

157; .1..D. „Ștefănescu, Le 'Treşor. de Văleni, pp: 369-373, pl, VIaI.. grea o
IA

158. I.D. Ștefăn'escu, Cea din'-uimă. școală: 'de.. pictură medievală - românească,
pe D bootarea pie =
: „Glasul Bisericii, Ar 3—4 „+ 1969.

150.;Ce-rstudiul doamnei: Cornslia 1:.Pilat.! Tot: raci: și Studiul bisericii Rebe-

U

geştii-Creţuleşti, . : AR ital
BC

.263
LOW ARI a

FO2ilÂd pol parti Ci LE ce „tir i Ip, zur "ic, lt Dada e Bit E

PM | E

RY
Aa „ri Îz UE a tati He Vi Rl tota a |
a B ILIBL LO GR AFI Eine res artist ne
i iTo0II 20 iri i ez CEE ci ei oriorboeri etieruO A d rusă să CI

RA
| SE cer ro rih iubiti
sl ob 292,
iși o 7 pi pt
IPEE Tora atoli: In oz pif
nori tre
see, Ir
Ii pri
„Îi
At cois îti mi ooinoiei,
Pi Zig] cui tii Bu mater ih rea cr oil ori El

LIB
„N

=
Vb zau inte, ! fii işi i) biti Dia dt: 303 Ci ea STI BHibBă „

Rică iz O i (OLLI seteaza pie zori iona ris mi pisoi sotiizal N

31---(Am însemnat: în sAucrări 'anterioarei! izvoarele! pe care! “le: 'amrtfolositi.! și
i nume/in/ următoarele publicaţii:ii ai bu RO ora, EL tă

TY
— Contribution ă Vâtude des peintures murales: natagiues; Pari is;a oa.
— IPevolution: de la peinture : ireligieuse en" Bucovină et: en Moldavie --depuis

SI
- „iiles- origines. jusqwâi XIXsiccle, Paâris)?1928. PT SA i .
— Noutelles 'recherches, Paris'1929ui:nte, atins ini ie Ri senuia iiz,a) „o
—
—
La peinture
IPartbyzantin et.Vart
religieuse: “en: “Valachie etr! en: Trarisylvanie,
lombară: en 'Transywanie. : i
ER Paris, 1932
e DIDI ii i AI
—oPeintures: muralesr del Valachie fet:d&.Moldabie, Patiis/ 1998/dei Ding
IV
—iLhillustration,. dest ituirgiesi dă varii dă Byzance- et: 'de Lorient, “Bruxelles,
| 11935, io oalou D estd ieict A) Caqiiă ct nogiiea
UN

Y
DEI ce EL luu pi „ri vtr D GI

— Ajnalov D. v Pictura. vizantină :în seca XIV Ga. 1, rusă), colecţia Săcţiei
eine ue ielasice-a, Societăţii arheologice ruseput.. IX >St:n Petersburg, 71917.
AL

—.M. Alpatov, “N. Brunow, . Geschichte . der. :altrussischen, RSunstj Augsburg,

HG oo ROTI iii ploi nib rotor toare ariei io) Doe
i „LPart; rustique en Autriche et:enHongrie, Paris, AS, „is: ao Bl ob
TR

— Balş G. Bisericile lui Ștefan. cel: Mare,j Bucureşti, . 1928..; z 4 Aaa Diet
.
SE
Balș G.,1 Bisericile - şi”, mănăstirile, moldoveneşti: în veacul: al :XVI-lea,: în
„ui. Buletinul Comisiei Monumentelor.istorices XXI, 1928:.!: „ni,
EN

— -, Banch „A, Byzantine, art În : «eollectiens oj.; the. U,S:S:R. Leningrad +"
- Most
fu pt aminloVa, 1966; iau a oinmpieor miza Bottisones labs a) răi
— - Bănescii N., La domination byzantine:-sur ples:.regions du, „Bas-Danube,
/C

5 î în Bulletin! de la Section historique (Academie Roumaine), XII

SIP, e 497, :Pp.;10- 72245
-9 “izor er 10 î2 printuri) „rate tt pri SD DĂ
_Băneseu: N, și Les duches; byzantiris:: de: Paristiiăii- Parădonnavon îetcăe Bul-
SI

garie; Bucarest, 11946. „OG i

— Barnea' 1.,.:Les:monuments : rupestrest! "de: “Basărăbi en: Dobroiiajă, “Cahides
IA

ji ArCheologiques, XIII, 1962, Dp.i187-—208. i) poza, zu „6

— _ Barca: 1 Uber ' die” 'mittelălterlichen mierdărsteltungăn;- ini (aere Dobroud-
„sdasi îi. ir:scha,y în Revue /historique“ du sud-est. 'eiiropten; III,1196503--4,
U

„PP 585-610. a | tea

BC

i ... - N .. 4

264
 air rii i 7 BIBIOGRAFIE

— Barnea_I., O. Iliescu, Corina (Nicolescu, Cultura.. bizantină în. România,

Y
A Bucureşti, 1971, TU o ai ie Ra me
— Basi€, Zica îi Lazarica, Beograă, 1928: sii re

R
— Bemont Ch., Monod :G., -Histoire do. PEurope. au; Moyen- -âge,, - Paris, 1921.

RA
— Bertaux E., L'art dans Vltalie Meridionale, Paris,.1904. +...
— Bertaus E. et Paris P., La peinture espagnole,: în:!„Histoire de; lart pu-
» bliee.sur la.direction d'Andre: Michel“... si i pt

LIB
— - Bibikov I. M.,“Novaltik.. Ne A, Derevianaia..: roza crestiansehich Jilişte
ti verhevnovo: :povolja, :Moseva, “I9D4. vine ii Bă 7 i) 2
— Bobulescu C., Zugratii Pîrvul Mutu, Constantin Grecu. și: Niton Udrescu,
în: Arhiva Românească, +V,.1940, .. n n aa Eau

ITY
— Bossert H. Th, Das Ornamentiverk, Berlin. 1937. az pa at
— ' Brătianu:- G; “Une, Enigme et un miracle, zistoriaue: le .peuple roumain,
Bucureşti, 1939. at
— Brătianu G., La Mer. Noire, Monachii, 1969... CP

RS
— “Brâhier. L, La: civilisation 'byzantine, Paris. 1950;, II 1 Aa RARA Pa
— „Buletinul ,Comisiunei; Monumentelor .Istorice,; Bucurestii 1909—1944...: ...
— Cadafalch Puig Y., Le premier art roman, Paris, 1928, ;..
VE
— Chihaia P., Din cetăţile! de scaun. alei Țării: Româneşti,: Bucureşti, :1974.
— Comarnescu P., Îndreptar artisticial: monumentelor. din; Nordul Moldovei,
DIE „Suceava,'1961. iii theo DĂ
NI

— Cuituia Moldovenească - din: timpul: lui! Ștefan | cel Mare; București, "1964,
— Daicoviciu. C.,.Petrovici nic Stetan.: Gh., .La.: jormation,, du. peuple: "roumain
LU

a. Taşweti deisa:langue, (1963, > azi, De iam

— . Daicoviciu C., La Transylvanie dans ontiauite, Bucarest, 1945.
—, Daicoviciu:H., Dacii, 1968 (ed. II). ei tan
RA

—: Diehl: Ch:,rLe, Tourneau, Saladin. M., Les monumenits: chetiens de 'Salo-

nique, Paris, 1918. AIE) |
—. Densuşianu O., “Histoire de la:langue:roumaine, 1, Paris, 1900. e T
NT

— Djurie Vojislov J., Icones de Yougoslavie, Belgrad,.1961.,. |

— Djuric Vojislov,: Vizantinshke _freske.u 'Jugoslavije,. Belgrad, 974 pie
— Dijuri€ Mirjana, 'Ikona, Bogoredice „Prekrasna“, Beograd, 1969. - | i
CE

— Drăghiceanu V., Curtea Domnească de la. Argeș. B.CMJ.,. 19174923,

— Drăguţ, vV., Dragoș, Coman meșterul, frescelor, de la Arbore, București, 1969.
— Drăguţ vV., Pictura murală din Trânsilvania, București, 1970.
— Duchesne L, Origines du culte chretien, „Paris, | 1925.
I/

— Evanghelidis D., Fresques de 'PEpoque iconoclaste, Thessăloniquie; „ati

i a61V' Congzresso' di Studii byzantini.. DĂ
S

— Elian . A Bălan C., Chircă H., Diaconescu O, nscripțiile “medievale ale |

IA

iz "României, Bucureşti: 1965: ca a TA

— Fliche A., I'Europe Occidentale de 888 ă 1125, Paris, 1941, zi
U

— Fliche A., Martin V., Histoire de: “Pegtise depuis les! origines: “usavă nos
„jours, Paris, 19381942: Ce) Pa
BC

265
 'ARTA':FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

—:Giurâscu sii
socială, 1940.ie
C:, Studii de:istor oa sii O zii -

RY
— Grabar A., Le peinture religieuse en Bulgarie, Paris, 1928.” Il
— Grabar A., La peinture byzantine; Gentve!: 19530 e Dl ii ler te
=-'Grabar 'A.;: Les: fresaues. d'Ivanoto ct Lart des Patiologus, în: Byzantion;

RA
XXV—XXVII,,1955—1957, îti bi n DSL Baii —
—(GrabariA.,; “Liicorioclasme'byzantin, Paris: 1957. a stai TIM mei --
— Grabar A., IPart du mayeti âge en: Europe Orientale,: Paris. “"iilii |

LIB
= Grabar goi; 'Die-'Malereien. der altern 'Pskow, Leipzig;: 1929... .] me
— Grabar Igor, Die Preskomalereien: der. “Dimitri Katedralei:: în Vladimir,
BO Berlin, 11925, sia: OD ue Vartop pd a DOE

— Grousset R., L'empire des steppes, Paris, 1939,- Da art iz N Ii

TY
— Harbers Guido, Das Holzhausbuch; Miinchen:i iiiO cc arte NI aa ct
-:Henry Paul, Les &glises-: de. 1a-Moldavie du Nord, des! origines': avast țin
du XVI-e siâcle, “Paris, 1930. aa

SI
— (Les) Icones dans les collections: 'suisses-Gehăve,:1968;:.!.:. ni i IA at 1
— Ioanide 1. C., Rădulescu! Gii. G.: Icoane pie: sticlă: BOM, XXXXVici1942-—
„"—
București, 11965, ct ua,
ER
Ionescu Gr, Istoria: arhitecturii în “România, vol I.:București, 1968;5'vol.- -2,
24 pt E BIC BIG =
i stric) —
să N:; G.
— Iorga IDIȘ, L'art: roumain. Păris; '1922, N i
Ie Balş,
IV
„e
„— Iorga: N. 'Les'arts! mineurs:. en: 'Roumânie” "Bucarest; 19341 DE
— Istoria artelor “plastice în “România, “București, vol: 1; +1968; vol. 2, 1970,
UN

— storia Bisericii: Române, vol; Bucureşti, 119575 vol::2; 1958. în!. titi m
_—Istoria * “României, vol» 1; Buculrești?)1960;:1vol.! 12, 1962; »VoL.3, 11964. di d
— “ Johnstone Pauline, “The byzantine, tradition în Church” 'Embroidery, “Lon-
„don, 11967, it i ii) a 3 ai AA si ati ae ii A ci sila e —
AL

"out e 1“deila Sporturile d Rimel yianiona RV A

SESVII; :1955—
| | ai tsi
TR

E 1957.
— . Lozarev YV. Ni; Istoriai picturiiiiibizântine,: (în: J; rusă); vol, 4, > Mostovaj „1947;
„Vol. 3, Moscova,” 1948. sh: 3 Ay pia i SRI? TU ie voliei E ru i

„— Lazarev VIN. Stoiia della: pittura! byzantina,: “Torino; 1967 tii? but —
EN

— Lăzărescu E. 'Biserică-miănăstirii' Argeșului; București, 1962..-. i UI

— Likomski G.; IPart decorătif rulsse, Paris, 1928: a > ma -
/C

— " Makovetici. T.. Va 'Pamiatniki' iarodnogo! 'zodcestua' russicagă,Laseveră, “Mos:

Pat NR aa, i —
'cova, 1955. sei

a j ED ta is O al uzi lo i —
. T, Makovskij 5. Pessant, c Siibeârpai ian, Ruăsia. Pt) as
art of na tea
nu
m i.
ja zi
. da
SI

— Marle R. van, "The: » Development of. the. „Italiani, cala di Pita: I;

ă ii oii „Hagen, „1923...1- m ci Re

IA

— Meer P. van der, Petit dtas de la: civilisation, occidentale,; Patis-Bruxelles,

me 196 io ti cui Te Are a e
2, Mijatev. K.. Preslavskaia. keramila; - Sofia, 1986. E a
U

— Migne, Dictionnaire des apocryphes, Paris, 1858: 2 sai,

BC

"266
 AEG Ut! /. BIBLIOGRAFIE

=="Mileti G:: Monuments byzantins» de i Mistră, “Pâris, 1910; fasc, 123. —

Y
— Millet G., Les monuments de tAthos, 1. Les! peintures,! Paris, 1927.

