uDROIU, Mihail

S-a nascut la 20 martie 1977, in Bumbe~ti-Jiu,jud . Gorj.

Stud ii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti ( 1999); Facultatea de Drept, Universitatea
Mihail Udroiu
Bucure~ti - Studii postuniversitare: $tiinte penale - criminologie (2000); lnstitutul National al
Magistraturii (2002); doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti, $coala
Doctorala (iulie 2011 , teza: ,,Administrarea probelor in procesul penal", coordonarea ~tiin\ifica:
prof.univ.dr. :\'icolae Volonciu).
Activitate profesionala: judecator Curtea de Apel Oradea (din iunie 2015), judecator in cadrul
Tribunalului Bucur~ti, Sec\ia penala (2006-februarie 2015): consilier al procuroru l ui-~ef DIICOT
(1 iulie 2013-27 noiembne 2014); judecator deta~at in cadrul Ministerului Justi\iei, membru al
Com1siei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala ~i
pentru modificarea ~i completarea unor acte nonnative care cuprind dispozipi procedural penale;
membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului penal ~i
pentru rnodificarea ~i completarea unor acte nonnative care cuprind dispozitii penale; membru al Drept penal. Partea speciala
Com1siei de elaborare a proiectului noului Cod penal ~i al proiectului noului Cod de procedura penala
(iulie 2007-septembrie 2011); procuror (2003-2006); fonnatorin cadrul Institutului National al Magis-
traturii la disciplina drept penal~' drept procesual penal (din 2006).
Publicapi: autor a peste 60 de studii ~i articole publicate in reviste de specialitate.
Editia 6
Autor al lucrarilor: Procedurii penalii. Parrea specialii. :Voul Cod de procedurii penalii, Ed. C.H. Beck, - revizuita $i adaugita -
2014 (edipa 1), 2015 (edi\ia 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edifia 4), 2018 (edipa S); Fi$ede Dreptpenal.
Partea genera/ii, Noul Cod penal, Ed. Universul Juridic, 2014 (edipa 1), 2015 (edi\ia 2), 20 16 (edi\ia
3), 2017 (edipa 4), 2018 (ediiia S); Fi$e de Drept penal. Partea specialii, Noul Cod penal,
Ed. Universul Juridic, 2014 (edi\1a l), 201 5 (editia 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edipa 5):
Ffye de Procedurii penalii. Partea genera/ii ~i Partea specialii. Noul Cod de procedurii penalii,
Ed. Uni\'ersul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (edi\ia 2), 2016 (edi\ia 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edipa _5);
Drept penal. Partea genera/ii. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck, 2014 (edi\ia l), 2015 (edipa 2), 2016
(edipa 3), 2017 (edipa 4), 2018 (editia 5); Drept Penal. Partea specialii. Noul Cod penal, Ed. C.H.
Beck, 2014 (edipa l), 2015 (ed1pa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (editia 5); Procedurii
penalii. Partea genera/ii. Noul Cod de procedurii penalii, Ed. C.H. Beck 2014 (ed i\ia 1), 201 5
(edipa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edi\ia S); Ffye de Drept penal. Partea genera/ii,
Ed. Universul Juridic, 2012 (edi\ia 1), 2013 (edipa 2); Fi$e de Drept penal. Partea specialii,
Ed. Universul Juridic, 2012; Ffye de Procedurii penalii, Ed. Universul Juridic, 2012 (edi\ia 1), 2013
(edi\ia 2); Teste grilii. Drept penal $i procedurii penalii, Ed. Universul Juridic, 2011 (editia 1), 201 l
(edipa 2), 2012 (edifia 3), 2013 (edi\ia 4); Procedurii penalii. Partea genera/ii. Partea specialii,
Ed. C.H. Beck, 2010 (edi\ia 1), 2011 (edi\ia 2), 2013 (edi\ia 3); Drept penal. Partea genera/ii.
Partea specialii, Ed. C.H. Beck., 2010 (edi\ia 1), 2011 (editia 2), 201 l (editia 3), 2013 (editia 4);
Dic/1onar de drept penal $i de procedurii penalii. Ed. C.H. Beck.. 2009.
Coau tor al lucrarilor : Codul de procedura penala. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, 2015
{edi\ia I), 2017 (edipa 2); Noul Cod penal - Codul penal anterior. Prezentare comparativii,
Observafii. Ghid de aplicare. legea penalii mai favorabilii, Ed. Hamangiu, 2014 (impreuna cu Victor
Constantinescu); Tehnici Speciale de investigare injustifia penalii, Ed. C.H. Beck, 2009 (impreuna cu
Ovidiu Predescu ~i Radu Slilvoiu); Protecfia europeanii a drepturilor omului ~i procesul penal roman.
Tratar, Ed. C.H. Beck, 2008 (impreuna cu Ovidiu Predescu); Convenfia europeanii a drepturilor
omului $i dreptul procesual penal roman, Ed. C.H. Beck, 2007 (impreuna cu Ovidiu Predescu).

~~1J~
P r emii: premiul ,,Vintila Dongoroz'' al Uniunii Juri~tilor din Romania (2015) pentru lucrarea ,,Codul
de procedura penala. Comentariu pe articole"; premiul ,,Simion Bamu\iu" al Acaderniei Romane
(2010) pentru lucrarea ,,Protec\ia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat";

@Ji~
premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pentru lucrarea ,,Dic\ionar de
drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,,Ion Tanoviceanu" al Uniunii Juri~tilor din Romania
(2008) pentru lucrarea ,,Protec\ia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat";
premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentru lucrarea ,,Conven\ia E ditura C.H. B eck
europeana a drepturilor omului ~i dreprul procesual penal roman''. Bucure~ti 2019
 Cuprins

Ghid de utilizar e ...................................................................................................... XI

Abrevieri ................................................................................................................ XTII
Capitolul I. lnfractiuni contra persoanei.. ............................................................... 1
Sectiunea 1. lnfractiuni contra vietii ........................................................................ 1
§ 1. Omorul .................. ...... .......... .. ........ ................... .................. :......................... 1
§2. Omorul calificat ....... ................................................................. ................... 26
§3. Uciderea la cererea victimei .......................................... ............................... 44
§4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii ..................... ..... ............................. 50
§5. Uciderea din culpa ........................................ ............. .................................. 55
Seqiunea a 2-a. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii .................. 67
§ 1. Lovirea sau alte violente .............................................................................. 67
§2. Vatamarea corporala .................................................................................... 7 I
§3. Lovirile sau varamarile cauzatoare de moarte ..................... ......................... 82
§4. Varamarea corporala din culpa ............................................ ......................... 86
§5. Relele tratamente aplicate minorului... ................. ...................... .................. 94
§6. incaierarea ............................................................ ............................. ........... 97
Sectiunea a 3-a. Infractiuni savar~ ite asupra unui membru de familie ................ 103
§ l . Violenta in familie .................... ................... .......... ........ ....... ..................... 103
§2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savar~ita de catre mama ............... 107
Sectiunea a 4-a. Agresiuni asupra fiitului ...... ................... .................................... 112
§I. Consideratii generale referitoare la protectia prin instrumente
de drept penal a fiitului ............................................................................... 112
§2. Intreruperea cursului sarcinii ...................................................................... 114
§ 3. Varamarea fiitului ........ ................... .. .................................................. ........ 119
Sectiunea a 5-a. Infraqiuni privind obligatia de asistenta a celor in primejdie .. 124
§ 1. Lasarea fiira ajutor a unei persoane aflate in dificultate ............ ................. 124
§2. Impiedicarea ajutorului ....... .................................................... ........... ..... ... 129
Sectiunea a 6-a. Infraqiuni contra libertatii persoanei .............................. ........... 130
§I . Lipsirea de libertate in mod ilegal... ........................ ........ ........................... 130
§2. Amenintarea ....................... .......................................... .............................. 143
§3 . ~antajul ................................. ..................................................................... 147
§4. Hartuirea ............... ..... .................................................. .............................. 165
Seqiunea a 7-a. Traficul ~i exploatarea persoanelor vulnerabile ......................... l 73
§ 1. Traficul de persoane ........... ....... ................................................................. 173
§2. Traficul <le minori ...................................................................................... 183
§3. Proxenetismul.. ........................................................................................... 188
Sectiunea a 8-a. Infractiuni contra libertatii ~i integritatii sexuale .... ................... 195
§ 1. Violul ...... ......................................................................... .. ........................ 1-95
§2. Agresiunea sexuala ... ........ ..... ............................................................ ........ 2D6
 'T

Drept penal. Partea speciala Cuprins IX

VIII

§3. Actul sexual cu un minor ................................................................... .. ...... 214 § 10. Ultrajul judiciar .................... ........ ............................................................ 503
§4. Coruperea sexuali.i a minorilor .............................................. ........... .. ........ 225 § 11 . Cercetarea abuziva ......... ............................................................ ........ ...... 510
§5. Racolarea minorilorin scopuri sexuale ...................................................... 233 § 12. Supunerea la rele tratamente ............ ........ .. .............................................. 5 19
§6. Haf!uirea sexuala........................................................................................ 236 §13. Tortura ........ ... ................................ ........................................................... 523
Sectiunea a 9-a. Infractiuni care aduc atingere domiciliului ~i vietii private ...... 239 § 14. Represiunea nedreapta ............................................................................. 528
§ 1. Violarea de domiciliu ................................................................................. 239 § 15. Asistenta ~i reprezentarea neloialii.. ......................................................... 533
§2. Violarea sediului profesional ..................................................................... 249 § 16. Evadarea ................................................................................................... 536
§3. Violarea vietii private ....................................................................... .......... 255 § 17. Inlesnirea evadarii ................................... ................................................. 542
§4. Divulgarea secretului profesional... ............................................................ 267 § 18. Nerespectarea hotararilor judecatore~ti .................................................... 546

Capitolul II. Infracpuni contra patrimoniului.. .................................................. 270 Capitolul V. lnfractiuni de coruppe ..................................................................... 563
§1. Furtul .......................................................................................................... 270 § 1. Luarea de mita .................................... ........................................................ 563
§2. Furtul calificat ............................................................................................ 283 §2. Darea de mitii ................ ............................................................................. 588
§3. Furtul in scop de folosinµ .......................................................................... 297 §3. Traficul de influenµ ............................. ...................................................... 599
§4. Furtul unniirit la p!angerea prealabila a persoanei vi.itamate .................:.... 300 §4. Cumpararea de influenta ............................................................................ 616
§5. Talhiiria ...................................................................................................... 304 Capitolul VI. lnfracpuni de serviciu .............................................................•...... 626
§6. Tiilhiiria calificata ..................................................................................... .. 3 ! 3 § 1. Delapidarea .................. ............................. ................................................. 626
§7. Pirateria ...................................................................................................... 319 §2. Purtarea abuziva ............. ............. ........ ....................................................... 640
§8. Talharia sau pirateria urmata de moartea victimei ..................................... 323 §3. Abuzul In serviciu ............ .......................................................................... 643
§9. Abuzul de incredere ............................................................................ ....... 324 §4. Neglijenta In serviciu ........................... ............................................ .......... 664
§ 10. Abuzul de lncredere prin fraudarea creditorilor ....................................... 335 §5. Violarea secretului corespondentei ..... ............................................ ........... 671
§ 11. Gestiunea frauduloasa ......................................... ..................................... 342
Capitolul VII. Infracpuni de fals .......................................................................... 679
§ 12. insu~irea bunului gasit sau ajuns din eroare la fliptuitor .......................... 349
§ 1. Falsificarea de monede ..................................................... .......................... 679
§ 13. in~elaciunea.............................................................................................. 3 54
§2. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de platii ..................... ....... 682
§ 14. in~elaciunea privind asigurarile ........................................................ ....... 3 73
§3. Falsificarea de timbre sau efecte po~tale ........................................ ............ 685
§ 15. Distrugerea ............................................................................................... 3 79
§4. Punerea In circulatie de valori falsificate ................................................... 687
§ 16. Distrugerea calificata ................................... ............................................ 387
§5. Detinerea de instrumente In vederea falsificarii de valori .......................... 691
§ 17. Distrugerea din culpa ............................................................................... 3 89
§6. Emiterea frauduloasa de moneda ....... ................................................. ....... 695
§18. Tulburarea de posesie ............................................................................... 391
Capitolul VIII. Falsuri in inscrisuri ................•.................••.............•................... 697
Capitolul III. Infracfiuni contra autoritaµi ......................................................... 396
§ 1. F alsul material In lnscrisuri oficiale ....................................................... .... 697
§ 1. Ultrajul ................................................................................................... .... 396
§2. Falsul intelectual ..................................... ................................................... 701
§2. Uzurparea de calitati oficiale ............................................................ ......... 409
§3 . Falsul In lnscrisuri sub sernnatura privatii ................... .......... ... .................. 708
§3. Sustragerea sau distrugerea de lnscrisuri ................................................... 413
§4. Uzuldefals .............................................. ............. ................ .......... ........... 715
§4. Ruperea de sigilii ....................................................................................... 417
§5. Falsificarea unei lnregistrari tehnice .... ................................ .. .................... 717
§5. Sustragerea de sub sechestru ................................ ...................................... 419
§6. Falsul In declaratii ................ ................ .. .................................................... 720
Capitolul IV. Infractiuni contra inlaptuirii justifiei........................................... 423 §7. Falsul privind identitatea ............................................................ ................ 727
§ 1. Nedenun!<ifea ............................................................................................. 423
§2. Omisiunea sesiziirii .................................................................................... 430 Capitolul IX. Infractiuni care aduc atingere unor relatii
privind convietuirea sociala ............................................................................... 732
§3. Inducerea In eroare a organelor judiciare ........... ........................................ 438
§ l. Tulburarea ordinii ~i lini~tii publice ........................................................... 732
§4. Favorizarea fliptuitorului .......................................................................... .. 445
§2. Ultrajul contra bunelor moravuri ............................................................... 739
§5. Tainuirea ......................................................... ........................................... 462
§3. Incestul .................... ................................................. .................................. 742
§6. Obstruqionareajustitiei .......................................... ............................... .... 469
§4. Abandonul de familie .......... ... ..... ............................... ............................ .... 744
§7. Influen!<ifea declaratiilor ............................................................................ 473
§5. Nerespectarea masurilor privind lncredintarea minorului .......................... 754
§8. Miirturia mincinoasa .................................................................................. 482
§6. Profanarea de cadavre sau morminte ............ 760
§9. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de lnscrisuri ........................ ....... 498
x Drept penal. Partea specialii

Grile ........................................................................................................................ 765

Verificare ................................................................................................................ 779
Raspunsuri grile ..................................................................................................... 781
G hid de utilizare
Bibliografie generala ............................................................................................. 783
Index alfabetic ........................................................................................................ 787
Structura acestei carti este una dintre cele mai complexe din colectia Sinteze ~i
Grife. Aceastii lucrare a fost conceputii In a~a fel lncil.t, prin calitatea, cantitatea ~i
structurarea infonnatiei, deopotriva, sa vina In ajutorul celor care se pregat-esc pentru
admiterea In profesie.
Datoritii complexitatii ~i iminentei modificarilor legislative prevazute In Legea de
modificare a Codului penal, aceasta lucrare cuprinde comentarii ~i corelatii pe baza
dispozitiilor acesteia. Pentru a ne asigura ca cele concepute de noi apar la fel de
simplu de citit ~i pentru dumneavoastra, va prezentam In continuare un ,,ghid de
utilizare" a cartii.

O. in~lcge
prin susl ragt!IY!ll de /a fragere{I !a rt'Jspunderf! pelUMb SC atit Sustra-
gcrc.:i de h1 urmlrirc: 3 Bptuitorului in cazul infractiunik>r n~. de la aduccre;:a cu
mand:it la organdc de unnlrut: pen3l.\ c5t $1 sustragerca de ta ~vital~ de unnlrirc
pcn:11ll. de la proc:cdura de :\rCStare prc\'cntf.."i sau de puncrc in cxccutarc a unui m:indat
.
de MCSlate prcvadi\a cmis leg.al dc judcc.itorul de drepturi $i libc:rta~~
~~· s..,u de instt1ni!. ori sustr~~ de lajudoc3la io prim5 instanll ori
in ca.lea ordin3ri do moc a apcluJui etc.
acest comentariu este / • arcwor4.'0 11n('I pcdt:p,~ pcesupune C".istcntii unci hotm-5ri ddi.nitn.,c de oond:un·

afectat de modificarea narc Ll o pcdcaps.li (deten~unc pc viat!. inchisoorc sau amend.I); estc ncccsar s! nu fi

~
te:"\'Cnit nio10eau1.J c.vc: inliitl.lt5 exccutarc."\ pcdcpsci S:>U. conscc:ni.elc condmnn!ri1;
legislativa - cstc o circumstmi(ii pcr$Q11a/t1 c.u:c nu sc r3sfr5ngc 3SUpn!I cd'X'i.3!~ p311icipanti. cu
ccptia situ<l\ici in car'C to\i pmtzci~tii au ac~t\31 in COOSldc:rare3 a::clu.ia$i seep.

0 2.2.4. Omor-u l d' i11i1 pc.-ntru • inlesni uu ucuadc 1ivi 'lirea altci
infractioa i (»rt. 189 alin . (1 ) lit. d) NCP I
- omorul (mfrocfutnea mlJIOC) trcbuic sll fie ~vlir$it pentnl tnlurnrea sfrvdrpm
unci altc infrac~wti (infracfiunea S<:op): in xest sens. cste nCCC$3!' d existc o hot!i-
r.irc de a $1\'~ o i.nfr:actiunc, lu~ de o pcrso3lt:i (de insu$i flptaitorul. iodifercnt de
form.a in care 3CCS\a unnea.r.J s3 participc la comi~a faptci. sau de un tert Brl
p311~iparea Bptuitorului), n::z;cluJia i.nfracPona.13. pentn.i s.h•irFca infrne\iwiii soop
modificare legislativa trcbuie s.\ ric <rnlen()(lr/J s.1vttr,irii infrac{iunii mijloc:
- cstc irdcnu:il! natuH\ s:iu gra ... iUlCa i11frac1iun.ii scop, lcgca nclic3:nd nieio dis-
care afecteaza tinctic in aceas~ privin~; ~. infr3Cliunea seop poate fi ::> infracliunc contra
personnel s;ru contra patriruoniului ori o infr.ic{iunc de scrvici.u etc., CMC poatc fi
comentariul marcat

~
mi,. '" intcnroc"'" praciaintcn\ic:
- nu prC?..in1~ imponan'3 pcntru rctincrca omorului c'11ific:rt ~ autoro.J cclcil3ltc
froc\iuni cSlc insosi •u1orul omorului s.Ju o. • 113 pcnow • cMci oe1ivito1e infnic·
"''"Ii cSlc ;nJcmitli de lrulOrul omorului: dcopolrivi. nu CSIC n:kwonl dac.\ sub1cctul

modificare le<>islativa
O
~- ...."Ilr~'&iiiidit~~
~lo po,,.,.""'' (lo-.i-Doo:u1·-
-

~==~~: m:r.
"'j#Mca(lf - " " ' 4

... ==:=:--
, . _ peao11 .. ..,,..... ~, ............ , , , _ _ . , ~ .. . . , _ ..

inwmamodificlci; •n. l6 •hn (3)lit o)teza•. Il-a NCP.~nde citc od".°rn'"

de rncnrrunarc prevedc ncces1tatea CXJ$ten1ei unu1 scop spceui l pcntru com.itcrca
rincipala care se refera _________. mfrac\iunii in fonna de bazi sau ca element a l variantci agravatc a infractiunii
.o.o-i al

P fapt.a va fi t1p1ci numa1 daca estc com1s! cu intrnli~ directi.

la incidenia leoii asupra Cum in ca?Ul omorului calificat s!viq:it pentru a se sustragc on pentru a
• . ., 0 sustrage pc altul de la tragcrca la rilspundcre penal! on de la executarea unei
UilOf lTIShtutll pedepse. prev3rut de Mt. 188 NCP raportat la art. 189 altn. (I) lit c ) NCP scopuJ
dr l special cstc un element al v:nantc i agravatc a infrac~Wlii, se va rev.ne cl fapta
de ept pena Ltr_c_bu_ic_c_cm_is3_cu_m_1cn
_ \c_;c_d_rr_cc_ti_ _ __ _ __ _ __ _ _ _ __J
 Abrevieri

I. Abrevieri uzuale

al in. = alineat (ul)

apud = citat dupa
art. = articol (ul)
B.J. = Revista ,,Buletinul Jurisprudentei"
B.C. = Revista ,,Buletinul Casatiei"
B.C.A. = Revista ,,Buletinul Curtilor de Apel"
c. =contra
C.A. = Curtea de Apel
C.civ. = Codul civil (Legea nr. 287/2009)
C.D. = Culegere de decizii
C.D.P. = Revista ,,Caiete de Drept Penal"
Curtea europeana/ = Curtea Europeana a Drepturilor Omului
CtEDO
CJUE = Curtea de Justitie a Uniunii Europene
C.J. = Revista ,,Curierul Judiciar"
C.proc.civ. = Codul de procedura civila (Legea nr. 134/2010)
C.pen. din 1969 = Codul penal din 1969 (Legea nr. 15/1968)
C.proc.pen. din 1968 = Codul de procedura penala din 1968 (Legea nr. 29/ 1968)
Conventia = Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului
europeana/CEDO ~i a Libertatilor Fundamentale
C.S.J. = Curtea Suprema de Justitie
CSM = Consiliul Superior al Magistraturii
D.N.A. = Directia Nationala Anticoruptie
DCC = Decizia Curtii Constitutionale
Dreptul = Revista ,,Dreptul"
Ed. = Editura
HP = decizie pronunp.ta de completul pentru dezlegarea unor
probleme de drept In materie penala
LC.CJ. = inalta Curte de Casatie ~i Justitie
lit. = litera
L.P. = Revista ,,Legalitatea Populara"
LPANCP = Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal
(Legea nr. 187/2012)
LPANCPP = Legea de punere in aplicare a Noului Cod de procedura
penala (Legea nr. 255/2013)
M.Of. = Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
N.B. =Nota Bene
NCP = Noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)
 •r
XIV Drept penal. Partea specialii Abrevieri xv
NCPP = Noul Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010) Buletinul Jurisprudentei 2009, Ed. C.H. Beck,
B.J . 201 0
n.n. = nota noastra Bucure~ti, 2011
nr. = numar(ul) Codul penal - editie ingrijita $i adnotata de
C.P. Ad.
O.G. = ordonanta Guvemului G. Bodoroncea, I. Kuglay, L. lefterache, I. Matei, I.
O.U.G. = ordonanta de urgentA a Guvemului Nedelcu, F. Vasile, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2007
op. cit. = opera citata Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul
C.D ....
p. = pagina
parag. = paragraf(ul) Curtea de Apel Bra$OV. Culegere de practica judiciara
C.P.J. 1996
pct. = punct (ul) 1996, Ed. Omnia Uni Sast, Bra$OV, 1997
P.R. = Revista ,,Pandectele Romane" Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de
C.P.J.P. 1990
R.D.P. = Revista de Drept Penal practica judiciara in materie penala 1990, Casa de
R.R.D. = Revista Romana de Drept Editura $i Presa ..~ansa", Bucure$ti, 1991
RJL =recurs in interesul iegii Tribunalul Municipiului Bucure$ti. Culegere de
C.P.J.P. 1993
p. = ~i altele/aitii practica judiciara in materie penala 1993, Casa de
s.n. = sublinierea noastra Editura $i Presa ,,~ansa", Bucure$ti, 1994
Trib. = Tribunaiul Curtea de Apel Bucure$ti. Culegere de practicajudi-
C.P.J.P. 1994
Trib. Suprem = Tribunaiul Suprem ciara penala 1994, Ed. Continent XXI, Bucure~ti ,
T.M.B. = Tribunalui municipiului Bucure~ti 1995
U.E. = Uniunea Europeana Curtea de Apel Bucur~ti. Culegere de practica
C.P.J.P. 1998
urm. = urmatoareie judiciara in materie penala 1998, Ed. Ail Beck,
vol. =volum (ul) Bucure$ti, 1999
C.P.J.P. 2007 Curtea de Apel Bucure$ti. Culegere de practica judi-
II. Lucrari citate frecvent ciara in materie penala 2007, Ed. Wolters Kluwer,
Bucure$ti, 2008
B.J. 2004 Curtea de Apel Pite~ti. Buletinul Jurisprudentei 2004, Curtea de Apel Bucure$ti. Culegere de practica judi-
C.P.J.P. 2007
Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005 ciara in materie penala 2007, Ed. Rosetti, Bucure$ti,
B.J.C.P.J. 1993- 1997 Curtea de Apel Ploie~ti. Buletinul Jurisprudentei. 2001
Culegere de practica judiciara 1993- 1997, Curs tematic 1 V. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I. Curs
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1999 tematic, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2016
B.J.C.P.J. 2000-2001 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2000-200 I, Curs tematic 2 C. Rotaru, A.R. Trandajir, V. Cioclei, Drept penal.
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2002 Partea speciala II. Curs tematic, Ed. C.H. Beck,
B.J.C.P.J. 2002 Curtea de Apel Ia~i. Buletinul Jurisprudentei. Bucure$ti, 2016.
Culegere de practica judiciara 2002, Ed. Lumina Lex, NCP comentat G. Bodoroncea, V. Cioclei, 1. Kuglay, L. lefterache, T.
Bucure~ti, 2004 Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal
B.J.C.P.J. 2002-2003 Curtea de Apel Suceava. Buletinul Jurisprudentei. comentat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2014
Cuiegere de practica judiciara semestrul 11/2002 ~i NCP comentat, ed. 2 G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L. lefterache, T.
semestrul I/2003, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2003 Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal
B.J.C.P.J. 2003 Curtea de Apel Ia~i. Buletinul Jurisprudenfei. comentat, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016
Cuiegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex, C. Sima, Codul penal adnotat C. Sima, Codul penal adnotat cu practicajudiciara
Bucure~ti, 2004 1969-2000, Ed. Lumina Lex, Bucure$ti, 2000
B.J.C.P.J. 2003 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei. G. Antoniu, V Brutaru, Revista de Drept Penal. Studii
G. Antoniu, R.D.P.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex, $i practica judiciara ( 1994-2007)
Bucure~ti, 2004 ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure$ti, 2008
B.J. 2009 Buletinul Jurisprudentei 2009, Ed. C.H. Beck, G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala,
P.J.P. - vol. III
Bucure~ti, 20 I 0 Volumul III - Partea speciala, Ed. Academiei
Romane, Bucure$ti, 1992
XVI Drept penal. Partea specialii

P.J.P. 2001-2002 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala

2001-2002, Ed. Brilliance, Piatra-Neami, 2004
P.J.P. 2003-2004 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala Capitolul I
2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2006
Probleme de drept. .. 1990-1992 V Bogdiinescu, L. Pastor, Probleme de drept din Infracpuni contra persoanei
deciziile CUJ1ii Supreme de Justiiie 1990- 1992,
Ed. Orizonturi, Bucure~ti, 1993
Probleme de drept... 1990-2000 G. Ionescu, I. Ionescu, Probleme de drept din juris-
pruden~ CuJ1ii Supreme de Justitie In materie penala ~ in cadrul acestui capitol vor fi analizate diferitele forme de ilicit
1990-2000, Ed. Juris Argessis, Curtea de Arge~, 2002 . penal indreptate lmpotriva unei persoane in viatA ori a unui fat. V~r
· fi .studiate parti~ularitatile infractiunilor contra vietii, integritatii corporate:
Repertoriu 1969- 1975 V Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic . liberta?i pmoan'eisau a vietii private a acesteia, libertatii ~i integritatii sexUale'.
de practica judiciara In materie penala pe an ii V'or fi analiZate piifticularitatile subiectilor activi nernijlociti, urm!rite pe care
1969-1975, Ed. ~tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, aceste infradtiun1 le pot prOduce, cazurile in care poate fi retifluta existenta unui
1977 ·coneurs intre aceste mfracfiuni ori intre infracpwiile contra vietii ~i cele eontra
Repertoriu 1976-1980 V Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic de patrimoniului, fonnele de vinovatie specifice. 0 atenfie deosebit.a va fi acor&ci..
practica judiciara in materie penalii pe anii 1976-1980, . ~Criteriilor ill'baza carora se p0ate realiza diferenta intre infratjiunile contra vie@
Repertoriu 1981-1985
Ed. ~tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1982
V Papadopol, $t. Dane$, Repertoriu de practica
.· ~i cele contra integritatii eorP<>rale, in vederea clarificarii ipoteielor practice lil
care acestea pot fi repnute. Incidenta institutiilor de drept penal va fi analizatfiii
judiciara In materie penala pe anii 1981- 1985,
Ed. ~tiinfifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1989
fiecare
rai)ort de infractiune in parte, 1n vederea asigurarii unei cuno~teri
eomplete, pragmatice ~i eficiente a materiei.
ill. Baze de date juridice

v.ww .rolii.ro Romanian Legal Information Institute

jurindex Indexul jurisprudentei nationale Secpunea 1. lnfracpuni contra viepi.
(www.jurisprudenta.org)
portal.just.ro Portalul instantelor de judecata - baza de date online
apartinand Ministerului Justitiei
www.legalis.ro Biblioteca juridico-economica on-line,
Editura C.H. Beck 1.1. Notiune
www.SCJ.ro Site-ul oficial al Inaltei CUJ1i de Casatie ~i Justitie
- omorul este infractiunea cu continut unic care consta In suprimarea cu intentie a
www.sintact.ro Softul Legislativ Sintact, Wolters Kluwer Romania
www.idrept.ro Softul Legislativ Wolters Kluwer Romania vietii unei persoane (art. 188 NCP);
www.ccr.ro Site-ul oficial al CUJ1ii Constitutionale a Romaniei - NCP a pastrat reglementarea din vechiul Cod penal (art. 174 C.pen. din 1969)
inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsa;
- potrivit NCP, nu va constitui omor calificat, ci omor simplu (asumand absenta
vreunei circumstante agravante de la art. 189 NCP):
a) omorul comis in public, deoarece este la fel de periculos infractorul care
omoara In public ~i eel care ucide lntr-un spatiu privat;
b) omorul comis profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara; la
individualizarea pedepsei va ti retinutii circumstanta agravanta generalii prevazuta de
art. 77 lit. e) NCP;
c) omorul comis prin mijloace care pun In pericol viata mai multor persoane In cazul
caruia se va retine circumstanta agravantii generala prevazuta de art. 77 lit. c) NCP;
 >r
.2
Drept penal. Panea specialii
lnfracriuni contra persoanei 3
d) omorul comis asupra unui membru de familie va constitui infractiunea de vio-
lenta in fam ilie prevazuta de art. 199 al in. (1) NCP raportat la art. I 88 NCP. - NCP asigura proteqia penala a ratului incriminand in Capitolul IV intitulat
Deopotriva, potrivit NCP, va constitui omor simplu ~i omorul savar~it de catre un
,,Agresiuni asupra ratului" intreruperea cursului sarcinii (art. 201 NCP) ~i vatamarea
fatului (art. 202 NCP);
judecator sau procuror, poliiist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu
indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, fapta care constituia - protectia dreptului la viaµ este asigurata in raport de actele altor persoane, iar nu
anterior omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. g) C.pen. din 1969]. fata de propriile acte, sinuciderea sau tentativa de suicid nefiind incriminata (legiui-
torul a apreciat necesar sa incrimineze insa determinarea sau inlesnirea sinuciderii).
1.2. Obiectul infracpunii
b) obiectul material: corpul unei persoane in viaµi.
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
dreptul la viata al altei persoane; este o infraqiune mono-ofensiva; ~ in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de mor-
minte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cada-
- dreptul la viaµ este eel mai important drept al omului; este un drept esemial,
vrului, urmare~te ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in
opozabil erga omnes, toti membrii societatii fiind obligati sa-1 respecte ~i sa se abtina
concurs real infractiunea de omor ~i infractiunea de profanare de morminte
de la orice actiune care ar aduce atingere ori ar pune in pericol aceasta valoare sociala (l.C.C.J., Secfiile Unite, Decizia nr. 3512008, www.legalis.ro).
suprema; dreptul la viaµ este un principiu fundamental, deoarece el este insa~i con-
ditia exercitiirii celorlalte drepturi garantate 1.
1.3. Subiecpi infracfiunii
- viata persoanei este perioada care se intinde de la na~tere ~i pana la moarte; in
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
cauza Vo c. Fran/ei2, Marea Camera a Curtii Europene a aratat ca punctul de
tate penala poate avea calitatea de autor; este posibil ~i ca autorul sa actioneze pentru
incepere al vietii tine de marja de apreciere a statelor, care trebuie recunoscuta chiar
~i in cazul unei interpretari evolutive a Conventiei europene; producerea omorului nu nemijlocit, ci chiar prin intermediul victimei, plasandu-se in
ipoteza autondui mediat1 (de pilda, o persoana dorind sa o ucida pe alta ii sugereaza
- momentul de la care o persoant'i este in viaft'i este ace/a al desprinderii totale a ca poate plonja in bazinul cu apa, omitand sa ii comunice victimei ca in acea zona
fotului de corpul mamei, adica momentul cand produsul conceptiei nu mai este rat, ci apa era foarte mica ~i existii riscul producerii unui accident; daca victima sare in apa
nou-nascut, incepand sa duca o viaµ independenta de aceea a mamei 3. De~i exista o ~i lovindu-se la cap decedeaza se poate retine ca autorul mediat a actionat in scopul
larga dezbatere in doctrina cu privirea la determinarea momentului de inceput al suprimarii vietii, profitand de eroarea in care aceasta se afla cu privire la adancimea
vietii, de lege lata cred ca stabilirea momentului de inceput al vietii ca eel al apei);
desprinderii totale a ratului de corpul mamei este singurul de natura de a asigura in
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli-
mod obiectiv existenta unei persoane ca subiect al protectiei penale; pe de alta parte,
citate (materialii sau morala, respectiv anterioara ori concomitentii);
studiind practica judiciara nationala din ultimii I 00 de ani nu am constatat existenta
unor dificultati in detenninarea momentului incipient al vietii, spre deosebire de - se va retine coautoratul la infractiunea de omor chiar daca din ansamblul actelor
unele cauze in care a fost relativ dificil de determinat momentul mortii; violente comise de raptuitori, care au condus la moartea victimei, nu poate fi indivi-
dualizata lovitura concreta ce a provocat decesul, contributia acestora urmand a fi
- momentul final al vie/ii este ace/a al morfii cerebrate; prezinta relevanta din
analizata in ansamblu ~i indivizibil2 ;
punct de vedere probatoriu (avand totodata in vedere sistemul libertatii probelor) atat
raportul de autopsie, cat ~i orice alt act medical (de pilda, datele rezultate in raportul - incercarea de a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comitii
intocmit de medic dupa efectuarea unui RMN sau computer tomograt) sau medico- o infraqiune de omor, constituie infractiunea de incercare de a determina savar~irea
legal (de exemplu, prin efectuarea unui raport de expertiza); unei infractiuni prevazute de art. 370 NCP. In cazul In care infraqiunea de omor a
fost savar~ita sau a fost realizatii o tentativa pedepsibila, persoana care a exercitat
actele de determinare va fi pedepsita ca instigator la infractiunea de omor, respectiv
1
ca instigator la tentativa de omor. Instigatorul va fi tras la raspundere pentru instigare

Paris,A201
se2,vedea
p. 77. J-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, LG.DJ., 1
in doctrina [S. Bogdan (coord.), Noul Cod penal. Partea speciala. Analize, explica\ii,
2
comentarii. Perspectiva clujeana, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 23], o astfel de
parag.A84-85.
se vedea CtEDO, hotlirarea Marii Camere din 8 iulie 2004, in cauza Vo c. Franfei,
situatie este calificata drept ornor prin fapta victimei.
3
2
Consider ca taierea cordonului ornbilical nu prezintii irnportanta pentru determinarea in acest sens, In literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni/u, Drept penal. Partea generala,
mornentului de inceput al vietii in condifiile in care aceasta are Joe dupa ce fatul s-a desprins vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2018, p. 205) s-a retinut ca ,,vor fi coautori la omor
. ~i cand acesta, de regula, nu rnai indepline~te funqia de a asigura nutrientii
de corpulfiitului
marnei to\i cei care au aplicat lovituri victirnei cu inten\ia de a o ucide, indiferent dacii urmarea s-a
necesari
produs ca efect conjugat al loviturilor aplicate de ei sau a fost cauzatli nernijlocit de o loviturli
aplicatli de unul dintre coautori".
4 Drepl penal. Par/ea speciala lnfrac{iuni contra persoanei 5

la tentativa de omor ~i in cazul in care autorul se desista sau lmpiedica producerea invedereaza -:a toti participantii se fac vinovati de part1c1parea la savar~irea
rezultatului beneficiind de cauza personala de nepedepsire prevazuta de 34 NCP. infractiunii de omor, sub forma de coautorat, prevazuta de art. 174 C.pen. din
1969 (J.C.C.J., sec{ia pena!Cr, decizia nr. 473912004, irn~degalis.ro).
~ Exista coautorat la infracfiunea de tentativa de omor ori de elite ori ~.
mai multi faptuitori sava~esc, In mod intentionat, impotriva unei persoane, acte ~ Fapta participantului la savar~irea infractiunii de omor, de a folosi
specifice de violenf.li de natura sa-i cauzeze moartea. Se produce, intr-un anume impotriva victimei un spray paralizant, urmata de lovirea repetata a acesteia de
fel, o distributie a actiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mica, dar catre eel de-al doilea participant cu un corp dur asupra zonei capului, cauzandu-i
toate orientate spre aceea~i finalitate: suprimarea vietii persoanei. Ea dirijeaza leziuni care au dus la deces, constituie coautorat la omor, iar nu complicitate.
actele fiecarui coautor, stabilind caracterul de fapta unica realizata de toti Solutia se impune tinand seama ca faptuitorii au actionat impreuna, conjugat,
impreuna, indiferent daca contributiile sunt simultane sau succesive, in acela~i amandoi intrand in casa victimei inarma\i, unul cu un spray paralizant, iar eel
loc sau in locuri diferite. Pentru ca unul dintre coautori sa raspunda pentru omor de-al doilea cu o bara metalica, ambele folosite la suprimarea vietii persoanei
sau tentativa de omor, dupa caz, el trebuie sa ti savar~it impotriva victimei, (C.S.J., sec(ia penala, decizia nr. 126211997, www.legalis.ro).
direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenµ. in acela~i timp, actul de
violenta al faptuitorului nu trebuie sa acopere in intregime sfera actului tipic, ~ Instigarea se regase~te numai in latura sau actul psihic (latura subiectiva),
caci el nu se prive~te izolat, ci in raport de totalitatea actelor savar~ite de nu ~ i in latura fizica (obiectiva) a infractiunii. Aceasta forma de participa\ie are
coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violenta contine un dinamism propriu, mai multe forme (categorii), intre care ~i aceea a agentului provocator (in sensul
fizic ~i psihic, prin care participa la fapta in ansamblu, demonstrand astfel instigator), forma care exista in cauza. Sunt cuprinse in aceasta categorie acele
unitatea structurala a acesteia ( ... ). In cele mai multe cazuri, contributiile persoane care, prin daruri, promisiuni, amenintari. abuz de autoritate sau de
coautorilor sunt inegale, in sensul ca numai unul sau o parte dintre ace~tia putere, determina pe autor sa savar~easca o fapta pena!a. In cazul de fata., prin
savar~esc acte specifice de ucidere, iar ceilalti savar~esc acte care, in sine, nu putere trebuie in\eleasa autoritatea de fapt ~i de drept, pe care functionarii civili
poseda eficienta necesara rezultatului, dar se afla in stransa interdependenta cu sau militari o exercita asupra subaltemilor, dar ~i asupra unor persoane care se
primele, completandu-le. Daca s-ar privi fractionat contribupile nu s-ar realiza afla in stare de de\inere, ace~tia temandu-se ca, in caz de neexecutare, s-ar putea
nimic concludent asupra sensului juridic al coautoratului ( ... ). A~adar, toate lua masu~i disciplinare impotriva !or, dar ~i ca executarea le poate aduce
contributiile care au legatura lntre ele, fiind conjugate ~i unificate intr-un avantaje. In cauza, inculpafii s-au folosit de amenintari, dar ~i de promisiuni fata
ansamblu specific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte de detinutul M.C., ~i anume inrautatirea regimului de detentie sau, dimpotriva,
de coautorat la omor. Nu are relevanµ, din punct de vedere al cauzalitatii de a beneficia de un regim mai relaxat ~i a fi liberal condi\ionat 'inainte de
juridice, care dintre actele savar~ite de coautori a provocat leziunea care, in final, indeplinirea conditiilor legale, determinandu-1 sa execute acte de violenta
a fost de natura sa cauzeze moartea victimei, caci ceea ce caracterizeaza coauto- impotriva lui U.G.E., aflat ~i el in aceea~i camera de arest. Actele de violenfA
ratul este unitatea actiunilor, capacitatea lor de a se integra aceluia~i sistem sau s-au ~i savar~it, cauzand, in final, decesul victimei, a~a cum s-a aratat mai
model de explicatie. Coautorul nu actioneaza singur, ci in cooperare cu alt inainte, astfel ca fapta celor doi inculpati realizeazli elemente constitutive ale
faptuitor (sau mai multi). Ca atare, coautorul trebuie sa urmareasca ~i sa accepte instigarii la infractiunea de omor calificat (cu premeditare) (C. S.J., sec/ia
producerea rezultatului cauzat nu numai de actiunea lui, ci de totalitatea penala, decizia nr. 440412003, www.legalis.ro).
actiunilor, ceea ce presupune ca el trebuie sa cunoasca celelalte actiuni ~i
finalitatea lor ~i, in mod constient, sa-~i orienteze activitatea, astfel incat sa se ~ Inculpatul se face vinovat de complicitate moralii la infractiunile
integreze finalitatii in ansamblu" (C.A. Craiova, sec(ia penala $i pentru cauze cu savar~ite de sotia sa, G.F., mai pu\in infractiunea de uz de fals. Pentru existenta
minori, decizia penala nr. 119 din 9 aprilie 2013, www.rolii.ro). complicita\ii nu este necesar ca eel care ajuta sau inlesne~te comiterea faptei sa
doreasca sa coopereze la savar~irea acesteia, fl ind suficient sa accepte cii, prin
~ Existii coautorat la infractiunea de omor cand coinculpa\ii au actionat activitatea sa, fie ea $i pasivii, contribuie la comiterea infrac/iunii. In acest sens,
impreuna lovind victima, atat inainte de a cadea la pamant, cat ~i dupa aceasta. instantele de fond ~i ape! au avut in vedere declaratiile celor doua persoane
Faptul ca numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are vatamate, coroborate cu raportul de evaluare psihologica intocmit de fundatia
relevanµ, daca activitatea acestuia se afla lntr-o unitate indivizibila cu cea a ,,Salvati Copiii" care a stabilit ca depozitiile minorilor sunt veridice. Or, din
celorlalti inculpati ~i daca rezultatul acestei activitati strans unite consta in declaratiile persoanelor vatamate a rezultat ca inculpatul G.M. cuno~tea despre
suprimarea vietii victimei, iar din materialitatea faptelor reiese ca toti inculpa\ii violentele exercitate de catre so\ia sa asupra celor doi copii, situatie de fapt ce nu
au fost con~tienti de urmarile lor comune ~i au dorit producerea !or. in cazul de mai poate fi schimbata in recurs. Activitatea de complicitate a inculpatului nu a
faµ, fiind constatat ca inculpatul C.C. a Iovit victima cu o scandura in spate, in vizat actiuni directe, nemijlocite, ale sale, ci adoptarea unei atitudini pasive, pe
timp ce ceilalti coinculpati i-au aplicat alte lovituri, in zone vitale, cu obiecte care a avut-o pe o perioada indelungata, imprejurare prielnica pentru a-i crea
contondente, iar dupa caderea acesteia, au continua! sa o loveasca impreuna, se coinculpatei, in calitate de autor al faptelor, o stare psihica favorabila comiterii
 1T

6 Drept penal. Partea specia/6 lnfrac/iuni contra persoanei 7

infractiunilor. Astfel, de~i inculpatul avea cuno~tinta de savar~irca actelor de impotriva obiectului infraqiunii. Intra in sfera actelor preparatorii activitli\i de
violenta asupra celor doi minori ~i avea posibilitatea de a impiedica continuarea pregatire morala sau materiala, precum procurarea de date ~i infom:atii legate de
!or, prin sesizarea autoritlitilor publice competente, nu a efectuat niciun demers
modul de savar~ire a infractiunii, atragerea de complici sau al\i participan\i,
in acest sens, inaqiunea sa incurajand-o pe inculpatli in punerea in executare a stabilirea conditiilor de savar~ire, procurarea de instrumente, modaiitliti ~i mij -
rezolutiei infractionale, tocmai prin aceastli atitudine tolerantli (I.C.C.J., seCfia loace de sava~ire a faptei etc. in prezenta cauzli, probele administrate sus\in
penalii, decizia nr. 199812014, ·www.scj.ro).
concluzia certa ca cei doi inculpa\i, in desfli~urarea activitli\ilor infractionale

~ Pe fondul unei stliri conflictuale preexistente, generate de divortul

pentru care au fost trimi~i in judecatli, au trecut de la perioada interna in
desfli~urarea activitli\ii infrac\ionale, la perioada extema, trecere realizatli odatli
iotervenit intre inculpata S.R. ~i martorul S.M.A., a faptului ca acesta i-a evacuat cu abordarea martorului T.S.C. caruia i-au solicitat gasirea unui criminal
din locuinta comuna, inculpata S.R. impreunli cu fiul sau, inculpatul S.M.L., i-au profesionist, fiind dispu~i sa plliteasca suma de 5.000 dolari ~i continuatli cu
cerut martorului T.S.C. sa gaseasca un criminal profesionist care sa-1 ucida pe discu\iile legate de modul in care uciderea lui S.M.A. s-ar putea realiza. Acelea~i
S.M.A., cei doi fond dispu~i sa plateasca in schimb suma de 5.000 dolari. in probe sus\in ~i concluzia certa ca activitatea infrac\ionala a inculpatilor s-a oprit
acest scop, in perioada sfiir~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, cei doi in prezenta cauza la aceastli fazli a actelor de pregatire, curtea insu~indu-~i in
inculpati au efectuat demersuri pe Janga martorul T.S.C. negociind ~i discutand totalitate argumentele expuse in aplirare cu privire la faptul ca persoana instigatli
cu acesta diferite scenarii despre modul in care se intentiona punerea in aplicare sa savar~easca infrac\iunea de omor dorita de cei doi inculpa\i, nu a trecut la
a planului de ,,eliminare a sotului" inculpatei S.R., inculpatli care i-a spus executarea infractiunii la care a fost instigat, nesavar~ind nici macar vreun act de
martorului ca dore~te ,,lichidarea" fostului so\, afirmand totodatli ferm ca ,,aicea executare susceptibil de a fi calificat eel pu\in ca tentativa pedepsibilli la
nu mergi cu jumlitati.. . Aicea-i ca-n armata! Ori ii impu~ti ~i-ai tenninat, ori infractiunea de omor. intr-o astfel de situa\ie, activitli\ile infrac\ionale ale celor
du~manul te impu~ca pe tine ~i te-o lichidat", spunand ca dore~te sa-~i vada doi inculpati reprezinta o instigare neurmatii de executare, nu ca formii de
fostul sot ,,pachet", ,,ca-I vrea la tava", ,,ca-I vrea bagaj", cli vrea sli-~i reinceapa participa(ie penalii, ci cafaptii distinctii. in condi\iile in care inculpa{ii au comis
viata de la zero" ,, fil.ra nimic ~i flira tampiti sa ma tot joace". Probele adminis- faptele in perioada sffir~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, acestora le
trate in cauza sustin dincolo de orice indoiala aceste demersuri efectuate de sunt incidente dispozitiile art. 5 NCP, care impun instan\ei verificarea legii
inculpa\i, prin care au urmarit uciderea martorului S.M.A., demersuri concreti- penale mai favorabile. In cadrul unei astfel de analize curtea re\ine ca instigarea
zate atat in propuneri adresate martorului T.S.C. de a glisi un criminal profe- · neurrnatli de executare, incriminatli ca atare de art. 29 C.pen. din 1969, i~i
sionist, cei doi inculpati fiind dispu~i sa plateasca in schimb suma de 5.000 gase~te corespondent, partial, ca infrac\iune de sine stlitlitoare in cuprinsul
dolari, cat ~i in discutarea cu acela~i martor a mai multor scenari i de punere in actualului Cod penal, in dispozi\iile art. 370 NCP care incrimineazli: ,,incercarea
aplicare a unui astfel de plan. Demersurile inculpa\ilor, anterior expuse, de a determina savar~irea unei infrac\iuni". Conform art. 370 NCP, \'ncercarea de
reprezintli, din punct de vedere penal, acte de instigare, prin imermediul a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comitli o infractiune
acestora inculpa/ii urmiirind determinarea altei persoane sii siivor~eascii o pentru care legea prevede pedeapsa deten\iunii pe via\li sau pedeapsa lnchisorii
faptii previizutii de legea penalii. Aceste demersuri ~i incercari ale inculpa\ilor mai mare de I 0 ani se pedepse~te cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amendli.
de a determina savar~irea unei infrac\iuni nu s-au mai concretizat, atat ca urmare Comparand dispozi\iile art. 29 C.pen. 1969 cu cele prevazute de art. 370 NCP,
a faptu lui ca martorul T.S.C. (la care cei doi inculpa\i au apelat in acest scop) a rezulta ca, intr-adevar a intervenit o dezincriminare, insa doar partiala, a insti-
inteles sa sesizeze organele judiciare, cat ~i ca urmare a interventiei acestora din garii neurmate de executare reglementata de Codul penal anterior, in prezent o
urmli. Curtea re\ine ca in desfil.~urarea activita\ii infractionale, doctrina este astfel de faptli intrand in sfera ilicitului penal daca s-a realizat prin constrangere
unanima in a aprecia ca exista doua perioade: perioada intemii (care cuprinde sau corupere ~i doar daca vizeaza comiterea unei infrac\iuni pentru care legea
trei momente: al na~terii ~i conceperii ideii de a slivar~i infrac\iunea, al deli- prevede pedeapsa deten/iunii pe via/ii sau pedeapsa fnchisorii mai mare de JO
berlirii ~i al luarii deciziei de a savar~i infractiunea) ~i perioada extema (care ani. Ambele condi\ii sunt indeplinite cat timp inculpa\ii au urmarit comiterea
cuprinde faza actelor de pregatire, faza actelor de executare ~i faza urmarilor). infractiunii de omor calificat (prevazuta in actualul Cod de art. 189 alin. (I) lit.
Perioadii externii presupune trecerea la executarea hotararii infractionale, inde- a) NCP, care prevede pedeapsa detentiunii pe via\li sau a inchisorii <le la 15 la 25
plinindu-se ac\iuni, activitliti specifice laturii obiective, pomind de la activitliti de ani] ~i cat timp ace~tia au aratat ca sunt dispu~i sa achite in schimbu1
menite sli pregateasca sava~irea infrac\iunii (acte preparatorii), continuand cu comiterii unei astfel de fapte suma de 5.000 dolari. Prin urmare, inculpa\ilor nu
inceperea executarii (tentativa) ~i executarea propriu-zisa a infractiunii, finali- le sunt aplicabile dispozitiile art. 3 alin. (I) LPANCP, aplicabile exclusiv tn
zatli prin producerea urmarii periculoase (consumarea). Ceea ce deosebe~te siruatiile in care o faptli determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai
actele preparatorii de actele de executare, in cadrul perioadei externe, este constituie infractiune potrivit legii noi datoritli modificlirii e!ementelor
imprejurarea ca activitli\ile specifice actelor preparatorii nu intra in sfera actului constitutive ale infraqiunii, inclusiv a formei de vinova\ie, ceruta de legea noua
de conduitli interzis prin norma de incriminare (verbum regens) ~i nici nu sunt pentru existenta infractiunii. Dimpotriva, acestora le sunt incidente dispozitiile
legate nemijlocit de ac\iunea tipica a infrac\iunii pentru a doved i orientarea art. 3 alin. (2) LPANCP, conform carora, dispozitiile art. 4 NCP m: se aplica in
8 Drepr penal. Parrea speciala Infrac(iuni conrra persoanei 9

situa\ia in care fapta este incriminata de legea noua sau de o alta lege in vigoare, participa\iei penale, de esenta unei astfel de participatii penale este legatura
chiar sub o alta denumire. in drept, faptele inculpa\ilor S.R. $i S.M.L., care in subiectiva intre participan\i, concretizata in vointa comuna a tuturor de a savar$i
perioada sffir$itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, au incercat sa-1 fapta. Avand in vedere ca in acuzare se retine existenta unei complicitati inten-
determine pe martorul T.S.C. ca direct sau prin intermediul altei persoane, sa \ionate la o fapta inten\ionata savar~ita de autori, adica o complicitate proprie,
comita infraqiunea de omor calificat pentru care Iegea prevede pedeapsa aceasta presupune coeziunea psihica intre participan\i (intre autori $i complice),
detentiunii pe viaµ sau pedeapsa inchisorii mai mare de I 0 ani, fapta prin care in sensul ca toti (autori $i complice) sunt anima\i de atingerea aceluia$i rezultat,
au urmarit uciderea numitului S.M.A., fostul sot al inculpatei, in schimbul urmarind sau acceptand realizarea rezultatului respectiv prin actiunile !or
acestui serviciu cei doi inculpati oferind o suma de 5.000 dolari, intrunesc conjugate. Aceasta coeziune psihica intre inculpatii F.C. $i F.M., pe de o parte $i
elementele constitutive ale infractiunii de incercare de a determina savar$irea C.S., pe de alta parte, nu a fost dovedita in cauza dincolo de orice dubiu
unei infrac\iuni prevazuta de art. 370 NCP, care se pedepse$te cu inchisoare de rezonabil. Totodata, actele de complicitate, pentru a atrage raspunderea penala,
la unu la 5 ani sau cu amenda. Dispozitiile art. 370 NCP sunt mai favorabile trebuie sa aibii un caracter efectiv, adica sa se materializeze intr-un ajutor sau
decat cele prevazute de art. 29 C.pen. din 1969, care sanctionau instigarea intr-o inlesnire care sa ti contribuit in concret la comiterea faptei de catre autor,
neurmata de executare cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul special al pedepsei ambii fiind animati de aceea$i vointfl comuna de a savar$i fapta. Or, in cauza,
pentru infractiunea la care s-a instigat ( 15 ani inchisoare) $i mini mu I general probele nu au confirmat dincolo de orice echivoc ca strigatele inculpatei C.S. ar
( 15 zile inchisoare) (CA. Oradea, secfia penala, decizia nr. 3012017, nepublicata). fi fost auzite de inculpa\i $i ca aceste strigate ar ti avut vreun rol in continuarea
agresiunii din partea autorilor F.C. ~i F.M., care nu au sosit la fa\a locului
~ Fapta inculpatului de a insoti, dupa o prealabila intelegere de a comite impreuna cu C.S. (aceasta sosise la fa\a locului la finalul incidentului) $i care, in
aplicarea loviturilor, au fost determina\i de alte motive (starea conflictuala dintre
agresiunea, pe autorul omorului, amandoi inarma\i cu pari, de a patrunde in
curtea casei victimei $i de a ataca pe fratele acesteia in timp ce coinculpatul cele doua familii $i incidentul anterior din cursul aceleia$i zile), tara nicio
aplica victimei lovituri cu parul in cap, cauzandu-i moartea, constituie complici- legatura cu indemnurile inculpatei. in condi\iile in care nu s-a dovedit nici
tate la infracfiunea de omor. Actionand in modul aratat, complicele a dat un aju- existen\a unei coeziuni psihice intre complice $i autori ~i nici ca strigatele ar ti
contribuit in fapt la comiterea faptei de catre autori, ca acestea s-ar ti concretizat
tor moral autorului faptei, prin incurajarea $i prin intarirea intentiei acestuia de a
ucide, ceea ce, in lipsa acestui ajutor, autorul nu ar fi indraznit sa faca in impre- in indemnuri $i incurajari care sa-i ti determinat efectiv pe autori sa continue
jurarile date (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 547812001, www.legalis.ro). actele de agresiune asupra victimei, fapta inculpatei C.S. nu poate ti calificata
decat ca o tentativa la complicitate. Or, legea penalii nu incrimineaza in art. 48
~ Simpla prezenµ a unei persoane, aflata impreuna cu autorul omorului
NCP nici ,,incercarea de a inlesni", nici ,,incercarea de a ajuta" la savar$irea unei
infrac\iuni, ci ,,inlesnirea" sau ,,ajutorul", adica acele acte de complicitate care
la locul savar$irii infractiunii, nu constituie complicitate, atata vreme cat nu a
au fost duse pana la capat $i care $i-au produs efectul, adica au contribuit efectiv
existat intelegere intre·ea $i autor de a inlesni sau ajuta la comiterea faptei $i,
la savar$irea faptei de catre autori (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia
totodata, nu a cunoscut $i nici prevazut ca acesta va savar$i un omor (Trib.
nr. 69012017, nepublicata).
Suprem, sec/ia penala, decizia nr. 9411987, fn C.P. Ad., p. 600).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de
~in privinta implicarii inculpatei C.S. in incident, declaratiile martorilor, sanatate, de varsta, de existenta sau inexistenta discemamantului victimei etc.);
date In cursul unnaririi penale $i in fata instan\elor confirma prezenta inculpatei astfel, subiectul pasiv al omorului este general $i unic;
la incident $i strigatele acesteia ,,dati ca acum e momentul... omorati-1. .. ". - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea omorului calificat;
Masura In care aceste strigate au influentat ac\iunile agresive ale inculpatilor
- consimtamantul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazute de
trebuie sa rezulte din probe. Or, martorii au aratat fie ca nu cred ca inculpatii ar
ti auzit-o pe aceasta datorita invalma$elii create, fie ca, oricum, indiferent de art. 22 NCP;
strigatele acesteia, inculpa\ii ar ti batut-o pe victima, aratand ca motivele care au - daca victima este un membru de familie al infractorului, se va retine comiterea
generat scandalul au fost altele, fie ca inculpata C.S. a ajuns la fata locului cand infractiunii de violente in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP];
agresiunea era in des~urare, chiar la sfiir$itul incidentului. Totodata, niciunul - In ipoteza in care victima este un judecator ori procuror a flat in exercitiul atribu-
dintre inculpa\i, in declaratiile date pe tot parcursul procesului penal, nu au tiilor de serviciu sau daca fapta este comisa fatll. de un judecator, procuror sau un
aratat ca ar ti auzit-o pe inculpata C.S. ori ca strigatele acesteia i-ar ti influen\at membru de familie al acestuia in scop de intimidare sau de razbunare in Jegatura cu
in vreun fel in ac\iunile lor violente. Altfel spus, nu s-a dovedit ca indemnurile indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a
inculpatei C.S., care au avut rolul de a incuraja continuarea agresiunilor, ar ti
infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 188 NCP); deopotriva, se
produs In concret un astfel de efect. Or, actul de sesizare a re\inut ca fapta, in
va retine u ltrajul judiciar ~i atunci cand omorul este comis impotriva unui avocat in
sarcina inculpatei C.S., ca i-ar ti incurajat pe ceilalti inculpa\i, prin strigate
repetate, sa loveasca $i sa omoare victima. Complicitatea fiind o forma a legatura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
 IO Drept penal. Partea specia/a lnfracfiuni contra persoanei 11
- daca victima este functionar public care lndepline~te o functie ce implica exer- victima ranita la spital cu scopul producerii decesului acesteia, se va retine comiterea
citiul autoritatii de stat, aflat In exercitarea atributiilor de serviciu sau In legatura cu infraqiunii de omor si In sarcina lui C in masura in care pe calea unei evaluari
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa lmpotriva unui funqionar medicale se constata ca victima ar fi avut ~anse de supravietuire daca ar fi ajuns in
public care indepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra scurt ti mp la spital];
unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, In - eutanasia constituie infractiunea de ucidere la cererea victimei daca uciderea
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine comite- se produce la cererea explicita, serioasa, con~tienta ~ i repetata a victimei care
rea nurnai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 188 NCP);
suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare
- nu este esential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victima desco- de suferinte permanente ~i greu de suportat; daca aceste conditii nu sunt indepli-
perita moarta sa fi fost identificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractoru l a nite, chiar daca eutanasia este realizata din considerente de mila sau de ordin
ascuns cadavrul ( daca exista probe certe ca o anurnita persoana a disparut ~i ca religios, se va retine comiterea infraqiunii de omor, consimtamantul victimei de a-i
omorul s-a produs). fi suprimata viata nefiind susceptibil de a conduce la retinerea cauzei justificative
prevazute de art. 22 NCP;
1.4. Latura obiectiva
- in jurisprudenta Cuf!ii Europene (cauza Pretty c. Regatului Unit, hotararea din
a) elementul material: uciderea unei persoane in viaµ! ; este o infractiune In 29 aprilie 2002) s-a retinut ca art. 2 din Conventia europeana nu are nicio legatura cu
forma libera deoarece uciderea poate fi realizata in orice mod ~i prin orice mijloace calitatea vietii sau cu ceea ce o persoana alege sa faca cu viata sa ~i nu poate sa fie
care produc moartea victimei; interpretat in sensul ca ar conferi un drept diametral opus dreptului la v iaµ!, anume
- elementul material se poate realiza printr-o ac/iune (violenta sau neviolenta, dreptul de a muri fie cu ajutorul unui terf, fie cu ajutorul unei autorita/i pubiice; tot
exercitata asupra fizicului sau psihicului victimei) sau printr-o inac/iune ilicita cand astfel, instanta europeana a apreciat ca nu constituie o incalcare a art. 2 din Conventia
exista o obligatie legala sau conventionala de a aqiona (infracfiune omisiva europeana refuzul unui stat de a dezincrimina eutanasia ori dezincriminarea acesteia.
improprie);
- aqiunea infractionala poate fi exercitata nernijlocit de criminal sau indirect prin ~ Jnculpatu l a aplicat victimei aflate intr-o avansata stare de ebrietate o
intermediul unor dispozitive ghidate de la distanta sau cu ajutorul unui animal (de putemica lovitura cu pumnul, care a proiectat-o lntr-un bazin cu ape reziduale,
pilda, prin folosirea unei drone ori a unui caine agresiv); caderea ei fiind auzita de inculpat, ~i a parasit-o rara a lncerca sa o salveze,
victima decedand. Latura obiectiva a infractiuni i de omor trebuie analizata nu
- poate imbraca atat forrna unitatii naturale de infraqiune, cat ~i a unitatii legale numai sub aspectul aqiunii de lovire a victimei, dar ~i sub acela al omisiunii, cu
(de pilda, infractiune progresiva sau continuata); intentie, de a lncerca sa o salveze, de~i ~tia ca a proiectat-o In bazin ~i ca starea
- chiar daca fiecare aqiune violenta nu este in sine apta sa produca moartea, se va In care se afla ii diminua mult posibilitatea de a se salva (Trib. Suprem, sec/ia
retine absorbtia naturala a actelor de vatamare corporala in infraqiunea mai grava de penala, decizia nr. 185 111979, fn Repertoriu 1976-1980, p. 275) .
omor, daca rezultantul final este decesul victimei agresiunilor (ipoteza de b) urmarea imediata: moartea victimei nu prezinta importanta daca aceasta
complexitate naturala, iar nu legalii);
survine imediat dupa actiunea sau inaqiunea subiectului activ sau dupa trecerea unui
- actiunile sau inaqiunile infractionale se pot regasi impreuna in acela~i context, anumit interval de timp;
insa cu sernnificatii diferite in ipoteza In care dupa corniterea din culpa a unui c) Iegatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca aqiunea sau inactiunea subiectului
accident rutier ~oferul, constatand ca victima este ranita ~i fura a fi dusa la o unitate activ reprezinta cauza mortii.
spitaliceasca va deceda, decide sa paraseasca locul accidentului ~i sa nu transporte
- in situatia in care, dupa aplicarea unei lovituri cu o arma alba, victima este transpor-
victima la spital; esentiala este in acest context inactiunea ilicita in conditiile in care
tata in viafii la spital, unde decedeaza din alta cauza (spre exemplu, din cauza electro-
~oferul avea obligatia legala de a aqiona pentru a salva viata v ictimei, omorul fiind
cutarii prin manevrarea inadecvata de catre un asistent medical a unui aparat) apreciez ca
comis in acest caz prin omisiune (infracfiune comisiva prin omisiune) 1;
in sarcina raptuitorului se va retine doar tentativa la infrac~unea de omor, iar nu forma
- se va retine comiterea infractiunii de omor ~i in sarcina celui care nu a exercitat consumata a acesteia, actiunea sa nefiind in legatura cauzala cu decesul;
actiunea violenta asupra victimei, dar care a urmarit, prin comportamentul sau
- se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.
ulterior, decesul acesteia [de pi lda, in cazul in care in urma unei altercatii intre A ~i
B, victima B este impu~cata de A, iar C (prieten al Jui A) ii opre~te pe D sa transporte
~ Fapta conducatorului de autovehicul, caruia i se cere cu insistenfii de
victima sa opreasca autovehicu lul pentru ca, altfel, va sari din mers, de a nu da
1
in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul curs acestei cereri ~i de a rnari viteza in rnomentul deschiderii portierei de catre
Juridic, Bucu re~ti, 2014, p. 305. aceasta pentru a coborl, determinand lovirea ei, prin cadere, urmata de deces,
12 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 13

constituie infrac\iunca de omor, iar nu infraqiunea de ucidere din culpa. lntre in consecin\'l, inten\ia indirecta exista atunci cand faptui torul care prevede
acfiunea inculpatului de a men{ine autoturismul in vitezii .;i chiar de a o miiri .;i rezultatul socialmente periculos al faptei sale, de~i nu unnare~te producerea
decesul victimei existii legiiturii directii de cauzalitate, iar pe plan subiectiv, acelui rezultat, savar~e~te fapta acceptand eventualitatea producerii Jui. in speta,
ac\iunea sa este caracterizata de inten\ie, deoarece a acceptat ca victima sa sara inculpatul, dorind sli indeplirteze victima din bucatarie, a tacut in acest scop un
din autoturismul aflat in deplasare, cu toate consecintele decurgand din aceasta gest Jarg, cu mana in care avea cu\itul, catre victima, din mi~care lovind-o pe
(C.S.J., sec{ia penalii, deci::ia nr. I 62011998, www.legalis.ro). victima in zona inimii, cu un cutit, fiindu-i indiferent daca victima i~i pierdea
viata. lntensitatea loviturii ~i urmii.rile produse au fost constatate de medicul
1.5. Latura subiectiva legist. Persoana vatamatli a prezentat leziuni traumatice, urmare a unei plagi
injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parastemal, cu seqionarea lobului
- inten\ie directa sau intentie indirectii 1 (animus necandi); superior al pliimanului drept, hemotorace drept masiv, sectionarea pericardului
- organele judiciare trebuie sii analizeze daca decesul unei persoane a fost urmarea ~ i a atriului drept. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin lovire
unei aqiuni sau inac\iuni efectuate de raptuitor cu inten\ia de a ucide sau daca !ap- directa cu corp taietor-intepator (posibil cutit). intre leziunile traumatice descrise ~i
tuitorul a fost con~tient ca prin fapta sa este creat un rise semnificativ de suprimare a deces exista legatura de cauzalitate directa. In ceea ce prive~te dinamica gestului,
vietii unei alte persoane; probele ~tiinpfice infirma apiirarea inculpatului, in sensul ca victima, in stare de
ebrietate, s-a impiedicat ~i a cazut in cutit. Pozitia verosimi!a agresor-victimli a
~ Jntenfia de a ucide se deduce din urmiitoarele imprejurari de /apt: fost de fatli in faµ , dar nu se poate exclude cu certitudine nici pozitia in care
victima sa se fi aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului cu fata clitre
I. folosirea unui instrument apt sa produca decesul: un cutit cu o lama de 20 cm
lungime ~ i 2 cm. latime; 2. locul sau regiunea corporala in care s-au aplicat acesta, din care agresorul lovind cu mana dreaptli ridicat11 in unghiul drept la
loviturile: inima; 3. numarul ~i intensitatea loviturilor: o singura lovitura cu nivelul umarului sliu. Pentru ca victima sli fie lovitii cu cu\itul trebuia ca
imensitate mare ~i adancime profunda, lama cu\itului trecand prin peretele inculpatul sli indrepte cu\itul catre aceasta, fiind fizic imposibil ca leziunea sli se
toracal parastemal drept, lobul superior al plamanului drept, partea dreapta a produca atunci cand inculpatul tran~a carnea pe masa. Distanta mica dintre
pericardului ~i ajungand in atriul drept; 4. alte imprejurari preexistente, conco- inculpat ~i victima a fa.cut ca intensitatea loviturii sli fie mare, iar adancimea
mitente sau subsecvente: consumul de bauturi alcoolice atat de catre inculpat, leziunii profundli (l.C.C.J., sectia penalii, decizia nr. 227112013, www.scj.ro).
cat ~i de catre victima. Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a·
rezultatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Elementul subiec- ~ Raportul medico-legal de necropsie intocmit in cauza statueazli
tiv al infrac{izmii se deduce din intreaga conduitii a inculpatului, fiicfmdu-se o explicit in sensul ca moartea minorei, in varsta de I an ~i 2 !uni, a fost violenta ~i
apreciere globalii a tuturor circumstanfelor de comitere a faptei. Atitudinea s-a datorat asfixiei mecanice cu regurgitat gastric consecutiv unei hemoragii
faptu itorului trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta intentiei indi- meningiene determinate de un traumatism cranio-facial ce poate data din
recte presupune savar~irea unei fapte susceptibile sa produca eel putin doua 21 martie 2013 ~i a putut fi produs prin lovire cu ~i de corpuri dure ~i prin
rezultate. dintre care unul este urmarit ~i altul este doar acceptat, in speta comprimare cu corpuri <lure ~i are legaturii de cauzalitate neconditionata cu
inculpatul a dorit sa faca victima sa piece din bucatarie facand in acest scop un decesul acesteia. Cat prive~te mecanismul de producere al traumatismului
gest larg, cu mana in care avea cutitul, clitre victima, lovind-o pe victima in cranio-facial, medicul legist a stabilit ca leziunile s-au produs ca urmare a lovirii
inima. Faptuitorul aqioneazli cu inten!ie nu numai atunci cand prevederea victimei, astfel !neat ceea ce trebuie stabilit prin coroborarea celorlalte mijloace
rezultatului constituie insu~i scopul ac\iunii sale, dar ~i atunci cand producerea de proba este exclusiv autorul acestor violente exercitate asupra minorei, aflate
rezultatului este privita ca un mijloc necesar sau insotitor al rezultatului unnarit. in Jegliturli cauzalli neconditionata cu moartea. Din coroborarea declaratiilor date
de martori reiese fara indoiala ca in intervalul de timp imediat anterior interve-
nirii regurgitarii ca ~i cauza directli, imediata, a asfixiei ~i a decesului, victima se
1
in ceca ce prive~te omorul comis prin inac/iune de eel care se ajla in pozi/ia de garant afla in locuinta mamei sale ~i a concubinului acesteia, inculpatul, in grija
faµ de o aqiune periculoas11 produs11 anterior, in doctrin11 (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. acestuia din urmli, acesta fiind persoana care a exercitat violentele tanatoge-
I, p. 289) s-a apreciat ca, de~i actiunea anterioara este ilicit11, forma de vinov11\ie a faptei neratoare. Cat prive~te aptitudinea unei singure lovituri aplicate, astfel cum
comisive prin omisiune nu se analizeaz11 prin raportare la aceasta ac\iune, ci la inactiunea recunoa~te initial inculpatul, peste gura, de a declan~a o hemoragie meningiana,
ulterioara, aceasta din urrna constituind elementul material al infraqiunii. Astfel, se sustine ca,
Curtea apreciazli ca in raport de varsta victimei chiar ~i o singura lovitura
de~i la momentul ac\iunii anterioare (lovirea pictonului care traversa regulamentar de persoana
care conduce un autoturism sub influenta bauturilor alcoolice) pozitia subiectiva a autorului aplicat11 la nivelul capului poate avea un astfel de rezultat dacli este de o intensi-
era caracterizata de culpa, la momentul omisiunii ulterioare (cu toate ca era evident ca victima tate sporitii. Cert este ca probele atesta, dincolo de orice indoialli, ca leziunile
va deceda daca nu va fi transportata de urgen\a la spital, ~oferul nu ia nicio masurii. in acest care au condus la deces s-au produs cat timp minora s-a aflat singura cu incul-
sens, cu consecinta mortii celui accidental) se impune retinerea eel pu\in a unei intentii patul, ca existenta acestora este indubitabila, ca ~i consecinta pe care au
eventuale In condi\iile existen\ei pozitiei de garant, care va antrena raspunderea autorului produs-o, astfel incat, fie inculpatul i-a aplicat o singurii loviturii de o intensitate
pentru omor.
14 Drept penal. Parrea speciala ln.fracfiuni contra persoanei 15
deosebita, fie mai multe, lnsa acest aspect, ce nu poate fi cunoscut decilt de loviturii care <' produs cele doua plligi, nu se poate susfine ca inculpatul nu a
inculpat, este lipsit de relevanta sub aspectul raspunderii penale. Relativ la preva:ut p osibilitatea producerii decesului victimei, rezultat pe care eel putin l-a
elementul subiectiv, Curtea constata eronatli sustinerea apararii In sensul ca s-ar acceptat $i care a fost evitat numai datoritli intampllirii (l.C.C.J. , sec(ia penala,
fi retinut ca inculpatul a actionat cu intentie directa $i cu premeditare, prima deci=ia nr. 357012005, In Dreptul nr. 812006, p. 233).
instantli, de altfel, nici nu a analizat forma de vinovlitie. Procedand la propria
analizli sub acest aspect, Curtea retine ca, dat fiind rezultatul produs asupra
victimei, lovitura sau loviturile aplicate de inculpat au fost de o intensitate
~ Lovirea cu intensitate in cap a persoanei vatlimate cu un scaun, cu
urmarea producerii de fracturi craniene $i dilacerare cerebralli constituie
deosebita $i au vizat o zonli vitalli, elemente ce, coroborate cu vulnerabilitatea tentativa la inji-acfiunea de omor, caracterizatli, pe plan subiectiv, prin intentie
victimei data fiind varsta frageda a acesteia, sunt de naturli a contura intentia indi- de a ucide, iar nu infractiunea de vlitlimare corporalli (CS.J., sec/ia penala, decizia
recta cu care a actionat inculpatul, care, de$i nu a urmlirit, a acceptat posibilitatea nr. 178911991, WY1~1'. !egalis .ro).
producerii rezultatului, decesul fiind o consecintli posibila a unui astfel de
tratament (CA. Bucur~ti, sec{ia penalii, decizia nr. 98612014, nepublicatii). - dacli a survenit moartea victimei, se va distinge !ntre infractiunea de omor $i cea
de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, In principal, In functie de unnli-
~ Cauzarea caderii victimei de la etajul 2, in timp ce lncerca, ie$ind pe toarele criterii: zona unde au fost aplicate loviturile (vitala sau nevitala); aptitudinea
fereastrli, sa se refugieze lntr-un apartament vecin, din cauza violentei inculpatei obiectului cu care au fost aplicate loviturile de a produce moartea; numlirul $i inten-
care a plitruns in locuintli prin spargerea U$ii $i amenintand-o cu moartea, consti- sitatea loviturilor aplicate; viirsta sau starea de slinlitate a victimei; este important de
tuie infractiunea de omor siiviir$ifii cu intenfie indirectii de a ucide, iar nu infrac- avut in vedere faptul ca, spre deosebire de infractiunea de loviri sau vatlimliri
tiunea de ucidere din culpa (CS.J., secfia penalii, decizia nr. 97611996, cauzatoare de moarte, In cazul infractiunii de omor actiunea sau inactiunea este apta
www.legalis.ro). sli producli decesul $i este comisli cu intentie;

~ Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecin(a ~ Mobilul $i scopul comiterii omorului, evidentiate de instan(a de fond $i
decesului, ca urmare a multiplelor plagi IDU$Cate, este slivar$itli cu inten/ie indi- cea de ape! ca esentiale pentru stabilirea intenfiei cu care a actionat inculpatul,
rectii $i, prin urmare, constituie infractiunea de omor, iar nu de ucidere din culpa nu sunt elemente de tipicitate ale continutului de bazli In cazul infractiunii de
(/. C CJ., sec/ia penala, decizia nr. 167112004, www.legalis.ro). · omor. in cazul omorului simplu, mobilul $i scopul scot In evidentli pericolul
social concret $i se reflectli in sanqiunea aplicatli. Problema stabilirii formei de
~ Fapta inculpatilor, aflati pe malul unui rau, de a determina victima care vinovatie este esentialli pentru a delimita omorul de alte infractiuni contra vietii
nu $tia sli lnoate, prin amenintllri cu acte de violentli, sli sarli In apa, la o tempe- unei persoane. 1nten/ia ca element al laturii subiective se deduce din latura
raturli scazutli $i de a arunca crengi In apli pentru a lmpiedica victima sa revina obiectiva, deoarece se prezuma ca inculpatul a ac\ionat in conformitate cu ele-
pe ma!, urmatli de plecarea inculpatilor de la locul faptei, victima decedand prin mentul sau subiectiv. 1nten{ia de a ucide se deduce din urmatoarele imprejurari
!nee, constituie infrac{iunea de omor, siiviir$ifa cu inten{ie indirectii, lntrucat de fapt: folosirea unui instrument apt sli produca decesul (tinand seama de natura
inculpatii au prevazut rezultatul faptei $i, de$i nu I-au urmlirit, au acceptat posi- instrurnentului, dimensiuni, greutate etc.; locul sau regiunea corporalli In care
bilitatea producerii lui, avand in vedere cunoa$terea incapacitatii victimei de a s-au aplicat loviturile, asupra careia s-a actionat sau care a fost vizatli de
inota panli la celalalt ma!, temperatura scazuta $i plecarea de la locul faptei inculpat; numarul ~i intensitatea loviturilor; alte lmprejurari preexistente, conco-
(!. C CJ., sec{ia penala, decizia nr. 75712011, wivw.scj.ro) . mitente sau subsecvente. Elementul subiectiv se deduce din intreaga conduita a
inculpa1ului, facandu-se o apreciere globalli a tuturor circumstantelor de comi-
- in cazul in care moartea victimei nu s-a produs ca unnare a actiunilor sau inac- tere a faptei. Caracteristic inten~ei este prevederea de clitre fiiptuitor a rezul-
tiunilor infractorului, se va retine tentativa la omor daca acesta a actionat cu intentia tatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Atitudinea raptuitorului
de a ucide; altfel , fapta va constitui infractiunea de lovire sau alte violente, ori trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta acestei modalitati a intentiei
vlitlimare corporalli; presupune slivar~irea unei fap te susceptibile sa producli eel putin doua rezultate,
dintre care unul este urmlirit ~i altul este doar acceptat. Faptuitorul actioneazli cu
~ Lovirea unei persoane In zona capului cu gatul taios al unei sticle ce a inten\ie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie lnsu~i scopul
avut ca urmare producerea unor plagi care, dupli suturare, au necesitat 8-9 zile ac\iunii sale, dar ~i atunci cand producerea rezultatului este privitli ca un mijloc
de ingrijiri medicale $i care, potrivit actelor medico-legale, nu au pus In primej- necesar sau insotitor al rezultatului unnlirit. in consecintli, intentia indirectli
die viata victimei constituie tentativa la infractiunea de omor, iar nu infraqiunea existli atunci cand raptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al
de lovire sau alte violente, deoarece lntr-o atare situatie numai datoritli faptei sale, de$i nu urmlire~te producerea acelui rezultat, saviir~e~te fapta
lntlimpllirii rezultatul !eta! sau periculos pentru viata nu s-a produs. Faµ de acceptand eventualitatea producerii lui. in spetli, inculpatul, dorind sli scape de
natura obiectului folosit In agresiune, zona corporalli vizata $i intensitatea loviturile aplicate cu pumni i de persoana vlitlimatli, a lovit-o putemic In zona
 :r
16 Drept penal. Partea specia/a
lnfrac/iuni contra persoanei 17
capului, cu o sticla, fiindu-i indiferent daca victima i$i pierdea viaµ. lntensitatea
(hotarator fiind, in aceasta situa\ie, sa se stabileasca daca rara aqiunea inculpa-
loviturii si unnarile produse au fost constatate de medicul legist. Persoana
tului rezultatul s-ar mai fi produs sau nu), iar in cazul In care se stabile$te ca
\·aramata a prezentat leziuni traumatice la nivelul cranio-facial ~i la nivelul
lntre aqiune $i rezultat exista raport de cauzalitate, trebuie sa se examineze
braµilui stang, leziuni descrise la spitalizare, conform A. l/J/274/2009, ca: $OC
pozitia psihica a inculpatului, modul in care s-a reflectat in con$tiin(a sa relatia
hemoragie, cod rosu, pacient adus in camera de garda In stare agonica, puls
cauza!a $i atitudinea adoptata faµ de urmarile faptei comise. Pentru a se stabili
central filiform, hemoragie extema masiva. Leziunile au necesitat pentru vinde-
pozitia psihicli a faptu itorului lntr-o astfel de situatie, in literatura de specialitate
care 90 de zile de ingrijiri medicale $i au pus in primejdie via(a victimei.
$i in practica judiciarli pena!a, s-a arlitat ca aceasta trebuie examinata In fiecare
Instan(a de recurs apreciaza ca nu poate exista o alta concluzie asupra vinovatiei
caz in parte, in raport de imprejurarile concrete $i, indeosebi, in raport cu
inculpatului, decat cea a existen\ei inten\iei indirecte, de acceptare a posibilitatii instrumentul folosit de faptuitor (instrument apt sau nu de a produce moartea),
ca victima sa-$i piarda viata avand in vedere ca instrumentul folosit era apt sa
regiunea corpului lovita (o zona vitalli sau nu), numarul $i intensitatea loviturilor
produca decesul, zona vizata era una vitala, lovitura a avut o intensitate deose-
(o singura lovitura sau mai multe lovituri aplicate cu intensitate), raporturile
bita, iar leziunile au pus in pericol via\a victimei. Imprejurarile retinute de dintre infractor $i victima anterioare slivar$irii faptei (raporturi de du$manie sau
instan(a de fond $i cea de ape!, conduita violenta a victimei, faptul ca inculpatul
raporturi de prietenie), atitudinea infractorului dupa savar~irea faptei (a incercat
a apucat primul obiect gasit pentru a se apara, lipsa unor relatii conflictuale sa dea un prim ajutor victimei sau a lasat-o in starea In care a adus-o). S-a mai
anterioare, sunt elemente de natura a caracteriza pericolul social al faptei $i au aratat ca este necesara luarea In considerare a tuturor acestor imprejurari $i nu
condus la re\inerea de circumstan\e atenuante. Niciunul dintre aceste elemente numai a unora deoarece, chiar daca unele imprejurari par concludente, privite in
nu poate justifica intentia de a lovi, re\inuta de tribunal ~i curtea de ape!, in locul mod izolat, pot duce totu$i la o lncadrare juridica gre$itil a faptei. ( ... )in privinTa
intentiei de a ucide. Dimpotriva, intensitatea loviturii, chiar in condi\iile in care legaturii de cauzalitate intre aqiunea inculpatului $i deces nu exista dubii
intre parti nu existau rela\ii conflictuale anterioare, iar inculpatul a luat primul deoarece, rara actiunea de lovire a acestuia victima nu ar fi suferit leziunile
obiect gasit pentru a se apara, faptul ca a pus in pericol viata victimei prin traumatice cranio-cerebrale constatate prin raportul de autopsie, leziuni care,
lovitura aplicata justifica incadrarea juridica mentionata In actul de sesizare, de potrivit aceluiasi raport au legatura de cauzalitate directa, neconditionata cu
tentativii la omor {l. C CJ., sec/ia pena/a, decizia nr. 3984112012, www.scj.ro).
decesul. in ceea ce prive~te modalitatea de producere a acestor leziuni, a$a cum

~
s-a aratat, in raportul de autopsie se mentioneaza ,,lovire cu ~i de corpuri dure".
Lovirea cu intensitate a victimei cu briceagul in zona inghinala, cu Or, raportand aceste concluzii Ia situatia de fapt ce rezulta din materialul
consecin(a sec\ionarii arterei $i venei femurale, leziuni ce au dus la deces, con- probator - aplicarea unor lovituri cu pumnii in zona fetei, iar dupa caderea
stituie infrac\iunea de omor, iar nu aceea de loviri cauzatoare de moarte, tinand victimei la sol, aplicarea unei singure lovituri cu piciorul in faµ, cu consecin(a
seama ca lovitura viza abdomenul, zona continand organe a caror lezare prin taiere proiectarii victimei pe spate, concluzia care se impune este aceea ca leziunile
sau in\epare duce, de regula, la moartea victimei, ca obiectul vulnerant este apt traumatice cranio-cerebrale ce au dus la decesul victimei nu au fost provocate
pentru uciderea unei persoane, iar lovitura a fos t aplicata cu intensitate deosebita prin loviturile aplicate de inculpat, ci in urma caderii ~i lovirii acesteia de
{Trib. Suprem, sec/ia pena/ii, decizia nr. l 711987, fn CD. 1987, p. 286). carosabil. Procedand in continuare la examinarea pozitiei procesuale a inculpa-
tului, raportat la criteriile indicate in literatura de specialitate ~i practica judiciara
~ Ceea ce deosebe$te infrac\iunea de omor, prevazuta de art. 188 alin. (I) penala, concluzia care se impune este aceea ca forma de vinovatie cu care a
NCP de infrac\iunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta de actionat inculpatul in ceea ce prive~te rezultatul mai grav produs - decesul
art. 195 NCP este latura subiectiva, respectiv pozi\ia psihica a inculpatului. victimei - a fost culpa, iar nu intentie, situatie in care suntem in prezen(a intentiei
Astfel, in cazul omorului, raptuitorul actioneaza cu intentie - directa sau depll$ite (praeterintentie), specifica infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare
indirecta - de a ucide, in vreme ce, in cazul infractiunii de loviri sau vatamari de moarte, prevazuta de art. 195 NCP. Astfel, intre pllr\i nu a existat anterior o
cauzatoare de moarte el actioneaza cu intentia de a lovi sau vatama integritatea stare conflictuala, incidentul in urrna cliruia s-a produs decesul victimei a fost unul
corporala sau sanatatea victimei, moartea acesteia fiind un rezultat care spontan, produs In contextul In care initial aceasta, lmpreuna cu o alta persoana II
depa$e$te intentia sa, forma de vinovatie, raportat la acest rezultat mai grav fiind agresasera pe inculpat folosindu-se de un obiect contondent, inculpatul nu a folosit
culpa - simpla sau cu prevedere. Atunci cand rezultatul grav, decesul victimei se instrumente apte sli producli decesul victimei lovind-o pe aceasta cu pumnii In
produce exclusiv datorita ac\iunii inculpatului nu exista dificulta\i In stabilirea zona fetei ~ i aplicandu-i in aceea~i zona o singura lovitura cu piciorul, dupa care a
formei de vinovatie aceasta neputand fi decat inten\ia, directa sau indirecta, dupa lncetat ~i nu a incercat sa se sustraga de Ia stabilirea raspunderii penale,
cum raptuitorul a urmarit producerea acestui rezultat sau a adoptat o pozitie de ramanand Ia locul incidentului, pana in momentul in care victima a fost preluata
indiferentiJ., acceptand ca actiunea sa va produce decesul victimei. In situa\ia In de ambulanta ~i transportata Ia spital. Concluzionand, Curtea constata ca
care rezultatul este produs nu numai ca urmare a ac\iunii raptuitorului, dar $i inculpatul nu a aqionat cu intentia (directa sau indirecta) de a ucide victima, ci
datorita interventiei altor cauze, mai intai trebuie sa se stabileasca daca ace$ti cu aceea de a-i produce vatamari, pozitia psihica faµ de rezultatul mai grav,
factori au lntrerupt sau nu legatura cauzala intre ac\iunea autorului $i rezultat decesul victimei fiind culpa, deoarece de~i nu a prevazut producerea unui astfel
18 Drept penal. Partea specialii !nfrac{iuni contra persoanei 19
de rezultat, in contextul desra~urarii incidentului trebuia ~i putea sa-1 prevada forme ale vinovatiei are in vedere faptul ca, in vreme ce in cazul intenpei
(CA. Craiova, sec(ia penalii, decizia nr. 161712015, ww11•.rolii.ro). indirecte autorul adopta fata de rezultatul mai grav o atitudine de expectativa
pasiva, indiferenta, in a~teptarea producerii rezultatului care ii apa:-e posibil ~i
- organele judiciare trebuie sa analizeze cu atentie particularitatile cauzei atunci
chiar eventual, in ipoteza culpei cu previziune, autorul care face o evaluare
ciind situatia de fapt impune realizarea unei distinctii intre fapta comisii cu intenfie
u~uratica a posibilitatii evitarii rezultatului va adopta o atitudine de preintiim-
indirectii (omor) ~i cea saviir~ ita in conditiile culpei cu p revedere (ucidere din pinare activa a producerii acestuia, u~urinta sa constand tocmai in evaluarea
culpa); deopotriva, decesul unei persoane in urma arsurilor provocate de un act de gre~ita a aptitudinii unor factori obiectivi ~i subiectivi pe care mizeaza. In cazul
incendiere poate conduce fi e la retinerea omorului comis cu intentie indirecta (ca in cand speranta in neproducerea rezultatului vatamator sau periculos s-ar intemeia
ipoteza relevata de speta de mai jos in contextul unor glume muncitore~ti cu efect pe o intiimplare, pe un eveniment care ar putea sa se produca, dar care in
fatal), fie la constatarea unui omor calificat comis prin cruzimi (In cazul in care realitate nu are loc, altfel spus, pe hazard, nu ne mai gasim in fata u~urintei, ci a
criminalul este feroce, dorind sa provoace suferinte crunte victimei incendiate); intentiei indirecte, fiind vorba practic de acceptare de catre raptuitor a riscului
producerii rezultatului. in materia accidentelor de circulatie se retin de regula,
astfel de imprejurari obiective pe care se fundamenteaza convingerea autorului
~ Saviir~irea unei fapte cu intenfie indirectii sau eventualii plaseaza pe privind neproducerea rezultatului, performantele ma~inii, experienta ~i abilitatea
in conducere a ~oferului , ora tiirzie ~i lipsa traficului ori a pietonilor etc., chiar
autorul ei lntr-o pozitie subiectiva care, de~i presupune reprezentarea ~-i, deci,
intelegerea desra~urarii intregii conduite, precum ~i a rezultatelor acesteia, daca la o anal iza obiectiva ele se releva insuficiente. Cu toate acestea, in unele
agentul criminal actioneaza in astfel de conditii inciit sunt posibile, in fapt, eel situatii, din cauza gradului rid icat de rise al activitatii, aceste imprejurari
putin doua urmari: o urmare pe care o dore~te ~i care poate sa fie sau sa nu fie obiective pe care s-ar putea fundamenta convingerea autorului privind neprodu-
prevazuta de legea penala ~i o urmare de regula mai grava, prevazuta de legea cerea rezultatului sunt considerate ab initio ca insuficiente, intrucat riscul creat
penala, pe care nu o do re~te ~ i nu o urmare~te in mod special, dar a carei este vadit prea mare pentru a putea fi acoperit in mod rezonabil de aceste
realizare apare ca fiind posibila ~i este acceptata in mod con~tient de autor. De~i imprejurllri. lnculpatul circuland cu o vitezii peste limita legal admisa In
rezultatul posibil sau eventual nu este urmarit anume de agentul criminal ~i nici localitati, viteza medie cu care inculpatul s-a deplasat de la ultima intersectie
nu este dorit de acesta, acpunea sau inactiunea criminala, fiind astfel conceputa, pana la momentul impactului fiind de 88 km/h, a declan~at o stare de pericol
~i realizata, !neat poate atrage ~i producerea lui, urmarea nedorita fiind acceptata potential, care putea fi stinsa prin reducerea vitezei. in momentul in care acesta a
depa~it axul drumului, cu eel putin 55 m inainte de impact, intrand pe
in mod con~tient, atitudinea mentala con~tienta a autorului trebuie raportata la
toate rezultatele faptei ~i nu numai la cele urmarite. Alaturi de criteriile contrasens, a declan~at o noua stare de pericol care s-a suprapus peste starea de
min imale de identificare a intenpei indirecte indicate de art. 16 alin. (3) lit. b) pericol initiala. Imediat, cu aproximativ 55 m de intrarea in interseqie, fiind pe
NCP, doctrina a evidentiat ~i o particularitate obligatorie a intentiei indirecte ~i contrasens, inculpatul constata ca vizibilitatea asupra partii drepte a intersectiei
anume aceea ca, in planul atitudinii psiho-afective, autorul care aqioneazii cu este blocata de tramvaiul ~i autoturismele care lntre timp au oprit la semaforul
intentie indirecta va adopta o atitudine pasiva, indiferenta fata de rezultat, care care arata culoarea ro~ie. in acest context factual, respectiv: inculpatul conducea
apare doar ca o simpla eventualitate. Cu toata aceasta contrarietate de atitudini, cu o viteza in jur de 88 km/h, se deplasa pe contrasens ~i cu vizibilitatea blocata
aparent ireconciliabile, pe care le presupun cele doua forme ale intentiei se vor asupra par(ii drepte a intersectiei de un tramvai care oprise la culoare ro~ie a
reuni in con~tiinta ~i exprimarea criminala a uneia ~i aceleia~i persoane, fie semaforului, la aproximativ 55 m de intersectie, inculpatul ia hotariirea, ori i~i
atunci ciind aceasta pune fn perico/ prin una :ji aceea:ji ac(iune douii sau mai mentine hotariirea deja luata, de a nu opri la culoarea ro~ie a semaforului ~i se
multe valori sociale distincte (ca in cazul incendiului care ucide ~i o persoana), deplaseaza spre intersectie cu vitezii, care ajunge in momentul premerglltor
fata de unele valori comportamentul criminal angajiindu-se activ, fata de alte impactului la cca 96 km/h, declan~and, astfel, o stare de pericol iminent.
valori cu indiferenta, fie cand aceasta poate pricinui viitiimiiri de gravitate Raportiindu-se la momentul imediat premerglltor declan~arii starii de pericol
diferitii uneia :ji aceleia:ji valori (ca in cazul unei vatamari grave care pune in iminent, Curtea constata ca inculpatul a actionat in astfel de imprejurari in care
pericol ~i viata victimei). Culpa cu prevedere, denumita ~i u~urinta criminala, se erau posibile eel pufin douii urmiiri, o urmare pe care acesta a unnarit-o,
caracterizeaza prin aceea ca de~i raptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale, nu respectiv punerea in pericol a desra~urarii fluente ~ i in siguranta a circulatiei pe
1-a urmarit ~i nici acceptat, socotind in mod u~urat i c, neintemeiat, ca el nu se va drumurile publice, urmare ce ar fi atras o raspundere contraventionalll ~i o
produce. Infractorul prevede doua urmari ale actiunii sau inaqiunii sale: una unnare prevazuta de legea penala, incerta ~i subordonata celei dintiii, care consta
prevazuta sau nu in norma de incriminare, pe care o unnare~te, ~i alta prevazuta in uciderea persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public.
intotdeauna de legea penala, care este insa sub aspectul producerii ei, incerta ~i A vem in vedere cele mai grave urmari intrucat viteza autoturismului condus de
subordonata celei dintai, pe care nu o dore~te ~i nici nu o accepta. Aceasta forma inculpat era de aproximativ 96 km/h in momentul premergator impactului. in
de culpa criminala se apropie de intentie eventuala prin elementul comun de ceea ce priv~te cea de-a doua urmare, Curtea constata ca inculpatu!, de~i nu a
prevedere pe care ambele ii comporta. insa criteriul de delimitare a acestor doua dorit-o ~i nu a urmarit-o in mod special, a fost acceptata in mod con~tient de
20 Drep1 penal. Parrea speciala Jnfraqiuni con1ra persoanei 21
catre acesta, forma de vinovatie cu care a actionat fiind cea a intentiei indirecte.
Astfel, este evident.a atitudinea pasiva. indiferentii faµ de aceasta urmare mai ~ In raport de modul in care a actionat inculpatul, acesta a prevazut rezul-
grava, pe care a adoptat-o inculpatul, lnainte de declan~area starii de pericol tatele potentiale periculoase ale faptei sale, ~i, de~i nu le-a urmarit a acceptat
iminent, ~i care ii aparea ca fiind posibila in conditiile in care acesta a luat posibilitatea producerii lor. Relevant in acest sens este faptul ca inculpatul a fost
hot.ararea de a trece pe culoarea ro~ie a semaforului, intr-o intersectie aglomerata atentionat de persoane prezente la locul faptei sa se opreasca pentru ca exista
din mun. Ia~i, atlandu-se pe contrasens, cu o viteza de peste 88 km/h ~i cu riscul ca victima sa ia foe, avertismentele fiind ignorate, de~i in mod cert acesta
vizibilitatea blocata asupra paJ1ii drepte a intersectiei, de un tramvai. Este cuno~tea faptul ca hainele victimei sunt impregnate cu o substantli inflamabila.
evident ~i faptul ca, fat! de contextul factual anterior precizat, ca speranta Este cert ca inculpatul nu a dorit sa suprime viata victimei (relatiile foarte bune
inculpatului de a nu produce un rezultat vatamator s-a intemeiat doar pe hazard, dintre cei doi fiind probate in cauza), insa acest lucru nu exclude intentia
pe lntamplare, acceptand riscul producerii acestui rezultat, aflandu-ne, astfel, in indirecta in conditiile in care producerea incendiului era inevitabila in raport de
prezenta unei intentii eventuale. Pe de alt.a parte, datele cauzei nu releva nicio modul in care s-a aqionat (aprinderea unei surse de foe deschis la aproximativ
proba care sa dovedeasca ca inculpatul a avut o minima atitudine de preintam- 10 cm de o persoana peste care fusese tumat spirt medicinal). Fara a contesta
pinare activa a producerii rezultatului vatiimator ~i ca ar ti fost posibil ca acesta faptul ca intre persoanele din acea grupa de munca se faceau in mod frecvent
sa evalueze m mod u~uratic posibilitatile de evitare a rezultatului. Forma de ,,glume" eel putin neinspirate, Curtea constata, la fel ca prima instanta, ca
vinovatie cu care a actionat inculpatul nu poate ti raportata la un moment in care niciodata aceste glume nu au presupus amenintarea unei persoane cu incen-
nu erau create toate premisele declan~arii starii de pericol iminent, intrucat la dierea, cu atat mai mult cu cat aceasta din urma se atla intr-un evident pericol
ace! moment nici nu putem vorbi de luarea vreunei hotarari a inculpatului, din cauza faptului ca fusese stropita cu o substanta ale carei calita\i inflamabile
nefiind creat inca contextul factual care sa-1 determine pe inculpat sa ia o sunt indeob~te cunoscute. Prin urmare este lipsit de relevantll nivelul de
hot.a.rare. Astfel, in cazul unei aqiuni continue, este posibil ca o culpa initiala sa instructie ~colara al inculpatului, intrucat evaluarea consecintelor unei asemenea
fie inlocuira la momentul schimbarii imprejurarilor de fapt de o intentie directa fapte nu presupunea cuno~tinte de specialitate, fiind de domeniul evidentei ca
sau eventuala. In speta de fata, Curtea constata ca, de~i initial se poate retine ca, spirtul medicinal se aprinde foarte u~or. Faptul ca inculpatul a sperat ca un
la momentul in care a ajuns in partea de sus a podului ~i i-a aparut in campul asemenea rezultat nu se va produce nu a avut la baza elemente obiective
vizual semaforul ~i intersectia, inculpatul putea aprecia in mod u~uratic ca poate (indemanarea sa ori circumstantele concrete in care s-a savar~it fapta), ci ~ansa
trece pe culoarea ro~ie a semaforului inainte de a intra in intersectie ma~inile din ori intamplarea, elemente aleatorii care nu puteau ti prevazute sau anticipate de
lateral care aveau verde la semafor, ulterior imprejurarile s-au moditicat, in eel care a aqionat. in consecin\li, Curtea apreciaza ca in mod legal prima ins-
sensul ca in fata sa s-au oprit la semafor un tramvai ~i 4 autoturisme pe tiecare tanta a retinut ca fapta inculpatului intrune~te elementele constitutive ale infrac-
banda, au trecut mai multe secunde de cand semaforul avea culoarea verde tiunii de omor prevazute de art. I 88 alin. (I) NCP. Din probele existente la dosar
pentru autoturismele care puteau veni din lateral, ~i eel mai important, depla- nu rezulta in niciun moment ca victima cuno~tea sau putea sa cunoasca ca
sarea pe contrasens i-a blocat total vederea spre partea dreapta a intersectiei. inculpatul va aprinde o bricheta langa el. Este cert ca in cadrul colectivului anga-
Este evident faptul ca In momentul suprapunerii tuturor acestor imprejurari de jatii raceau glume in sensul ca se stropeau cu spirt, insa niciodata aceste glurne
fapt, inculpatul a fost pus In fata unei noi evaluari in urma careia a luat hotararea nu au constat in actiuni de genul celor intreprinse de inculpat. Fapta efectiva a
de a-~i continua deplasarea cu o viteza ce a ajuns inainte de impact la 96 km/h, acestuia nu a constat in a tuma spirt peste victima, aceasta actiune fiind realizata
fiindu-i indiferent daca va produce uciderea participantilor la tratic ori celor din de numitul LG. ~i acceptata de victima in considerarea faptului ca se inscria In
imediata apropiere, rezultat care, din ace! moment, depindea ca realizare sau tiparul glumelor obi~nuite de pe ~antier, ci in aprinderea brichetei, gest pe care
nerealizare doar de hazard ori noroc, aceasta din urma hotarare caracterizand ~i victima nu 1-a cunoscut, ~i cu atat mai putin nu 1-a acceptat. Trebuie remarcat ca
forma de vinovatie cu care a aqionat inculpatul, ~i anume intentia indirecta. din declaratiile martorilor oculari rezulta ca aqiunea inculpatului de a aprinde
Curtea constata ca atitudinea indiferenta a inculpatului ~i acceptarea uciderii bricheta langa victima peste care se tumase spirt s-a derulat intr-un interval
unor persoane ~i chiar a propriei persoane nu a fost una singulara, ci a caracte- foarte scurt de timp care nu a permis acesteia sa intreprinda nimic pentru a se
rizat ~i actiunile anterioare ale inculpatului, cand doar norocul a racut sa nu apara sau pentru a evita producerea incendierii, lipsa ei de reactie neputand ti
producli alte victime. Concluzionand. Curtea, raliindu-se la aprecierea focuta echivalata cu o acceptare a unui asemenea gest, ~i prin urmare nu demonstreaza
prin rechizitoriu, constata ca inculpatul. prin nerespectarea celor rnai irnportante ca ea a cunoscut ~i a acceptat saviir$irea faptei in asemenea condi\ii (CA.
reguli de circu/afie. respectiv circuland cu o viteza cu rnult peste cea legala fn Craiova, secfia penala, decizia nr. 151 112015, www.rolii.ro).
localitate, trecdnd linia continua ~i conducond pe distanfe sernnificative pe
- In cazul in care infractorul ucide din eroare o alta persoana decat pe cea pe care
contrasens $i. eel rnai periculos, intrond fn intersecfie pe culoarea rO$ie a serna-
voia sa o ucida (error in personam), nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa-
forului, a transforrnat autoturisrnul fntr-o arrna a crirnei, fiindu-i indiferente
bilitate, fapta constituind o infractiune de omor;
urrnarile grave previzibile, $i anurne uciderea ori1$i vatarnarea unor persoane
(CA. l~i. sec/ia penala, decizia penala nr. 178114. 03.2018. nepublicata). - in situat}a in care Ia.ptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii In mod defectuos a actelor de executare sau ca unnare a unui eveniment
22 Drept penal. Partea specialii !nfracfiuni contra persoanei 23
neprevazut, actiunea infraqionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus). - In ipoteza In care decesul survine dupa trecerea unei anumite perioade de timp
ajungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela unnarit de raptuitor, insa de aceea~i de la comiterea unei tentative de omor ~i rara comiterea vreunui alt act de catre autor
natura cu acesta (de pilda, raptuitorul unnare~te uciderea unei persoane ~i din cauza -;i daca se stabile~te legatura de cauzalitate intre actiunile sau inactiunile initiate ale
schimblirii bru~te a pozitiei acesteia provoaca moartea altei persoane), nu se poate autorului ~i moartea victimei se va retine forma consumata a infractiunii de omor
retine eroarea drept cauza de neimputabilitate. Apreciem ca In aceasta ipoteza trebuie (infractiune progresiva comisa cu intentie); astfel, daca inculpatul a fost trimis In
retinuta o singura infractiune intentionata, prin raportare la persoana ucisa prin activi- judecata pentru comiterea unei tentative la infractiunea de omor, iar pe parcursul
tatea infractionala, lntrucat exista un singur rezultat; judecatii survine decesul victimei, cred ca instanta poate dispune schimbarea
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au lncadrarii juridice ~i retine fonna consumata a infractiunii, rara a se putea ridica
fost savar~ite; acestea pot fi avute In vedere de instanµ la individualizarea pedepsei. obieqiuni cu privire la limitele sesizarii, deoarece In sensul art. 3 71 NCPP fapta cu
care este sesizata instanta vizeaza actiunea sau inaqiunea infractionala, iar nu
1.6. Formele infractiunii urmarea imediata a acesteia; atunci cand decesul survine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare pentru comiterea tentativei la infrac\iunea de omor, opinez
- actele preparatorii: sunt posibile, lnsa nu sunt incriminate;
ca parchetul poate exercita calea de atac a revizuirii lntemeiate pe dispozitiile art. 453
- tentativa este incriminata; se poate retine atat tentativa idonee imperfecta (lntre- alin. (I) lit. a) NCPP;
rupta), cat ~j tentativa idonee perfecta I;
- desistarea ~i lmpiedicarea producerii rezultatului pot fi retinute drept cauze de ~ Fapta de a cauza unei persoane grave leziuni craniene, prin aplicarea,
nepedepsire a tentativei; cu intensitate. a unei lovituri In cap. folosindu-se de un obiect apt sa produca
- consumarea: 1n momentul mortii victimei (infrac/iune de rezultat, nu de pericol); moartea, cu unnarea unor grave leziuni parietale, caracterizeaza latura subiectiva
a infrac\iunii prin inten\ie de a ucide. Daca leziunile au cauzat victimei o epilep-
- se va retine forma consumata a infractiunii ~i In ipoteza In care totu~i victima sie posttraumatica, cu repetate intemari in spital, iar dupa doi ani ~i trei !uni
decedeaza In urma desistarii din cauza aqiunilor raptuitorului, respectiv In ciuda aceasta a decedat ca unnare a insuficientei cardio-respiratorii datorata unei bron-
tuturor eforturilor raptuitorului de a impiedica producerea rezultantului 2; hopneumonii survenita la o persoana cu epilepsie posttraumatica, de~i lntre agre-
siune ~i deces exista o legatura de cauzalitate secundara, moartea datorandu-se
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 489) s-a apreciat ca trebuie re\inuta unor complica\ii tardive, fapta constituie infractiunea de omor, iar nu tentativa la
existenta unei tentative idonee pedepsibile ~i atunci ciind actiunea apta de a produce decesul aceasta infrac\iune (C.S.J., sec{ia penala, decizia nr. 218411993, www.legalis.ro).
este exercitata cu intentie de faptuitor asupra unei persoane care era decedata la momentul
actiunii, dar cu privire la care faptuitorul avea reprezentarea ca este in viaµi. Astfel, s-a aratat - fata de urmarea imediata produsa ~i de modalitatea de afectare a valorii sociale
ca 'in acest caz ,,nu poate fi vorba despre o fapta putativa sau tentativa neidonee, situatia protejate omorul In forma consumata nu poate fi considerat o infractiune continua;
trebuind a fi analizata pe terenul tentativei idonee. Persoana care lncearca sa ucida o alta este totu~i posibila retinerea unei fonne continue a omorului In cazul In care acesta
persoana ~tie ca fapta pe care urmeazii sa o comita este prevazuta de lege, iar reprezentarea sa lmbraca forma tentata a unei infrac\iuni omisive improprii In care obligatia legala sau
corespunde realita\ii, astfel ca nu se pune problema unei erori inverse de drept. in acela~i timp, conventionala de a actiona are caracter de pennanenµ 1;
insa, existenµi vie\ii nu exprima doar o cerin\li a obiectului material in cazul infraqiunii de
omor, ci este in egala masura o explica\ie a neproducerii rezultatului. Este evident ca
producerea rezultatului, adica suprimarea vie\ii, nu este posibila deciit daca victima este in
viaµ. De aceea, faptul ca victima era decedata reprezinta o explica\ie a ramanerii faptei in faza
tentativei, la fel ca ~i aflarea obiectului in alta parte sau gre~ita executare a ac\iunii. Mai mult,
fapta (de a trage cu arma intr-un cadavru, crezand ca este o persoana care doarme) poate fi
considerata ca periculoasa ~i apta de a ucide de catre un observator impartial care crede, ca ~i duce, in cele din urma, la survenirea decesului victimei, iar pe de alta parte ca nu se va retine
autorul, ca respectivul cadavru este o persoana in via\a. Aceasta reprezentare a observatorului comiterea unui omor in formil. consumatil. ~i nici a unei tentative la omor, ci a unei infractiuni
extern este testul pe baza caruia se face delimitarea tentativei idonee de cea neidonee. de ucidere din culpa in forma consumata dacli. imprejurarea care l ipse~te de eficienta aqiunea
A asimila aceasta fapta cu o tentativa neidonee inseamna a asocia acela~i tratament penal unor de prevenire a rezultatului se datoreaza culpei autorului.
fapte a caror periculozitate sociala este, in mod evident, diferita. intr-adevar, este greu de ' in acest sens, in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vo!. II, p. 35) s-a
admis ca vom avea o tentativa neidonee de omor atat in situatia celui care trage asupra unei aratat ca in ceea ce prive~te infraqiunile omisive improprii se pune problema calificarii faptei
persoane pe care o crede adormita, cu inten\ia de a o ucide, cat ~i in ipoteza aceluia care trage in situatia in care aceasta ramane in forma de tentativa ,,a~a cum se intampla atunci ciind, dupa
in cuno~tinta de cauza intr-un cadavru, convins insa ca, in absen\a acestui act, eel decedat va o perioada in care bebelu~ul nu a fost hranit, el este descoperit ~i salvat de o alta persoana. in
invia dupa 3 zile". acest caz, avand in vedere ca obligatia incalcata de mama avea caracter de pennanenta,
2
in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. I, p. 508) s-a mai inve- tentativa de omor va fi considerata o infractiune omisiva improprie continua. Drept
derat, pe de o parte, ca se va re\ine cauza de nepedepsire a tentativei daca pe parcursul acti- consecinta, daca pe parcursul inac\iunii a intervenit o lege noua care sanctioneazii mai sever
vita\ii eficiente de impiedicare a producerii rezultatului intervine un element exterior care tentativa de omor, aceasta va primi aplicare, in detrimentul legii anterioare mai favorabile.
 JnfraC{iuni contra persoanei 25
24 Drept penal. Partea speciala
intensitatea loviturilor. Faptul ca nu existii leziuni suferite de persoana vatiirnatii
- in principiu, nu poate fi re\inuta forma continuatii a infractiunii, aceasta inca- nu are relevan\i'i asupra incadrarii juridice a faptei. Pe de alti'i parte, exista
drandu-se in categoria infractiunilor cu rezultat ireversibil (definitiv) 1; in cazul in tentativa la infrac\iunea de omor atunci ciind fiiptuitorul a inceput executarea
care dupa comiterea unei tentative de omor asupra unei persoane, in baza aceleia~i ac\iunii de ucidere, dar aceasta a fost intreruptii sau nu ~i-a produs efectul, deci
rezolutii infractionale, autorul comite dupa o perioada scurta de timp o noua aqiune activitatea infraqionalii a fost curmata din cauze exterioare voin\ei inculpatului,
indiferent de ce natura ar fi acestea. Exista inten\ia de a ucide atunci ciind
prin care reu~e~te sa suprime viata aceleia~i victime, doctrina ~i jurisprudenta
inculpatul a lovit de douii ori cu barda spre capul persoanei vatiimate, iar lovirea
majoritara considera ca se impune repnerea unei singure infractiuni consumate de
nu a putut fi desaviir~ita deciit datoritii faptului ca aceasta, in primul act, din
omor (calificat ca urmare a retinerii premeditarii), ca forma a unitatii naturale colec-
instinct ~i-a ferit capul, retragandu-se pe spate cu scaun cu tot, astfel inciit
tive in considerarea absorbtiei tentativei in forma consumatii a infractiunii; carenta lovitura a fost aplicatii in rnasa (care a fost despicata), iar a doua lovitura a fost
acestei opinii este data de faptul ca pentru retinerea unitatii naturale colective este parata de rniina dreaptii a unuia dintre martori (CA . Bucure$fi, sec/ia 1 penala,
necesara indeplinirea conditiei unitati spatio-temporale ~i a unicitatii actiunii; or, in decizia nr. 11312002, fn C.P. Ad., p. 602).
ipoteza vizata, niciuna dintre aceste condi\ii nu este satisfiicuta, fiind vorba de o
pluralitate de actiuni comise la intervale diferite de timp ~i in baza aceleia~i rezolutii ~ Sub aspectul laturii subiective, in cazul infractiunii de vat.arnare corpo-
infractionale, care trebuie sa conduca la retinerea unei infractiuni continuate, in rala, infractorul ac\ioneaza cu intentia genera!a de vatiimare, in timp ce In cazul
conditiile in care unitatea de subiect pasiv nu mai constituie o cerinta pentru re\inerea tentativei la infraqiunea de ornor acesta ac\ioneaza cu intentia de ucidere. Prin
unitatii legale nici macar in cazul infractiunilor contra persoanei. urmare, in cazul tentativei la infractiunea de ornor, actele de punere in executare,
intrerupte sau care nu ~i-au produs efectul, trebuie sa releve - prin natura !or ~i
~ Ingradirea unui teren cu un cablu electric neizolat, pus sub tensiunea irnprejurarile in care au fost comise - ca infractorul a avut intentia de a ucide, iar
de 220 V, urmatii de atingerea cablului de catre o persoanii, cu consecinta elec- nu intentia generalii de a vatarna. Fapta constituie tentativa la infrac\iunea de
trocutarii acesteia ~i producerii unor grave leziuni, vindecate in urma interven\iei ornor, fiind relevatii inten\ia de ucidere, dacii a fost savar~ita pe fondul unui
medicale, constituie tentativii la infractiunea de omor cu intentie indirectii conflict anterior intre infractor ~i victima, urmat de inarmarea acestuia cu un
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 194611996, www.legalis.ro). obiect apt de a produce rnoartea (cutit), prin aplicarea unei lovituri ce a vizat o
zona anatomica vitala (zona toraco-abdominala), lovitura putemica, de mare
~ Fapta inculpatului de a lovi de la o distanta mica (3 m) cu intensitate ~~ intensitate, care a avut consecinte grave (plaga penetranta in zona abdominala,
cu un obiect apt de a ucide (piatra de pavaj stradal de 18/1 2 cm) capul persoanei cu lezarea de organe inteme, leziune care a pus in primejdie viata victimei), la
vatiimate (in varsta de numai 8 ani) constituie tentativa la infractiunea de omor (in care se adauga atitudinea infractorului imediat dupa sava~irea faptei, constiind
incadrarea repnuta), sub forma intenpei indirecte, deoarece, de~i nu a urmarit in disparitia sa de la dorniciliu ~i sustragerea de la urmarirea penala (J.C.C.J. ,
producerea mortii persoanei vatiimate, inculpatul a prevazut acest rezultat ~ i a secfia penala, decizia nr. 122712009, fn B.J. 2009, p. 680).
acceptat posibilitatea producerii lui. Acest rezultat nu s-a produs din cauze inde-
pendente de vointa inculpatului, ceea ce a tacut ca infrac\iunea de omor sa ramiina ~ lnfractiunea de omor se siiva~e$te cu intentia de ucidere, iar nu cu
in faza tentativei, chiar daca leziunile suferite nu au pus 1n primejdie viata per- intentia generalii de a vatiima, expresia ,,uciderea unei persoane" cuprinzand
soanei vatamate (1. C. CJ., sec{ia penala, decizia nr. 274012004, www.legalis.ro). implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constand in moartea
victimei. Daca inculpatul, in scopul de a lrnpiedica prinderea, irnobilizarea ~i
~ Pentru a putea caracteriza activitatea infractionala a faptuitorului ca conducerea sa inaintea autorita\ii a lovit cu un cutit de mai multe ori in directia
fiind tentativa la omor este necesarii intrunirea mai rnultor conditii, ~i anume: persoanei vatiimate, reu~ind sa ii aplice o lovitura in zona inirnii ~i doua lovituri
folosirea unui obiect vulnerant, apt sa produca moartea, vizarea unei zone vitale, in zona anatomica superioara stiinga, fapta constituie tentativa la infractiunea de
ornor, intruciit indreptarea con~tienta a aqiunii violente spre o zona vitala a
corpului ~i folosirea cu\itului, obiect apt de a produce rnoartea, releva intentia de
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 57 ~i 58) sunt relevate ~i unele ucidere (J.C.C.J., secfia penala, decfzia nr. 452612010, www.legalis.ro) .
ipoteze de exceptie in care se va putea retine forma continuata a infractiunii de omor, cum ar
fi: I . in situatia in care actiunile vizeaza aceea~i persoana, iar victima a supravietuit primei
incercari de ucidere, dar raptuitorul, in baza aceleia~i rezolutii, a repetat actiunea. reu~ind in ~ lnculpatul a lovit victima in abdomen cu o sticlli spartii, cauzandu-i
final sa o ucida, atunci ciind de la inceput autorul a acceptat posibilitatea unei tentative e~uate, victimei o plaga injunghiata cu evisceratie de intestin subtire. ceea ce constituie
hotiiriind ca in acest caz sa reia ulterior actiunea piina la consumare; 2. in ipoteza in care, tentativa la infrac\iunea de ornor (J.C.C.J., sec{ia penala, decizia nr. 10712010,
potrivit unui plan prestabilit, autorul ii administreaza victimei la diferite intervale de timp o wwv1•.legalis.ro) .
cantitate de otrava insuficienta pentru a o ucide, moartea urmiind a se produce din cauza
acumularii in organism a substantei toxice (tentativa la omor in forma continuata). Deopo-
triva, s-a aratat ca unitatea legala se va mentine in acest caz ~i In ipoteza in care la final se
produce rezultatul dorit de autor.
 26 Drepl penal. Partea specia/ii Jnfraqiuni contra persoanei 27

~ Fapta inculpatului de a aplica lovituri cu picioarele, cu intensitate ~i 1n Art. 189 NCP nu a mai preluat din C.pen. din 1969 urmiitoarele elemente
agravante 1:
mod repetat, 1n capul victimei cazute la pamant In agonie, ulterior momentului la
care coinculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu cutitul in zona toracica 1. de la omorul calificat (art. 175 C.pen. din 1969);
~i abdominala, seqionandu-i artera aortica, constituie tentativa la infraqiunea de (i) omorul siivar~it asupra sotului sau a unei rude apropiate (art. 175 alin. (1) lit. c)
omor, ~i nu infraqiunea de omor In forrna consumatii, 1n conditiile In care C.pen. din 1969] fapta fiind incriminatii ca variantii agravatii a omorului ill infraqiunea
loviturile aplicate de inculpat, chiar daca aveau potential tanato-generator, nu de violenie In familie previizutii de art. 199 al in. ( 1) NCP raportat la art. 188 NCP;
~i-au manifestat potentialul, iar loviturile aplicate anterior de coinculpat au
cauzat decesul, prin sectionarea arterei aortice, independent de interventia sau de (ii) omorul siivar~it profitand de neputinta victimei de a se apiira [art. 175 alin. (1)
intensitatea loviturilor aplicate de inculpat (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia lit. d) C.pen. din 1969], fapta fiind omor simplu, iar la individualizarea pedepsei
nr. 231612010, www.legalis.ro). instanta va retine circumstanta agravantii generalii previizutii de art. 77 lit. e) NCP;
(iii) omorul siivar~it prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane
1.7. Pedeapsa
[art. 175 alin. (1) lit. e) C.pen. din 1969] fapta fiind omor simplu, iar la indivi-
- lnchisoarea de la 10 la 20 de ani ~i interzicerea obligatorie a exercitarii unor dualizarea pedepsei instanta va retine circumstanta agravantii generalii previizuta de
drepturi previizute In art. 66 NCP; art. 77 lit. c) NCP;
- raspunderea penalii este imprescriptibilii, infractiunea regiisindu-se In enume- (iv) omorul siivar~it In legiiturii cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu sau
rarea limitativii previizutii de art. 153 alin. (2) NCP. publice ale victimei [art. 175 al in. (1) lit. f) C.pen. din 1969], fapta constituind infrac-
\iunea de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP] sau, dupii caz, ultraj
judiciar [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
_§b_ Omorul calific~at ·- ·~
{v) omorul siivar~it In public [art. 175 alin. (1) lit. i) C.pen. din 1969], fapta fiind
2.1. Nofiune omor simplu.
2. de la omorul deosebit de grav (art 176 C.pen. din 1969).
- omorul calificat (art. 189 NCP) constii In omorul sawir~it in vreuna din urma-
toarele fmprejur<'iri : (i) omorul comis pentru a siivar~i sau ascunde siivar~irea unei talharii sau piraterii
a) cu premeditare; [art. 176 alin. (1) lit. d) C.pen. din 1969], deoarece dispozitia art. 189 alin. (1) lit. d)
este generalii incluzand ~i aceastii agravantii;
b) din interes material;
(ii) omorul siivar~it asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la riispundere militar, in timpul sau 1n legiitura cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu sau publice
penalii sau de la executarea unei pedepse;
ale acestora [art. 176 alin. (!)lit. f) C.pen. din 1969], fapta constituind infractiunea
d) pentru a lnlesni sau a ascunde siivar~irea altei infraqiuni; de ultraj [art. 257 alin. ( 1) NCP raportat la art. 188 NCP] sau, dupa caz, ultraj judiciar
e) de ciitre o persoanii care a mai comis anterior o infraqiune de omor sau o tenta- [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
tivii la infractiunea de omor; (iii) omorul siivar~it de ciitre un judeciitor sau procuror, politist, jandarm sau
f) asupra a douii sau mai multor persoane; militar, in timpul sau In legiitura cu lndeplinirea lndatoririlor de serviciu sau publice
g) asupra unei femei gravide; ale acestora [art. I 76 al in. (I) lit. g) C.pen. d in i 969], fapta constituind omor simplu
h) prin cruzimi. in concurs cu purtarea abuzivii sau cercetarea abuzivii.
- infractiunea de omor calificat nu l mbracii l ntotdeauna forma unita\ii naturale de
- omorul calificat reprezintii o variantii agravatii a omorului simplu (continutul
infraqiune avand In vedere ca In cazul omorului comis asupra a doua sau mai multe
juridic al infractiunii de omor simplu este agravat prin elementele circumstantiale
previizute de art. 189 NCP). persoane suntem !n prezenta unei unitiiti legale de infractiune.

NCP a renuntat la distinctia omor calificat - omor deosebit de grav, reglemen-

tand numai omorul calificat; NCP nu reune~te In cadrul art. 189 toate circumstante
agravante speciale previizute de C.pen. din 1969 in art. 175 ~i 176 fiind piistrate
numai acele circumstante care pot justifica aplicarea pedepsei detentiunii pe viatii.

1
in acela~i sens, a se vedea V. Cioclei, In NCP comentat, p. 385.
 Inji-acfiuni contra persoanei 29
28 Drept penal. Partea specialii

2.2. Elementele circumstantiale agravante ale omorului calificat ~ Pentru existen\a premeditarii este necesara indeplinirea cumulativa a
2.2.1. Omorul cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a) NCP] eel pu\in doua condi\ii, ~i anume: luarea rezolutiei infrac\ionale sa preceada cu
un anumit interval de timp ac\iunea agresiva, iar hotariirea mai dinainte luata sa
- premeditarea este hotariirea de a comite infraqiunea, luata lnainte de saviir$irea se concretizeze In anumite activitati de pregatire a infrac\iunii, cum ar fi
actiunii sau inactiunii infractionale 1; In acest sens ins tan ta suprema2 a aratat ca ob\inerea de informatii in legatura cu victima, piindirea acesteia, procurarea de
premeditarea presupune lndeplinirea cumulativa a urmatoarelor condifii: 1. luarea mijloace ori cautarea de complici. Prima cerinta presupune trecerea unui interval
rezolutiei infractionale trebuie sa preceada cu un interval de timp aqiunea agresiva3 ; suficient de timp de la luarea hotararii infraqionale $i exteriorizarea acesteia
2. chibzuirea infractorului trebuie sa fie suficienta; din probele administrate trebuie sa pentru a reflecta asupra savar$irii faptei ~i a lua hotariirea In acest scop, precum
rezulte a$adar ca infractorul a avut suficient timp sa reflecteze cu privire la comiterea ~i o pregatire In vederea comiterii infrac\iunii. Or, din lmprejurarea ca incul-
faptei; nu este necesar ca durata de timp necesara deliberarii sa fie lndelungata; patul, dupa ce s-a certat cu victima, a amenin\at-o, iar dupa aproximativ
3. hotariirea luata anterior trebuie sa se concretizeze in anumite activitafi de pregatire, l 0 minute a revenit lnarmat cu un cutit, nu se poate retine ca el a comis omorul
de natura a inlesni saviir$irea infractiunii; cu premeditare, intervalul de timp fiind insuficient pentru pregatirea omorului ;;i
exclude ipoteza ca inculpatul ar fi meditat cu privire la sava~irea faptei (C.S.J.,
- fata de aceste condi\ii re\inute constant in jurispruden\a, consider ca se impune
secfia penalii, decizia nr. 101411993, www.legalis.ro).
reliefarea unor nuante: a) nu timpul este de esenta premeditarii, ci intensitatea, deter-
minarea cu care infractorul dore$te sa puna in ap!icare planul criminal; b) conditia
existentei unor acte preparatorii materiale in intervalul de timp cuprins intre
~ Pentru a se retine premeditarea este necesar sa se constate ca fliptui-
torul a luat hotararea de a savar$i infractiunea cu suficient timp lnainte pentru a
momentul luarii hotariirii de a saviir$i omorul $i momentul executarii infractiumi, ar
avea posibilitatea sa reflecteze asupra lmprejurarilor, locului $i momentului de
trebui privita cu o anumita flexibilitate prin raportare la particularitatile fiecarei cauze
savar$ire a faptei ~i de a persista In aceasta hotarare. T otodata, mai este necesar
in care se poate retine existenta unei deliberari a infractorului cu privire la modalitatea ca In acest interval de timp sa fi lntreprins ac\iuni specifice de pregatire in acest
de comitere a faptei; astfel, este posibil ca in urma actelor de reflectie infractorul sa scop, cum ar fi: piindirea victimei, procurarea de mijloace sau strangerea de
a$tepte oportunitatea de a comite omorul, rara a fi necesare efectuarea unor acte informa\ii etc. in situa\ia in care in urma unui conflict avut cu ocazia unei !ntiilniri
materiale de pregatire; intiimplatoare cu victima, raptuitorul se duce acasa $i se lnarmeaza cu un cu\it,
- se va retine acest element circumstantial agravant chiar ~i in ipotezele in care apoi revine la locul conflictului avut inainte $i aplica victimei lovituri de cu\it care
infractorul are un nivel de inteligenta precar sau sufera de un retard mintal, dar are se soldeaza cu moartea acesteia, repnerea faptei ca fiind savii~ita cu premeditare
discemamiintul pastrat cu privire la fapta comisa, daca sunt intrunite conditiile este gre~ita (C.S.J, secfia penalii, decizia nr. 515512001, www.legalis.ro).
premeditarii;
~ Pentru a considera ca omorul a fost savar$it cu premeditare, este
necesar sa se constate ca luarea hotararii de a ucide a premers cu o anumita
perioada de timp saviir$irea faptei, In care autorul sa reflecteze ~i sa efectueze
1 aciiuni concrete de pregatire a comiterii infraqiunii. Aceste conditii nu sunt
In analiza criminologica premeditarea este privita nuantat nefiind apreciata intotdeauna
drept cauza de agravare a omorului. Astfel, Inca din secolul al XIX-lea, Garofalo a subliniat ca !ndeplinite in cazul unei alterca\ii produse In apropierea locuintei inculpatului
nu se poate stabili o legatura directa intre rapiditatea aqiunii criminale ~i natura corigibila sau care, pentru a se razbuna, a intrat In casa, s-a !narmat cu un cu\it, dupa care,
incorigibila a agentului (R. Garofalo, La criminologie, Kessinger Publishing, 2010, p. 406-407). gasind pe persoana vatamata, a lncercat sa o ucida (C. S.J., secfia penalii, decizia
2
l.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1910/2009 (www.legalis.ro). nr. 104711990, www.legalis.ro).
3
In doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. I, p. 325-326) s-a apreciat ca in cazul
intentiei premeditate, autorul ia hotariirea in stare de relativ calm, iar pana la momentul ~ Fapta inculpatului care, pe un fond de gelozie, in scop de razbunare, a
punerii ei in executare se scurge un timp mai indelungat, pe durata caruia hotararea luat hotararea de a ucide victimele - fosta sa sotie ~i prietenul acesteia - s-a
infractionala se mentine ~i chiar se consolideaza ~i ca nu este posibila stabilirea cu valoare de inarmat, a patruns In locuin\a fostei sale so\ii, a a~teptat sosirea victimelor ~i, in
principiu a limitei minime a intervalului de timp in discu\ie, totul depinzand de imprejurarile momentul in care acestea au intrat In locuinµ, le-a aplicat mai multe lovituri de
concrete, dar acest interval de timp nu poate fi de ordinul minutelor. De~i s-a admis ca
cu\it, care datorita interven\iei unei persoane nu au condus la decesul victimelor,
savar~irea unei infraqiuni caracterizate de intentie premeditata presupune de regulii ~i o
pregatire a acesteia, indiferent daca pregatirea imbraca forma unor acte materiale sau !ntrune~te elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat
intelectuale, s-a considerat ca premeditarea nu este condifionatii de efectuarea unor acte de (!. C. CJ., secfia penalii, decizia nr. 297912009, w.~w.legalis. ro).
pregiitire, ciici ea este posibilii !ji in cazu[ unor infrac/iuni care nu sunt susceptibile de astfel
de acte. Deopotriva, s-a opinat ca amenintarea repetatii in timp a victimei de catre inculpat,
urmata de comiterea infraqiunii cu care se ameninta, poate ti un indiciu al premeditarii, insa
acesta trebuie coroborat cu alte elemente.
 30 Drept penal. Partea speciala Jnft"acfiuni contra persoanei 31
- retinerea savar~irii omorului cu premeditare nu este incompatibila cu refinerea 2.2.2. Omorul s avar~it din interes material [art. 189 alin. (I) lit. b) NCP)
starii de provocare 1 ;
- omorul este savar~it cu un mobil special (in impulsul (sentiment, interes) ce 1-a
- se poate retine comiterea omorului cu premeditare indiferent daca fapta consta
intr-o actiune sau intr-o omisiune; determinat pe raptuitor Sa comita infractiunea), acela al obtinerii de catre raptuitor,
ulterior siiva r~irii faptei, in mod direct ~i pe cale aparent legalii, a unei sume de
- se poate retine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite In modalitatea aberratio bani sau a altui folos de natura patrimoniala; din probe trebuie sa rezulte ca la
ictus sau error in personam; momentul comiterii actiunii sau inaqiunii infractionale autorul actiona cu acest
- nu este posibila retinerea la omorul comis cu premeditare ~i a circumstantei mobil;
agravante prevazute de art. 77 lit. f) NCP - savar~irea infractiunii de omor in stare de - nu se va retine aceastii agravantii dacii omorul este siivar~it cu alt mobil ori daca
intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive - cand a fost provocata la comiterea faptei autorul nu a avut vreun mobil special, chiar dacii ulterior
in vederea comiterii infractiunii [stare de intoxicape voluntarii preordinatii (preme- fiiptuitorul obtine un folos material ca urmare a moqii victimei (de pilda, omorul
ditatii), comp/eta ori incompletifj, deoarece pentru retinerea acestei circumstante agra- comis de un comerciant fata de un competitor de-al siiu, dar care a fost comis pe
vante legale este necesar ca premeditarea sa nu reprezinte o circumstanta speciala agra- fondul unor conflicte de naturii personala avute cu v ictima, chiar dacii in urma
vanta a infractiunii; pot fi retinute alte circumstante agravante dintre cele prevazute omorului fiiptuitorul obtine indirect ~i un folos material in urma eliminarii de pe piata
de art. 77 NCP (de pilda, comiterea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna)2; a competitorului); deopotriva, nu se va retine aceastii forma calificatii a omorului
- premeditarea este o circumstan{ii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celor- dacii numai complicele sau instigatorul, nu ~i autorul, au avut in vedere un interes
lalti participanti, cu exceptia situatiei in care participantii au contribuit la realizarea material in legatura cu comiterea faptei;
actelor preparatorii cunoscand scopul acestora, cand devine o circumstanta reala3. - daca omorul este savar~ it de autor cu acest mobil special, nu prezinta importanta
dacii interesul material este personal al autorului omorului sau al unui tert, ori dacii
1
tequl a avut sau nu cuno~tinta de fapta autorului, ori dacii se afla sau nu intr-o relatie
in sens contrar, a se vedea $t. Dane!j, V. Papadopol, Individualizarea judiciara a de rudenie/personalii cu autorul, ori dacii a avut sau nu calitatea de participant la
pedepselor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 182. Deopotriva, in literatura de specialitate comiterea omorului;
(F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 397) s-a aratat ca ,,intotdeauna ~i :Iara excep(ie, provo-
carea !ji premeditarea se exclud reciproc: una presupune o stare de putemica tulburare sau - fo losul material nu poate fi in niciun caz obtinut in contextul spatio-temporal al
emo(ie, iar cealalta o stare de relativ calm, neputand vreodata coexista cele doua stari psihice. in siivar~iriiomorului, adica nu poate consta in deposedarea v ictimei ~ i imposedarea
aceste situatii, «actul provocatorn a reprezentat doar un pretext pentru ca autorul sa actioneze, criminalului in acelea~i imprejuriiri cu comiterea omorului; astfel, in cazul in care
fiind o condi\ionare a pretinsei sale riposte ~i indeplinind doar condi\iile obiective. in co~cret, el omorul ar fi siivar~it In vederea insu~iri i prin mijloace v iolente a unor valori, bani sau
nu genereaza starea de puteroica tulburare, fapt eviden\iat de calmul cu care reactioneaza lucruri se va retine numai agravanta de la art. 189 alin. (1) lit. d) NCP (In concurs cu
inculpatul, motiv pentru care am putea retine premeditarea".
2 infraqiunea de talharie), deoarece folosul material se obfine concomitent cu savar-
in sens contrar, acceptand posibilitatea re\inerii circumstantei agravante prevazute de
~irea faptei sau imediat dupa comiterea acesteia; datoritii acestor particularitati
art. 77 lit. f) NCP ~i la aceasta varianta agravata a omorului a se vedea ~i F. Streteanu, D. Ni/u,
op. cit., vol. II, p. 435. Autorii au apreciat ca ,,nu se poate vorbi de o suprapunere lntre este incompatibilii retinerea ambelor variante agravate ale omorului pentru inca-
circumstanta intoxica\iei preordinate ~i premeditare. Astfel, se poate re\ine circumstanta drarea juridica a unei fapte;
intoxicatiei preordinate flira a fi automat intrunite ~i conditiile premeditarii, ba din contra, - nu prezinta importanta daca folosul material a ~i fost efectiv obtinut;
putem sa fim In prezenta inten\iei repentine. (... )Cu alte cuvinte, e posibil, !ara doar ~i poate,
sa existe circumstanta agravanta a intoxicatiei preordinate grefate pe fondul unei intentii
spontane. Prin urrnare, in conditiile in care intoxica\ia preordinata apare consecutiv unei ~ In privinta inculpatului B.A. se constata ca instanta de fond a retinut in
inten\ii premeditate (luarea hotararii de a comite fapta intr-o stare de relativ calm ~i punerea ei mod corect ca fapta acestuia de a-I determina pe inculpatul B.M.D. sa o ucida pe
in executare dupa un interval mai lung), nu vedem de ce nu ar putea fi valorificat acest plus de victima B.N ., tatal inculpatului, In noaptea de 15- 16 august 2014, lntrune~te
pericol social, evident, prin re\inerea ambelor circumstan\e, atiit a ce!ei agravante generale, cat elementele constitutive ale infrac\iunii de instigare la infraqiunea de omor
~i a ce!ei agravante speciale". cal ificat. Critica formulata de inculpat in sensul ca nu a savar~it infractiunea din
Jn acela~i sens, a se vedea $t. Dane!j, V Papadopol, lndividualizarea judiciara a pedep-
3
interes material, ci din razbunare, invocand in acest sens relatiile conflictuale
selor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 381. Jn alta opinie (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., avute cu victima este neintemeiatii. in declaratia data de B.A., in calitate de
vol. II, p. 268) s-a aratat ca ,,inten\ia premeditata, ca forrna a intentiei, ramiine o circumstanta suspect, in faza de urmarire penala, acesta a ariitat cape la inceputul lunii august
pur subiectiva ~i se retine doar in cazul subieqilor care au ac(ionat in prezenta ei. Faptul ca 2014 s-a hotariit sa ii omoare pe tatal sau, B.N., pentru ca avea nevoie de tot mai
autorul a comis infraqiunea in condi\iile premeditarii, indiferent daca aceasta este men(ionata
sau nu de norrna de incriminare, nu conduce la transmiterea ei participan\ilor, a~a cum
considera uneori doctrina noastra. Este adevarat ca premeditarea se re\ine uneori ~i in cazul pentru ca astfel ea s-ar obiectiva, devenind circumstan/a reala, ci in considerarea faptului ca
participantului care a comis acte de pregatire impreuna cu autorul, dar aceasta se intampla nu participantul respectiv a ac/ionat el insuji in baza unei inten(ii premeditate".
 Infrac{iuni contra persoanei 33
32 Drept penal. Partea speciala

