PUNCTE DE EXTREM.

TEOREMA LUI FERMAT

Pentru a putea introduce aplicațiile funcțiilor derivabile trebuie să introducem noțiunile

de punct de maxim local, punct de minim local, punct de maxim global și punct de minim global,
numite pe scurt puncte de extrem.

Exemplu: Pentru funcţia f : R → R , f ( x ) =a x 2+bx + c ,cu a , b , c ∈ R , a ≠ 0 ,se ştie că dacă a> 0,

∆ −b
atunci f ( x ) ≥− , ( ∀ ) x ∈ R ,egalitatea realizându-se pentru x 0= (punct de minim absolute al
4a 2a
∆ −b
funcţiei) (similar dacă a< 0, atunci f ( x ) ≤− , ( ∀ ) x ∈ R ,egalitatea realizându-se pentru x 0= ,
4a 2a
x 0 fiind punct de maxim absolute pentru f ¿

Fie   un interval de numere reale, funcția   și  .

Definiția 1: Punct de maxim local. Punct de minim local

a. Punctul   se numește punct de maxim local pentru funcția   dacă există o

vecinătate   astfel încât  , pentru orice  . În acest
caz,   se numește valoare maximă locală sau maxim local pentru funcția  .
b. Punctul   se numește punct de minim local pentru funcția   dacă există o
vecinătate   astfel încât  , pentru orice  . Atunci,   
se numește valoare minimă locală sau minim local pentru funcția  .

OBS: Cu alte cuvinte, un punct este punct de maxim (minim) local dacă valoarea funcției în
punctul considerat este cea mai mare (mică) pe o vecinătate a acelui punct.

Definiția 2: (Punct de maxim global. Punct de minim global)

a. Punctul   este punct de maxim global pentru funcția   dacă   , pentru

orice  , iar   se numește valoare maximă globală sau maxim global pentru
funcția  .
b. Punctul   se numește punct de minim global pentru funcția   dacă  ,
oricare ar fi  . Atunci,   se numește valoare minimă globală sau minim global
pentru funcția  .

OBS: Altfel spus, un punct este punct de maxim (minim) global dacă valoarea funcției în acel
punct este cea mai mare (mică) în comparație cu orice altă valoare calculată în punctele
domeniului de definiție al funcției date. 

Exemplu:
Fie  funcția reală  , având graficul de mai jos: 

Din grafic, se observă că:

  este punct de minim global;

  este punct de maxim local;
  este punct de minim local;
  este punct de maxim global.

Teorema lui Fermat

Fie   un interval de numere reale. Fie funcția derivabilă   și  . Dacă   
este punct de extrem local, atunci  .

Definiția 3: Puncte critice

Punctele în care prima derivată se anulează se numesc puncte critice.

Exemplu:
Fie funcția  ,  . Să se studieze dacă   este punct de
maxim al funcției  .

Rezolvare:

Funcția   este continuă și derivabilă pe   fiind compusă din funcții elementare continue și
derivabile pe  . Atunci avem:

Dar 

Deci   este punct de maxim al funcției date.

Conform Teorema lui Fermat vom avea că  .

Verificare:

Aflăm  .

.
Atunci   este:

Comentariu. Teorema lui Fermat spune că punctele de extrem ale unei funcţii derivabile sunt
puncte critice. Dar nu orice punct critic este si punct de extrem

Observaţii:

1.Teorema lui Fermat dă numai o condiţie necesară nu şi

suficientă pentru existenţa punctelor de extrem. Se poate
întâmpla ca într-un punct derivata să se anuleze fără ca
punctul respectiv să fie punct de extrem.
Într-adevăr, dacă se consideră funcţia f : R → R , f ( x ) =x3 ,
derivabilă pe R ,cu f ' ( x )=3 x 2,( ∀ ) x ∈ R , se observă că
f ' ( 0 ) =0 dar punctul x 0=0 nu este punct de extrem al
funcţiei.

Deci, reciproca teoremei lui Fermat nu este, în general, adevărată.

2.Teorema lui Fermat are caracter local, vizând comportarea funcţiei în vecinătatea unui
punct.
3.Condiţia ca x 0 să fie din interiorul intervalului este esenţială. Astfel, dacă x 0 coincide cu
una din extremităţile intervalului I ,s-ar putea ca funcţia să aibă derivată în x 0, dar derivata
funcţiei să nu se anulezeîn acest punct.
Spre exemplu, funcţia f : [ 0 , 1 ] → R , f ( x )=x, este derivabilă pe [ 0 , 1 ] ,cu
f ' ( x )=1 , ( ∀ ) x ∈ [ 0 ,1 ] . Punctul x 0=0 este punct minim al funcţiei, dar f ' ( 0 ) ≠ 0.