R
—i Millet G: “La. peinture: du: Moyen-âge : en Yougoslavie;. L Paris 1954-1962
(album publicat de'Al Frolow). : „DD ati

RA
— Millet” G:, Recherches 'sur.: ticonograpiie: de ivangilz: aur -XIV-e, i XV-e,
XVl-e siecles, ed. 2, Paris, 1960..::1. „ori int
— Muratofi':P.; La.Peinture: byzantine, Paris: MRI iat aid i De e

LIB
— Muratott P., Les icones russes, Paris, 1928. TE te
— Museler W., Deutsche Kunst îm Wandel: ider Zeita, Berlin, 194: --
— Mușlea I., Icoanele pe sticlă la românii: 'din Ardeal, în: "Șezătoarea 2 XSăV,
e "1942. EL OALE ee

ITY
—i Muzicescu M.; Berza M., Mănăstirea Suceviţa, Bucureşti, 1958. Eli Le Sei
— Nestor I., Les donnees archeologiques et le: probleme 'de.1a” formation du
peuple roumaine, în: Revue roumaine: histoire, "Î11,C1964;.:

RS
— Nicolescu Corina, Aspecte ale” relaţiilor culturale: ale : Bizanțul” la Du:
it i:mărea 'de :Jos, în: .Studii. şi materiale 'de.istorie medie,! V.::1962:
— Nicolescu Corina,i Icoane vechi românești, București,:1971.. 3
VE
— Nicolescu Corina,:: Moștenirea. artei. bizantine * în: "România p București, 1971:
— Omagiu lui G. Oprescu, București, 19626 rii ti Sl oi ţii me
— Oprolovinkov.
A... .V.,: -Pamistniki ': dorevioio'! zoacestoa”: "Karelo- Finskoi;
NI

Moscova, 1955... tert Sai ST PELIN INI A DEI TR n

— :Panaitescu. :P. P., Introducere

în istoria culturii: românești Bueireșă 1909.
— Pascu Ştefan, Meșteşugurile din Transilvania pînă în sec. XVI, 1954.
LU

— :Peirce; H.; Taylor.R.. Dart byzantine, Paris, 1932-84. 0 tis

— Pilat Cornelia, Pictura, din pridvorul bisericii Creţulescu.
din Bucureşti,
"în: Studii şi cercetări de istoria artei, IV, 3—4,.1957..:iiî-i:
RA

— Pilat. Cornelia, Pictură: din “interiorul! bisericii, "Creţulescu, din Bucureşti

: în 'Studii:şi cercetări:de istoria artei, XIV, nr.'2,:1967. 1... -
— „Filat Coinelia; Biserica, Creţulescu: din satul Rebegeşti, Sttidii £işi''carcetări
NT

ini. -de;istoria artei; V2p1958iiiti iai iii td Arie,

— “Kozak E. A., Die Inschriften aus der Bukowina, Viena. Ti
— Radojtic s., Meşterii picturii vechi':sîrbe (în 1. 'sîrbă), Belgiad!: 1955. -—
CE

— Radojti€ S$., The icons of: :Serbia: and iMakedonia; Beograd, 1963. -—
— Radojtic S., Staro srpsko slikarstvo, Beograd, 1966.
— Richet: G., Mittelalterliche Malerei in Spanien, Katataniche Wand und
I/

Tafelmalereien, Berlin, 1925.

— Rosetti Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1954.
S

— Roth V,, Kunstdenkmaler aus den Săchsischen Kirchen, Sibiu, 1922.

IA

— Sacerdoţeanu A., Oltenia medievală, în: „Oltenia“, Craiova, 1943.

— Sotiriou G, et M,, Icones du Mont Sinai, t. 1, text, Athănes, 1956; t. 2,
U

| album, Athenes 11958.

— Stahl H. H.,. Sociologia satului devălmaş român, vol. 1, Bucureşti, 1944.
BC

257
 ARTA-:FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE |
— Stoicescu N., „Repertoriul: bibliografic. al. monumentelor vjeudale din. iBucu-

RY
cp: “eşti; Bucureşti, 1961. i cozii e e ri roni al IA
— Stoicescu „N, 1 Bibliografia localităților. şi! monumentelor, feudale din. Țara
“Românească, vol. I—II, Craiova, 1970, 3. ciuc; ui ii)

RA
—" Stoicescu. N.,.; Biblţografia localităţilor ușii monuntentelor;mh bdicvale: din
Si Banat, Timişoara, 1973. iu ctii opa e VTI
— Stoicescu N., Bibliografia. localităţilor, și monumentelor din: Moldova, Bucu-

LIB
| | reşti, 1974. ot aia rio ce to d Lacie LL -
— Studiişi cercetări de istoria artei...Fa ia SED SI E pe ai e
— Studii, şi. cercetări. de istorie veche. i iii, e toni ţi î—-
— Ștefănescu 1. D, Arta veche.a Maramureşului, Bucureşti 1968,

TY
— piotineset I.D. : Iconografia .:artei:. bizantine: și a picturii: feudale::româ-
tu tou. eşti, Bucureşti,41973.. e. neo i e a E ee
— Talbot D. „Rice, Icons,: London, 1963.. pd ia oua Stat

SI
—“Talbot :D. Rice, Byzantinische: Kunst,sMiinchen, 1964. „ii i =
— Theodorescu Răzvan, Bizanț,., Balcani,: :;Occident.. Inceputurile: culturii me-
dievale românești. (secolele:X—XI1V);, Bucureşti,:1974. ci
—, TYoesca.P.,.
Storia delvarteiitaliana, 1. Ilxmedioevo, DOrIRoASIT,
i ER + ti o
— Tzapenko R. P., Architektura Bolgarii, Moscova; 1953. „0 .:D i: ziua N
IV
—,,Tzigara-Samurcaş., -A;,, Muzeul:; Naţional. :din...București, Bucureşti vao1p:
— Tzigara-Samurcaş A., L'art du .peuple .roumain, Genăve,:1925..+
UN

—— "Tzigara-Samurcaş: A, „ISvoade: de: crestături ale.țăranuluii ; român, “Bucureşti;

E „A 1928. .;: ui în ui dai acetat
a ae A
— Tzigara-Samurcaș A.G. Balş, Bisericaudin Filipeștii:: de. Pădure, Biăciu-
eumostă „Peşti; 1908. sud intii Vsnoirtag aiba ÎI „toni E me
AL

— Tzigara-Samurcaş, Asi „Muzeograjia: românească, Bucureştiz. 1936.

—,„Vătăşianu V.,,Istoria, artei,ifeudaleîn: țările .româe,. vol. 11, : Bucureşti, :1959.
— Vătăşianu. YVtIstoria „artei europene,.epoca.medie;; Bucureşti,;:1967.
TR

— Weizmann' K.; Chatzidakis; M.; Mijatev.:K.,. Radojtic: S$.,: Friihe Ikonen,

Sinai, Grichenland, Bulgarien;; “Xougoslqunien, “Viena. i „Minchen,
EN

1966. ETA te aa SR a UT IIGROE =

— Verona A.G. ! Stetăneseu I. D. Picturaj “București, 1984. 2 ame
— Zaharia: Eugenia, „Săpăturile -de “la. Dridu; Bucureşti, 1967: „2 didioinii =
/C

DTD aa Eat ea Data a

e Poe UT o ot DĂ air smerenie ioana pri
! i E e e ay
SI

Di a Lat Di SG LA Ti me
CO e ii A poat 900305 a AA pa
IA

UL DOP DIO E DIDA ri Ia Ape —-

pati eee za pp
TOO fa ADD i tat
tao pa Pa:
o d
Diri bata
o
U

- N rr * . = ” ÎN . : . - i po - >

ui pomii Tail
GT Opta Debian DiDatuiDOe Di Pi Ile =
.. se NR ÎN . ru a PI Sa , . Ei . . ACER . + . - . ard
BC
 Ul . ot pt atuul E

Y
ja II CUPRINS ST Ap 3 [ti pi

R
SU : pr . . EA - - . . . . . a Ni 4. Di 539) catia ali

TE Die ÎTI DUS iti iai silit

RA
ete - s
aria
Dora ap butigatleriio pbrooiti
|

LIB
OBS tii al IDTErILOA Inte pi sI
| i i sli / J. oii "Di

UCuvint, îniaihte aa că

ITY
lntroducere” : : iii: MI
“Evul “mediu; 'Tradiţie, originalitute “înriuriră gh 13
“Vârsta monumieritelor şi datele':decor UrilOA AR „16

RS
Pictura; bisericilor” de lerhni îti = in) i 20
iai Decorurile 'mararâureşerie! : ore Pi 20
20 A E a dictat Di ta ză
VE
Iconografia a 21
-''Decoruri Dictate' din” alte tinuti iccniiv ăi: i 85

1
E
e Stilul ti Dc aq
NI

- i * Unele particularităţi” “erphtica și iconogrăride: MR „46

* Pictutile bisericilor de piatră . Ea 50
! sub ia 533 Li il, Da
LU

x, pt

a !
Decoruri: originale, decoruri restaurate,
4
fiseuinătalea
Li) pre c “a 4
o“ artistică şi istorică a nontimentelor 50
ai. NR a Iti i pairol
” Icoanele de lemn :. .. ur i i 93
RA

C: ti cl ă i La intre ir re carii
Icoahele :pe.s„s
, “po
add bei LU -
=

. . . “e. . . * . . . 96
2 . . a : ,
NT

E: ȚARA ROMÂNEASCA rai

Apă

rr m =
“Bisericile rupestre „98
CE

EDEA: a
.

Ge Consideraţii asupra“ “monumentelor! imi dei ai Tta-

i - Jia, Copadocia, Bulgăiia î.en 98
' Biserici de lemn rai? Li ie pie, Pai 103
I/

Picturile "iii! bisericile: de“ piatiă îi î firii loviti. 104

S

SE - “Mănăstirea Snagov: ae a 112

IA

| = Mănăstirea Tismana în re ZI tit DUGOII4

"GL - Mănăstirea Cozia -.-. : e e n... Oi 2 45118
Miza Mănăstirea Govora - - sii firii atata. 1920
U

i. Mănăstirea Bistriţa «n... oii]

BC
CUPRINS|..

“Biserica din Cepturoaia . - „121

RY
„Biserica din Mofleni, .-:- +; DI e pu
„Mănăstirea de la Argeş . sc... IDD “123
Paraclisul Naşterii Maicii Domnului din Ostrovul .

RA
_
| Călimăneştilor. seo 127
Biserica cimitirului din: Stănești .:. . . si a. 128

LIB
Paraclisul bolniţei din mănăstirea Cozia . . . . . 130
| “Mănăstirea Valea . . . cc. 194
|: Biserica domnească, din Tîrgovişte, :. - «ii: part

TY
NR Biserica mănăstirii Dobruşa e
pa
ete sem
OILE
a L87
i Biserica din Predesti Patent iai ice Lt
i Mănăstirea "Dintr-un! lemn ie e cestor tori ete sisau 189

SI
cn Mănăstirea Gura-Motrului. “at an „a sara 7 ste: sat 140
Mănăstirea Arnota atei du ft gti ear e 140
fa:
E Biserica mănăstirii Polovra gi e eotinea în
ER1I4L
IX Biserica, Adormirea, Maicii, Domnului, din Rimnicu
IV
Sărat SD RICE IE uz 141
|
Biserica. Doamnei. din, Bucureşti, e e ie 142
UN

,
a Catedrala patriarhiei din Bicutești i it îi 143
.. Ă ae
"Biserica din Popeşti i ji So EISA sai io pi cae e 44
i "Biserica “din “Dobreni cry: i a E iat 145
AL

. „Biserica din Plătăreşti. tere re sept „145

Par aclisul boiniţei din mănăstirea. Bistriţ a. pe 145
TR

Biserica principală a mănăstirii Huregi . ama 146

Mănăstirea Surpatele .. cc. o e ee e e 199
Biserica din Filipeştii-de-Pădure --.AA [5154
EN

«i Biserica din Fundenii-Doamnei : + a scr tinirnait 199

„Paraclisul; bolniţei. din. Brincoveni,.. iii, ar e 159
/C

sp Paraclisul patriarhiei . din Bucureşti, pia eee asi 156

201 Biserica Stavropoleos. din, București, pret ca tobe zir156
Op Paraclisul bolniţei de la;Episcopia: din. Rîmnicu. Vîl-.:<:
SI

tip Cea. e app mape at sete e 157

IA

: Iconografia: programele şi. repara ipagratica, er aote-

oţrul și izvoarele. . . . . - ee eee miere le e 157
ceara de e 160
U

Ge “Fehnica, stilul,. meşterii. neaparat

iclcoanele . ss. o. cp... ie azie ae 165
BC

270
 CUPRINS

MOLDOVA - APE tau ase cae

Y
SR îi fiarei Stil 2 atol ar
lemn

R
Biserici "de ! . .

Decorur ile pictate ale bisericilor de piatră, Or iginile: şi do-. îi

RA
tarea decor urilor
e
Descrierea decorurilor murale
|
a

LIB
ur Biserica din Doiheștii mari .
Di
RI
to
. Mănăstirea "Voroneţ Co.
SI Biserica Sfintul Nicolae din Popăuiţi .
“Biserica Sfîntul “Gheorghe din Hiîrlău

ITY
Biserica Sfîntul Nicolae din Dorohoi
Mănăstirea Neamţu

RS
„Biserica Sfintul Ilie
Paraclisul casei domnești din mănăstirea Bistriţa
. Biserica Sfîntul Nicolae din Bălinești
VE
Biserica cea mare a mănăstirii Dobrovăț
Biserica Arborea Ch. |
NI

Mănăstirea Sfîntul Gheorghe din Suceava

Biserica din Părhăuţi
LU

Mănăstirea Probota
- Biserica mănăstirii Humor
Mănăstirea Vatra Moldoviței
RA

Biserica mănăstirii Rişca

Biserica din Coşula
NT

Mănăstirea Zamca
Mănăstirea Slatina
* Biserica Sfîntu Dumitru din Suceava
CE

Biserica Golia din Iași .

Catedrala episcopală din Roman
Mănăstirea Galata
I/

„Mănăstirea Hlincea
S

Mănăstirea Suceviţa
IA

Mănăstirea Secu |
Mănăstirea Dragomirna -..- -
Mănăstirea Cetăţuia i
U

Iconografia . . . grin: Diete m AL e

BC
 CUPRINS

"Decorurile zidurilor exterioare . .......- AETOA20T,,

RY
. Tehnica, stilul, meşterii SC II pe 230, -
SC i e rr să. Îi
Icoânsle. iat Ari tate SIE a ia aa” , 236.
Oa Or te 239] 2
încheiere aia OR Ra a e RR 39: ţiîncepere"oa
-

RA
Abrevieri
. . . .
ii
. . N .
.
.
.
,
.
.
.
.
.
.
.
. -
_
"10
i
j 1 1092 p [2
dă .p-.
d

pci
inci uite pro porsito sc d
Adaosuri Şi îndreptări E 245
a fateîti dle îi nobrogitl

LIB
Fostfaţa'ao
editurii. tai pa 248.
tu ierte
: ,
„Note . . . . . . pe E . ch. * .. YI . . . a : . 253 Î
PC te | : Pta

se
A ED Di Iri DOLISaICA

>
az
poa
Bibliografie AID RR aesă pa 264

V
*

m
piei a ferif

TY
FT e ae FOLII Pie '
N ' . [i . i Ă
pna
RRC Ie a sets Pepe Teren ate
OPEC e pri OR fa ADI Cat polizat ci
SI! : .
Util , . . AR Pe + a. ;
ID AP SIL iz cd

SI
iv
(id . . . . . . ref pe 707
LU . mpa La ID OZITI
arwo. pt îe „o. -
pa apți j
zi
i
>
. . E ,
.
- za
2
E
..
TI PeDODI
ee
. 7 ze ER ieri
a
epopee SONOR
Tai bora
Tegolhozr
a OI .