multi bani pentru a merge sa se distreze, ~i pentru ca nu voia sa 11 omoare cu - actiunea prin care se suprima viata victimei in scopul sustragerii unui tert de la
mana sa, s-a holiirat sa gaseasca pe altcineva sa faca acest lucru. imprejurarile raspundere penala sau executarea unei pedepse are natura unui act de favorizare a
indicate In aceaslii declaratie au fost confirmate de catre B.A., 'in calitate de acestuia, care este absorbit in cadrul infraqiunii de omor calificat; in acest caz,
inculpat, in faza de urmarire penala In care a aratat ca i~i mentine declaratia data mfractiunea de favorizare a raptuitorului nu va putea fi retinuta in concurs ideal cu
anterior ~i ca recunoa~te ~i regreta fapta comisa. Ca urmare, instanta de fond a favorizarea raptuitorului; nimic nu impiedica insa retinerea unui concurs real intre
retinut in mod corect ca inculpatul B.A. a urmarit un interes material, respectiv aceste infrac\iuni (de pilda, atunci cand prin mai multe actiuni infractionale, dintre care
mo~tenirea tatalui sau, astfel ca In mod corect a fost retinuta agravanlii prevazuta
una este cea de omor, sunt ajutate mai multe persoane sa se sustraga raspunderii
de art. 189 alin. (!)lit. b) NCP. Codul penal nu prevede o definitie a interesului penale);
material, ~i ca urmare nu se poate identifica o limitare 'in interpretarea dispo- - nu prezinta important1i daca tef!ul favorizat a avut sau nu cuno~tinta de comiterea
zitiilor art. 189 alin. (1) lit. b) NCP, notiunea de interes material avand o semni- omorului;
ficatie mai larga atunci cand constituie mobilul omorului. Interesul material - scopul sustragerii trebuie sa fie numai urmarit, nu ~i realizat efectiv; in cazul in
constituie orice avantaj patrimonial pe care raptuitorul 'ii poate obtine in mod care victima este func\ionar public ce exercita au tori tatea de stat (de pilda, poli\ist, jan-
direct de pe urma mortii victimei, acesta constand In speta in sumele de bani pe darm, militar), se va retine savar~irea infraqiunii de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP
care inculpatii B.M.D. ~i LS.A. urmau sa le primeasca de la inculpatul B.A. raportat la art. 189 alin. (!)lit. c) NCP], iar daca este un judecator sau procuror se va
dupa uciderea tatalui acestuia. Conform intelegerii dintre inculpati, inculpatul retine ultrajul judiciar [art. 279 alin. ( l ) NCP raportat la art. 189 alin. ( l) lit. c) NCP];
B.A., pentru a-i determina pe inculpatii B.M.D. ~i LS.A. sa comita omorul le-a
promis ca le va plati pentru aceasta fapta sumele de 35 .000 euro ~i respectiv
5.000-10.000 euro. Ca urmare, incadrareajuridica a faptelor comise de inculpati Q_ prin sustragerea de la tragerea la riispundere penalii se intelege atat sustra-
gerea de la urmarire a fii.ptuitorului in cazul infraqiunilor flagrante, de la aducerea cu
este cea data de dispozitiile art. 188 alin. (1 ), art. 189 alin. (I) lit. a) ~i b) NCP
(C.A. Craiova, secfia penala, decizia nr. 161712015, www.rolii.ro). mandat la organele de urmarire penala, cat ~i sustragerea de la activitatea de urmarire
penala, de la procedura de arestare preventiva sau de punere In executare a unui mandat
~in cazul omorului savar~it
,,din interes material", autorul actioneaza cu de arestare £.reventiva emis legal de judecatorul de drepturi ~i liberta\i/judeciitorul de
timeraj>r.ffi_minarli 1 sau de instantiJ., ori sustragerea de la judecata In prima instanta ori
convingerea ca, savar~ind omorul, interesele sale materiale vor fi satisracute pe
cale aparent legala ori ca banii ii vor reveni de drept (Trib. Suprem, secfia in calea ordinara de atac a apelului etc.;
penala, decizia nr. 132111977, in Repertoriu 1976-1980, p. 283). - executarea unei pedepse presupune existenta unei hotarari definitive de condam-
nare la o pedeapsa (detentiune pe viata, inchisoare sau amenda); este necesar sa nu fi
~ Fapta inculpatului de a-~iucide sotia, hotararea de divort nefiind defi- intervenit nicio cauza care lnlatura executarea pedepsei sau consecintele condamnarii;
nitiva, s-a comis cu premeditare ~i din interes material, intrucat autorul a - este o circumstan{ii persona/ii care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu
reflectat asupra curmarii vietii victimei, a gandit asupra ascunderii urmelor exceptia situapei in care toti participantii au aqionat In considerarea aceluia~i scop.
infractiunii ~i a fost preocupat ca in urma partajului va ramane rara 0 parte din
bunuri, despre care afirma ca ii apaf!ine In totalitate, sotia neavand nicio con-
tributie (l.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 204712008, www.legalis.ro). 82.2.4. Omorul savar~it pentru a lnlesni sau ascunde savar~irea
altei
infractiuni [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP]
- alaturi de aceasta agravanta este posibila retinerea premeditarii;
- omorul (infrac/iunea mijloc) trebuie sa fie savar~it pentru fnlesnirea siiv6r$irii
- se poate retine ~i 'in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio unei alte infraqiuni (infrac/iunea scop); In acest sens, este necesar sa existe o hota-
ictus sau error in personam; rare de a savar~i 0 infractiune, luata de 0 persoana (de lnsu~i raptuitorul, indiferent de
- este o circumstan/ii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici- forma In care acesta urmeaza sa participe la comiterea faptei, sau de un tert rara
panti, cu exceppa situatiei 'in care toti participantii au aqionat in considerarea folo- participarea raptuitorului); rezolutia infractionala pentru savar~irea infrac\iunii scop
sului material sau cunoscandu-1. trebuie sa fie anterioarii savar~irii infractiunii mijloc;
2.2.3. Omorul siivar~it pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de
la tragerea la raspundere penalii sau de la executarea unei pedepse [art. 189 Conform arl~ ffi din Legea oe modificare a NCPP, tn toate situajiile-in- care CodiiCde
prOCedu.ra.penala se refera la judecaiorul de camera preliminara se intelege ca. referirea se
face la instanfa de jude_eata c~mpete~ta pqtrivit legii (in.. eaclrul noii etape pr~uale a
alin. (1) Lit. c) NCP]
- 'in momentul comiterii omorului, fii.ptuitorul trebuie sa aiba credinta ca prin comi- ferificarilor prealabile .la j!!d~ta tn :prima instan\a care a •luat locul .taz.ei de ca.inera
terea faptei se va ajunge la sustragerea sa ori a unui tert de la tragerea la raspundere preliminar'a, cand se proOOdeaZA la <i_yal\larea legalitatii ~i loialitatii urmaririi penale). in Umi~
penala sau de la executarea unei pedepse; f.t:rarii 1n vigoare a Legii de mOdifi~ a NCPP, mandatul de arestare prwe~ti'i!. va .Putea_fi
emi.§. doar de jugecato111lde d~turi~iJi~~!i~sau de fosta:n_!a de judecata,
 34 Drept penal. Panea specialii
!nfrac/iuni contra persoanei 35
- este irelevanta natura sau gravitatea infractiunii scop, legea neracand nicio dis-
tinctie in aceastii privinta; a~adar, infraqiunea scop poate fi o infractiune contra ~ Este necesar a se stabili ca infrac/iunea a Jost siivcir$ifii in mod efectiv
persoanei sau contra patrimoniului ori o infraqiune de serviciu etc., care poate fi pentru ascunderea altei infracfiuni. Nu existii o astfel de situatie In cazul cand
comisa cu intentie sau praeterintentie; faptele inculpatului lntrunesc elementele laturii subiective ~i obiective a infrac-
- nu prezinta importanµ pentru refinerea omorului calificat daca autorul celeilalte tiunii de omor, alaturi de alte infractiuni concomitente urmarind aceea~i finali-
infractiuni este insu~i autorul omorului sau o alta persoana a carei activitate infrac- tate {C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 168111990, In C. Sima, Coduf penal
adnotat, p. 295) .
tionalii este inlesnita de autorul omorului; deopotriva, nu este relevant dacii subiectul
pasiv al infraqiunii de omor este o diferit de eel al infractiunii scop ori daca ambele
infractiuni au acela~i subiect pasiv; ~ Cu referire la infractiunea savar~itii de inculpatul R.C., instanta
constatii ca acesta a actionat cu intentie indirecta, In sensul ca, de~i nu a urmarit
- daca atat infractiunea mijloc, cat ~i infraqiunea scop este comisa de aceea~i moartea victimei, a acceptat posibilitatea producerii ei, manifestand o atitudine
persoana, se va retine existenta unui concurs real de infraqiuni cu conexitate de indiferenµ faµ de un asemenea rezultat, ceea ce 1-a determinat sa nu curme
etiologica;
actiunea lnceputii - de tarare a victimei, agatata de autoturismul condus,
- pentru retinerea acestei variante agravate, Iegiui torul nu impune ca infractiunea deplasarea realizandu-se In viteza. Elementul material al laturii obiective al
scop sa fi fost efectiv siivar~ita, aceasta putand ramane ~i In faza actelor pregatitoare infractiunii de omor in cazul de fa\a s-a realizat prin aqiunea inculpatului care a
ori a tentativei; astfel, este suficient ca scopul urmarit sa existe la momentul comiterii demarat In viteza ~i a parcurs aproximativ 30-40 m, cu victima agatata de stalpul
faptei, chiar daca nu a fost atins in mod efectiv; daca scopul urmarit de raptuitor a autoturismului faµ stanga, care Ii cerea sii opreasca autovehiculul; abia dupa ce
fost realizat efectiv (infraqiunea scop fiind consumata), se va retine In sarcina victima a ciizut, inculpatul recurent nominalizat a oprit. Fapta a fost savar~ita In
raptuitorului un concurs real lntre infractiunea de omor calificat ~i cea comisa ulterior scopul ascunderii savar~irii talhariei asupra persoanei vatiimate LS., ceea ce
omorului (In ipoteza In care ambele infractiuni au fost comise de aceea~i persoana); atrage incidenta variantei agravate a omorului (J. C.C.J., sec{ia penalii, decizia
nr. 83912012, www.scj.ro).
- In sarcina autorului infraqiunii de omor calificat (comis in vederea inlesnirii
comiterii unei infraqiuni de ciitre un ter!) nu va fi retinuta (in concurs ideal) ~i com-
plicitatea la comiterea infractiunii subsecvente de catre tert, actele de inlesnire/
~ 1. Fapta inculpatului care, intrand In Jocuinta victimei cu consim!ii-
mantul acesteia ~i profitand de un moment in care victima nu era de faµ, i-a
ajutorare fiind incluse in continutul acestei variante agravate a omorului;
sustras o suma de bani ~i, fiind surprinsa de victima, a agresat-o in scopul pastra-
- se va retine aceasta varianta agravata ~i atunci cand omorul este comis pentru rii sumei de bani, iar pentru a ascunde savar~irea infraqiun ii de talharie a ucis-o,
ascunderea savtir$irii unei infractiuni (nu a unei contraventii) deja comise ori pentru constituie atat infractiunea de omor (calificat - n.n.) savar~itii pentru a ascunde
ascunderea participarii la savar~irea unei infraqiuni; nu prezinta importanta daca comiterea unei talharii, cat ~i infraqiunea de talharie, aflate In concurs real.
fapta fusese adusa la cuno~tinta autoritatilor atat timp cat aqiunea infraqionala
2. Uciderea victimei In aceste conditii nu mtrune~te ~ i elementele constitutive
urmare~te in continuare ascunderea savar~irii infraqiunii;
ale infraqiunii de omor calificat savar~it din interes material, lntrucat uciderea
- se va retine aceasta agravanta ~i atunci cand omorul este comis pentru a savar~i victimei a avut loc ca urmare a unei rezoluti i infraqionale spontane, in scopul de
sau ascunde siivar~irea unei talharii sau piraterii, ori pentru a ascunde un alt omor a ascunde savar~irea infractiunii de talharie, nefiind determinata de un interes
savar~it de acela~i raptuitor; material. in acest caz, inculpatul a savar~it omorul flira a avea reprezentarea
- este o circumstan{ii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celor!alti participanti, foloaselor materiale pe care le-ar dobandi In urma mortii victimei, flira a avea
cu exceptia situatiei ID care toti participantii au aqionat In considerarea aceluia~i scop. convingerea ca interesul sau material ar ti satisflicut pe cale lega!a sau ca
lucrurile victimei Ii vor reveni de drept (l.C.C.J., secfia penalii, decizia
In urma modificarii art. 16 alin. (3) lit. a) teza a II-a NCP, ori de cate ori norma nr. 208012007, www.legalis.ro).
de incriminare prevede necesitatea existentei unui scop special pentru comiterea
infractiunii in forma de baza sau ca element al variantei agravate a infraqiunii ~ Curtea opineazii ca In mod corect s-a dispus lnliiturarea agravantei
fapta va fi tipica numai daca este comisa cu intenpe d irecta. prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. b) NCP, catii vreme din niciuna din probele
Cum ID cazul omorului calificat savar~it pentru a se sustrage ori pentru a administrate in cauza nu rezulta ca inculpatul a comis infraqiunea de omor cu
1

sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala ori de Ia executarea unei mobilul de a ob\ine ulterior savar~irii faptei, in mod direct ~i pe cale aparent
pedepse, previizut de art. 188 NCP raportat Ia art. 189 al in. (l) lit. c) NCP scopul legala, un folos patrimonial. Din probele administrate In cauza rezulta ca
special este un element al variantei agravate a infraqiunii, se va retine ca fapta folosul material a fost obtinut de catre inculpat In contextul spatio-temporal al
trebuie comisii cu intentie directa. savar~irii omorului, iar nu ulterior acestuia. Avand In vedere lncadrarea juridica
retinuta de prima instanta, Curtea considera necesar sa sublinieze In acest
context ca spre deosebire de omorul com is din interes material (art. 189
36 Drepl penal. Partea specia/ii lnji-acfiuni contra persoanei 37
alin. (I) lit. b) NCP], in cazul omorului comis pentru a savar~i sau a ascunde luata in mod cert ulterior comiterii agresiunilor asupra victimei, agresiuni care
savar~irea unei talharii [art. 189 al in. (1) lit. d) NCP] folosul patrimonial se nu au fost comise in acest scop, ci ca urmare a conflictului care a intervenit
obtine in contextul spatio-temporal al savar~irii omorului (concomitent cu intre inculpat ~i victima. Totodata, Curtea constata ca din probele administrate
uciderea victimei sau imediat dupa comiterea omorului), cand Ia.ptuitorul in cauza nu rezulta ca inculpatul ar fi sustras bunurile in scopul ascunderii
deposedeaza victima de bunurile pe care aceasta le avea asupra ei sau de comiterii infractiunii de omor. in aceste conditii, Curtea apreciaza, pe de o
bunurile care nu ii apartineau, dar cu privire la care asigura paza sau pe care le parte, ca in cauza in sarcina inculpatului nu se poate retine comiterea infrac-
gestiona. Curtea apreciaza ca prima instanta a retinut in mod neintemeiat tiunii de talharie calificata, ci cea de furt calificat, iar pe de alta parte, ca nu
agravanta prevazuta de art. 189 alin. (!)lit. d) NCP. Astfel, agravanta preva- suntem in prezenta nici a unei conexitati etiologice, intrucat inculpatul nu a luat
zuta de art. 189 alin (1) lit. d) NCP se poate retine fie atunci cand omorul se rezolutia de a comite actele de agresiune asupra victimei (infrac/iunea mijloc)
afla in conexitate etiologica cu o alta infractiune, respectiv atunci cand omorul pentru a inlesni comiterea infractiunii de furt (injracfiune scop) ~i nici nu a luat
(infracfiunea mijloc) este sava~ita pentru a inlesni comiterea unei alte infrac- rezolutia de a comite infractiunea de furt anterior comiterii agresiunilor ce au
tiuni (infrac/iunea scop), fie atunci cand omorul se afla in conexitate consec- avut drept urmare decesul victimei ~i nici a unei conexitati consecven\ionale,
ventionala cu o alta infractiune, omorul (infracfiunea eject) fiind comis pentru inculpatul neluand rezolutia de a savar~i infractiunea de furt (infracfiunea
a ascunde sau impiedica descoperirea unei alte infractiuni (infracfiune cauzQ). eject) pentru a ascunde comiterea infractiunii de omor (infracfiune cauzQ)
De~i a retinut aceasta agravanta, instanta de fond nu a precizat in mod concret (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia nr. 14412019, nepublicata).
a
care sunt probele din care rezulta ca inculpatul a comis omorul pentru inlesni
2.2.5. Omorul savar~it de catre o persoana care a mai comis anterior o
comiterea infractiunii de talharie sau ca omorul a fost comis pentru a ascunde
sau impiedica descoperirea infractiunii de talharie ~i nici care sunt probele din infracpune de omor sau o tentativa la infracpunea de omor [art. 189 alin. (1)
care rezulta ca rezolutia infraqionala a inculpatului pentru savar~irea lit. e) NCP)
infraciiunii scop a fost anterioara sav~irii infractiunii mijloc. In plus, prima - potrivit art. 242 LPANCP, in aplicarea dispozitiilor art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
instanta nu a precizat nici care din cele doua teze ale art. 189 alin. (I) lit. d) prin injrac/iune de omor comisa anterior se intelege orice faptii de ucidere a unei
NCP este aplicabilii in cauza. De asemenea, prima instanta a apreciat ca fapta persoane, savar~ita cu intentie directa sau indirecta, cu exceptia infractiunilor preva-
inculpatului RS, care in noaptea de 4/5 martie 2018, prin intrebuintarea de zute la art. 190 ~i 200 NCP;
violente fizice asupra victimei, pe timp de noapte, a sustras cantitatea de 318
pachete tigarete, precum ~i sumele de bani indicate in constituirea de parte - taptuitorul trebuie sa mai fi savar~it anterior o infractiune de omor, omor cali-
civila formulata de SC R Co SRL intrune~te elementele constitutive ale ficat, ultraj sau ultraj judiciar - in forma in care absoarbe omorul (potrivit NCP),
infractiunii de talharie calificata, prevazuta de art. 234 alin. (I) lit. d) NCP. respectiv o infractiune de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav (potrivit
Or, pentru retinerea infractiunii de talharie prevazute de art. 233 teza I C.pen. din 1969) in forma tentativei sau ca infractiune consumata, fie ca autor, fie ca
NCP, in cazul careia violenta (actiunea adiacenta) precede sau insote~te furtul instigator sau complice;
(actiunea principala), elementul subiectiv consta in vointa ~i intenpa autorului - in mod mtemeiat s-a apreciat in doctrina 1 ca se va retine aceasta agravanta a
de a efectua atat actiunea principala, cat ~i actiunea adiacenta, ceea ce omorului chiar daca subiectul pasiv al tentativei la omor coincide cu subiectul pasiv
presupune ca inculpatul prevede ~i urmare~te sa comita furtul prin intrebuin- al faptei ulterioare de omor, cu conditia ca cele doua fapte sa fie comise in baza unor
tarea de violente sau amenintari sau punerea victimei in stare de incon~tienta rezolu!ii infractionale distincte ~i la un interval de timp suficient pentru a se putea
ori in neputinta de a se apara. In speta, din niciuna din probele administrate in individualiza, astfel !neat tentativa sa nu fie absorbita de fapta consumata;
cauza nu rezulta ca inculpatul a luat hotararea de a sustrage tigarile ~i banii - nu se va retine aceasta agravanta daca anterior fusese comisa o infraqiune de
apartinand persoanei vatamate SC R Co SRL Satu Mare, respectiv telefonul ~i ucidere ori vatamare a nou-nascutului de catre mama, o ucidere din culpa sau ucidere
bijuteriile victimei, prin intrebuintarea de violente sau prin punerea victimei in la cererea victimei, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, ori o alta infractiune
stare de incon~tienta ori in neputinta de a se apara. ( . ..) Din modul in care s-au
care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei;
succedat evenimentele rezulta in mod evident ca inculpatul nu a exercitat actele
de violenta asupra victimei pentru a o aduce in stare de incon~tienta sau - spre deosebire de omorul savar~it asupra a doua sau mai multe persoane, in
neputinta de a se apara in scopul sustragerii tigarilor ~i banilor din bar, a cazul acestei agravante faptele de omor sunt siivar~ite fn imprejuriiri diferite, nu in
telefonului ~i bijuteriilor victimei, rezolutia infractionala in acest sens fiind aceea~i imprejurare;

luata de inculpat ulterior momentului in care a incetat agresiunile asupra - daca, cu aceea~i ocazie, dupa o incercare nereu~ita de a ucide o persoana, prin
victimei, relevant fiind faptul ca, dupa ce s-a spalat pe maini, inculpatul s-a aplicarea unei lovituri de cutit, Ia.ptuitorul repeta lovitura ~i, de data aceasta, suprima
deplasat in camera unde era cazat, ~i-a luat bagajele ~i s-a intors in bar. ( ... ) viata victimei, tentativa se absoarbe in omorul consumat;
Curtea considera ca aceasta rezolutie, de a sustrage pachetele de tigari ~i banii
din bar, respectiv bijuteriile ~i telefonul victimei, a fost o rezolutie distincta,
1
V. Cioclei, in NCP comentat, p. 389.
 38 Drep1 penal. Partea speciala lnfrac(iuni contra persoanei 39

- in mod traditional, in doctrina s-a apreciat ca nu prezinta importanta daca pentru anterior poate fi concurent cu omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
primul omor a intervenit o cauza de inlaturare a raspunderii penale; consider ca aceasta nefiind necesar ca in toate cazurile acesta din urma sa fie comis in stare de recidiva;
opinie este desueta aviind in vedere ca in istoria legislatiei penale romiine nu a fost - este o circumstan{ii perso11alii, care nu se ras friinge asupra celorlalti parti<:i-
retifluta vreo lege de amnistie sau gratiere care sa vizeze infraqiunile de omor; in plus, panti; va putea fi retinuta ~i cu privire la participanti daca ~i ace~tia se afla in situatia
raspunderea penala pentru infractiunea de omor este imprescriptibila 1; de a fi saviir~it anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor.
- este insa necesar ca in privinta omorului anterior sa nu existe o cauza justificativa
sau de neimputabilitate care sa aiba ca efect inlaturarea caracterului penal al faptei; ~ Este necesar fie sa existe o condamnare anterioara definitiva a inculpa-
- nu prezinta relevanta faptul ca la individualizarea pedepsei penuu omorul anterior tului pentru prima fapta, fie ca ambele omoruri, comise in imprejurari diferite, sa
au fost retinute circumstante atenuante; fie judecate impreuna, in conditiile concursului. Existenta la data condarnnarii
inculpatului pentru omor a unui alt proces in curs pentru savar~irea anterioara de
- in cazul in care pentru omorul anterior (fapta tentata sau consumata) a fost pro- clitre acela~i inculpat a unei alte infraciiuni de omor nu indreptii!e~te condam-
nuntata o hotariire definitiva de condamnare la data realizarii noii actiuni sau inaqiuni narea acestuia pentru varianta calificatii a omorului (C.S.J., sec{ia penalii, deci-
prin care a fost suprimata viata, aceasta ultima fapta va constitui un omor calificat zia nr. 5ll7/2002, www. legalis.ro) .
prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP, saviir~ita in stare de recidiva postcondam-
natorie sau postexecutorie;
~ Faptul ca omorul sava~it anterior constituie cauza de agravare a
- prin decizia nr. l 7/HP/2018, lnalta Curte de Casatie ~i Justitie a apreciat ca in ultimului omor nu este de naturli a inlatura, pentru argumentul ca aceea~i cauza
cazul savii~irii unei noi infractiuni de omor sau tentative la infrac\iunea de omor, ar constitui o dublli agravare, aplicarea prevederilor legale referitoare la recidiva
reabilitarea ori implinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnatii sau concurs de infrac\iuni, deoarece nicio dispozitie legala nu excepteaza de la
definitiv care a comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infraqiunea de aplicarea acestor prevederi situatiile in care primul terrnen al recidivei sau
omor nu fmpiedicii retinerea elernentului circumstantial agravant prevazut in art. 189 infrac\iunea concurentli constituie o cauza de agravare a ultimei infracpuni
alin. (1) lit. e) NCP 2; (Tribunalul Suprem, decizia de indrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 4
- in situatia in care pentru acuzatia de omor anterioara (fapta tentata sau consumata) din 28 mai 1970, in CD. 1970, p. 200).
nu a fost pronuntata o bot1irare definitiva la data comiterii unui nou omor, nu este 2.2.6. Omorul savar~it asup ra a doua sau mai multor persoane [art. 189
exclusa posibilitatea retiflerii variantei agravante prevazut de art. 189 alin. (!) lit. e) alin. (1) lit. f) NCP)
NCP, daca piina la data judecarii uneia dintre fapte prezumtia de nevinovatie de care
- este necesar ca actiunea, comisa cu intentia directii sau indirecta de a ucide, sa
beneficia inculpatul in raportat de cealalta acuzatie de omor a fost inlaturata prin
fie indreptatii lmpotriva a doua sau rnai multe persoane ~i sli aiba ca rezultat decesul a
pronuntarea unei hotariiri definitive de condamnare (de pilda, criminalul ucide in
eel putin doua dintre ele, fn aceea~i fmprejurare ori cu aceea~i ocazie 1, indiferent
acee~i saptamana doua persoane, fiind trimis in judecata in cauze diferite; daca prima
daca aceasta se realizeaza printr-o unica aqiune sau inactiune, ori prin actiuni sau
cauza se solutioneaza mai repede, fiind pronuntata o hotariire definitiva de condamnare,
inaqiuni diferite; unitatea legala este data de unitatea de imprejurare;
ulterior in cealalta cauza se poate retine comiterea omorului calificat); a~adar, omorul
- daca In urma activitatii infractionale niciuna din/re victime nu decedeazii, se va
retine sav~irea unei tentative la infraqiunea de omor calificat prevazuta de art. 189
Chiar ~i pentru faptele comise lnainte de declararea ca imprescriptibilii a raspunderii
1 al in. (I) lit. f) N CP;
penale pentru infractiunea de omor nu poate fi retinuta o asemenea opinie avand in vedere - ca exceptie, in ipoteza in care, dupli exercitarea actelor violente asupra a doua
jurisprudenµ Curtii Europene potrivit ciireia dupii implinirea termenului de prescrip\ie a persoane in scopul uciderii acestora, in aceea~i imprejurare, autorul se desista ~i
raspunderii penale orice constatare a vinova\iei unei persoane contravine exigentei previizute transportii pe una dintre victime la spital, unde in urma acordarii 'ingrijiriior medicale
de art. 6 parag. 2 referitoare Ia prezum\ia de aevinova\ie.
2 viaµ acesteia este salvata, nu se va retine tentativa la infractiunea de omor ca1ificat,
Solutia obligatorie a instan(ei supreme o apreciez ca fiind eronata, deoarece, spre
deosebire de C.pen. din 1969, NCP face referire la o infraqiune de omor cu privire la care ci o tentativa la omor simplu fata de prima victima{asumiind ca aceasta nu a decedat)
dispunerea reabilitarii face ca aceasta sii nu mai fie aptii sa producii consecin\e sau efecte in concurs cu infraqiunea contra integritatii corporate consumatli cu privire la
juridice, iar nu la un omor privit ca fapt material (realitate faptica). In mod surprinziitor, iaalta victima care a fost salvata ca urmare a interventiei autorului2;
Curte de Casa\ie ~i Justitie a anihilat efectele reabilitiirii prin opunerea autoritii\ii de lucru
judecat a hotiirarii definitive de condamnare invociind faptul ell asupra acestor chestiuni nu se
mai poate statua decat intr-o cale de atac extraordinarii. Or, este evident ca in analiza ce ar 1 A se vedea Decizia de indrumare a Tribunalului Suprem nr. 411970.
trebui efectuatii nu se pune in discu\ie autoritatea de lucru judecat a hotiirarii definitive de 2 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 510, care aratii ca in -cazul
condamnare pentru prima infrac\iune de omor, aceasta nefiind afectatii prin analiza efectelor infractiunilor complexe, in structura carora intra doua fapte omogene incriminate distinct,
pe care reabilitarea le poate produce asupra consecin\elor condamnarii definitive. desistarea cu ocazia comiterii uneia dintre ele face sa dispara unitatea infractiunii complexe.
40 Drept penal. Partea specialii
lnfracfiuni contra persoanei 41
- in situatia In care actiunea indreptatii impotriva a douii persoane, cu intenfia
directii sau indirecta de a le ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se omor. Fapta constituie infrac\iune unica de omor calificat (fn hotarare omor
poate refine existenta agravantei determinate de pluralitatea de victime la care se deosebit de grav - n.n.) saviir~ita asupra a doua sau mai multor persoane numai
referii art. 189 alin. (1) lit. f) NCP, ci o singura infraqiune consumatli de omor, daca toate victimele decedeaza ~i tentativa la infractiunea de omor calificat
previizutii in art. 188 NCP, respectiv de omor calificat, prevazutii In art. 189 alin. (1) (fn hotarare omor deosebit de grav - n.n.) asupra a doua sau mai multor
cu excepfia lit. f) NCP in concurs cu tentativa la una dintre aceste infraqiuni; persoane numai daca infractiunea a riimas in faza de tentativa in raport cu toate
- atunci cand acfiunea indreptatii impotriva a trei sau mai multe persoane, cu victimele (l.C.C.J., secfiapenalii, decizia nr. 350712002, ww.1:.legalis.ro).
intenfia directa sau indirectii de a ucide, are ca rezultat moartea a eel pu/in doua vic- 2.2.7. Omorul siivar~it asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) lit. g) NCP)
time, se va retine o singurii infrac!iune de omor calificat previizutii de art. 189 al in. (I)
lit. f) NCP, tentativa fiind absorbitii in fonna consumatli a omorului; - trebuie sii existe o sarcinli indiferent de natura sau varsta acesteia, iar infractorul sii
fi ~tiut de aceasta; se va retine aceastii agravantii ~i atunci cand raptuitorul trebuia ~i
- in ipoteza in care actiunea indreptatii impotriva a trei sau mai multe persoane, cu
putea sli cunoascli starea de graviditate;
intentia directii sau indirectii de a ucide, are ca rezultat moartea doar a unei persoane
se va retine o singurii infractiune consumatii de omor, previizutii in art. 188 NCP, - nu se va putea re\ine aceastii agravantii, ci omorul simplu sau, dupli caz, omorul
respectiv de omor calificat, previizuta in art. 189 alin. (1) cu excepfia lit. f) NCP, in calificat (prin raportare la alte elemente circumstantiale de agravare previizute de
concurs cu tentativa la omor calificat previizutii de art. 189 alin. (1) lit. f) NCP; art. 189 NCP) dacli infractorul nu cuno~te starea de graviditate a victimei, inclusiv in
ipoteza In care se afla In conditiile unei erori (vincibile sau invincibile) cu privire la
- in situatia in care ac~iunea indreptatii impotriva a trei sau mai multe persoane, cu
aceastii circumstanta.;
intentia directa sau indirectii de a ucide produce decesul a doua sau mai multe
persoane, se va refine numai infractiunea de omor calificat, art. 189 alin. (1) lit. f) - nu se va putea retine forma consumata a omorului calificat in aceasta varianta
NCP, tarii a fi incidentli ~i circumstanta agravantii previizuta de art. 77 lit. c) NCP, agravatii In cazul in care In urma actiunii infractionale apte sii suprime viata decedeaza
care presupune comiterea unui omor simplu (art. 188 NCP), cand este necesar ca numai Ia.tu!, nu ~i femeia insiircinatli;
urmarea acestei fapte sa fie moartea unei singure persoane; - in cazul infracfiunii deviate slivar~ite In modalitatea aberratio ictus sau error in
- in cazul in care se produce decesul a douii sau mai multe persoane nu va putea fi personam, nu se va refine aceasta varianta agravata, omorul fiind simplu daca nu
sunt retinute alte fonne ale omorului calificat;
retinutii ~i circurnstanta agravantii previizutli de art. 77 lit. c) NCP (comiterea faptei
prin metode sau mijloace de naturli sli puna In pericol alte persoane) 1; - nu se va retine aceastii variantii agravata nici in ipoteza in care infractorul credea,
in mod neintemeiat, ca victima este inslircinata;
- este o circumstan/ii. realii. care se riisfrange asupra participantilor in miisura in
care au cunoscut-o sau au previizut-o. - spre deosebire de infrac\iunea de intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3)
NCP] care a avut ca urmare praeterintentionatli moartea victimei, in acest caz raptuitorul
~ Fapta inculpatului de a fi tras cu o arma automata asupra a trei persoa-
actioneaza cu intentie directa sau indirecta in vederea suprimlirii vietii femeii gravide,
acceptand totodata 'incetarea ireversibila a dezvoltarii intrauterine a copilului conceput,
ne, urmiind sii le ucidii, constituie - chiar In cazul In care numai una dintre ele a
fost lovita, dar Iarii a fi ucisii - tentativa la infractiunea de omor calificat art. 189 dar nenliscut;
alin. (I) lit. f) NCP [in hotarare omor deosebit de grav prevazuta fn art. 176 - este o circumstan/ii realii care se riisfrange asupra tuturor participantilor care au
a/in. (!) lit. b) C.pen. din 1969 - n.n.], iar nu la aceea de omor simplu. Impre- cunoscut-o.
jurarea ca doar una dintre cele trei persoane vizate a fost atinsa, precum ~i faptul ca
niciuna dintre ele nu a fost omorata nu au relevanµi decat pentru a distinge lntre ~ Uciderea unei femei gravide constituie omor calificat (in hotariire
forma tentatii ~i forma consumata a infractiunii de omor calificat art. 189 al in. (I) omor deosebit de grav) numai daca infractorul a cunoscut, in momentul savar-
lit. f) NCP [in hotarare omor deosebit de grav previi::ut fn art. 176 a/in. (1) lit. b) ~irii infractiunii, starea de graviditate a victimei. In caz contrar, elementul
C.pen. din 1969 - n.n.] ([rib. Suprem, secfia militara, decizia nr. 3711980, fn circumstantial de agravare nu opereaza, fiind aplicabile prevederile referitoare la
Repertoriu 1981-1985,p. 287). eroarea de fapt. Cunoa~terea starii de graviditate a victimei se poate realiza atiit
obiectiv, atunci ciind victima se prezinta lntr-o stare care nu lasa nicio indoiala
~ in cazul in care, in urma unei agresiuni savar~ite
cu inten\ia de a ucide asupra situa\iei de femeie gravida, cat ~i subiectiv, atunci cand aceasta situatie a
doua persoane, una dintre victime moare, iar viafa celeilalte este salvata, exista fost adusa la cuno~tinfa infractorului (!. C. CJ., sec/ia penala, deci=ia
concurs intre infractiunea consumata de omor ~i tentativa la infractiunea de nr. 424512007, wivw.legalis.ro).
2.2.8. Omorul siivaqit prin cruzimi [art. 189 alin. (1) lit. h) NCP]
1
in sensul retinerii acestei circumstante agravante ~i in cazul omorului calificat prevlizut - in mod constant In literatura de specialitate se apreciaza ca prin folosirea de
de art. 189 alin. (1) lit. f) NCP a se vedea F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 428. cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace ~i procedeeferoce care depli~esc in inten-
42 Drept penal. Partea speciala Jnfracriuni contra persoanei 43

sitate pe cele proprii aqiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte de natura sa provoace ~i sentimentul de oroare sau groaza, 'insotit de reflecpi
(fizice sau psibice), prelungite in timp, detenninand oroare ~i revolta in psibicul asupra josniciei ~i neomeniei infractorului. Pentru incadrarea faptei in omor prin
celor care iau cuno~tinfli de fapta; trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre cruzimi nu intereseaza daca cruzimile au condus, eo ipso, la moartea victimei ori
actele de cruzime ~i decesul victimei; daca raptuitorul le-a utilizat numai pentru chinuirea victimei inainte de a o
ucide. Ceea ce intereseaza este, insa, ca ele sa fie comise anterior momentului
- cele doua elemente esentiale in analiza conceptului de cru=imi - ferocitatea !fi
consumativ al omorului. in cauza, in conditiile in care inculpatul a conceput ~i
oroarea - au fost retinute ~i in practica instantei supreme care a aratat ca: ,,Omorul
executat fapta in a~a fel incat a produs victimei suferin\e mari, prelungite in
sav~it prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea acpunii de ucidere, pnn
timp, care au depa~it cu mult suferintele inerente actiunii de ucidere (aceasta
procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~i de maxima intensitate, iar, pe de alta parte, dupa ce i-a ,,aplicat multiple lovituri pe toata suprafata corpului'', !ar victima a
provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cuno~tintli de fapta de omor ~i cazut la pamant, a luat doua chingi ~i a legat-o de picioare ~i de mruni, iar apoi
de procedeele folosite" (J.C.C.J, sec/ia penala, decizia nr. 350512008, www. legalis.ro); de un stalp ce sus\inea bolta de vie, la o inaltime de aproxirnativ 1,20 m, unde a
- fata de natura reala a circumstanfei consider ca de esenfa no/iunii de cruzimi ramas imobilizata si in viata pana la sosirea lucratorilor de politie ~i a
este doar ferocitatea autorului, aceasta fiind cea care conduce la retinerea caracte- ambulantei, aceasta din urma decedand la spital dupa aproximativ doua ore),
rului calificat al omorului; apreciez ca oroarea este doar repercusiunea ferocitatii este indeplinita conditia de agravare a omorului (!. C. CJ., sec{ia penala, decizia
faptei, iar nu o conditie cumulativa ce trebuie analizata alaturi de ferocitate pentru nr. 283612013, www.scj.ro).
retinerea cruzimilor sau o cerinfli altemativli ferocitatii pentru ipoteza in care nu se
poate refine utilizarea unor mijloace ~i procedee care depli~esc in intensitate pe cele ~ Omorul se considera savar~it prin cruzimi atunci cand taptuitorul a
proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte (fizice sau conceput ~i executat fapta in a~a fe l incat a produs victimei suferinte mari,
psihice), prelungite in timp (de exemplu, in cazul in care raptuitorul luptandu-se cu prelungite In timp, care depa~esc cu mult suferintele inerente actiunii de uci-
victima ii taie gatul cu o singura lovitura de cutit, iar imaginea victimei decedate dere. Fapta de a arunca un proiectil inflamabil prin geamul unui imobil,
produce oroare in comunitate locala in care a avut Joe crima); provocand arsuri persoanei aflate In imobil, intrune$te elementele constitutive
ale tentativei la omor, cu retinerea elementului circumstantial de agravare
- actele de cruzime trebuie sa existe inainte de decesu/ victimei sau inainte ca referitor la omorul savar~it prin cruzimi. Utilizarea unei substanie inflamabile -
foptuitorul sa fl cunoscut decesul victimei; nu prezinta importanfli daca victima a fost de natura a cauza suferinte suplimentare victimei, intrucat, in caz de incendiere,
con~tientli sau nu pe intreaga perioada in care autorul a actionat cu ferocitate; decesul nu survine instantaneu sau la scurt timp, ci dupa o suferinta prelungita,
- nu se poate refine circumstanta agravanta a savar~irii infraqiunii prin acte de de intensitate deosebita, determinata de arsurile corporale - se incadreaza in
cruzime, prevazuta de art. 77 lit. b) teza I NCP, ce constituie un element caracteristic notiunea de ,,cruzimi" (!. C. C J., secfia penalii, decizia nr. 84 din 13 ianuarie
al fonnei calificate a infractiunii de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1) 2014, www.scj.ro).
lit. h) NCP; insa, in ipoteza In care omorul este comis atat prin cruzimi, cat ~i prin
supunerea victimei la tratamente degradante, se va refine incidenta dispozitiilor ~ Prin cruzimi se in\elege nu numai provocarea de suferinte fizice vic-
art. 77 lit. b) teza a II-a NCP; timei - suferin\e care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -
ci ~ i aspectul de feroc itate, ie~i t din comun, {;U care infractorul sava~e~te
- este o circumstanfii. rea/ii care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
omorul, trezind In con~tiinta celor ce iau cuno~tin\a de aceasta fapta, un senti-
cunoscut-o sau au prevazut-o.
ment de oroare (Trib. Suprem, completul de 7 judeciitori, decizia nr. 911970, in

~ Notiunea de cruzimi prezinta doua intelesuri: unul intrinsec ac/iunii de

V Papadopol, M Popovici, in Repertoriu 1969-1975, p. 309).
ucidere, constand In intrebuintarea de catre raptuitor a unor metode inumane ~i
inutile de chinuire a victimei inainte de deces, ~i altul extrinsec ac/iunii de
~ Aplicarea de numeroase lovituri cu corpuri dure, timp de aproape doua
ore, asupra capului, trunchiului ~i membrelor victimei, cu unnarea unor leziuni
ucidere, constand In agravanta socialli a actului de ucidere, respectiv in
traumatice pe 40% din suprafata corpului ~i a decesului acesteia dupa doua ore
aptitudinea Jui de a inspira oroare ~i groaza celor care au cuno~tinta de el ~i de
de la incetarea agresiunii caracterizeaza fapta ca omor comis prin cruz1m1
procedeele folosite. Legiuitorul are in vedere ambele intelesuri ale notiunii de
(C.S.J., sec{ia penalii, decizia nr. l 34l12002, 1nvw. legalis.ro).
cruzime. Deci, pentru a exista cruzime in sensul legii, trebuie indeplinite
urmatoarele condi/ii: a) ferocitatea sau sadismul foptuitorului. Actele sadice de ,DJ/it.
ucidere sunt acele acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~ Uciderea victimei prin incendiere constituie un omor prin cruzimi
~i de maxima intensitate, avand ca rezultat, In afara de suprimarea vie\ii (Trib. Suprem, sec\ia penalii, decizia nr. 2305/1982, in Repertoriu 1980-1985,
victimei, ~i chinuirea ei fizica sau morala; b) provocarea unui sentiment de p. 212).
oroare. Procedeele folosite de infractor pentru savar~irea omorului trebuie sa fie
 Drept penal. Partea specialii Jnji·ac(iuni contra persoanei 45
44

~ Torturarea victimei, limp de peste trei ore, prin lovirea ei cu pumnii, cu

- in jurispmdenia Curtii Europene se remarca doua categorii de cauze: pe de o
parte cele in care reclamantii sau rudele !or au invocat dreptul de a muri, in temeiul
picioarele, cu bata, cu o caramida ~i, in final, cu toporul, cauziindu-i moartea in mai multor articole din Conventia europeana 1, iar, pe de alta parte, cele in care
chinuri ~i incendiind apoi cadavrul, constituie fapte de o cruzime ie~ita din reclamantii contestau administrarea sau sistarea definitiva a unui tratament2.
comun pentru care aplicarea pedepsei deten(iunii pe via(li este justificata (C.S.J.,
- in cauza Pretty c. Regatului Unit3, Curtea Europeana a aratat ca art. 2 este
secfia penalii, decizia nr. 186012002, www.legalis.ro).
redactat in alti termeni decat, spre exemplu, art. 11 din Conven(ia europeana, care

~ Uciderea unei persoane prin lovirea ei cu intensitate de 32 de ori cu

reglementeaza nu numai dreptul la libera asociere, ci ~i aspectul negativ al acestuia -
dreptul de a nu fi for(at la a se asocia. Art. 2 nu are nicio legatura cu calitatea vielii
cutitul in fap, gat, torace, abdomen ~i membre, constituie infraqiunea de omor
sau cu ceea ce o persoana alege sa faca cu viata sa. Aceste aspecte sunt recunoscute a
prin cruzimi, deoarece s-au cauzat suferinte deosebite victimei, fapta a fost
savar~ita cu ferocitate ~i este de natura a produce un sentiment de oroare (C.S.J.,
fi fundamentale pentru conditia umana, astfel !neat necesita o proteqie fa(ii de
completul de 9 judeciitori, decizia nr. 1112001, www.legalis.ro). ingerin(ele statului, ce se poate regasi in alte articole din Conven(ia europeana sau
din alte instrumente intema(ionale. Art. 2 nu poate, rara a risca 0 distorsiune de
~ Fapta inculpatului de a aplica victimei, pe o durata mare de timp, cu Jimbaj, sa fie interpretat in sensul ca ar conferi un drept diametral opus dreptului la
via(ii, anume dreptul de a muri; el nu poate crea un drept la autodeterminare, potrivit
intensitate deosebitii, repetate lovituri pe aproape intreaga suprafa(li a ·corpului,
folosindu-se de o bata ~i de o coada de tiirnacop confectionate din lernn de
esenta tare ~i de a parasi apoi victima noaptea, pe timp rece, determinandu-i 1
in cauza Sanles Sanles c. Spaniei reclamanta a invocat, in temeiul art. 2, art. 3, art. 5,
astfel incetarea din via(li dupa circa 5 ore, in chinuri mari, constituie omor prin art. 6, art. 8, art. 9 ~i art. 14 din Conven\ia europeanii, dreptul la o moarte demna, in numele
cruzimi. Modul in care inculpatul a savar~it fapta evidentiaza intentia indirecta cumnatului ei, tetraplegic, care dorea sa i~i puna capat zilelor cu asistenta unor terti ~i care a
de a ucide, specifica infractiunii de omor, ~i nu existenta intentiei depa~ite, ce decedat inainte de introducerea cererii. Curtea Europeana a respins cererea ca fiind incom-
caracterizeaza infractiunea de loviri cauzatoare de moarte (C.S.J., secfia penalii, patibila ratione personae cu dispozi\iile CEDO. in cauza Pretty c. Regatului Unit, reclamanta
decizia nr. 74011998, www.legalis.ro). suferea de o boalii neurodegenerativa incurabila, in faza terminala ~i se plangea, invocand art.
2, art. 3, art. 8, art. 9 ~i art. 14 CEDO ca sotul ei nu o putea ajuta sa se sinucida tara sa faca
2.3. Formele infracpunii obiectul urmaririi penale din partea autoritatilor britanice. Curtea Europeana a concluzionat ca
nu au fost incalcate aceste articole. Cauzele Haas c. Elve/iei ~i Koch c. Germaniei priveau
- actele preparatorii: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; sinuciderea asistata ~i reclaman\ii invocau art. 8 CEDO. in cauza Haas, in care reclamantul,
- tentativa este incriminata; se poate retine tentativa idonee imperfecta (lntrerupta) care suferea de mutt timp de o grava tulburare afectiva bipolara, dorea sa i~i puna capat zilelor
sau tentativa idonee perfecta; ~i se plangea ca nu putea sa i~i procure, rara re\eta medicala, substan\a letalii necesara in acest
scop, Curtea Europeana a concluzionat ca nu a fost incalcat art. 8. in cauza Koch, reclamantul
- consumarea: in momentul mor(ii victimei; pretindea ca refuzul autorizarii so\iei sale (paralizatii ~i sub ventilatie artificiala) sa i~i procure
- existenta unei pluralitati de elemente circumstan(iale nu conduce la re(inerea o doza letala de medicamente, care sa ii permita sa i~i puna capat zilelor, a adus atingere
concursului de infraqiuni, fapta savar~ita reprezentand o infraqiune unica. dreptului acesteia, precum ~i propriul lui drept, la respectarea vietii lor private ~i de familie.
De asemenea, acesta se pliingea de refuzul instan\elor nationale de a examina fondul cererilor
2.4. Pedeapsa sale, iar Curtea Europeana a constatat incalcarea art. 8 doar in aceastii privin\ii.
2
in cauza Glass c. Regatului Unit, reclaman\ii se plangeau de administrarea de diamorfina
- deten(iunea pe viata sau lnchisoarea de la 15 la 25 de ani ~i interzicerea obli- copilului lor bolnav, rara consimtamantul acestora, de catre medicii spitalului, precum ~i de
gatorie a exercitarii unor drepturi prevlizute in art. 66 NCP; men\iunea ,,a nu resuscita'', care figura in dosarul acestuia. in decizia sa din 18 martie 2003,
- raspunderea penala este imprescriptibila, infractiunea regasindu-se in enume- citatii anterior, Curtea a declarat vadit nefondata cererea !or intemeiata pe art. 2 CEDO ~i, in
hotiirarea sa din 9 martie 2004, a constatat inciilcarea art. 8 CEDO. in cauza Burke
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
c. Regatului Unit reclamantul suferea de o boala neurodegenerativa incurabila ~i ii era teama
ca directivele aplicabile in Regatul Unit nu pot determina, la momentul necesar, sistarea
definitiva a hidratarii ~i a alimentatiei sale artificiale. Curtea Europeana a declarat inadmisibila
§3. Uciderea la cererea victimei cererea intemeiata pe art. 2, art. 3 ~i art. 8 CEDO, fiind in mod vadit neintemeiata. in cauza
Ada Rossi $.a. c. ltaliei, Curtea a declarat incompatibila ratione personae cererea formulata de
3.1. Nopune persoanele fizice ~i asociatiile care se ptangeau, in temeiul art. 2 ~i art. 3 CEDO, de efectele
- este infrac(iunea ce consta in uciderea savar~ita la cererea explicita, serioasa, negative pe care le putea avea, in privin\a acestora, executarea unei hotarari a Curtii de Casatie
con~tienta ~i repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate din Italia, care autoriza sistarea definitiva a hidratarii ~i alimenta\iei artificiale a unei tinere
grava atestata medical, cauzatoare de suferin(e permanente ~i greu de suportat; aflate in stare vegetativa.
3
A se vedea CtEDO, hotliriirea din 29 aprilie 2002, in cauza Pretty c. Marea Britanie,
parag. 39.
 46 Drepl penal. Par/ea specialii !nfracfiuni comra persoa•1ei 47
caruia un individ ar putea sa aleaga moartea mai degraba decat viata. Curtea Euro- celor aflati in stadi..il terminal al bolii, fie prin utilizarea unor masuri medicale dispro-
peana a considerat ca nu se poate deduce din art. 2 al Conven\iei europene niciun portionate, fie prin continuarea tratamentului rara consimtiimantul pacientului). De
drept de a muri, fie cu ajutorul unui tert, fie cu ajutorul unei autoritati publice. Astfel, asemenea, Adunarea Parlamentara recomandii Comitetului de Mini~tri sa incurajeze
Curtea Europeana lasa statelor o marja de apreciere In materia reglementarii (penni- statele membre sa respecte ~i sii protejeze demnitatea bolnavi lor aflati in stadiul ter-
sive sau prohibitive) eutanasiei sau a sinuciderii medical asistata; in aceasta cauza, minal sau a muribunzilor in toate aspectele, spre exemplu, prin sustinerea interzicerii
instanta de contencios european a mai subliniat ca Jn domeniul medical, refuzul de a suprimarii inten\ionate a vie\ii acestora [pct. 9 lit c) din Recomandare]. Aceasta
accepta un anumit tratament ar putea, inevitabil, sii conduca la un rezultat fatal, dar poate ti racuta prin: (i} recunoa~terea ca dreptul la viata, in special in cazul acestor
impunerea unui tratament medical rarii consimtamantul pacientului, In cazul in care persoane este garantat de catre statele membre, potrivit art. 2 din Conventia euro-
acesta este adult l?i in deplinatatea facultiitilor mintale, ar echivala cu o atingere adusa peana; (ii) recunoa ~t erea ca dorin\a acestor persoane de a muri nu constituie un temei
integritatii fizice a persoanei In cauzii, care poate sii puna in discutie drepturile legal al mortii cauzate de o terta persoana; (iii) recunoa~terea ca dorinta bolnavilor
protejate la art. 8 parag. 1 CEDO. Astfel cum s-a admis In jurisprudenta intema, o afla\i in stadiu l terminal sau a muribunzilor de a muri nu poate, In sine, constitui o
persoana i~i poate revendica dreptul de a-~i exercita alegerea de a muri, refuzand sa justificare legala a executarii ac\iunilor destinate sa antreneze moart~a;
fie de acord cu un tratament care ar putea avea ca efect prelungirea vietii sale. Dem- - fatli de cele expuse mai sus, nu se poate considera ca incriminarea eutanasiei
nitatea ~i libertatea unei persoane reprezintii insa~i esenta Conventiei. Fara a nega in constituie o incalcare a art. 2 din Conven\ia europeana;
niciun fel principiul caracterului sacru al vietii, protejat de CEDO, Curtea considerii
- uciderea la cererea victimei constituie o incriminare speciala a unei forme
ca notiunea de calitate a vietii capata sens din perspectiva art. 8. Intr-o perioada in
atenuate a omorului; prin um1are, in aplicarea principiului specialia generalibus
care asistam la o cre~tere a complexitatii medicinei ~i a sperantei de viata, numeroase
derogant se va retine numai aceastii calificare speciala;
persoane se tern sii nu fie obligate sa ramanii in viata panii la 0 varstii foarte inaintatii
sau intr-o stare avansata de degradare fizica sau mentala, In contrast cu perceptia - reglementarea de NCP a infraqiunii de ucidere la cererea victimei constituie atiit
fermii pe care acestea o au despre ele insele ~i despre identitatea lor personala". o reintoarcere la reglementarea din Codul penal ,,Carol al II-lea" din 1936, cat l?i o
aliniere a legislatiei penale romane in traditia majoritatii Codurilor penale europene 1.
- in cauza Lambert c. Franfei 1, Curtea Europeana a constatat ca ,,nu exista un
consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce pri ve~te a.utori-
in Codul penal ,,Carol al II-lea" din 1936, la art. 468 alin. (1) ~i (3) erau prevazute
doua variante atenuante ale omuciderii inten\ionate. Prima varianta consta in uciderea
zarea sistiirii definitive a unui tratament care mentine in mod artificial viata, chiar
unei persoane in urma rugamin\ii, serioase, staruitoare ~i repetate a acesteia (crima de
daca majoritatea statelor par sii o autorizeze. De~i modalitatile de reglementare a
omor la rugaminte). Era necesar insa ca rugarnintile sa fi fost ta.cute de o persoana
sistiirii definitive a tratamentului variazii de la un stat la altul, totu~i, exista un
aflata in deplinatatea facultiitilor rnintale ~i care avea, astfel, reprezentarea consecin-
consens in ceea ce prive~te rolul primordial pe care ii are vointa pacientului in cadiul
telor rugamintilor sale, rara a prezenta importanp cauza pentru care victima a stiiruit
procesului decizional, indiferent de modalitatea de exprimare a acesteia. in conse-
sii fie ucisa. Cea de-a doua varianta consta in uciderea unei persoane sub impulsul
cintii, Curtea considerii ca, in acest domeniu care prive~te finalul vietii, precum ~i in
unui sentiment de mila, provocat de chinurile fizice (nu morale) ale victimei, ce
eel care prive~te inceputul vietii, este necesar sa se acorde statelor o marja de apre-
suferea de o boala incurabila ~i a carei moarte era inevitabila. Deopotriva, trebuie
ciere nu doar in ceea ce prive~te posibilitatea de a incuviinta sau nu sistarea definitiva
avut in vedere ~i faptul ca potrivit NCP refinerea circumstan{elor atenuante nu are
a unui tratament care mentine in mod artificial viata ~i modalitatile sale de punere in
ca eject reducerea obligatorie a pedepsei sub minimul special, ci atiit minimul
aplicare, dar ~i in ceea ce prive~te maniera de asigurare a unui echilibru intre
special, cat ~i maximul special al pedepsei vor fi reduse cu o treime, urmand ca
protectia dreptului la viata a unui pacient ~i protejarea dreptului la respectarea vietii
pedeapsa pe care insfan/a o va stabili sii se situeze in acest interval. Prin urmare era
sale private ~i a autonomiei sale personale. Totu~i , aceasta marja de apreciere nu este
necesarii aceasta incrirninare autonoma atenuata a omorului cu stabilirea unor limite
nelimitata, Curtea rezervandu-~i dreptul de a controla respectarea de catre stat a
de pedepse propof!ionale gradului de pericol social al acestei fapte.
obligatiilor sale care decurg din art. 2".
- Recomandarea 1418 (1999) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei 3.2. Obiectul infracfiunii
privind protectia drepturilor omului ~i a demnitiitii umane a bolnavilor incurabili ~i a
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
muribunzilor2 face apel la statele membre sa reglementeze in dreptul intern un
dreptul la viap al alte i persoane;
mecanism de proteqie a acestor bolnavi fatA de anumite pericole sau temeri (de
exemplu, prelungirea artificialii a cursului bolii In cazul bolnavilor incurabili sau al

1
A se vedea CtEDO, hotararea din 05 iunie 2015, in cauza Lambert c. Franfei, parag. 147 1
InCodurile penale din Germania (art. 216), Austria (art. 77), Portugalia (art. 134) eutana-
~i 148. sia este incriminata ca o fonna atenuanta a omorului. Exi;ta insa ~i \liri ca Belgia ~i O landa
2
(www.assembly.coe. int). care permit, in anumite condi\ii. eutanasia.
 Infi'acfiuni contra persoanei 49
48 Drept penal. Partea specialii
- nu este suficient ca victima sa sufere de o boala incurabila sau sa aiba o infir-
- In logica art. 22 NCP viata persoanei nu intra in categoria valorilor de care mitate grava, ci trebuie In plus ca acestea sa o supuna la suferi n!e fizice sau psihice
acesta poate dispune (exceptie racand ipotezele de suicid), ceea ce face sa nu poata fi permanente ~i greu de suportat, neexistand nicio ~ansa de ameliorare;
retinut consimtfilnantul victimei drept cauzajustificativa in caz de eutanasie;
- nu prezinta importanta daca victima este sau nu un membru de familie al infrac-
- prin incriminarea eutanasiei legiuitorul a urmarit evitarea situatiilor de rezolvare torului (neputand fi retinuta incidenta art. 199 NCP) sau daca aceasta era capabila sau
definitiva a cazurilor unor persoane vulnerabile suferinde de o boala incurabila, sub nu sa !~i suprime singura viaµ.
pretextul oferirii suferindului o moarte demna.
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata. 3.4. Latura obiectiva
a) elementul material: uciderea unei persoane in viaµ printr-o actiune violenta
3.3. Subiectii iofractiunii
sau neviolenta sau o inacfiune ilicita (in acest ultim caz, trebuie sa existe o obligatie
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci- legala sau conventionala de a actiona);
tate penala; - NCP incrimineaza a~adar atat eutanasia activii constand in actiunea unei per-
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare 1• sau com- soane prin care se pune capat vietii bolnavului suferind, cu consimtamantul acestuia
plicitate materiala sau morala; fata de particularitatea actiunii sau inactiunii subiec- (de exemplu, actiunea doctorului care administreaza pacientului aflat in faza termi-
tului activ nemijlocit este necesar ca ~i activitatea de ajutorare sau de determinare sa nala a bolii o injectie letala cu o supradoza de morfina), cat ~i eutanasia pasivii
fi fost comisa tot in considerarea cererii victimei suferinde (circumstanfii persona/ii); (indirecta) constand in provocarea mortii unui bolnav suferind prin neefectuarea unui
lipsa vreunei legaturi intre situatia medicala ~i cererea victimei, pe de o parte, ~i act sau prin intreruperea efectuarii acestuia ce are drept consecinta moartea (exempli
actele complicelui sau instigatorului conduc la concluzia ca activitatea participantilor gratia, omisiunea intentionata a medicului de a administra un anumit tratament unei
a urmarit strict determinarea sau ajutorarea autorului la suprimarea vietii unei persoane suferinde in scopul producerii mortii, intreruperea funciionarii aparatelor ce
persoane, adica o participatie la comiterea unui omor/omor calificat2; men!ineau o anumita persoana 'in viata);
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata, responsabila, care sufera de o - eutanasia activa sau pasiva nu trebuie confundata cu sinuciderea asistata
boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte medical ce presupune ajutorul dat de catre doctor unui bolnav ce intentioneaza sa se
permanente ~i greu de suportat; sinucida, prin oferirea sau indicarea mijloacelor letale; astfel, sinuciderea asistata
- prin boa/ii incurabilii intelegem o boala cu privire la care la momentul comiterii medical va constitui infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii, iar nu cea
faptei nu era agreat in comunitatea medicala un tratament curativ (de pilda, cancer); de ucidere la cererea victimei;
nu vor fi avute In vedere tratamentele medicale cu caracter experimental; caracterul - va fi tipica ~i fapta doctorului care contribuie la decesul bolnavului prin cre~­
incurabil al bolii poate fi stabilit prin orice mijloc ~tiintific de proba (inscrisuri, terea progresiva a dozei de morfina, cunoscand ~i urmarind prin aceasta producerea
tratate de medicina, depozitia unui martor ce are calitatea de doctor etc.); mai rapida a decesului;
- prin infirmitate gravii in!elegem, in esenta, existenta unei modificari morfolo- - cerin/a esenfialii a legii consta in existenta prealabila a cererii explicite (neechi-
gice, morfo-functionale sau func!ionale ce prezinta un nivel ridicat de severitate (de voce), serioase (nu iocandi causa), con$1iente (provenind de la o persoana aflata !n
pilda, paralizia); este necesar ca existenta infirmita!ii ~i caracterul ei grav sa fie atestata deplinatatea faculta!ilor mintale 1) ~i repetate a victimei adresata raptuitorului; astfel,
medical (de pilda, printr-o expertiza medico-legala, printr-o tomografie etc.) inainte de legiuitorul asuma ca victima responsabila sa fi solicitat raptuitorului de eel putin
comiterea faptei (nu ulterior acesteia, ori pe parcursul procesului penal in care doua ori, In mod explicit ~i serios, sa 'ii curme viata; 'in cazul 'in care nu exista cererea
infractorul implicat), iar raptuitorul sa cunoasca existenta acesteia atestari; victimei sau, de~i exista o cerere a victimei, aceasta nu fusese adresata raptuitorului
care a decis sa ucida victima din alte considerente, ori daca cererea victimei nu are

1
in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit.. vol. II, p. 222) s-a mai aratat ca ,,nu se pune 1 Organele judiciare trebuie sa manifeste o aten1ie deosebita cu privire la aprecierea carac-

problema sanctionlirii actului de participatie revazut cu titlu de interventie necesara de norma terului con~tient al cererii in ipoteza in care aceasta a fost facutii de o persoana care are discer-
de incriminare. Spre exemplu, in cazul uciderii la cererea victimei interventia victimei de care namiintul diminuat sau mult diminuat, ciind se poate prefigura in mod justificat situatia ca,
depinde tipicitatea faptei autorului este tocmai un act de instigare. In situa\ia in care actiunea de~i nu suntem in prezen(a unui iresponsabil, totu~i cererea de curmare a vie\ii nu intrune~te
de ucidere efectuatii de eel care a dat curs solicitarii nu conduce la moartea victimei, aceasta condi\ia caracterului con~tient. Tot astfel, o atentie deosebita trebuie manifestata ~i in cazul
nu va raspunde pentru o instigare". cererilor de eutanasie formulate de minori chiar ~i in ipoteza in care cererea acestora este
2
in acel~i sens, a se vedea S. Bogdan, D.A. $erban, Drept penal. Partea speciala. lnfrac\iuni confirmata sau incuvi in(ata de reprezentantul legal.
contra persoanei ~i contra infaptuirii justi\iei, Ed. Universul Juridic, Bucur~ti, 2017, p. 61.
50 Drepr penal. Parrea speciala Infracfiuni comra persoanei 51

caracter repetat sau in ipoteza in care victima nu mai era lucida in momentul in care a - variantele agravate ale infracfiunii constau in: 1. saviir$irea faptei fatli de un
formulat cererea se va retine comiterea infraqiunii de omor. minor cu varsta cuprinsa intre 13 ~i 18 ani sau fa!li de o persoana cu discemamiint
b) urmarea imediata: moartea victimei; diminuat, daca sinuciderea a avut lac (art. 191 alin. (2) NCP]; 2. sa viir~irea faptei
lata de un minor care nu a implinit viirsta de 13 ani sau fatli de o persoana care nu a
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca aqiunea sau inaqiunea subiectului
p~tut sa-~i dea seama de consecintele aqiunilor sau inaqiunilor sale ori nu putea sa
activ reprezintii cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.
le controleze, daca sinuciderea a avut loc [art. 191 alin. (3) NCP];
3.5. Latura subiectiva - varianta aienuata a infrac/iunii consta in saviir~irea faptei In varianta de baza
sau in cele doua variante agravate de mai sus, daca actele de determinare sau
- intentie directa (animus necandi) 1, autorul comitiind fapta ca urmare a cererii
inlesnire au fost urmate de o incercare de sinucidere (art. 191 alin. (4) NCP];
victimei;
- persoana care se sinucide sau lncearca sa se sinucida nu comite aceasta infrac-
- aviind In vedere ca cererea victimei trebuie sa fie repetata nu se poate aprecia ca,
tiune.
In toate cazurile, intentia trebuie sa fie repentina;
- in cazul In care infractorul eutanasiaza din eroare o alta persoana deciit pe cea 4.2. Obiectul infracpunii
s uferinda care Ii solicitase in mod repetat sa o ucida (error in personam), nu se va
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale In legatura cu
retine eroarea drept cauza de neimputabilitate, lnsa se va retine comiterea infractiunii
dreptul la viata;
de ucidere la cererea victimei, iar nu cea de omor/omor calificat.
b) obiectul material: nu are.
3.6. Formele infracpunii
4.3. Subiectii infracpunii
- actele preparatorii ~i tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala;
- In cazul 1n care raptuitorul lncearca uciderea victimei in conditiile art. 190 NCP,
insa aceasta nu decedeaza, faptele realizate de catre raptuitor constituie o tentativa la - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare 1 sau com-
o infractiune contra vietii care nu este incriminata, neputiindu-se retine o infr'!ctiune plicitate.
contra sanatatii sau integritatii corporale al carei caracter nejustificat este lnlaturat, b) subiectul pasiv: orice persoana fizica, majora ~i care are discemamiint (res-
lntruciit exista consim\limiintul persoanei vatamate, conform art. 22 alin. (I) NCP. ponsabila).
- in cazul variantelor agravate subiectul pasiv este fie un minor cu viirsta cuprinsa
3.7. Pedeapsa intre 13 ~i 18 ani sau o persoana cu discemamiint diminuat, fie un minor care nu a
- inchisoarea de la 1 la 5 ani; implinit viirsta de 13 ani sau o persoana rara discemamiint (un iresponsabil).
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se In enumera-
4.4. Latura obiectiva
rea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
a) elementul material: consta fie lntr-o aqiune de determinare, fie intr-o actiune
de inlesnire a sinuciderii;
§4. Determinarea sau inlesnirea sinllciderii
- determinarea silluciderii consta in convingerea unei persoane sa se sinucida
4.1. Nopune prin acte explicite sau implicite; hotariirea de sinucidere este luata ca urmare a actelor
de persuadare comise de raptuitor; determinarea nu trebuie sa fie realizata prin acte
- este infraqiunea ce consta In fapta de a determina sau de a lnlesni sinuciderea unei de constriingere, situatie in care se va retine saviir~irea infractiunii de omor, intruciit
persoane, daca sinuciderea a avut loc (varianta tip prevazuta de art. 19 l alin. (I) NCP]; victima nu a avut libertatea de a decide cu privire la suprimarea vietii;

1
in sensul ca infracfiunea poate fi comisa ~i cu intentie indirecta, a se vedea V. Cioclei, in
1
NCP comentat, p. 394. De~i ar putea fi retinuta in abstracto, cu titlul de maxima excep\ie, o In literatura juridica (F. Strereanu, D. Ni{U, op. cit., vol. II, p. 222) s-a apreciat ca ,,nu va
ipotezli de comitere a faptei cu inten\ie indirecta (in acest sens, a se vedea ~ i S. Bogdan, fi sanqionat intervenientul necesar a carui protectie o urmare~te norma de incriminare, chiar ~i
D.A. Serban, op. cit., p. 60), consider ca realita\ile practice din jurispruden\a altor state, in care in situatia in care el este eel care instiga la comiterea infractiunii. ( ... ) Aceasta regula se aplica
s-a retinut ca cererea victimei are un rol esen\ial, releva comiterea acestor fapte cu intentie ~i in cazul in care valoarea sociala apartinand victimei nu este una disponibila, caci dispo-
directa. in acest context, inclin pentru ipotezele de interpretare cele mai apropiate de aplicarea nibilitatea se refera la transferul in favoarea altei persoane a dreptului de a dispune de valoarea
pragmatica a dreptului, dincolo de iluzoriul unor situatii posibile in absolut. respectiva, nu la ac\iunile proprii prin care titularul ar leza aceasta valoare".
52 Drept penal. Partea specialii /nfracfiuni contra persoanei 53

~ Modalitatile de detenninare a sinuciderii sunt diferite, mergand de la participa nemijlocit la suprimarea vietii victimei se va retine numai comiterea infrac-
tiunii de omor/omor calificat 1;
lndemnuri sau amagire ~i ajungand la acte de tortura, la supunerea la cbinuri ~i
batai care pot duce o persoana la disperare, culminand cu sinuciderea sau cu - in cazul in care fapta este realizata atat in modalitatea determinarii sinuciderii,
incercarea de sinucidere (Trib. Suprem, sec{ia penala, decizia nr. 104711977, fn cat ~i in cea a inlesnirii sinuciderii, se va retine savar~irea unei singure infractiuni, iar
R.R.D. nr. 1111977, p. 61). nu a unui concurs de infrac\iuni.