4. Un punct x 0 ∈ I poate fi un punct de

extrem pentru o funcţie f fără să
'
existe f ( x 0 ) .Spre exemplu, funcţia
f : R → R, f ( x )=| x|, pentru care
x 0=0 este punct de minim dar f nu
este derivabilă în x 0=0.
Problema 1. Să se determine numărul a>0 astfel încât  5x+ax≥2,∀x∈R.

Soluţie. Fie funcţia f: R→R,f(x)= 5x+ax-2.

f:R→R,f(x)= 5x+ax-2.
Din enunţul problemei f(x)≥f(0),∀x∈R deoarece 5x+ax-2≥0,∀x∈R.
Astfel, f(x)≥f(0),∀x∈R, deci x0=0 este un punct de extrem ( punct de minim global) al funcţiei f.
Din teorema lui Fermat
f′(0)=0
f′(x)=5xln5+axlna
Din f′(0)=0⇒50ln5+a0lna=0⇒ln(5a)=0
⇒5a=1⇒a=1/5.

FISA DE LUCRU-TEOREMA LUI FERMAT

1) Pentru fiecare din funcţiile de mai jos analizaţi aplicabilitatea teoremei lui Fermat:

a) f : R → R , f ( x ) =3 x 2−6 x +10 ;
b) f : [ 0 , 5 ] → R , f ( x )=4 x+7 ;
c) f : (−2 , 2 ) → R , f ( x )=−2 x+ 3;
d) f : R → R , f ( x ) =x 4 ;
e) f : R → R , f ( x ) =√3 x 2 ;
f) f : R → R , f ( x ) =|x 2−4|;
g) f : [−1 , 3 ] → R , f ( x )=|x 2−3 x−4|;
h) f : (−1 , 2 ) → R , f ( x )=|−2 x 2−5 x+ 2| .
 x 2+1 ,∧x ≤ 0
2) Se consideră funcţia : R → R , f ( x )= {ln ( x +1 )+ x+1 ,∧x> 0
. Să se verifice aplicabilitatea

teoremei lui Fermat în punctul x 0=0.

3) Se consideră funcţia : R → R , f ( x )= {x−xe ,∧x,∧x>≤ 00 . Să se verifice aplicabilitatea teoremei

2 −x

lui Fermat în punctul x 0=0.

4) Dacă a , b , c , d sunt numere reale strict pozitive şi a x +b x ≥ 2 , ( ∀ ) x ∈ R , atunci a ∙ b=1.
5) Fie a 1 , a2 ∈ R , b 1 , b2 ∈ R+¿ ∖ {1 }¿ astfel încât a 1 b1 x + a2 b2x ≥a 1+ a2 , ( ∀ ) x ∈ R .Să se arate că
¿

b 1a ∙ b2a =1.
1 2

6) Fie a i ∈ R , b i ∈ R+ ¿ ∖ {1} ¿ i=1 , n ,astfel încât a 1 b1 x + …+an b nx ≥ a1 +a 2+ …+an , ( ∀ ) x ∈ R .Să se

¿

arate că b ∙ b2 ∙ … ∙ bna =1.

a1 a2 n
1
7) Să se determine valoarea parametrului a> 0, astfel încât să fie valabilă inegalitatea
2 x + ax ≥3 x +4 x , ( ∀ ) x ∈ R.
8) Să se determine valoarea parametrului a> 0, astfel încât să fie valabilă inegalitatea
2 x + ax ≥2, ( ∀ ) x ∈ R.
9) Să se arate că există cel puţin un număr real a> 0 cu proprietatea că :
a) a x ≥ 3 x+ 1, ( ∀ ) x ∈ R ;
x−1
b) ln x ≥ a , ( ∀ ) x> 0.
x
10) Fie a> 0şi a x ≥ x +1 , ( ∀ ) x ∈ R . Să se arate că a=e .
11) Fie a ∈ R +¿ ∖ {1} ¿. Dacă a x ≥ ax , ( ∀ ) x ∈ R, atunci a=e .
¿

12) Fie a ∈ R +¿ ∖ {1} ¿. Dacă a x ≥ x a , ( ∀ ) x ∈ R, atunci a=e .

¿

ax+ b x
13) Fie a , b> 0astfel încât x ≥2
1−x
, ( ∀ ) x ∈ R . Să se arate că a=b.
( a+b )
14) Se consider funcţia f : R → R , f ( x ) , f ( x )=6 x +a x −14 x −15 x, unde a> 0.
a) Calculaţi f ( 0 ) şi f ' ( 0 ) ;
b) Să sedetermine a> 0 astfel încât f ( x ) ≥0 , ( ∀ ) x ∈ R.