:
i. . .
IV
al [n A
1 fe
UN

U a . . * :

gi -
A ie * . . . . ”

ue
Di. o.
E LRNI . .
|
AL

pa
Ii CE . .

Pa AR
TR

e E
Li . - .

. .
o
a.
EN

Ara ,
DI . . - . .

e -
. e. «
LA sa

d
/C

. .
e Dă :
u ÎN . . . !
SI

(a
i A a . ” ” .

? O . .
IA

Di. a.
“se _

ora
Uji. .
U

aro -
Lia . . *

COC» 1,.P, Gr, Oradea

cda. 418: : i i i BILOIICOL
BC
BC
U
IA
SI/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RS
ITY
LIB
RA
R
ICONOGRAFIE

Y
 !
.

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

Y
R AR
LIB
TY
SI
V ER
NI
LU
RA
NT
CE
S I/
IA
U
BC

Ctitorul b 1serici i din Cri işcior » Jupan ul Bâlea, sec. XIV.

 ICONOGRAFIE

RY
RA
LIB
o
at
ag
prese,
ma
_

m ianiiaet
Ro i

ez
eg

ITY
DE

gi
oa
ea
Ste mes)

Ti
ZA
-

mmm
2î

am

RS
AY
pi
ga
%

VE
3

NI
A LU
TR
EN
/C
SI
IA

Împ Detali lu din scena În ălțării Sfin-

-
ărătea sa Elena. -
U

tei Cruci.
BC

x
Sînt ămăria — Orlea, sec. XIV,
 Y
AR R asbe ga
mir 3
iz ee
i a:
LIB
TY
SI

mă
foarta
>
ER

Da eta
V
NI
LU
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

ica din Densuș, sec. XV—XVI.

că
Lenea
ae te în
ori LA j RA
NT
CE
I/

ucenici.
ni Eee
ep
i mater
“e
S
set,
e See
cat aa
Mea ete azeri e 7 măr,
35 aie
e pipe «7 7pe Deea
re ten e
porci pb a
mitimer ada
FA Pet rasa par Pepi IA

St inții m
E :
„pă IT
primei
urii eerit aaa
isa
Nada U
adie
ea

Biser
BC
 ICONOGRAFIE

RY
par re

Î
A

RA
LIB
ITY
RS
VE
NI
LU
în Aud

e
.
e,
.
A

a
rame
- 7-7
.
TR

il
m
n
a
EN
/C

Isi
esa
3
e
SI

i
IA
U

Sfîn t ep iscop liturghisind.

BC

B isertca d tn Densuș, sec XV—AVI

 met POD Poet tape
TR Ip t ca
Da ia g pe

ema
Y a ae m eîti to a Ni S E
de
A î Pad meta
pie
AR

noa
Tema
au
R
LIB -
pe
it
Dă
pr
alia ai
art ai con ete te MD 0 ai Sg
”
a Pt A
Hi
Cre
pag
A
7
g
AAm
Sa
fe
îti
să >
Vl ema
E Tri
«
:
DE E
iatna
tinta etno
Pai r eg cine cre ierta

4
TY a $ mt
. ”
” Sof
PE .
.
. . ., .
SI
ER V
NI
LU

loan.
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
a

RA

Biserica din Cinciș, sec. XIV/XVI.

Cap. 20 din evanghel ia ] ui
arina
Zi

: EA
ti
ppPb
>
iri EU
.
ia
pe
> PI
o e
.

și
. : .

RD îm st
poem et 7 ei
rr Tae
ta

- ete
ei ia
i Se 2 > eee
, ze

“
NT
Aa CE
I/ S
IA
n îm 5iatsee. pace aa CE dă ., tăia Su
U
pati EP
pi
LE
,
e
tdi,
A
Sa e cei
m
Xaee
ia
i.

_
s_-

-
---

e cauacate
-
.

: si
.

ae
_

x.
!
E
,

FĂ
mania
ăi
ap na
.

eX
an
,
BC
" ; --
o | ,
" -
. . -
. - ,
” . o.
. .
: ”
- ,
x ,
 RY
ICONOGRAFIE

RA
LIB
ITY ag
i title dansi

Tia
păi
j
RS La
>
E VE
E
NI

Portretul ctitorului d in biserica Dirjiu sec.

Ş-
LU

..
„. mm E pr

A
e
ă
sd
eee.

pă
EAa
lente Am
ad
e Ted
3 Ne
pa

-
-
ea
ri
armor”
TRme:
tau area
EN
/C
Fe pi
SI
a
n dor
at în
ai
IA
U
BC
Me pes,
a SI a
 a e 7 7 "Mpa PTT: somer
2. ta Mi pe
apere e e Ke , DA
era e i i
IT mer 0 aa cp pe ee n ee emerit pi
4 e tă m mt e
ae 8307 ve
SR see e 3 pia a epave
Ti B var mei Tr :
Po ba ca see
aaa a
RY
RA

mist? pair iii

LIB mp0
ea
aL De a
RISE
i he,
Ta ară

net ta
Y
IT ere
RS E
IV
osti arma

UN
AL
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.

TE
are matii
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 ICONOGRAFIE
, nereea coreene d ocara mom jomeire 9 srmmenmeeenee: m pei RO ae +99

Y
R AR
LIB
metan. capii a
9

Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C

_
Pomul Binelui şi R ăulu i y v

iserica d din Culpiu, sec. XVIlXVIIL.

SI
IA
U

<
BC

in biser ica Stre îngeorgiu, XV.

A
Portretele ct itorilor d is sec
 ata
RY teză SA
RA
LIB ii iri
freaca,
Y
IT
RS E
IV
îi

UN '
ş
di bă
AL
ROMANE

Rp.

„sec. XVI/XVIII
se
pi
5
+ 4|
ze
dei ag
îi
a TR

Cele cinci fecioare ce uminţ i

ti i
îi peer -
EN
,
ÎN ȚĂRILE

:. a
Tape,
a Te in,
pm
î
pa A ,
ta
/C
SI

B iserica d in Culpi
FEUDALĂ

,
IA
. : miti Ă :

U
ARTA
v

i
Tia aĂ sii : , . | Aa
BC
urmeiza,
- dem:
emirate evapora

drira.
 „_ . ICONOGRAFIE

Y
AR
A
“+
j4

R
d
ui

LIB
Y
IT
E RS
IV
7 piere

UN

i pe mmm
Tian e
stele,
a
33
i
AL
TR
EN
/C

,
SI

Î . - “
IA
U

Facerea. |
BC

Biserica din Budeş tii-Susani (Maramureş), sec. XVII/XVIII.

 a
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

> ma i = -

RY
RA
Mecena i
:
,

LIB
la
Ş
aePr ame be

seamr fan

met

Y
SII tea

ST

IT
E RS fa.
26 1 Secaf BB.poe,
IV
:
ai $
UN

2 “a
1

si ZA trai că e
am frze
mia
Age
Pc a
|:
meri

sin a
E:
»
e

AL
eek rate

npe
tg

N
mee

1. a
ş
o.
Nu

TR

rit
DU e AA ș TACI Npag. Pia NÎn. sept catia
pu $
pi Cal a TVA 4
|
EN

4
sape brie Lia Si

Ai. METIL
Bă SA Aga
i ÎN N I ijiaT, TAIA
/C
SI
IA
U

i , Maica Domnului i rug ătoare, prooroc.

BC

Pat m ile Domnulu

Biser ica din Sîrbii-Su sani (Maramureș), sec. XVII/XVIII.
 Y ” pi ni
AR PRD Stii
m? i Te
pe aa
ICONOGRAFIE

R
pa

LIB
Y îm
oa, at,
IT re
ms
RS
La

ș
ri

+ pa
E
IV

Ş ME
UN
AL
Pa
aa si Parter n

Page

XVII XVIII
DA ma,
TR a a
ae aie ea
”
Pe
i &E
=

. j aer * .
d a
n due, eat pie
=20 miti em ara.
DP zeii

Pease
7 ;
capi arPs ie Vuciei
E pamii et
me

e
și
EN
TE

/C

ii, sec.
N To
SI

ă
Sa mun o EP amr peer ai
sar în 79 bna, Ti
Pra

Judecata d in Urm
B 1sertca d "n Șurdeşt
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
Y
sa ian

IT

ua ore pupat
RS
E
IV
UN

3 mia ai zmei
„aria, „POS Magi re, me nrte ana
q iPhone
toi ta. i "a
aici
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Sfinta 'Treime; Liturghia Îngerească. :

BC

Biserica din Sibiel, sec. XVIIXVIIL. ..

 n. : i, EPA
e mem e ee: speaeepie
e e ep oTearere petre
. . ae Roi :

Y
R AR
LIB
Y
ar,
ie

IT
E RS
IV
UN
AL
TR

ai
Ni Lis
Te ste
i ac
ital CruDi tn i oica a ati,
EN
/C
SI
IA
U

Sfinţi episcopi, Liturghia Îngerească. - | De

BC

Biserica din Sibiel, sec. XVIIlXVIII. _ ,

. 7

...
 . . .
. .

RY
RA
meg ia en i
LIB

id ie te
eco
EI ia
„ie s 4
și pă

Y
i pd
j: gt
: eX i
Bă LA
EiŞ

IT
ia

poiană
RS

e:
2

me ani inntraiut + Sera dea

E
IV

3
UN
AL
TR

see secnare ta hdi rm i nani grame.

Ta Şi e e i Ea
pom înce pipi zip, painii ai pă
EN
/C

*
SI
IA

*
.

, +
-
U

| | Din viaţa Sfintului Dumitru. . IE

BC

Biserica din Rozavlia (Maramureș), sec. XVII/XVIUI.

 ICONOGRAFIE
ge PE “Xa PU i ora
E AV AVE NI pe N tz

Y
a ş dv

Sp pa a Eeen? aZI - : Mi :
Tm i
me n |

AR
SIDA (tnt7
îm sere. a.
nr re reci rm ema 2 na tate me

R
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN

mt ei.
adi |
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

lisus judecat de arhierei. e a RE

BC

Biserica din Finaţ (Biharia), sec. XVIII. Sa DI

 le. ș ID
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE.

RY
RA
LIB
Y
IT
ERS
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 ICONOGRAFIE
er mem ema. AER meTzaro
teo ee

f
ăPa
!
;
:
:

Y
AR
îi
N

R
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN

1 de
Si)

Si întul V asi Detal iu, Tr ipticu

[a]

ZO
Sa
a "3 .
o

.
/C

la Agi rbic iu Î) 1555.

SI
IA
U
BC

N < Stin irea de Ci răciun . Tripticul d e la Agirbiciu (jud. Cluj).

|
a

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE

RY
RA
LIB
Y
IT
E RS XVIU—XVIIL.
IV
Rusaliile. Icoană de la V ă len i
.

(ua. Maramureş), sec.

*

(Muzeul Maramureşulu i — Sighet).

UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA

isus Învățător. Icoană de la

—

ia (jud
U

T
a
îrnăv Hunedoara),
sec XVIII
BC

( Colecţ aia Episcopie i Aradului )

 pat Timea e
fo mea
Y „ii
ROC
sf nisi
îi | ii E
2" 200
ea aa
AR 072 Mereu
rea aaa
„ICONOGRAFIE

R
LIB
Tot pe sere m PER? 0 one i rea SEA Portege e man mg more pe too rare rezăeiTa sa + Teo pere ne sa Amar e cp at

Mu-.
Y

ă de la Cuşteln ic (jud
IT
RS E
IV
UN
AL

Icoan

(Colecţ ia Arh iepiscop iei S i b iului).

TR

Sfîntul N 1CO lae. Detali lu.

EN
/C

reş). Sec XVIII.

SI
IA
U
BC
 RY
RA

Iisus Înv ăţ ător. B iserica din S înpaul ( jud. Clu j). 1753.
LIB
Y
IT
RS E
RA
capete
ct Pip mi pa aeIV
a tpetă, e
UN

“(Colecţia Arhiiepisc opiei Sibiulu i).

AL
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

Ă y
a

TR di
N
pa

ep otet: cdti
EN
/C
SI
scr
A
cp tălpi
meate
7 ete sei
era
tei
ZA
A TArate
Dee
cuie
ma
pepene Pere
are iute>
ce
s Ca
-
pisee
Re
e
age
it
a ame ae
te i
aaa tf

IA
U
BC
 Ea ICONOGRAFIE

Maica Domnului: cu. pruncul. Rea eeA

Y
Icoană de la Mănășturul-Român Apă Ei a ep d

AR
(jud. Cluj). Mijlocul secolului al
XVIII-lea.

mele rmeurtzaapaa.. x pe tata

PDL Ta aa EI eat e NE
4
(Colecţia Episcopiei Clujului).

R
tată sai
LIB
m
mu
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C

nt mm
SI

e a
na
IA

Și 2 13 aie eeeai nf
"am Acad. denari
aa

Sfintul Nicolae. Zugravul Mi-

U

Camere

„hail. Biserica din Turnu-Roşu

(jud. Sibiu). 1754. - ARS 7 AUR tă Ep
BC

(Muzeul de Artă RS.R.). , . re EI RT i ni sara taiate si be *

 RY
RA
LIB
e ce ermetic tre m aaa 40 rpm mea emca
Y
IT
E RS

aa
IV
e
UN
AL
TR
EN

Ey
/C
SI
IA
U

St întul N 1CO lae. B iser ica d in Poiana Mărului ( jud Braşov)

BC

1743
(M uzeul de Art ă d in Braşov)
Y
AR R
org
TI sete
aa Pe poat
LIB .
Y si
O
pi
IT sc
>
RS E -
3
v
"ID
IV că
ci
S
UN —

O
(3!
AL —
x
9
7
TR CS
Lama
aa
D —
.