~ Constituie infractiunea de omor, ~i nu infractiunea de detenninare sau

b) urmarea imediata: sinuciderea unei persoane;
- daca urmarea imediata este incercarea de suicid, se va retine varianta atenuata a
inlesnire a sinuciderii, fapta inculpatului de a-~i constrange sotia sa se arunce de
infractiunii prevazuta de art. 191 alin. (4) NC?2.
la etajul IX, cu consecinta mortii acesteia, deoarece pentru existenta infractiunii
de determinare sau inlesnire a sinuciderii este necesar ca victima sa nu fie c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea de determinare sau
constransa la indeplinirea actiunii prin care l~i ia viata, ci sa aiba posibilitatea de inlesnire ~i sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei.
a botari In mod liber dadi se sinucide sau nu (Trib. Suprem, sec/ia penala,
decizia nr. 310111979, fn R.R.D. nr. 911979, p . 66) . 4.5. Lat ura subiectiva

~ Sechestrarea unei persoane timp de mai multe zile, supun·erea ei la

- intentie directa sau indirecta;
- nu intereseaza mobilul sau scopul faptei.
repetate violente ~i cauzarea de leziuni cu potential de ~oc ~i de primejduire a
vietii victimei, continuarea violentelor ~i dupa ce aceasta ameninta ca S.! va
sinucide, cu urrnarea di victima s-a aruncat pe fereastra de la etajul 6 al imobi- ~ Pentru existenta infractiunii In modalitatea determinarii la sinucidere,
lului, decedand, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de detenninare a este necesar ca autorul sa l~i dea seama ca fapta sa va avea ca urrnare sinucide-
sinuciderii (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 81112002, www.legalis.ro). rea unei persoane ~i sa urmareasca sau sa accepte producerea acestui rezultat
(Trib. Sup rem, secfia penalii, deci::ia nr. 106511983, in Repertoriu 1981-1985,
- daca sinuciderea se produce ca unnare a unei lipsiri de libertate In mod ilegal p. 93).
sau a unui viol, se va retine concursul intre aceste infractiuni ~i infractiunea de deter-
minare sau inlesnire a sinuciderii numai daca raptuitorul actioneaza cu inientie 4.6. V ariant e ag ravate
(directa sau indirecta) atat In scopul violului/lipsirii ilegale de libertate, cat ~i al
4.6.1. Determina rea sau inlesnirea sinucider ii u nui minor cu varsta cuprinsa
determinarii sau lnlesnirii sinuciderii 1; prin urmare, In cazul In care violul/lipsirea
intre 13 ~i 18 ani sau a unei persoane cu discerna m an t d iminuat, daca sinuci-
ilegala de libertate a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se va
retine numai infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (in forma tip sau in derea a av ut loc
varianta agravata)/violul (in forma tip sau in varianta agravata), deoarece infractiunea - aceasta varianta mai grava a infractiunii este determinata de vulnerabilitatea
de determinare sau inlesnire a sinuciderii se cornite numai cu intentie, ceea ce nu este ridicata a victimelor ce face ca determinarea sau inlesnirea sinuciderii sa prezinte un
cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a fliptuitorului grad de pericol social mai ridicat daca victima este un minor cu varsta cuprinsa intre
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; 13 ~i 18 ani sau o persoana cu discernamant diminuat;
- inlesnirea sinuciderii consta In ajutorul material sau moral dat de fliptuitor
sinuciga~ului pentru a pune in practica hotariirea de a se sinucide 2 ;
- atat in cazul determinarii, cat ~i al lnlesnirii sinuciderii, suprimarea vietii este
realizata numai de sinuciga~; daca persoana care a determinat sau lnlesnit sinuciderea 1 In acest sens, in doctrina (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 395) s-a aratat ca: ,,sprijinul

sau ajutorul dat trebuie sa se manifeste sub forma unei cooperari indirecte. Ne aflam in
prezenta unei astfel de cooperari in ipoteza in care, spre exemplu, faptuitorul ii pune la
dispozitie victimei o substanta otravitoare sau ii inmaneaza o anna de foe. Daca, dimpotriva,
1
Potrivit NCP, variantele agravate ale lipsirii de libertate in mod ilegal, respectiv ale violului !aptuitorul o ajuta pe victima sa duca paharul cu otrava la gura sau ridica mana inarmata a
nu mai includ ~i producerea praeterintentionata a sinuciderii victimei, pentru a considera ca victimei si o ajuta sa apese pe tragaci, ne vom afla in prezenta unei cooperiiri directe ~i, in
detenninarea sinuciderii este absorbita in continutul complex al acestor infracpuni. astfel de cazuri, se va refine comiterea unei infrac\iuni de omor".
2
Se va retine aceasta modalitate a infrac\iunii inclusiv in ipoteza existentei unei cereri 2 Spre deosebire de NCP, C.pen. din 1969 prevedea incercarea de sinucidere drept urmare

exp/icite (neechivoce), serioase (nu iocandi causa), con.$fiente (provenind de la o persoana imediata a infractiunii comise in forma de baza altemativ cu sinuciderea victimei, care era
aflata in deplinatatea faculta\ilor mintale) ~i repetate a victimei care suferea de o boala sancponata cu acelea~i limite de pedeapsa, neconstituind o varianta atenuata a infraqiunii.
incurabila, cerere adresata raptuitorului, care insa refuza sa suprime via\a victimei, dar accepta A~adar, in ipoteza In care In urma comiterii faptei tip are Joe numai incercarea de sinucidere a
sa inlesneasca sinuciderea acesteia. victimei NCP constituie Jegea penala mai favorabila.
54 Drept penal. Partea specia/a /nfrac(iuni contra persoanei 55
- existenta discemamantului diminuat al victimei poate fi stabilitii cu orice mij - 4.9. Pedeapsa
Joace de proba (acte medicate din care rezulta bolile psihice de care victima suferea,
- in varianta de baza infraqiunea se pedepse~te cu inchisoare de la 3 la 7 ani;
declaratii ale unor martori, expertiza medico-legala efectuata anterior in vederea
stabilirii daca este necesarii plasarea sub tutelii etc.); - prima varianta agravata este sanctionatll cu inchisoarea de la 5 la IO ani, in
vreme ce a doua variantii agravatii este sanqionatll cu inchisoarea de la I 0 la 20 de
- Iaptuitorul trebuie Safi CUnOSCUt Ca victima avea varsta intre 13 ~i 18 ani Sau discer-
ani si interzicerea unor drepturi;
niimantul dim.inuat, in caz de eroare urmiind a ti retinuta varianta tip a infractiunii.
- la varianta atenuantii, limitele speciale ale pedepsei principale se vor reduce la
4.6.2. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii unui minor care nu a implinit jumatate [nu ~i limitele de timp pentru care poate fi aplicatii pedeapsa complementarli
varsta de 13 ani sau a unei persoane care nu a putut sa-~i dea seama de a interzicerii unor drepturi in ipoteza prevazutii de art. 191 alin. (3) ~i (4) KCP];
consecinfele acfiunilor sau inacfiunilor sale ori nu putea sa le controleze, dacii
- raspunderea penalli este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume-
sinuciderea a avut loc
rarea limitativa prevlizutii de art. 153 alin. (2) NCP.
- varianta cea mai grava a infractiunii de determinare sau lnlesnire a sinuciderii pe
care legiuitorul o sanctioneaza cu aceea~i pedeapsa, ca ~i In cazul infraqiunii de
omor, este cea in care victima are o varstii extrem de fragedii (mai mica de 13 ani) §5. Uciderea din cul_p_a
sau nu are discemiimant (este iresponsabilii); In aceste ipoteze raptuitorui da dovadii
5.1. Nofiune
de un grad sporit de periculozitate, deoarece profita de vulnerabilitatea victimelor
pentru a le determina sau pentru a le ajuta sa se sinucida; in cazul minorului mai mic - uciderea din culpa consta in savar~irea oricllrei actiuni sau inactiuni prin care
de 13 ani ~i, mai pregnant, In cazul iresponsabilului nu se poate retine ca decizia in este suprimata, din culpa, viata unei persoane [art. 192 alin. ( !) NCP];
comiterea suicidului le-a apartinut acestora, lipsindu-le in fapt liberul arbitru, fapta - constituie variante agravate ale infractiunii uciderea din culpa: (i) sliv~itii ca
fiind, in esenta, un omor; urmare a nerespectiirii dispozitiilor legate ori a mllsurilor de prevedere pentru exerci-
- starea de iresponsabilitate se va analiza in concreto, putand fi stabilitii cu orice tiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati; (ii) a doua
mijloc de proba (acte medicate, expertiza medico-legalii psihiatrica etc.); sau mai multe persoane.
- raptuitorul trebuie sa cunoasca aceste calitati speciale ale subiectului pasiv. - NCP nu a mai incriminat ca variantll agravata uciderea din culpa savar~itii de
catre conducatorul unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii
4.7. Varianta atenuata permisului de conducere, avand in sange 0 imbibatie alcoolicii de peste 0,80 g/l
- se va refine varianta atenuatii atat in ipoteza variantei tip a infractiunii, cat ~i In alcool pur in sange sau care se afla in stare de ebrietate, in acest caz urmand a fi
cazul variantelor agravate daca urmarea imediata este numai incercarea nereu~itii a retinut concursul intre uciderea din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP ~i con-
victimei de a se sinucide; ducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prevlizutli de
art. 336 NCP; astfel, NCP s-a indepartat de la solufia promovatii de lnalta Curte de
- subiectul pasiv al infractiunii este destinatarul protectiei realizate prin norma de
Casatie ~i Justitie in recursul in interesul legii nr. I /2007, considerand ca o infractiu-
incriminare ~i, pe cale de consecin¢, nu poate fi considerat participant la comiterea
ne din culpa nu poate absorbi o infraqiune comisa cu intcntie;
variantei atenuate a infractiunii prevazute de art. 191 alin. (4) NCP, chiar daca
sinuciga~ul a fost eel care I-a determinat pe autor sa ii ajute pentru a-~i suprima viata. - deopotriva, NCP nu a mai incriminat ca variantii agravata uciderea din culpa
savar~itiide o persoana in exercitiul profesiei sau meseriei (cu exceptia conduca-
4.8. F ormele infracfiunii torului de vehicul cu tractiune mecanica) ~i care se afla in stare de ebrietate, in acest
caz urmand a ti retinutii uciderea din culpa prevazutii de art. 192 alin. (2) NCP ~i se
- actele preparatorii ~i tentativa (perfecta sau imperfecta): sunt posibile, insa nu va avea in vedere la individualizare comiterea faptei in stare de ebrietate.
sunt incriminate;
- consumarea: in momentul in care are loc sinuciderea sau incercarea de sinucidere; 5.2. Obiectul infracfiunii
- in cazul in care, dupa determinarea la sinucidere ~i efectuarea de sinucig~ a unor a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in Iegatura cu
acte prin care urmare~te sa i~i suprime viata, taptuitorul intervine ~i salveazii viata dreptul la viata;
sinuciga~ului (de pilda, ii duce la spital), nu se poate retine o tentativa la infractiunea de
b) obiectul material: corpul unei persoane In viata.
determinare sau inlesnire a sinuciderii ~i nici cauza de nepedepsire a tentativei constand
in impiedicarea producerii rezultatului, intrucat infractiunea s-a consumat deja.
56 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 57

5.3. Subiecfii infractiunii S.4. Latura obiectivii

a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala; a) elementul material: uciderea unei persoane in via\a printr-o actiune sau o
- coautoratul este posibil in cazul retinerii existentei unei legaturi subiective bila- inactiune ilicita;
terale anterioare sau concomitente a doua sau mai multe persoane prin raportare la - pentru a se retine forma de baza a infractiunii este necesar sa nu existe acte
aqiunea nemijlocita care a avut ca urmare decesul victimei; normative care sa reglementeze obliga\ia de prudenta a autorului; astfel, se va evalua
- in cazul culpei comune a conducatorilor auto care au produs accidentul rutier ce in concreto respectarea obliga\iei generale de prudenta de catre fliptuitor;
a avut ca urmare decesul unei sau a mai multor persoane se va retine existenta
autoratului, iar nu a coautoratului la infractiunea de ucidere din culpa, deoarece fatli. ~ in cazul infrac\iunii de ucidere din culpa, elementul material consta
de modalitatea de producere a evenimentului rutier nu poate fi retinuta existenta unei dintr-o aqiune sau inaqiune susceptibila a produce direct sau indirect decesul
legaturi subiective intre autori 1; unei persoane, tara ca raptuitorul sa urmareasca sau sa accepte o consecinµ
vatamatoare a faptei sale, In timp ce infraqiunea de loviri sau vatamari cauza-
- in mod intemeiat s-a apreciat in literatura de specialitate2 ca autorul infractiunii
toare de moarte implica inten\ia de a lovi sau a vatama, fie ~i printr-o lovire sau
de incredinµrre a unui autovehicul spre a fi condus de o persoana care nu poseda vatamare simpla. Din probele administrate In cauza rezulta ca inculpatul, in
permis de conducere [art. 335 alin. (3) NCP] nu trebuie sa raspunda ~i pentru urma unor gesturi ale colegului sau, 1-a apucat de umeri ~i I-a rostogolit de doua
uciderea din culpa comisa ulterior de acesta din urma, intrucat urmarea este cauzata ori peste cap, crezand ca-i va cauza doar o suferinµ fizica minora, prin ~ocul
insa de o alta persoana decat autorul infraqiunii-obstacol; caderii; la cea de-a doua rostogolire s-a produs lnsa o fractura a coloanei verte-
- participa/ia improprie este posibila: persoanele care au determinat, inlesnit sau brale, prin hiperextensia foqata a giitului, ceea ce a avut drept consecinµ decesul
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea uciderii din culpa fiind sanctionate victimei, prin contuzie cu hemoragie meningo-medulara cervicala. in atare
pentru instigare, respectiv complicitate la infraqiunea de omor. situatie, fapta inculpatului, constand dintr-o aqiune violenta intentionata prin
care a urmarit cauzarea unei suferin\e nelnsemnate, dar al carei rezultat -
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de
moartea victimei - a depa$it intentia sa, intrune~te elementele constitutive ale
sanatate)3. infrac\iunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (C.S.J., sec/ia penala,
- consimtamantul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazlite de decizia nr. 35111996, m1-W.legalis. ro).
art. 22 NCP;
- pluralitatea de subieqi pasivi nu conduce la retinerea unui concurs de infrac- ~ Fapta militarului aflat In serviciul de paza de a lasa arma lncarcata ~i
tiuni, ci a variantei agravate prevazute de art. 192 alin. (3) NCP (unitate legalii. de nesupravegheata in apropierea unui grup de copii - din care cauza unul din
infraqiune). ace~tia, folosind-o, a lmpu~cat o alta persoana care a decedat - constituie, pe
Janga infractiunea de calcare de consemn ~i aceea de ucidere din culpa (Trib.
Suprem, sec{ia militarii, decizia nr. 8111975, fn Repertoriu 1969-1975, p . 419).

b) urmarea imediatii: moartea victimei;

c) Ieglitura de cauzalitate: este necesar ca moartea v1ct1mei sa fi avut drept
1
in doctrinii [G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. III. p. 41} s-a retinut existen\a cauza (singura sau chiar cu retinerea unei contributii a victimei) actiunea sau
coautoratului datorat culpei comune in cazul accidentelor rutiere. Astfel, s-a ariitat ca existii
infrac\iunea de ucidere din culpa in sarcina ambilor inculpa\i, dacii accidentul de circula\ie inaqiunea fliptu itorului; trebuie dovedita.

~
soldat cu moartea unei persoane s-a datorat culpei ambilor conducatori auto ori daca moartea
victimei s-a datorat atiit ~oferului titular care nu 1-a supravegheat pe ~oferul ajutor, cat ~i Pentru existenta infractiunilor de ucidere din culpa sau vatamare
inciilciirii regulilor de circula\ie de ciitre ~oferu l ajutor; in acest caz, inculpa\ii vor raspunde in corporala din culpa ca urmare a nerespectarii masurilor de prevedere pentru
ca!itate de coautori la infractiunea men\ionata. ( ... ) Aceea~i infrac\iune este comisa de incul- exerciiiul unei profesii sau meserii este necesar, sub aspectul laturii obiective, sa
pa\ii care, efectuiind o lucrare (siiparea unor gropi pentru ingroparea a doi stiilpi metalici), nu existe o aciiune sau inaqiune a autorului care sa produca rezultatul prevazut de
au \inut seama de avertismentul dat, in sensul ca in locul respectiv se aflii ingropate circuite lege, uciderea unei persoane, respectiv vatamarea integritiiiii corporate, fiind
electrice: ulterior, stiilpii venind in contact cu cablul electric au provocat moartea, prin totodata necesar a exista ~i o incalcare a dispoziiiilor legale ori a masurilor de
electrocutare, unei persoane. prevedere pentru efectuarea unei anumite activitaii. in speta, exista rezultatul
2
F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. I, p. 298. prevazut de lege - decesul numitului I.C., respectiv, vatamarea corporala a
3
in doctrinii ( V. Cioclei, in NCP comentat, p. 397) s-a eviden\iat ca o particularitate a persoanei vatamate G.P.R. fiind necesar a se stabili daca actiunea sau inac\iunea
infrac\iunii constii in faptul ca aceea~i persoanii poate fi uneori in mod concomitent subiect
inculpa\ilor, concretizata in incalciiri ale unor reglementari In materia protectiei
activ ~i subiect pasiv al infrac\iunii de ucidere din culpa (exemplu, accident de circula\ie
muncii, a condus la producerea acestor rezultate printr-un raport de cauzalitate
cauzat de culpa conduciitorului unui vehicul, accident in care ~i-a giisit ~i el moartea).
 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 59
58
directa. in acest sens, din materialul probator administrat In cauza, se poate de nerespectare a prevederilor legale privind siinatatea $i securitatea in munca $i
re\ine nerespectarea de catre S.C. E S.R.L. $i de ciitre inculpatul C.V. a dispoz1- rezultatul socialmente periculos produs, ii constituie chiar Planul de prevenire ~i
tiilor legale impuse de Legea nr. 319/2006 privind securitatea $i sanatatea in protec\ie, evaluarea de rise a locurilor de munca, intocmit de PFA R pentru S.C.
muncii. Cu toate acestea, rezultatul socialmente periculos produs, moartea E S.R.L., intocmit ulterior evenimentelor din luna ianuarie 2009, depus la
victimei l.C., respectiv vatamarea corporala a persoanei vatamate G.P.R. , nu !TM B, in cuprinsul caruia, intre factorii de rise identificati nu se regase$le ~i
reprezinta consecinta direct1i a nerespectarii dispozitiilor privind sanatatea $i riscul impu$carii/agresiunii cu armii de foe (C.A. Bra:jov, sec/ia penalii, decizia
securitatea In munca, ci sunt urmarea faptei saviir$ite de un tert pentru care cei nr. 400 din 18. 05.2016, w•.vw.sintact.ro).
doi inculpati nu sunt tinuti sii riispunda. Astfel, In cauzii trebuie verificat daca
rezultatul produs, moartea $i viit1imarea integritatii corporale constituie o ~ Cu ocazia primului accident de circulatie, produs de unul dintre incul-
consecinta a starii de pericol create prin inactiunea inculpatilor de a nu lua pati, s-au cauzat victimei leziuni grave, insii au mai ramas ~anse probabi le de
masurile impuse de legea privind securitatea $i siinatatea in munca. in miisura in salvare a vietii prin efectuarea unei interventi i chirurgicale. Producandu-se insa
care rezultatul tipic este o materializare a starii de pericol produsa prin ~i al doilea accident, imputabil celui de-al doilea inculpat, s-a anihilat posibili-
inactiunea celor doi de a nu respecta masurile legale de siiniitate $i securitate in tatea interventiei chirurgicale care, ipotetic, ar fi salvat viaµ victimei. Deci la
munca, rezultatul poate fi imputat autorului. Imputarea va fi lnsii exclusa cand cauzarea mortii acesteia au contribuit ambele fapte culpoase, in concurs.
rezultatul a fost determinat in mod nemijlocit de o cauzii straina de actiunea Raportul de cauzalitate existent intre faptele celor doi inculpati ~i decesul victi-
autorului, datorandu-se unui factor extern. De~i prin inaqiunea celor doi mei conduc la lncadrarea faptei fieciirui inculpat in ucidere din culpa, ~i nu in vatii-
inculpa\i s-a creat in mod indubitabil o stare de pericol in ceea ce prive$te mare corporala din culpa (I'rib. Suprem, secfia penalii, decizia nr. 168611977, In
relat.iile sociale privind sanatatea $i securitatea in muncii, rezultatul produs nu Repertoriu 1976-1980, p. 387).
poate fi imputat acestora $i nici nu corespunde scopului normei juridice
incalcate, prin care se urmare$te prevenirea oricarui accident ce ar putea sa se ~ Constatarea incalcarii unei dispozitii Iegale referitoare Ia conducerea
producii pe parcursul desfa$ur1irii activitatii de ciitre angaja\i. Fapta tertului care autovehiculelor pe drumurile publice nu este suficientii pentru a retine culpa in
a deschis focul asupra celor doi angajati ai S.C. E S.R.L. contine intreaga producerea accidentului rutier ~i, implicit, referitor la moartea victimei, fiind
cauzalitate a rezultatului produs, unnand a fi consideratii drept cauza unica a necesar sa se analizeze In ce miisurii inciilcarea respectivei dispozi~ii legale a
mortii numitului J.C. ~i a vatamiirii corporale a persoanei vatiimate G.P.R. infl uentat producerea evenimentului rutier ce a avut drept consecintii decesul
determinand exonerarea de raspundere a inculpa\ilor pentru faptele re\inute in victimei. ( ...) instantele aveau obligatia de a analiza raportul de cauzalitate dintre
sarcina lor. in lipsa unei legaturi de cauzalitate iotre nerespectarea de ciitre conducerea autoturismului cu dreptul de conducere suspendat $i moartea victi-
inculpati a dispozitiilor privind sanatatea ~i securitatea In muncii ~i rezultatul mei. A~a cum rezulta din raportul de expertiza tehnica, inculpatul nu a incalcat
concret, produs prin ac\iunea unui tert, nu se poate re\ine ca fapta inculpa\i lor alte dispozitii legale ~i nu a avut posibilitatea evitarii producerii accidentului. in
corespunde din punct de vedere obiectiv modelului abstract previizut de norma consecintii, producerea evenimentului rutier nu poate fi imputat1i inculpatului,
de incriminare. ( ... ) Tocmai aplicand teoria imputarii obiective a rezultatului, deoarece intre conducerea autoturismului cu pennisul suspendat ~i moartea
invocatii de apelantul procuror, instanta de ape! apreciazii ca este exclusa victimei nu exista legatura de cauzalitate.(... ) ~i In situatia in care nu ar fi avut
legatura de cauzalitate intre fapta inculpatilor - societate comercialii angajatoare dreptul de conducere suspendat, inculpatul era in imposibilitate de a evita
$i adrninistratorul acesteia - de nerespectare a prevederilor legale privind accidentul rutier (C.A. Bucure:jti, secfia penalii, decizia nr. 1009101.07.2009,
sanatatea $i securitatea In munca $i rezultatul socialmente periculos produs wi.iw.sintact.ro).
(moartea unei persoane, respectiv viitiimarea corporalii grava a alteia, ambele din
culpa). Atacul armat asupra celor doua persoane reprezintii un eveniment cu ~ Inculpata P.O., in calitate de medic de gardii la Unitatea de Primiri
totul nea$teptat $i de nepreviizut In mod obi~nuit la noi In \arii, motiv pentru care Urgen\e din cadrul Spitalului Municipal din Reghin, in data de 6 decembrie
nu se poate sus\ine ca inculpatii nu au previizut acest posibil rezultat al inciilcarii 2009, in intervalul orar 00:30-07: 15, in mai multe randuri, nu a recunoscut, de~i
obliga\iilor privind securitatea in munca, de~i trebuia ~i puteau sii ii prevada; trebuia $i putea sa recunoasca un infarct miocardic acut postero-lateral declan~at
modul in care se pare ca autorul agresiunii a actionat, rezultat din cercetarile la pacientul P.A. in momentul prezentiirii ~i efectuarii investigatiilor medicale ~i
efectuate in cauzii, denotii o pregatire atentii de ciitre acesta a inteiventiei sale, pus in evidenta In special de EKG-urile efectuate la orele 00:35, 02:-00 ~i 07:00
existand chiar indiciile unui atac premeditat. Retinand afirmatia inculpatului in $i, pe cale de consecin\ii, nu a aplicat procedura ce se impunea in astfel de cazuri
sensu l ca a previizut posibilitatea unui pericol, fapt ce I-a determinat sa interzica conform Ordinului ministrului saniitii\ii nr. 1059/2009, respectiv neacordarea de
celor doi angaja\i, victime ale atacului armat, sa transporte banii, in mod cert nu prioritate diagnosticului posibil eel mai sever, urmatii de transferul pacientului la
i se poate imputa faptul ca a prevazut riscul unei agresiuni cu arma de foe, pe unitatea spitaliceasca competent1i a acorda tratamentul specific, ulterior pacien-
care nu 1-a acceptat, socotind tara temei ca nu se va produce. Un alt argument al tul decedand. ( ... ) in ceea ce prive$te legatura de cauzalitate, in mod corect s-a
sustinerilor noastre privind lipsa legaturii de cauzalitate intre fapta inculpatilor dezvoltat in cuprinsul dezbaterilor pe fondul cauzei de catre procuror faptul ca
60 Drept penal. Partea specialii Jnfrac{iuni contra persoanei 61

acest aspect nu este un element de fapt, ci un element de natura juridica. Apre- - in doctrina 1 se apreciaza ca in cazul In care pericolul a fost provocat din culpa
cierea care se face pentru a stabili existenta sau inexistenta legaturii de celui care comite ulterior aqiunea de salvare prin uciderea une i persoane, starea de
cauzalitate este j uridica $i nu faptica. Prin faptul ca a constatat existenta legaturii r,ecesitate produce efecte !imitate, In sensul ca justifica fap ta intentionata (omorul),
de cauzalitate, prima instanta nu a inclus in situa\ia de fapt un element supli- dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (ucidere din culpa); tot astfel, daca
mentar fata de situa\ia de fapt din rechizitoriu, ci a substituit propria sa autorul 1$i provoaca cu intentie sau din culpa starea de iresponsabilitate, rara a
apreciere, de natura juridica, celei pe care procurorul a racut-o in rechizitoriu cu urmari/prevedea $i accepta uciderea unei persoane In aceasta stare, $i ulterior
privire la aceastii chestiune de cauzalitate. (... ) In actul de sesizare sunt cuprinse saviir$e$te o ac\iune prin care se suprima viata unei persoanei, va riispunde pentru
doua categorii de urmari, anume nerespectarea dreptului la o ingrijire medicala ucidere din culpa numai in miisura in care saviir$irea acestei infractiuni era o
adecvatii $i decesu l pacientului. Prima este specifica infraqiunii de neglijen\a in consecintft previzibilii a starii de iresponsabilitate, iar daca saviir$irea faptei in aceastii
serviciu, iar a doua celei de ucidere din culpa. Procurorul a explicat de ce a stare era imprevizibilii, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentru aceasta.
re\inut una in detrimentul celeilalte. Retinerea infractiunii contra vietii este posi-
bila numai in cazul in care urmarea imediata mai grava decurge In mod firesc ~ Viteza excesiva in conducerea autovehiculului, neremedierea defectiu-
din neacordarea tratamentului medical adecvat. Instanta de control judiciar nilor la sistemul de franare, neatentia $i reactia tardiva, datorate consumului' de
reaminte$te faptul ca este adevarat ca existii o diferenta intre legatura de cauza- bauturi alcoolice, ~i aparitia pe carosabil a victimei care a traversat drumul In
litate juridica $i cea naturala, insa prima trebuie sa-$i gaseasca suportul in cea de-a fuga $i 'in loc nepermis rara sa se asigure, constituie lmprej urari ce impun reti-
doua. Cu alte cuvinte, nu poate exista o legatura de cauzalitate juridica intre o nerea vinovatiei conducatorului de autovehicul, 'in conditiile culpei comune
anumitii faptii $i o anumitii urmare, daca este imposibila cauzalitatea naturala. in (CS.J., sec/ia penalii, decizia nr. 237512000, www.legalis.ro) .

~ Aparitia nea~teptata a unui animal pe carosabil, coroboratil. cu conduita

cazul de fata, Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul Institutului National
de Medicina Legala ,,Mina Minovici" a aratat ca nu se poate stabili o legatura
certa de cauzalitate intre nediagnosticarea afectiunii miocardice $i deces, aviind in imprudenta a victimei, de~i reprezinta imprejurari a caror interventie nu a putut
vedere amploarea, gravitatea $i localizarea infarctului miocardic acut, nici fi prevazuta, nu exclud vinovatia inculpatului in producerea accidentului soldat
cu decesul victimei, in conditiile in care autovehiculul condus de inculpat
cuantificarea sau garantarea $anselor de supravietuire ale pacientului in condi\iile
prezenta defeqiuni la sistemul de franare, preexistente accidentului $i cunoscute
intemarii $i tratiirii acestuia la o clinica de specialitate. Chiar $i in cazul teoriei
de inculpat (CA. Bucure$fi, secfia a II-a p enalii. decizia nr. 29612000, fn
echivalentei conditiilor adoptata de catre prima instanta, stabilirea legaturii de
CP.J.P. 2000, p . 188) .
cauzalitate a contributiilor urmeaza sa fie realizata cu ajutorul criteriului sine qua
non, izoliindu-se faptic fiecare contributie, spre a se vedea daca rara aceasta rezul-
tatul s-ar fi produs in acela$i fel $i in acelell$i proportii. Din interpretarea raportului
~ Fapta unui osta$ de a efectua, In prezenta altuia, manevre repetate de
introducere ~i expulzare a cartu~elor pe teava pistolului mitraliera indreptatii spre
efectuat de Comisia Superioara Medico-Lega!a din cadrul Institutului National de
acesta din urma ~i apasarea pe tragaci cu consecinta lmpu$carii mortale a
Medicina Legala ,,Mina Minovici" rezulta ca, cercetiindu-se exclusiv conduita victimei nu constituie, in sine, temei suficient pentru incadrarea faptei in infrac-
medicala neadecvata, rezultatul la fel care s-ar fi produs este lipsa unei ingrijiri tiunea de omor. Daca se dovede~te ca manevrarea pistolului s-a racut in joaca,
medicale adecvate, nu insa $i decesul pacientului. Cu alte cuvinte, acest raport inculpatul apasand pe tragaci crezand ca parghia este asigurata, iar dupa lmpu~­
sustine ca rezultatul mai grav s-ar fi produs cbiar daca diagnosticul ar fi fost carea victimei a avut manifestiiri de disperare, fiind in bune relatii cu aceasta, nu
stabilit corect, ceea ce semnifica, in termeni juridici, ca fapta inculpatei nu este se poate retine existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa subiectiva
condi\ie sine qua non a urmarii imediate analizate. Pentru aceste motive, instanta caracterizandu-se prin culpa, !ncadrarea corecta a faptei este in infractiunea de
de control j udiciar constatii ca incadrarea juridica corecta a faptei este aceea de ucidere din culpa (CS.J., completul de 7 judeciitori, decizia nr. 2911991, fn B.J.
neglijenta in serviciu $i nu ucidere din culpa (CA. Targu-Mure$, secfia penalii, 1991, p. 754).
decizia nr. 47412016, nepublicatii) .
~ in situatia cand inculpatul, actionand cu intentia de a produce suferinte
5.5. Latura subiectiva fizice unei persoane, din neprevedere sau u~urinta cauzeaza moartea acesteia,
fapta sa constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar
- culpa cu previziune sau culpa simplii (neglijenta); nu aceea de ucidere din ~ulpa. in acest din urma caz, intreaga pozitie subiectiva
- fapta nu este tipicii, dacii se retine culpa exclusivii a persoanei vatamate in pro- a inculpatului se caracterizeaza prin culpa, iar nu prin intentie In ceea ce prive~te
ducerea rezultatului; actiunea agresiva $i prin culpa in raport cu rezultatul produs, decesul victimei,
- in ipoteza retinerii culpei concurente a persoanei vatiimate la producerea rezulta- trasatura caracteristica infraqiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
(CS.J. , secfia penalii, decizia nr. 209711991 . wwvv.legalis.ro).
tului, acest aspect nu lnlatura tipicitatea faptei, insa va fi avut in vedere atat la indi-
vidualizarea pedepsei, cat $i la stabilirea cuantumului despagubirilor civile in cazul in
care persoana vatiimatii s-a constituit parte civila in procesul penal; 1 F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 38 1, respectiv p. 425 .
62 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 63

5.6. Variante agravate pierderea vie\ii uneia sau a mai multor persoane. ( ... ) uciderea din culpa in
modalitatea agravata reglementata de art. 192 alin. (2) teza I NCP este mai des
5.6.1. Uciderea din culpa savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor intalnita in domeniul circula\iei pe drumurile publice, in eel medical ~i in eel al
Iegale ori a masurilor de prevedere pentru exercifiul unei profesii sau m eserii construc\iilor (DCC nr. 77212016, www.ccr.ro).
ori pentru efectuarea unei anumite activitafi !art. 192 alin. (2) NCP]
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma ~ Sunt inaplicabile dispozi\iile legate privind cazul fortuit, in cazul in
completatoare putand consta fie in dispozitii din legisla\ia primara, fie in norme care inculpatul nu a avut un comportament preventiv, in sensul de a evita orice
stipulate in legisla\ia secundara (hotarari de Guvern, regulamente etc.) in care sunt momente emotionale in timpul aflarii la volan. Pierderea controlului asupra
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in functie de care direc\iei de deplasare a autoturismului nu constituie o imprejurare nepreviizuta,
sa se evalueze culpa profesionala (exemple de norme completatoare: 1. art. 48 din ci este consecinfli neadaptlirii vitezei de circula\ie la condi\iile de trafic,
O.U.G. nr. 195/2002, care stipuleaza obligatia conducatorului vehiculului de a respectiv intr-o curba cu grad sporit de dificultate (CA. Bucure$li, secfia penalii,
decizia nr. 107912002, in C.P.J.P. 2002. p. 211).
respecta regimul legal de viteza ~i de a o adapta in funqie de conditiile de drum,
astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de s iguranµ; 2. art. 13 5 lit. h)
din Regulam entul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, care instituie obligatia condu- ~ Conducatorul de autovehicul trebuie sa adapteze viteza la condi\iile de
catorilor autoturismelor de a acorda prioritate de trecere pietonilor angajati In trafic, inclusiv de vizibilitate. Dacii in timpul noptii, la intalnirea cu un autovehi-
traversarea carosabilului pe trecerea pentru pietoni); cul circuJand din sens opus, este orbit de lumina farurilor acestuia, conducatorul
de autovehicul trebuie sa reduca viteza in a~a fel incat sa evite producerea
- nu intereseaza daca subiectul activ este sau nu calificat pentru exercitarea pro- oricarui accident prin coliziune cu un vehicul sau o persoana aflata pe carosabil.
fesiei, meseriei sau activitli\ii; in cazul in care se produce un accident, nu se poate retine cazul fortuit, ci even-
- fapta trebuie sa fie savar~ita in timpul exercitlirii profesiei, meseriei sau activitatii, tual culpa comuna sau culpa concurenta a altei persoane, daca aceasta se inscrie
cu nerespectarea regulilor (legale sau infralegale) prevlizute pentru exercitarea acesteia; in raportul de cauzalitate (C.S.J, secfia penalii, decizia nr. 208811995, fn
B.J.C.D. 1995. p. 179).
- fapta sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale;
- cand lncalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea
insa~i o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de pilda, se va
~ Obligafia de prevedere constituie esenta criteriului obiectiv de eva-
luare a existentei culpei ~i presupune existenta unei obligatii cutumiare sau
retine existenta unui concurs ideal intre infrac~unea de ucidere din culpa ~i cea de reglementate normativ de diligenll! ~i pruden\a care ii incumba inculpatului in
conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante (art. 336 NCP)]. vederea evitarii producerii unor stiiri de pericol sau vatiimari ale valorilor

~
juridice protejate. Prin urmare, existenta unei obligatii de prudenta are caracter
Existenta formei agravate a infractiunii de ucidere din culpa previizuta preventiv. Posibilitatea de a prevedea constituie esenta criteriului subiectiv de
de art. 192 alin. (2) teza I NCP necesita indeplinirea unnatoarelor cerinfe evaluare a existen\ei culpei ~ i se evalueaza in concreto atat prin ~aportare la
cumulative: fapta sii fie comisii cu ocazia exercitari i unei profesi i sau meserii on ansamblul imprej urarilor de fapt ~i la condi\iile de aqiune, cat ~i cu referire la
a efectuarii unei anumite activitliti; sa existe dispozitii lega te sau masuri de calita\ile ~i particularitl!tile inculpatului, iar nu prin raportare la un standard
prevedere pentru exercitiul respectivei profesii sau meserii ori pentru efectuarea abstract al omului dotat cu cele mai bune calita\i motrice sau intelectuale. Se va
respectivei activitati; fapta sa fie urmarea nerespectlirii acelor dispozitii legate putea retine existen\a culpei in ipoteza in care inculpatul putea in concret sa
sau masuri de prevedere. Prin instituirea acestei agravante, legiuitoru l a unnarit prevada rezultatul socialmente periculos. Per a contrario, va lipsi culpa in
sa determine la prudenta pe cei care exercita profesii sau meserii ori desfii~oara cazurile in care producerea rezultatului socialmente periculos nu era previzibila
anumite activitati pentru care existli dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru inculpat sau, de~i previzibilii, era inevitabila. Cazul fortuit este o cauza
tocmai in considerarea faptu lui ca orice neatentie in exercitarea, respectiv care inlatura caracterul penal al faptei constand intr-o imprejurare exterioara a
efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in pierderea carei interven\ie imprevizibila se adauga peste aqiunea sau inac\iunea, licita ori
vietii uneia sau a mai muttor persoane. In considerarea unor asemenea atitudini ilicita a unei persoane ~i care conduce astfel la producerea unui rezultat ce nu
de lipsa de atentie faµ de viata cetor din jur, legiuitorul - preocupat sa ocro- putea fi prevazut. Prin urmare, imposibilitatea genera/a $i absolutii de prevedere
teasca viata persoanei - obliga pe destinatarii textului de lege criticat sa este de esenfa cazului fortuit. In aceste condi\ii, fa\a de distinc\iile realizate mai
manifeste atentie, chibzuintii in rela\iile sociale ori de cate ori efectueaza sus, rezulta ca nu in toate ipotezele in care inculpatul nu putea sa prevada
activitati care ar putea provoca moartea unei persoane. Sintagma ,, unei anumite urmarea socialmente periculoasa se va re\ine existenta cazului fortuit, ci doar in
activitiifi" se refera, a~adar, la acele activitiiti pentru a cliror desfli~urare exista cazurile in care atat inculpatul, cat ~i nicio altli persoana nu puteau sa prevada
dispozi\ii legate sau masuri de prevedere tocmai in considerarea faptului ca orice existenta imprejurarii exterioare. Curtea constata ca opinia exprimatli de catre
neatentie in efectuarea acestora poate avea consecinte grave, coast.and chiar in expert in concluziile raportului de expertiza criminalistica releva faptul ca fn
64 Drepr penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 65

momentul declan$iirii starii de pericol iminent, autovehiculul Volksimgen partea opusii a carosabilului, pe care se afla oprit autotrenul condus de martorul
Passar se ajla la o distanfa de 31,06 de metri fa/ii de locul impactului $i ca N .G.C., care avea in functie faza scurtii a farurilor, victima M.C. se va angaja in
spa/iul teoretic necesar opririi autoturismului de la vite:::a de 50 km/h este de traversarea piirtii carosabile a drumului printr-un Joe nepermis ~i tara sa se
28,35 de metri, deci mai mic decat distanta la care se afla autovehiculul fatii de asigure. Curtea mai constatii ca, raportat la imprejuriirile concrete ale traficului
locul impactului, in momentul declan~iirii stiirii de pericol iminent, ceea ce i-ar fi pe timp de noapte, la varsta ~i experienta de via\ii a inculpatului, acesta nu a
pennis oprirea acestuia inainte de intersectia cu traiectoria victimei angajatii in avut posibilitatea sli prevadli aparitia intempestivii a victimei pe ~osea, care
traversare, desigur, cu condifia acfionarii sistemului de frdnare, Inca din a condus la producerea evenimentului rutier. Curtea apreciazii drept relevanta
momentul declan$ii.rii starii de pericol iminent. Curtea constatii ca momentul declara\ia inculpatului care a aratat ca a viizut confuz, o siluetii omeneasca care a
decla~iirii stiirii de pericol iminent pentru inculpat ii reprezintii eel in care a avut impresia di schiteaza ca un gest de apiirare ~i apoi a sim\it cum se crapa
existat posibilitatea fizica de a sesiza faptul ca victima, angajata in traversare, se parbrizul in partea stanga jos, con~tientizand abia in acel moment ca a lovit un
deplasa pe o traiectorie de intersectare cu cea a autovehiculului pe care ii om, ceea ce I-a determinat sii franeze brusc. Faptul ca victima a aparut intem-
conducea. Acest moment este detenninat de expert printr-un standard teh11ic pestiv din spatele camionului !ara a putea fi observata de inculpat este atestat de
abstract al datelor oferite de camera video amplasatii in postul de conducere al procesul-verbal de cercetare la fata locului din care a rezultat ca nu au Jost
autoturismului Volkswagen Passat. in cadrul unei simuliiri realizate prin identificate urme de frdnare create de pneurile autoturismului implicat in acci-
intermediul unui program infonnatic. Curtea opineaza ca evaluarea tacutii de dent ~i ca victima a Jost lovitii. cu partea stdnga a ma~inii, unde au fost localizate
expert este una bazatii pe supozitii cu privire la viteza avutii de inculpat, pe urme dinamice la nivelul caroseriei, parbrizului ~i al farului. Simularea efectuatii
simuliiri cu un grad ridicat de precizie ~i pe rationamente logico-formale, iar in cu ajutorul programului Virtual - Crash 2.2. In cadrul raportului de expertizii cu
urma acesteia expertul a ajuns la o concluzie potrivit careia nu se poate re(i11e o privire la pozitia victimei ~i a autovehiculul In momentul impactului confirma
imposibilitate genera/ii $i absolutii de prevedere a pericolului. Aceasta echiva- trecerea intempestiva a strazii de cii.tre victima $i apari/ia inopinata in fa/a
leazii cu faptul ca exista o posibilitate teoreticii de evitare a accidentului, daca conducatorului auto. Doar In aceste conditii victima putea fi preluata In zona de
~oferul ar fi actionat frana simultan cu momentul aparitiei stiirii de pericol, ceea colt a autovehiculului, impact care a favorizat proiectarea laterala a victimei farii
ce ar fi condus la oprirea autovehiculului In 28,35 de metri, la distanfii de ca aceasta sa fi fost preluatii ~i pe parbriz, In partea superioara. in consecin\ii,
aproximativ u11 metru /a(ii de victimii. Pentru aceasta era insii necesar ca ~ofei:ul Curtea opineaza ca faptei de care este acuzat inculpatul ii lipse$te tipicitatea
sii fi fost o persoanii abstractii (ca cea asumatii de programul informatic Virtual subiectiva, neputlindu-se re\ine In cauzii comiterea faptei din culpa fara preve-
Crash 2.2.) care: 1. ar fi circulat cu o viteza teoretica de 50 km/ora; 2. ar fi avut dere, apelul inculpatului fiind lntemeiat, in conditiile retinerii impedimentului la
precizia matematica in constatarea situa\iilor de fapt similarii celei a camerei exercitarea actiunii penale previizut de art. 16 alin. ( l) lit. b) teza a II-a
video special montate pentru a sesiza, in cadru simuliirii informatice, momentul C.proc.pen. (CA. Oradea, secfiapena/a, decizia nr. 19112017, nepublicata).
de inceput al stiirii de pericol; 3. ar fi ac\ionat instantaneu sistemul de franare in 5.6.2. Uciderea a douli sau mai m u lte persoane [art. 192 alin. (3) NCP]
momentul constatiirii (teoretice) a stiirii de pericol ~i 4. pe timp de noapte nu ar
- pluralitatea de victime nu va duce 'in cazul uciderii din culpa la retinerea unei
fi putut fi afectatii de faptul cii mediul peste care se suprapune pietonul care
traverseazii imprudent prin Joe nepermis, in mers grabit, prin spatele unui pluralitati de infractiuni, ci la o variantli agravatii a acesteia, exist.and astfel o unitate
autocamion oprit. A~adar, Curtea considerii cii, in evaluarea racutii, expertul s-a legalli de infractiune (infractiune complexli);
raportat la standardul abstract al omului dotat cu cele mai bune calitiiti motrice - poate privi atat varianta de bazii a infractiunii, cat ~i cealaltli variantii agravatli
sau intelectuale ~i cii din mijloacele de proba cu caracter ~ti in\ific administrate in prevazutli de art. 192 alin. (2) NCP.
cauzii rezultii cu certitudine cii fn cauzii nu se putea refine inciden(a cazu/ui
fortuit. Curtea apreciaza ca raportul de expertizii criminalisticii a lasat in compe- ~ Diferen\a de tratamentjuridic lntre inculpata C.F.D. $i ceilal\i inculpati
tenta instan\ei evaluarea in concreto a posibilitiitii de prevedere a rezultatului .. are la bazii premisa ca persoana care avea obliga\ia sii nu pariiseasca salonul era
socialmente periculos atat prin raportare la ansamblul imprej urarilor de fapt ~i la cea care ar fi putut constata incendiul Inca din primele faze ale declan$iirii ~i ar
conditiile de ac\iune, cat ~i cu referire la calitatile ~i particularitii\ile inculpatului. fi putut eel putin limita consecin\ele incendiului, este inculpata C.F.D. Fapta
Curtea constatii cii inculpatul a respectat obligatia de diligentli reducand inculpatei C.F .D. este caracterizata prin vinovii\ia sub forma culpei fua
viteza la intrare in localitate ~i rulllnd cu prudenta adecvatli conditiilor de prevedere, neglijentei, inculpata neprevazlind rezultatul periculos al faptei sale,
trafic. Astfel, din partea expozitivii a raportului de expertizii criminalisticii de~i trebuia ~i putea sii II prevada. Astfel, inculpata nu a prevazut ca prin nesu-
rezulta cii inculpatul a respectat obligatia de diligen\ii, rullind cu o vitezii proba- pravegherea efectiva $i permanentii a copiilor se putea produce moartea sau
bila de 50 km/h . Curtea considerii cii nu se poate retine 1n sarcina inculpatului vatamarea corporala a nou-nascutilor. lnculpata trebuia ~i putea sii prevada
incalcarea prevederilor art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, ca de altfel nici pe cele urmiirile faptelor sale, concluzie desprinsa din faptul cii folosind criteriul
ale art. 48 din 0.U.G. nr. 195/2002 ~ i nici obliga\iile prevazute la art. J 14 obiectiv, o asistenta medicalii, normala $i prudenta, cu aceea~i experientii profe-
alin. (I) lit. b) din H.G. nr. 1391/2006, acesta neavand cum sii prevada ca, din sionala a inculpatei, cunoscand obliga\iile pe care le avea, putea anticipa faptul
!"""

66 Drepl penal. Par/ea speciala /n.frac(iuni contra persoanei 67

ca prin parasirea nejustificata a salonului, in lipsa sa se putea produce un
incident pe care nu l-ar mai fi putut impiedica sau orice alt eveniment pe care
Secpunea a 2-a. Infracpuni contra integritatii
daca ar fi stat in salon l-ar fi putut impiedica sau macar ar fi putut limita efectele corporate sau sanatap.i
acestuia. In egala masura aceste concluzii sunt valabile ~i in ceea ce prive~te
cererea de achitare formulata de inculpata care a sustinut ca in acest caz este
vorba despre existenta unui caz fortuit. Aceasta sus~inere este neintemeiata §1. Lovirea sau alte violenje
aviind In vedere ca inculpata are o culpa directa ~i clar stabilita In neexercitarea
corespunzatoare a atributi ilor sale de serviciu, dar ~i o culpa :fara prevedere in 1.1. Notiune
ceea ce pri ve~te rezultatul vatamator al incendiului pe care l-ar fi putut opri sau
- este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
macar limita. In ceea ce ii prive~te pe ceilalti inculpati In sarcina carora s-a
retinut existenta sau inexistenta unei culpe In modul In care ~i-au lndeplinit suferinte fizice - forma tip [art. 193 al in. (I) NCP];
atributiile ce le reveneau In virtutea profesiei lor, concluziile mentionate anterior - varianta agravatii a infraqiunii consta in lovirile sau violentele prin care se
nu sunt valabile. Astfel, inculpatii au un grad de culpa In modul in care ~i-au produc leziuni traumatice sau este afectatii siiniitatea unei persoane, a carei gravitate
lndeplinit atributiile de serviciu, dar nu exista o culpa care sa poata ti stabilita In este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de eel mult 90 de zile [art. 193 alin. (2)
sarcina acestora in ceea ce prive~te rezultatul incendiului. Astfel, ace~ti inculpati NCP]; se remarcii, a$adar, cii infracfiunea de loviri sau alte violenfe previizutii de
nu puteau prevedea nerespectarea culpabila a lndatoririlor de serviciu de catre NCP are aplicabilitatea mai largii decdt cea previizutii de vechiul Cod penal, fncor-
inculpata C.F.D., nerespectare ce a condus practic la imposibilitatea de oprire a pordnd atdt confinutul infracfiunii de viitiimare corpora/ii (art. 181 Cpen. din 1969)
incendiului sau de salvare a nou-nascutilor (CA. Bucure$ti, sec/ia I penala, din vechiul Cod, cat $i o parte a confinutului infracfiunii de viitiimare corpora/ii
decizia nr. 53 712015, nepublicata).
gravii [art. 182 a/in. (I) C.pen. din 1969};
5.7. F ormele infract iunii - NCP nu mai prevede ca variantii agravatii a infracfiunii siivdr$irea faptei
asupra unui membru de familie, aceasta fiind previizutii ca infracfiune distinctii de
- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa; violen/a fnfamilie (art. 199 NCP);
- momentul consumarii este eel al decesului victimei; - aqiunea penala pentru aceasta infraqiune se pune in mi~care la plangerea prea-
- poate avea forma unei infractiuni progresive din culpa atunci cand in urma labila a persoanei vatamate 1, iar retragerea plangerii prealabile lnlatura raspunderea
actiunii violente comise cu sau :fara prevedere se produce vatamarea corporala a penal a;
victimei, iar in urma agraviirii stari i de sanatate a acesteia, :fara interventia vreunei - In cazul In care persoana vatamata este un membru de familie, actiunea penala
alte persoane sau a raptuitorului, survine decesul; poate fi pusa In mi ~care ~i din oficiu, In acest caz putand interveni lmpacarea piiqilor
- nu poate fi comisa in forma continuata, fiind o infractiune din culpa. [art. 199 alin. (2) NCP]; daca subiectul pas iv este o persoanii lipsita de capacitate de
exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar care nu este membru de familie,
5.8. P edea p sa aqiunea penala poate fi pusa in rni~care ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP,
- uciderea din culpa in varianta de baza [art. 192 al in. (1) NCP] se pedepse~te cu insa impacarea nu este posibila, pentru ca aceasta este previizuta de lege numai
lnchisoare de la I la 5 ani; pentru membrii de familie.

- varianta agravata prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP se pedepse~te cu inchisoare I .2. Obiectul infractiunii
de la 2 la 7 ani;
a) obiectul j uridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
- in cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor per-
sociale in legatura cu acestea;
soane [art. 192 alin. (3) NCP], limitele speciale ale pedepsei (nu doar maximu/
special al acesteia) se majoreazii cu jumiitate; b) obiectul material: corpul persoanei In viata.
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume- - daca faptele sunt savar~ite cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va retine
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP. saviir~irea
infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP).

1
Trebuie avut in vedere faptul ca, 1n ipoteza in care subiecrul pasiv al infraqiunii este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restriinsa, actiunea
penala se pune in mi~care ~i din oficiu, conform dispozitiilor art. 157 al in. (4) NCP .
68 Drept penal. Partea speciata Jnfi'ac(iuni contra persoanei 69

1.3. Subiecpi infracpunii cu exercitarea acest0r atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui funqionar
public care indeplineste o funqie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstan\iat) cu capa- unui membru de familie al funq ionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
citate penala; Jegatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale funq ionarului se va retine comi-
- parintii care exercita acte de violenta asupra copiilor !or vor fi subieqi activi ai terea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 193 NCP);
infractiunii de violenta In familie (care absoarbe infractiunea de loviri sau alte - pluralitatea de subieqi pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
violente ), care poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de re le tratamente aplicate
infractiuni.
minorului, prevazuta de art. 197 NCP 1;
- in situatia in care subiectul activ este o persoana aflata in exercitarea atributiilor 1.4. Latura obiectiva
de serviciu, fapta poate lmbraca o alta incadrare juridica (de pi Ida, purtarea abuziva a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente (inclusiv
prevazuta de art. 296 NCP); psihice) cauzatoare de suferinfe fizice asupra corpului unei persoane;
- daca fapta este comisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la - violenta poate sa constea fie intr-o aqiune directa, fie intr-una indirecta, ori
na~tere de mama aflati:i intr-o stare de tulburare faµ de nou-ni:iscut se va retine comi- poate imbraca forma unei inactiuni;
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama
- in situatia In care, cu aceea~i ocazie, persoana vatamata este Jovita de mai multe
[art. 200 alin. (2) NCP];
ori de fiiptuitor, se va retine existenta unei singure infractiuni de loviri sau alte
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com- violente, deoarece exista o unitate naturala colectiva in cadrul careia exista o singura
plicitate. actiune infractionala violenta realizata in acela~i context spatio-temporal prin mai

~ Persoana care tine victirna pentru a fi Jovita de un tert si care i-a provo-
multe acte de executare;
- nu este lntotdeauna necesar pentru existenta infraqiunii de loviri sau alte
cat victirnei vatarnari corporale care au necesitat 5 zile ingrijiri rnedicale va ras-
violente sa existe un contact fizic intre agresor ~i victima, fapta putiind fi comisa prin
punde in calitate de coautor la infractiunea de loviri sau alte violente, ~i nu
orice fel de violente prin care se produce o suferinta fizica [de exemplu, printr-o
pentru complicitate Ia aceasta infractiune, intruciit contributia adusa in acest fel
violenta psihica (sperietura puternica), prin pulverizarea unui spray paralizant sau
apare indispensabila pentru realizarea continutului infractiunii [Trib. la$i, sec{ia
penala, decizia nr. 52311981, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. Ill, lacrimogen in locul unde se afla victima etc.].
p. 57). b) urmarea imediata: consta in suferinfafizica, indiferent de intensitate, produsa
prin lovire sau alte violente; In ipoteza in care actele de violenta produc un
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata. traumatism pentru a carui vindecare este necesara chiar ~i o zi de ingrijiri medicale se
- consimtamiintul victimei la exercitarea de violente asupra sa constituie o cauza va retine varianta agravata a infractiunii, iar nu forma de baza;
justificativa;
- poate rezulta fie direct, fie indirect din actiunea sau inactiunea fiiptuitorului;
- In ipoteza in care victima este un membru de familie se va retine comiterea
- fapta nu este tipica daca s-au produs numai suferinte psihice.
infractiunii de violenta in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 193 NCP];
c) legatura de cauzalitate: daca fapta se comite prin lovire, legatura de cauzali-
- daca victima este un judecator ori procuror aflat In exercitiul atributiilor de
tate rezulta din materialitatea faptei, suferinta fizica fiind prezumata; ciind fapta se
serviciu, sau daca fapta este comisa faµ de un judecator, procuror sau de un membru
comite prin alte violenfe, trebuie sa existe ~i sa fie dovedita legatura de cauzalitate
de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, In legatura cu indepli-
intre actele de violenta ~i suferinta fizica produsa.
nirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a infrac-
tiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 193 NCP); deopotriva, se va 1.5. Latura subiectiva
retine ultraju! judiciar ~i atunci ciind fapta este comisa lmpotriva unui avocat In Iega-
tura cu exercitarea profesiei de catre acesta; - intentie directi:i sau indirectli (in cazul formei tip); forma de baza a infraqiunii nu
- atunci ciind victima este functionar public care lndepline~te o functie ce implica poate fi comisa cu praeterintentie;
exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura - in cazul in care infractorul love~te din eroare o alta persoana decat pe cea pe
care voia sa o loveasca, nu se va retine eroarea drept cauza de neimputabilitate;
1
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit. vol. I, p. 268) s-a opinat ca ,,in - in situatia In care fiiptuitorul a aqionat impotriva unei persoane, iar din cauza
prezent, in sfera dreptului de corectie nu se rnai poate include ~i dreptul de a exercita violente efectuarii In mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment
fizice, chiar de mica intensitate, astfel ca acestea vor trebui considerate ca fapte antijuridice ~i neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus),
atunci cand au fost comise in cadru familial ~i in legatura cu educarea minorului".
70 Drept penal. Partea speciala lnfrac(iuni contra persoanei 71
ajungandu-se astfel la vatamarea unei alte persoane, nu se va retine eroarea, intrucat 1.7. Formele infractiunii
aceasta intervine in momentul desta~urarii aqiunii infraqionale ~i, prin urmare, nu
- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile; insa nu sunt incriminate;
inlatura caracterul penal al faptei;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care au - consumarea: in momentul in care are loc exercitarea lovirilor sau altor violente
fost sava.r~ite lovirile sau violen!ele; acestea pot fi avute in vedere de instanja la prin care se cauzeazii suferinte fizice sau leziuni traumatice ori afectarea saniitatii
individualizarea pedepsei. pentru a caror vindecare sunt necesare ingrij iri medicate de eel mult 90 de zile;
- infraqiunea poate fi savar~itii In formii continuatii, caz in care momentul epui-
1.6. Va rianta agravata: lovirile sau alte violente prin care se produc zarii ii reprezintii eel al exercitiirii ultimelor acte de violenta;
leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravi- - infraqiunea de loviri sau alte violente este absorbitii in infractiunea de viitiimare
tate este evaluata prin zile de lngrijiri medicale de eel mult 90 de zile corporalii sau de omor, daca acestea au fost comise prin lovire sau alte violente
- criteriul medico-legal de evaluare a gravitatii traumatismului este numarul de (absorbtie naturalii) ori in continutul constitutiv al infraqiunilor de talhiirie, ultraj,
zile de ingrijiri medicale; ultraj judiciar etc. (absorbtie legalii);
- este necesar ca traumatismul produs sa necesite pentru vindecare intre I ~i 90 de - infraqiunea de lovi ri sau alte violente absoarbe amenintarea in situatia In care,
zile de ingrijiri medicale; dacii vatiimarile suferite nu necesita pentru vindecare nicio imediat dupii ce o persoanii o amenintii pe alta ca o va lovi, exercitii acte de violentii
zi de ingrijire medicala se va retine comiterea formei de baza a infractiunii, iar daca asupra victimei;
numarul zilelor de ingrijire medicalii este mai mare de 90 se va retine comiterea - infractiunea de loviri sau alte violente poate fi retinutii In concurs cu infractiunea
infraqiunii de viitiimare corporalii; de tulburare a lini~tii publice prevazuta de art. 371 NCP.
- fngrijirile medicate sunt acele ingrijiri ce sunt necesare pentru restabilirea sanatatii
~i integritatii corporale a persoanei care a fost vatiimatii prin saviir~irea infractiunii;
1.8. Pedeapsa
numiirul zilelor de lngrijiri medicale reprezintii un criteriu medico-legal de evaluare a - In forma de bazii [art. 193 alin. (I) NCP], infraqiunea se pedepse~te cu inchi-
gravitiitii viitiimiirii siiniitiitii sau integritatii corporate a persoanei vatiimate prin activi- soarea de la 3 !uni la 2 ani sau cu amendii (120-240 zile-amendii);
tatea infracponalii, utilizat pentru stabilirea lncadrarii juridice a infraqiunii; numiirul de - In cazul In care fapta a fost siivar~itii in varianta agravatii previizutii de art. 193
zile de ingrijiri medicale nu este echivalent cu numiirul zilelor de spitalizare sau de alin. (2) NCP, pedeapsa este lnchisoarea de la 6 !uni la 5 ani sau amenda (180-300
concediu medical ori cu durata lntregii perioade recuperatorii; zile-amendii).
- aceastii variant.a agravatii se comite din punct de vedere subiectiv cu intentie
(direct.a sau indirecta) ori cu praeterintentie [de exemplu, In ipoteza in care du pa
exercitarea actelor de violenta numarul initial de ingrijiri medicale (de pildii 37 zile §2. Vat_amarea corporala
de ingrijiri medicate) spore~te odata cu trecerea timpului :Iara vreo altii interventie
violenta din partea raptuitorului, panii la limita de 90 de zile de ingrijiri medicale]. 2.1. Nofiune
- este infraqiunea ce consta in siiviir~irea unei actiuni sau inactiuni prin care s-au
~ Fapta de lovire constituie infractiunea de loviri sau alte violente chiar pricinuit unei persoane vreuna dintre urmatoarele consecinte:
dacii victima a prezentat unele echimoze pentru a caror vindecare au fost a) o infirmitate;
necesare 3-4 zile de ingrijiri medicale, aceste ingrijiri fond destinate sa inlature
semnele exterioare vizibile, ~i nu alte consecinte mai grave ale lovirii sau sa b) leziuni traumatice sau afectarea siiniitiitii unei persoane, care au necesitat,
determine reluarea functiilor normale ale organismului traumatizat, nu influen- pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicate;
teaza incadrarea juridica [Trib. Constanfa, secfia penalii, decizia nr. 155511969, c) un prejudiciu estetic grav ~i permanent;
in G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. l!I, p. 56]. d) avortul;

~ Faptul ca victima a avut nevoie de un tratament local sub forma unor e) punerea in primejdie a vietii persoanei - art. 194 alin. ( 1) NCP.
comprese la deget timp de 3 zile nu insearnna lngrijiri medicate in sensul legii, - varianta agravatii a infraqiunii consta In lovirile sau violentele comise cu
a~a incil.t fapta de lovire se incadreaza in forma de bazii a infraqiunii de loviri intentie directa in scopul de a produce o infirmitate, ori leziuni traumatice sau afec-
sau alte violente [Trib. Suprem, secfia penalii, decizia nr. 45411973, in G. Antoniu, tarea siinatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de
C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. !II, p. 56]. zile de lngrij iri medicate, sau un prejudiciu estetic grav ~i permanent - art. 194
alin. (2) NCP;
72 Drept penal. Partea specialii Infrac(iuni contra persoanei 73

- NCP a reunit in cuprinsul acestei infractiuni o parte din continutul infractiunii de - in ipoteza in care victima este un membru de familie se va retine comiterea
vatamare corporala gravii din C.pen. din 1969, aceasta din urma infraqiune nerega- infraqiunii de violenta in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 194 NCP];
sindu-se in NCP: actiunile sau inactiunile care au produs leziuni traumatice pentru a - atunci cand victima este un judeciitor ori procuror aflat in exercitiul atributiilor
caror vindecare au fost necesare intre 21 ~i 90 de zile vor constitui potrivit NCP de serviciu, sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procuror sau de un
infractiunea de loviri sau alte violente, iar nu infractiunea de vatamare corporalii. Prin membru de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legaturii cu
NCP au fost inliiturate suprapunerile legislative existente in art. 182 C.pen. din 1969 indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a
cum ar fi prevederea drept unnare a aqiunii sau inactiunii a infirmitatii ~i a pierderii infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 194 NCP); deopotrivii, se
unui simt, ori a unui organ sau incetarea functioniirii acestuia, fiind retinuta numai va retine ultrajul judiciar ~i atunci cand fapta este comisa impotriva unui avocat in
infirmitatea (care inglobeaza toate elementele anterioare) drept criteriul medico-legal legaturii cu exercitarea profesiei de catre acesta;
de evaluare a gravitatii traumatismului. Deopotriva, au fost reformulate unele dintre - daca victima este functionar public care indepline~te o functie ce implica exer-
consecintele vatamarii corporale din incriminarea anterioara prin includerea acestora citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
intr-o singura circumstanta, anume aceea a cauzarii unui prejudiciu estetic grav ~i exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
permanent; public care indepline$te o functie ce implicii exercitiul autoritatii de stat sau asupra
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in mi~care din oficiu. Nici la unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de rlizbunare, in
forma de baza ~i nici la variantele agravate nu este posibila impacarea. legaturii cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine
comiterea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 194 NCP);
2.2. Obiectul infracpunii - pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei $i relatiile infractiuni.
sociale in legatura cu acestea;
2.4. Latur a obiectiva
b) obiectul material: corpul persoanei in viata.
- daca fapta este savar$itli cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va .retine a) elementul material: constii in actiunea (directa sau indirecta) ori inactiunea 1
savafliirea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP). prin care se produce o vatamare integritatii fizice sau sanatatii unei persoane;
- in situatia in care, cu acee3$i ocazie, persoana vatamata este Jovita de mai multe ori
2.3. Subiectii infracpunii de raptuitor, se va retine existenta unei singure infractiuni de vatamare corporalii,
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa- deoarece exista o unitate naturalii. colectivii. in cadrul ciireia exista o singurii actiune
citate penala; infraqionalii violenta realizata in acela~i context spatio-temporal prin mai multe acte
de executare;
- daca fapta este cornisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la
na$tere de mama aflata intr-o stare de tulburare fata de nou-nascut se va retine comi- b) urmarea imediata2: legea prevede limitativ, dar alternativ mai multe urmari
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama imediate, retinerea oricareia dintre acestea conducand la constatarea consumarii
[art. 200 alin. (2) NCP]; infractiunii;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com- - producerea printr-o singura actiune realizata in acela~i context spatio-temporala
plicitate. prin unul sau mai multe acte de executare a douii sau mai multe dintre urmarile
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.
constitui o faptii justificata in miisura in care aceastii interventie este solicitatii doctorului
- in principiu, consimtamantul victimei la exercitarea de violente asupra sa nu stomatolog de ciitre pacient.
constituie o cauza justificativa; pot fi retinute cu caracter de exceptie $i unele situatii 1
in aceastii privintii in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni(U, op. cit. vol. I, p. 268) s-a
in care consimtamantul victimei are caracter justificativ, cum ar ti cea in care o apreciat ca inviiµtoarea care nu intervine atunci cand un elev ii love~te pe un altul, cauzandu-i
persoana decide in mod voluntar sii ii cedeze un rinichi unui prieten pentru ca acesta vatiimari corporale, se afla in pozi\ie de garant ~i va raspunde pentru omisiunea sa de a
sii nu mai apeleze la dializa, iar prelevarea rinichiului are loc in cadrul unei institutii interveni.
2 in mod intemeiat s-a ariitat in doctrina (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 400) ca: ,,Dife-
sanitare in conditiile legii 1;
ren\a obiectiva dintre infractiunea de lovire sau alte violen\e (art. 193) ~i cea de vatamare cor-
poralii (art. 194) este data de urmarea imediatii a infractiunii, altfel spus de consecin\ele vio-
len\elor exercitate. Criteriul distinc\iei ramane, ca ~i in vechea reglementare, dublu: criteriul
1
in acest sens in literatura juridicii (F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit. vol. I, p. 403) s-a curativ-terapeutic, ce ia in calcul durata ingrijirilor medicale, ~i criteriuljiziopatologic, ce tine
apreciat in mod intemeiat cii extragerea a doi dinti din fatii care are ca efect slutirea va seama de natura vatamarilor produse" (s.n., M.U.).
74 Drept penal. Par/ea specialii il?fracriuni contra persoanei 75
previizute de lege nu conduce la retinerea unui concurs de infractiuni, ci tot a unei
unitati naturale colective;
~ Fapta prin care s-a pricinuit integritlifii corporale o infinnitate fizicii
permanentli, prin pierderea de substan¢ osoasli cranianii, lntrune~te e lementele
Norma de incriminare stipuleaza urmatoarele urmari imediate alternative: constitutive ale infractiunii de viitiimare c01poralii (s.n., M.U.), fiind lipsita de
1. o infirmitate; relevanlli imprejurarea ca pentru vindecarea victimei au fost necesare 40-50 zile
- infirrnitatea reprezinta un c riteriu medico-legal 1 de evaluare a consecintelor de ingrijiri medicale (C.A. Bucure$1i, secfia 1 penalii, decizia nr. 72312000, fn
C.P.J.P. 2000, p. 198).
traumatismului produs prin aqiunea sau inactiunea tipicii;
- infirmitatea poate sa aparii imediat dupa comiterea activitatii infractionale sau
dupii trecerea unui interval de timp;
- este de esenta infirmitapi ca aceasta sii aiba un caracte r permanent;
- infirmitatea produce victimeifie un handicapfizic (care nu se poate reface pe cale
mata dintr-un \esut specific cu o vasculariza\ie $i o inerva\ie proprie ce indepline$te indepen-
naturalii sau printr-o interventie chirurgicala), fie un handicap psihic (de pilda,
dent sau impreunli cu un alt organ, de acela$i fel ori diferit, sau cu un alt (esut, o anumitli
epilepsie posttraumatica). func\ie ., $i, adauglim noi, prin a clirui protezare/inlocuire (in caz de necesitate) nu se rnai poate
Handicapulfizic poate proveni din: reface status-ul anatomo-funq ional initial (natural) $i se induce/favorizeazli apari\ia fenome-
nelor de incompatibilitate (histoincompatibilitate). Deci, termenul de ,,organ" este inclus in
(i) pierderea unui simf: Jipsirea totalii sau paf!ialii ~i permanentii a persoanei viita-
no\iunea genericli, mult mai vasta, de ,,parte corporalli" $i nu invers. De fapt, :::onsiderlim cli
mate de unul dintre cele cinci simturi (auzul, vazul, pipiiitul, gustul, mirosul); dacii
legiuitorul a avut in vedere notiunea de ,,organ" $i nu pe cea de ,,parte corporalli", tocmai
pierderea simtului este numai ternporara, se va refine viitiimarea corporala In situatia pentru a putea reda gravitatea crescutli a traumatismului asupra organismului uman, ce a
In care Ieziunile traumatice au necesitat pentru vindecare peste 90 de zile de lngrijiri determinat consecin\a infirmizanta, care permite aplicarea prevederilor articolului men\ionat.
medicate; Din cele prezentate se poate in\elege ca, de$i este o parte corporalli, dintele, din punct de
(ii) pierderea unui organ: victima nu mai posedii organul (de pildii, rinichi, splina vedere medical $i medico-legal, nu este considerat organ ca atare, de sine stlitator, deoarece:
,,organul" dentar (dentitia sau dantura) este alclituit din totalitatea formatiunilor dentare din
etc.) fie ca urmare directa a activitapi infractionale, fie ill unna supuneri i acesteia la o
cavitatea bucalli; deci un singur dinte reprezintli numai o componentli morfologicli a ansam-
interventie chirurgicalii pentru lnliiturarea repercusiunilor agresiunii; blului dentar, tot a~a cum lobulul hepatic sau eel pulmonar, reprezintli unitli\i morfofunc\io-
(iii) fncetarea funcfioniir ii unui organ2 : organul exista , dar nu mai functioneaza; nale in cadrul organului ca intreg, ficatul sau plamanul, farli ca distrugerea (chiar $i post-
de pilda, ca urrnare a agresiunii o persoanii riimane paralizata. traumaticli) unui astfel de lob sa constituie $i sli fie interpretatli ca distrugerea intregului organ;
vasculariza\ia ~i inervatia din\ilor se realizeazli prin trunchiuri comune, diferite pentru cele doua
maxilare ~i nu pentru fiecare dinte in parte; dintele prime~te o ramifica\ie a acestu: trunchi, vas-
1
in acest sens, in literatura de specialitate (V. Jfienie, D. Dermengiu, Medicina legala. cular sau nervos, maxilar sau mandibular; un singur dinte nu poate indeplini nicio func\ie, ci,
Ed. C.H. Beck, Bucure~ti , 2009, p. 164) s-a aratat cli: ,,Infirmitatea reprezintli un criteriu integral, in ansamblul morfofunc\ional al cavitli\ii bucale (dento-parodonto-maxilar, la care se
medico-legal de evaluare a consecintelor posttraumatice, ce constli intr-o vatlimare corpora la adaugli limba, obrajii, palatul moale $i diafragma gurii) participli la asigurarea func\iilor apara-
grava, totala (completli) sau pa.J1iala (incompletli), cu caracter permanent, ce presupune exis- rului dento-maxilar: mastica\ie, fona\ie $i esteticli. Din definirea, considerlim mai amplli, a
tenta unei urmari de naturli morfologicli, morfo-func\ionala sau numai funciionala, ce produce no\iunii de organ, pe care am formulat-o, rezultli $i faptul cli indiferent de numlirul din\ilor
un handicap fizic ~i/sau psihic ( ... ). Handicapul fizic poate fi reprezentat prin: pierderea unui pierdu\i, aceasta nu va putea echivala cu o ,,pierdere de organ.,, deoarece, prin lnlocuirea din\ilor,
organ ~i/sau incetarea sau diminuarea semnificativa ~ i permanentli a funcponalitli\ii acestuia; respectiv se reface status-ul morfofunctional (artificial $i nu natural) ~i nu se induc fenomene de
pierderea sau reducerea semnificativa ~i permanentli a unui simt ( ... ). Pentru a putea fi inter- incompatibilitate; in cazul persoanelor ce dezvoltli reac\ii alergice la un material protetic se poate
pretatli drept infirmitate, consecinµ posttraumaticli trebuie sa aiba caracter de permanentli, folosi un alt material prin care sa se asigure stabilitatea noului dinte in ansamblul arcadei
adicli sli nu mai fie susceptibilli de refacere, in sensul cli nici pe cale naturala ~i nici ca urmare dentare. in cazul inlocuirii unui alt organ, spre exemplu ficatu l sau rinichiuL defini\ia i$i
a vreunei interven\ii medico-chirurgicale nu se va mai putea ob\ine remedierea". plistreazli valabilitatea, deoarece. eel putin panli in prezent, noile organe (donate) determinli
2 reac\ii de incompatibilitate in organismul gazdei, ce se incearcli a fi modulate prir.tr-o medica\ie
in doctrina ( V. Jfienie. D. Dermengiu, op. cit., p. 166) s-a aratat cii: Pentru a putea
exclude intelesul diferit al notiunii de organ, in mediul juridic fatli de sectorul medical, altfel imunosupresoare, ce trebuie administratli permanent. 0 situape relativ asemlinatoare inlocuirii
spus, pentru a se putea respecta ~i punctul de vedere medical (axat pe teoria ~i practica din dintelui poate ti generata, la o interpretare superficialli, de cazul In care este inlocuit un glob
lumea biologica), dar ~i exigenta legii penale (conform Codului penal), consideram ca se ocular. Cu toate cli $i in aceastli situa\ie proteza oculara va resrabili morfologic ana:omia localli ~i
impune o demarcare netli lntre cele douli notiuni relativ echivalente de: .,parte corpora/ii" ~i nu va genera reac\ii de incompatibilitate, in schimb, va altera semnificativ func\ia vizualli, ceea
.. organ". Din acest punct de vedere prin: parte co1poralii se poate in\elege orice fragment, ce face ca pierderea ochiului sa poatli fi consideratli drept pierdere de organ. in acda~i mod stau
indiferent de dimensiune ~i localizare, ce apartine corpului uman, cum ar fi, spre exemplu, un lucrurile ~i in cazul protezlirii unui membru, pelvin sau toracic, caz in care funq ionalitatea, in
segment de membru toracic sau pelvin, o unghie, o mica portiune tegumentarli, dintele, ure- urrna aplicarii protezei sau ortezei, va fi alteratli. Aceasta nu se intaine~te in cazul protezlirii
chea etc., in timp ce organul, ca parte corporalli, este definit, conform literaturii de speciali- dentare, unde func\ionalitatea aparatului buco-maxilo-facial este. de cele mai multe ori.
tate: ,,o forma\iune anatomicli cu o topografie precisli, bine diferen\iatli ~i individualizatli, for- amelioratli/optimizatli prin noua structurli locala inseratli".
76 Drept penal. Partea speciala !nfrac(iuni contra persoanei 77

2. leziuni traumatice sau afectarea siiniitiifii unei persoane, care au necesitat, ireversibile asupra functiei fiziologice a masticatiei. Tot astfel, pentru a se deter-
pentru vindecare, mai mult de 90 de zi/e de fngrijiri medicate; mina cat mai exact prejudiciul estetic adus fizionomiei persoanei vlitamate prin
pierderea dintilor, mai pot ft avute in vedere ~i unele criterii specifice, cum ar ft
- criteriul medico-legal de evaluare a gravita\ii traumatismului este numarul de varsta, sexul sau profesia acesteia. Evident, la stabilirea imprejurlirii dacli pier-
zile de 'ingrijiri medicate; derea dintilor a avut ca efect slutirea persoanei vlitamate trebuie sli se aibli in
- ingrijirile medicate sunt acele ingrijiri ce sunt necesare pentru restabilirea sanatatii vedere, cu prioritate, gravitatea concreta a rezultatului imediat produs prin actul
~i integritatii corporate a persoanei care a fost vatamata prin savar~irea infractiunii; de violenµ, iar nu situatia atenuata prin inlocuirea dintilor smul~i sau rup\i ori
numarul zilelor de ingrijiri medicate reprezinta un criteriu medico-legal de evaluare a prin protezare. 0 atare interpretare se impune nu numai pentru cli recurgerea la
gravitatii vatamarii sanatatii sau integritatii corporale a persoanei vatamate prin activi- procedee artiftciale nu poate asigura redarea totalitatii insu~irilor anatomice ~i
tatea infractionala, utilizat pentru stabilirea incadrarii juridice a infractiunii; numarul de fiziologice ale dintelui natural, ci ~i datoritli lipsirii celui lezat, eel putin pentru o
zile de ingrijiri medicate nu este echivalent cu numarul zilelor de spitalizare sau de anumita perioadli, de infliti~area sa fireascli. Se impune deci concluzia cli actiunea
concediu medical ori cu durata 'intregii perioade recuperatorii; violenta avand ca urmare smulgerea, ruperea sau lezarea unor dinti trebuie
incadrata In infraqiunea de vatamare corporala (gravli) ori de cate ori aceasta
- se va retine savar~irea infraqiunii de vatamare corpora!a ~i daca durata 'ingriji- vatamare, prin natura unnarilor sale, poate fi considerata ca a avut drept conse-
rilor medicate necesare pentru vindecarea victimei s-a prelungit peste 90 de zile din cinta pierderea intregului organ ce asigura masticatia, incetarea funcponarii aces-
cauza aplicarii cu intarziere a tratamentului medical, victima fiind de buna-credinta; tuia, o infinnitate pennanenta sau modificarea atat de severa a fizionomiei, incat
- lovirea unei persoane, cu consecinta producerii unei fracturi a bratului cu durata sa constituie o slutire. Dar marea diversitate a consecintelor ce pot ft produse
de ingrijiri medicale peste 90 de zile, constituie infrac\iunea de vatamare corporala, asupra fizionomiei victimei sau asupra funcpei masticatiei, determinate nu
chiar daca leziunea s-a produs in locul in care victima mai suferise o fractura, iar in numai de modul In care agresorul actioneaza, ci ~i de particularitatile anatomice
lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mica de 90 de zile; ~i fiziologice ale ftecarui individ, fac diftcila, dacli nu chiar imposibila, genera-
lizarea efectelor in raport cu numlirul ~i pozitia dintilor lezati. De aceea,
- vatamarea corpora!a poate imbraca forma infractiunii progresive, cand urmarile
neputiindu-se ajunge la o concluzie cu valabilitate de generalizare asupra conse-
actiunii violente se agraveaza in timp.
cintelor deteriorarii dentitiei prin vatamarea produsa, este evident ca nici unna-
3. un prejudiciu estetic grav $i permanent; rile la care se refera legea nu pot ft stabilite decat de la caz la caz, in raport de
- prejudiciul estetic posttraumatic trebuie sa aiba caracter de permanenta ~i sa fie speciftcul ftecarei cauze, ceea ce nu se poate realiza decat de instanta investitli
grav 1; in general se situeaza la nivelul fetei (destigurare). cujudecarea ftecarui proces concret (CSJ. Secfiile Unite, Decizia nr. 212002).

~ Lovirea unei persoane in faµ cu cutitul, cu unnarea unor cicatrice care

4. avortul;
- intreruperea cursului normal al sarcinii ~i expulzarea produsului de conceptie;
nu pot fi inlaturate ~i care afecteaza expresia fetei, constituie un prejudiciu
estetic (CSJ., sec(ia penala, decizia nr. 152212002, www.legalis.ro). - raptuitorul trebuie sa ti ~tiut Sau Sa ti prevazut ca victima este insarcinata I;
- se va putea retine aceasta varianta agravatli ~i in ipoteza in care raptuitorul urmlire~te
~ Ca unnare, ori de elite ori vatamarea corporala, savar~ita cu inten\ie, a doar vatamarea ratului, insa in urma actiunii violente se produce din culpa avortul;
avut ca efect pierderea unuia sau a mai multor dinti ori numai lezarea acestora, - nu poate ti retinut concursul ideal intre infractiunea de vatamare corporala
este necesar sa se stabileasca, pe baza de probe convinglitoare, dacli prin vlitama- atunci ciind vatamarea corporala are ca urmare praeterintentionata provocarea avor-
rea respectiva s-a cauzat o modiftcare a fizionomiei victimei sau o diminuare a tului [art. 194 alin. (!) NCP] ~i cea de intrerupere a cursului sarcinii care a avut ca
func\iilor ei fiziologice comparabile, ca importanµ, cu celelalte consecinte pre- urmare vatamarea corporala [art. 201 alin. (3) NCP], deoarece la infractiunea de
vazute de Iege. in mod firesc, pentru aceasta trebuie sli se tinli seama de criterii
vatamare corporala raptuitorul actioneaza in vederea producerii vatamarii corporale,
de ordin anatomic ~i ftziologic proprii naturii umane, cum ar fi pozi\ia dintelui
avortul producandu-se din culpa, in vreme ce la infractiunea prevazuta la art. 201
pierdut, fiind de notorietate cli Iipsa unui incisiv frontal ~i chiar a unui canin, mai
alin. (3) NCP, raptuitorul actioneaza cu intentia intreruperii cursului sarcinii, vata-
ales din cei fixati in alveolele dentare ale maxilarului superior, modiftcli esential
ftzionomia celui lezat, dandu-i aspect respingator, sau poate avea efecte negative marea corporala fiind o urmare praeterintentionata.
5. punerea fn primejdie a vie(ii persoanei.
- cand datorita gravitatii leziunilor traumatice exista pericolul sa se produca
1
in literatura de specialitate (V Cioclei, in NCP cornentat, p. 401) s-a re\inut ca: Jn mare, moartea persoanei vatamate in lipsa unui tratament medical adecvat;
aceste caracteristici se referli, pe de o parte, la faptul cli prejudiciul estetic ternporar ce se
rernediazli de la sine, pe cale naturala, nu se lncadreaza in ipoteza vizata de legiuitor, iar, pe de 1
altii parte, la faptul ca ascunderea prejudiciului estetic printr-o proteza nu insearnna inlaturarea in sensul ca nu este necesar ca autorul sa cunoascli faptul ca victima este insarcinatii, a se
acestuia ~i, ca atare, nu scoate fapta din sfera vizatii de legiuitor". vedea S. Bogdan, D.A. Serban, op. cit, p. 105.
 Drept penal. Partea ~pecia/a !nfraqiuni co/1/ra persoanei 79
78
- in acest caz, raptuitorul urmare$te vatamarea integritatii corporale a victimei , iar infrac\iuni contra vie\ii prin asisten\a autorilor infractiunii. Curtea nu constatli
punerea In primejdie a vietii se produce din culpa; daca leziunile traumatice se agra- existenta vreunei probe produse de parchet din care sa se poata trage concluzia,
veaza producandu-se din culpa moartea victimei se va retine comiterea infraqiuni de dincolo de orice indoiala rezonabila, a existentei unui act de complicitate prin
asistenra la comiterea faptei mai grave, care sa fie imputabil incu lpatilor C.l. $i
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte;
M.Y.A. Curtea apreciaza ca simplul fapt ca inculpatii C.l. ~i M.Y.A . s-au
- activitatea violenta care produce o asemenea unnare nu imbraca forma unei deplasat in aceea$i ma$ina cu autorii $i participan\ii la iofraqiunea de omor nu
infract}uni continue; este de natura sii conducii la re\inerea complicitiitii la comiterea acestei infrac-
yiuni in condi\iile in care comiterea faptei mai grave a rezultat doar din dinamica
~ Inculpatul, lovind victima cu cutitul in antebratul stang, sectionandu-i actelor concrete de agresiune fa\a de care cei doi inculpa\i au avut o atitudine
artera radialii (ceea ce, din cauza hemoragiei produse, i-a pus in pericol viaµ), pasivii, neutra, dupa momentul coborarii din ma$ina. Relevanta in acest sens este
spre a putea desprinde pe prietenul siiu trantit la pamant $i imobilizat de victima, $i declara\ia inculpatului Y.D. din faµ instantei de apel care nu invedereazii
a saviir$it infractiunea de viitiimare corpora/ii (s.n., M.U.), $i nu o tentativii la existenµ vreunui act de asistenta sau de ajutorare la comiterea faptei mai grave
omor, deoarece nu a aqionat cu intentia de a omori victima [Trib. Suprem. din partea celor doi inculpa\i. Omisiunea celor doi inculpati de a interven i pentru
sec/ia penalii, decizia nr. 282512004, in G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - a opri desfli$urarea actelor de agresiune, precum $i lipsa vreunui indemn din
vol. Ill, p. 64}. partea acestora in sensul renuotarii autorilor $i participan\ilor la comiterea
infractiunii de omor, precum $i deplasarea impreuna cu agresorii la locuinµ
~ Rezolutia in baza careia a actionat inculpatul este doveditli .cu elemen- unuia dintre inculpa\i pentru a consuma bauturi alcoolice ulterior incidentului nu
tele exterioare ale faptei sale: dupa o prima lovitura cu bata In zona cefei, incul- echivaleazii, in sine, cu un act de participare la infraqiuoea contra vieJ:ii comisii,
patul a continuat sa loveascii de mai multe ori persoana viitiirnatli ciizuta la in masura in care nu se poate proba latura subiectivii a actelor de complicitate
piimant cu acela$i obiect vulnerant, precum $i cu picioarele, in zona abdome- constand in intentia de a participa la comiterea faptei mai grave decat cea la care
nului $i in zona dorsalii, cu o intensitate deosebitii demonstratii de gravitatea inculpa\ii urmareau sa participe. Astfel, Curtea constata din probele administrate
leziunilor cauzate, cum rezulta din expertiza medico-lega!a: traumatism cranian existenµ unui dubiu rezonabil cu privire la faptul ca incuipa\ii C.I. ~i M.V.A. au
in zona occipitala, ruptura de splinii $i hemoperitoneu, contuzie pancreatica. putut constata actele efective comise de autorii omorului $i prevedea
Actionand in modul descris, inculpatul a previizut neindoielnic rezultatul po.sibil lmprejurarea ca asistii la comiterea unei infractiuni contra vietii, precum $i cu
al faptei sale - suprimarea vietii victimei - rezultat pe care, chiar dacii nu 1-a privire la inten\ia acestora de a participa la fapta mai grava. in aceste conditii,
urmarit, 1-a acceptat. Mijlocul folosit in agresiune - bata de baseball, zonele Curtea apreciaza ca inculpa\ii C.I. ~ i M.Y.A. au avut doar reprezentarea concretli
vitale vizate - capul $i abdomenul, intensitatea deosebita a loviturilor ducand la a participarii la comiterea unei infraqiuni contra iotegritii\ii corporale, In sensul
distrugerea unor organe interne constituie elemente suficiente pentru a se re\ine participiirii la agresarea agentului de paza care pulverizase spray-ul iritant-lacri-
intentia de a ucide, numai interventia in timp util, pe cale chirurgicala - extir- mogen asupra inculpatului V.D. rezolu\ia infrac\ionala ini\iala nemodificandu-se
parea splinei $i drenajul a 2,5 1 de sange din cavitatea peritoneala au impiedicat dupa momentul coborarii din ma~ina. Astfel, Curtea considera ca, fata de
producerea decesului victimei. Se constatii, a$adar, cii incadrareajuridicii corectli dispozi\iile art. 52 alin. (2) NCP, circumstaotele reale ale comiterii faptei mai
a faptei este aceea data de prima instanta, in tentativii la infractiunea de omor grave de omor, care au un caracter obiectiv $i privesc fapta concretii comisa, nu
(J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 36112005, www.legalis.ro). se pot rasfrange asupra participantilor decat in miisura In care le-au cunoscut sau
prevazut. Or, cum inculpa\ii C.I. ~i M.V.A. nu au cunoscut sau previizut aceste
~ in schimb, Curtea constatii existen\a unei situatii de fapt diferite in circumstan\e reale, Curtea opineaza ca in sarcina acestora se impune re\inerea
ceea ce-i prive$te pe inculpatii C.I. $i M.V.A. Astfel, din imaginile inregistrate participa\iei penale la infrac\iunea prevazutii $i urmiiritii, respectiv cea de
de camerele de supraveghere rezultii cii, de$i ambii inculpati au coborat din vatamare corporalii in cooditiile stipulate de art. 194 alin. (I) lit. e) NCP (C.A.
m~ina, nu s-au apropiat de locul in care era agresatii victima, riimanand pasiv1 Oradea, seCfia penalii, decizia nr. 32212016, nepublicatii).
la derularea evenimentelor vio/ente. Curtea retine cii din niciuna dintre c) Ieglitura de cauzalitate: trebuie sii existe lntre activitatea infrac\ionala ~i vata-
declaratiile inculpatilor V.D., V.l., V.C., C.C. $i M.D. nu rezultii cii inculpa\ii marea integritii\ii corporale sau a saniitii\ii produsa $i trebuie sa fie dovedita.
C.I. $i M.Y.A. s-au aflat in proximitatea victimei sau ca au putut percepe in
concret intensitatea agresiunilor exercitate asupra acesteia. De altfel, ace$ti doi 2.5. Lat ura subiectivli
inculpa\i au riimas mai degraba in apropierea ma$inii cu care venisera decat in
proximitatea victimei $i au fost primii care au ajuns la ma$inii pentru a pleca de - intenfie indireclii sau praeterintenfie pentru forma tip prevazutii de art. 194
la locul incidentului. In acest cadru, Curtea retine existenµ unui dubiu rezonabi l alin. (I) lit. a)-c) NCP, respectiv praeterinlenfia pentru forma tip prevazuta de
ca inculpa\ii C.l. $i M.V.A. au avut reprezentarea concreta a gravita\ii actelor de art. 194 alin . ( I) lit. d) ~i e) NCP;
agresiune $i di au urmarit sa contribuie, in mod indirect, la comiterea unei
80 Drepr penal. Parrea specialii
lnfrac(iuni contra persoanei 81

~ Fapta inculpatilor minori care, desi au cunoscut efectele acidului sulfu- omor/omor calific<lt savar$ita cu intentie directa/indirecta, iar nu varianta agravata
ric asupra propriilor haine, au dorit sa testeze aceste efecte ~ i asupra unui coleg, prevazuta de art. 194 alin. (2) NCP 1;
caruia i-au tumat solutie de acid sulfuric pe cap ~i haine, producand distrugerea - in cazul in care raptuitorul exercita violente asupra victimei cu intentie directa
acestora, victima suferind leziuni care au necesitat spitalizarea ~i o interventie sau indirecta in scopul producerii avortului se va retine concursul de infraqiuni intre
chirurgicala, constituie infractiunea de viitiimare corpora/ii (s.n., M.U.), cu vatamarea corporala in forma de baza [art. 194 alin. ( 1) NCP] si infractiunea de
intentie indirecta, ~i nu infractiunea de vatamare corporala din culpa (CA. 1ntreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (2) NCP].
Bucur~ti, sec{ia I penalii, decizia nr. 43411999, in C.P.J.P. 1999, p. 177).

2.7. Formele infractiunii

~ incercarea de a lovi cu scandura o persoana care se refugiaza lntr-un - actele preparatorii sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
autoturism, urmata de lovirea ~i spargerea gearnului acestuia, cu consecinta
lezarii ochiului persoanei vatamate cu cioburile geamului, ceea ce i-a cauzat o - tentativa este posibila in cazul in care fapta comisiva este savar~ita cu intentie
infirmitate permanenta, constituie infractiunea de viitiimare corpora/ii indirecta, nefiind insa incriminata [art. 194 alin. (1) NCP];
(s.n., M.U.) savar~ita cu intentie, iar nu din culpa (C.S.J., secfia pena/ii, decizia - tentativa nu este posibila cand fapta este savar$ita cu praeterintentie;
nr. 198611995, www.legalis.ro).
- tentativa este posibila $i incriminata numai la variantele agravate prevazute de
- In cazul in care infractorul vatama corporal grav din eroare o alta persoana decat art. 194 alin. (2) cu referire la alin. ( l) lit. a)-c) NCP comise cu intenfie directii;
pe cea pe care voia sa o loveasca, nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa- - consumarea: in momentul producerii urmarii periculoase (infracfiune de
bilitate; rezultat), adica atunci cand lngrijirile medicale necesare pentru vindecarea leziunilor
- in situatia in care raptuitorul a actionat lrnpotriva unei persoane, iar din cauza traumatice sunt de eel putin 91 de zile sau cand se produce: a) o infirmitate; b) un
efectuarii in mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment prejudiciu estetic grav ~i permanent; c) avortul; d) punerea In primejdie a vietii
neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus), persoanei;
ajungandu-se astfel la vatamarea corporala a unei alte persoane, nu se va retine
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care momentul
eroarea drept cauza de neimputabilitate, lntrucat aceasta intervine in momentul desra-
epuizarii II reprezinta eel al exercitarii ultimelor acte de violenta2 ;
~urarii actiunii infraqionale ~i, prin urmare, nu lnlatura caracterul penal al faptei;
- infractiunea de vatamare corporala este absorbitii in infractiunea de loviri sau
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a
vatarnari cauzatoare de moarte sau de omor, ori in continutul constitutiv al infractiu-
fost sav~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la
individualizarea pedepsei. nilor de talharie in forma agravata, ultraj, ultraj judiciar etc.;
- infractiunea de vatamare corporala nu poate fi retinuta in concurs ideal cu
2.6. Varianta agravata: lovirile sau alte violente savar~ite in scopul pro- infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte in cazul in care fapta se
ducerii de leziuni traumatice pentru a caror vindecare sunt necesare ingri- comite impotriva aceleia~i victime, fiind absorbita de aceasta din urma; daca aceea~i
jiri medicate de eel pupn 91 de zile sau in scopul producerii uneia dintre activitate infractionala vizeaza doi subiecti pasivi, este posibila retinerea in concurs
urmatoarele consecinte: o infirmitate sau un prejudiciu estetic grav ~i ideal a infractiunii de vatamare corporala cu infractiunea de loviri sau vatamari
permanent (art. 194 alin. (2) NCP] cauzatoare de moarte;

o_ aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv numai cu

ime11fi§.fljrectii1 ;
- infractiunea de vatamare corporala poate fi repnuta In concurs cu infractiunea de
tulburare a lini$tii publice prevazuta de art. 371 NCP.

- atunci cand raptuitorul exercita violente asupra victimei in scopul punerii in

primejdie a vietii acesteia, se va retine savar~irea unei tentative la infractiunea de 1
in acela~i sens, V. Cioclei, In NCP comentat, p. 40 I.
2
in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 56) s-a admis ca ~i in
ipoteza in care actiunile succesive au fost comise cu praeterintentie poate fi re\inuta forrna
continuatii. Astfel, s-a aratat ca infractiunea preterintentionata poate fi comisa in forma
continuata in situatia in care are urmari alternative, cand prima ac\iune produce un rezultat, iar
cea de-a doua altul daca: 1. in momentul comiterii celei de-a doua aqiuni, !aptuitorul nu are
cuno~tinta de rezultatul mai grav produs in unna comiterii celei dintai. 2. in momentul comi-
terii celei de-a doua aqiuni, autorul ia anumite masuri menite sa previna producerea urrnarii
mai grave ce a caracterizat prima ac\iune, dar aceste masuri sunt in concret insuficiente.
82 Drepl penal. Panea specialii Infracfizmi contra persoanei 83

2.8. Pedeapsa va retine ultrajul judiciar si atunci cand fapta este comisa impotriva unui avocat in
legatura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
- pentru fonna de baza, pedeapsa este lnchisoarea de la 2 la 7 ani;
- daca victima este functionar public care indeplineste o functie ce implica exer-
- pentru prima varianta agravata , pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
§3. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte publ ic care indeplineste o funqie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unu i membru de familie al funqionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
3.1. Nopune legarura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului, se va retine comi-
terea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 195 NCP);
- este infractiunea ce consta in savar~irea, cu praeterintentie, a oricareia din fap-
tele ce intra in continutul constitutiv al infractiunilor de lovire sau alte violente ori - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infraqiuni.
vatamare corporala (art. 193-194 NCP), ce a avut ca unnare moartea victimei
3.4. Latura obiectiva
(art. 195 NCP);
- actiunea penala se pune in mi~care ~i se exercita din oficiu. a) elementul material: activitatea de lovire sau vatamare corporala a integritatii
corporate sau sanatatii unei persoane (aqiune sau omisiune);
3.2. Obiectul infractiunii - se poate realiza prin aqiunea (direct:a sau indirecta) ori prin inactiunea prin care se
produce decesul persoanei.
a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile
sociale in legatura cu acestea; deopotriva, avand in vedere urmarea preterintentionata b) urmarea imediata: moartea victimei care poate surveni de indat:a cu exerci-
a infractiunii, va constitui obiect juridic si viata persoanei ~i relatiile sociale in tarea violentelor sau dupa trecerea unui interval de timp;
legatura cu dreptul la viata al altei persoane; c) legatura de cauzalitate: trebuie stabilit ca actiunea vat:amatoare a produs
b) obiectul material: corpul persoanei in viata. decesul victimei; se retine, pe de o parte, ca se produce un efect necesar pentru
existenta infractiuni lor prevazute in art. 193 sau art. 194 NCP, iar, pe de alta parte, un
3.3. Subiecpi infracpunii efect necesar pentru retinerea infractiunii prevazute in art. 195 NCP.

a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa- ~ Loviturile aplicate si caderea victimei i-au produs leziuni care ar fi
citate penala; necesitat 7-8 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. intre traumatismul
- daca fapta este comisa imediat dupa nastere sau in primele 24 de ore de la cranio-facial si decesul datorat meningitei acute exista insa o legatura de cauza-
na~tere de mama aflata intr-o stare de tulburare faµ de nou-nascut se va retine comi- litate indirecta, secundara, complica\iile posttraumatice determiniind moartea
terea infraqiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama violentli a victimei. Chiar daca aceasta suferea de mai multe boli preexistente
[art. 200 alin. (2) NCP]; lovirilor, care puteau determina moartea si in afara condi\iilor create prin trau-
matismul cauzat de inculpati, aceasta stare patologica nu are relevanta sub
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli- aspectul cauzei determinante a mortii; rezultatul, moartea victimei, nu a survenit
citate; pe calea unei evolutii naturale, la o data imprevizibila, ci la scurt timp dupa
- se va retine coautoratul si atunci cand actiunile violente ale raptuitorilor priv ite lovirea ei de catre inculpati, ca urmare a traumatismului care a declan~at menin-
indivizibil au condus impreuna la moartea praeterintentionata a victimei. gita acuta purulenta. in aceste conditii, se constara ca inculpatii au Siiviirsit cu
inten!ie fapta de lovire, dar nu au prevazut, din culpa, rezultatuJ survenit.
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.
Ca atare, ei au actionat cu intentie depa~ita, element subiectiv specific infrac\iunii
- consimtamiintul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazute de de loviri cauzatoare de moarte (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 117312002,
art. 22 NCP; www.legalis.ro).

~
- in ipoteza In care victima este un membru de fam ilie, se va retine comiterea
infractiunii de violenta in familie [art. 199 alin. ( 1) NCP raportat la art. 195 NCP]; Pentru existenta infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de
moarte nu este necesar, sub raport obiectiv, ca activitatea raptuitorului sa ti
- atunci ciind victima este un j udecator ori procuror aflat in exercitiul atributi1lor
provocat si ngura moartea victimei, ci este sufic ient a se constata ca intre aceasta
de serviciu sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procuror sau de un
activitate si decesul victimei existli raport de cauzalitate. in spe\li, victima, in
membru de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu viirsta de 69 ani, prezenta o arterioscleroza cerebrala severa veche, cu insufici-
indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului, se va retine comiterea numai a enta circulatorie cerebrala avansata si leziuni cardiace; rupturile vasculare
infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 195 NCP); deopotriva, se
84 Drept penal. Partea speciala Jnfracfiuni contra persoanei 85
cerebrate - care au dus la hemiplegie, cu imobilizare, urmatii de complicatii a degenerat in insulte ~i loviri reciproce, aplicate la intiimplare: nu s-a stabilit ca
septice bronhice ~i moarte - au fost provocate insii de traumatismul facial, inculpatul s-a folosit de obiecte apte sa genereze moartea, dar prin activitatea sa
datorat activitatii inculpatului, evolu\ia grava fiind favorizata de leziunile vascu- el a cauzat victimei - care in cele din unna a decedat - multiple leziuni. ( ... )in
lare masive preexistente. Exista deci raport de cauzalitate intre fapta inculpatului acest context, se poate conchide ca, sub aspect subiectiv, inculpatul, savar~ind
~i decesul victimei (Trib. Suprem, sec(ia penalii, decizia nr. 20911977, in cu inten\ie actiuni de lovire a sotiei sale, a determinat producerea unui rezultat,
Repertoriu 1976-1980, p. 244). moartea acesteia, pe care nu l-a prevazut, de~i in raport cu situatia concretii

~ siivar~irea
trebuia ~i putea sa-1 prevada. Fapta sa constituie, a~adar, infrac\iunea de loviri
Se va re\ine infraqiunii de loviri cauzatoare de moarte dacii sau vatiimari cauzatoare de moarte, ~i nu aceea de omor (Trib. Suprem, sec(ia
inculpatul aplicii o lovitura de cutit victimei, chiar dacii moartea acesteia a penalii, decizia nr. 411980, in Repertoriu 1976-1980, p. 241) .
survenit din cauza unei septicemii datorate refuzului victimei de a fi spitalizata;
septicemia nu intrerupe lantul cauzal dintre activitatea inculpatului ~i moartea
victimei, deoarece septicemia a avut ca punct de plecare plaga injunghiata
~ Nu se poate retine existenta intentiei inculpatului de a ucide, in cazul
in care acesta a aplicat victimei ,,cu o coadii de matura (instrument inapt, prin
produsii de inculpat [Trib. Suprem, sec{ia penalii, decizia nr. 116611978, in natura sa, de a provoca moartea) numeroase lovituri, fara mare intensitate (intru-
G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. lll, p. 71). cat nu au produs fracturi sau lezarea unor organe, ci numai echimoze ~i exco-

~ ~i,
ria~i), in diferite regiuni ale corpului, in special in regiunea fesiera ~i a gambelor
Dacii victima l-a lovit pe inculpat cu o carjii peste spate incercand sa (ceea ce inseamna ca nu a unniirit lovirea victimei intr-o regiune unde se afla
ii loveasca din nou, inculpatul a prins carja ~i apoi i-a <lat drumul, victima organe vitale); moartea victimei constituie, in aceste imprejuriiri, un rezultat
dezechilibrandu-se ~i cazand pe spate in Strada, iar in timp ce victima in varsta nepreviizut de inculpat, dar pe care acesta - faµ de constitutia firavii a victimei
de 73 de ani se afla ciizuta in stradii, inculpatul i-a aplicat, cu putere. cu picioa- ~i de starea de ebrietate in care se gasea, in raport cu pregatirea lui, trebuia ~i
rele, multiple Jovituri In zone vitale, fapta se incadreazii in infraqiunea de omor putea sii-1 prevadii" (Trib. Suprem, sec/ia penalii, decizia nr. 98611980, in NCP
calificat, savar~itii in conditiile circumstantei atenuante a provocarii, iar nu in comentat, p. 404).
infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, intrucat aplicand
victimei, cu putere, cu picioarele, multiple lovituri in zone vitale ~i avand in
vedere varsta ~i starea de sanatate a victimei care se deplasa cu ajutorul ·unei
~ Lovirea victimei cu purnnul in regiunea nazala ~i apoi cu piciorul in
piept nu implica previziunea probabilitiitii ivirii rezultatului !eta! produs, intrucat
carje, inculpatul a prevazut posibilitatea de a se produce moartea victimei ~i,
nici modul ~i mijlocul utilizat pentru executarea loviturilor, nici regiunea in care
chiar daca nu a unnarit-o, a acceptat-o, existand intentia specifica infractiunii de
omor, in modalitatea inten\iei indirecte (l.C.C.J., sec(ia penalii, decizia s-au aplicat nu sunt de natura, in cazuri obi~nuite , sa conduca la producerea
nr. 29212011, ·ww111.scj.ro) . decesului. intrucat rezultatul letal nu a fost prevazut ~i acceptat de inculpat,
lipsind inten\ia de a ucide, corect s-a dispus schimbarea incadriirii juridice din
3.5. Latura subiectiva omor calificat in lovituri cauzatoare de moarte (C.A. Bucure~ti, sectia 1 penalii,
decizianr. 19511999, in C.P.J.P. 1999.p.113) .
- numai praeterintenfia: activitatea viitamatoare se realizeazii cu inten\ie directa
sau indirecta, iar rezultatul mai grav, respectiv moartea persoanei, se produce din
culpa 1; prin urmare, aceastii infrac\iune nu poate fi comisa dedit cu praeterinten\ie,
~ Fapta inculpatului care, aplicand victimei un pumn in zona fe\ei, a
detenninat astfel caderea ~i lovirea victimei cu capul de dunga unei servante din
iar nu doar cu intentie (directa sau indirectii) ori numai din culpa; lemn ~i. in cele din urma, decesul victimei, intrune~te elementele constitutive ale
- dacii nu se poate retine culpa fa\ii de rezultatul mai grav (ciind faptuitorul nu infrac\iunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar nu pe cele ale infrac-
putea ~i nici nu trebuia sii prevada rezultatul mai grav) se va retine fie infractiunea de \iunii de ucidere din culpa. Spre deosebire de uciderea din culpa, In cazul careia
Joviri sau alte violen\e, fie cea de vatamare corporala. culpa prive~te atat lovirea victimei, cat ~i rezultatul !eta! produs, in privinta
infrac\iunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte Ia.ptuitorul aqioneaza cu
~ Existii infractiunea de loviri sau vatiimiiri cauzatoare de moarte, nu ~i praeterintentie, ceea ce insearnnii ca numai rezultatul letal al faptei sale, mai
cea de omor, atunci cand inculpatul a produs victimei numeroase leziuni care - grav dedit eel unnarit sau acceptat, se produce din culpa (C.A. Bucure~ti, sec(ia
de~i au avut drept rezultat moartea - nu prezentau gravitate ~i, de altfel, nici mij- a 11-a penalii, decizia nr. 10512000, in C.P.J.P. 2000, p. 100).
loacele folosite nu erau apte sa producii moartea, care s-a datorat unor maladii
grave preexistente. in speµ , intre inculpat ~i so\ia sa a avut loc un conflict, care 3.6. Formele infracfiunii
- actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
1
in doctrinli (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 401 ) s-a aratat ca: ,,Aceasta forma hibrida de - tentativa nu este posibila, fiind vorba de o infractiune praeterinten\ionatli;
vinovii\ie se stabile~te in functie de unele elemente obiective: obiectul vulnerant, zona vizata,
intensitatea ~i numarul loviturilor, starea de sanatate a victimei''.
86 Drept penal. Partea speciala Jnfrac{iuni contra persoanei 87
- consumarea: in momentul efectuarii activitatii infraqionale (data comiterii aqiunii restriinsa, dar care nu este membru de familie, aqiunea penala poate fi pusa in mi~­
sau inac~unii), infractiunea epuizandu-se la data producerii urmarii periculoase, adica a care ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP, lnsa impacarea nu este posibila,
moftii victimei (infraqiune cu durata de consumare)1; pentru ca impacarea este prevazuta de lege numai pentru membrii de familie;
- unele efecte ale legii penale (aplicarea legii penale in timp, minoritatea, grafie- - nu constituie varianta agravata a infractiunii comiterea vatamarii corporale din
rea, prescriptia raspunderii penale etc.) se raporteaza la data activitii{ii infracfionale culpa fata de un membru de fami lie, avand in vedere particularitatile laturii subiec-
(aqiunii sau inaqiunii infractionale) ce caracterizeazii latura obiectiva a infraq iunii tive cu care este comisa infraqiunea; totusi in aceasta ipotezii art. 199 alin. (2) NCP
care reprezinta data consumarii infractiunii, iar nu la data epuiziirii acesteia prin prevede posibilitatea exercitarii actiunii penale din oficiu, iar impacarea inlatura
producerea rezultatului; raspunderea pena!a;
- infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte poate fi retinuta in - In esenta, vatamarea corporala din culpa urmare~te logica reglementarii uciderii
concurs cu infractiunea de tulburare a lini~tii publice prevazuta de art. 371 NCP. din culpa; spre deosebire de C.pen. din 1969, vatamarea corpora!a din culpa prin care
au fost produse leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare intre 1 ~i
3.7. Pedeapsa 90 de zile de ingrijiri medicate nu este incriminata daca fapta nu a fost savar~ita de
- inchisoarea de la 6 la 12 ani; catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psiho-
active sau in desta~urarea unei activitati ce constituie prin ea insa~i infractiune; tot
- raspunderea penala este imprescriptibila, infraqiunea regasindu-se in enume-
spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP retine pluralitatea de victime ca varianta
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
agravata a vatamarii corporate din culpa, inlaturandu-se astfel reglementarea eclec-
tica din C.pen. din 1969 care prevedea o forrna agravata a uciderii din culpa In cazul
~- Vatimat_ea c_orporala din c..!!!J>a _ . - , ~ .---1 existentei unei pluralitati de victime, dar un concurs de infrac~uni in ipoteza vata-
marii corporale din culpa a doua sau mai multe persoane.
4.1. Notiune
4.2. Obiectul infracpunii
- este infractiunea ce consta in savar~irea, din culpa, unei ac~uni sau inaqiuni
prin care s-a pricinuit unei persoane o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
pentru a carei vindecare au fost necesare ingrijiri medicale intre 1 ~i 90 de zile, daca sociale in legatura cu acestea;
fapta a Jost siivc1r$itii de ciitre o persoanii ajlatii sub injluenfa biiuturilor a/coo/ice b) obiectul material: corpul persoanei In viaµ.
ori a unei substanfe psihoactive sau fn desfo$urarea unei activitiiti ce constituie prin
ea fnsii$i infrac/iune [art. 196 alin. (1) NCP]; 4.3. Subiectii infractiunii
- art. 196 alin. (2) NCP prevede o a doua formii tip constand in fapta prin care s-a a) subiectul activ: la primafonna tip a infraqiunii este necesar ca subiectul activ
pricinuit integritatii corporate sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare nemijlocit sa fie o persoana fizica aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei
lngrijiri medicale mai mult de 90 de zile sau care a produs vreuna din urmatoarele substante psihoactive sau in des!a~urarea unei activita~ ce constituie prin ea insa~i
consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, punerea In infractiune; aceste cerinte nu trebuie indeplinite de instigator sau de complice;
primejdie a vietii persoanei; - nu intereseaza daca subiectul activ nemijlocit este sau nu calificat pentru des!a-
- de asemenea, sunt prevazute douii variante agravate: (i) cand vatamarea corpo- ~urareaactivitatii;
rala din culpa, comisa in conditiile celei de-a doua forme tip, a fost savar~ita ca - la cea de-a doua forma tip a infrac/iunii subiectul activ nemijlocit poate fi orice
urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exerci- persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capacitate penala;
tiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art. 196
- coautoratul este posibil In cazul retinerii existentei unei legaturi subiective
alin. (2) ~i (3) NCP]; (ii) cand vatamarea corporala din culpa, comisa fie in conditiile
bilaterale anterioare sau concomitente a doua sau mai multe persoane pf.n raportare
vreuneia dintre forrnele tip, fie ale primei variante agravate a fost comisa faµ de doua
la actiunea nemijlocita care a avut ca urmare vatamarea corporala;
sau mai multe victime {art. 196 alin. (4) NCP];
- in cazul culpei comune a conducatorilor auto care au produs accidemul rutier ce
- actiunea pena!a se pune ill mi~care la p!angerea prealabila a persoanei vatamate,
a avut ca urrnare vatamarea corporala a uneia sau a mai multor persoane se va retine
atat pentru forrnele tip, cat !?i pentru variantele agravate; in cazul in care subiectul
existenta autoratului, iar nu a coautoratului la infractiunea de vatamare corporala din
pasiv este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitatea de exercitiu
culpa, deoarece fata de modalitatea de producere a evenimentului rutier nu poate fi
retinuta existenta unei legaturi subiective lntre autori;
1
in acela~i sens, V. Cioc/ei, in NCP comentat, p. 401.
 lnji·aC{iuni contra persoanei 89
88 Drept penal. Partea specialii
infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 196 alin. (I) teza I NCP
- este necesar la prima forma tip ca toti coautorii sa se fi aflat sub influenta
nu este conditionata de o anumita limitl!. a imbibatiei alcoolice ~i ca legiuitorul nu a
bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau in desra~urarea unei activitati
limitat sfera de aplicare a nonnei de incriminare prin indicarea explicitl!. a unei
ce constituie prin ea ins~i infractiune;
anumite Jimite a imbibatiei alcoolice, astfel ca, procedandu-se in mod contrar, pe cale
- participafia improprie este posibilii: persoanele care au detenninat, inlesnit sau de interpretare, s-ar restriinge sfera de protectie a integritatii corporate ~i a sanatatii
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea vatamarii corporale din culpa fiind sanc- persoanelor, in absenta unui temei legal.
tionate pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de loviri sau alte
- nu este necesar sa fie probat faptul ca bauturile alcoolice sau substantele psiho-
violente sau vatamare corporala.
active au afectat in concreto capacitatea de a conduce, legea prezumand aceste efecte
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viaµ (indiferent de starea acesteia de indiferent de cantitatea consumata ori de starea fizica sau psihica a raptuitorului;
sanatate). - in mod intemeiat s-a retinut in decizia nr. 8/HP/2018 ca:
- consimtamantul victimei poate avea, in unele imprejurari, valoarea unei cauze a) in ipoteza In care fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP este savar~ita din
justificative prevazute de art. 22 NCP; culpa, prin conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o
- pluralitatea de subiecp pasivi nu conduce la retinerea unui concurs de infrac- persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 git a/cool pur fn sange,
tiuni, ci a variantei agravate prevazute de art. 196 alin. (4) NCP (unitate legalii de suntem In prezenta unui concurs ideal intre infractiunea de vatamare corporala
infractiune). din culpa prevazuta de art. 196 alin. ( 1) teza I NCP ~i infractiunea de
conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante
4.4. Latura obiectiva prevazuta de art. 336 alin. {I) NCP;
4.4.1. Prima forma tip a vatamarii corporate din culpa [art. 196 alin. (1) b) fapta prevazuta 'in art. 193 alin. (2) NCP savar~ita din culpa prin conducerea
NCP] pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana care are o lmbibatie
alcoolica de maximum 0,80 git a/cool pur fn sange intrune~te numai ele-
a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de mentele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 196 alin. (!) teza I NCP.
suferinte fizice asupra corpului unei persoane (de pilda, lovirea din eroare_ a unei c) In cazul vatl!.marilor corporale produse prin accidentele de circulatie ale con-
persoane cu un obiect pe care autorul ii transporta sau producerea unui accident rutier ducatorilor de vehicule pe drumurile publice, indeplinirea conditiei ca fapta
soldat cu leziuni traumatice ale victimei etc.) daca fapta este comisa: prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP sa fie savar~ita din culpa de catre o per-
(i) de eel ajlat sub influenfa bauturilor a/coo/ice ori a unei substanfe psihoactive; soana ajlatii sub injluenfa bauturi/or a/coo/ice este stabilita in cadrul meca-
sau nismului de determinare a imbibafiei de a/cool fn sange sau a concentrafiei de
(ii) in desfo$urarea unei activitafi ce constituie prin ea insa$i infracfiune. a/cool in aerul expirat reglementat in art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002 [~i in
art. 190 alin. (8) NCPP], care pennite detenninarea exacta a imbibatiei de
- in ambele cazuri violenta poate sa constea fie intr-o aqiune directii, fie intr-una
alcool in siinge sau a concentratiei de alcool in aerul expirat. In aceasta
indirecta. ori poate imbrl!.ca fonna unei inactiuni;
ipoteza, conditia ca fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP sa fie sav~ita
- trebuie realizat:a o distinctie intre cele doua ipoteze prevazute de nonna de incri- din culpa ,,de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice" poate
minare du pa cum unneaza 1: fi doveditl!. prin a/te mij/oace de proba, numai daca nu s-a focut aplicarea
Prima ipoteza: viitiimarea corporalii din culpii produsii de o persoanii ajlatii dispozitiilor art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002 ~i ale art. 190 alin. (8) NCPP.
sub injluenfa biiuturilor alcoolice ori a unei substanfe psihoactive fart. 196 alin. (1) A doua ipoteza: viitiimarea corpora/ii din culpii produsii fn desfii!jurarea unei
tezal NCP]. activitiifi ce constituie prin ea insii!ji infracfiune [arl 196 a/in. (I) teza a II-a NCPJ.
- raptuitorul trebuie sl!. se afle la momentul comiterii actelor de violenta sub influ- - se va retine comiterea primei fonne tip a infractiunii (ipoteza a II-a) ~i atunci
enta bauturilor alcoolice, rara a fi in stare de ebrietate, ori in stare de ebrietate (chiar ciind vatamarea corporala din culpa este comisa de o persoana care nu se afla sub
daca imbibatia alcoolica este sub 0,80 g/l alcool pur in sange), sau sa aibl!. o imbibatie influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive, dar a comis fapta In
alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in siinge (cu exceptia situatiei in care vatamarea desra~urarea unei activitati ce constituie prin ea insa~i infractiune (de pilda, condu-
corporala este produsl!. de conducatorul unui vehicul prin provocarea unui accident rutier cerea unui vehicul rara pennis sau a unui vehicul neinmatriculat);
ciind se va retine a doua ipotezii a infractiunii), ori sa ti ingerat inainte de comiterea faptei - se va retine aceasta a doua ipoteza ~i 'in cazul in care conducatorul unui vehicul
o substanta psihoactivl!. (de pildii, ha~i~, canabis, heroina, cocaina, etnobotanice); in acest care are o imbibatie alcoolicl!. de peste 0,80 g/l alcool pur in siinge a comis o vatii-
sens, prin decizia nr. 8/HP/2018 instanta suprema a considerat ca existenta mare corporala din culpa, caz in care se va retine concurs ideal lntre infraqiunea
prevazuta la art. 336 NCP ~i cea prevazuta de art. 196 al in. (I) NCP.
1
In acela~i sens, V Cioclei, in NCP comentat, p. 406.
90 Drept penal. Partea specialti lnji-ac(iuni contra persoanei 91

b) urmarea imediata: producerea unei vatamari a integritatii corporate sau a sana- constatarile nemijlocite ale organelor judiciare, consemnate In cuprinsul proce-
tatii pentru a carei vindecare au fost necesare ingriji.ri medicate intre 1 ~i 90 de zile; selor-verbale lntocmite In conformitate cu dispozitiile art. 198 alin. (2) NCPP.
Prin urmare, sus\inerea apelantului privind ,,obligativitatea" realizarii examinarii
- se va retine lipsa tipicitatii obiective a faptei in ipoteza i'n care autorul vatamarii
clinice de catre personal medical autorizat, In vederea probarii existen\ei unei
corporale din culpa nu a consumat bauturi alcoolice ori substante psihoactive inainte
afectari a conduitei sale ca efect al consumului de bauturi alcoolice, este
de comiterea faptei ~i nici nu a comis fapta In desra~urarea unei activitati ce consti-
nelntemeiata (1.C. C.J., secfia penala, decizia nr. 78/A din 29 martie 2018,
tuie prin ea insa~i infractiune, daca numarul de zile de ingrijiri medicale necesare
www.scj.ro) .
vindecarii traumatismului este de eel mult 90; totodata, este necesar ca fapta sa nu ti
avut ca urmare o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul ori 4.4.2. A doua forma tip a vatamarii corporale din culpa [art. 196 alin. (2) NCP]
punerea In primejdie a vietii persoanei.
a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre actiunile sau inaqiunile ce suferinte fi zice asupra corpului unei persoane;
constituie elementul material ~i urmarea produsa ~i trebuie dovedita. - violenta poate sa constea fie lntr-o aqiune directa, fie intr-una indirecta, ori

~ Infractiunea de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184

poate \'mbraca fonna unei inaqiuni;
- 'in cazul acestei forme fapta este tip ica chiar daca inculpatul nu se afla sub influ-
al in. (2) teza I [fapta a avut vreuna din urmarile prevazute de art. l 82 alin. (I) ~i
alin. (4) C.pen. din 1969], In ipoteza i'n care fapta a produs o vatamare ce a enta bauturilor alcool ice ori a unei substante psihoactive sau 'in desra~urarea unei
necesitat lntre 11 ~i 90 de zile lngrijiri medicale ~i nu !ndepline~te una dintre activita!i ce constituie prin ea 'insa~i infraqiune.
conditiile impuse de alin. (I) al art. 196 NCP este dezincriminata lncepand cu b) urmarea imediata: producerea unei vatamari a integritatii corporale sau a
data de I februarie 2014 (I.C.C.J., completul pentru dezlegarea unor chestiuni sanatafii ce necesita pentru vindecare lngrijiri medicale mai mult de 90 de zile sau
de drept in materie penala, decizia nr. 4/HP/2015, www.scj.ro). vreuna dintre urmatoarele consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i
permanent, avortul, punerea 'in primejdie a vietii persoanei (indiferent de numarul de
~ Fapta saviir$ita din culpa, de catre o persoana aflata sub influenµ1 ingrij iri medicate);
bauturilor alcoolice, constiind intr-un accident de circulatie prin care se produc c) legatura de cauzalitate: este necesar ca vatamarea corporala a victimei sa fi
fata de doua persoane leziuni traumatice a caror gravitate este evaluata prin l-2 avut d.rept cauza (singura sau chiar cu retinerea unei contributii a victimei) actiunea
zile de lngrijiri medicale, constituie infractiunea de vatamare corporala din culp~t sau inaqiunea raptuitorului; trebuie dovedita.
$i se lncadreaza In dispozitiile art. 196 alin. (I) $i (4) NCP. in acest caz, variant:<t
agravata prevazuta In art. 196 alin. (3) NCP nu este incidenta, intrucat aceasta 4.5. Latura subiectiva
variant.ii agravata se raporteaza la dispozitiile art. 196 alin. (2) NCP $i implica
producerea consecintelor prevazute In art. 194 alin. (!) NCP, fiind inaplicabila - culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta);
In ipoteza In care, fatii de doua sau rnai multe persoane se produc exclusiv - In doctrina 1 se apreciaza ca in cazul In care pericolul a fost provocat din culpa
urmarile prevazute In art. 193 alin. (2) NCP. In situatia particulara a conduca- celui care comite ulterior aqiunea de salvare prin vatamarea unei persoane, starea de
torilor de autovehicule aflati sub influenta bauturilor alcoolice, principiul liberei necesitate produce efecte !imitate, In sensul ca justifica fapta intentionata (vatamarea
aprecieri a probelor prevazut ca regula generala de art. I 03 alin. (I) NCPP este corporala), dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (vatamarea corporala d in
pe deplin valabilii, sub rezerva luarii In considerare a particularitatilor tipului de culpa), daca sunt 'intrunite cerintele de tipicitate prevazute de lege; tot astfel, daca
conduita ilicita analizat, care, implicand o componenta de ordin medical -- autorul l~i provoaca cu intentie sau din culpa starea de iresponsabilitate, rara a
valoarea lmbibatiei alcoolice In sange la rnomentul critic - poate fi demonstrata, urmari, respectiv prevedea ~i accepta vatamarea corporala a unei persoane in aceasta
de regula, prin administrarea unei probe cu acela$i caracter $tiintific, respectiv stare, ~i ulterior saviir~e~te o aqiune prin care se lezeaza integritatea corporala ~i/sau
buletinul de analiza toxicologica, prin care se determina lrnbibatia alcoolica. sanatatea unei persoanei, va raspunde pentru vatamare corporala din culpa numai In
Aceasta nu lnseamna, lnsa, ca buletinul In discutie constituie $i unicul sau masura In care savar~irea acestei infraqiuni era o consecinta previzibila a starii de
principalul mijloc de proba pentru a se demonstra ca autorul faptei ilicite se afla, iresponsabilitate ~ i daca sunt intrunite cerintele de tipicitate, iar daca savar~irea faptei
la data critica, sub influenta alcoolului. 0 atare influenta are nu numai o compo- in aceasta stare era imprevizibila, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentru
nenta medicala, ci $i o expresie faptica, materializata In atitudinea, comporta- aceasta.
mentul $i aspectul fizic al suspectului, integral reflectate In realitatea obiectiva,
observabile $i perceptibile cu ajutorul simturilor umane. Reprezentiind o !mpre-
jurare de fapt, aflarea inculpatului sub influenta bauturilor alcoolice poate fi
dovedita, a$adar, cu orice mijloc de proba legal administrat, indiferent daca este
vorba de declaratiile unor persoane - martori sau persoane vatamate - sau de 1
F. S1reteanu, D. Ni(u, op. cit., vol. I, p. 381, respectiv p. 425.
,,,,....

92 Drept penal. Par/ea speciala lnfrac(iuni contra persoanei 93

4.6. Variante agravate 4.6.2. Vatamarea corporalii din culpa comisa fie in vreuna dintre formele tip,
4.6.1. Vatamarea corporalii din culpa prin care s-a pricinuit integritapi cor- fie in varianta agravata fafa de doua sau mai multe victime [art. 196 alin. (I) ~i
porale sau sanatatii un traumatism ce necesita pentru vindecare ingrijiri medi- (4) NCP, art. 196 alin. (2) ~i (4) NCP, art. 196 alin. (2), (3) ~i (4) NCP]
cate mai mult de 90 de zile sau care a produs vreuna din urmatoarele conse- - la fel ca in cazul uciderii din culpa, pluralitatea de victime nu conduce la reti-
cinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, punerea in nerea unui concurs de infractiuni, ci a variantei agravate a unei singure infractiuni de
primejdie a viepi persoanei, savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor vatamare din culpa (unitate legala de infraqiune in forma infractiunii complexe).
legate sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activitap [art. 196 alin. (2) ~i (3) NCP] ~ In acest sens, retine ca vatamarea corporalll a doua persoane, concre-
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma tizata in producerea unor leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare,
completatoare putiind consta fie in dispozitii din legislatia primara, fie in norme in cazul ambelor victime, un numar de 1-2 zile de ingrijiri medicale, sllviir~ita
din culpa de catre o persoanll aflata sub influenta bauturilor alcoolice, realizeazll
stipulate In legislatia secundara (hotariiri de Guvern, regulamente etc.) in care sunt
continutul tipic, obiectiv ~i subiectiv al infractiunii complexe de vatamare
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in funqie de care
corporala din culpa, in varianta agravata prevazutli in art. 196 alin. ( I ) ~ i (4)
sa se evalueze culpa profesionala;
NCP. Contrar celor statuate prin sentinta apelatll, varianta agravata prevlizutli in
- constituie variant.a agravata numai faµ de cea de-a doua forma tip, iar nu ~i faµ de alin. (3) al art. 196 NCP nu se raporteaza la forma tip a infractiunii, reglementata
forma de baza prevazuta de art. 196 alin. (1) NCP; in cuprinsul alin. (I) al normei de incriminare. in acest sens, alin. (3) al
- nu intereseaza daca subiectul activ nemijlocit este sau nu calificat pentru exerci- art. 196 NCP limiteazll in mod expres sfera sa de aplicare la situatiile in care
tarea profesiei, meseriei sau activitatii; ,,( ... ) fapta prevllzuta in alin. (2) a fost saviir~itli ca urmare a nerespectarii
dispozitiilor legale sau a mllsurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii
- fapta sa fie saviir~ita in exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii, cu nerespec-
sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati". Or, fapta prevlizutli la
tarea regulilor prevazute pentru exercitarea acesteia;
alin. (2) al art. 196 NCP implica producerea din culpa a unor vatamari corporate
- nu este necesar pentru retinerea acestei forme ca taptuitorul sa se fi aflat la mo- de gravitatea eelor prevazute in art. 194 alin. ( I) NCP in opozitie cu varianta de
mentul comiterii actelor de violenta sub influenta bauturilor alcoolice, Ia.ra a frin stare baza a vlltamarii corporate din culpa, care este incidenta atunci ciind se produc
de ebrietate, ori in stare de ebrietate (chiar daca imbibatia alcoolica este sub 0,80 g/l urmari mai u~oare, echivalente unor loviri sau alte violente de tipul celor
alcool pur in siinge), sau sa aiba o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in prevlizute in art. 193 alin. (2) NCP. Rezultll, a~adar, cu evidenµ, ca varianta
siinge, ori sa fi ingerat inainte de comiterea faptei o substanta psihoactiva (de pilda, agravata prevllzuta in art. 196 alin. (3 ) NCP este inaplicabila in cazurile in care
ha~i~, canabis, heroina, cocaina, etnobotanice), aceste aspecte putiind fi avute in vedere fapta comisa imbraca exclusiv forma tipica a vatamarii corporale din culpa,
la individualizarea pedepsei, ori la retinerea unui concurs de infractiuni; prevazuta in alin. (I) al normei de incriminare. Varianta de incriminare astfel
configuratli corespunde optiunii legiuitorului de a mentine, in sfera de aplicare a
- daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfli-
Jegii penale in vigoare, numai fapte culpabile de lovire sau alte violente de o
~urarea activitatii care a condus la comiterea vatamarii corporate din culpa constituie
anumitll gravitate, concretizatli in incidenta uneia dintre cele trei situatii
prin ea insa~i o infrac?une, se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de prevllzute, limitativ ~i altemativ, de dispozitiile art. 196 alin. (I) NCP, respectiv
exemplu, in cazul in care conducatorul unui vehicul care are o imbibatie alcoolica de aflarea autorului sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante
peste 0,80 g/l alcool pur in siinge a comis o vatamare corporata din culpa se va retine psihoactive sau comiterea faptei in desfli~urarea unei activitati ce conslituie prin
concurs real intre infractiunea prevazuta la art. 336 NCP ~i cea prevazuta de art. 196 ea insll~i infrac\iune. In contextul acestor argumente teoretice, notiind ca
alin. (3) NCP]. leziunile produse celor doull persoane vatamate au necesitat, in speta, 1-2 zile de
ingrijiri medicale, in baza art. 386 al in. (I) NCPP inalta Curte de Casa\ie ~i
~ Cauzarea unor vatamari grave persoanei vatamate prin extirparea spli- Justitie va schimba incadrarea juridica a faptei de vatamare corporala din culpa,
nei, ca urmare a unui accident de circulatie datorat culpei conducatorului unui re\inutll in sarcina inculpatului A., din infractiunea prevazuta in art. 196 al in. (I),
autovehicul. intrune~te elementele infractiunii vatamare corporala din culpa, (3) ~i (4) NCP, in infractiunea prevazuta in art. 196 alin. ( I) ~i (4) NCP (I.C.C.J.,
deoarece fapta a avut ca urmare pierderea unui organ, indiferent de importanta sec/ia penala, decizia nr. 78/A din 29 martie 2018, www.sinract.ro).
funqionala a acestui organ ~i de faptul ca viata victimei nu a fost pusa In
primej die (C.S.J., s ec/ia penalii, deci=ia nr. 269112000, in Probleme de drept ... 4.7. Formele infractiunii
1990-2000, p. 760) .
- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa;
- singura forma in care se realizeaza infraqiunea este cea consumata; momentul
consumarii este eel al producerii vatlimarii corporale.
 94 Drept penal. Par/ea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 95

4.8. Pedeapsa nu are calitatea spccia!a cerutii de lege, se va retine savar~irea unei infractiuni contra
- pentru vatiimarea corpora!a din culpa, in prima forma tip, pedeapsa este inchi- persoanei;
soarea de la 3 !uni la l an sau cu amenda (1 20-240 zile-amenda); _ participatia penala este posibila 'in toate formele: coautorat (daca toti subieqii
activi nernijlociti au calitatea speciala cerutii de lege), instigare, cornplicitate; instigarea
- pentru vatiimarea corporala din culpa, In a doua variantii tip, pedeapsa este
sau complicitatea nu este conditionata de vreo calitate a participantului.
i'nchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda (120-240 zile-amenda);
b) subiectul pasiv: minorul (indiferent de varsta sau starea sa de sanatate) a carui
- prima varianta agravata se pedepse~te cu 'inchisoarea de la 6 !uni la 3 ani sau
dezvoltare fizica, intelectuala sau rnorala este pusa in primejdie grava; totu~i nu este
amenda (180-300 zile-amenda);
subiect pasiv al infractiunii prevazute de art. 197 NCP minorul de 16 ani casatorit, care,
- a doua varianta agravata se pedepse~te cu lnchisoarea de la 4 !uni la 1 an ~i 4 dobandind capacitatea deplina de exercitiu, iese de sub cre~terea ~i educarea partilor (In
!uni sau amenda (aferentii primei forme de baza: 180-300 zile-amenda), de la 8 !uni aceastii ipoteza actele de violenta sau de lipsire de libertate In mod ilegal vor constitui
la 2 ani ~i 8 !uni sau amenda (aferentii celei de-a doua forme tip: 180-300 zile- infractiunile corespunzatoare din NCP); tot astfel, nu este subiect pasiv minorul de 16
amenda), respectiv de la 8 !uni la 4 ani sau amenda (aferentii primei variante ani caruia i s-a recunoscut In mod anticipat de catre instanta de tutelil. capacitatea
agravate: 240-400 zile-amenda). deplina de exercitiu In conditiile art. 40 C.civ.;
- poate fi subiect pasiv al infractiunii ~i minorul intemat lntr-un centru de plasament
,l icate minorului sau ill alte institutii de ocrotire.

5.1. Nofiune 5.4. Latura obiectiva

- este infractiunea ce constii In punerea In primejdie grava, prin masuri sau a) elementul material: punerea 'in primejdie grava a dezvoltiirii fizice, intelectuale
tratamente de orice fel, a dezvoltiirii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre sau morale a minorului, prin masuri sau tratamente de orice fel (actiuni sau inaqiuni);
parinti sau de orice persoana 1n grija careia se afla minorul (art. 197 NCP); - fapta este tipica ~i atunci ci'md relele tratamente au fost aplicate cu caracter de
- actiunea penala se pune In mi~care ~i se exercitii din oficiu. continuitate unui minor care a avut un comportament deviant ori ireveren\'.os;
- relele tratamente trebuie sa aiba caracter de continuitate, savar~irea unui singur act
5.2. Obiectul infractiunii conducand la retinerea numai a unei infraqiuni contra vietii, integritatii corporale sau
libertiitii persoanei;
a) obiectul juridic principal: constii in relatiile sociale referitoa re la integritatea
fizica sau sanatatea minorului, In vreme ce obiectul juridic secundar constii In relatiile - 'in cazul 'in care prin rele tratamente aplicate minorului acesta a fost lipsit de liber-
sociale referitoare la cre~terea ~i educarea minorului, relatiile de familie, respectiv tate, i-a fost pusa In pericol viaµ, vatamata integritatea corporala, se va retine con-
convietuirea sociala; cursul ideal lntre aceasta infractiune ~i tentativa de omor, loviri sau alte violente,
vatamare corporalil., Ii psi re de libertate in mod ilegal etc. 1; de asemenea, infractiunea de
NCP a inclus relele tratamente aplicate minorului fn categoria infracfiunilor contra rele tratamente aplicate minorului poate fi retinuta 'in concurs cu infractiunea de
integritiifii corporate sau siiniitiifii awind fn vedere valorile juridice fn principal coruptie sexuala sau incest
afectate prin activitatea infracfionalii.
b) obiectul material: corpul minorului supus la rele tratamente (cand relele trata- ~ Fapta parintelui de a exercita In mod repetat violente asupra copilului
mente se obiectiveaza asupra acestuia). sau minor, care au avut ca rezultat paralizia partiala a copilului, ~i de a reitera
exercitarea violentelor asupra copilului dupa paralizia partiala a acestuia,
5.3. Subiectii infracfiunii cauzand decesul victimei minore, lntrune~te atat elementele constitutive ale
infractiunii de omor calificat, cat ~i elementele constitutive ale in.fractiunii de
a) subiectul activ: autor poate fi parintele copilului minor (indiferent de forma
filiatiei) ori persoana in grija careia se afla minorul (tutore, curator, ruda, bona ori tert
caruia i-a fost lncredintat minorul pentru a avea grija de el etc.);
1
in acela~i sens, a se vedea S. Bogdan, D.A. Serban, op. cit., p. 120 ~i 121. lo sens contrar,
a se vedea V. Cioclei, in NCP comentat, p. 409, care, deta~andu-se de solutia jurispruden\iala
- NCP large~te sfera subieqilor activi nemijlociti ai infractiunii care rezultii din obligatorie a instantei supreme, arata ca: ,,Daca acelea~i violente care sun! luate In calcul la
expresia ,,ill grija", In Joe de expresia ,,incredintat" din C.pen. din 1969; astfel, orice realizarea relelor tratamente au condus in final la deces, ele sunt absorbite in mod natural In
persoana care are in grija un minor poate fi ~i autor al infractiunii, legea neconditionand infraqiunea de omor (ca ~i lovirea sau alte violente, sau vatamarea corporala). Este total
aceasta de lncredinµrea In mod legal a cre~terii ~i educarii minorului; daca raptuitorul impropriu sa se re\ina urmarea imediata de la infrac\iunea de rele tratamente, respectiv aceea
de a pune In primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala ~i morala a minorului, in
condi\iile in care acesta a decedat".
96 Drept penal. Partea specialii lnfracriuni contra persoanei 97
rele tratamente aplicate minorului atlate in concurs ideal de infraqiuni, intrucat - poate fi comisa in forma continua (de pilda, prin omisiunea de a asigura o alimen-
prin exercitarea violentelor repetate, care in final au cauzat decesul minorului, tatie adecvatii, precum ~i un minim de conditii de igiena ce afecteaza buna dezvoltare
piirintele a pus In primejdie gravii dezvoltarea fizicii, intelectualii ~i moralii a fizica a copilului);
acestuia (l.C.C.J., secfiapenalii, deci=ia nr. 164612009. www.legalis.ro).
- fapta poate fi savar~ita in forma continuata cand sunt repetate relele tratamente in