(Muzeul Maramureșulu i — Sighet)

EN >
3%
/C 5uW
aa
SI 8
DĂ Es aa det?
IA că
O
U £
3
U %
U
=
+
2
a
BC
3
.
VW =
 RY sg TELE pe cm iamaay 7
RA pai creerea ag «si

m
cae ien mara ai oi
pat uta i nerirea gs d

patîn ă
n poet isi
„ .
met pa stisve 3
ear ret fe hd
LIB 5
Pre ma certe prea
Y
IT
se
RS

ate. riza
E at
IV si Bă, 4 gin,
tnt a arin
A
o
iti
ra pe Bac e i

arge
atare
: * zi
N
DE
e
UN i
pe
:
ron seara
oi nai? ireala e
ieri
AL | razei reeiteni
ANE

spira ie a

ez 7 ete Te mie
iii

ma
Ba
a

pe
DĂ Sara mei
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROM

TR

e
eee,
roaga,

pe ottoroei me na
Sr
EN
/C

mita
îsi sro
SI

3 aiersrte
IA

nem
“
am a eee cpt e cantarit sti
pipi at e
pi sigrai
e aeram . dasi sai ă. n îi
E im U
scaiei be
BC
 ICONOGRAFIE

Y |
AR
At
R
m

LIB
Y
IT
RS

TAI
mat
E
IV

DY RL
...
UN

ant
AL

m ate
TITO..
TR

EILREATE

ati
cz
EN

=
a
re
/C

D
-
S-ata
n. i

d
:

ap
SI

a mesa a a,

Adorm irea Maicii Domnului. | Icoană de la vV 1 nga (jud.

i al XVIII
IA

Arad) „ Mijlocul sec O lulu “lea.

(Colecț ia Epi iscopie i Aradulu i).
.

e
U

A iserica din Reca ( jud Hunedoara). Sec XVIII.

BC

Uș împărăteşti.
i A

(Colecţi ia Episcopiei Aradulai i).

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.
a

st: PRADA
PATE 20 97 7 ei

RY
semeemeeeă stat
|

RA
.
me teaca

Pomi răi
LIB
mi

Y
IT
i
arat
Ă
ima

RS
Dima

po dai ea Pa
ae i

egăreeiira mui ia„ia

:
aaa SE tatii Doran aaa 7

Te
er rapit

E
pa

2
IV
.-

a
i
dă
UN

ae

marne era
AL

:
Da a ZmeD
ai
TR

Em
c
EN

25 rr oară nai în î eat set îi n aa ast

e
/C

SD
:
SI
IA
U

Arhanghelul M ihail .„ Icoană pe st iclă B iserica din Măguri

BC

(jud. Clu j). 1796

( Colecţia Episcop iei Clujulu i).
 Y
AR pre da erat te da Dă
ICONOGRAFIE

R
LIB
Y

1
T
IT "
9
RS E
=
=

ur
O
tă
IV A
CU
UN a
V
ari
“A
2
AL 03
Sripi
»c3
£ sa

%
TR a 3
pi

î). e
mi

imișoar
EN D —
TO
3 .pi
/C [a

Miș). Mijlocul secolulu

[a»;

(Colecţia Arh iepiscop iei

O
O
at -
SI O
CS
Fame
. i
De
pi Tae
mru
IA pd
9
e
U

N
BC

Sfîntul
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
za

DS
Ei

rreeneea
e Pg

Y
IT
saia.

RS
i
:

tate
Nat
E
,
Pi
IV ,
i
UN
:
pe
d
“
:
e
AL
să
TR

.
;
Di
pi
EN

:
-
/C

,
-
i
SI

:
IA

-:
ae

N le piaz Rox j
-

Tabele E
A
U

u
9
£

pi „ di

ab Întem eietorul „la piic ioarele lu i Iisus Cr tos

|
|
|
|

1S
BC

- Biserica Domneasc ă din Argeș, sec. XIV,

 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Y
IT
ERS
IV
UN

mmmhe
AL
side oda
aa
Pi o să

TR
ce mu

EN
/C
SI
IA
U

io2
A [ă
LN ai , viu
i

Basarab Înteme ietorul, portret.

BC

B iserica Domnească 'din Argeş, sec. XIV.

 a

ARTA FEUD ALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
asa:

RA
rea re

LIB
ei

Y
IT
E RS
IV
UN
wm
site as

AL
TR
EN

3 farse Jmefie piei 8 aairmiărauă A e pene

/C
SI
IA
U

hi „ Sfin ii Ion Gură -de-Aur. Și

89

ie:

O
3 % 8
.

Ş
Sp
ZE
a

gs
ao 5

2
a
52 a

O.
5
58
&o£
O'D O

ze
i e
BC
VU n
CO

O
„a

5
"3

<
"3

o
€
9

,
 Y Si 7 «
”
AR a AS, 3 SN e | Fa £ i „i „a .
Ta
ICONOGRAFIE

De
TA Ţara aa
Ap en ceerr
eee ,
R |
LIB sf
Y -.
pie
IT SI me iza
i
:
RS E ni

|
+
34
EA DE
i
Ni
ă IV ii
i
| j
i
Ş
4
|
UN :
“i
-
si
:
Ba
| ET

zi
pe
|
a
'D

5
|$6 AL 7A

i
D

; | | =
=
—
E
O 5.
E
Ta
i 2ep
)
TR
Pe Ad
Oi a
4SE?
j EN
i
i
|
/C EI:
||

din
SI ş:

Domnească
Cortul Mărturiei
IA
U
BC

B iserica
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
e e pie eat

RY
a Die et
e SI i r,

RA
ae
at, i
Iti i A

LIB
a 3 RSR a Atat Ter

Y
Dida A nouta
je mei -
pietei:
Ra

IT
E RS
IV
UN
AL

a
i 2 tai :
TR
EN
/C
SI
IA
U

* "Pabernacolul: Împărtăşirea apostolilor.

BC

Domnească din Argeș, sec. XIV. .. | a

Biserica
 ICONOGRAFIE
me Semen PE Pr it parea Ap ae tare

Y
R AR
ei
i. merse ma

LIB
9 ci ei :
Te
i

Y
po
a

IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C

ia
ceia
Te
SI

ATP-
IA
U

Sfint episcop liturg sind.

BC

B 1serica Domnească d i n Argeș, sec. XIV,

 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
ai in
ieri
pă pete e tă

RY
3 Semi
nea
d at

RA
ae i, iei IP
ct e:
Pe pe men e
TA ota af e ca e.

LIB
zr

Y
IT
RS
e
Dn
TAB

E
mea aaa

reiaAL 3 a
Peace tag a

ZEN

IV
ma

î a]

ea
RO
ete aia,

î
:

ze

UN

pa?
7

E
nai
fe
*
AL
“nt
At
Se

TR
EN
/C
SI
IA
U
BC

Parabola Fec ioarelor

Biser 1ca Domneasc ă din ATgeș, sec. XIV
 | .
Y . .
, .
”
” PA
î
f
AR . ei | o ... PR ” i .. = -r. : Ă
ICONOGRAFIE

Sa,Ci TI
Z Ie
i pag:
F.7 er
Ta ec . re Tar
e mere me poi ve Tae
R ; - SD rece tam ana :” :ş | ”
”
LIB
Y
IT
RS E
Veizamt
Pa
IV
UN =_.
AL

Sfinţilor Apostol i
TR

sec
din Argeș,
5 sf
e
i e
„Y
m
role, pg
Bă
mms
ama ei
EN
, 1
A See azSa IAT,
ET păi
4 .
Ș.
/C

a;
3
4:

i poem a.
eta mii:
SI

Domnească
pă Deep
IA

vorbiua
U

isertca
3
aaa că
BC

„te Te

- isus
ta SARA

B
Tea Pa m aia
 RY
ante aliment
Some papa e

RA
intel m A ar mt Lee aa se aaa ae -
ba oi em vom ina e Ta 0 Brett papat: mama i
mmemea m ma araate 5 AA atare i arte 0 Ve era:

LIB
steeepre ARO
romga 5
ae n! e
ie
ai

Y
ari Fa În
pei i
an a Nei

IT
E RS
IV
E a ai
3 dpi
m aeroma ră deea
e a ae

e
FOR,
UN

ravene îsi sa
AL
TR
EN

oase
/C
SI
IA
U
BC

Drumul Crucii. |
Biserica Domnească din Argeș, sec. XIV. : |
 ICONOGRAFIE
e tra a ri PET
mor eptegi rm 70 Ve, pe pa a mer e m
e

Y
AR
7 Zi = ereu
TE Ei ae ae ea A35
memoria
a

R
PS a, PSPepemialaAer
a

LIB
N

a
ai
LR PE
e. Ma
cr
premi
A

Y
i

Na
"peer n erat pregatea ra
pa di

TAI ae ri
i

IT

aderi
Ra,

-z
E RS
IV
UN
pat arta 7ar n.
desire

AL
TR
EN

aa dă A3 Poe a i
ae
-a
/C

dd
i
SI

: Da
Si

—._.
.

:
IA

a
-
-î|

7
,
U

:
BC

Adormirea Mai icii Domnului.

B isertca Domnească din Ar geș, sec XIV.
1,
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE

RY
RA
LIB
Y
IT

ce
RS

geamana
migreze cpt
DEI
E

i mere
a
2 js N
pie ee
IV

1 carena Teme re:

UN

îns
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC

Vedenia lu i Petre d in Ale xandria.

B iserica măn ăstirii Cozia, sec. XIV|XVI
 Y
AR
ICONOGRAFIE

R
LIB

|
|
,
Ei a

3
.
po ai

.
m:
. Y . .
i : m
Şi ț Da m
(Es ZOR
SS
Na
nai IT ş - - -
”
,
: p . 2
at
mr AL Bă E j:
A

>
RS

fite,
+»
"
E

7
â
IV
“
i Semi
3

UN
E
mem premiat d e
AL

Tismana, sec. XIV/XVI.

PILE
TR

lui lisus.
Pra
aere
aa,
EN
/C

Circumciziunea
SR
es
pa
a:
£,
,
:
A
ai
i
i
ÎN
D
h
PE
s Tre
ze
Auiaicai
ee :
ati
a a
brie
-
SI

Mănăstirea
e
a
pa
NI
3.
e .
ia
.
af
Ei

E m tă ra
. „i
e
bă 0 cf 1 aan im
Mi
ei ete ne ii
mm
. Sa aa Si
mt a eine ti a
amr IA
U
BC
ARTA :FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
ee
a

LIB
Y
IT
RS
Ie
E
mat n 9
IV

i
UN
AL

apnee mar
a
TR
”
zane
fre
mei
zi

EN
e
Do aisAi pitt
a
ma Te
e e

aa

tape TNI
/C
tam
”

Da e OTtea PatcoDee Pe 3 uaă

nt
e aspre
SI
a
pi
IA
U

Ma ica Domnului, Sf înta Ana cu Maria pe braţul drept

BC

B iserica ep iscopală din Argeş, sec. XVI.

 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Y
IT
RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA

Portretul lui Radu Pa

U

isie.
” jr
B iserica Ep iscopa lă din Argeș,.
Dod
iai
i4
+
BC

jă

a
a

pana
pie „a
sec. XVI/XVIII. Data d CI DE Nadeiri Sani
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE

RY
RA
ed

LIB
TE
Pe

Y
IT
RS
E
IV
UN

m pn
rate aa
2rmitineai
AL

AR) Na
TR
EN
/C

Dna n ae ia Saua 5,
SI
IA
U

Fuga în Eg ipt.
.
BC

M ănăstirea Govora, sec. XVI/XVIII.

 Y
AR
ICONOGRAFIE

R
LIB îi3 ae manta da »
A
a esa]
- Vi
IS Same ate A crame ame

m.
Y a
ama e Tm
ee
IT
RS E
IV
UN

ia), sec. XVI.

AL
pa e,
aeram
TR
meet Dimas semna 20

Coz
EN

Biser ica Bolniţe i (M ănăs tirea

7 momente

Fe ca
e,
/C

uce.
ga,
A :
SI

Coborîrea de pe cr
in
IA
nm

Dal aeaial d
U
BC

dea
îs
as apa
Tiînrăit
7 See tva imita
das i tree perie a i
 RY
RA
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Necredinţa lui "Toma. - a

BC

Biserica Bolniţei (Mănăstirea Cozia), sec. XVI.

 ICONOGRAFIE

Y
AR
.
.
E
i XAmt înua

.
.
R
LIB

E
”
”

3
.
Y

7
|

i
.
.

-
Ă
IT

.
-
E
.

E
.
RS

Pa -,

.
:
Îi

Î.
Aa

.,
4
:
.
-

.
E

,
“
IV

.
„

Pa
UN

R .
î

'
.
e
.

,
.
.

-
”
,

DR -

.
Ni
za Aaa

”
”
.-
uizezii,

i
AL

.
-
.

.
fr 4 atei
i atei înce

ce

E
ie

Bă
li

.
TR

.
ale
..

.
-

.
“. _
e
-
aa
.

.
,
-
EN

. fete mda ai
ai Mape ae -
.

K
E
7
Creare

/C

br
E
pe
:
i
7
m. a.
SI

“A rums-
TSD
mii
Da
IA

d
îi
mae
De
U

Iisus şi Samarineanca la fîn

oma a

Ax
t ma, Adormirea Maicii Domnulu
BC

i,

Biserica Boln i ței (Mă năstirea Cozia), sec. X VI.

| ARTA FEUDALĂ IN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
ina

Y
a vicii

pa
s

IT
_.
zegt
ID
e

RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C

Li
E

cai
ba
uite
ms
.
SI
IA
U

Liturghia îngerească. Împărtăşirea Apostolilăr. .

BC

Biserica Mofleni (Craiova), sec. XVI. ăi :

 Y , ș.
îi=a AR R rr n
germ re
rrom 2 - ȘI
IN
“4
ni
.

-
Pe
>
2, Sia
O
Z
LIB PE

4 i
PT
îs

„
i
ri o,
cette
3
ă
Y
IT
RS ..
i
-
,
“,
ţ
;
E i i
,
IV SE =
în MR O
UN |
3

az
„si
A

-—
a-i
.

Liturghia Înge reasc:., Împărtăşir ea Apo

ca
praz: maemattapi
AL

be
TR

Biserica Mofleni (Craiovu), sec „XVI.