~In cursul lunii decembrie 2010, inculpata S.A. a vandut-o pe fiica ei

baza aceleia~i rezolu!ii infractionale, caz in care se epuizeaza la data comiterii ultimului
act de executare.
S.C., in varstii de 12 ani, contra unei sume de bani, inculpatei C.R. pentru ca, in
spiritul traditiei etniei rrome din care cele douii fac parte, minora sii fie ciisiitoritii 5.7. Pedeapsa
cu A.M., fiul inculpatei C.R., in varstii de 11 ani. Minora S.C. nu a fost de acord,
fapt pentru care, de mai multe ori, a fugit de la domiciliul inculpatei C.R. din - inchisoarea de la 3 la 7 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi.
comuna V.T., intorcandu-se la domiciliul mamei sale din mun. C. Inculpata S.A.
o aducea inapoi la domiciliul inculpatei C.R., aplicandu-i de fiecare data o
corectie fizicii. Aceasta situatie a continuat pana In data de 26 iulie 2011, cand
minora S.C. a fugit din nou ~i, fiind adusii de inculpata S.A. in Jocalitatea V.T., a
fost legatii cu un Iant, asigurat cu Jaciit, de un picior al patului; in locuinta 6.1. Notiune
inculpatei C.R., cu concursul acesteia. Totodata, inculpata S.A. i-a aplicat din - este infractiunea ce consta in participarea la o incaierare intre mai multe persoane
nou minorei o corectie fizicii, provocandu-i viitiimiiri corporale ce au necesitat (art. 198 NCP);
pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale. Cu privire la incadrarea juridicii,
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP nu mai prevede ipoteza cunOQ$terii parti-
fapta celor douii inculpate de a o obliga, in mod repetat, in baza unei intelegeri
cipantului la fnciiierare atunci dind urmarea constii fntr-o viitiimare a integritii/ii cor-
prealabile, pe minora parte vatiirnatii, sa locuiascii la locuinta inculpatei C.R.,
restrictionandu-i panii la impiedicare libertatea de mi~care prin legarea cu un porale sau a siiniitiifii unei persoane (fiind incriminatii numai ipoteza fn care nu se
!ant de un pat aflat in locuinta ultimei inculpate, intrune~te elementele constitu- cunoa$le care dintre participanfi a produs urmiirile prewi::ute de norma de incri-
tive al infraqiunii de lipsire de libertate in forma continuatii. Faptele inculpatei minare) $i nici cauza de nepedepsire fn care participantul a incercat sii respingii un
S.A. de a lovi persoana viitiirnatii, cauzandu-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de atac ori a incercat sii apere pe a/tu!.
ingrijiri medicate pentru vindecare, precum ~i de a-i pune in primejdie gravii,
prin tratamentul sanqionator, dezvoltarea fizicii ~i moralii, se circumscriu con- 6.2. Obiectul infracpunii
tinutului constitutiv al infractiunilor de loviri sau alte violente ~i rele tratamente a) obiectul juridic principal: consta in viata, integritatea fizica sau sanatatea per-
aplicate minorului (CA . Constanfa, secfia penalii, de minori $i familie, decizia soanei ~i relatiile sociale In legiitura cu acestea, in vreme ce obiectul juridic secundar
nr. 11712011, in V. Viiduva, Infracfiuni contra libertii/ii persoanei, Ed. Hamangiu, consta in rela~ile sociale referitoare la convietuirea socialii;
Bucur~ti, 2012, pct. 78, no/a I).
NCP a inc/us fnciiierarea fn categoria infrac/iunilor contra integritii/ii corporale
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectualii sau sau siiniitiifii avand in vedere valorile juridice in principal afectate prin activitatea
moralii a minorului (infractiune de pericol concret); infracfionalii.
c) legiitura de cauzalitate: trebuie sa existe lntre fapta ~ i urmarea imediata. b) obiectul material: corpul persoanei victima a violentelor sau bunurile asupra
ciirora acestea s-au rasfrant.
5.5. Latura subiectiva
- intentia directa sau indirecta; 6.3. Subiectii infractiunii
- nu intereseazii sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost a) subiectul activ: o pluralitate de raptuitori care au calitatea de autor; existenta
savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. pluralitatii naturale de raptuitori exclude posibilitatea retinerii coautoratului ca forma a
participatiei penale;
5.6. Formele infracpunii - autorii trebuie sa fie implir!iti in doua tabere de eel putin doua persoane fiecare 1; nu
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile cand fapta se comite prin ac!iune, dar este necesar ca toli participanlii la inciiierare sii fi fost identifica!i, putand fi tra~i Ia
nu sunt incriminate; raspundere penala numai autorii identificati 1;
- infractiunea se consumii in momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a produs
starea de pericol pennu dezvoltarea minorului; 1
in doctrina [V. Dongoroz (coord.), Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. IV,
ed. a 2-a, Academia Romana ~i Ed. All Beck, Bucure~ti, 2003, p. 603] s-a aratat ca: Jnciiie-
 98 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 99
- ill sarcina subiectilor activi nemijlociti ai infractiunii de incaierare nu poate fi 6.4. Latura obiectiva
retinuta circumstanµ agravanta legala prevazuta de art. 77 alin. (1) lit. a) NCP a comiterii
faptei de trei sau mai multe persoane lmpreuna fiind vorba de o pluralitate naturala de a) elementul material: participarea efectiva ab initio sau pe parcurs la o inciiierare
taptuitori; lntre mai multe persoane grupate In doua tabere; nu conteaza perioada de timp in care o
persoana a participat la incaierare;
- nu este necesara participarea la illcaierare pe lntreaga durata a acesteia, putiind fi
trasa la raspundere penala ~i persoana care a participat numai la actele violente comise _ fiecare autor al 'incaierarii comite nemij locit aqiunea stipulata de norma de
la inceputul/sflir~itul incaierarii; incriminare;
- participatia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicitati; - nu va exista incaierare in sensul legii penale, daca prima tabara implicata este
aviind ill vedere unitatea infractiunii de lncaierare comise de catre persoanele care au fonnata din mai multe persoane care exercita acte de violenfA a.supra unui singur rival
calitatea de autor, chiar daca actele de determinare sau de 'inlesnire/ajutorare Ii (acesta nu poate fi privit ut singuli ca un grup implicat ill incaierare);
vizeaza pe mai multi ori pe toti autorii, se va retine participatia penala la o infraqiune - infraqiunea de loviri ~i alte violente (art. 193 NCP) este absorbita in continutul
de illcaierare, iar nu un concurs de infraqiuni prin raportare la numarul de acte de infractiunii de incaierare.
instigare sau complicitate efectuate faµ de persoanele care au participat la lncaierare; b) urmarea imediata: atingerea integritatii corpora.le sau siinatatii persoanelor
- in cazul ill care alaturi de autor la comiterea infractiunii participa doi sau mai implicate in 'incaierare, dar ~i starea de pericol pentru buna desfii~urare a convietuirii
multi complici concomitenti poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de sociale;
art. 77 alin. (1) lit. a) NCP. c) Iegatura de cauzalitate: trebuie dovedita legatura de cauzalitate intre elementul
material ~i urmarea imediata numai in cazul in care aceasta consta intr-o atingere a
~ Infractiunea de !nciiierare fiind una care presupune o pluralitate natu- vie(ii, integrit:atii corpora.le sau sanatatii persoanelor implicate in incaierare.
ralii de infractori, adica participarea in mod natural a mai multor persoane ca
autori, retinerea concomitenta a circumstan\ei agravante a participarii a trei sau 6.5. Latura subiectiv a
mai multor persoane este exclusa (CA. Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 65012017,
nepublicatii). - intentia directa sau indirecta;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
~ Infractiunea de lnciiierare presupune o pluralitate de subiecti activi, savar~ita;acestea pot fi avute In vedere de instanj:ii la individualizarea pedepsei.
constituiti in eel puiin doua grupari, care sa se lupte lntre ele, sa-~i aplice lovituri
reciproce. Ca a.tare, atunci ciind exista numai gruparea inculpatilor, victima ~ Infractiunea de incaierare intre mai multe persoane, denumitii ~i rix
careia i-au cauzat moartea fiind singurii, fapta se lncadreazii ill prevederile refo- (din limba Jatina, rixa-vrajba), constii in ciocnirea violenta ~i spontanii intre mai
ritoare la infractiunea de omor (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 599112005, multe persoane invrajbite, desra~urata in imbulzealii ~i cu o impletire de actiuni
www.legalis.ro). de a~a fel inciit este greu de stabilit aportul fiecaruia dintre persoanele prinse in
incaierare. Specificul acestei infractiuni este dat de pluralitatea de subieqi activi,
b) subiectul pasiv: victima/victimele actelor de violenfA comise In cursul incaie-
privita ca o pluralitate naturala, in absenta careia nu poate fi pusa in discutie
rarii.
infractiunea de incaierare. Pluralitatea naturala poate fi lnso\ita de pluralitatea
ocaziona!a, astfel ca participatia pena!a sub forma instigarii sau comp licitatii la
lncaierare nu este exclusa. Elementul material al infractiunii este reprezentat
exclusiv printr-o actiune, respectiv de participare la o fucaierare prin sustinerea
activa a uneia dintre tabere (care presupune eel putin cate doua persoane in
fiecare tabara). Actele de violen/ii (loviri, imbranciri, rriintiri, ruperea hainelor
rarea intre mai muite persoane, denumitii ~i rix (de la cuviintul la.tin rixa), este ciocnirea etc.) sunt inerente faptei de incaierare ~i urmarea imediata principala in cazul
violentii ~i spontana lntre mai multe persoane invrajbite, desfii~uratii in imbulzeala ~i cu o variantei-tip este aceea~i cu cea de la infractiunea de lovire sau alte violente
impletire de ac\iuni de a~a fel inciit este greu sa se stabi leasca aportul fiecareia dintre prevazutii de art. 193 NCP, respectiv fie cauzarea de suferin\e fizice, fie lngrijiri
persoanele prinse in incaierare".
medicate de eel mult 90 de zile. Rezultii ca in varianta-tip inciiiera:-ea absoarbe
1
in acest sens In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 435) s-a aratat ca ,,nu
se pune problema unei executari fractionate a ac\iunii tipice - pe baza unei distribu\ii de roluri infraqiunea de lovire sau alte violen\e. Exista ~ i o urmare devenitii secundara
- care sa stea la baza imputiirii reciproce a contribu\iilor individuale, ci fiecare dintre subieqii prin repozi\ionarea infraqiunii intre cele contra persoanei, respectiv o stare de
activi comite aceasta actiune in intregul ei. (... )In acel~i timp, angajarea raspunderii penale a pericol pentru lini~tea ~i ordinea publica. Legiitura de cauzalitate are ca specifi c
unora dintre autori nu este condi\ionata de identificarea sau condamnarea altor autori, fiind faptul ca - in situatia in care nu se cunoa$te care dintre participanti a produs
suficient sa se probeze comiterea infraqiunii de catre eel in cauza". urmarile - se rasfriinge a.supra tuturor celor ce participii la incaierare, rarii a fi
100 Drept penal. Partea specialii lnfraC{iuni contra persoanei IOI
necesarli stabilirea unei corespondente stricte 'intre violente ~i urrnarea imediata 1ngrijiri medicale) se va retine forma de baza a infractiunii de incaierare prevazuta de
principala. Aceasta, intrucat urmarea imediata principala nu mai tine de art. 198 alin. (1) NCP;
specificul incaierarii, ci apare ca o imprejurare care constituie o cauza de - varianta agravata a infractiunii de incaierare prevazuta de art. 198 alin. (2) NCP se
agravare a incaierarii, cu atil.t mai mult cu cat eel care se angajeaza in incaierare
cornite cu intentie sau cu praeterintentie.
i~i da seama, deci prevede rezultatul imediat firesc ~i posibilitatea unei eventuate
vatamari corporale sau chiar moartea unuia dintre corixanti. De~i nu urmare~te, 6.6.2. incaierarea in cursul careia s-a produs moartea unei/mai multor
de regula, un astfel de rezultat, faptuitorul accepta intotdeauna eventualitatea persoane, fiira a fi cunoscut fiiptuitorul !art. 198 alin. (3) NCP]
producerii acestuia, atitudine care rezulta din chiar participarea voluntara la
incaierare. Cu alte cuvinte, temeiul obiectiv al raspunderii penale consta in fapta - este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca participantul/participantii
de incaierare la care a participat, iar temeiul subiectiv al raspuoderii sale consta la incaierare, care a/au provocat moartea unui alt participant sau a unui tert, sa nu fie
in praeterintentie ca forma de vinovatie care exista atunci cand rezultatul produs identificatlti in mod determinat ca autor al uoui anumit act de omucidere (din probele
este mai grav decil.t eel urmarit sau acceptat de faptuitor. In acest caz, pentru ca administrate nu se poate stabili precis care dintre persoanele participante la incaierare a
raspunderea penala a taptuitorului sa poata fi stabilita in functie de rezultatul suprimat viata victimei);
mai grav, va trebui sa se constate existenta intentiei in raport cu rezultatul mai - toti participantii la incaierare (cu exceptia victimei decedate) vor raspuode penal
u~or urrnarit sau acceptat (primum delictum) ~i a culpei in raport. cu rezultatul
pentru forma mai grava a infractiunii [art. 198 alin. (3) NCP];
mai grav cares-a produs (majus delictum), de pilda in cazul infractiunii de loviri
cauzatoare de moarte, deoarece praeterintentia (intentia depa~ita) implica o - se va retine aceasta varianta agravata ~i in cazul in care in cursul incaierarii s-a
forrna a culpei care se grefeaza pe intentie (DCC nr. 72612018, www.ccr.ro). produs atat vatamarea corpora!a a unei sau mai multor persoane, cat ~i decesul unei sau
mai multor persoane, rara a putea fi identificat!ti participantul/participantii la incaierare
6.6. Variaote agravate care a/au provocat/vatamarea corporala, respectiv moartea;
- In situatia in care din probele administrate rezulta ca un anumit participant a
6.6.1 incaierarea in cursul careia s-a produs vatamarea corporala (art. 194
NCP) a uneia sau mai multor persoane, fiira a fi cunoscut care dintre partici- comis actul prin care a fost suprimata viata victimei, atunci acesta va fi tras la
panp a produs urmarile [art. 198 alin. (2) NCP] raspundere penala pentru saviir~irea infractiunii de omor (simplu, calificat), respectiv
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, care va fi retinuta in concurs cu infractiunea
- este necesar pentru retinerea acestei variante agravante ca participantul/partici- de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 al in. ( 1) NCP, iar ceilalti partici-
pantii la 'incaierare, care a/au provocat vatamarea corporala (respectiv una dintre panti la incaierare pentru infraqiunea de incaierare in fonna de baza prevazuta de
unnatoarele consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, art. 198 alin. (I) NCP 1;
punerea in primejdie a vietii persoanei) a unui alt participant sau a unui tef\, sa nu fie
- varianta agravata a infractiunii de incaierare se comite cu intentie sau cu
identificat/ti in mod determinat ca autor/ri al unui act de vatamare corpora la (din
praeterintentie.
probele administrate nu se poate stabili precis care dintre persoanele participante la
'incaierare a comis vatamarea corporala);
- participantii la incaierare vor raspunde penal pentru forma mai grava a infrac-
~ ~i
Existenta acestei incaierari intre tabara inculpatilor H.R.K. R.K. ~i
cea a familiei B., tabere din care au facut parte mult mai multe persoane care ~i­
tiunii [art. 198 al in. (2) NCP], cu exceptia participantului a carei integritate corporala au aplicat reciproc lovituri, explica (alaturi de subiectivismul care a caracterizat
sau sanatate a fost vatamata (persoana vatamata) care va raspunde numai pentru depozitiile persoanelor audiate in cauza) ~i caracterul oscilant al pozitiilor per-
forma de baza a infractiunii [art. 198 alin. (1) NCP]; soanelor audiate pe tot parcursul procesului penal in legatura cu individualizarea
- in situatia in care din probele administrate rezulta ca un anumit participant a participatiei fiecarei persoane in cadrul agresiunii. Aceste agresiuoi reciproce
comis vatamarea corporala, atunci acesta va fi tras la raspundere penala pentru intrunesc toate caracteristicile rixului, fiind vorba de o ciocnire violenta ~i spon-
infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 NCP care va fi retinuta In tana intre mai multe persoane invrajbite, constituite in doua tabere din care au
concurs cu infractiunea de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) tacut parte un numar suficient de persoane incat s-a produs o stare de confuzie
NCP, iar ceilalti participanti la incaierare (inclusiv persoana vatamata) pentru cu privire la actiuoile fiecaruia, desta~urata in imbulzeala ~i cu o impletire de
infractiuoea de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) NCP 1; actiuni de a~a fel !neat a fost greu sa se stabileasca aportul fiecareia dintre per-
- daca in urma incaierarii rezulta numai unnarea imediata prevazuta de art. 193 soanele participante, actiuni concretizate in injurii, distrugerea de bunuri,
violente fizice ~i amenintari reciproce, etc. in cadrul acestor agresiuni reciproce
NCP (suferinta fizica, indiferent de intensitate, produsa prin lovire sau alte violente ori
o leziune traumatica pentru a carei vindecare sunt necesare intre 1 ~i 90 de zile de au suferit leziuni membrii ambelor tabere, respectiv inculpatii H.R.K., R.K. ~i
K.C. (toti necesitil.nd zile de ingrijiri medicale) ~i partile civile B.R., K.K.E. ~i
1
1
in acela~i sens, V Cioclei, in NCP comentat, p. 412. Ibidem.
 102 Drepr penal. Partea speciata lnfrac/iuni contra persoanei 103
K.K.M. (carora Ii s-au cauzat s uferinte fizice pentru care au avut nevoie de zile 6.9. Cauze speciale d e nepedepsire
de ingrijiri medicale). Faptul ca, din cuprinsul depozitiilor persoanelor audiate in
cauza, a rezultat participa\ia inculpatilor H.R.K., R.K. ~i K.C. (acesta din urma Potrivit art. 198 alin. (4) NCP, participantul la lncaierare nu va fi pedepsit pentru
intervenind pentru a-! desparti pe fratele sau), fiind individualizate unele lovituri aceastii infractiune daca:
aplicate de ace~tia, nu inlatura concluzia de mai sus, in sensul existentei unei a) a fost prins in incaierare lmpotriva vointei sale; sau
incaierari, pentru ca, ~i in cazul incaieriirii, probele trebuie sa ateste participarea
b) a incercat sa-i desparta pe cei prin~i in incaierare.
activa a celor acuzati in incle~tarea celor doua tabere, aqiunile acestora trebuind
sa realizeze elementul material al laturii obiective a infractiunii , adica o ,,parti- _ ratio legis pentru aceasta cauza de nepedepsire constii tocmai in lipsa intentiei de a
cipare la incaierare", concretizatii in loviri sau alte violente, amenintari, urma- participa la incaierare; este necesar pentru a re~e aplicabilitatea art. 198 alin. (4) NCP ca
rirea adversarilor, distrugeri de bunuri etc. Pe de altii parte, datorita contradicto- persoana care invoca acest articol sa nu fi participat la incaierare deciit in limitele enu-
rialitiitii probatoriului in legatura cu participa\ia fiecaruia dintre cei trei inculpati merate mai sus, pentru ca in ipoteza in care acesta s-a angrenat in dinamica incaierarii ~i a
la producerea leziunilor persoanelor vatiimate, nu s-a putut realiza nicio departa- actionat ulterior in cadrul incaierarii nu va mai fi aparat de raspundere penala;
jare clara a loviturilor aplicate de fiecare, nici nu s-a putut stabili in mod univoc - NCP nu a mai previizut drept cauze speciale de nepedepsire situa{iile in care par-
exclusivitatea acestor lovituri in producerea tuturor leziunilor persoanelor ticipantul a incercat sii respingii un atac ori a incercat sa apere pe a/tu!, deoarece in
vatiimate ~i pozitia subiectiva a autorilor !or (pentru a se retine in cazul vreunuia /apt in aceste situa/ii urmeaza a fl refinuta legitima aparare drept cauzii justificativii,
infrac\iunea distinctii de tentativa de omor, vatamare corporala, lovlri $i alte vio-
daca sunt indeplinite ~i celelalte condi/ii previizute de art. 19 NCP.
lente sau vatamare corporala din culpa, dupa caz), in conditiile in care persoa-
nele vatiimate insele au avut declara\ii contradictorii ~i confuze nu doar in
privinta naturii loviturilor primite de la fiecare inculpat, ci ~ i in privin!3 incul-
patului care le-a produs. (...)A rezultat, in schimb, dincolo de orice echivoc, din Secpunea a 3-a. lnfracfiuni savar~ite asupra
cuprinsul acelora~i declaratii, faptul ca a existat o incle~tare generala intre doua unui membru de familie
tabere ~i ca violen\ele lansate au avut un caracter colectiv, reciproc $i greu de
departajat, fiind vorba de ac\iuni conjugate ale celor implica\i, ac\iuni care au
produs rezultatele finale, respectiv lezarea integritatii fizice arat a inculpa\ilor.
cat $i a persoanelor vatiimate, adica toate acele elemente care caracterizeaza §1. V iole n t a i n familie
infrac\iunea de incaierare (C.A. Oradea, secfia penala, deci=ia nr. 65012017,
nepublicata). 1.1. Nopune
- NCP nu a mai prevazut drept circumstanta agravanta generala comiterea infractiu-
6.7. F ormele infracpunii nii prin acte de violenta asupra membrilor de familie, optiind pentru crearea u nei
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, nefiind insa incriminate; infracp uni a utonom e de violenta i n fa milie, care reprezinta in r ealitate o varian ta
agr avata a infract]unilor de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
- infrac~unea se consuma in momentul in care gruparile adverse se angajeaza in
sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatiimari
conflict;
cauzatoare de moarte (art. 195 NCP) ciind aceste fapte sunt comise impotriva unui
- poate fi savar~itii in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data conuterii membru de familie;
ultimei incaierari.
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP extinde sfera protectiei victimelor
6.8. Pedeapsa violentei 'in farnilie pe de o parte ca urmare a definitiei date de art 177 NCP a no~unii
de membru de familie, iar pe de alta parte prin numarul infractiunilor ce intra in
- pentru forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) NCP: inchisoare de la 3 !uni la continutul violentei in familie (omor, omor calificat, loviri sau alte violente, vatamarea
1 an sau amenda (1 20-240 zile-amenda); corporala ~i lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte);
- pentru prima varianta agravata prevazuta de art. 198 alin. (2) NCP: inchisoarea de
la l la 5 ani; 1.2. Obiectul infracpunii
- pentru cea de-a doua varianta agravata prevazuta de art. 198 alin. (3) NCP: inchi- a) obiectul j uridic special p rincipal: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura
soarea de la 6 la 12 ani, daca din incaierare a rezultat moartea unei singure persoane, cu dreptul la viata al membrului de familie, respectiv integritatea fizica sau sanatatea
respectiv lnchisoarea de la 8 la 16 ani, daca din incaierare a rezultat moartea mai multor membrului de familie ~i relatiile sociale in legatura cu acestea;
persoane. - obiectul j uridic secunda r ii constituie relatiile sociale privind buna convietuire in
cadrul familiei.
 104 Drept penal_ Parrea specialii
lnfracfiuni contra persoanei 105
b) obiectul material: corpul persoanei vatamate care are calitatea de membru de
familie In via\a. retine comiterea infraqiunii prevazute de art. 199 NCP numai in sarcina celui care are
ca'iitatea de membru de familie, celalalt coautor urmiind sa raspunda pentru infractiunea
1.3. Subiectii infractiunii efectiv comisa, iar nu pentru violente in familie;
- subiectul activ nemijlocit ~i subiectul pasiv al infractiunii este o persoana care are _ in ipoteza in care numai autorul are calitatea de membru de familie, nu $i insti-
calitatea de membru de familie; calitatea de membru de familie este o circumstanta gatorul sau complicele, ace!?tia din urma vor raspunde numai pentru complicitate/insti-
subiectiva de individualizare care nu se rasfu1nge asupra participantilor deciit In masura gare la una dintre urmatoarele infractiuni: omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189
in care ace~tia au cunoscut-o sau prevazut-o; NCP), Joviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corpora!a (art. 194 NCP), loviri
sau vata.mari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), daca nu au cunoscut sau prevazut
- potrivit art. 177 NCP, prin membru defamilie se illtelege:
circumstanta personala de individualizare, in vreme ce autorul va raspunde pentru
a) ascendentii ~i descendentii, fratii ~i surorile, copiii acestora (verii primari lntre ei, infractiunea mai grava de violente in familie; daca participanpi au cunoscut sau
unchii sau matu~ile fata de nepoti - numai ill cazul in care este fratele sau sora parintelui), prevazut calitatea de membru de familie a autorului se va retine participatia la infrac-
precurn ~i persoanele devenite prin adoptie (cu efecte depline sau restranse), potrivit legii, ~unea de violente in farnilie;
astfel de rude, indiferent daca locuiesc ~i gospodaresc 1mpreuna sau separat;
- in situa~a ill care numai instigatorul sau complicele are calitatea de membru de
b) sotul, indiferent daca locuie~te ~i gospodare~te impreuna sau separat cu faptui- jamilie, nu $i autorul, acesta din urma va raspunde pentru corniterea uneia dintre
torul; urrnatoarele infractiuni: omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau
c) persoanele care au stabilit re/a/ii asemiiniitoare acelora dintre so/i {de exemplu, alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari
concubinii) sau dintre piirinfi $i copii (de pildii, fntre/inatorii sau ginerele fa/a de socrii cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), in vreme ce instigatorul/complicele va raspunde
etc.), in cazul in care convie{uiesc; pentru o participa/ie penalii la fapta autorului, iar nu la infraC{iunea mai gravii de
d) persoana adoptata ori descendentii acesteia ill raport cu rudele fire~ti (ascendenti, violenfe fn familie, fatii de caracterul accesoriu al participatiei; calitatea speciala a
frati, surori). participantului va fi illsa avuta ill vedere ill procesul de individualizare a pedepsei.
- NCP renunfii la notiunea de rude apropiate din C.pen. din 1969, incluzand-o inte- 1.4. Latur a obiectiva
gral fn cea de membru de familie; de asemenea, NCP nu mai prevede fn cazul ascen-
denfilor $i descenden/ilor, frafilor $i surorilor, copiilor acestora, precum $i persoa- - este sirnilara cu cea de la infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat
nelor devenite prin adop/ie, potrivit legii, astfel de rude, condifia ca ace$lia sii (art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
locuiascii $i sii gospodiireasca fmpreunii cufoptuitorul; NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), analizate mai sus;
- este necesar ca faptuitorul sa cunoasca la momentul comiterii faptei calitatea de - doua mentiuni trebuie fa.cute:
membru de farnilie a victimei, in caz contrar, circumstanta personala de individualizare (i) se va retine sav~irea infracpunii de violente ill familie, iar nu infractiunea de
nu poate fi retinuta in sarcina acestuia, care va raspunde numai pentru infractiunea uciderea sau vatamarea nou-nascutului sav~ita de catre mama, in cazul in care mama
efectiv comisa [omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte i~i ucide/vatama corporal copilul nou-nascut in primele 24 de ore dupa na~tere, iar din
violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauza- raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu rezulta existenta unei tulburari
toare de moarte (art. 195 NCP)], nu pentru violente in familie; psihice a mamei, discemamantul critic fiind pastrat in ace! moment;
- in ipoteza ill care victima infractiunii este sotul faptuitorului, este necesar sa existe (ii) in cazul infractiunii deviate sav~ite ill modalitatea aberratio ictus sau error in
0 casatorie valabil illcheiata ~i In fiinta la momentul savar~irii faptei; in cazul SO\ilor personam, care a avut ca urmare moartea/vatamarea corporala a unui membru de
aflati in divort, se va retine omorul calificat atata timp cat fapta a fost comisa inainte de familie, nu se va re\ine comiterea infrac\iunii de violente in familie, ci infractiunea de
ramanerea definitiva a hotararii de divort sau lnainte de emiterea certificatului de divort omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte violen\e (art. 193
de catre ofi\erul de stare civila sau de notarul public (ill cazul divortului prin acordul NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala); (art. 195 NCP); tot astfel, daca infractorul a urmarit moartea unui membru de familie,
- participa(ia penala este posibi!a ill toate formele: coautorat (daca participantii au dar din cauza devierii loviturii ori erorii cu privire la persoana victimei, ucide o alta
calitatea de membru de familie), instigare sau complicitate; persoana care nu are aceastii calitate nu se va re\ine comiterea infraqiunii de violente ill
familie, ci infractiunea de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
- in cazul coautoratului este necesar ca toti coautorii sa aiba calitatea de membru de
sau alte violente (art. 193 NCP), vatiimare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari
familie, deoarece circumstan\ele personale de individualizare nu se rasfriing intre
cauzatoare de moarte (art. 195 NCP).
ace~tia; daca insa un coautor are calitatea de membru de familie, iar celalalt nu, se va
106 Drept penal. Par/ea specialii lnfracfiuni comra persoanei 107

~ in cazul infraqiunii de ornor savar~it asupra soµilui, dupa ce hotiirarea t.7. Pedeapsa

de desfacere a casatoriei a fost atacata cu recurs de inculpat, dar lnainte de . infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte
solutionarea recursului, instan~ trebuie sa verifice cu atentie obiectul recursului, violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauza-
In scopul de a stabili daca, referitor la divort, hotararea a fost atacata sau nu. toare de moarte (art. 195 NCP) comise lmpotriva unui membru de familie au un trata-
Oaca recursul se refera nu la desfacerea casatoriei, ci la solutionarea unor cereri ment sanc!ionator agravat, maximul special al pedepsei prevazute de Iege pentru
accesorii, cum ar fi atribuirea beneficiului locuintei, iar la data savar~irii omo- acestea majorandu-se cu o pii.trime [art. 199 alin. (I) NCP]; in ipoteza In care fapta
rului terrnenul de recurs expirase, hotararea primei instante In ceea ce prive~te este comisa in forma tentativei incriminate, reducerea limitelor de pedeapsa se va face
divortul este irevocabila, calitatea de soti a lncetat inainte de savar~irea infrac- prin raportare la lirnitele de pedeapsa astfel majorate, fa!ii de natura de varianta
tiunii (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 86911991, in Probleme de drept ... agravata a infracpunii [de pilda, in cazul violentei in familie care absoarbe tentativa la
1990-2000, p. 743). omor (art. 32 raportat la art. 199 alin. (I) NCP cu referire la art. 188 NCP) se va

~ savar~it
proceda la stabilirea pedepsei pentru forma consumata a infractiunii de violenia in
Omorul de raptuitor asupra bunicii sale, urrnat de profanarea familie care absoarbe omorul (inchisoare de la 12 ani ~i 6 !uni la 25 de ani) care vor fi
cadavrului victimei, In scopul de a lmpiedica descoperirea faptei de ornor, lntru- reduse lajumatate (de Ia 6 ani ~i 3 luni la 12 ani ~i 6 luni);
ne~te elementele constitutive ale infraqiunii de omor calificat ~i ale celei de
profanare de rnorminte, in concurs real de infractiuni, lntrucat in cazul In care - in cazul infractiunii de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) sau de vatamare
actiunea de ucidere este urmata de o a doua fapta, de profanare a cadavrului, corporala din culpa (art. 196 NCP) saviir~ite asupra unui membru de familie, actiunea
aceste doua fapte distincte, succesive, au fiecare un obiect juridic diferit, penala poate ti pusa in mi~care ~i din oficiu. In aceasta ipoteza, Jegea perrnite lmpa-
deoarece lezeaza fiecare o alta valoare sociala, respectiv in cazul omorului via~ carea, ce constituie o cauza care lnlatura raspunderea penala [art. 199 alin. (2) NCP].
persoanei, iar In cazul infraqiunii de profanare de morrninte respectul datorat in acest sens, prin decizia nr. ll/RIL/2019, instanta suprema a aratat ca ,,pentru
mortilor, adica acele valori avute In vedere de legiuitor la incrirninarea celor infractiunea de lovire sau alte violente saviir~ita asupra unui membru de familie,
doua fapte In texte autonorne (1.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 231312009, fn prevazuta de art. 193 raportat la art. 199 alin. (!) NCP, atunci cand acpunea penala a
B.J. 2009, p. 688). fost pusa 'in mi~care la pliingerea prealabila a persoanei vatamate, incetarea
procesului penal poate fi dispusa numai ca efect al retragerii pJangerii prealabile,
1.5. Latura subiectiva ~i nu ca efect al 'impacarii". in mod similar se va proceda ~i In cazul infractiunii de
- este similara cu cea de la infraqiunile de omor (art. i 88 NCP), ornor calificat vatamare din culpa a unui membru de familie, prevazuta de art. 196 NCP.
(art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de rnoarte (art. 195 NCP), analizate mai sus; :iti-deatre mama
astfel, se poate retine intentie directa sau indirecta, nu ~i comiterea infractiunii de
violenµi in familie din culpa; 2.1. Nopune
- faptuitorul trebuie sa cunoasca la momentul comiterii faptei ca subiectul pasiv este
- in cuprinsul acestei infraqiuni NCP lnglobeaza infractiunea de pruncucidere din
un membru de familie; in cazul In care raptuitorul credea ca saviir~e~te o fapra impo-
C.pen. din 1969 ~i aduce in plus faptele de loviri sau alte violen/e, vtitiimare corpora/ii,
triva unui membru de familie, insa In realitate victima era o persoana care nu avea lovirile sau vattimarile cauzatoare de moarte comise de mama ajlata fntr-o stare de
aceasta calitate, nu se va retine comiterea infractiunii de violenta In familie, ci aceea tulburare fa fa de nou-nascut, oferindu-le $i acestora caracter atenuat;
de infractiune contra vietii sau integritatii corporale sau sanatatii comisa efectiv
- prima formii tip a infrac/iunii (pruncuciderea) consta in uciderea copilului
[dupa caz, infractiunea de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
nou-nascut imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore, sav~ira de catre
sau alte violente (art. 193 NCP), varamare corporala (art. 194 NCP), Ioviri sau vata-
mama aflata In stare de tulburare psihica [art. 200 alin. (1) NCP];
mari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP)].
- a doua Jonna tip a infracfiunii consta in lovirea sau alte violente, vatamarea
1.6. Formele infracpunii corporala sau lovirea sau vatamarile cauzatoare de moarte saviir~ita asupra copilului
nou-nascut imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore, de catre mama aflata
- sunt identice cu cele de la infraqiunile de omor (art. 188 NCP), ornor calificat in stare de tulburare psihica [art. 200 alin. (2) NCP].
(art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
NCP), Ioviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), analizate mai sus.
108 Drept penal. Partea specia/a /nfracfiuni contra persoanei 109

2.2. Obiectul infractiunii _ este necesar ca victima sa fie in viata la momentul comiterii activitatii infraqio-
nale, chiar daca suferea de o boala incurabila, o boala genetica, epilepsie, paralizie
a) obiectul juridic special: via~ copilului nou-nascut ~i relatiile sociale in legatura
cerebrala etc.;
cu dreptul la viata, respectiv integritatea fizica sau sanatatea copilului nou-niiscut ~i
relatiile sociale in legatura cu acestea; _ pluralitatea de subiecti pasivi (in ipoteza sarcinii multiple) atrage retinerea unui
concurs de infractiuni.
b) obiectul material: corpul copilului nou-nascut.

2.3. Subiectii infracfiunii ~ Abandonarea de catre mama a unui copil de trei saptamani intr-un
vagon CFR, fapt in urma caruia acesta a decedat, constituie infraqiunea de omor
a) subiectul activ nemijlocit unic: numai mama naturali'i sau purtiitoare (surogat) calificat, ~ i nu cea de pruncucidere, deoarece copilul nu era nou-nascut, iar
a copilului nou-nascut, casatorita sau necasatorita, care se afla la momentul sava~irii inculpata nu se afla intr-o putemica stare de tulburare (CA . Bucure~ti, secfia
infractiunii intr-o stare de tulburare psihicii (autor exclusiv, calificat); penala, decizia nr. 54611999. in C.P.JP. 1999, p. 120).
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP nu mai prevede condi/ia ca starea de tul-
burare sii fie pricinuitii de n~tere, putandfl avute in vedere orice sti'iri de tulburare ~ Instanta a apreciat ca faptul ca nou-nascutul era neviabil nu are
psihicii asociate sarcinii, na~terii, lehuziei (de pildii, cele provocate.de respingerea relevanta pentru incadrareajuridica a faptei, mai ales ca inculpata nu cuno~tea ca
imediati'i de ciitrefamilie a copilului ~i a mamei etc.); nou-nascutul avea pneumonie interstitiala ~ i va muri intr-un interval de timp mai
scurt sau mai lung (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 92212003, www.legalis.ro).
- nu prezinta importanta daca sarcina a fost urmarea unui raport sexual liber
consimtit ori a unuia obtinut prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei
2.4. Latura obiectiva
de a se apara 1;
- nu este posibil coautoratul; 2.4.1. Prima forma tip a infractiunii - pruncuciderea [art. 200 alin. (1) NCP]
- participantii care cu intentie determina, inlesnesc sau ajuta pe mama copilului a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se suprima via~
nou-nascut la savar~irea infractiunii vor riispunde pentru instigare, respectiv compli- nou-nascutului, savar~ita imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore de la
citate la omor/loviri sau alte violente/vatamare corporalalloviri sau vatfunari cauzatoare finalizarea procesului na!jlerii, indiferent de data la care se produce decesul;
de moarte, dupa caz, respectiv pentru instigare/complicitate la violenta in familie daca - in cazul in care fapta este sava~ita dupa mai mult de 24 de ore de la finaliza.rea
au calitatea de membru de familie in raport cu nou-nascutul2 ; procesului n~terii, mama va raspunde pentru infraqiunea de violente in familie (ca
- daca mama aflata in stare de tulburare instiga sau ajuta un tert sa vatame sau sa forma agravata a omorului); daca fapta este comisa in timpul na~terii se va retine
ucida copilul nou-nascut in primele 24 de ore dupa finalizarea procesului na~terii, comiterea infractiunii de vatfunare a ratului (art. 202 NCP);
autorul va riispunde pentru omor/loviri sau alte violente/vatamare corporalalloviri sau - 'in cazul savar~irii acestei infraqiuni, 'in oricare dintre modalitati, este obligatorie
vatamari cauzatoare de moarte/violenta in familie, in vreme ce mama va raspunde efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, conform art. 184 alin. ( 1) NCPP;
pentru instigare sau complicitate la infractiunea previizuta de art. 200 NCP.
- fata de caracterul atenuat al incriminarii autonome previizute de art. 200 alin. (1)
b) subiectul pasiv: copilul nou-nascut (imediat dupa taierea cordonului ombilical NCP, de subiectul activ nemijlocit calificat unic (mama) ~i de subiectul pasiv (copilul
ori in primele 24 de ore dupii n~tere). nou-nascut aflat in primele 24 de ore dupa na~tere), starea de vulnerabilitate a
persoanei vatamate fiind asumata prin continutul constitutiv al infractiunii, nu este
posibila retinerea circumstantei agravante legale prevazute de art. 77 lit. e) NCP al
comiterii faptei profitand de starea de vulnerabilitate a persoanei vatiimate.
1
in acela~i sens, in doctrinli ( V. Cioc/ei, In NCP comentat, p. 4 I 5) s-a arlitat cli: ,,Nu
conteaza dacli mama este ciisiitoritii sau nu, dacii raporturile sexuale in urma ciirora copilul a b) urmarea imediata: moartea copilului nou-nascut;
fost conceput au avut loc in cadrul casatoriei sau au avut un caracter extraconjugal, nu este - nu este necesar ca moartea sa se produca In primele 24 de ore de la na~tere, acesta
relevant pentru existenta infrac\iunii dacii respectivele raporturi sexuale au fost consim\ite de putand surveni ~i ulterior; prin urmare, se va retine infractiunea prevazuta de art. 200
viitoarea mama sau aceasta a fost constransa, altfel spus daca mama a ramas insarcinatii in alin. (!) NCP, iar nu cea de omor sau omor calificat, ~i in ipoteza in care actele de exe-
urma unui viol".
2 cutare sunt comise in primele 24 de ore dupa n~tere, dar moartea smvine ulterior;
In acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 435) s-a aratat ca faptul
ca uciderea nou-nascutului a fost comisa imediat dupa na~tere de catre mama aflata in stare de - in cazul In care nu se produce moartea nou-nascutului, fapta poate ti incadrata In
tulburare nu conduce la imputarea automata a inten\iei repentine ~i in cazul complicelui care o art. 200 alin. (2) NCP care constituie o forma atenuata a infractiunii de loviri sau alte
ajutli pe mama. A~a se face ca doctrina ~i jurisprudenta considerii in mod constant ca mama va violente, respectiv a celei de vatamare corporala.
rlispunde pentru infrac\iunea prevlizutii de art. 200 alin. (!) NCP, in vreme ce complicele va
rlispunde pentru o infractiune de omor". ·
 Infrac{iuni contra persoanei 111
110 DrepF penal. Panea specialii
de personal medical de specialitate. Apoi, moartea bebelu~ului fiind cauzatii de
c) Iegatura de cauza litate : trebuie sa rezulte ca aqiunea sau inaqiunea subiectului
hemoragia meningo-cerebrala consecutiva unui traumatism obstetrical in cadrul
activ nemijlocit reprezinta cauza mortii.
na$terii, rara a se constata leziuni de violenta pe corp, trunchi ~i membre, nu
2.4.2. A doua fo r ma t ip a infractiunii [art. 200 a lin. (2) NCP] exista legatura de cauzalitate intre aceasta ~i fuga inculpatei In lanul de porumb,
respectiv refuzul de a se deplasa la spital mai ales ca aceasta activitate a fost
- elementul material, urrnarea imediata, legatura de cauzalitate sunt similare cu cele realizata de tatal minorului, dar nu s-a reu~it salvarea sa. De altfel, concluziile
de la infraqiunile de loviri sau alte violente, vatiimare corporala sau loviri sau vatamari medico-legate nu eviden~iaza ca neasistarea la na~tere este cauza traurnatismului
cauzatoare de moarte; ceea ce confera caracter atenuat acestei infractiuni este faptul ca obstetrical, fiind notoriu faptul aparitiei unor asemenea probleme ~i la na~terile
este comisa asupra nou-nascutului imediat dupa n~tere, dar nu mai tarziu de 24 de ore In unitatile sanitare. Nu existii nicio proba ca, In timpul na~terii, inculpata a
de la n~tere, de ciitre mama ajlatii in stare de tulburare psihicii; efectuat o anumita manevra asupra ratului ~i care sa duca la ace! traumatism (...).
- in cazul In care fapta este savar~ita dupa mai mult de 24 de ore de la na~tere, faia de nivelul redus de instruire al inculpatei (3 clase), de mediul in care traia,
mama va raspunde pentru infrac~unea de violente In familie (ca fonna agravata a de mij loacele modeste de subzistenta, de grija manifestatii cu privire la ceilalti
infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii); daca fapta este comisa In trei minori, in conditiile In care inculpata (In varstii de 24 ani la data faptei) mai
timpul na~terii, se va retine comiterea infraqiunii de vatiimare a ratului (art. 202 NCP). nascuse la domiciliu rara a avea vreo problema, nu sunt argumente care sa
conduca la convingerea ca inculpata nu a prevazut moartea bebelu~ului C.M. ~i
2.5. L atura s ubiectiva nici nu putea sa-l prevada. Totodatii, cand expertiza medico-legalii psihiatrica a
concluzionat ca inculpata P.N. a prezentat la data savar~irii faptei o tulburare
2.5.1. Prima forma tip a infracp unii - p runcuciderea fart. 200 alin. (1) NCP ] acutii de stres, avand In raport cu fapta comisa discemamantul u~or diminuat, nu
se poate pretinde inculpatei sa actioneze ca o persoana lucida, stiipana pe sine la
- inten~e directii sau indirecta spontanii (repentin6); totodata, trebuie sa ex.iste o
nici o ora de la na~tere. Prin urrnare, nici latura obiectiva, nici cea subiectiva a
star e de tulburare p sihica pricinuitii sau nu de na~tere (de pilda, psihozele
infrac\iunii de ,,ucidere din culpa" nu sunt realizate; In acest sens, din actele de
postpartum, psihoza de lactatie, diverse stari delirante, o malfonnatie congenitala a
la dosar rezultii rara dubiu ca moartea s-a produs din motive independente de
copilului, paralizia cerebrala a copilului etc.);
vointa inculpatei, fapt pentru care nu se poate retine nici intentie ~i nici culpa
- daca fapta este comisa din culpa, nu se va retine infraqiunea previizutii de art. 200 (!.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 18912010, www.scj.ro).
alin. (!) NCP, ci uciderea din culpa, instanta putand sa constate incidenta clrcumstantei
atenuante judiciare previizutii de art. 75 al in. (2) lit. b) NCP; ~ Daca se dovede~te ca mama care ~i-a ucis copilul nou-nascut imediat
- starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discemamantul autoarei, deoarece In dupa na$tere nu a actionat cu o intentie spontana determinatii de o stare de tulbu-
aceastii ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate. rare, ci a pus in executare o hotiirare luatii anterior acestui moment, fapta
savar~ita unneaza a fi incadratii ca infractiune de omor, ~i nu ca infrac\iune de
~ Potrivit expertizei psihiatrice, inculpata sufera de o ,,reactie nevrotica pruncucidere (Trib. Suprem, sec/ia penalii, decizia nr. 206711977. fn Repertoriu
depresiva situationala", boala care nu influenteaza discemamantul, dar care. pe 1976-1980, p. 282).
fondul unei situatii conflictuale avand sorgintea intr-o sarcina nedorita (prove- 2.5.2. A doua fo rma tip a infracpu n ii [ar t. 200 alin. (2) NCP]
nind din relatii extraconjugale) ~i in iminenta descoperirii de catre sot a acesteia,
putea produce o reaqie scurtcircuitara, cu consecinta ingustiirii con~tiintei. Dupa - este similara cu cea de la infracµunile de loviri sau alte violente, vatamare corpora!a
reluarea relatiilor cu sotul ei, inculpata a fost supusa unor presiuni fizice ~i sau loviri sau viitiimari cauzatoare de moarte analizate mai sus (intentie directii sau
psihice care, In mod evident, i-au afectat discemamantul ~i conduita. Aflata indirectii, ori praeterintentie); totodatii, trebuie sa existe 0 stare de tulburare psihica
intr-o asemenea stare tensionata, inculpata a nascut inainte de termen, !ara sa fie pricinuitii sau nu de na~tere (de pilda, psihozele postpartum, psihoza de lacta\:ie, diverse
asistatii ~i, din cauza tulburarii provocate de na~tere, fara a se convinge ca stiiri delirante, o malformatie congenitala a copilului, paralizia cerebrala a copilului etc.);
nou-nascutul este viu, I-a ingropat in curte (CA. Targu-Mur~. secfia penalii, - nu este necesar ca urmarile vatamatoare sau moartea sa se produca in primele 24
decizia nr. 1312003, www.legalis.ro). de ore de la na~tere, acestea putand surveni ~i ulterior;
- daca fapta este comisa din culpa, nu se va retine infrac~unea prevazutii de art. 200
~La data de 17 august 2006, in jurul orei 7:30, inculpata P.N. I-a nascut alin. (1) NCP, ci vatamarea corporalii din culpa, instanta putand sa constate incidenta
pe minorul C.M., la domici liu, rara a fi asistatii de personal medical de circumstantei atenuantejudiciare prevazuta de art. 75 alin. (2) lit. b) NCP;
specialitate, ci de martorul C.D., dupa care a refuzat sa se prezinte la spital cu
- starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discemamantul autoarei, deoarece in
nou-nascutul, pe fondul unei stiiri de tulburare pricinuitii de na~tere, prin hemo-
ragie meningo-cerebrala consecutiva unui traumatism obstetrical (.. .). Legea nu aceastii ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate.
o obliga pe inculpata sa se prezinte la medicul de fami lie ~i nici sa nasca asistatii
112 Drept penal. Partea specialii Infracriuni contra persoanei 113
2.6. Formele infractiunii clusii posibilitatea ca fn anumite imprejurari, in cazul fn care exista divergen/e
- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; :nsiderabile intre statele contractante asupra problemei de a !fli in ce miisura art. 2
rotejea=ii dreptul la via/ii al unui copil ce se va na$te, sii poata fl oferitii o interpre-
- consumarea: in momentul mortiilvatamarii corporale a copilului nou-nascut;
~are a art. 2 in aceastii materie1• Astfel, Comisia Europeana a considerat ca nu se poate
- daca violenta in familie imbraca forma unei infractiuni cu durata de consumare, realiza o analiza in abstracto in aceasta rnaterie, ci numai in concre10, de la caz la caz;
infractiunea se va epuiza la data producerii urmarii mai grave (de pilda, in cazul lovirii
3. in cauza Vo c. Fran/ei2, Marea Camera a Curtii Europene a aratat capunctul de
sau vatamarii cauzatoare de moarte comise asupra unui membru de familie, infrac-
fncepere al vie/ii fine de marja de apreciere a state/or, care trebuie recunoscutii chiar
tiunea se va epuiza la data producerii urmarii periculoase, adica a mortii victimei).
~i in cazul un~i _interpretiiri ~olutive a Co~ventie_i ~uropene. Nu e~ista u_n _consens
2.7. Pedeapsa european cu pnvire la natura ~1 statutul ernbnonulu1 ~ilsaufotului, de~1 ace~t1a mcep sa
se bucure de o anurnita protectie in lumina progresului ~tiintific ~i a potentialelor
- la prima forma tip inchisoarea de la 1 la 5 de ani; consecinte ale studiilor In materia ingineriei genetice sau procrearii asistata medical. Se
- pentru cea de-a doua forma tip art. 200 alin. (2) NCP stipuleaza o forma de poate retine, ca numitor comun, eel mult apartenenfa embrionului $ilsau a fotului la
sanctionare cu un grad ridicat de imprevizibilitate (,,limitele speciale ale pedepsei sunt specia umanii. Potentialitatea acestuia de a fi ~i capacitatea de a deveni o persoana
de o luna ~i respectiv, 3 ani"); de~i aceasta forma ar trebui sa reprezinta o incriminare iropun protectia sa in considerarea demnitatii umane, fara a face din ernbrion ~i/saufot,
autonoma ~i atenuata a infractiunilor contra integritatii corporale ~i sanatatii comise de 0 persoana in sensul art. 2 din Conventia europeana. Nici Conventia de la Oviedo
mama atlata in stare de tulburare fata de copilul nou-nascut, in unele ipoteze, prin privind drepturile omului ~i biornedicina3 nu ofera o definitie a termenului de persoana,
prevederea numai a unor durate de timp care probabil se refera la pedeapsa inchisorii aratandu-se In raportul explicativ la aceasta ca, In lipsa unei unanimitati asupra
cu excluderea posibilitatii aplicarii pedepsei amenzii, aceasta ,,forma atenuanta" este definitiei, statele paf!i au ales sa lase aceasta 'in sarcina dreptului intern. Prin urmare,
mai severa decat incriminarea de baza. Curtea Europeanii conchide cii nu este de:::irabil !fi nici miicar posibil sii se riispundii fn
prezent la chestiunea de a $Ii dacii un copil care urmeazii sii se nascii este o persoanii
fn sensul art. 2 din Conven/ia europeanii.
- astfel, Curtea Europeana a constatat existenta atat a unei imposibilitati juridice
(nici posibil), cat ~i a unei irnposibilitati etice (nici dezirabil) de a se pronunta In
aceasta materie, avand in vedere, in principal, lipsa unei definitii comune sau predomi-
§1. Consideraµi generale referitoare la protecpa prin instrumente de nante la nivel european a notiunii de persoana ~i marja de apreciere a statelor4 ;
drept penal a Ia.tului - in acest cadru, este justa observatia profesorului J.P. Marguenaud potrivit careia
,,dreptul la viata al iatului" se afla In anticamera dreptului garantat de art. 2 din Con-
Atat fosta Comisie Europeana, cat ~i Curtea Europeana au manifestat o deosebita
ventia europeana.
prudenta in dezlegarea problemei daca dreptul la viata acopera ~i protectia intrauterina
a iatului evitand sa dea un raspuns tran~ant. Astfel, se remarca urmatoarea abordare: Aceste elemente au Jost avute in vedere in NCP pentru a reglementa intr-un capitol
distinct de infrac/iunile contra vie/ii, a agresiunilor asupra fotului.
I. in cauza X c. Regatului Unit1, Comisia Europeana a apreciat ca art. 2 din
Conven(ia europeanii nu conferii fotului un drept abso/ut la via/ii. Viata iatului este
intim legata de viata femeii care ii poarta ~i nu ar putea fi avuta in vedere separat. Daca 1
in mod intemeiat, s-a aratat in doctrina (S. Trechsel, Spotlights on Article 2 of the
s-ar considera ca art. 2 se aplica ~i iatului ~i ca protectia acordata de acest articol ar
European Conventions on Human Rights, in W. Benedek, H. Isak. R. Kiker, Developments and
trebui, in absenta unor limitari exprese, sa fie considerata ca absoluta, ar trebui sa se
developing International and European Law, F.S. Ginther, Frankfurt. I 999, p. 672; Fr. Sudre,
deduca de aici ca avortul este interzis, chiar ~i atunci cand sarcina ar pune in pericol Les incertitudes du juge europeen face au droit a la vie, Melanges Christian Mouly, Litec,
viata mamei. Acest lucru ar insernna ca viata iatului ar fi considerata ca fiind mai Paris, 1998, p. 375-385) ca in acest domeniu Comisia Europeana a evitat sa aiba o pozitie
pretioasa decat viata rnamei insarcinate; definitiva, limitandu-se la a arata ca ~i In situatia in care o anumita protectie a fetusului ar
2. in cauza H. c. Norvegiei2, Cornisia Europeana a considerat ca nu este nevoie sii putea fi considerata ca este acoperita de garantiile din art. 2, ingerinta poate fi justificata In
anumite circumstante.
decida dacii fotul poate beneflcia de o anume protecfie In ba=a art. 2, neputandfl totu$i 2
A se vedea ctEDO, Marea Camera, hotararea din 8 iulie 2004, in cauza Vo c. Franfei,
parag. 84-85.
1
Ase vedea Comisia Europeana, decizia din 13 mai 1980, in cauza X c. Marii Britanii, 3
Romania a sernnat aceasta conventie la 4 aprilie 1997 ~i a ratificat-o prin Legea
parag. 19; in acela~i sens, a se vedea Raportul Comisiei Europene din 12 iulie 1977, in cauza nr. 17/2001 (M.Of. nr. 103 din 28 februarie 2001 ).
4
Broggemann $i Scheulen c. Germaniei. A se vedea F. Massias, Droits de l' homme, Chronique intemationale, in Revue de
2
A se vedea Comisia Europeana, decizia din 19 mai 1992, in cauza H. c. Norvegiei. science criminelle et de droit penale compare nr. 1/2005, p. 143.
~

Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 115

114
b) subiectul pasiv: atilt femeia insarcinata, cat ~j ratul.
§2. intreruperea cursului sarcinii
_ in cazul in care femeia insarcinata este subiectul activ al infraqiunii, subiectul
2.1. Notiune pasiv al infraqiunii va fi doar ratul.

- este infraqiunea ce consta 1n intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, 2.4. Latura obiectiva
saviir~ita in una dintre urmatoarele imprejurari: (i) in afara institutiilor medicale sau
cabinetelor medicale autorizate in acest scop; (ii) de catre o persoana care nu are cali- a) elementul material: aqiunea de provocare ilegalii. a intreruperii cursului sarcinii,
tatea de medic de specialitate obstetrica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala cu consimfamantul femeii fnsarcinate, prin orice mijloace apte de a produce acest
in aceasta specialitate; (iii) daca varsta sarcinii a depa~it paisprezece saptamani rezultat;
- fapta este tipicii dacii. intreruperea cursului sarc inii are Joe in una dintre urmii.-
[art. 201 alin. (I) NCP];
toarele modalitati alternative: in afara institufiilor medicale sau a cabinetelor
- Jegea prevede trei variante agravate: (i) intreruperea cursului sarcinii, saviir~ita in medicate autorizate in acest scop 1, ori dacii. intreruperea cursului sarcinii este realizata
orice conditii, fii.ra consimtamantul femeii insarcinate [art. 201 alin. (2) NCP]; de catre o persoanii care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrica-gineco-
(ii) saviir~irea faptelor descrise la variantele tip daca s-a cauzat femei i insarcinate vreo logie ~i drept de liberii practicii medicalii fn aceastii specialitate2; in aceste cazuri nu
vatamare corporala [art. 201 alin. (3) teza I NCP]; (iii) savar~irea faptelor descrise la prezinta importanta viirsta sarcinii calculata de la momentul nidatiei ~i nici faptul ca a
variantele tip care a avut ca urmare moartea femeii lnsarcinate [art. 201 alin. (3) teza existat consimtamiintul femeii insarcinate;
a II-a NCP]. - deopotrivii., fapta va Ji tipicii dacii. intreruperea cursului sarcinii are Joe dupii.
rrecerea a paisprezece siiptamani3 calculate de la momentul nida/iei (care are Joe intre
2.2. Obiectul infractiunii
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la intreruperea cursului sar-
1
cinii cu respectarea integritatii corporale, a sanatatii ~i vietii femeii insarcinate, precum in literatura juridica de specialitate ( V. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I, ed. a 2-a,
Ed. C.H . Beck, Bucure~ti, 20 17, p. I I 2) s-a aratat in mod lntemeiat ca ,,este indeplinita
~i cele referitoare la dezvoltarea normala intrauterina a ratului;
aceasta condi\ie ata~ata elementului material chiar ~i in ipoteza in care intreruperea cursului
- copilul conceput, dar nenascut se inrati~eaza ca embrion, in primele trei Juni ale sarcinii se realizeaza intr-o institu\ie medicala sau intr-un cabinet medical, public sau privat, in
sarcinii, ~i ca rat, dupa a treia luna de sarcina (dupii paisprezece siiptiimani); condi\iile in care acestea au alte specializari ~i, ca atare, le lipse~te autoriza~a de efectuare a
intreruperi lor de sarcina,..
- embrionul nu beneficiaza de o protectie din perspectiva art. 201 NCP (infraqiune
~ ln doctrina (V. Cioclei, op. cit., ed. a 2-a, p. 112) s-a re\inut ca fapta poate fi comisa fie
inclusa in seqiunea agresiuni asupra ratului) chiar ~i in ipotezele in care fapta a fost
de catre o persoana care nu are pregatire medicala, fie de catre o persoana care are calitatea de
comisa in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate ill acest scop, medic, dar are alta specialitate dedit cea ceruta de textul de lege, fie chiar ~i de medicul spe-
ori de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrica-gineco- cialist in obstetricii-ginecologie, care ~i -a pierdut, dintr-un motiv sau altul, dreptul de libera
logie ~i drept de libera practica medica!a in aceasta specialitate; in aceste ipoteze, in practica in specialitatea respectiva.
3
realitate, se protej eaza integritatea corporala, sanatatea sau viata femeii insarcinate; in principiu, vor fi avute in vedere primele 16 saptamiini calculate de la momentul con-
- avand ill vedere cauzele justificative prevazute de art. 20 1 alin. (6) NCP rezulta ca cep;iei, care echivaleaza cu 14 saptamiini de la momentul nidafiei. Pentru o analiza detaliata, a
se vedea J. T. Salas Darrochoa, El concepto de feto en el codigo penal espafiol, in Revista de
in aceste situatii protectia ratului este subsidiara protectiei femeii insarcinate. Derecho y Salud, vol. XIII, nr. 1/2005, p. 115-116, apud I. Curt, Fatul ca subiect pasiv in
b) obiectul material: corpul ratului, ~i, dupa caz, corpul femeii insarcinate. reglementarea noului Cod penal, in C.D.P. nr. 3/2015, p. 81. Autoarea mai arata ca piina in
momentul nida\iei se poate produce fenomenul diviziunii embrionare, apariind gemenii mono-
2.3. Subiectii infracfiunii zigo\i, dar ~i fenomenul invers, conform caruia se creeaza a~a-nu mitele ,,fiin\e himere'', zigotice
sau postzigotice, create din unirea a doi embrioni distinc\i. Astfel, piina la fina l!zarea procesului
a) subiectul activ : orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci- nida\iei nu sunt indeplinite condi\iile de unicitate ~i unitate pe care le presupune o fiinta
tate penala; umana. Totodata, frontiera acestor 14 zi le coincide cu formarea liniei primitive (creasta neu-
- potrivit art. 201 alin. (7) NCP, nu se pedepse~te femeia insarcinata care i~i intre- rala) care constituie prima ebo~a a sistemului nervos. Deopotriva, in literatura juridica
(V. Cioc/ei, op. cit., p. 112) s-a afirmat ca ,,din punct de vedere medical, efectuarea intreru-
rupe cursul sarcinii; prin urmare, femeia insarcinata poate fi subiect activ al infraqiunii,
perii cursului sarcinii dupa viirsta de 14 saptamiini nu este de dorit deoarece implica riscuri
dar va beneficia de o cauza de nepedepsire; mari pentru integritatea corporala, sanatatea sau chiar via\a femeii insarcinate. Din punct de
- poate fi subiect activ nemij locit ~i un medic care nu are specialitatea de obstetrica vedere moral, efectuarea intreruperii cursului sarcinii dupa viirsta men\ionata nu este de dorit,
ginecologie; deoarece dezvoltarea ratului este intr-o etapa avansata in care, ,,via\a in devenire" este deja
consolidata (incepiind cu cea de-a treisprezecea saptamiina de viata, in pofida dimensiunilor
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
reduse, flitul arata ~i se comporta ca un copil intreg format, iar in saptamiina a paisprezecea,
plicitatea. sunt vizibile ecografic gesturi precum suptul degetului)".
116 Drept penal. Partea specia/a Infrac/iuni contra persoanei I 17
a 9-a zi ~i a 14-a z1 de sarcina); in aceasta ipoteza este necesar ca raptuitorul sa fi tuitorul urmare~te nu vatamarea corporala a femeii insarcinate, ci intreruperea ilegala a
cunoscut viirsta sarcinii; nu prezinta importanta faptul ca intreruperea cursului sarcinii a cursului sarcinii, ~i praeterintentionat se produce vatamarea corporala a victimei;
avut loc 'in institutiile medicate sau cabinetelor medicale autorizate, cu consimtamiintul
femeii inslircinate; _ in ipoteza in care raptuitorul dore~te lezarea integritatii corporale a femeii inslir-
cinate, iar nu intreruperea nelega!a a cursului sarcinii, iar praeterintentionat se produce
- nu va fl tipicii fapta de intrerupere a cursului unei sarcini in primele 14 saptlimiini
avortul se va re\ine comiterea infrac\iunii de vatamare corporala in forma tip (art. 194
calculate de la momentul nidafiei, daca intreruperea este efectuatli cu consimtamiintul
alin. (I) lit. d) NCP];
femeii inslircinate in cadrul institu/iilor medicate sau cabinetetor medicate autorizate
in acest scop, de catre o persoana care are calitatea de medic de specialitate obste- _ in cazul in care taptuitorul exercita violente asupra victimei cu intentie directa in
trica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala in aceastli specialitate; scopul producerii avortului se va retine concursul de infractiuni intre vatamarea cor-
porala in forma de baza [art. 194 al in. (I) NCP] ~i infraqiunea de intreruperea cursului
- se va retine sava~irea unei singure infractiuni, chiar daca sarcina intrerupta sarcinii [art. 201 alin. (2) NCP].
nelegal era multipla.
b) urmarea imediata: intreruperea cursului sarcinii; 2.6.3. intreruperea ilegalii a cursului sarcinii realizata in condipile formelor
tip, daca prin aceasta s-a cauzat moartea femeii insarcinate [art. 201 alin. (3)
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre actiunea infractionala ~i urmarea teza a II-a NCP]
produsa ~i trebuie dovedita. ·
- fapta se comite cu praeterintentie;
2.5. Latura subiectiva - daca 'intreruperea ilegala a cursului sarcinii in aceastli forma se produce cu intentie
- intentie directli 1 (forma de baza ~i prima variantli agravata), respectiv praeterin- directli sau indirectli se va retine omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (I) lit. g) NCP.
tentie la cele doua variante agravate prevazute de art. 201 alin. (3) NCP;
2.7. Formele infracpunii
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infractionala;
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. - actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- in principiu tentativa (intrerupta sau perfecta) este posibila, fiind incriminatli;
2.6. Variante agravate tentativa nu este posibila in cazul comiterii infraqiunii In forma agravata prevazuta de
2.6.1. intreruperea cursului sarcinii, savar~ita Iara consimtamantul valabil art. 201 alin. (3) NCP, fapta fiind praeterinten\ionata;
exprimat al femeii insarcinate [art. 201 alin. (2) NCP] - consumarea: in momentul producerii urmlirii prevlizute de lege - intreruperea
cursului sarcinii;
- nu prezintli importanta viirsta sarcinii, faptul ca activitatea infraqionala a fost
comisa de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate obste- - in cazul variantei agravate praeterinten\ionate infractiunea se consumii la mo-
trica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala in aceasta specialitate ~i nici locul mentul realizarii activitli\ii infrac\ionale, epuizandu-se la momentul producerii
sau modalitatea in care a fost realizatli activitatea infractionala (constituie infractiune ~i rezultatului mai grav;
intreruperea cursului sarcinii f'ara consimtlimiintul femeii insarcinate efectuata in cadrul - nu poate fi saviir~itli in forma continuata, fiind o infractiune cu rezultat ireversibil
institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest scop); (definitiv)1.
- aceasta prima varianta agravatli se comite cu intentie directli.
2.8. Pedeapsa
2.6.2. intreruperea cursului sarcinii realizata in conditiile formelor tip, daca
prin aceasta s-a cauzat femeii insarcinate o vatamare corporala [art. 201 - pentru prima variantli tip [art. 201 alin. (I) NCP]: lnchisoarea de la 6 !uni la 3 ani
sau amenda (180-300 zile-amenda) ~i interzicerea exercitlirii unor drepturi;
alin. (3) teza I NCP]
- trebuie ca fapta sa produca praeterinten/ionat vreuna dintre unnatoarele conse- 1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 57 ~i 58) sunt relevate ~i unele
cinte: a) o infirmitate; b) leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care ipote=e de excepfie in care se va putea retine forma continuata a acestei infrac\iuni cu rezultat
au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale; c) un preju- indivizibil. Astfel, se arata ca ,,este posibil ca de la inceput autorul sa ti acceptat posibilitatea
diciu estetic grav ~i permanent; d) punerea in primejdie a vietii persoanei; a~adar, rap- unei tentative e~uate, hotarand ca in acest caz sa reia ulterior actiunea pana la consumare,
ipoteza in care vom putea vorbi de o infractiune continuata". in acest sens, autorii dau ca
exemplu o spe\a din jurispruden\a fostului Tribunal Suprem (sec\ia penala, decizia
nr. 573/ 1975) in care instanta a retinut ca inculpata, acceptand sa intrerupa cursul sarcinii unei
1
in sensul ca forma de baza a infractiunii poate fi comisa ~i cu intentie indirecta, a se femei, s-a in\eles cu aceasta ca, in cazul in care primele manopere abortive nu vor avea efectul
vedea S. Bogdan, D. $erban, op. cit., p. 143. vizat, sa revina ulterior pentru a relua aceste manopere,ceea ce s-a ~i intamplat.
 lnfracriuni contra persoanei 121
120 Drept penal. Parlea specialii
exercitate asupra cnrpului femeii lnsarcinate) sau infractiunea de lntrerupere a cursului
b) subiectul pasiv: copilul conceput, dar neniiscut (Ia.tu) aflat In timpul sarcinii ori . · ·I
sarctnJt ;
In procesul na~terii), respectiv copilul nascut cu sechele rezultate In unna activitatii
infracponale desra~urate In cursul sarcinii sau al n~terii. - fapta nu este tipica daca vatamarea Ia.tului in timpul sarcinii nu are vreuna dintre
urmarile prevazute de art. 194 NCP dupa na~tere ori daca vatamarile nu mai pot fi
3.4. Latura obiectivii constate dupa na~tere.
a) elementul material: c) Iegatura de cauzalitate: trebuie sa existe lntre activitatea infraqionala ~i
urmarea produsa ~i trebuie dovedita.
(i) primaforma tip: viitiimarea fiitului in timpul na~terii (art. 202 alin. (1) NCP);
- activitatea vatamatoare se des~oara dupa declan~area procesului na~terii (con- 3.5. Latura subiectivii
tractii, ruperea membranelor etc.) ~i lnainte de taierea cordonului ombilical ~i poate
- intentia directa sau indirecta;
consta fie lntr-o acpune directa sau indirecta asupra Ia.tului, fie lntr-o inacpune {de
pilda, efectuarea de manevre care conduc la asfixia Ia.tului sau neluarea miisurilor - nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost siivii~ita activitatea infraqionala;
necesare pentru asistarea la procesul na~terii ce conduc la asfixia tatului); acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
- in ipoteza In care actele vatamatoare sunt comise dupa na~tere (taierea cordonului 3.6. Var iante a tenuante
ombilical In urma expulziei) nu se va retine comiterea infractiunii de vatamare a
ratului, ci, dupa caz, infractiunea de ucidere sau vatamare a nou-nascutului (art. 200 3.6.1. Vatama r ea fiitului, in timpul na~terii, care a ca uzat ulterior copilului o
NCP), respectiv infracpunea de violenta in familie (art. 199 NCP). vatamare corpor ala, resp ectiv care a avut ca urma re moar tea copilnlui [ar t. 202
alin. (2) NCPI
(ii) a doua f orma tip: vatiimarea fiitului in timpul sarcinii [art 202 alin. (3) NCP].
- activitatea vatamatoare se desra~oarii In timpul sarcinii, de la momentul conceptiei - constituie o forrna atenuata a primei forme tip a infractiunii fara de unnarea
piina la declan~area procesului n~terii ~i poate consta fie lntr-o aqiune directa sau imediata produsa:
indirecta (prin lovirea mamei) asupra tatului, fie lntr-o inactiune (de pilda, adminis- a) viitiimarea corpora/ii a copilului niiscut viu; In urma activitatii infractionale
trarea unor medicamente care au drept consecinta un retard mintal sever al copilului). realizate fn timpul na$ferii se constata ca dupa na~tere copilul prezinta o infirmitate,
b) urmarea imediata: Ieziuni traumatice sau afectarea sanatatii, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult
de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, ori
(i) la p rima Jonna tip: impiedicarea instalarii vietii extrauterine (expulzia ratului
mort); traumatisme care i-au pus In primejdie viata (de pilda, paralizia cerebrala a copilului
niiscut viu, ca unnare a asfixiei din timpul na~terii);
(ii) la a doua forma tip: I. viitiimarea corpora/ii ulterioara a copilului niiscut viu; In
unna activitatii infractionale realizate fn timpul sarcinii se constata ca dupa n~tere
copilul prezinta o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatapi, care au nece- 1
in aceasta privinta in doctrina ( V. Cioclei, in NCP comentat, p. 422) s-a arlitat ca: ,,Daca
sitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de !ngrijiri medicale, un prejudiciu vlitiimarea tatului se produce in primele 24 de sliptiimani de sarcina, prin agresiuni asupra
estetic grav ~i permanent, ori traumatisme care i-au pus in primejdie viata (de pilda, corpului femeii lnslircinate, fapta poate fi lncadratii, dupa caz, In vatamare corporala sau vatli-
mare corporala din culpa, avand drept consecinta avortul [art. I 94 al in. (I ) lit. d), respectiv
paralizia cerebrala a copilului nascut viu); legiuitorul a optat pentru sanctionarea doar a
art. 196 alin. (2) C.pen.]. Fire~te, daca In aceea~i perioadli se actioneaza direct asupra tatului ~i
unnarilor prevazute de art. 194 NCP, lasiind 1n mod nejustificat In afara ilicitului penal sum intrunite conditiile pentru realizarea infractiunii de lntrerupere a cursului sarcinii, fapta va
unnarule prevazute de art. 193 alin. (2) NCP (leziuni traumatice care au necesitat fi incadratli in art. 201 C.pen. Problema se pune in ipoteza agresiunilor comise asupra femeii
pentru vindecare !ntre I ~i 90 de zile de lngrijiri medicale); 2. moartea copilului niiscut inslircinate sau direct asupra flitului, dupa parcurgerea primelor ~ase !uni de via;li intra uterina,
viu; unnarea imediata se constata In acest caz dupa trecerea unui anurnit interval de iar in unna agresiunilor cursul sarcinii se lntrerupe !?i copilul «Se na~te mort». ( ... ) S-ar putea
timp, ciind se descopera ca, de~i copilul a fost niiscut viu, acesta poarta asupra sa sustine ca fapta reprezintli o vlitamare corporala din culpa, asupra femeii inslircinate, avand
repercusiunile activitatii infractiunii descrise mai sus, respectiv ca decesul acestuia a drept consecinta avortul, numai ca, potrivit doctrinei medico-legale, dupa primele 24 de
fost datorat activitatii ilicite din cursul sarcinii. sliptliman i nu mai existli avort, deci, nu am avea in:fractiune. La fel stau lucrurile In cazul acci-
dentelor de circulatie Uurispruden~ francezli ~i belgianli evocatli mai sus). Aceea~i problemli
- In ipoteza 1n care actele vatamatoare realizate In timpul sarcinii au drept urmare se pune ~ i In legliturli cu agresiunea intentionatli asupra flitului, In aceea~i perioadli, daca nu se
lmpiedicarea instalarii vietii, fapta nu va constitui infracpunea de vatamare a ratului, realizeaza consecin\ele de la al in. (3), _respectiv o vlitlimare ulterioara a copih.:.Jui sau moartea
putiindu-se eventual repoe, dupa caz, infracpunea de vatamare corporala, respectiv vata- acestuia, ci fatul este expulzat mort. In toate aceste ipoteze enumerate, fapta nu ar putea fi
mare corporala din culpa (care a avut ca urmare avortul daca actele de violenta sunt incadratii ca infractiune. Pentru a acoperi aceste situa(ii era necesar ca printre consecin/ele
de la a/in. (3) sii fl Jost reluatii $i cea previizutii la a/in. (1), respectiv impiedicarea instaliirii
vie/ii extrauterine".
 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 123
122

b) moartea copilului nascut viu; urmarea imediata se constata in acest caz dupa
trecerea unui anumit inteival de timp, cand se descopera ca, de~i copilul a fost nascut
~ Elementul material al laturi i obiective este reprezentat de orice actiune
sau inaqiune de vatamare a flitului $i care a avut ca rezultat moartea ulterioara a
viu, acesta poarta asupra sa repercusiunile activitatii infractiunii descrise mai sus,
acestuia. In cauza, a~a cum s-a stabilit prin raportul medico legal de necropsie a
respectiv ca decesul acestuia a fost datorat activitatii ilicite din cursul na~terii.
rezultat ca victima de sex masculin s-a nascut la terrnen, viu (secunde) ~i viabil,
- sub aspectul laturii subiective, aceasta forma atenuata a infractiunii se comite cu rara malforrnatii ale organelor interne craniene, toracice ori abdominale ~i a
intentie directa sau indirecta, ori cu praeterintentie. decedat din cauza asfixiei mecanice cu aspirat amniotic ~i meconial, In timpul
3.6.2. Vatamarea fiitului savar~ita in timpul na~terii de catre mama aflata in travaliului/imediat dupa expulzie, in cadrul unui travaliu prelungit, neasistat
stare de tulburare psihica !art. 202 alin. (4) NCP) medical, cu hematom retroplacentar masiv ce a deterrninat hipoxia, cu modi-
ficari hipoxice importante (hemoragie meningee, hemoragie suprarenaliana,
- numai mama naturala sau purtatoare (surogat) a copilului nou-nascut, casatorita hemoragii In cavitatea toracica ~i In cea abdominala). Din probele dosarului nu
sau necasatorita, care se afla la momentul savar~irii infraqiunii intr-o stare de tulburare reiese ca s-ar putea retine sub aspect subiectiv vreuna dintre modalitatile inten-
psihicii (autor exclusiv, calificat); tiei, aceasta deoarece intimata-inculpata nu a comis vreo actiune sau inactiune
- nu prezinta importanta daca sarcina a fost urmarea unui raport sexual liber de vatamare a flitului ~i care sa fi avut ulterior ca urmare moartea !atului, ci o
consimtit ori a unuia obtinut prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei culpa din partea acesteia sub aspectul neprezentarii la cabinetul medical unde
de a se apara; na~terea ar fi avut Joe In a\te conditii, iar instalarea vietii extrauterine a Ia.tului
- nu este posibil coautoratul la aceasta forma atenuata; nu ar fi fost pusa In pericol. Pentru aceste considerente, instanta de control
judiciar va dispune schimbarea lncadrarii juridice din infractiunea de vatamare a
- participantii care cu intentie determina, inlesnesc sau ajuta pe mama copilului Ia.tului, prevazuta de art. 202 alin. (2) C.pen. In infraqiunea de vatamare a
nou-nascut la savar~irea in timpul na~terii a infractiunii vor raspunde pentru instigare, flitulu i prevazuta de art. 202 alin. (2) $i (5) C.pen., fapta comisa de intimata-
respectiv complicitate la in.fractiunea de vatamarea !atului; inculpata fiind comisa sub aspect subiectiv In forma culpei cu prevedere
- elementul material al infractiunii consta in aqiunea sau inactiunea prin care se (CA . Gala(i, secfia penalii, decizia nr. 38812018, www.sintact.ro).
vatama !atul in timpul na~terii de catre mama; daca vatamarea !atului este realizata de
mama in timpul sarcinii se va retine cauza de nepedepsire prevazuta de art. 202 3.7. Formele infractiunii
alin. (7) NCP; .
- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- urmarea imediata a acestei variante atenuate este: (i) impiedicarea instalarii vietii
extrauterine; (ii) vatamarea corpora/ii ulterioara a copilului nascut viu; in urma acti- - In principiu, tentativa (lntrerupta sau perfecta) este posibila, nefiind incrirninata;
vitatii infrac~onale realizate fn timpul na$lerii se constata ca dupa na~tere copilul tentativa nu este posibila in cazul comiterii infractiunii cu praeterintentie sau din culpa;
prezinta o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii, care au necesitat, pen- - consumarea: in momentul producerii urmarii prevazute de lege.
tru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i
permanent, ori traumatisme care i-au pus In primejdie viata (de pilda, paralizia cere- 3.8. Pedeapsa
brala a copilului nascut viu, ca urmare a asfixiei din timpul na~terii); (iii) moartea
- pentru prima variantii tip [art. 202 alin. (1) NCP]: lnchisoarea de la 3 la 7 ani;
copilu/ui niiscut viu;
- pentru a doua varianta tip prevazuta de art. 202 alin. (3) teza I NCP inchisoarea
- sub aspectul laturii subiective, aceasta forma atenuata a infractiunii se comite cu
intentie directa sau indirecta spontana, ori cu praeterintentie; totodata, trebuie sa existe de la 3 !uni la 2 ani, iar pentru varianta prevazuta de art. 202 alin. (3) teza a II-a NCP
o stare de tulburare pricinuita sau nu de na~tere (psihozele postpartum, psihoza de inchisoarea de la 6 luni la 3 ani;
lactatie, diverse stari delirante); starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discema- - pentru prima variantii atenuantii prevazuta de art. 202 alin. (2) teza I NCP
mantul autoarei, deoarece in aceasta ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza inchisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru varianta prevazuta de art. 202 alin. (2) teza a II-a
de neimputabilitate; daca fapta este comisa din culpa, se va retine varianta atenuata NCP inchisoarea de la 2 la 7 ani;
prevazuta de art. 202 alin. (5) NCP. - pentru a doua variantii atenuata [art. 202 alin. (4) NCP] cand fapta a fost cornisa
3.6.3. Vatamarea fiitului in timpul sarcinii sau in timpul na!jterii comisa din de mama aflata lntr-o stare de tulburare psihica limitele speciale ale pedepselor
enumerate mai sus se reduc la jumatate (lnchisoarea lntre l an ~i 6 luni ~i 3 ani ~i
1
culpa !art. 202 alin. (5) NCP)
6 !uni ciind vatlimarea !atului in timpul na~terii a impiedicat instalarea vietii extraute-
- in alin. (5) al art. 202 NCP a prevazut o varianta atenuata atat pentru formele tip,
cat ~i pentru formele atenuate anterioare in ipoteza in care vatamarea !atului (inclusiv
cea cornisa de mama aflata intr-o stare de tulburare psihica) este comisa din culpa; 1 Se remarca incoerenp sistemului sanc(ionator in aceastii materie, NCP prevazand un

astfel, actiunile sau inactiunile vatamatoare sunt comise din imprudenta sau din minim special mai ridicat in ipoteza viitiimiirii !atu\ui [art. 202 alin. (4) NCP], decat eel
neglijenta In timpul sarcinii sau in timpul na~terii . previizut de lege in cazul uciderii nou-niiscutului de ciitre mama [art. 200 alin. (!) NCP).
 124 Drept penal. Partea specia/a
lnfrac/iuni contra persoanei 125
rine, respectiv lntre 6 !uni $i 2 ani ~i 6 luni In ipoteza vatamarii tatului m timpul na~terii
t.2. Obiectul infracpunii
care a cauzat ulterior o vatiimare corporala copilului, ~i de I an la 3 ani ~i 6 luni, canct
unnarea este moartea copilului); a) obiectul juridic special: viaµ, integritatea fizica sau saniitatea persoanei $i
- pentrn a treia variantii atenuatii [art. 202 alin. (5) NCP] cand fapta a fost comisa relatiile sociale ill legatura cu acestea;
din culpa limitele Speciale ale pedepselor descrise mai sus se reduc la jumatate. b) obiectul material: nu are.