ţ
EN
/C
SI
IA
U
Ta
oi. Annie

a
ee
e eta e na i

. pi
agata
cai Tapet Pia BC
RT te Mea ana:
 4

ARTA FEUDALĂ ÎN- ȚĂRILE ROMÂNE

m pecaracire
rii
zeta 00 A
mnerpr-e AT

RY
RA
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR

a ae

pui $ ah
15 e mi A 3 amiral
ii ai i ae
EN
/C
SI
IA
U
BC

Sf inţi epi iscop i

M ănăst irea Tirşor,
pi
sec. XVI[XVII.
 ICONOGRAFIE
BE
FIATant -

Y
abac a enma, aza m ep ai
&. PE bai zen

R AR
LIB
Y
IT
RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
,

RY
:

“pi să: 2%
ez
i

RA
: ae
te: SA me, aaa
a : : îs
| "
„>i

SE *
E sai *

LIB
5
LE
a băE

Y
IT
E RS
IV
UN

enma a a i area ata ae mart

AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Troparul proscomidiei (Pietă).

BC

“Schitul Ostrovului Călimăneșii, sec. xvupviut,

 ICONOGRAFIE

Y
RAR
7

LIB
Mi A în: mata URiimu aia

PR E
RE

LA ai
ati ia
i: ni

Y
IT
Pata nea a LE E RS
IV ă
na
e Iarna
UN
area
a aere ana
AL
aa
SS
X

ml
TR
ma

5
4
pg

EN
ea man? esnenanen

ao
e crea,

e aaa
carii (oa
aa a

/C
SI
IA
U

Adormirea Maicii Domnulu i 'portret ct i toresc, Iisus dormind.

BC

ica Bolni țe i, Mănăs tirea Cozia,

B 1serica sec. XVI.
 RY
RA
LIB
Y
IT
RS E
IV
UN
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.

AL
a

TR
spe,
EN
RECO) m ara
/C
ape
Dare SI
si ai tza
Pain
IA
ro tpetey île
U
i po
ge
PE
CE
amar
md
Pee Tm m
ea 7
rin ce
Ta atare
- rr e
aa E
pre Ed Ca Mitea vecii
BC
 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR

-Banul Mogoş.
B iserica cim itirulu i d in Stăneşti (Vilcea), sec;
EN

XVI.
/C
SI
IA
U

<
; |
Portretul lu i M
ai
Viteazul
BC

M ănăstirea că lui „ 1594

"ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
Y
IT
RS
0 arie am pie
E
IV
a re Pee OMR pri mar aere Pare Se oi ame ama i e rameer
UN

ne d inmana PREIEIae ai Tea E aere Tenea rac miere

n ri re 0 8 ră aa ni rr ae SĂ ET Ze ae ca ae a e Tr os ana tra
AL
TR
EN

ÎN
a.
/C
SI
IA

a ee n de
U

e i - Pate s toa
o pe ej
: zi
aa în OT as
PR)
BC
 Y
AR
Bucureșt i,
ICONOGRAFIE

R
LIB
O
Y
0 , , , .
D .- . : DE: ” ”
op 8 . Y . n
SE...
a 8: , i IT - | .
25
te.
= "e
.
|
E
| IE RS _ ..
-
SE
Să
în 1
Aa - -
E „e
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.

RY
RA
LIB
De ari tg mm îi

Y
IT
- e n ermemerias at|
it

RS
i
e

E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Arhanghelul Gavr il
BC

Bi
iserica Doamnei, Bucureşti, sec. XVII
 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Dă cei
came
Ss

Y
A

IT
RS
E
IV
UN
AL
TR
sase ae,

EN

ti
_. îi
/C

La.
e Pe4:
i Pooegzea psi mei
z a re
SI
IA
U

Stihirea de Crăc iun.

BC

B iserica Doamnei, București, sec. XVII.

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
Y
IT
ERS
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Botezul Domnul ui,

BC

.-Biser ica Doamne i, București, sec. XVII

 - ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN

ea
Rt
on
dop

aa
Aga

.
.
AL

pm sarme i
ai
a.
TR
EN
/C

aaa
SI
IA
U

Floriile.
BC

B isertca Doamnei, Bucureşti, sec. XVII.

 “ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
a

RY
site)
RA -
mA,.
că
su $.
ti emita ae tie
5

TI iata
oo mea, oa erai ase coupe 3

LIB
$ Si

Y
IT
E RS
IV
ml

UN
Set

AL
TR
EN
/C

pe ... |
tn me
SI

ge
aa far se esa.
IA
U
BC

Prin derea lui lisus.

„Biserica Doamnei, Bucureşt i, sec. XVII
 Y
AR val /
[e
. ”
Vl
” i
LR ” Ie
ICONOGRAFIE

ra medita
R
poe
LIB
a

a
aaa safa.
Y pre
Da
e Lp
rm
ca, mm
ee ne
i atat seama
aia IT
RS

a o
,
a
n:
E
tre pace,

—
Sp iĂ Pin

a Boz:
.]
a o mm

9
IV 5
La
UN

Eat:
cs:

păci
2]
i OD

e s20. Eyză m%
ă 4
|.

a
AL NR
O
%
3
YI
TR Ş

3
O
-
i, A E eo tepe
SS pei
EN & £
(D=)
5

* Rcă
/C E e ..
, SI "d
Îi
Şg ăO
-Z £
IA |
98
fu A
9
+
U S"3
a] .
,
' -
BC
=
2
a E
CS

8
3 _
A &
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
a

RY
RA
LIB
Y
IT
RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Ctitorii.
BC

Mănăstirea Surpatele, sec. XVII.

 Y
AR
ICONOGRALrE

R
LIB ITP III Ye e 7 DE e mutare
e Pa apte metaate
rime
Y
IT
RS E smart + e Te
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
pa em TEPET
tre
sere
asa
IA
U
BC
 RY "AA Perm retin Torre src, e ae ee

XVIII.
mormane
RA

sec
LIB dia
cati ei ini

Hurezi,
a ai E
i rare eta izmene
irina im

loan Arh imandr itul

i
Y Eiem a atare
ri
IT ma sf

Boln ița M ănăst irea

RS E
IV
UN
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

AL
TR

M ănăs tirea Hurezi, sec. XVII

ai
sa aceia i dă notat e ee N
e
: e
a ih
EI . :
EN
/C

'Tablou: ctitoresc.
a „A
cp
-

ee page ia
ae Dre pret
SI
eri
>
fm 3 2 ge pn armei re ap nr
IA
U
BC
 Piti
+
Y .

.
..” E
AR
:
. .
ICONOGRAFIE

Ă -
R .
5
2
.
-
.
-
LIB
[ mr r . nn za
CI STII ae e ee a
Sa oma -
. -* ” =
. ia Sa a.
Ps. - a
s ” Ă 3 3
Y - -
-
„i .
i
. IT .
-
Pa
e
:
.
,
”,
ID:
ţ
:
i
,
î.-

,
RS E ,
:
ra
e re

. -
.
mem pe
meat

,
ae
n

poe a me masa zi
ti .:
3. -. a:
:

i
:.
mr e :
Te e : - . .
IV e ae
.
Ze

a.
,
.
.
- A
, 4
4
UN
? 3 i
« .: ;
. r .
aa = | S!
. 3
ma
. .
1...

mame ma
AL .
.

UI m ee
Î

»
ze
.
.

e o Di
?
Iti
>

«
"i

:
Ş
:
i:
re rmrmre cae
Termene
-
i
nea
„i
IS mre
”
Pa
TR -
EN
“ era e a
asă ret Tai”se
m ee
Pi
aLA
ri
Pa one
pă eroarea a
pam
ans
ea
„na
00 Pr op,aectgmt a a
/C |
mimi Dima e ete Tal e
SI
IA
U
BC
 ARTA “FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
Y
IT
RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC

Adorm irea Ma 1C ii Domnulu i,

Mănăst irea Polovraci, se Cc XVIIIXVIII
 ICONOGRAFIE

Y
eretice,

i
.

pd
ij,
i
i.:
:i
ț:4
.

R AR
LIB
Y
em dia

IT
pia

E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Si
în ta 'Tre ime la Mamvri.
BC

Mănăs tirea Surpatele, sec. XVII

 RY grea ee petPa TR, 07 PI
Pas eee
VI
îE mineri Sase că
RA
as
epi ate

LIB
Y
IT
RS E
În ei trairi
IV
UN
AL
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

TR
EN
/C
SI
IA
Nei
Pi e Sa t
U
n.
”
.
. , ICI

Iei n stai 8 rate

BC
. ,
: Pi
.
. -
Lă
-
” -
* . -
! ” “
” : ”
, -
” - .
 ICONOGRAFIE

Y
AR
pei ere Ză

R
LIB
ao Dam a? a mad o
pă sa i)

42500 Ai erai mpi baia

Y
aaa A
Ea

IT
E RS
IV
UN

peretiRe
ari
AL

me if
TR
EN

Parabola celor ,, chemaț it

B iserica Creţulescu , Bucureșt i, sec, XVIII.
/C
SI
IA
U

Teme evanghel
BC

1ce
B iserica Creţulescu,. Bucureșt i
pă
[5
<A
=.
==
9
S
%
=
 ARTA FEUDALĂ IN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
ra,
gi abate
eee

gr y ati
pica pb apă
+
ăi

LIB
2
bă "Sihia
na,

Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN

pii "tă ay
/C
SI

J udecata lu i lisus
B iser ica Creţulescu, Bucureşti i > sec. XVIII
IA
U

S in od ecumen 1C apocal ipsul Sf întului Ioan. D

.
BC

B iser ca Creţulescu, Bucureșt i, sec..AVIII..

BC
U
IA
SI
/C
EN
TR

i ae,
Net
AL
UN
IV
E RS
IT
Y

Nm
LIB

a
)
RAR
Y

inmana
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
a ia. „.
!Tlustraţ ia unui imn înc hinat Fec loare i Mar

RY
+

„Biserica Creţulescu, Bucureşti, sec. XVIII.

RA
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR
EN

DE £
„ŞĂ4

să
3
iii

ma
4

ZI Dai
/C
SI
IA
U
BC
 ICONOGRAFIE

Y
AR
hai

R
Tr i
În

LIB
a ar ARE,
A Eraa siip
RAE
n voma pe nf N sea cu tozegi
a a mec,
ai
A Cp Aa

Y
IT
ere
ii

RS
e

E
IV
„ri
a Pat oz
ză K i
UN

702 soi ae
armă
ze

AL 2
pe AuSao ră
STI
TR
EN

Dan Erata rent pm

aaa maree,
a: poetei mia iti. nec Stana ge
pe it mai ic: îs a 0 n Zi 319 ma an md a pă
/C
SI
IA
U
BC
 | ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
ai aia i

RA
i i
-. E:
” îi

LIB
î
! FRI
. ză
pe
% 3 - .

. 3
“ pi:

te

Y
[aa
ss
? +

- pi

IT
ii

RS
i aa en N
Samsa te oratii Banat maret

E
IV
UN
AL

e ee ta Same e în sent oaZEIe e aortă i

, m Da ee tt ian
ei, epe aa TE
pană € e a Tg e e da
N : ea EI . Ser . : . aaa) i
O Aa : -4 - [ia . e T
a dn dai . ani a Ma ai e - caramele miam
a mat
TR

cea erati 7 TE ee e Pad e m ma oa A mfi

meN Înma i a
?
ae? ai ei
= a
e Pa e
. mica cat e mor ae e
ae ae Dea
| 9 sa ema AC
ea ue Sai pe
mat
. ERRI 2 m Net ara a 3 pc ne sea
7 e renta. 2 e
mie a mr . . , E pm tra

: Na | Ta
, .
EN

: da i. îmi - ..] Î

4
/C

r - | , .
,
. . 4
SI
IA
U

Naşterea Fecioarei Maria. .

BC

Schitul Ostrov Călimăneşti, sec. XVI/XVIII.

 ICONOGRAFIE

Y
Ec mb

AR
:“e pri Aa st
pate

R
LIB
Y
IT
RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Imn închinat Fecioarei Maria

BC

Biserica Colţii,. București, sec. XVIII

 a
» î.
eee ppt €
ze ape Eee eat 7% NeIi
i de Peee a îi me oii tau
în Re
a e . a.
" ee ra e e
armreta
0 Via a,
RY
RA jean
SA Amerereeaneaer eee
Enna
LIB cat În ee er e pt
re 9meut taiati
m ee SA
Y SO ta proteic 7 se
IT
RS

1T]
E

Predica de pe munte, Acatistul Bune i Vest

IV
UN
.

a ratio an PE a
s
ROMÂNE

mer MT Vei,
AL

i, sec. XVIII
fr: pe, AA
TR ro în
cometa
ÎN ȚĂRILE

i
n Pere
Aaa miei i
i-a
EN

u , Bucureșt
/C
SI
FEUDALĂ

B iser ica Colț

TI CEI 80 re 28 AR ti
mr
poarte Ă,
IA
U
ARTA BC
 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Y
IT
RS
retd
ii ate
i
îi

er
E i

7
i

DT
e
Co Bai
IV

«ez,
1.
UN
AL

ati va nai
ma
TR
EN
/C
SI
IA
U

| azi a a
Ioan Botezătorul, îngeri, psalm ilustrat, EI
BC

Biserica Colţii, Bucureşti,

sec. XVIII.
 “ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

<a ar oa mai 2 pere, ae RR Ea ata a 2 a me see Te

eee
PASI A

RY
Tan petre ere

RA
Pa

pară

LIB
E du
em,
Par pe

Se acre,Dă
Aa ZU
a
ae
ON

">

at
a
set
i

PI pe aCage
Y cdi
sa

n atom e ai
La mite vii ne
IT SRI

a
a
RS
2a mms
si
De zi
Itaa

E
ata

sf
- ee
IV

rit
=
Pa
d
,
PER

sat
UN

ti oara emiteSa
RISE
:

pom
za arestTI
a

AL
$
75

a
au:
trăise mi mm tii eră mami? arabe
*”

A
“

E
.

TR
e
.
,

EN
”

/C
SI
IA
U

Vedenia lui Petru din Alexandria

BC

Paraclisul Patriarh iei, Bucureșt i, sec „XVIII.

 ICONOGRAFIE

Y
AR
mă e RAS?

R
LIB
Y
IT
E RS
IV
da ni

dart
Tha

E te
N
AI

7 r e
UN
AL
matei
iza hd
în i

TR
EN
/C
SI
IA
U

Sfinţii Apostol i Petru ș i Pavel.

BC

Paraclisul Bunei-Vest îT i (Sche ii- Brașovulu i), 1734.

 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

=
ă
A

RY
E
.
“

RA
.,
ae
.
pet

LIB
ra

Y
IT
E RS
IV
UN

Po IP
AL

e mu
TR

2
one
EN

Sena: mau
/C
SI

4
IA
U

Ce i șapte adormiţi in Efes. . |

BC

Paraclisul Bunei-Vest iri (Scheii-Braşo vului),i 1767

 ICONOGRAFIE

Y
mea:
i! se
-. A î
meta ” în cpt ma NED a
a lare

AR
pate e

gram -p7i,
A II
1 ee
a

R —
ai
LIB
ş
Zet
a
aa!
4.

Y
pu
*

IT
E

ei spy ita Nenea

pn
RS

7 fir Doi
E

ERE
IV
gatit
Te

at
UN

n
Ea
Nea

AL
;îi

TR
eee
aia i
=
aaa

EN
za
?

rame »
E
are
m
snap

/C
aan mea led zi ma

2
miste $

SI

m pere
atu sa ia
acd

e
i
4

Pit Tr i
i

+
&
îi 220 Ad Saca: 7 iat
aa
2
IA

4
U

Icoana Sfintul Nicolae, și Neagoe cu fam ilila sa.

BC

B iserica episcopa Il ă de la Argeș, 1517 (retușată sec, XIX). (Colecția

Patriarhiei).
 O
3 _
RY - ,
,
-
,
| -- .
- 9O
3
RA.
.
.
N .
, E |
”
„ ”
:
.
. ,
LI
Boa

o“
U.
mi
. -
LIB E
|
|
|

:
IE --
: Y , O: 3
IT
pare ,
S ir
. O
A =
od.
RRo
RS
ZrIATA N ?, ,
9
“ri
aVW .:
a= |
m.
O Ie .
a » a 3 .
0
Atiră
permite
E a! , ! ă3 A
-
«N CI |
IV RS
+
.-

[Tei
Ş
a .

o
=

=
Ş
.
,
UN ia

.
=.
CI
Pa
.
e
O)
fe
.
i S
MN
CO
SS
.
'3
O B
ÎN "ȚĂRILE ROMÂNE

e Tia :
Tineri
Poe be paria
ne Emite ee gi
AL i $i
Se

Ş m
pă
O
n
G
&
>
"3
„î_e
8
SE |

:
G
gnom
CO
RE
& 3,
ere =

.
.
:
4
a.
AIE
nici zti ai e E
- ,
pia TR a
e E
d
a.
9
9: | . >
9 = 9.
a *
.
,
EN Ga
WI
*rt Inc
O. ,.
: g
DE
ss
e

8 .
3 ă
'
/C Sita 3 v
Do3 %
Ne p ,
Dim.i
SI
ARTA FEUDALĂ

E
Mem &odiă 3 ă c3 , - ,
What VU
mater
fe i &
le»:
3 g So»
3 >
IA Za
= a 3 .
4
. A
ac pia e U Ba 8
DI e
dai Beta Dermatita i ars
sa 59 a
"oo
nt iii | it să
per m O
zoana UD OR:
BC
UD. Da.
-. . .
—-- i a
 joia
_—_.
Y
AR
ICONOGRAFIE

R [i
za
LIB
Y
IT
RS E
IV
eee pepi
aan
UN

“ Lai!a
:

a
a ui +
Puia
ac 2
AL

ei ETti
as some
Tema
mon

TR
e ta

EN
pere ee

/C
ma

SI
IA

dtsadTerase 3
sem

e
dr
Sa
i agr
U

=
mmm
Seal
: d e dir ca mic
mii
let arePg NE tipio ia SEDeahac
-

Era
tacă pace
!
e
. un
,
eta E
”
,
: pă i Ea
Di
sa
N -
:
p
a i: etc
Ret
a
ESpă DETA
cirea
sere i 7 Ta add
nl dincei
"pe Covrcrurane d Dero
lar SN

ta
reiai
dirt
dag paJi
i3
BC eRai:
aa ee .
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
spe ase

RY
RA
LIB
Y
IT

AS gar pate prear

RS

eogphgeai
E

mu EEE
IV

79,
UN

paie Sa e
AL
TR
5 coat
E Aa

EN
Tată
ramă i
Tata
eter

/C
D370
ia ai
ea n ra tati aaa

SI
ia
ee

IA
U

Miliţa-Desp ina cu fiul ei Teodos ie pe braţe..

+
BC

Detal iu din icoana de la Schitul Ostrov (jud. V î lcea), 15222.

 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR

E ete anecap
ÎI 3
EN
/C
SI
IA
U

Plingerea lui lisus. (Detaliu.)

BC

Icoană de la Bi iserica episcopală d în Argeș, sec. XVI (Muzeul de Art ă RS.R.).

 a

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE

RY
“4

i
a
7

RA
LIB
Y
IT
E RS
rai
A m

IV
E Sat apine
pai

UN
AL
3 pi
ta
TR
EN
/C
SI
IA
U

Ma ica Domnulu i (Detal lu.

) i al XVI
BC

V îlcea) Începutul secolu lu -lea. (Mu-

Icoan ă de Wa B istr ita ( ud
zeul de Artă R S.R .).
 ICONOGRAFIE

Y
R AR
apr
a,

LIB
Zerttof Plot
Sa
intopni

ate
pita
Farsa pete
pre,
gitză
ara AL
i
pet

Y
e
zi

dz
3

x
up

IT
RS
)
Ș

E
. 73
:

IV
iA
:

UN
age
Zdă

Per maipai pi
pia

AL
pri
4 14 ai

TR
II
stă
a ed

EN
aa
3

/C
SI
IA

lisus Judec
-
a tor încadrat de Sf înta Fec ioa ră Maria şi Ioan Botez ă-
U

torul. a:
de la M ănăst irea Bistriţa Începutul secolulu îi al XVI-lea. (Biseric
BC

Icoană
P ăr, ju d Vîlcea)
 P
RY

.
tirea. Govora (jud. Vilcea), Cea. 1530
RA
LIB

jud:d; Vilcea).
Y

Ls
„a rate „ae:
n -
Ri n.
pa e Nera aaa
e

”
mat Aaaa
n
a.
IT e
Sat”
PT
a
aaa
-
pete
-

”
RS E

ica di in Păr,
Detaliu din Icoana de la Bistriţa.
IV
UN 3
%

Inceputul secolului al XVI-lea. (B iser

AL e
ROMANE

Maica Domnului. Hodighitria.

>
4
Lari
TR Nei
O
Si„i
EN Sea
ÎN ȚĂRILE

WU:
Sg
/C Sa
Ș a
SI ȘI
FEUDALĂ

V'3
TI
E,
IA a 3
1

O EN
„
U 33
„O: MW.
a 5
2.
ARTA
ÎS
6 Em A ei
e

Po
îm ea a ;
m
„ai ae EN dee ENA + meteor ae ma

-
SE ct Te
îi

!
me mie rare:
Rs
BC m.
.
—
 Yoga i rea eta Pe ae e dap
e Za ieie miră) Torge
SR
pro poe a iron
ee 07 mi rrom eve a ÎL ct ie, Inima Pe n a
a “ ae bă a
pin Le ni
Y
AR R
LIB
“i
ne apar, ae ma

Y
1

IT
RS E
IV
UN
eee,
sarat

AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
: “
aa
e
BC
PI e
ra St
ai
ENe te osia -” tir îmi
ema 3și
ze Pi : m
conta.
erei perne
pă
eg
î mm accea
paie ae
e ir
tipi
n me
mate, na
pen n e Z 2i.
di bud a ceiaani 277 ma i în mită 3 TE taiSiredeea Fatu
imi Rm is e
în RT în
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE

RY
|
i
i
i
ţ

RA
LIB
Y
IT
RS

mar
oa
Dore
E

i dat
IV

searaPATĂ
ps
e
UN

e
Aaa
a.
-
cea
ast

7
AL

i:

dn TE pat
pai 3 CAO
TR

ce
Dat2
EN

ee Ar VEee
N

a
FI ap

ara
BIET

/C
aEL SA
*,
?

SI
IA si
U
BC

ea Maic ii Domnu lu i
Adormir
Icoan ă de N icolae zugravul 1702. Tara Române ască. (Mu Zeu 1 de Artă RS.R.).
 Y
AR
ICONOGRAFIE

R
LIB mp 3 Ap
îs
MIA ee nege
Pe
Zoo,
a
»

Cap-de Apostol (Detaliu din icoana lui N icolae zugravul.)

Y
IT
ia
a2
RS E
a
PE
eee. tate
ma
iuti
ae
Sare
Fa aa
Xa a

a
Sado
dana
€
a acra
pn
Z +a

:
IV
UN
AL
TR
EN
7
zar: re ema

e gatiti «i Bi i e te stie! . PESE A

/C . Ar
target:
zestre
y

+ Fă E i x e ci :
E pei paie 4 A a , DR Si
pane

[E
ga
i 2iieă
E
pre
E

et
En
-
m mia E

ă
”,
E

ta
Mea
at
4
tina
Pate "eatXE
SI
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
Y
IT
RS E o-—
Ş.
IV .r.
Ch
V).
.
UN V
L.
a
AL A
5
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

O
8
a

ÎI
TR v$a 5
8
EN 4
o 8
.
=SI şee
se
/C
SE

e
rare teen fi

ete SI m
O 53
a î83
5
IA A
ae
a
U a
— 4
BC G '3
UE.
 im pt

Y
RAR
TNA sei ete, Petit pă

LIB
Y
IT
E RS
IV
edil, mg
em ae

UN
pr de;came

AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Plingerea lui Iisus. . | i As

BC

Mănăstirea Pătrăuți, sec. XV. a

 ai ar STR; TC
- ta PRE i ese Sa A 4 ST ea
aa i
e 3 SA

RY
- A
metaa 0 ea
ZE aeR

RA
LIB
Y
IT
E RS
IV
UN
AL
TR

i,
sia
pa
DT s Sea,
EN
/C

4 ol
umăr ari
AES DALE Se
ci i
ti
apiu cd E : a . . e SZ Saiat,
midi E i
aer cai
OPT
atzi i Si ac 3 A PIESE di Mata Y ATL n ee i

por
5
E Area
e bei
Pază pă ”
Elie ei-a
e 3 A At PSR
A
de A

Vogd Ii
SI

A
acel
IA
U

Drumul Crucii. | e
BC

Biserica Sf. Nicolae, Popăuţi, sec. XV. - e

 ICONOGRAFIE

FNT ese: samaile pate PIE 20 în) ip Za, Dan cai

tr
22 marar eri

Y
AR
neant
ii en reia,

R
LIB
| 3i
paza
satele

Y
i od
e

IT
N
ÎS

E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Coborirea de pe cruce.
BC

Biserica Sf N icolae, Popăuţi, sec. XV.

 ICONOGRAFIE:
ARTA FEUDALĂÎN ȚĂRILE ROMÂNE
Drumul Crucii.
B 1ser ica
a
S "N t Ilie, Suceava, sec.

R Y
IBRA
L
pm sea.

IT Y

ere pam.
S

”
R

cecne pr.
IVE
N

= mama rome i,.

U

promt
A L
TR
E N
/ C
S I
IA
C U
B
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
re 8
msi gis

RY
RA
LIB
ITY
RS
VE
U NI
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

În ălțarea la cer a Si întului Ilie.

a
BC

Bi iserica Sint Il ie, Suceava.

 ICONOGRAFIE

RY
e e Pg
i iese
i
Ș

RA
SI us
.e

LIB
ITY
RS
eş
i 3

VE
.
odă $
si

TA
cita

"E pe
a Arsă. paie cec ape:
orz Ea A ŞEAX
Si

NI
a

LU

Ve
Sa
RA

că
i
NT
CE
I/

ez
a
maia ti simt
o se a eat
S

iara inna e tie Sha.

IA
U

Patimi le lui lisus Hr

Bi
istos.
XVIXVI.
BC

iserica Sf. Gheorghe din H îrlău, sec.

 - ARTA! FEUDAL A ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

older

Y
DariaE

3
arzi ai

AR
R
LIB
Y
IT
RS pă are teti 7
VE
NI
ie
a Z. ş

A LU
TR

a pa pe pt
is ay pr
EN

ua
Sinod ecumen IC,
B iserica Sf. Gheorghe d
.
IN Hîrlău , sec. XVIAVI
/C
SI
IA

-
U
BC

S î. Evdo cehia.
B iserica Părhăuţi, sec AVI.
 pa
ser ase
Y
AR
ICONOGRAFIE

R
LIB ani
A mtet ea a paige
e apti as via)
TY
SI
ER
IV
UN L
ma
Pac
raaf
RA
7 Ip
Ş NT
CE /
SI
spre sri
E aa IA
U
a meanetre RE
BC
sai miei Bă

7 ce ne aut
ape
 |

Y
R AR
LIB
Y
IT
RS
temple

VE adi

7 freatica i
cerere a aia,
NI

ame pi 7
ra

oa
A LU

pa
Agra
TR

3
m Aia 4
EN
/C
SI
IA
U

„m. Prinderea lui lisus, Sa

BC

Biserica Sf. Gheorghe din Hirlău, sec. XV—XVI. ME

 ICONOGRAFIE
rar
pa at ai

Y
R AR
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
N;
Și
dt
Se
L pet
a
4

i
:
RA
d
se
1
NT
CE
/
SI
IA
U

Pietă.
B 1serica Părh ăuți, sec. XVI.
BC
 ARTA FEUDAL A ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

Y
R AR
LIB
Y
IT
RS
Doe
aa
Doza

map aia
cris

Le
„i.
>

VE
NI
A LU
TR Eee
a
pie
Etape
CĂ re
EN
oma

es
caTV a A,
e
E. a

cp
Aen

ae

oaia pe ai
eg

RDI
pe:

me
CA
Ci

/C

Sere
ap

ită
ai,
i

m mu Sa
tz

ta
a iti
ei
SI
IA
U
BC

Logof ătul Arbore şi famil ia,

B iser ica Arborea, sec. XVI
 ICONOGRAFIE
nea pomeni

Y
R AR
LIB
TY
SI
ER
IV

* ma sai
UN

Sen
Pai
L
RA
NT
CE

7
/
SI
IA

Sfinţii ep iscopi Gherman $ i. Sofronie liturgh

U

isind.
M ănăst irea Dobrovăf, sec. XVI
BC
 : !