3.9. Cauza justificativa speciala 1.3. Subiecfii infracpunii

- art. 202 alin. (6) NCP stipuleaza o cauza justificativa speciala In materia vatiimani a) subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala (necircumstantiat), cu
fatului in cazul in care fapta este siivar$ilii de un medic sau de persoana autorizatii sa exceptia celui care a pus victima in situatia ca viata, integritatea corporala sau slinatatea
asiste n~terea sau sii urmiireascii sarcina, dacii acestea au Jost siivar$ile fn cursul actu- sa Ii fie fn perico/;
lui medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei $i au Jost flicute in interesul - autorul sau participantul la infraqiunea care a pus victima in situatia ca viata,
femeii gravide sau alflitului, ca urmare a riscu/ui inerent exercitiirii acrului medical; integritatea corporala sau sanatatea sa Ii fie fn pericol nu poate fi acuzat ~i de
- daca vatamarea nu a fost cauzatii de un rise inerent exercitiirii actului medical, ci din infractiunea prevazuta de art. 203 NCP, mtrucat nu i se poate imputa acestuia ca nu a
pricina unei neglijente In exercitarea actului medical (spre exemplu, m·cazul administrani salvat victima de la urmarea periculoasa pe care a urmiirit-o prin comiterea infractiunii
de catre asistenta medicala a unui medicament contraindicat pentru femeile gravide care aflandu-se In ipoteza de garant prevazuta art. 17 lit. b) NCP; deopotriva, acesta
are drept urmare vatiimarea corporala a copilului) fapta va constitui infractiune. beneficiaza de garantia procedurala a dreptului la tiicere ~i de privilegiul lmpotriva
autoincriminarii;
3.10. Cauza de nepedepsire speciala
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii; fiind o
Vatiimarea fatului ill perioada sarcinii de ciitre femeia insiircinatii, In orice conditii, infraqiune ornisiva, coautoratul nu este posibil.
indiferent de varsta sarcinii nu se pedepse~te; a~adar fapta constituie infraqiune, dar b) subiectul pasiv: orice persoana fizica a carei viaµ, integritate corporala sau
subiectul activ nemijlocit calificat, femeia msiircinata, nu va fi pedepsit; cauza de nepe- sanatate este in pericol $i nu are putinfa de a se salva singura.
depsire nu opereazli ~i faµ de participantii la comiterea infractiunii care vor raspunde - persoana vatiimatii poate fi ln pericol fie pentru ca a fost victima unei infractiuni
penal pentru coautorat/complicitate/instigare la infractiunea de vatamare a ratului. contra vietii, integritatii corporale sau sanatatii comise de un tert sau este iminentii
In cazul ill care vatamarea fatului este savar~itii de catre mama, este obligatorie comiterea unei astfel de infraqiuni de un tert, fie din orice alt motiv (de pi Ida, avalan~a,
efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, conform art. 184 alin. (1) NCPP. alunecare de teren, inundatie etc.) ~ i nu poate efectua singura acte de salvare (inclusiv
cele de informare a autoritatilor prin serviciul 112);
- nu prezintii importantii daca victima are sau nu vreo culpa 1n legatura cu produ-
Secpunea ~ 5-a. I~fracpuni privi!J~~pligapa cerea stiirii de pericol;
'de asistent! a celor in prinlejdie' . :;. 'J~ - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitiiti de infraqiuni.

.---- _ ~~· ...,erso_!ne aflate in-diffouJtate - .•. 1.4. Latura obiectiva

a) elementul material: presupune douii inacfiuni alternative:
1.1. Nopune
1. omisiunea de a da ajutorul necesar de catre eel care a gasit o persoana a ciirei
- este infraqiunea ce constii in ornisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anunta de viaµ, integritate corporala sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se salva
indatii autoritafile de catre eel care a gasit o persoana a caiei viaµ, integritate corporala singura;
sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se salva [art. 203 al in. (I) NCP], - legea penala instituie astfel obligatia generalii de a acorda ajutorul necesar unei
- constituie o ipoteza de incriminare autonoma a unor acte de complicitate negativa; persoane aflate in pericol, incriminand omisiunea acordarii ajutorului;
- NCP a previizut o cauzii justificativii specialii atunci cand, prin acordarea ajuto- - este necesar ca autorul sa poata acorda ajutorul necesar victimei ~i sa nu se expuna
rnlui, autornl s-ar expune unui pericol grav cu privire la via/a, integritatea corpora/a prin acordarea ajutorului unui pericol grav cu privire la viata, integritatea corporala sau
sau siiniitatea sa [art. 203 a/in. (2) NCP}. sanatatea sa, deoarece in aceastii ipoteza se va retine cauza justificativa previizutii de
art. 203 alin. (2) NCP (de pilda, o persoana care nu ~tie sa lnoate nu poate fi acuzata de
omisiunea de a da ajutorul necesar unui tert care este ill pericol de inec);
 lnfrac{iuni contra persoanei 127
126 Drepr penal. Partea specialii