Y
ma e 9.
- ., PPR: + Se see aa

AR
bi Ed pai
i PE ape Ti x
Deta? mm iar mimi

R
LIB
; .
.

fa Teba! ZA pe
| : - - i „
miar Aa
d e

ama SA
Ş
e: sape .
CE te sata aaa tă PNri a
TA eaa
d
Da oaze NI gaze
aaa E e APTE pod DE miDot EP d
e e Dat

Y
Pa pă ruse are ee 0 DER o :
! : IS Saope eee pa Teza PSI mg Tr PI RI :
. RE) PA PREV
ae ea (Te a e [Spre . : si
: E
. |
a oală Idea a tt Tai 4 i
DZ

IT
di n 2 e a) sari 2 Pa* De i - tz :
!: o - păNI 2 -eutai. e * e >
tera jet 2 : £
e MP a See IT “a E
- , . * tu, 3
ia 3 “, pe în Pa Liza
! E . hat 4
' să 5 de 3
4

RS
o ,
i
Li & Ș i
i
- *
2 e Pe

pa
,
i.
:
ai
o) VE
a. m
ca m. md
a, e
[i
NI
psi, |,

EN .. S pp
ăitd fe
9
LU

Pb
esua d
A

;
TR
De
a i
rpm
a

EN
-
geam
e e
ST

/C
SI
IA
U

Liturghia Îngerească, Înălţarea, Rusaliile.

BC

Mănăstirea Dobrovăţ, sec. XVI, Da :

 Y
[2
Fu
|,
<

|. AR R
O

D
O
Z
LIB
DD—
TY
SI
ER
IV
UN L
RA
NT

Măn ăstirea Dobrovă î, sec. XVI.

e: ft pe
CE /
AA A
îs
e me NA [cm Tia Di na
SI
IA

uce.
lisus pe cr
U
aseara g
i
BC
: a 4 î
e.
a
 7
Y ga AED
Ra zare mi
ai a et?
pi re
AR R iad
Si
ip
LIB
£
i am i ore să,
La!

a atei rr pa toare DE d i
Y
IT
RS
VE
NI
ROM ÂNE

pater Poteae

LU A
TR
ÎN ȚĂRILE

EN

Sr ta, teo
/C

- ser
FEUDALĂ

Vă
Pa
ai
să oa aaade e
SI iao Rec
i
Sata mi
:
i -
. m e ape Tili
:
itee IA
ARTA

U
BC
 ICONOGRAFIE

Y
R AR
LIB
AR
pet
Pe od Poe mr
a

_
matii

TY
Sa
XŢEz
"it cad
.

nat et
pa
CI
muerl

SI
ag
e Brut it
Aaaaa

ER
e

IV
UN

Sfinţii ep iscop i] iturgh .

isind. .
Mănăstirea. Humor 1530
L

?
RA
NT
/ CE
SI
IA

< Floriile
s
U

M ănă ăst irea Dobro va ăţ, sec, XVI.

BC
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE ICONOGRAFIE

niz SRȚ oct eee petrom eetioe di E

i
A
PA
n
e tii
area
5i ă
Y

7
Pat
R

Ri
7
IBRA
L

PREai
I TY
RS
pom eh az %

Sr pir
ce mai masa?

VE

ra ee mie aa!
A:
N I
L U
R A
N T
C E
I /
IA S
C U
B

Maica Domnului, Sfinţii ep iscopi, Mielul (simbol al jertfei lui Iisus).

Mănăstirea Humor, 1530.
 RY
a:
at
a căaeice
ef

RA
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
AL
TR

az a
ga: Sotia e
EN
/C
SI
IA
U

lisus pe cruce.
BC

Mănăstirea Humor, 1530.

 RY
RA
ICONOGRAFIE

LIB
Y
IT
RS
VE I
UN
AL
pate: TA
Pri ah
fit, a?
nm
TR
EN

« (imn).
î- Pa iza
ri Meitaieai Ata ea vi
ara ra ANZI
/C

1530
SI

„De tine se bucur ă

?
Măn ăstirea Humor
IA
U
BC
Ar: Ş ei gz Mii
Namiral a MM mei Pe aa tr
xi tit
 a

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE

RY
RA
LIB
a sa
me ta

„Ă
„ţi
PF

RA aa
TY
SI
ER
IV
UN
Ai
a *
mm
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

P at l mile Domnului.
BC

Măn ăs tirea Humor ? 1530

 ICONOGRAFIE

RY
RA
A = a, ar :
bio
5 =
iii trasee
s.

LIB
Copie
EDEA

Y
ma
.

IT
AIDreaLĂ
cei

RS
RDI
Ep

VE
i q»
Ata
ș
I
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Ased iul Constant inopolulu i,

BC

Măn ăstirea Humor, 1530

 îi ie a Pa
a e n
”. pa îm
tei ară
| îs a
: Pe
aie ee men eter
m a
imi E S
pi oET m ; y
- ea
me pai
pe mm
ra
e A A
a re
o
i pe :
. :
pi iaŞTI Pai eee
dă a a FăEi i : imie ay
mat , , ,
pa ;4 , ;R ,
îă ”
RY 7 -
e eneemat?
de
ala
. DE

isEs | |
ii : .

îi
:
||
|
-
e dr catdei
ai e tate

|
RA ee
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
ARTA
er ;

BC
a ra
pri pai pa i. pa. pe
î îi 3 au
ana
Ale? Mea da A IE 2, e: eta i
at
|

|
ţ

ieste
a 2 E
E
zeSDNS d Spiti ATL
ai 3
dear
 E Aa ICONOGRAFIE:
ze ac.
pă Aa arta

RY
4 10 de

RA
LIB
Y
ft aaa?
?
pret
fe

IT
32
e
set
=

RS
a

I VE
UN

Ve,
AL

e a ceea,
pat aea
TR

DE -
bi Rzegint
Aire
bre feet
ED A ă
i
: fat HA
P Li

s Si7 d iA
EN

si , .

DEE a ei Dat e
> meci da na ra O Pai Me ai ra
” 7

Judecata din Urmă. |

/C

Mănăstirea Humor, 1530. . |

SI
IA
U

Sinod ecumenic, sinaxarul.

BC

Mănăstirea Humor, 1530. | |

 1
ICONOGRAFIE
" ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

! Acatistul Bunei-Vesti Ir i,
"M ănăs tirea. Humor, 1530.
pa

PE
EN]
n rom
ta sati
sti
Peăeteit 4
i:
R Y
R A
LI B
T Y
ATA„a atei
K

S I
R
pet
TATE,

V E
I

iza Pasca,dt
UN

Lari
i pia
aa Aamimesi, i, ceas
Taz

A L
R

SEA
ROCAR
N T

N BRE
SA
C E

.rf--
. 4
/

primim
I
TI
S

mere

a da iati
I A pa
e

C U
B

Fi
RA
ERE

ai mt 9.
cate apare sete Sia DOI
na ba Dama

Te
Ni
aNEL it i a AIE iza:
3: aa tă tatii at a Ci Tia ama i:

a[i ae
z

Dr
Pa
torul
Lant
man..
 a
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
ITY
RS
VE
NI
A LU îs
x +
TR
“orar
EN
/C
St de
pa
îs
pe
SI

rundei: st duca ani ont Fade i

IA
U

Ion Botez ătorul

BC

M ănăst irea Humor, 1530

 ICONOGRAFIE

RY
RA
LIB
ITY
e cui matei
meta

E RS
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Maica Domnului „rug ă toare*

BC

Mănăstirea Moldoviţa, 1536.

ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

” omren ege emeneparp Ii€ :

VAN PEati) Ea: Ia

RY
fsSAE XA ff ș : “ . . = i-a în
e a
PE
a
e : eza
pe - ii“j
ăi ca
“*,

7 A Sed, sit i . pa Rau Ad, za e dp: br

a ă i 4 . m mei geti iE 0 i
Steae eaTi:
i PER
a ear ZAOTP Pepi
i IT
A
ruta
ata
E

RA
LIB
Ri
+,
ca ita ai
i CĂ Sl
: meta
e E Zn et

gi Ip pi

ITY
< ia - :: E

RS
VE
NI
A LU
TR
EN
/C
SI
IA
U

Judecata lui Iisus Hristos. | e |

BC

Mănăstirea Moldoviţa, 1536. -

 * ICONOGRAFIE

RY
RA
LIB
ITY
RS
E
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Iisus pe cruce
BC

vița,
Mănăst irea Moldov 1536.
 ţa, 1536.
Ar i,
ICONOGRAFIE.

+
Sm i ,
a = ” ” y ,
De î -
ME.
8 ” r i ,
O
, - |
Zi
ag. | ema me nea para Stea Pa PE pa
mm teva e
me o ma e, .
Y

smn
aama hui,
pi
A R

punte e mm sans =
R

=
B

î
LI

| Si i
SEL
ma Neioc
T Y
I S

pen p erepeer “
creme pane pa agreat Are FRA
E R
IV
N U

e n m ata Mem amp i N eee

A L

> Na ma ze
Fag în
R
DA
3 im na pă
T N
Vâ
mă ame e

C E
I /
S
IA
[
„ paamitmeaaA
pb
i
i

U
mo rata în d urina

C
ip”

B e ame Fm:
ROMÂNE

rr
3 incantati ad:
ÎN ȚĂRILE
FEUDALĂ
“ARTA
 i A
|
|

Ecae E
Pa poti
Cop Ea amii m în .

RY
să cps Negoiu zen an ate Spania 3.
age sa me rea m

mitica
-a nai nasi apei în ep Simi să ra Ca ai Boli
5 Cimpa ne
a Wes
ear om ie n Dar ate e Te me te
more pradei

RA
LIB
E 3

teii
miri

SA ec Pimen e

Y
IT
RS
VE

4
Ti2]s La

pe ni
nem re,
mă
NI

Pa
pat

az
LU

Li
.

mea
og

A art
A
TR

pe Tm i?
pi pene bi
EN

e a
= Asediul Constantinopolului. :
/C

„mi... Aa
i Mănăstirea Moldoviţa, 1536, î + a
în ta
î _, . | * N | - = , , | N 7 , N . N Ş : . i | - | - .
SI
IA
U

pin Sinaxarul, Sfintele Sinoade ecumenice,

BC

E - | | Mănăstirea Moldoviţa, 1536.

 SEA De Bi ez
Y R
RA
i
pr rr tepe

LIB
ta EAot, i

Îi
ENEA

e ada tata
- pina
A x
7 7 erp:2%
Spit,

TY ni zar
PS

€
SI
mifai
aceaa di
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC

Re ratan. «, ee si
ai

Ape
e
„i: E E 2 - = ă
S eg dit a
Îi ie ani n i Din i Dina ne ami rr m 8 de ne tb emite
 minut. a sade:
d NIEV
m me Tora apar a
- TDi az
mai a iad
Tm
ICONOGRAFIE

cari
Y

av [2 Doitati
R

pe Patrat,
E ra ar
ni a
peer A IE Aat
27 2.
A R
LI B
TY

oma fs DEA
I S
E R
IV
N U
L A
R
: psi
>
T N
E
eter
DE
pr iite me A

C /
S I
sm

IA
Sa nitrat

U
Be ai a me
Se

B C
roata

ae aa gi
pei
-)
ÎN ȚĂRILE ROMANE

n.
m. . *
1
AD:
Maica Domnului cu lisus.
sec „VE
M ă năstirea Voroneţ,
FEUDALĂ
"ARTA
 |
Ma
|
ICONOGRAFIE

>
şi |
S e |
„9 Si |
m: % a
u

” sa ”
E
a E.
5$ . ,
.

d. 8
SE
A. ,
pi |
E ,
G “e
D 3 |
TO. €.- ” |
IS , . , ,
DE - SE |
R Y
RA

a
!
77
B

ei. ee ma
ză
teza
I

ba
L

ne
a.
„3

ge
E sta
Ce
T Y
S I

pe sa
e a
E R
I V
UN

popa .
mama,

AL E, ere Pra aran a

R T
3 meta 07 Bai RP TR

N
0 han preat 8 dă ete i

4
E

mira
game me e

C
i ii ie in | |
i
, ”

/
: Ut)

poe pap 7
; Ea A a: Dat panam-en ..
s
A
(LCD
a : ; su ae aaa di d

I S
:> au
pană ): i ati
SP a ip zi oa

A
aer At Misa) : AN i mai
i mm aai a —cca a e
7 TEI XI oz merem an ea
Tai

I
în. o
d ip rare
crema a mo mmm si

C U
E i e pc A aeaegae
Zr

B
ROMÂNE

geaman iT
. SERII să
ee
a

Dă ie N

PA e
US
ee 7 e i
a detectae, Sai
eine 7,
. aa

marar
Da eo ari
ai 3 ma eter
ÎN ȚĂRILE

Name
di Da Can
„Rae
,
a o SaetiieaDI 7aaea :
a? : ic_
FEUDALĂ

- an i et Laalnii E
: data
ARTA
 ARTA F FUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
ra paie
pe i
art
e adie

Y
IT
RS
; pia a 7
VE
NI
LU
sd i
ci Pr>S
A
TR
Sare
ea

EN
e,

/C
SI
IA

m
sI:
U

sa, ta a 7 ca
BC

atata ee d. ma a e edemaa e
 ICONOGRAFIE

RY
RA
LIB
Y
IT
RS
VE
NI
LU
RA
NT
CE

Iadul.
I/

Mănăstirea Rișca, sec. XVI.

S
IA
U

< Sfint ep iscop liturghisina

BC

B iserica d in Coșula, sec. XVI.

 Ra
DRE 9 ui
ICONOGRAFIE

Em
4 se
mate ate!
sm aa e
IE
casmasei

EI pe
ÎL aa pe, d
cât
; Pg
EA te Cu
, gi„i că
Y

Dat
să E carta eri Ă
Di tg aaa ide A8 a
figd a 24
55: 2

R
seră pp aia
PRAF? în PD, n Adder

A R
B

preparate e E
saCă fe amr
LI Y
S IT
E R
IV
UN
L

enorm e ai oa
A

| , i
R

e mara mie gre NY ei, mt

sia copia i va
a
T
TIS a rentă ama
Opera
pepice
E N
C /
S I
IA
C U
Ie RA IDR Sa Di Ta aa să Dia ai ai anni re Na ”
2 pati a irina e ai zu
ROMÂNE

B
lesă . - . .
,
FEUDAL Ă ÎN ŢĂRILE

pi a . - . .: . .
S a | - «
5 SI E 5 _ oa e | | |
| ; - . ,
ȘI i: a i o. ” ÎI
. e - ' . .
N î | N | . - *
+ crt 5 3.
SO DR E aaa i
Da | Di Aaa
o Ă
Load Se E
233 „A | TDa. i, Sai Aa
ARTA

|. - . „i |
Se
eri TD. 9 23 N Ă „..
AIVW E - -
 a ICONOGRAFIE
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE:
m ete
Înălţarea.

LI
.
|
Măn ăst vrea Suceviţa, sec. XVI/XVII.

RY
RA
LI B
ITY
RS
E

T3ă
»
aa
V

i
N I
L U
RA
N T
C E
I /
IAS
C U
B

ate
Camere
caut
$i
pad
IE73
a!
gito sia:
“i tara,
rapa,
 RY

Sucev ifa 3 sec. XVI/XVII.

RA o poeme mam amnegeo ifemena. meserie
po Pi
Mon ame mean pare ee temereTe,
LIB

SE n îmi
TY

sati cani
I
RS
VE

Mănăst irea
Sinaxarul
NI
LU
ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

XVI]XVII.
A
TR
EN

sec.
/C

?
Suceviţa
SI

la,
FEUDALĂ

Doamna Mar
IA

ănăs tirea
U
ARTA
:
BC

M
Dia Zi N i te . ii
—
Rei
,
ma ot
. pe
ei
deea 700 ate Sedna tic 8 codec o pt bit minei îi ăia ee
. . “. .
. : 4 . - - - ,
.. -. -? ,
Lia -
 Y

asist)
R

d. şpita .
RA
ICONOGRAFIE

LIB e
i
„2 e-
oare
2.
poi mara ara
i
Name
:
Y E 7 LT n.
IT Z
i

ii
. - see nem
daci
d
a
|
Dei
RS
izeii d ne
ca i
ata te
E
E
II- : „ . |
IV
UN
AL
sia”
TR
EN

e
/C

a
zei
SI
i Pe miti
fa
IA
U

m ——
pet
BC
Ea caer ete te

ai
pre Saam

mierea
i o mizere
mere TE p pi
- si î 7 e seta d
zare pi
ge mereram ca dt
şi

ee:
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
SM
mere
AA
.
i
ALA N
iș

RA
+

LIB
E VĂ
ÎN

TY
e,
m 4
-
i,
am
ia
ja

I
RS
VE
NI
Po
s:

SI
i d! ATDiȚi
2
> "e.e

LU .
y

A
, ia xi
is
matii,

TR
-
3
t

EN

S inaxa ru l
/C

Mănăăst irea Sucevi ţa , sec, XVI/XVII

SI
IA
U

Sinaxarul..
BC

M ă năst vrea Sucev îța , sec. XVI/XVII. |;

 - Pi : Ma - ..
, .. , . -
.
Y R . rent
ere mergea ceara ete Pe meta carma me
pe
e Tae erau roni
PUT , Pi „mere pp pe per pene
ţ -
RA
Aa mi
ate d
ICONOGRAFIE

i
LIB pen
sati pe
a DT Am aa nem
ete
ta
Y
IT
RS E
IV
UN s. PP
e eee a tai
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
a
aa iii ii e sii ee Si
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
,

RA
ps
i
E
iata

LIB
ea somaa me?

Pa
te
tere fi

ra

TY
-

I
RS
Temei
se
..

VE
-?
5

NI
.

LU
(
mn

er
cre mermaid

zl
toti

rm
repere

A
6
mat a

TR
,
e

rana
EN
ae d 7 a
/C

-Cinul
Măn ăst irea Sucevi ţa, sec XVI/XVII.
SI
IA
U

St in ț ii episcopi, mucenici şi cuvioşi ex ter 101,

DP
BC

Mănăstirea Sucev i fa, sec. XVI/XVII.

„e
 mea
cm aa
a Tg - - pe
mea Ta nn e ina emergente -
Y R
RA
ICONOGRAFIE

a. : i de

LIB : : ag : : e g pornea 3
Y
. R a
Zepi PBi ag
e. '
IT 3
.

m.
.
:

-
a a i a

RS i : E Si aia 0 SE i | pa e ta Tot me
. - a Se mas re ED i past - 5: porn i rea e pe Rae” i m at ra - - - i Îi . Pam
: . - ie ai . , . .
IV
: .
: : NE
.
|
A -
-
+ .
pe
a
me em
omeinearei
e
Se
E pa.
UN
zi
;
. , Pesta re fn

ta
m AZ ma

a
PPR
AL

etanse
2 GM ee aa e me:
TR

an
Ta

mt aport
K pă e=
Da tra 55Dao
pei
.

: -
- A
i
.
a
nai i fi
S de
ai - :
EN %
„ăi
[e
„e

azoa pe
mr uaei a
.
. more
îm mm
mp DVI
te a
Capet mantra

i
i ee
E e ore, ai me pre

: carat a anna rang

4 mer
,
(Ten Lane PET
i
mei
pai TOIRETA n în
POPiai pai il
: -
rat !
/Cn i i, Ai. . - men ai m a
Dan
-
: Sa

E
N
Vii Denta dara.

meta ae
Zi
= tai i
.
ea
îi că
SI
.
$
pt Ă mp
Soga
a
e iei
fe e mii bee
At adi
IA
U arta >
d.
. PI : na 5 ; - apei a . ie .
. dai ei :
BC
. Po
Pa Și Za

apte 7rr0Npearai ama ae ga me

cr pa mega Eeeae E, Dea : N $ Z
gi : Cre a
: i
|
i Mă ee masă
>>

3
iii
;
S;
i

1
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
£ i Lt CUL

LIB
I TY
RS
at RS
aia, Sân
VE
- Fi aoă
atu
se

TE
s
pă

a IT
a:

NI
my
* ;
SP,
e

i
LU
EP
SEA
:

Îl
.
IT e Aata

a
- - me
Aaa
A

Sei i
Sr
:

deac
TR

i
ee i
EN
/C
SI
IA
U

S ib ilă. Regele Saul.

BC

M ăn ăst irea Suceviţa, sec. XVI|XVII

 ICONOGRAFIE

R Y
RA
LIB
Y
IT
RS
ă . pi
-
a
git its

E
a

IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI

mort
îm /- FI 7
pa i
IA
U

Sfintul Nicolae episco p

BC

Icoană din Mănăst irea R îșca, sec. XV—XVII

 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE ICONOGRAFIE

În ălţarea Domnulu i.
M ănăstirea Dragomirna, sec. XVII.

a
a
Dama batai,
R Y
A
. Di n mea a per n.
aie i meana
ze mt
1 Îmi
crt

R
IP: PIZ DN
4 oa:
a iai zare

3
Pr

4
m za
tg:

i
B
Air

LI
,
î

”
.

Y
a e
,

za,

T
.

I
.

R S
.
'

E
N

V
.

I
;

N
*
.

U
.

î.
li

cp

a
ae SU
|
...

A
.

T R
EN
/ C
S I
IA
C U
B
e
mar

mie ai fie
nea
rss
:
 RY otet)
,
d
arțar
> ss în
RA a
AD e

3 Aa Mera a
Sara fe În er eter
pei ez
3 maree
caca
at e
a :
;
»
?
:
a
Ce

E pa
Ad
pr aemene

TI
3 EEEo arme ore pae
ee ET
e a Rai
Ci in
iz za
pe
NR

LIB
II ii
ST
ITY
RS
ir asiat
VE

a,
NI
:

XVI.
ÎN ȚĂRILE ROMÂNE.

AL

sec.
I isus Hristos, Ce i 12 Apostol i.
TR

Mănăstire a Humor,
EN
/C
SI
Ag,
FEUDALĂ

saca ore țt cati

i
eEpf
.
St

potire mari
îi a, ia
meet dle,
Daia
op IT - IA J
s.A

Icoan ă d n
ia „
fi i i,
E! i :
A i
să 3.
[i -
Ă
U
ARTA
PI - e , . i

tr
. BC
 ICONOGRAFIE

PE Ti pape 7 pere
ame, pă

RY
RA
Pe
SA

LIB
Sape Peg
ga

paz
pa raita

Ta
tt mi aa ii

peer
Aaa ă
dada.
eee
n Acre
prizee

Tv st
ITY
fa,

Ă
RS
VE
U NI
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Maica Domnulu i cu lisus,

Icoan ă d in Mănăstirea Humor, sec. XVI. |
BC
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMANE
ae

ta
Pi

me
d

:
i
ara9

RY
Di m
s

RA
LIB "A
în ga
Se

.
ei.

i
ITY
00
:
Simi
Ia.

Cm
ul

pa Ra
RS
:
VE

pe
Csite
NI

e semne
Te ae eram,
U
AL

“e
E,
â
TR

.,
A
: îi
>
EN
/C

Ta na murea5
SI
IA
U

Maica Domnulu icul isus

Humor, sec. XVI.
BC

Icoană din Măn ăstirea

 ICONOGRAFIE

RY
209 oi parea tn o a e imi Pet atata de .
: Sat : -
IRI

RA
f
a

LIB
ÎN

ITY
]
î.
po

azi

RS
N pi
n are iasa,- datat
are poeme
ăi
aia ce ea

soreiTea iara a) o pe erai i

E ar

Fă pi Mee Sie IRON e d Am, a

& - ..
e retea same pacea
eee mica
mi sert

VE
;
Bote pap meriti Dieta

U NI
me? aia ta înc o 279 MEanna
aan

AL
TR
n:
TD

EN
d
- fa agrar me

/C
E SIE
;-
SI
IA

,/
î

Ilustrarea Troparului. |
sec.
U

Văleni. Azi la Mănăstirea Bistriţa, jud. Neamţ,

Icoană, Schitul
XVI—XVII.
BC
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
ITY
SARE
E
săi
a:
2*,
mama Pia

RS
. RX
Tri,
ia

VE
rentei

U NI
AL
TR
EN
/C
SI
IA

Arhanghelul Rafa il
Detaliu dintr-o icoană m oldoveneasc ă adusă în Maramureş.
U

(Muzeul Maramureșulu i —
Biserica din Văleni (Maramureș).
S ighet).
BC
 ICONOGRAFIE

RY
RA
LIB
ITY
RS
VE

>
U NI
AL
TR
EN
/C
SI
IA

Uși i. împără ăteşti r eprezent înd Buna Vest Te.

A >
U

Biserica din Cîrligi (jud. Iaş i), sec, XVI—XVII „ (Muzeul de

BC

Artă RS.R.).
ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
RA
LIB
ME

, ee
sa
pe Ptr
aa
Pta

ITY
Ip
Ai

pa Pt
orei
ae

RS
VE
NI
U
AL
TR
EN
/C
SI
IA

În ălţarea Sf inte i Cruc i.

U

Icoan ă, Schitul V. ălen i, 1613. Azi la Măănăst irea Bistriţa.

BC
 RY
ICONOGRAFIE

RA Geta -p
ra mere ară painaai 4ile ete
LIB
ITY

Icoană de pe Valea Bistriţei, sec, XVII. (Muzeul de Art ăR S R .).

RS
VE
NI î.
meat cammr
Ta a
eva
a.
mami
U ema
azi AD SI i ie A]
A Es asi SESas 9
SO ai a
AAL gr
Ea
ra a
oc
c* lei
GE
ş ta 63 00 a
CEA
Sa aa TR
îsȘ Na
SAI Ce
LDmed 4
i 2740 Sa Se
ea
sg,
tii
a
Sâmdbai
EN
baracămega ii
ricoerente e
/C

din

Sfinţii Trei Ierarh i,

tă
SI

cin
IA

i
ac ti
U

se Ca
BC
 maree Sete ee pi o AER
Sir pat, TI Ta ibiza iara pai 3055
sr a en ie . matei . a
ore iai trineeea ro y
RY eri eg
ăi
i

(-
za

A
pir ee
,

: et
Pie

7
RA
LIB
ITY

:.
RS

“1

S. R
hint
as,

de Art ă R
VE

AR
NI

:
POR
Sara
U zf
.

23

(Muzeul
ii
ROMÂNE

AL
TR ș
sd . -

Sf. Tre ime.

1600
" ARTA FEUDALĂ. ÎN ȚĂRILE

EN

Măn ă stirea Sucev iița, cca.

/C
SI

L]
.
2 o

l itari
A
7i
A
IA

nu
U

Sfinţi
BC
,
 !
RY _
i

i
fer
î îi,
Ad
SS Za
E
RA
. . , _
ICONOGRAFIE

“
RR iai 0 aie am ŢII A CET at 3 art merite mt
za
To eee me Corona CT e a Dia
LIB
ITY

i
Dara ont A
RS

raci.
VE

aer
NI i
7
U
- e
a
PAR E

XVII
AL
TR

la M ănă st irea B istrița, sec.

Domnulu i cu Pruncul.
EN
/C

.
SI
IA

pă
gate Ade
E ap
ert,
as
U
BC

de
Maica
Icoană
 ARTA FEUDALĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE

RY
monede pre
pg vea
RA
cm

ma
mm
dea PR
îs

LIB
pag 9 unt,
- carti n
m,
m

ITY
RS
dac d paciiîn
VE
U NI
AL
ai inte 8 3 Novitec
ame
mere

TR
are e m Leii:
ii
să dm întă Drm emma

EN
..
Ra Die m atat
aDR

/C
mr
SA tă

SI
IA

1
n

Ma ica Domnului tronînd cu pruncul pe braţe

U

irea P îng ăra ţ i, sec. XVII.

a
Icoan ă de la M nă st
BC

:) 5 e î; DEP LEGAL4 9
.

k
Mi]
TD)

u
i)
..4

a)

a.
BC
U
IA
SI
e

/C
d
"i
EN
TR
AL
UNI
VE
RS
ITY
LIB
RA
RY
dă
RY
RA
LIB
ITY
RS E
IV
UN
ra iri
ne
Ri
deeŞ eAD Paia
PT i ET Te *
men
Saarat PS
aparam
Mite “
a:
fnea AL
TR aaa al m
ze
BE Pagopv sineta -

TA,
ia5 m
EN Dama ae
mm
/C
SI
IA
U
BC