- nu este tipica fapta celui care intervine acordiind ajutor victimei aflate In pericol, b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru persoana in neputinta de a se salva
1
~., daca din cauza nepriceperii sau absentei unor cuno~tinte de specialitate sau din orice singura rezultata In urma omisiunii de a actiona a autorului ;
''1..'l·' motive nu se realizeaza inlarurarea pericolului sau se agraveaza starea victimei; c) Iegatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
'H~

~~~·
.:·r:-
- este tipica fapta aceluia care omite sa acorde ajutorul unei persoane aflate in
pericol chiar daca era previzibil ca nu poate ti 'inlaturata situatia periculoasa, afectarea t.5. Latura subiectivii
vietii, integritatii corporale sau a sanatatii victimei fiind inevitabil in viitor; _ intentia directa sau indirectli;
- este o infraqiune omisiva proprie, de pericol abstract. _nu este tipica fapta cornisa din culpa (de pilda, neacordarea ajutorului victimei unei
2. omisiunea de a ammfa de indatfl autoritiifile de catre eel care a gasit o persoana infractiuni de omor, illtrucat s-a apreciat in mod eronat ca victima era deja decedata);
a carei viata., integritate corporala sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se _ nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infractionala;
salva singura (de pilda, prin omisiunea de apelare de indata a numarului gratuit 112); acestea pot fi avute 'in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
- legea penala instituie astfel obligatia generala de a anunta de indatii autoritatile cu
privire la o persoana atlata in pericol, incriminiind omisiunea lncuno~tintarii; trebuie ~ Curtea apreciaza ca probele administrate 'in cauzli nu dovedesc ca
incuno~tintate orice autoritati care ar putea interveni pentru salvarea persoanei aflate In
inculpatii N.V. ~i L.M. ar fi realizat ca actiunea lor va duce la decesul victimei.
Intentia indirecta presupune acceptarea riscului producerii rezultatului social-
pericol;
rnente periculos, rezultat ce nu este urrnarit, 'insa este acceptat. Curtea constata
- retinerea comiterii acestei fapte este u~or de racut ill prezent ciind apelul la ca, 'in lipsa unor probe directe (excluziind declaratiile inculpatilor ce sustin lipsa
numarul de urgentiJ. l 12 este gratuit ~i facil de accesat; incuno~tintarea tardiva a auto- prevederii decesului victimei), determinarea formei de vinovatie cu care au
ritatiJor in conditiile in care eel care a gasit persoana aflata. ill pericol putea apela de actionat inculpatii este striins legata de circumstantele concrete in care s-a comis
indata la l l 2 constituie o fapta tipica; fapta imputata acestora, respectiv temperatura aerului existentli la acel moment
- in ipoteza 'in care autorul nu poate da ajutor necesar salvarii victimei, va raspun- (principiul in dubio pro reo impune acceptarea existentei unor temperaturi
pozitive), modul in care era 'imbracata victima, antecedentele sale similare, pe de
de totu~i penal pentru infractiunea de lasarea rara ajutor a unei persoane aflate in difi-
o parte, ~i masurile pe care inculpatii le-au luat pe de alta parte vis-a-vis de
cultate daca nu a anuntat de indata autoritatile, insa nu va putea ti retinut concursul
victima: intinderea ei pe o banca, pe o terasa acoperita ~i amplasarea unor
dintre aceasta infractiune ~i infraqiunea de omor/omor calificatlloviri sau alte vio- scaune care sa impiedice caderea acesteia de pe bancli, astfel inciit concluzia nu
lente/vatam.are corporala ill ipoteza in care din pricina omisiunii se produce decesul poate fi decat aceea ca aceste elemente de fapt nu pot caracteriza In niciun caz
sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatapi victimei1; continutul intentiei indirecte. in mod categoric, probatoriul administrat ill cauzli
- se va retine numai tentativa la infractiunea de omor prin omisiune (infractiune sustine concluzia ca inculpatii nu au prefigurat producerea eventuala a decesului
comisiva prin omisiune), iar nu un concurs ideal intre aceasta infracpune ~i cea victimei. Instanta de fond a mai constatat in mod corect ca, pentru a se putea
prevazuta de art. 203 NCP in ipoteza in care o persoana se afla in pozipa de garant reµne infractiunea de omor prin inactiune, nu este suficient sli se constate impre-
potrivit art. 17 lit. a) NCP ~i prevede posibilitatea producerii decesului victimei, pe jurarea ca raptuitorul avea o obligatie, fie ea morala, de a indeplini o actiune prin
care 11 accepta. 2 ; •
care s-ar ti impiedicat sau 'inlliturat des~urarea unor procese de naturli sli
provoace moartea victimei ci, pe liingli inactiunea de mai sus, trebuie sa se
- este o infractiune omisiva proprie, de pericol abstract. suprapuna o alta actiune sau inacµune a fliptuitorului, care in mod con~tient
(adica cu intenµe) sa aduca victima lntr-o situatie in care in mod iminent ~i cert,
viata sau slinlitatea ii este pusa in pericol. Atunci cand fapta imputata se grefeazli
pe o situatie preexistenta, cauzata fie de un eveniment al naturii, o boala, fapta
unei alte persoane sau chiar fapta celui in primejdie (a~a cum este tocmai cazul
in speta de fata), devin incidente dispozitiile art. 315 C.pen. din 1969 sau
art. 203 NCP. Ca atare, Curtea constata ca schimbarea lncadrlirii juridice data
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. 11, p. I 04) s-a apreciat ca In conditiile In faptelor inculpatilor N.V. ~i L.M. din omor in lasareafara ajutor este justificata
care o persoana observa pe o alta ca ii aplica o lovitura de cutit ill regiunea toraci~ victimei, de ansamblul probator administrat in cauzli. Procediind lnsli la analiza faptelor
dupa care pleaca ~i o abandoneazii acolo, iar cei care a observat actele de agresiune i~i inculpatilor N.V. ~i L.M. prin prisma acestei incadrliri juridice, Curtea retme ca
continua drumul, fiira a-i acorda ajutor victimei ~i tara a anunta autoritatile, va comite faptele acele~i elemente de fapt, mai sus descrise, contureazli forma de vinovatie a
de lasare fiirii ajutor (art. 203 NCP) ~i nedenuntare (art. 266 NCP) in concurs real, pentru ca,
de~i cele doua obligatii puteau fi lndeplinite printr-o singura actiune (anuntarea telefonica a
1 ln acel~i sens, a se vedea S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 166 tn care se arata ca unna-
politiei despre fapta comisa), ele ar ti putut ti indeplinite ~i separat (mai lntai chema o
rea imediata consta in mentinerea starii de pericol prin pasivitatea agentului in a-~i respecta
ambulanta pentru salvarea victimei, iar apoi anunta politia despre fapta comisa).
2
in acel~i sens a se vedea F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. II, p. I 02. obligatia de a ajuta persoana aflata in dificultate.
 ; 128 Drept p enal. Partea specia/a Jnfracfiuni contra persoanei 129
·l
K culpei, iar nu a intentiei. In conditiile in care inculpatii au afinnat cli nu a fost 1iedlcarea aiutoruJui
~· !
"~1;1 prima data cand au vlizut-o pe victima dormind pe terasa barului, in conditiile '.in
·i'ilt
,;i~ care aceastli asertiune a fost intliritli ~i de declaratiile celorlalti martori audiati '.in 2.1. Notiune
cauza ce au sustinut ca victima s-a aflat chiar ~i in situatii mai grave, in condi-
·.ii~¥ tiile '.in care in acee~i seara inclusiv fratele victimei a avut cuno~tintii de starea
- este infractiunea ce constli in impiedicarea interventiei ajutoarelor pentru salvarea
i'1·!.~\.·'
'..l.,.J unei persoane de la un pericol iminent ~i grav pentru viata, integritatea corporalli sau
. '1" ,, de ebrietate In care acesta se atla ~i cu toate acestea a manifestat un dezinteres
. \1.r1~1i evident fatii de situatia sa, In conditiile in care inculpatii au luat miisuri - e anatatea acesteia [art. 204 NCP];
5
: ,?· adeviirat, rninime - de protejare a victirnei, nu se poate retine ca fiind doveditli - aceastii incriminare nu exista fn C.pen. din 1969.
slivar~irea faptelor imputate cu intentie, intrucat inculpatii nu au urmlirit in mod
" evident accentuarea unei stari de pericol pentru victimli ~i nici nu au acceptat 2.2. Obiectul infractiunii
posibilitatea producerii acelei stiiri de pericol. Raportat la fonna de vinovatie
mai sus stabilita, Curtea constatli cli hotararea instantei de fond este gre~itli din a) obiectul juridic special: viata, integritatea fizica sau slinlitatea persoanei ~i
perspectiva rationamentului ce a stat Ia baza alegerii legii penale mai favorabile. relatiile sociale in leglitura cu acestea;
Astfel, in analiza caracterului rnai favorabil inculpatilor, au fost avute in vedere b) obiectul material: nu are.
exclusiv aspectele vizand limitele de pedeapsli stipulate in cele douli coduri
penale, fiind omise acele prevederi din noul Cod penal ce sunt '.in mlisurli sa con- 2.3. Subiectii infractiunii
ducli la o solutie mult mai favorabilli decat o pedeapsli mai redusli. in acest sens,
Curtea retine ca noul Cod penal, prin dispozitiile art. 16 alin. (6) teza finalii a a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridicli (necircumstantiat) cu capa-
operat dezincriminarea infractiunii de lasarea f'arli ajutor a unei persoane aflatli citate penala;
in dificultate in situatia in care aceasta fapta este cornisli din culpa (C.A. Oradea, - participatia penalli este posibilli in toate formele: coautorat, instigare, complicitate;
sec/ia penalii, decizia nr. 68912017, nepublicatii).
- in mod intemeiat S-a aratat in doctrinliI ca spre deosebire de infracpunea de Jasare
1.6. Formele infracpunii Iarli ajutor a unei persoane aflate in dificultate prevazutli de art. 203 NCP, in cazul
infractiunii de impiedicare a ajutorului, autor poate ti chiar persoana care a generat
- actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt posibile; starea de pericol pentru victimli, putandu-se retffie concurs de infractiuni intre fapta
- infractiunea se consumli in momentul in care are Joe omisiunea din partea celui care a generat pericolul (spre exemplu, vatlimare corporala, tentativa la omor, lipsire
care giise~te persoana aflatli in primejdie; nu este necesar pentru consumarea infrac- de libertate etc.) ~i fapta de impiedicare a ajutorului.
tiunii ca afectarea vietii, integritlifii corporale sau a slinlitlitii persoanei aflate in b) subiectul pasiv: orice persoana fizicli a clirei viaµ, integritate corporala ori
primejdie sa se produca efectiv. siinatate se afla intr-o stare de pericol iminent ~i grav.
1.7. Pedeapsa
2.4. Latura obiectiva
- inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda (120-240 zile-amendli). a) elementul material: impiedicarea intervenfiei ajutoarelor pentru salvarea unei
persoane de la un pericol iminent ~i grav pentru viata, integritatea corporala sau
1.8. Cauza justificativa speciala
sanatatea acesteia;
- art. 203 alin. (2) NCP prevede o cauzii justificativii specialli pentru autorul care, - in scopul protectiei persoanelor aflate in pericol NCP a incrirninat orice act de
prin acordarea ajutorulu~ s-ar expune unui pericol grav cu privire la viata, integritatea impiedicare a interventiei ajutoarelor;
corporala sau slinatatea sa, cu exceptia cazului in care acesta avea mdatorirea legalli de
- impiedicarea interventi,ei poate fi realizatli arat prin mijloace materiale (de pildii,
a infrunta primejdia (de pildli, pompierul, salvamontistul etc.);
blocarea unui drum), cat ~i prin orice alte mijloace (de pildli, oferirea in mod deliberat
- nu se va refine cauza justificativa dacli pericolul Ia care s-ar fi expus autorul era unei adrese gre~ite unde sa fie realizatli interventia);
redus sau de intensitate moderatli;
- fapta nu este tipicli in cazul in care constli numai in ingreunarea modalitlitii de
- aprecierea caracterului grav al pericolului trebuie racutli in concreto avandu-se des~urare a interventie salvatoare pe parcursul acesteia;
in vedere persoana autorului, nivelul de pregatire, experienµ de viaµ, aptitudini,
- pericolul la care este expusli viata, integritatea corporala sau sliniitatea victimei
abilitliti etc.
trebuie sa fie grav ~i iminent (de pildii, 0 explozie care urmeaza sa se produca din

1 V. Cioc/ei, in NCP comentat, p. 426.

 130 Drepl penal. Partea speciald
Infrac/iuni contra persoanei 131
cauza unei acumulari de gaze, o inundatie care este pe cale sa distruga o lntreaga retine comiterea formei tip a infractiunii de lipsire ilegala de libertate ( daca nu se retine
comunitate ruralii. etc.).
vreo alta varianta agravata previi.zuta de lege).
t b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru via(a, integritatea corporala ori
jf b) comiterea faptei prin rapire;
sii.natatea victimei (infrac/iune de pericol abstract);
- in acest caz se va retine fie forma asirnilata a infractiunii previi.zutii. de art. 205
c) Iegiitura de cauzalitate: trebuie sa existe intre aqiunea taptuitorului ~i starea de alin. (2) NCP cand rapirea prive~te o persoana aflata in imposibilitatea de a-~i exprima
pericol produsa.
vointa ori de a se apara, fie infracpunea de trafic de persoane prevazuta in art. 21 O
2.5. Latura subiectivii al in. ( 1) NCP constand in fapta persoanei care recruteaza, transporta, transfera, adapos-
te~te sau prime~te o altii persoanli pe care a lipsit-o de libertate, prin rapire, in scopul
- intentia directa sau indirecta; exploatarii, respectiv infractiunea de trafic de minori previi.zuta in art. 211 alin. (1) NCP
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infraqionala; constand In fapta de recrutare, transferare, transportare, adapostire sau primire a unui
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. minor lipsit de libertate, prin rapire, in scopul exploatarii acestuia.
c) comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna;
2.6. Formele infracpunii
- in acest caz se va retine forma tip a infractiunii (daca nu se retine vreo alta variantii
- actele pregati.toare ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; agravatii previi.zuta de lege) ~i, dupa caz, circumstanta agravantii. a savar~irii faptei de
- infractiunea se consuma in momentul in care are Joe actiunea tipica. trei sau mai multe persoane impreunli previi.zuta de art. 77 lit. a) NCP.
d) solicitarea fn schimbul eliberarii persoanei lipsite ilegal de libertate a unui folos
2.7. Pedeapsa material sau a oricarui avantaj;
- inchisoarea de la l la 3 ani sau amenda (120-240 zile-amenda). - in aceasta ipoteza se va refine concursul intre forma tip a infracfiunii de lipsire
ilegala de libertate (dacii. nu se retine vreo altii varianta agravata previi.zuta de lege) ~i
infracpunea de ~antaj.
e) lipsirea de libertate urmata de supunerea persoanei vatamate unor suferin/e;
nfcomra·Jibertitii oersoanei
- in aceastii ipoteza se va refine concursul intre forma tip a infractiunii de lipsire
ilegala de libertate ( dacli nu se refine vreo altii variantii agravata prevlizutii de lege) ~i
infracpunea de loviri sau alte violente, respectiv vatamare corporala.
1.1. Nopune I) comitereafaptei in scopul de a obliga victima la practicarea prostitufiei;
- este infractiunea ce consta in lipsirea sau restrictionarea in mod ilegal a libertatii - in acest caz se va retine infractiunea de trafic de persoane [art. 210 alin. (!) NCP],
de ~e a unei persoane (libertatea de a se deplasa sau de a aqiona potrivit vointei respectiv trafic de minori [art. 211 alin. (I) NCP].
,' sale) [art. 205 alin. (I) NCP]; g) comiterea faptei este urmata de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statul,
- NCP asimileazii lipsirii de libertate ~i rapirea unei persoane ajlate fn imposibi- o persoana juridica, o organizafie interna/ionala interguvernarnentala sau un gn1p de
" litatea de a-~i exprima voinfa ori de a se apara (de pilda, luarea unui copil nou-niiscut persoane sa fndeplineasca sau sa nu fndeplineasca un anumit act;
dintr-o maternitate); - in acest caz se va retine comiterea unui act de terorism national sau international,
- constituie variante agravate ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal: incriminat de art. 32 din Legea m. 535/2004.
(i) comiterea faptei de o persoana inarmata sau dacli victima este un minor ori dacii. h) siivlir$irea faptei de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat.
sii.nlitatea sau viata victimei ii sunt puse in pericol; (ii) lipsirea de libertate in mod ilegal - in aceasta situa!ie se va retine concursul intre constituirea unui grup infracfional or-
daca fapta a avut ca urmare praeterintenfionata moartea victimei. ganizat (art. 367 NCP) ~i infracpunea de lipsire de libertate (in forma tip sau agravata).
NCP a redus numaru/ variantelor agravante ale infrac/iunii renunflind la urma-
toarele: . 1.2. Obiectul iofracpunii
a) comiterea faptei prin simulare de calitafi oficiale; a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la protejarea libertatii fizice
- in aceasta ipoteza cand victima crede ca taptuitorul are o calitate oficiala (pe care a persoanei;
acesta o simuleaza) care ii ofera competenta de a lua masuri privative de libertate se va - chiar daca prin comiterea infraqiunii pot fi lezate ~i alte valori (de pi Ida, patri-
moniul), nu se poate considera ca acestea fac parte din obiectul juridic al infractiunii in
,..
.!:
132 Drept penal. Partea speciata Infracfiuni contra persoanei 133
conditiile ill care lipsirea de libertate ill mod ilegal nu are natura unei infraqiuni 1.4. Latura obiectiva
pluriofensive 1;
a) elementul material: o acfiune sau inactiune prin care o persoana este lipsitli
b) obiectul material: in principiu, nu are, cu exceptia unor variante agravate, cand efectiv de libertate o anumitli perioada de timp; lipsirea de libertate poate fi tota/ii sau
obiectul material este corpul persoanei lipsite de libertate. parfialii
1
;

1.3. Subiectii infracpunii - este asirnilata Iipsirii de libertate ~i riipirea unei persoane aflate in imposibilitatea
de a-~i exprima vointa ori de a se aplira (infractiune fiind in acest caz realizata numai
a) subiectul activ: orice persoana fizica2 sau juridica (necircumstantiat) cu capa- prin comisiune, iar nu prin omisiune); ill ipoteza comiterii faptei ill aceastii. modalitate
citate penala; nu se poate retine la individualizarea pedepsei circumstanta agravantli legala prevazutii
- participatia penala este posibila ill toate formele: coautorat, complicitate, mstigare; de art. 77 lit. e) NCP, deoarece acee~i 1rnprejurarea se regase~te In continutul normei
- ill mod illtemeiat s-a aratat ill doctrina3 ca se va retine coautoratul chiar daca nu de incriminare;
toti autorii au intervenit de la primul act de privare nelegala de libertate, ci succesiv, in - cerin/a esen/ialii a elementului material este ca lipsirea de libertate sii fie ilega/ii,
baza unei legaturi subiective, pana la epuizarea infractiunii; nepermisa de lege (sii nu existe vreun caz ill care legea sa permitli privarea de libertate
- coautoratul ~i complicitatea concomitentii vor putea atrage retine rea ~i a a victimei);
circumstantei agravante prevazute de art. 77 lit. a) NCP. - nu este tipicii fapta persoanei care prinde pe autorul unei infractiuni flagrante daca
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica ill viata. aceasta este condusa illtr-un interval rezonabil de timp ill fata autoriratilor, actiunea
fiind realizata ill baza art. 310 alin. (1) NCPP2 ori fapta piirintilor care, ill exercitarea
- este subiect pasiv al infractiunii ~i o persoana aflatli ill imposibilitatea de a-~i
autoritafii piirinte~ti, restrang ill lirnite rezonabile libertatea de mi~care a copilului;
exprima vointa ori de a se apara, indiferent daca aceastli imposibilitate a fost sau nu
creata anterior de ~i autorul infractiunii pentru a o priva mai eficace de libertatea de - ill cazu1 retinerii sau arestarii preventive sau la dorniciliu a unei persoane, ~tiind ca
rni~care; este nevinovata, se va retine comiterea infractiunii de represiune nedreapta [art. 283
alin. (2) NCP];
- consimtamantul victimei are valoarea unei cauze justificative preva zute de
art. 22 NCP"4; - ill ipoteza ill care se retine comiterea faptei ill illdeplinirea unei obligatii impuse de
Jege cu respectarea conditiilor ~i lirnitelor prevazute de aceasta (ordinul legi1), respectiv
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, ill principiu, retiuerea unui concurs de
in illdeplinirea unei obligatii impuse de autoritatea competenta, ill forma prevazutli de
infractiuni;
lege, daca aceasta nu este in mod vadit ilegala (comanda autoritiifii legitime), va opera
- error in personam cu privire la persoana privatli de libertate nu produce efectele cauzajustificativa prevazuta de art. 21 NCP.
unei cauze de neimputabilitate ~i nici nu conduce la lnlaturarea tipicitatii subiective a
faptei; ~ Existenta infractiunii este conditionata esenfial de cerinta ca lipsirea de
libertate sa fi fost sav~ita in mod ilegal. Libertatea individuala ~i siguranta
persoanei sunt inviolabile. Sunt categorii de persoane a caror situafie personala
1
F. Streteanu, D. NifU, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucur~ti,
1
2014, p. 268. in literatura de _specialitate (F. Streteanu, D. Ni/U, op. cit., vol. II, p. 36) s-a apreciat ca
2
in mod intemeiat s-a retffiut in doctrina (F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. l, p. 394) ca ,,dacii eel care a sechestrat o persoana a fost, la randul sau, sechestrat ~i astfel nu a mai putut
,,ius corrigendi continua sa constituie o cauzli justificativa in cazul altor fapte decat cele de elibera victima, in pofida vointei sale, nu va raspunde pentru perioada de sechestrare ulterioara
violenta fizica, in masura in care acestea nu aduc atingere demnitatii minorului ~i nici nu sunt privarii sale de libertate. '"frebuie subliniat insli ca, pentru a fi partial exonerat de raspundere,
suseeptibile de a influenta negativ cre~terea ~i dezvoltarea acestuia (lipsire de libertate, autorul trebuie sa dovedeasca faptul ca a dorit sa elibereze victima, dar nu a avut aceasta
amenintare etc.). ~a, de pilda, parinpi pot refuza parasirea de ciitre copil a domiciliului dupa posibilitate. De aceea, in cazul in care el a fost arestat dupa ee a sechestrat victima, el va
o anurnita ora, ii pot interziee sa intre in contact cu anumite persoane sau sa frecventeze raspunde pentru intreaga perioa:da de privare de libertate a acesteia, deoarece ar fi putut elibera
anurnite locuri etc. Dreptul de corecpe poate fi delegat de ciitre parinp in favoarea altor victima anunt§nd autoritaple cu privire la locul unde aceasta se afla".
2
persoane (educatori, persoane in grija carora este lasat minorul), dar nu poate fi exercitat de in mod intemeiat s-a retinut in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. I,
persoane straine". p. 352) ca .va fi tipicii ~i antijuridica nu doar fapta de vatamare corporala, ci ~i cea de lipsirea
3 de libertate in mod ilegal in ipoteza in care, dupa imobilizare, eel care surpriruese pe autorul
F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. II, p. 208.
4
Trebuie totu~i verificat ca privarea de libertate sa nu imbrace forrna unei puneri sau tineri infracpunii flagrante incepe sa ii aplice acestuia lovituri dupa care ii abandoneaza, caci ea nu a
in stare de sclavie a eelui care ~i -a dat consimtamantul pentru a fi privat de libertate, deoarece mai fost comisa in scopul ca persoana sa fie condusa inaintea autoritapi, ci pentru realizarea
in aceasta imprejurare fata de infractiunea prevazuta de art. 209 NCP nu se pot refine efecte unui scop distinct de eel avut in vedere de legiuitor ~ i a clirui realizare nu depinde in niciun fel
justificative ale consimtamantului victimei. de atingerea acestuia.
-- Drept penal. Partea speciala Jnfrac{iuni contra persoanei
134 135

impune ~i justifica luarea unor masuri de restrangere sau lipsire a libertatii !or. ordin superior ar insernna sli se justifice comiterea pe aceasta cale a oricaror
t·
r4<. ·,,
Este cazul persoanelor impotriva carora s-a luat in conditiile legii masura reti- infractiuni ~i a paraliza infaptuirea justitiei (C.S.J., sec/ia militarii, decizia
,.~ .. nerii sau arest1irii preventive, arestate in vederea executiirii unei pedepse priva- nr. 2911997, w1viv.legalis.ro).
'·.i
,;J:' tive de libertate, al militarilor mcazarmati, al bolnavilor intemati (psihic pericu-
~-:tlf
~ti~ lo~i, suferinzi de unele boli contagioase), al sportivilor aflati in cantonament, al ~ Sustinerea inculpatului, in sensul cli ar fi fost lipsit de libertate in mod
unor categorii de salariati in perioada exercitarii unor anume insiircinari, actiuni.
· ·~ Numai in situatii ca cele aratate, restrangerea sau lipsirea libertatii nu are sernni-
ilegal nu poate fi primitli, atat timp cat in perioada 11 august - 20 august 2004,
cand se afla intemat in spital, acesta a fost doar supravegheat de poli!i~tii care
ficatie penala, pentru ca fie ele sunt admise fiind utile social, fie ca cei care le aveau obligatia de a pune in executare mandatul de arestare preventiva de indatli
suporta i~i indeplinesc o obligatie, au consimtit la aceasta odat1i cu acceptarea ce era posibil, iar libertatea de mi~care ~i exprimare a petitionarului ~i drepturile
unui anume statut (C.S.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 219912003, www.scj.ro). acestuia nu au fost lngrlidite in niciun fel (l.C.C.J.. secfia penala, decizia
b) urmarea imediata: lipsirea persoanei vlitamate de libertatea de mi~care, chiar ~i nr. 226612006, www.scj.ro).
pentru un interval scurt de timp;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea infraqionala a fiiptui-
~ ~i
Conducerea petentului la post re\inerea acestuia pe o duratli scurt1i
de timp, necesara efectulirii procedurii standard de identificare a persoanelor
torului ~i urmarea produsa ~i trebuie dovedita. care nu au acte de identitate asupra lor ~i refuzli sli-~i declare identitatea nu
intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod
~ Elementul material al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal ilegal, atata vreme cat privarea de libertate nu a avut loc in mod ilegal, fiind per-
constii in savar~irea unei actiuni (sau inactiuni) ce are ca rezultat privarea unei misli de regulile stabilite 1n Legea nr. 218/2002 privind organizarea ~i functio-
persoane de libertate, neinteresand scopul, timpul sau mijloiicele folosite de narea Poli\iei Romane, potrivit careia politi~tii din cadrul acestei structuri pot sli
inculpat. Imprejurarea invocat1i 1n speta de inculpat (condamnat pentru viol ~i legitirneze, sa stabileasca identitatea persoanelor care incalcli dispozitiile legale
lipsire de libertate) cli intr-un loc public (cimitir) ~i intr-o perioadli relativ scurta privind frontiera de stat, sli le conducli la sediul politiei de frontierli ~i sli
de tirnp nu poate fi realizatii infractiunea de lipsire de libertate, persoana vlit1i- efectueze controlul acestora ~i al bagajelor (J.C.C.J., sec/ia penalii, decizia
mat1i avand posibilitatea de a se manifesta intr-un mod care sli-i permita scii- nr. 455612010, www.scj.ro).
parea, este fiirli relevanta 1n ce prive~te existenta faptei penale; ceea ce prezint1i
importanta, drn punct de vedere obiectiv, este faptul cli inculpatul a imobilizat
victima impotriva vointei sale. Nu importii nici imprejurarea ca privarea de
~ Ce! care a avut initiativa de a le arunca in hazna pe cele doua paqi
vatiimate (dupa ce le-a lovit) a fost inculpatul. Blocarea victimelor timp de
libertate s-a sav~it in asemenea conditii incat, daca ar fi fiicut unele eforturi ~i aproape o orli intr-o latrina, asmutirea cainilor. asupra !or pentru a nu putea avea
ar fi recurs la anurnite abilitafi, persoana vlit1imat1i s-ar fi putut elibera ~i nici vreo legliturli cu exteriorul, constituie o evident1i restrictionare a libertlitii de
daca, in raport cu acelea~i conditii de fapt, aceasta a avut oarecare libertate de mi~care a victimelor. Pentru existenta infractiunii de lipsire de libertate in mod
acµune ori a fost complet imobilizatii. Cat prive~te durata actiunii (inactiunii) ce ilegal, legea nu cere o anurnit1i duratii de timp in care persoanele sa fie private de
realizeazii. elementul material al infractiunii, in principiu, nu existii o limitA libertate ~i nici ca aceste persoane sa fie supuse unui anurnit tratament ori ca
minima sau maxima, acestea putiind diferi, 1n functie de mobilul ~i scopul victimele sli simtli vreo temere. in spe!li, inculpatul nu numai cli a blocat victi-
urrnarit de inculpat, de condiµile ~i mijloacele de sav~ire (C.A. Bucur~ti, mele intr-o hazna de unde nu puteau ie~i decat ajutate, dar le-a ~i lovit ~i a
sec/ia penalii, decizia nr. 20011996, fn R.D.P. nr. 411996, p. 150). asmutit cainii asupra !or, pentru a le obliga sli riirnanli intr-o zona infectatli, timp
relativ indelungat. Apararea formulatli de inculpat, in sensul ca sub aspectul
~ Introducerea in arest a celor patru persoane ~i anchetarea lor s-a fiicut laturii subiective nu ar fi urmarit ,,scopul privlirii de libertate" a celor douli
la ordinul inculpatului. Ordinul de a nu pune in libertate pe cei'retinufi, primit de persoane, nu poate fi retinut1i, deoarece infractiunea de lipsire de libertate in
inculpat de la adjunctul fostului ministru de interne era vadit contrar legii ~i, mod ilegal nu presupune existenta exclusivli a intentiei directe, calificat1i ca
fiind nelegal, nu trebuia executat de clitre acesta. Un astfel de ordin, lipsit de scop, ea putiind ti sav~itli ~i cu intentie indirectii. Or, este evident cli arunciind
conditia legalitatii, nu poate justifica exonerarea de riispundere penala a celui victimele intr-un loc de unde nu puteau ie~i, indiferent de scopul urmlirit
care-I executii. Aceastli concluzie se impune ~i pentru motivul ca prin lege nu sunt (inculpatul a sustinut ca in acest mod le-a irnobilizat, pana la sosirea organelor
prevazute consecinte juridice pentru neaducerea la mdeplinire a unei asemenea de politie), inculpatul a prevlizut cli priveazii. persoanele respective de libertatea
dispoziµi. lnculpatul, primind ordinul ilegal ~i ordoniind la riindul sliu executarea de mi~care ~i, farli a urrnari neaparat acest rezultat, 1-a acceptat, astfel cli latura
acestuia, s-a implicat in cuno~tintii de cauzli intr-o activitate potrivnica legii ~i a subiectiva a infractiunii este pe deplin intrunit1i in cauza (!. C. C.J., secfia penalii,
avut reprezentarea ca retinerea nelegalli ~i anchetarea celor patru minori sunt decizia nr. 169912004, www.scj.ro).
fiicute cu inclilcarea dispozitiilor legate. A admite ca sunt apiirate de raspundere
persoanele culpabile din punct de vedere penal, cu motivarea cli s-a actionat din
 ,- .
.... 136 Drept penal. Partea specialti
- .,1..' _l
~
Infi·acfiuni contra persoanei 137
( ~~·
1.5. Latura subiectiva
' f;.J recunoa$te ca ,,prejudiciul s-a datorat unei erori materiale produsa de desfli~u­
''J ··r,:!
,j;~;_f~ ~ ,_
- intentia directa sau indirecta (fiiptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea ilegalitatii rarea in timp a activitiitii j udiciare, ce atrage o raspundere obiectiva a statului"
actiunii sau inaqiunii sale ~i sa urmareasca ori sa accepte acest rezultat); (J. C.C.J, secfia penalii, decizia nr. 234012009, www.scj.ro).
~~lr.;
~;--ii-~"' - organele judiciare trebuie sa analizeze ansamblul materialului probator, prin
11~f ,~-­
'Vim(. raportare ~i la persoana inculpatului, pentru a exclude incidenta erorii drept cauzil. de ~ Nu constituie infraqiunea de lipsire de libertate in mod ilegal fapta
~i ! ·~ti' neimputabilitate (de exemplu, cand fiiptuitorul avea toate premisel_e sa aprecieze ca este inculpatului care, crezand cli este abandonat, a luat dintr-un loc public un minor
ij' :t legitima ~i licita restrangerea libertatii de circulatie a unei persoane); In varstii de 6 !uni, cu intentia de a-l prezenta la o casa de copii. Prin actul
:f_' - in varianta agravata in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a
executat, inculpatul a impiedicat minorul sli ac?oneze $i sa se deplaseze conform
vointei reprezentantilor sai legali, insli pentru a lntruni toate elementele consti-
vietii sau sanatiitii unei persoane ori cand a avut ca urmare moartea victimei, infractiu- tutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, fapta inculpatului
nea se savar~e~te cu praeterintentie; trebuia sli fi fost sliviir~itii cu intentie, ca forma a vinovlitiei (C.A. Cluj, sec/ia
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala; penala, decizia nr. 14712008, fn V. Viiduva, Jnfracfiuni contra !ibertafii per-
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. soanei, op. cit., pct. 6) .

~ Sub aspectul laturii subiective Curtea considerli ca fapta a fost comisa 1.6. Variantele agravate
de inculpati cu intentie indirecta, deoarece ace~tia au prevazut rezultatul faptei 1.6.1. Comiterea faptei de o persoana inarmata [art. 205 alin. (3) lit. a) NCP]
!or ~i, de~i nu I-au urmarit, au acceptat posibilitatea producerii lui. Fap. de - este necesar ca autorul/coautorii infractiunii sa aibii asupra sailor o arma
aceasta rezolutie infractionalli este nerelevant sub aspectul tipicitatii subiective propriu-zisa, fie sli sav~easca_ fapta utilizand o armii asimilatii; in ipoteza in care
scopul urmil.rit prin comiterea faptei, acesta unnand sa fie avut in vedere la numai instigatorul sau complicele anterior/concomitent a fost inarmat, nu se va retine
evaluarea trasaturii esentiale a pericolului social ( ... ).'Scopul urmlirit prin comi- varianta agravatii a infractiunii nici in sarcina autorului, ~i nici in sarcina parti-
terea faptei ~i imprejurarea In care aceasta a fost comisli, respectiv reali.7,area cipantului, aceasta imprejurare urmand a fi avutii in vedere la individualizarea judiciarli
unei farse de clitre un grup de adolescenti fata de un coleg de liceu, in conditiile apedepsei;
in care intre ace~tia exista o relatie de amicitie care a creat premisele invitarii
persoanei vlitamate la do!Iliciliul inculpatului G.C. pentru a se juca Ia playstation - prin arma propriu-zisa se intelege orice obiect sau dispozitiv a ciiru.i funcponare
impreuna cu inculpatii H.C., H.C., G.C. ~i S.A.R. (C.A. Oradea, sec/ia penala, determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau
decizia penala nr. 50012016). luminoase, amestecuri incendiare ori imp~tierea de gaze nocive, iritante sau de neu-
tralizare, prevlizute de lege [art. 179 alin. ( 1) NCP ~i art. 2 din Legea nr. 295/2004,
~ in absenta unor pro.be care sa demonstreze ca punerea in libertate a
republicatii];
petentului s-a flicut in mod intentionat peste termenul legal, pentru a-I lipsi de Legea nr. 295/2004 preved~ mai multe categorii de arme, cum ar fi:
libertate in mod ilegal pe P.R.P., fapta reclamatii de petent, in mod legal ~i (i) arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - sunt armele care, pentru arun-
temeinic, instanta de fond a respins plangerea ~i a mentinut solutia de neincepere carea proiectilului, folosesc forµ de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub
a urmaririi penale data de procurori. Pentru existenta acestei infracfiuni este presiune aflate intr-o butelie recipient;
necesar ca fliptuitorii sli actioneze cu intentie, ~tiind ca in mod ilegal lipsesc de (ii) arme a/be - sunt obiectele sau dispozitivele ce pot pune in pericol sanatatea ori
libertate o persoana. in speta insa, de~i petentul nu a fost pus in libertate con- integritatea corporala a persoanelor prin Iovire, tiiiere, impungere (de exemplu,
form incheierii Tribunalului Bucure~ti, adresele de comunicare _trimise de baionete, slibii, spade, florete, purnnale, cutite, ~i~uri, boxuri, castete, arbalete, arcuri,
instanta nu au fost suficient de clare, <land posibilitatea de a se interpreta eronat bate, maciuci ~i bastoane telescopice);
data la care trebuie pus in libertate petentul (la data primei comunicil.ri -
(iii) armele a/be cu lama - sunt armele care indeplinesc urmlitoarele criterii: 1) lama
12 decembrie 2005, la data rlimanerii definitive a incheierii - 16 decembrie 2005,
este fie solidarli cu manerul, fie echipata cu un sistem ce ii permite sli facli corp comun cu
sau la data celei de-a doua comunicil.ri - 19 decembrie 2005). Lucratorii
manerul sliu; 2) are tai~ dublu pe toatli lungimea sa; 3) lungimea este mai mare de 15 cm;
Penitenciarului au avut reprezentarea cii au procedat legal, neavand intenfia de
4) Ia!imea este mai mare sau egalli cu 0,4 cm; 5) are un maner prevlizut cu garda;
a-1 lipsi de libertate, in mod ilegal, pe petent. Obligarea Ministerului Finantelor
la plata sumei de 1.800 lei cu titlu de despligubiri morale catre P.R.P., prin (iv) armele de asomare - sunt armele utilitare, folosite pentru irnobilizarea anima-
sentinta civila a Tribunalului Bucure~ti, nu face dovada inten?ei infractionale a lelor, prin supunerea acestora la un ~oc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
lucrlitorilor Penitenciarului Rahova, ci se recuno~te dreptul la daune morale al (v) armele de aparare ~i paza - sunt annele de foe scurte, omologate sau recu-
petentului pentru perioada in care acesta a stat in penitenciar peste tennenul noscute in conditiile prevlizute de lege, destinate sli asigure apararea vietii, integritlitii ~i
legal din pricina unor erori materiale. Chiar prin hotararea depusli de petent se libertatii persoanelor fizice, precum ~i bunurilor apartinand persoanelor fizice sau
juridice;
 138 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 139

I-[ , (vi) armele de autoaparare - sunt armele neletale scurte, special confec!ionate t.6.2. Lipsirea de libertate a unui minor [art. 205 alin. (3) lit. b) NCP)
;p~. pentru a impra~tia gaze nocive, iritante, de neutralizare ~i proiectile din cauciuc, in scop

' !\
_ victima nu trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani la momentul in care a inceput
de autoaparare;

..:'. ~: .
Jipsirea de libertate, iar faptuitorul sa fi cunoscut starea de minoritate a acesteia; nu
'\. ;,
(vii) armele cu destinafie industrialii - sunt anne de foe utilitare, semiautomate, prezinta importanta faptul ca la momentul epuizarii infracpunii persoana vatamata
n.f.l. destinate unui scop industrial de uz civil ~i care au aparenta unei arme de foe automate;
~;f.·· . ~
devenise major;
I :. · (viii) armele de foe - sunt armele al caror principiu de func!ionare are la baza forta de _ aceastli varianta agravata se comite cu intentie directa sau indirecta;
j• !·
1 expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei
_ este o cireumstan{ii realii. care se rasfrange asupra participantilor in masura in
incarcaturi; sunt asimilate armelor de foe ~i ansamblurile, subansarnblurile ~i dispozi-
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
tivele care se pot constitui ~i pot funcJ:iona ca arme de foe; annele de foe seurte - sunt
armele a caror teava nu dep~e~te 30 cm sau a caror lungime totala nu depa~e~te 60 cm; 1.6.3. Lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a siinatatii sau
armele de foe lungi - sunt armele a caror lungime a tevii sau lungime totala dep~esc vietii persoanei viitiimate [art. 205 alin. (3) lit. c) NCP)
dimensiunile arrnelor de foe scurte; annele de foe automate - sunt annele care, dupa
- punerea in pericol a sanatatii sau vietii victimei se produce praeterinten/ionat
fiecare cartu~ tras, se reincarca automat ~i trag o serie de mai multe ~e prin apasarea
datoritli modului sau locului in care este lipsita de libertate;
continua pe t:ragaci; annele de foe semiautomate - sunt annele care, dupa fiecare ~
tras, se reincarca automat, dar nu pot trage o serie de rnai multe cartu~e prin apasarea - daca sanatatea sau integritatea corporala a victimei a fost afectata, lipsirea de
continua pe t:ragaci; armele de foe cu repeti/ie - sunt armele care, dupa fiecare foe tras, se libertate va fi retinuta in concurs cu infracpunea de loviri sau alte violente prevazuta de
reincarca manual, prin introducerea pe teava a unui cartu~ preluat din incarcator prin art. 193 alin. (2) NCP, respectiv cu vatamarea corporala prevazutli de art. 194 alin. (I)
intermediul unui mecanism; armele de foe cu 0 singurii lovitura - sunt armele ram lit a)-d) NCP, fiind absorbita doar fonna prevazuta de art. 194 alin. (1) lit. e) NCP;
incarcator, care sunt incarcate dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartu~ului - nu este necesar ca starea de pericol sa subziste pe toata perioada lipsirii de libertate;
in camera de incarcare sau intr-un la~ special prevazut la intrarea in teava; - este o circumstan/ii realii. care se rasfrange asupra participantilor in masura in
(ix) armele interzise - sunt armele prevazute limitativ de lege, a caror procurare, care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
detinere, port ~i folosire sunt interzise persoanelor fizice ~i juridice, cu excepfia institu-
1.6.4. Fapta a avut ca urmare praeterintenponata moartea victimei [art. 205
tiilor publice care au competente in domeniul apararii, ordinii publice ~i securitafii
alin. (4) NCP}
nationale, a unitaJ:ilor aflate in subordonarea sau coordonarea acestora, infiintate prin
acte normative, precum ~i a companiilor naJ:ionale ~i societaJ:ilor comerciale constituite - in urma lipsirii de libertate in mod ilegal sa se fi produs praeterinten/ionat moartea
prin acte normative in vederea producerii acestui tip de armament ~i munitie; victimei;
(x) armele letale - sunt armele strict ~i limitativ prevazute de lege prin a caror utili- - in cazul in care moartea nu se produce praeterintenponat, ci ca urmare a exercitarii
zare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor; cu intentie (directa sau indirecta) a unor activita!i violente asupra victimei, lipsirea de
(xi) armele neletale - sunt armele destinate pentru un scop utilitar sau pentru libertate prevazuta de art 205 alin. (l)-(3) NCP poate fi retinuta in concurs cu omorul
agrement ori autoaplirare, confectionate astfel incat, prin utilizarea !or, sa nu se cauzeze (simplu sau calificat);
moartea persoanelor; - in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
(xii) armele de vaniitoare - sunt armele destinate practicarii vanatorii, cu una sau va reline numai infracP,unea de lip1>ire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 205
mai multe tevi, care folosesc muniJ:ie cu glont sau/~i cu alice, omologate sau recu- alin. (1)-(3) NCP, deoarece urmarea mai grava nu mai este prevazuta de lege in art. 205
noscute in condiP,ile prevazute de lege. · alin. (4) NCP, iar infracP,unea de determinare sau inlesnire a sinuciderii se comite
numai cu intenP,e, ceea ce nu este cazul in aceasta ipoteza care irnplica culpa ca
- sunt asimilate annelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme ~i
atitudine subiectiva a taptuitorului raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere;
care au fost intrebuintate pentru atac [art. 179 alin. (2) NCP]; in acest caz, nu este
concursul intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal ~i cea de determinare
suficient ca taptuitorul sa aiba arma asimilata asupra sa, ci este necesar ca acesta sa o
sau inlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in ipoteza in care taptuitorul
foloseasca efectiv impotriva victimei;
actioneaza cu intenP,e (directa sau indirecta) atat in scopul lipsirii ilegale de libertate,
- aceasta varianta agravata se comite cu intenJ:ie directa sau indirecta; cat ~i al determinarii sinuciderii.
- este o eircumstan/ii. realii. care se rasfrange asupra participantilor in masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o. ~ In urma nelntelegerilor cu tatal sau, inculpatul I-a trantit pe acesta pe
patul din bucatlirie ~i. imobilizandu-1 prin apasarea toracelui cu genunchiul, i-a
legat mainile ~i picioarele, dupa care, astfel legat, I-a dus in pivnita unde, dupa
 140 Drept penal. Partea specialii Jnfrac{iuni contra persoanei 141

~ aproximativ o ora, victima a decedat. Conform expertizei rnedico-legale, _ lipsirea ilegala de libertate poate fi comisa in formii continuata, epuizandu-se in

lt~ .'l
moartea s-a produs ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu rup- aceasta ipoteza dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate legala);
tura de splina, produsa prin comprimare toraco-abdominala. In aceste conditii,
{:11
decesul victimei nefiind urmarea directa a lipsirii de libertate, ci consecinta ~ Instanta constatli din starea de fapt astfel cum a fost retinutli ca incul-
I t"!
violentelor exercitate de inculpat cu ocazia imobiliziirii acesteia, se va retine patul a sav~it doua actiuni de lipsire de libertate ( ... ). In cazul infractiunilor
·11
concursul intre lipsirea de libertate in mod ilegal ~i cea de loviri sau vatliman continue permanente, cum este infraqiunea de lipsire de libertate, orice intreru-
'~ cauzatoare de moarte (C. A. Bucure$li, secfia a JI-a penala, decizia nr. 4011996,
fn R.D.P. nr. 311996, p. 128).
pere a activitapi infractionale urmata de o reluare a acesteia conduce la
scindarea unitatii naturale de infractiune (sub forma infractiunii simple), precurn
~ i la retinerea in sarcina persoanei in cauza a unei infractiuni continuate sau a
~ Caracterul ilegal al lipsirii de libertate decurge in primul rand din unui concurs de infractiuni ( ... ). Instanta retine ca fapta inculpatului care in data
interdictiile pe care reglementlirile legale In materie penala le impun, pe care de 15 iunie 2015, a luat-o cu forta pe persoana vatamata de la adresa din
inculpatii aveau obligatia de a le cunoa~te ~i respecta. Caracterul ilegal al Bucure~ti, la data de 17 iunie 2015, a fost dusa In diverse locatii pe raza mun.
priviirii de libertate decurge ~i din interdictiile pe care reglementlirile constitu- Bucure~ti ~i jud. I, ultima locape fiind situata in Bucure~ti , sector 5, la locuinta
tionale ~i cele ale conventiilor internationale privitoare la libertatea individuala nurnitului B.F., de unde persoana viitlimata a fugit pe geamul de la bucatlirie,
le contin. In consens cu aceste reglementliri, legiuirile biserice~ti aplicabile vietii fiind prinsa de catre inculpat la scurt timp, ~i introdusa in autoturismul marca
monahale ~i nu nurnai interzic cu desavar~ire privarea de libertate a persoanei Ford, condus de B.F., 'intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de lipsire
( ... ). Prin urmare, izolarea In propria chilie $i legarea membrelor victimei cu de libertate in mod ilegal in forrna continuata, prevazuta de art. 205 alin. (1 )
sfori $i prosoape $i apoi cu lanfuri asigurate cu lacate pe acea targa din C.pen. raportat la art. 35 alin. (l ) C.pen ( . .. ). lnstanta constatli ca sunt incidente
sciindura, In fmprejurarile aratate, in perioada I 0-15 iunie 2005, constituie prevederile art. 35 alin. (1) ~.pen. deoarece inculpatul, in baza aceleia~i rezolutii
ac/iuni fn vadita contradic/ie cu prevederile acestor acte normative, ale legii infractionale ~i impotriva acelui~i subiect pasiv, a savar~it la diferite intervale
penale $i ale legiuirilor biseric~ti, ceea ce con/era faptei caracter ilegal ( ... ). de timp actiuni care prezinta fiecare In parte, continutul aceleia~i infractiuni. In
Din probele administrate In cauza a rezultat, Iarii echivoc, ca intre contentia acest sens, instanta repne ca infractiunea de lipsire de libertate s-a consurnat la
mecanica (starea de imobilism continuu) a victimei, lipsa aportului hidric ~i momentul In care inculpatul a luat victima cu forta din locuinta sa, in data de 15
nutritiv, care au generat deshidratarea severa ~i au determinat ~ocul hipovolemic iunie 2015. lnfracpunea, avand un caracter continuu, s-a epuizat o data ce per-
~i moartea victimei a existat o legatura indisolubila. Prin urmare, fn cadrul soana vatamata a reu~it sa i~i recapete libertatea, siirind pe geamul de la bucatane
infrac/iunii ce se va refine fn sarcina incu/pafilor, forma de vinova/ie a inten/iei al locuintei In care era finuta de catre inculpat. La scurt timp, inculpatul a re~it
referitoare la lipsirea de /ibertate fn mod ilegal este fnsofita de cea a culpei fn din nou sa o priveze de libertate pe victimii, luand-o cu forta ~i bagand-o tntr-o
ce priv~te moartea victimei. Intre actiunea materiala intentionatli de restrangere m~ina impotriva vointei sale. Din modalitatea de comitere a faptei, instanta retifle
~i paralizare a libertatii fizice a victimei, concomitentli cu inacpunea lor culpa- c1i inculpatul a acponat avand la baza o rezolutie infracpona!a unicii. Ambele
bila privitoare la lipsa aportului hidric ~i nutritiv, care s-au cumulat ~i potentat acpuni prezinta In parte contiflutul acelei~i infracpuni de lipsire de libertate a
reciproc ~i moartea C.M.I., rezultat mai grav produs din culpa, a existat tarn persoanei vatamate. Deopotrivli, intervalul de timp dintre cele doua actiuni este
dubiu legatura de cauzalitate directli (l.C.C.J., secfia penala, decizia unul redus, ceea ce nu face sa se rupa unitatea infractionala (Judecatoria
nr. 33212008, www.scj.ro). Sectorului 5, sec/ia penalii, sentinfa penalii nr. 242212015, www.rolii.ro) .

1.7. Formele infracpunii - lipsirea ilega/a de libertate este absorbitii fn con/inutul constitutiv al infracfiunii
de viol comis prin constrangerea victimei (art. 218 NCP) pe perioada strict necesara
- actele pregatitoare sunt posibile, insa nu sunt in principiu incriminate; intretiflerii prin constrangere a actului sexual; daca lipsirea de libertate preceda o peri-
- tentativa este posibila ~i este incriminatli; avand in vedere dispozitiile art. 36 oada semnificativa de timp actul sexual cornis ulterior prin constrangere sau continua
alin. (3) NCP in ipoteza in care are loc o tentativa la infractiunea de lipsire de libertate ~i dupa ce actul sexual prin constrangere a fost intretinut, se va retine concursul real
in mod nelegal, urmatli de moartea praeterintenponatli a victimei, se va aplica pedeapsa cu infracpunea de viol;
prevazutli de lege p~ntru infracpunea consumata prevazutli de art. 205 alin. (4) NCP: - in principiu, in situatia in care infracpunea de viol nu se consuma ramanand in
inchisoarea de la 7 la 15 ani ~j interzicerea unor drepturi; faza tentativei, lipsirea ilegala de libertate i~i redobande~te caracterul autonom,
- infractiunea de lipsire ilegala de libertate se consurna in momentul in care per- urmand a fi retfiluta in concurs cu tentativa la viol; ca excepfie, ill ipoteza in care
soana vatarnata este lipsita efectiv de libertatea de mi~care; imediat dupa exercitarea unui act de violentiifconstrangere, se incearca corniterea
- lipsirea ilegala de libertate este o infrac/iune continua permanentii, care se unui viol care din orice motive nu se consurna, lipsirea de libertate va fi totu~i absor-
epuizeaza ill momentul in care ia s~it privarea nelegala de libertate, sau cand survine bita in viol [de pilda, in cazul in care infractorul impinge victima intr-un Joe Ia.ra
decesul persoanei private de libertate; Vizibilitate (de exemplu intr-un gang) ~i imediat incearca sa intretina prin constran-
142 Drept p enal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 143
gere un act sexual oral cu aceasta fara a reu~i se va retine numai comiterea unej mogen, care i-a anulat orice posibilitate de a vedea, au imobilizat-o ~i, condu-
tentative la infractiunea de viol]; cand-o la locuinta. unuia dintre ei, au luat toate lucrurile cu care era imbracata,
- cand infractiunea de viol nu este comisa prin constrangere, ci profitand de impo- dupa care au scos-o din locuinta ~i au abandonat-o. Prin actiunile lor, inculpa\ii
s ibilitatea victimei de a-~i exprima consimtamantul, nu poate fi vorba de absorbtia nu au urmarit nicio alta finalitate decat cea de a sustrage bunurile persoanei
vatamate. Actiunea adiacentii, de a duce persoana vatamata in domiciliul !or, in
infraqiunii de lipsire ilega!a de libertate In infractiunea viol;
scopul mentionat, nu poate constitui con\inutul unei alte infrac\iuni, respectiv al

~ Sub aspectul posibilei absorbiri a infracpunii de lipsire de libertate in

celei de lipsire de libertate in mod ilegal, deoarece ea este absorbita, natural, de
infractiunea complexa de talharie (C.A. Constanfa, sec/ia penalii. decizia
infractiunea de viol, care este de neconceput tara o oarecare privare de libertate, nr. JIB/ 1994, inRD.P. nr. l/1995,p. 150).
este de observat ca, in speta., o asemenea absorbtie nu a operat, deoarece durata
lipsirii de libertate a persoanei vatamate a depa~i in mod semnificativ timpul _ lipsirea ilegalli de libertate este absorbita In infracpunea de omor simplu sau
necesar realizari i actului sexual, astfel ca infractiunea de lipsire de libertate In omor calificat, daca lipsirea de libertate se realizeaza in scopul aplicarii loviturilor care
mod ilegal ~ i-a pastrat autonomia ~i se afla in concurs real cu cea de viol (C.A. produc moartea victimei; .
Bucure$li, sec/ia penalt'i, decizia nr. 20011996, in R.D.P. nr. 411996, p. 150). _ se va re\ine concursul lntre lipsirea ilegalli de libertate ~i rele tratamente
- lipsirea ilegalli de libertate este absorbita In infractiunea de talhlirie (art. 233 aplicate minorului (art. 197 NCP) in cazul faptei plirintelui sau persoanei m grija
NCP) In ipoteza in care prin aceasta modalitate infractorul unnare~te pastrarea bunului careia se afla minorul care abuzeazii de autoritatea sa eyi care, contrar intereselor mino-
sustras sau asigurarea scaparii; daca talharia este comisa prin punerea victimei in ruiui, exercita acte de lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce
neputinta de a se apara, lipsirea de libertate este absorbita in infractiunea de talharie pe suferinte, vatamari fizice sau morale ~i care au pus In primejdie grava dezvoltarea
perioada necesara comiterii acesteia, iar daca lipsirea ilegala de libertate continua ~i fizica, intelectuala sau morala a rninorului.
dupa consumarea infracpunii de talharie din cauza manoperelor infractorului, va ti
retinuta in concurs cu talharia 1; 1.8. Pedeapsa
- pentru varianta tip previizuta de art. 205 alin. (1) NCP, precum ~i pentru varianta
~ In cazul sav~irii infracpunii de talharie in modalitatea punerii victi- asimilata prevazuta de art. 205 alin. (2) NCP: inchisoarea de la I la 7 ani;
mei in neputmta de a se apara, prin imobilizare, lipsirea de libertate a victimei pe - pentru varianta agravata previizuta de art. 205 alin. (3) NCP: Lt;chisoarea de la 3 la
timpul siiv~irii infractiunii de talharie se absoarbe in continutul constitutiv al
!Oani;
acestei infractiuni. Daca, insa, timpul in care victima este lipsita de libertate
dep~e~te timpul cat s-a desra~urat comiterea infractiunii de talharie, sunt intru- - pentru varianta agravata previizuta de art. 205 alin. (4) NCP: mchisoarea de la 7 la
nite atat elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod 15 ani ~i interzicerea unor drepturi.
ilegal, cat ~i elementele constitutive ale infractiunii de talhlirie (l.C.C.J., sec/ia
pena/a, decizia nr. 183912007, www.legalis.ro).

~ Inculpatii, hotarand sa sustraga bunurile persoanei vatamate, au 2.1. Nofiune

urmarit-o cand a coborat din troleibuz, au pulverizat asupra ei un spray lacri-
- este infracpunea de pericol ce consta in acpunea de intirnidare a unei persoane,
directa sa~ indirecta, explicita sau implicita, prin amenintarea ca, ln viitorul apropiat, va fi
1
in acest sens, in doctrinli (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 4f9-430) s-a arlitat ca: sav~ita 0 infrac\iune sau 0 fapta pagubitoare determinata sau determinabilii, mdreptata
,,in principiu, tiilhiiria absoarbe lipsirea de libertate, deoarece, chiar dacli aceastli lipsire va impotriva sa ori a altei persoane, dacii este de naturii st'i ii product'i o stare de temere;
continua dupli ce are loc ins~irea bunului, ea va ajuta fliptuitorul, fie «pentru piistrarea
bunului furat », fie pentru ca «sli-~i asigure scliparea», ceea ce reprezinta modalilliti de reali- - NCP a extins sfera persoanelor vizate de fapta cu care se arneninta, incluzand m
zare a infractiunii de talhlirie. (.. ) Existli insli ~i situatii in care se poate reline un concurs de aceasta atat pe sotul ori o ruda apropiata a celui amenintat, cat ~i orice alta persoana (de
infracpuni, daca se constatli cli lipsirea de libertate nu are legaturli cu infractiunea de talharie, pildii, un prieten, concubinul) atunci cand starea de temere este determinata de fapta
in vreuna din modalitli\ile ei de realizare, altfel Spus, dacli actiunile ce reprezintli elementul 'indreptatii impotriva acestora;
material al lipsirii de libertate nu se suprapun cu violen!ele ce intra in latura obiectivli a
- acµunea penala se pune In mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
talhariei. Astfel, se va retine concurs de infractiuni atunci cand victima este lipsita de libertate
o perioada de timp, dupli care, in momentul eliberarii, se exercita asupra ei violen\e ~i este
deposedata de un bun. ( ... ) De asemenea, se va re\ine concurs de infracpuni intre lipsire de
libertate ~i talharie in ipoteza in care, dupli ce a fost deposedata de bunuri prin violentii,
victima este deplasata contrar vointei sale intr-un alt loc".
 l 144 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra persoanei 145
'·
_ nu prezintli importanta pentru retinerea infractiunii de amenintare faptul ca
2.2. Obiectul infracµunii
acfiunea a fost determinatli de un interes legitirn al fiiptuitorului sau dacli la momentul
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea psihicli a per- alllenin!lirii acestuia luase sau nu hotararea de a cornite infractiunea sau fapta
1
soanei fizice; prejudiciabilli cu care se ameninta ;
b) obiectul material: nu are. _ acfiunea de intirnidare trebuie sli fie susceptibilii de a produce o stare de temere
pentru persoana amenintatli (nu doar sli fie aptli de a alarma ~a cum prevedea C.pen.
2.3. Subiectii infracµunii din ]969); analiza se va realiza in concreto fa!li de natura ~i modalitatea de comitere a
a) subiectul activ: orice persoana fizicli sau juridica (necircumstantiat) cu capaci- faptei, persoana fiiptuitorului ori a victimei; nu este necesar ca aceastli stare de temere
tate penalli; sa se producli efectiv;
- in cazul in care subiectul activ este un organ de urmarire penalli sau un judeclitor, _ rliul cu care se ameninta trebuie sii fie injust ~i iminent sau sli se produca 'in
se poate retine in anumite circumstante cercetarea abuzivli (art. 280 NCP); viitorul apropiat;
- in cazul in care autorul amenintafii este parintele aflat in exercitarea in lirnite _ se va refine cauza justificativli prevazutli de art. 21 NCP dacli amenintarea
rezonabile a dreptului la educatie, se poate retine cauza justificativa prevazutli de art. (inclusiv cu uzul de arma) este realizatli de un organ de politie, pentru a putea proceda
21 alin. ( 1) NCP; la identificarea unei persoane care incerca sa se sustraga sau pentru a prinde un
jnfractor care incerca sli fugli de la locul faptei.
- participatia penalli este posibilli in toate formele: coautoratul (cu exceptia situatiei
cand fapta este slivar~itli prin viu grai, cand este 0 infractiune instantanee cu autor b) urmarea imediata: starea de pericol pentru libertatea psihicli a persoanei
exclusiv), instigarea sau complicitatea. amenintate (infracfiune de pericol abstract);
b) subiectul pasiv: este general- orice persoana fizica ~ viata; c) legatura de cauzalitate: rezultli ex re.
- in cazul in care subiectul pasiv are o anumitli calitate (de pildli, functionar public
care ln.depline~te o functie ce implicli exercitiul autoritlitii de stat sau judeclitor, pro- ~ Din probele analizate de prima instanta rezultli, mtr-adevlir, cli inculpa-
tul a condus agresiv, cu vitezli, un autoturism de teren pe un drum mgust; a
curor etc.), se poate retine existenta infractiunii de ultraj (art. 257 NCP), respectiv a
claxonat in mod repetat ~i, din pricina faptului cli anterior in zona plouase, avea
ultrajului judiciar (art. 279 NCP); momente cand pierdea aderenta ~i urma o trasa haoticii; a efectuat o manevrli
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retfilerea unui concurs de bruscii de viraj Ia dreapta, mdreptandu-se. spre locul unde se afla persoa.na
infractiuni. vlitlimatli; a coborat din ~i nli amenintator, cu pumnii s~i ~i ro~u la fata de
furie, avand intentia de a lovi pe persoana vlitlimatli; ill fine, s-a urcat la volanul
~ Fapta inculpatului de a ameninta cu un briceag trei politi~ti care se m~inii ~i a plirlisit locul incidentului, efectuand acel~i manevre agresive ca la
aflau ill timpul programului de lucru, ill misiune ordonatli, erau imbrlicati cu uni- venire, fapt care a avut drept consecinta llisarea unor urrne adanci in pietri~ul
forrne specifice ~i aveau asupra lor armamentul din dotare, constituie infractiu- drumului, dar ~i imp~tierea pietri~ului injur. (...)Nu orice faptli care alarmeaza
nea de ultraj. lnculpatul a avut reprezentarea ca politi~tii sunt reprezentantji o persoa.nli constituie infractiunea de ameninJ:.are. Spre exemplu, folosirea artifi-
autoritatii statului, aflati in exercitarea prerogativelor de serviciu, a urrnlirit ~i a ciilor, a petardelor ~i a altor materiale pirotehnice mtr-un mod apt de a speria o
acceptat ca prin fapta sa sli aducli atingere autoritiitii statului (C.A. Galafi, secfia persoana poate constitui o mclilcare a Legii nr. 126/1995 privind regimul mate-
penalii, decizia nr. 68812007, www.legalis.ro). riilor explozive, dar nimeni nu ar lua ill considerare ill mod series opinia cli ar
putea constitui infractiunea de amenintare. Aptitudinea faptei de a speria, de
2.4. La~ra obiectiva n~te temere, constituie o conditie a laturii obiective a infractiunii de amenin-
tafe. Dupli cum, savar~irea ei cu intentie constituie elementul subiectiv al
a) elementul material: actiunea de intimidare a unei persoane, directii sau
indirectii, explicitii sau implicita, prin amenintarea realizatli prin orice mijloace cli, ill
viitorul apropiat, va fi sliv~itli o infractiune (indiferent de natura sau gravitatea
1
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 466) se aratli ca ,,in
cazul infractiunii de amenintare, avem de-a face cu o infracpune intenponatli, de sine
acesteia) sau o faptli prin care se poate produc<;: un prejudiciu material (nu moral) deter-
Stiitiitoare, care are propria sa fazli interna ~i care opereazli independent de eventuala adoptare
minat sau determinabil, impotriva sa, a soµtlui sliu, a unei rude apropiate ori a a/tei a rezolutiei infracponale referitoare la fapta cu care se ameninp.. (...) legiuitorul sancponeaza
persoane (de pildli, impotriva unui prieten, a logodnieei, a concubinului etc.); an:tenintarea in acel~i mod, indiferent clacli autorul luase sau nu hotararea de a sliv~i fapta
- amenintarea poate fi realizatli prin orice mijloace (viu grai, telefon, sms, e-mail, cu care ameninp.. Este ~i firesc sli se procedeze astfel, intrucat ceea ce se sancfioneazli in cazul
an:tenintarii nu este exteriorizarea unei hotlirfui de a comite C? infracpune - hotarare care,
videochat etc.);
P<>ate, nici nu existli - ci o faptli de sine stlitlitoare, care aduce atingere unei valori sociale
determinate - libertatea psihicli a celui ameninµtt".
146 Drept penal. Par/ea specia/6 Infrac{iuni contra persoanei 147
infraqiunii. fntrunirea elementelor constitutive ale acesteia nu are lac, fnsa, ciit _ nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savii~ita activitatea infraqionala;
timp nu este pus fn fapta elementul material al infrac/iunii. Acesta este constituit acestea pot ti avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
de fapta de a ameninta o persoana cu savii~irea unei infraqiuni sau a unei fapte _ nu prezinta importanta daca la momentul realizarii amenintarii taptuitorul luase
pagubitoare. In speta, el nu a fost 'intaptuit. Amenintarea este un enunt. Faptuitorul
bOtararea de a comite raul cu care a amenintat.
trebuie sa spuna ceva despre ceva. Poate sa spuna, 'in principiu, prin cuvinte.
Trebuie admisa opinia primei instante, ca persoana poate ,,spune" ~i prin gesturi. 2.6. Formele infractiunii
Dar trebuie sa spuna ceva. Sa se refere la o realitate obiectiva exterioara cuviin-
tului (de admis, sau gestului). Distinctia logica 'intre enunt ~i realitatea la care se _ actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt incriminate (cu exceptia situatiei in care
refera constiruie o conditie esentiala a unui mod de giindire rational. Altfe~ ar fi fapta se cornite prin viu grai, cand nu sunt posibile);
greu de conceput vreo infractiune care, 'in momentul 'in care este comisa, nu _ jnfractiunea se consuma In momentul 'in care persoana vatamata a aflat despre
constituie ~i amenintafe, fiindca poate na~te o temere. Sau, ca 'in speta de fatli, s-ar ac!iunea de amenintare care este de natura sa o alarmeze;
putea concepe ca o conducere 'in stil agresiv a ma~inii, sau tinerea pumnilor
_ poate ti savar~ita In forma continuata, epuiziindu-se dupa savar~irea ultimei
stran~i, sau arborarea unei expresii furibunde, constituie infractiunea de arnenin-
tare (CA. Tiirgu-Mur~, secfia penala, deci=ia nr. 5812015, www.rolii.ro). activitati infractionale;
_ poate fi ret.inut concursul cu infractiunea care a format obiectul amenin\:Arii, daca
~ Executorul judecatoresc a demarat procedura executionala ~i a somat aceasta din urrna este savar~ita ulterior, dupa trecerea unei perioade de timp de la
debitoarea sa achite suma ~i, totodata, i-a adus la cuno~tinµi ca, ill caz contrar, se arnenintare;
va trece la viinzarea, prin licitatie publica, a imobilului. Debitoarea neconfor- _ in cazul in care 'in aceea~i lmprejurare, dupa amenintare, este saviir~ita asupra
mandu-se somatiei, executorul judecatoresc a illceput procedura de viinzare. Sus!i- persoanei vatamate ~i infractiunea cu care aceasta a fost amenintata, infractiunea
nerile peten!ilor ca executorul judecatoresc ar ti sav~it infract.iunea de ame- astfel savar~ita va absorbi natural infractiunea de amenintare;
nintare nu au corespondent ill realizarea laturii obiective, arnenin/area cu
realizarea unui drept fmpotriva celui amenin/at, prin folosirea unei cai legale, - infractiunea de amenintare este absorbita fu continutul complex al unor infractiuni
chiar daca aceasta ar expune pe eel amenintat la anumite consecinte pagubitoare, cum ar fi: ~antajul (art. 207 NCP), violul (art. 218 NCP), agresiunea sexuala (art. 219
nu este infract.iune (l.CCJ., secfia penala, decizia nr. 175512008, www.scj.ro). NCP), talharia (art. 233 NCP), ultrajul (art. 257 NCP), ultrajul judiciar (art. 279 NCP),
cercetarea abuziva (art. 280 NCP), in forma agravata a infrac!iunii de purtare abuziva
~ Pentru a fi sav~ita infractiunea de amenintare este necesar ca actiu- (art. 296 NCP) etc.
nea de arnenintare sa insufle victimei temerea ca persoana sa va fi expusa unui
pericol efectiv. in consecinµi, amenintarea trebuie sa fie serioasa, susceptibila sa 2.7. Pedeapsa
alarmeze victima, adica sa-i provoace o restriingere a libertatii psihice, valoare
- inchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau cu amendli (120-240 zile-amenda), :fara ca
ocrotita prin instituirea normei penale (Trib. Bucure$ti, sec/ia I penala, decizia
pedeapsa aplicata sa dep~easca sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cu a
nr. 48712003, in CP. Ad, p. 675).
carei sliv~ire s-a amenintat.
' ~ Stropirea victimei cu un lichid inflamabil 1, cu scopul de a-i da f~,
intrune~te elementele constitutive a!e infractiunii de tentativa de omor, iar nu pe
cele ale infractiunii de amenintafe. In speµi, din declarat.iile martorilor audia!i ill
cauzli rezultii ca inculpatul a aruncat cu un lichid inflamabil asupra persoanei 3.1. Notiune
vatamate, dupa care a introdus miina in buzunar, pentru a scoate o brichetli,
spunandu-i ca ii da foe ~i o va omori (CA. Bucur~ti, sec/ia I penala, decizia - este infracfiunea de pericol ce consta 'in constrangerea unei persoane sli <lea, sa
nr. 11511999, in CP. Ad, p. 675). facli, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este cornisa spre a dobandi in mod injust
unfolos nepatrirnonial, pentn,l sine sau pentru altul [art. 207 alin. (l) NCP];
2.5. Latura subiectiva - constituie o Jonna de bazii asirnilata a infractiunii constrangerea constand in
- intentia directa sau indirecta (taptuitorul a prevazut ~i unnarit/acceptat cli prin amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare
fapta sa va produce o stare de temere victimei amenintate); pentru persoana amenintata ori pentru un rnernbru de farnilie al acesteia, in scopul de a
dobandi 'in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul [art. 207
alin. (2) NCP];
A se vedea analiza de lap. 26 ~i 27, unde s-a retinut ca o anumitli categorie de glume
1

muncitore~ticonstand 'in stropirea cu spirt a colegilor de munca pot conduce la retinerea

omorului comis cu intentie indirectli.
 ,
Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra persoanei 149
,.
·.:' 148
;.:

'l~ - constituie variantii agravatii a infractiunii de ~antaj comiterea Japtei in Jonna tip
'

3.3. Subiecp.i infracpunii

sau asimilatii in scopul de a dobandi In mod injust unJolos patrimonial, pentru sine sau a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
pentru altul (art. 207 alin. (3) NCP];
:'l·i
·,I tate penala;
- se remarcii astfel cii NCP, pe de o parte, realizeazii o distincfie intre Japta de
·l~j $antaj comisii pentru ob/inerea unui Jolos nepatrimonial injust $i cea comisii pentru
_ participafia penala este posibila in toate forrnele: coautoratul, instigarea sau
coIJ1Plicitatea.
.ijl.,,... ob/inerea unui Jolos patrimonial injust (aceasta din unnii constituind singura Jonna
agravatii a infracfiunii), iar pe de altii parte, plaseazii pe acelQ.$i palier de gravitate
~ Cu privire la persoana juridica SC I. SA, instanta constatli ca inculpatul
!~:.~t Jonna de bazii cu cea consttind in comitereaJaptei prin ameninfarea cu darea fn vileag
f. a sav~it infractiunea de ~aotaj actionand in calitate de director general al
(J~ a unei Japte reale sau imaginare, compromi/iitoare pentru persoana amenin/atii ori acestei societafi, iar fapta a fost comisa ~i In interesul acesteia, incheierea
pentru un membru de familie al acesteia. contractului de retransmisie urrnand sa profite direct acestei societap. Mai mult,
inculpatul a folosit ~n mod direct entitatile media detinute de aceastli societate la
~ Curtea opineaza ca, fata. de continutul constitutiv prevazut de legiuitor sava~irea faptei ~i a profitat ~i de relatiile cornerciale pe care societatea le avea
In art. 207 alin. {!) ~i (2) NCP, infrac/iunea de $antaj in forma de bazd cu SC D. SA tot in acest scop. Drept urrnare, sunt intrunite condipile atragerii
(propriu-zisii # asimilatii) constituie o infrac/iune cu con{inut alternativ, raspunderii penale ale persoanei juridice SC I. SA. (1.C.C.J., sec/ia penalii,
deoarece cele doua variante ale elementului material prevazute In alin. (I), decizia nr. 236128.06.2017, www.scj.ro).
respectiv ID alin. (2) sunt echivaleote din perspectiva semoificatiei penale. in
aceste conditii trebuie distins intre forrnele unitatii de infractiuni care pot sli
aparli atuoci cand se constatli existeota unei pluralitati de acte de executare.
~ Complicitatea morala sau imateriala se caracterizeaza prin aceea ca
efectele sale poartli asupra psihicului faptuitorului prin lntarirea sau IDtretinerea
Astfel, se va retine comiterea infracfiunii de $antaj sub f orma unitii{ii naturale inteofiei autorului de a sliv~i o fapta prevazutli de legea penala. Ceea ce carac-
colective, In ipoteza in care se constatli existenta uiiei unice actiuni de ~taj terizeazli complicitatea morala este caracterul ei de contribupe indirect.a, de
comise prio mai multe acte de executare de aceea~i persoana (coostatand ajutorare sau inlesnire in orice mod la sav~irea actelor de executare propriu-zisli,
unitatea de subiect activ, scopul unic al actiunii efectuate de inculpat, procesul dupa cum existli situapi in care, de~i o persoaoa a luat hotararea de a sliv~i
executional unic realizat in acela~i toe ~i lntr-un interval scurt de timp ~i iofracpunea, evita sli o puna in executare datorita unor indoieli care fac ca hotli-
omogenitatea materiala a actelor de executare ce intra In componenta actiunii rarea sa nu fie ferma, iar daca 0 persoaoa iotervioe ~i IDlatura asemenea indoieli
infractionale unice), omogeoitatea juridicli a actelor de executare din structura prin incurajare sau invocarea unor argumente care consolideaza hotararea,
acfiunii unice de ~antajare, inclusiv In ipoteza in care acestea se obiectiveaza ill convingandu-1 sli o puna in executare, ne aflam, de asemenea, in prezenta unei
modalitlitile diferite de comitere a infractiunii cu contffiut alternativ, precum ~i complicitliti morale. Pornind de la aceste scurte coosiderapuni teoretice, inalta
unitatea de subiect pasiv. lnfracfiunea de $antaj va fl comisii in forma uni.tfi{ii Curte apreciaza ca aoaliza continutului convorbirilor telefonice purtate de
legale a infracfiunii continuate, dacli acee~i persoaoa comite o pluralitate de ioculpatul H. cu fiica sa, ioculpata G., ~i inculpatul F. nu au fost de naturii sli
actiuni de constrangere, la diferite intervale de timp, care sunt omogene juridic lntlireasca hotararea sav~irii faptei de catre acesta din urma sau de illcurajare sau
realizand fiecare in parte continutul constitutiv al infractiunii de ~aotaj (ioclusi:v sustioere a demersului iofractional al acestuia. in dezacord cu iostanta de fond,
in situatia ill care .unele dintre ele sunt comise in forma de baza propriu-zisa sau · inalta Curte apreciaza cli nu poate fi retffiut ca ~i sprijin moral la comiterea faptei
asimilatli ori In varianta agravata) (C.A. Oradea, sec/ia penalii, decizia de clitre ioculpatul F. faptul cli ioculpatul H. i-a spus fiicei sale in discutia din 13
nr. 5012018, nepublicatii). mai 2013 ca acesta sli fie prudent sau ca ar ti avut vreun interes deosebit ill a
urmari rezultatului activitapi infractionale a acestui ioculpat, precum ~i faptul cli
3.2. Obiectul infracpunii d~i nu mai era actionar la societaple aratate, avea un rol important ill luarea
a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihicli a per- deciziilor. ( ... ) Interceptarile convorbirilor telefonice diotre inculpat ~i fi.ica sa ori
soanei fizice; obiectul juridic secundar. relatiile sociale referitoare la integritatea fizica diotre ioculpat ~i F. d~i due la concluzia cli H. a avut cuno~tintli despre futalnirile
sau sanatatea persoanei, patrimoniul, onoarea sau demnitatea acesteia etc.; diotre F. ~i persoaoa vatamatli, nu demonstreaza insa In niciun mod cli acesta ar fi
sustinut sau ar fi cunoscut demersul iofracfional al acestuia. Faptul cli acesta avea
b) obiectul material: ID principiu, nu are; ca exceptie, poate fi corpul persoanei sau
cuno~tinta de faptul ca F. se afla in negocieri cu SC K. SA nu atrage de piano
bunul dat (ill cazul ill care existli un obiectjuridic secundar). rlispunderea penala a acestuia pentru sav~irea iofracpunii de complicitate la
- in cazul variantei agravante folosul material patrimonial dobandit ill mod injust ~aotaj atat timp cat niciuna dio convorbirile purtate de acesta nu confinna
nu constituie obiectul material al infractiunii, ci consecinta infractiunii, constituind neechivoc acest Iucru ~i nu exista nicio alta proba care sa poata fi coroboratli ~i
totodata ~i prejudiciul incercat de persoana vatamata cu care aceasta se poate constitui care sli sustinli aceastli acuzape. ( ... ) A aprecia ca discupile prin care o persoaoa
parte civila ill procesul penal. i~i avertizeaza membrii familiei sale cu privire la conduita lor prezentli sau
 150 Drept penal. Partea specialii Jnfrac(iuni contra persoanei 151

viitoare, sau sunt i'ngrijorap cu privire la actele ~i faptele !or ~i Ii i'ndeamna sa fie _ NCP a extins modalita/ile in care poate fi reali::atii constrangerea, acestea
' prudenti, constituie acte de cornplicitate ar echivala practic cu imposibilitatea ca i'n nerezumandu-se doar la violen/ii sau amenin/are, putandfl realizate $i prin orice alte
cadrul relatiilor de farnilie sa poatli fi purtate vreodata astfel de discutii rara ca
Ji acestea sli dobandeascli irnplicatii penale. ( ... ) Este greu de acceptat cli un plirinte
In deplinli cuno~tinti de cauzli i'~i sustine sau i'~i 'incurajeazli propriul copil In
miJfoace;
_ In cazul in care ~antajul este comis prin amenintare va absorbi infracpunea prevazutli
de art. 206 NCP, iar dacli este comis prin violen\:ii va absorbi forrna de bazli a infractiunii
comiterea de fapte antisociale, inculpata G. cuno~tea ca ~teptlirile tatlilui sau, de toviri sau alte violente prevazutli de art 193 alin. (1) NCP (absorbfie legala); apreciez
'I
inculpatul H., pe linie profesionala sunt ridicate, iar conpnutul integral al convor-
cli nu se poate retine absorbtia m infractiunea de ~taj nici a infractiunii de loviri sau alte
' birilor telefonice dovedesc pe deplin acest aspect, dupa cum faptul ca inculpatul H.
cuno~tea ce se lntfunplli In linii generate in firma nu poate fi interpretat sub fonna
unor acte de complicitate. ( ... ) inalta Curte apreciazli ca nu pot constitui acte de
violente in varianta agravatli prevazutli de art. 193 alin. (2) NCP sau $i nici a celei de
vatliIJlare corporala (art. 194 NCP), intrucat nu este satisfacutli una dintre conditiile
cornplicitate rnorala faptul cli inculpatul H. era inforrnat ~i i~i exprirna opinia necesare pentru existenta infractiunii complexe, respectiv cea a diferentei de pericol
atunci cand fiica acestuia ii informa despre activitlitile sale, niciuna dintre social lntre infractiunea absorbantli ~i cea absorbita, care presupune ca infraqiunea
convorbiri nu reliefeazli ca acesta a sustinut demersul infractional al inculpatului absorbanta sa aiba un maxim special al pedepsei care sa fie intotdeauna mai mare
F., nu rezultli in niciun mod cli 1-a indrurnat pe acesta sau i-a sustinut ptanul infrac- decat maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru sanctionarea infractiunii
ponal In a ~antaja grupul SC K. SA. Simplu fapt ca inculpatul H. avea informapa absorbite; prin urmare, opinez ca se irnpune retinerea unui concurs ideal intre
despre demersul inipat de inculpatul F. nu este suficient pentru angajarea infractiunea de ~antaj ~i infracpunea de loviri sau alte violente In varianta agravatli
raspunderii penale a acestuia, in cauza organele de anchetli rnai trebuia sa dove- prevazutli de art. 193 alin. (2) NCP sau de vatlimare corporala (art. 194 NCP), atunci
deasca ~i cli inculpatul H. ~tia de scopul real al acestui derners al inculpatului F., ce cand actele de constrangere a victimei $antajate se obiectiveazli in comiterea acestora
viza dobandirea In mod injust a unui folos patrimonial. Plecand de la analiza infractiuni;
cerintelor impuse de principiul prezumpei de nevinovatie ~i translarand analiza - potrivit NCP, ~antajul comis prin constrangere in scopul determinarii unei per-
catre infracpunea de complicitate la ~antaj pentru care 'a fost condamnat inculpatul soane sli nu sesizeze organele de urmlirire penala, sa nu dea declaratii, sa 'l$i retraga
in primli instanfli, instanta de control judiciar constatli cli ceea ce s-a dovedit in declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe are o incriminare
cauza a fost doar faptul ca inculpatul H. avea cuno~tinfii de demersul initiat de specialii In materia infractiunilor contra justitiei constituind numai infractiunea de
inculpatul F., insli in contextul lipsei acelor probe ce nu lasli loc de indoiala vizand
influentare a declaratiilor (art. 272 NCP);
imprejurarea ca ~tia ~i de scopul real al acestui demers, pe baza unor prezumpj,
deducpj nu se poate pronunta o hotarare de condamnare (l.C.C.J., sec/ia penalii, - in ipoteza m care persoana vatlimatli este constransli sli comitli o infractiune,
decizia nr. 236128.06.2017, www.scj.ro). faptuitorul nu va raspunde pentru ~taj, ci pentru instigarea la acea infractiune
(eventual in forrna participapei improprii in cazul m care autorul beneficiazli de cauzele
b) subiectul pasiv: orice persoana fuica in viata. de neimputabilitate prevazute de art. 24 $i 25 NCP);
- nu poate fi subiect pasiv o persoana juridica fatii de obiectul juridic al infractiunii; - pentru existenta infractiunii este suficient ca actele de constrangere sa creeze o
- pluralitatea de subiecp pasivi atrage, m principiu, repnerea unei pluralitlip de stare de temere persoanei vatlimate, nefiind necesar ca aceasta sa dea, sa faca, sa nu
infracpuni, chiar daca toate persoanele sunt constranse pentru obpnerea unui folos facli sau sa sufere ceva;
unic; ca exceptie, nu este msa exclusa posibilitatea retffierii formei continuate a infrac-
punii m cazul m care existli o pluralitatea de actiuni de ~antaj, realizate la diferite ~ in limbajul curent, prin constrangere se intelege determinarea unei
inteivale de timp, in baza acelei~i rezolutii infraqionale, ori a unitliµi naturale persoane sa facli sau sa nu faca ceva impotriva vointei sale. Cum infracpunea in
colective cand acpunea unica este realizatli fata de mai multe persoane vlitlimatli in a carei reglementare este folosit terrnenul analizat este o infractiune irnpotriva
acel~i imprejurliri spatio-temporale; ' libertatii persoanei, mai exact impotriva libertatii de ordin moral a persoanei,
pentru ca aceasta nu presupune o privare de libertate in sens fizic, constrangerea
3.4. Latura obiectiva exercitatli impotriva subiectului pasiv al infracpunii de $antaj trebuie sli ii
producli acestuia o stare de temere, de natura a-1 determina sli actioneze conform
a) elementul material: constrangerea unei persoane prin orice mijloace sii dea
conduitei prevazute in dispozipa normei de incriminare. Prin urmare, constran-
(remiterea unui bun), sii facii (adoptarea unui anumit comportarnent sau actionarea
gerea astfel exercitatli reprezintli punerea in mi$care a unei forte exterioare
mtr-un anumit sens), sii nufacii (omisiunea de a adopta un anumit comportament sau
subiectului pasiv al infractiunii, care poate fi de natura fizica sau moralli. in
de a actiona intr-un anumit fel) sau sii sufere ceva (suportarea unui prejudiciu cazul constrangerii fizice, aceasta poate fi exercitatli, in mod direct, prin energia
patrimonial sau nepatrimonial); fizica a faptuitorului sau prin punerea in mi$care, de clitre acesta, a unei alte
energii de aceea$i natura, capabilli sa 'lnfrangli rezistenta fizica a subiectului
pasiv. Spre deosebire de aceasta, constrangerea psihica se exercitli prin efectua-
 f 152 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 153
.,
t! rea de catre fliptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca, in a amenintarii. A~adar, caracterul necesar al absorbtiei infractiunii de amenintare
l~-~ viitor, ea sau o alta persoana apropiatii ei va suporta un rau. Ia ambele cazuri, In cea de ~antaj rezulta din modul de redactare a norrnei de incriminare. Infrac-
!~[ pentru realizarea continutului constitutiv al infractiunii, constrangerea trebuie sa tiunea absorbitli de amenintare este u~or determinabila in continutul constitutiv
J)i fie efectiva. Avand in vedere aceste particularitiiti ale infractiunii de ~antaj ~1, In
I~~
. ::1

·:;1 mod special, obiectul sau juridic, care are in vedere Iibertatea rnorala a per-
al infractiunii absorbante de ~antaj al carei element material consta intr-o actiune
de constrangere fizica sau morala (amenintarea). in fine, prin raportare la
;!~.:..
soanei, legiuitorul nu a prevazut In cuprinsul normei de incriminare criticate !imitele speciale ale pedepsei, infractiunea absorbanta de ~antaj (pentru care
' ;1!'~··l
··: \. modalitiitile concrete de realizare a constrangerii, evitandu-se astfel restrangerea, legea prevede pedeapsa inchisorii de Ia I la 5 ani pentru forma de bazii ~i cea
'11;· in mod nejustificat, a sferei de aplicare a prevederilor art. 207 alin. (1) NCP; in asimilata, respectiv de la 2 la 7 ani pentru varianta agravatii) are un pericol
,i.1:
)' acest fel intra sub incidenta dispozitiei legate analizate toate formele de social legal mai ridicat decat eel al infractiunii absorbite de amenintare (pentru
constrangere care au ca rezultat determinarea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 3 !uni la un an a!temativ cu
faca sau sa sufere ceva, sav~ite '.in scopul de a dobandi in mod injust un folos pedeapsa amenzii). Curtea considera ca in mod nelegal ~i netemeinic prirna
nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, indiferent de actiunile sau inactiunile instanta a apreciat ca trebuie retinute in concurs real infractiunea de amenintare
prin · care constrangerea este executata (Curtea Constitufionala, decizia previizuta de art. 206 alin. (1) NCP [constand in fapta inculpatului M.R.V. care,
nr. 85812018, www.ccr.ro). In perioada 2.12.2015-28.01.2016, prin numeroase mesaje pria aplicatia
WhatsApp, prin mesaje telefonice SMS, apeluri telefonice sau prin viu grai, a
~ Pentru existenta infractiunii de ~antaj trebuie analizat .daca amenin- amenintat-o pe persoana vatamata H.D. cu acte de violenta, cu moartea, cu
tJirile exprimate aveau aptitudiaea, '.in conditiile concrete in care au avut loc ~i in distrugerea apartamentului, care au fost de natur~ sa-i creeze o profunda stare de
raport de persoana celui ameninp.t, sa creeze acestuia din urrna o stare de temere] cu infractiunea de ~antaj prevazutii de art. 207 alin. (1) ~i (3) NCP
ingrijorare, de temere. Nu existii o obligatie din partea unei persoane supuse [constand in fapta iaculpatului M.R.V. care, in perioada 2.12.2015-28.01.2016,
unor ameniatJiri de a se comporta intr-un anumit fel .sau de a avea o anumita folosind numeroase mesaje prin aplicapa WhatsApp, mesaje telefonice SMS,
atitudine. Organele j udiciare trebuie sa aprecieze daca in raport de circurnstan- apeluri telefonice sau prin viu grai, prin acele~i met.ode - amenintarea cu acte
tele concrete ale cauzei, amenintJirile inculpatului .aveau aptitudiaea de a afecta de violenta, cu moartea,. cu distrugerea apartamentului, a constrans-o pe per-
libertatea psihicii a persoanei viitiimate. Or, dupa cum s-a ariitat, chiar dupii soana vatlimatli H.D. sa-i remitli suma de 7000 Euro], precum ~i cu infractiunea
prima intalnire cu iaculpatul persoana vatiimatii s-a adresat organelor judiciare, de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (2) ~i (3) NCP [constand in fapta iaculpa-
sesi.zand comiterea unei infractiuni de ~antaj, aspect care duce la concluzia ca tului M.R.V. care, '.in perioada 4.01.2016-28.01.2016, prin numeroase mesaje
aceasta a considerat amenintJirile iaculpatului ca fiind suficient de concrete ~i de prin aplicafia WhatsApp, prin mesaje telefonice SMS, apeluri telefonice sau prin
ingrijoriitoare incat sa impuna intervenpa autoritiiplor. De asemenea, iastanta viu grai, continand amenintari cu postarea in mediul onliae a unor fotografii
apreciazii ca amenint:area persoanei vatamate cu decl~area unei campanii de compromitatoare (infliti~and-o pe aceasta in ipostaze intime), a constrans-o pe
presa prin care aceasta ~i societatea comerciala din a ciirei conducere flicea parte persoana vatlimatli H.b. sa-i remitii diferite sume de bani, iaclusiv printr-o
urrnau sa fie acuzate de sav~irea unei fapte grave de coruppe, totul dublat ~i de notificare scrisa datatii 20.01.2016, cu scopul de a dobandi, in mod injust, un
sesizarea autoritatilor cu privire la aceastii presupusa iafracpune era de natirra sa folos patrimonial]. Pe de o parte, Curtea opiaeazii ca faptele de violenta ~i
provoace acesteia o stare justificatli de temere, iadiferent daca fapta de coruptie· descrierea consecintelor acestora, care au flicut obiectul ameniatiirii au fost in
avea o existenta reala sau nu. ( ... ) Totodatli, imprejurarea ca victima unui ~ataj legaturii cu eventuala impacare a piirtilor ~i imprejurarea ca iaculpatul a
se adreseazii organelor judiciare, reclamand sav~irea faptei, nu echivaleazii cu continuat sa-i trimita astfel de mesaje persoanei vatamate ~i dupa ce a aflat ca
pierderea aptitudinii ameniatJirilor de a crea o stare de ingrijorare celui ~antajat, s-a formulat plangere impotriva sa nu sunt de naturii sa conduca la concluzia ca
in conditiile in care autorul iafractiunii poate sa puna in practica oricand fapta infractiunea de amenintare nu este absorbitii in conpnutul constitutiv al infrac-
pagubitoare care face obiectul presiunilor. Raportat la cele aratate, ~i instanta de tiuni i de ~antaj. Dia probele administrate in cauza, Curtea constatli cii la diferite
ape! considerii ca amenintJirile adresate de iaculpat persoaaei vatiimate au avut intervale de tirnp, in perioada 2.12.2015-28.01.2016, in baza acelei~i rezolutii
aptitudinea de a crea acesteia o stare de temere (J.C.C.J., sec/ia penala, decizia infraqionale, inculpatul M.R. V. a amenintat-o pe persoana vatiimatii H.D. numai
nr. 236128.06.2017. www.scj.ro). in scopul de a o determina pe aceasta sa dea sau sa faca ceva in scopul obpnerii
in mod iajust a unor foloase patrimoniale ~i nepatrimoniale, actele de amenintare
~ Curtea consider a ca infracfiimea de ~antajeste o infracfiune din acest interval de timp neputand fi autonomizate astfel incat sa se poate retine
ca prin unele dintre acestea inculpatul nu a urrniirit sa determine o anumitii
complexa care a bsoarbe legal infracfiunea de amenintare. Procedand la o
analiza in abstracto a dispozitiilor legate pentru a determina existenta sau nu a conduitli a persoanei vatiimate. Prin urmare, nu se poate constata existenta unei
caracterului necesar al absorbtiei, Curtea retine ca toate elementele constitutive pluralitati de actiuni de amenintare comise la diferite intervale de timp, dintre
ale infractiunii absorbite de amenint:are se regiisesc in contiautul constitutiv al care unele au caracterul unui iafractiuni de sine stiitlitoare, iar altele sunt
infractiunii absorbante de ~antaj, care nu poate fi comisa in absenta violentei sau absorbite in contiautul constitutiv al infractiunii de ~antaj. ~adar, Curtea
 ,11
J54 Drept penal. Partea speciald Infrac/iuni comra persoanei 155

I .1 1
, 't
;;!
1
. considera ca toate actiunile de amenintare comise In perioada 2.12.2015-
28.01.2016 de inculpatul M.R.V. cu privire la persoana vatiimatii H.D. sunt
constrangerii acesteia sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva impotriva
vointei sale (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 350812008, www.legalis.ro).
absorbite in continutul constitutiv al infractiunii de ~antaj (CA. Oradea, secfia
penalii, decizia nr. 5012018, nepublicata). ~ Fapta inculpatului, avand calitatea de agent ~ef
principal de politie -
persoana care exercita o functie publica In cadrul unei institutii publice - de a
~ Fapta inculpatului din data de 25 martie 2015 constand in aceea ca a constriinge persoana lmpotriva careia a fost formulata o pliingere penala pentru
exercitat acte de presiune psihicii asupra persoanei viitiimate E., pe care a acte de violenta, prin amenintarea cu schimbarea incadrarii juridice In tentativa
constrans-o sa ii remitii suma de 7500 lei, ameninµind-o ca in caz contrar va la infractiunea de omor, sa dea o sumii de bani persoanei vatiimate, lntrune$te
pune concluzii la instanta de ape! in calitate de avocat al minorei C. in sensul ca elementele constitutive ale infracfiunii de $antaj (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia
inculpatului B., (fiul persoanei vatamate din aceasta cauzii, E.) sii ii fie majorata nr. 34312011, www.scj.ro).
sanctiunea educativii privativii de libertate aplicatii in prima iostanta pentru
infractiunea de viol reclamata de minora C., ~i totodatii va solicita majorarea ~ Sub aspectul elementului material al laturii obiective a acestei infracti-
daunelor morale pentru aceasta - intrune~te elementele constitutive ale uni, trebuie doveditii existenta unei actiuni de constrangere - prin violen(a sau
infractiunii de ~antaj in forma calificata, prevazuta de art. 207 alin. (1) ~i amenintare - din partea fliptuitorului, de naturii a prilejui o stare de temere, sub
(3) C.pen., fapta fiind comisii de inculpat in scopul de a obtine pentru sine in stiipanirea careia persoana constransii sii nu mai poatii reactiona ~i opune
mod injust un folos patrimonial. Aspectele negative prezentate constant de ciitre rezistenta eficace la pretentiile fliptuitorului. Or, amenintarile intimatului ca ,,ii
ioculpat persoanei viitamate E., in sensul ca in situatia in care nu ii va remite va scoate din irnobil" dacii nu vor plati suma de 37.000 euro nu sunt de natura
aceasta sumii de bani, situatia juridica a fiului siiu se va agrava, au alertat-o in unei actiuni de constrangere efective care sa intruneascli cerintele sus-ariitate
mod efectiv pe persoana viitiimatii, avand in vedere capacitatea intelectuala, (J.C.C.J., sec/iapenala, decizia nr. 85312010, www.scj.ro).
pregatirea profesionalii, studiile (~coala profesionala), astfel incat posibilitatea
miiririi cuantumului pedepsei, a despiigubirilor civile ~i a cheltuielilor judiciare a ~ Infractiunea de $antaj presupune, sub aspectul elementului material, o
fost una reala ~i credibila in reprezentarea persoanei vatiimate, elocvente in acest constrangere exercitatii asupra unei persoane, fie de natura fizicii, fie de natura
sens fiiod notele de redare a discutiilor din mediul ambiental (,,... In cazul ca nu psihicii, pentru a impune acesteia sa faca ceea ce i se cere, ~ cum i se cere, sau
vii dii banii? Inc: Eu nu-I apar, ii condamn... Tu ai facut vreodatii p~carie? In sa nu faca ceva. Constrangerea, in cazul infracfiunii de $aDtaj, trebuie sii fie de
cazul in care nu pliite~ti eu zic: Mariti-i pedeapsa, nu-i da 5, da-i 9 ... Nu mai 3$a naturii incat ea sii prilejuiascli o stare de temere (de alarmare), care determina
pastra cat are de dat 200 de milioane sau cat are ~i mai pune-i incli 20, inca 40, victima sa actioneze intr-un alt mod decat acela pe care $i-I dore$te ~i sii aiba
incli 60 ... daca tu nu aduci banii ii$tia, eu, acum, in instantii iti mai pun chitanta drept scop o anumitii comportare (a~a cum dore$te constrangatorul) din partea
pe 20 de milioane ... Nu-i plate$ti, incepe executarea silita impotriva ta $i-ti mai victimei, de pe urroa careia fliptuitorul sau altii persoanii sa obtinii un folos injust
pun ~i eu o chitantii de 20 de milioane $i executorul incli una de 20 ... lei 60 (...). Astfel, in mod justificat instanta de fond a refinut c1i in cauzii nu s-a dovedit
dintr-un foe ... "). Tiigiiduirea, in aceste conditii, de catre inculpatul apelant a caracterul injust al solicitarii racute de inculpati celor patru piirfi vatamate de a
insii.$i stiirii de fapt, prin solutiile de achitare sau de schimbare a incadrarii le remite bunurile care le-au apaqinut. De altfel, fiul piirfilor vatamate, C.M.,
juridice propuse, prin faptul ca sustine ca a avut reprezentarea c1i realizeazii inca de la urmarirea penalii a restituit banii ~i laptop-ul pe care ~i le-a insu$it pe
activitatea de mediere privind incheierea unei tranzactii in latura ciyila; ca fapta nedrept, fapt ce i-a fa.cut pe inculpatii S.I. $i S.M. sa renunte la pliingerea
a fost comisa in scopul ca familia minorei sii beneficieze, de indata, de un drept adresata organelor de polifie prin intermediul inculpatului D.~. Mai mult decat
de creanta, iar nu dobandirea unui folos patrimonial injust pentru sine; ca a avut atat, discutiile pe un ton ridicat purtate de inculpati cu piiftile viitamate nu au
reprezentarea incheierii unei tranzactii legale cu reprezentan~l paqii viitamate, fost In masurii a le induce acestora o temere putemicii, de natura a le paraliza
care insii s-a dovedit ca nu este reprezentantul legal al minorei, nu pot fi luate in simtufile $i de a acfiona in mod silit In interesul material al inculpaplor S.I. $i
considerare (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 1712016, www.sintact.ro). S.M. De asemenea, simpla prezenta a inculpatului D.~. , circurnscrisa activitatii
profesionale conform atributiilor sale de serviciu speciale in ceea ce prive~te
- - - Fapta inculpatului de a constriinge persoana viitiimata, prin amenin- etnia rromii, la locul unde s-au purtat discutiile intre paf!i, nu ii poate transforma
tafea cu moartea a sa ~i a membrilor familiei sale, sa ti dea o sumii de bani, in intr-un complice moral, atat timp cat acesta nu a exercitat acte de complicitate la
scopul de a dobiindi in mod injust aceastii sumii de bani, intrune~te elementele ~a-zisa constrangere ~i nu a existat scopul dobiindirii in mod injust a unui folos
constitutive ale infractiunii de ~ntaj. Pentru existenta infractiunii de $antaj nu material (l.C.C.J. , sec/ia penala, decizia nr. 330912008, www.scj.ro).
este necesar ca persoana vatamatii sii dea inculpatului suma de bani ceruta,
elementele constitutive ale infractiunii fiind intrunite chiar daca suma de bani nu ~ ~i
Inculpatii N .N. J.D. se ocupau cu lmprumuturi camatare$ti, oferind
a fost efectiv data, deoarece $antajul este o infractiune indreptata, in principal, bani spre lmprumut la diferite persoane pe care le cuno$teau, pentru ca mai apoi
impotriva libertatii morale a persoanei, libertate incalcata prin simplul fapt al sii le pretindii dobanzi exorbitante, cei iodatorafi urmiind sa restituie aproximativ
. I
'
~!.
156 Drept penal. Partea specialii

de 10 ori suma imprumutatii. Inculpatii realizau ca victimele nu puteau pliiti

Infracfiuni contra persoanei

Legiuitorul nu a caracterizat injustii deciit modalitatea obfinerii fo losului, nu ~i

157

~ ·~ 'j astfel de sume ~i le sugerau sii facii un imprumut cu acte false din care urmau sii folosul in sine; de aceea, chiar dacii faptuitorul este indreptiifit la obtinerea unui
folos, dar in activitatea sa se folose~te de constriingere ~i actioneazii intr-o manierli
.w
"'. t··
r1·
' «} l
1.:,
restituie ,,imprumutul cu dobiinda", cei imprumutati ramiiniind cu restul de bani
prim* de la banca. Pentru a fi rnai convingiitori, inculpatii aratau ca de fapt injustii, fapta constituie infracfi unea de ~antaj. Inculpatul G.A. urmarea protejarea
imaginii publice, a~a inciit folosul unnarit era just, intrucat acesta este o com-
~·!1~.~'. banii 'imprumutati nu erau ai !or, ci proveneau de la ni~te membri ai unui clan
interlop recunoscut ca fiind foarte agresiv. Victimele aveau deci de ales intre ponentii a dreptului la propria imagine, drept personal subiectiv nepatrimonial care
~m
~· !f~ ; amenintarea voalata cu agresarea de ciitre membrii acestui clan ~i obtinerea unui poate fi apiirat prin mijloace licite, ceea ce nu a fost cazul inculpatului, care a
j \l preferat sii ameninte persoana vatiimatii (C A. Constanfa, sec/ia penalii, minori ~i
;t ~·~ credit bancar cu acte false, urmiind sii obtinii ~i un profit. De obicei, acestea se
....... orientau spre ultima varianta sugeratii de coinculpafii sus-amintifi. Fapta incul- f amilie, decizia nr. 59912011, fn V. Viiduva, Infracfiuni contra liberlii/ii persoanei,
patilor J.D. ~i N.N. de a-1 constriinge pe inculpatul-parte vatiimata H.N., prin op. cit., pct. 94) .
amenintare, sa le dea suma de 1.000 de euro, reprezentiind un folos material
_ in cazul in care persoana vatlimatli cedeazii constrangerii exercitate de faptuitor,
injust (respectiv ,,comisionul" de achitat de catre inculpatul D.N.T. pentru ca a
ttebuie sa existe un interval de timp lntre exercitarea constriingerii ~i activitatea victi-
fost ajutat sa ia un credit cu acte false) intrune~te elementele constitutive ale
mei de a da, a face, a nu face sau a suferi ceva; spre deosebire de talbarie (infrac-
infractiunii de ~antaj. Actiunile celor doi inculpati au fost de natura sa produca o
stare de temere inculpatului persoana viitiimatii H.N., fiind intrunite elementele tiune contra patrimoniului), in cazul infraqiun ii de ~antaj in varianta agravatii prin
constitutive ale infractiunii de ~antaj. Faptul ca inculpatul parte \;'atiimatii nu a ~e se urrnare~te obtinerea unui folos patrimonial (infractiune contra libertlifii)
anuntat organele de polifie de indatii ce a fost ~antajat de ciitre inculpat nu poate pericolul este viitor, fiind necesar sa existe o perioada de timp 'intre constriingere ~i
conduce la concluzia ca fapta nu ar exista, aceasta in conditiile in care probele predarea bunului cerut;

~
administrate dovedesc o permanentii stare de temere la care a fost supus
inculpatul parte vatiimatii. Faptul ca inculpatul a incercat sii rezolve problemele Cele doua infractiuni se deosebesc prin aceea ca obiectul juridic prin-
pe care le avea cu inculpatul altfel, aspect pentru care a fost ~i tras la riispundere cipal al tiilhliriei ii constituie patrimoniul persoanei, 'in timp ce obiectul juridic
penala, nu poate conduce la inexistenta faptei de ~antaj, pentru ca tocmai aceasta principal al ~antajului este libertatea moralii a acesteia. De asemenea, in cazul
este ratiunea pedepsirii acestei fapte, aceea de a 'impiedica o persoanii sii-~i des- tiilhliriei, de regula exercitarea violentei sau amenintlirii este simultana cu luarea
~oare fiiiii niciun fel de intervenfie activitatea, lucru ce nu s-a intim.plat in pre- bunului, pe cand in cazul ~antajului violenta sau amenintarea se exercitii in
zenta cauzii (!'rib. Bucur~ti, sec/ia penalii, decizia nr. 7612009, nepublicati'i). scopul dobandirii ulterioare a unui fo los injust (CS.J, secfia penala, decizia
nr. 426611999, www.legalis.ro) .
~ Pe liingii starea de temere ce constituie consecinta ameninfiirii, victima
infractiunii de ~antaj este obligatii, pentru a-~i redobiindi libertatea psihica, sa ~ Ceea ce deose~te, in primul rand, infracfiunea de ~antaj de infrac-
<lea, sa facii, sii nu facii sau sa sufere ceva, ceea ce aduce atingere patrimoniului tiunea de tiilhlirie este obiectul juridic. in cazul ~antajului, sunt inciilcate cu
persoanei sau altor valori sociale legate de folosul solicitat de faptuitor. Diferen- prioritate relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei, ~i anume libertatea
tele dintre cele doua infracpuni - amenintare ~i ~antaj - continua ~i din punct de psihica, iar in cazul tiilhliriei sunt lezate, in principal, relatiile sociale privitoare
vedere al laturii obiective ~i subiective. Elementul material al infractiunii de la patrimoniu ~i numai in mod adiacent, din cauza violentei sau amenintlirii folo-
~antaj se realizeazii printr-o actiune de constrangere in urma ciireia faptuitorul site de faptuitor, este atinsii libertatea fizicii sau psihicii a persoanei. Urmarea
urmiire~te sli determine victima la o anurnitii conduitii ( ...). Existenta acfiunii de imediatii constii intr-o stare de pericol - la ~antaj - cu privire la valorile ce
amenintare, precum ~i a intentiei directe calificatii prin scopul dobandirii in mod alcatuiesc obiectul faptei ~i 'in efectiva dirninuare a patrimoniului victimei, 'in
injust a unui folos, pentru sine sau pentru altul, atrage incadrarea juridicii in cazul t§lhariei. Din punct de vedere al consumlirii, ~antajul se finalizeazii in
infractiunea de ~antaj. S-a susfinut de inculpat ca starea de temere invocatii de momentul crelirii stiirii de pericol, neavand relevanfii dacii :taptuitorul a mai
persoana vlitiimatii nu a fost realli. Pentru existenta constrangerii, ca element obfinut sau nu folosul urmarit. in cazul tiilhliriei, consumarea faptei este in
material al infractiunii de ~antaj, nu este necesar ca victirna sii se alerteze in mod directa legatura cu obtinerea bunului de catre faptuitor. De asemenea, ceea ce
efectiv, ci este suficient ca, finiind cont de elemente precum viirsta acesteia, deosebe~te cele doua infractiuni este imprejurarea ca tiilhliria se caracterizeaza
personalitatea ei, capacitatea intelectualli, sii rezulte concluzia ca amenintarea prin simultaneitatea violentei sau amenintlirii cu actul victimei de a ceda bunul
avea aptitudinea de a provoca victimei o stare de teamii (...).Cu privire la natura siiu, in timp ce in cazul ~antajului, infractorul intrebuinteazli violente sau ame-
folosului urmlirit de faptuitor, dispozitiile legale fac trimitere la dobiindirea unui nintarea pentru a obtine ulterior un bun (CA. Bucur~ti. sec/ia a II-a penalii,
folos in mod injust, folosul reprezentiind scopul urmlirit de faptuitor. Textul de decizia nr. 44012000, fn CP.J. 2000, p. I 78-179) .
lege nu face referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea injustii
in care se urmlire~te obtinerea lui, de aceea infractiunea de ~taj existii ~i atunci ~ De~i 'intre infractiunea de ~antaj ~i
aceea de tiilhlirie existii asemlinliri,
cand folosul are un caracter just, dar se dore~te ob?nerea sa in mod injust. ambele avand doua obiecte juridice speciale - relatiile sociale referitoare la
r

158 Drept penal. Partea specia/ii lnjrac(iuni contra persoanei 159

libertatea persoane1 $1 cele privind patrimoniul acesteia -- deosebirea dintre

aceste infractiuni rezida in aceea ca in cazul $antajului sunt incalcate, in prin-
~ Actiunea de constrangere exercitatli de catre inculpat a avut ca urmare
o stare de temere a pa!filor civile, adica o ingradire a libertatii !or psihice de a
cipal, relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei, pe cand In
actiona dupa voia lor, iar intre actiunea inculpatului ~i urmarea produsa a existat
cazul talhariei suot incalcate in primul rand relatiile sociale privind patrimoniul.
o legaturli de cauzalitate. Latura subiectiva a infractiunii de ~antaj este realizatli,
Pentru a fi incalcatli in principal libertatea morala, iar fapta sa constituie
inculpatul a acponat avand convingerea ca prin fapta sa va determina o constran-
infrac!iunea de $antaj, este necesar sa i se producli victimei o stare de temere
gere ilicitli asupra pliftilor civile pentru a le determina sa dea sumele de bani soli-
care sa persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, intre momentul
citate $i a urmarit producerea acestui rezultat, cu scopul de a dobaodi un folos
exercitarii constrangerii $i momentul cand, satisracand cererea faptuitorului,
material injust pentru sine, acesta nefiind datorat de catre victirne (C.A. Cluj,
aceasta i$i redobande$te libertatea morala. Altfel spus, este necesar ca pericolul
sec/ia penala $i de minori, decizia penala nr. 1812002, in B.J. 2002, p. 503).
la care se vede expusa victima sli fie unul viitor, $i nu iminent, iar rezultatul
violentei sau amenintlirii urmarit de laptuitor sli fie distantat in timp de actul
constrangerii. Dimpotriva, satisfacerea de indatli a cerintei fliptuitorului face ca ~ Inculpatul, cu ocazia incercarii de a intretine relatii sexuale cu
actiunea acestuia sli constituie infracfiunea de talhlirie, deoarece relatiile sociale persoana vatlimatli, in data de 26 ianuarie 2015, fiind intr-o stare de surescitare
incalcate in principal sunt cele referitoare la patrimooiul persoanei, $i nu cele la datoratli refuzului explicit al acesteia de a intretine relatii sexuale ~i, avand
libertatea morala. in cauza, exercitarea actelor de violenta asupra persoanei suspiciuni ca persoana vatlimatli 1-ar putea inregistra sau ar putea spune cuiva
vatlimate, urmata de deposedarea acesteia de autoturism, realizeazli continutul despre cele intamplate, a amenintat-o explicit cu moartea, flicand urmatoarea
infractiunii de talhlirie, iar amenintarea aceleia$i victime cu darea in vileag a afirmatie: ,.Sigur tu nu spui la nimeni?" (..) .. A$a" (..) .. Sa nu spui la cineva"
unui presupus viol cu scopul de a o determina sa remitli inculpatului recurent o (..) .. Sunt in stare sa te omor, dar nu te omor eu, te omoara altcineva ". Curtea
suma de bani, urmata de predarea efectiva a acestei sume la un anumit interval constatli ca in afarli de aceastli afirmatie, recunoscutli de altfel de inculpat in
de timp dupa exercitarea constrangerii, realizeaza elemeotele constitutive ale cadrul ultimului cuvant in fata instantei de ape!, ~i de declaratia persoanei vll.tli-
iofractiunii de $antaj (C.A. Cluj, sec/ia penala $i de minori, decizia nr. 31612009, mate din faza de urmarire penalli in care relateaza aceastli afirmatie ~i sustine ca
fn V. Vaduva, 1nfrac/iuni contra libertd/ii persoanei, op. cit., pct. 90). i-ar ti fost teama, nu exista in dosar alte probe care sli contureze elementele
constitutive ale infractiunii de ~antaj (...). Starea de temere trebuie sa fie una
- In cazul in care prin amenintare sau violente i se cere unei persoane sa intre!ina un reala ~i serioasa, care sa persiste, sa nu fie doar o traire de moment, pentru ca
act sexual de orice natura cu (aptuitorul, iar in acee2$i imprejurare aceasta cedeaza numai astfel se poate sustine incalcarea libertlitii morale a persoanei. Or, in speta
presiunii la care este supusli, se va re!ioe comiterea infrac!iunii de viol/agresiune de fatli, nu exist.a probe care sli demonstreze, pe de o parte, seriozitatea afuma-
sexualii, iar nu aceea de ~antaj; in cazul in care solicitarea vizeaza intretinerea In viitor tiei {acute de inculpat, iar pe de altli parte, starea de temere reala ~i serioasa a
a unui act sexual (cu sau fara penetrare), se va retioe numai sava~irea infrac!iunii de persoanei vatamate, o alarmare efectiva a acesteia urmare a afirmatiei inculpa-
$antaj; distinctia temporala intre ,,fn acee~i fmprejurare" ~i ,. in viitor" trebuie tului. Astfel, nu exista probe ca inculpatul ar ti o persoana violentli sau ca ar ti
evaluatii In func{:ie de imprejurarile cauzei; astfel, In ipoteza in care pe parcursul fost cunoscuta In mediul universitar ~i printre studenti ca fiind o persoana
acelei2$i zile inculpatul ii solicitii in mod repetat persoanei vatiimate sli intretina un act violentli, ca anterior acestui episod sau ulterior, pana la luarea masurii retinerii
sexual cu el, sub arnenintarea cu un rau (de pilda, situatia cea mai frecvent intalnita in fatli de acesta in data de 30 ianuarie 2015 in prezenta cauza, ar fi intreprins
practica judiciara este cea a postarii pe internet de poze sau videoclipuri compromi- activitliti care sa induca persoanei vatamate ideea ca este capabil sa-~i duca la
tatoare continand irnagini cu caracter sexual explicit), iar actul sexual are loc in seara indeplinire amenintarea cu moartea, in mod direct sau indirect. in egala masura,
nu existli probe ca persoana vatlimatli ar ti incercat o stare reala ~i serioasa de
acelei2$i zile, sub imperiul constrangerii morale continue, se irnpune retinerea comiterii
temere in urma afirmatiei inculpatului, tinand seama de modul in care a con-
infractiunii de viol, iar nu a celei de $antaj, sau a acesteia din urma in concurs cu
tinuat discutia intre cei doi - lini~tit, Iara accese de furie, inculpatul fiind
infractiunea de viol; ·
preocupat de satisfacerea dorintelor sale sexuale fara a ridica tonul ~i rara a
- potrivit NCP, in.fracfiunea de ~antaj se va refine in concurs cu infracfiunea de deveni violent verbal, precum ~i de faptul ca persoana vatiimata cuno~tea ca este
lips ire de libertate fn mod ilegal cand fn schimbul eliberiirii victimei se cere un folos protejatli de organul de urmarire penala ~i ca nu i se putea intampla nimic rliu,
patrimonial sau nepatrimonial. iar cei doi radeau in momentul in care inculpatul a flicut aceasta afirmatie (...).
b) urmarea imediatii: starea de pericol creata la adresa libertlitii psihice a victimei; Curtea apreciazli ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de
lncalcarea libertlitii psihice produce o temere cu privire la existenta unui pericol viitor, ~antaj nici pe laturli obiectiva - elementul material - oeexistand activitate de
iar nu irninent; constrangere psihica in scopul iotretinerii de relatii sexuale prin amenintarea
reall'i ~i serioasa cu moartea, nici pe latura subiectiva - neexistand iotentia
c) leglitura de cauzalitate: rezulta ex re, fiind o infractiune de pericol. inculpatului de a crea aceastli stare de temere persoanei vatamate cu privire la
viata sa, ceea ce impune adoptarea unei solutii de achitare a inculpatului
(C.A. lQ$i, sec{ia penala, decizia nr. 29812016, nepublicata).
 160 Drept penal. Partea specia/ii lnfrac{iuni contra persoanei 161

3.5. Latura subiectiva inculpatului S.G., sav~ita. in conditiile mai sus descrise, intrune~te elementele
constitutive ale infraqiunii de ~antaj (C.A. Constan/a, sec/ia penala, minori ~i

I
·i~!~
i ; i} i
t • '.i
Jamilie, decizia nr. 71 J/20 I1, fn V. Viiduva, Jnfrac/iuni contra Liberia/ii per-
soanei, op. cit., pct. 55) .
, P·~ 'i - intentia este calificata prin scopul urmarit: ob/inerea pentru sine sau pentrn altui,
~ l(,f
r~!~,
:.
. in mod injust, a unuifolos nepatrimonial, indiferent daca acesta estejust sau injust2; ~ Legea cere ca dobandirea folosului sa fie unnarita in mod injust, chiar
.I,.
,•/ - ill ipoteza ill care raptuitorul urmare~te obtinerea pentru sine sau pentru altul, in
daca folosul respectiv este just (...). intrucat la un moment dat S.I. Ii datora
inculpatului suma de 310.000 marci germane, pentru recuperarea ei acesta din
mod injust, a unui folos patrimonial, indiferent daca acesta este just sau injust, se va
unna a apelat la serviciile numitilor P.V. ~i S.F. (coinculpati in cauza), care, In
retine varianta agravata a infractiunii prevazuta de art. 207 alin. (3) NCP;
schirnbul sumei de 40.000 marci germane, impreuna cu alte trei persoane,
- nu prezinta importantlJ. daca folosul a carei obtinere se urmare~te era datorat recrutate de ei, s-au deplasat in mod repetat la domiciliul persoanei vatamate,
autorului de subiectul pasiv ~i nici mobilul cu care raptuitorul actioneaza. pentru a o determina sa-~i achite datoria, folosind in acest scop amenintari ~i
violente. Faptul ca inculpatul avea cuno~tinta de metodele ilegale folosite de cei
~ Fapta inculpatului care In perioada noiembrie-decembrie 2014, prin cinci ,,recuperatori" este dovedit cu declaratiile persoanei vata.mate ~i ale marto-
ameninp.rea continua a persoanei vatarnate a pretins acesteia intoarcerea in rilor audiati in cauza, cat ~i cu recuno~terile partiale ale acestuia. A~adar, moti-
locuinta comuna ~i reluarea relatiei de concubinaj, intrune~te elementele consti- varea instantei de ape! in sensul ca inculpatul a actionat pentru recuperarea
tutive ale infractiunii de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (I) NCP (C.A. creantei sale, ~i nu pentru obtinerea unui folos injust este gre~ita, intrucat, a~a
Constan/a, sec/ia pena/a, decizia nr. 84012015, www.rolii.ro}. cum s-a mai aratat, chiar daca folosul era just, dobandirea lui s-a racut pe cai
nepermise de lege, inculpatul acceptand sa plateasca recompense substantiale
~ Cum in cauza s-a dovedit existenta actiunii de amenintare, precum a ~i unor persoane folosite pentru constrangerea debitorului sau la plata datoriei
(J.C.C.J., sec fia penala, decizia nr. 475412004, www.scj.ro}.
intentiei directe, calificata prin scopul dobandirii in mod injust un folos, pentru
sine, In mod corect s-a retinut vinovatia inculpatului In comiterea infractiuni i de
~antaj. Cu referire la folosul unnarit de inculpat, rezulta ca acesta a urmarit sa ~ Fapta inculpatilor care, In luna februarie 2010, In mod repetat, in
determine persoana vatamata sa-i restituie un imprumut Chiar ~i in ipoteza in cadrul mai multor convorbiri telefonice, au adresat amenintari insidioase cu acte
care folosul urmarit de inculpat - restituirea imprumutului - era just, subzista de violent! indreptate impotriva integritatii corporale ~i bunurilor persoanei
infractiunea de ~antaj, dat fiind ca dispozitiile legale fac trimitere la dobandirea vatamate, avand ca scop ~i urmare imediata intirnidarea acesteia ~i crearea unei
unui folos in mod injust, folosul reprezentand scopul urmarit de raptuitor. Textul stari de temere pentru a o determina sii renunte la solicitarea sumei de 540.5 lei,
de lege nu face referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea la achitarea careia instanta civila obligase societatea administratli de unul dintre
injusta In care se urmare~te obtinerea Jui, de aceea infractiunea de ~antaj exista ~i inculpati in beneficiul unei societati reprezentate de catre persoana vatarnata,
atunci cand folosul are un caracter just, dar se dore~te obtinerea sa In mod injust. urmll.rind In acest fel sa-~i asigure In mod injust acest folos, intrune~te elemen-
Legiuitorul nu a caracterizat injusta decat modalitatea obtinerii folosului, nu ~i tele constitutive ale infractiunii de ~taj. De~i are ca obiect juridic principal
folosul in sine; de aceea, chiar daca raptuitorul este indreptatit la obtinerea unui relatiile sociale care sunt ocrotite ~i prin incriminarea infractiunii de amenintare,
folos, dar in activitatea sa se folose~te de constrangere ~i actioneaza intr-o inclusiv In varianta prevazuta in legea speciala mentionata - cele referitoare la
maniera injusta, fapta constituie infractiunea de ~antaj. Inculpatul S.G. a incercat libertatea morala a persoanei - ~antajul se deosebe~te de aceasta prin aceea ca
sa prezerve un pretins folos just intr-o maniera ilicita, prin exercitarea de raptuitorul urmare~te dobandirea In mod injust a unui folos. Folosul urmarit de
constrangeri asupra persoanei vatarnate. in concluzie, Curtea a apreciat ca fapta raptuitor poate fi de orice natura, legea neracand nicio precizare In aceasta pri-
vinµ. Totodata, folosul poate fi urmarit de raptuitor de la oricine ~i nu neaparat
de la eel constrans, dupa cum poate ti urrnarit pentru sine sau pentru orice alta
persoana. In speta, ambii inculpati au actionat In mod injust, respectiv au adresat
· persoanei vatarnate cuvinte ~i expresii amenintatoare explicite ori irnplicite, care
i-au provocat acesteia o puternica stare de temere ~i prin care au urmarit ca
aceasta sa stopeze demersurile in vederea recuperarii unei sume de bani legal
2
In acel~i sens s-a aratat In literatura de specialitate CV. Cioclei, in NCP comentat, p. 434) datorate de unul dintre inculpati unui teq. Din aceasta perspectiva, calitatea de
ca ,,daca nu se urmare~te dobandirea unui folos, fapta nu reprezinta ~antaj, ci, eventual, o alta avocat a persoanei vata.mate care a actionat in interesul tertului nu prezintli
infractiune (spre exemplu, amenintare). Folosul poate fi de orice natura ~i poate fi urmarit de interes ~i nu inlatura existenta infractiunii de ~antaj, norma de incriminare neim-
taptuitor de la oricine. Legea cere ca dobandirea folosului sa fie urmarita in mod injust. in punand vreo cerinta speciala subiectului pasiv (C.A . Cluj, sec/ia penala, decizia
consecinta, chiar daca folosul este just, fapta constituie ~antaj, din moment ce s-a urmarit in nr. 106912013, nepublicata}.
mod injust realizarea sa".
 162 Drept penal. Partea specialii Infrac{i1mi contra persoanei 163

3.6. Forma de bazii asimilata subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de ~antaj in fonna continuata,
',-·~~ prevazute de art. 207 alin. (1), (2) ~i (3) NCP cu apticarea art. 35 alin. (1) NCP .
- consta in constrangerea prin ameninfarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau Elementul material al infractiunii consta in ac/iunile inculpatului M.R.F. de
. ;;I;{, imaginare, compromiµHoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de
., ri;O.. constrangere moralii a persoanei vatamate H.D. comise atilt prin amenintare cu
'llJ;t~!
familie 1 (art. 177 NCP) al acesteia in scopul de a dobandi In mod injust un folos
~·'.:.!~-·.l.~
·11· 5 avar~irea unor fapte care i-ar putea aduce atingere vietii sau integritatii corpo-
•r ;w nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul; rale sau care i-ar putea produce prejudicii patrimoniale, cat ~i prin amenintare cu
'p,.
~ ~
- prin aceasta fapta, pe langa libertatea psihica a persoanei, sunt afectate ~i relatiile postarea In mediul online a unor fotografii ~i inregistriiri video compromitatoare,
. ,~.
sociale referitoare la onoarea sau demnitatea persoanei [de piIda, constrangerea prin infati~and-o pe persoana vatamata in ipostaze intime. in cauza este intrunita
amenintarea cu darea In vileag a comiterii In trecut a unei infractiuni de catre persoana cerin{a esenfialii prevazuta de norrna de incriminare, deoarece actiunile de
vatamata, ori a implicarii sale in activitatii ilicite sau a unor elernente ce tin de viata constrangere exercitate de inculpatul M.R.F. au urmarit determinarea persoanei
intirna a acesteia (re!atii extraconjugale, homosexuale etc.) ori a unor 'inregistrari vatamate H.D. la o anumita conduita, respectiv: sii facii ceva irnpotriva vointei
sale (sa se impace cu inculpatul in scopul continuarii relatiei de concubinaj) ~i sii
audio-video compromitatoare (de pilda, lntretinerea de raporturi sexuale de catre
dea ceva (sa-i remita diferite sume de bani). Urmarea imediatii a actiunilor
victima in spatii publice)];
inculpatului consta in starea de pericol creata la adresa libertat)i psihice a victimei.
- darea In vileag a faptelor compromitatoare poate avea loc fata de terte persoane Legiitura de cauzalitate lntre actiunile inculpatului ~i urrnarea imediata rezulta ex
(nu neaparat In spatiul public) ~i se poate realiza prin orice mijloace (presa, site-uri de re, infractiunea de ~antaj fiind o infractiune de pericol. Sub aspectul laturii
internet, comunicarea catre diverse institutii sau autoritati etc.); subiective, inculpatul a comis fapta cu intentie directa, intrucat a prevazut ~i
- nu se va retine tipicitatea formei asimilate a infractiunii ill ipoteza ill care fapta urmarit periclitarea libertatii psihice a persoanei vatamate. Inculpatul a comis
reala sau imaginara este deja cunoscuta publicului, iar raptuitorul vizeaza doar darea in actiunile in scopul obfinerii fn mod injust a unui folos nepatrimonial [irnpacarea
vileag ca forma de reiterare publica a faptei rara a aduce nic:;iun element nou; victimei cu inculpatul ~i continuarea relatiei de concubinaj - folos nepatrimonial
personal specific formei de baza propriu - zise ~i asimilate prevazute de art. 207
- ,,preµil tacerii" In cazul infractiunii de ~taj ill fonna asimilata este obpnerea in alin. (1) ~i (2)NCP], respectiv fn scopul obfinerii fn mod injust a unui folos
mod injust a unuifolos nepatrimonial (just sau injust) de catre ~antajist sau de o alta patrimonial [remiterea unor sume de bani (7.000 euro, iar apoi 2.450 euro, 400
persoana; lire sterline, 500 euro ~i 5.300 lei) - folos patrimonial specific variantei agravate
- in ipoteza ill care scopul urmarit este dobandirea ill mod injust a unuifolos patri- prevazute de art. 207 alin. (3) NCP] (C.A. Oradea, sec/ia penalii, decizia
monial pentru sine sau pentru altul se va retine varianta agravata a infractiunii nr. 5012018, nepublicatii).
previizuta de art. 207 alin. (3) NCP;
- ill cazul ill care ill acee~i imprejurare ~antajul este comis atilt prin acte de ~ Fapta inculpatului care, la data de 10 rnai 2014, In conversatia purtata
constriingere, cat ~i prin amenintarea cu darea ill vileag se va retine o singuri:i infrac- prin intermediul chat-ului Facebook cu persoana vatamatii In viirsta de 12 ani,
tiune de ~antaj (unitate naturala colectiva), iar nu un concurs de infractiuni; 1-a amenintat pe minor cu darea in vileag catre mama acestuia a unor fapte
nereale, compromitatoare pentru persoana vatamatii, respectiv ca minorul i-ar fi
- sub aspect subiectiv forma asimilata se comite cu intentie directa. propus inculpatului sa lntretina un raport sexual oral in schimbul unei sume de

~
bani, pentru a-1 determina pe minor sa nu intrerupa !egaturile cu inculpatul,
Fapta inculpatului M.R..F. care la diferite intervale de timp, in perioada intrune~te elementele constitutive ale infract)unii de ..~antaj", prevazute de
02.12.2015-28.01.2016, in baza acelei~i rezolutii infractionale, folosind art. 207 alin. (2) NCP ( ...). Elementul constrangerii rezulta atat din atitudinea
numeroase mesaje prin aplicatia WhatsApp, mesaje telefonice SMS, apeluri amenintatoare a inculpatului sub respectivul aspect, cat ~i din viirsta ~i situatia
telefonice, sau prin viu grai, precum ~i prin apeluri telefonice ~i mesaje SMS personala a minorului, aspecte cunoscute inculpatului, fiind evident faptul ca
transmise membrilor familiei victimei, a constrans-o pe persoana vatamata H.D. amenintarea In cauza era susceptibila sa creeze minorului o stare de temere
prin amenintare cu exercitare de acte de violenta, cu moartea, cu distrugerea (constatata de altfel ~i la momentul audierii minorului in cursul urmiiririi
apartamentului, respectiv cu postarea in mediul online a unor fotografii ~i inre- penale), stare amplificata de faptul ca inculpatul ii trimisese anterior minorului 3
gistrari video compromi(atoare, inrati~and-o pe persoana vatamata in ipostaze fotografii cu familia acestuia din urma, descarcate de pe contul de Facebook al
intime, sa faca ~i sa <lea ceva (initial in vederea impacarii, iar apoi pentru a o tatalui persoanei vatamate, fapt care a avut un impact putemic asupra minorului
determina sa-i remita diferite sume de bani), in scopul de a dobandi in mod (astfel cum rezultii din declaratiile piirintilor acestuia) ~i facea plauzibila posibi-
injust atat un folos nepatrimonial, cat ~i un folos patrimonial, periclitand astfel litatea ca inculpatul sa ia legatura cu mama minorului. in sfii~it, irnprejurarea ca
libertatea psihica a victimei, este tipica intrunind atilt sub aspect obiectiv, cat ~i inculpatul nu urmarea obtinerea unui folos patrimonial, ci sli-1 constranga pe
minor sa nu intrerupa comunicarea cu el, nu are nicio 'inraurire asupra existentei
1
Potrivit C.pen. din 1969, fapta compromi\iitoare de dare in vileag privea persoana infractiunii, ci numai a fonnei acesteia, urmarirea unui folos patrimonial
amenintatii, sotul acesteia sau o rudii apropiatii.
 164 Drept penal. Partea specialii 1nfrac/iuni contra persoanei 165

constituind doar un element agravant al infractiunii de ~antaj ~i nu un element 3. actiunile de ~antajare satisfac conditia unitii/ii de con/inut, int:ucat intrunesc
constitutiv sine qua non al acesteia (CA. Br~ov, sec/ia penalii, minori $i cerintele legale ale variantei agravate a infractiunii de ~antaj fie ca aceasta se
familie, decizia nr. 12312015, www.rolii.ro). raporteazli la forma de bazli propriu-zisa, fie la forma de bazli asimilatli, fiind
indreptate impotriva aceluia~i obiect juridic. Omogenitatea juridica a actiunilor
~ Fapta inculpatei care, ill calitatea sa de ziarist, a amenintat persoana infractionale comise de inculpat nu este afectatli intrucat, ~a cum am aratat
vatamata cu darea in vileag a unor fapte compromitatoare pentru imaginea sa ~i anterior, infrac/iunea de ~antaj in forma de bazii (propriu-zisii ~i asimilatii)
a familiei sale, solicitandu-i o suma de bani pentru a nu publica un articol in constituie o infrac/iune cu con/inut alternativ, iar modalitiitile alternative de
,. acest sens, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de ~antaj (... ). A da comitere sunt echivalente din punct de vedere juridic;
'~ in vileag o faptli compromitatoare insearnna a o aduce la cuno~tinta altor per- 4. inculpatul M.R.F. a actionat in baza aceleia~i rezolufii infrac/ionale determi-
soane. Nu intereseazii daca darea in vi!eag se face intr-un anumit mod. De nate, deoarece la momentul luarii hotiirarii de a o ~antaja pe persoana vatlimatli
asemenea, nu are relevanta daca acea fapta este reala sau imaginarli. Ea trebuie H.D. acesta avea atat reprezentarea ansamblului actiunilor pe care urmeazli sli le
sa fie compromitatoare pentru persoana amenintata sau pentru o ruda apropiatli intreprinda, cat ~i a faptului ca acestea vor fi realizate secven~al. Din probele
(CA. Pite$ti, secfia penalii, minori $i familie, decizia nr. 65312008, fn administrate Curtea constatii ca rezolutia infractionala · in temeiul careia
V. Viiduva, Infrac/iuni contra libertii/ii persoanei, op. cit., pct. 61). inculpatul M.R.F. a aqionat a fost anterioarli primei actiuni de ~antaj, ca aceasta
s-a mentinut in perioada 02.12.2015-28.01.2016 ~i ca inculpatul a actionat prin
~ Infractiunea de ~antajeste realizata prin toate elementeJe sale consti- modalitiiti relativ sirnilare lmpotriva acelei~i victime, la intervale scurte de timp,
urmlirind acel~i scopuri (CA. Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 5012018,
tutive: persoana vlitamata R.M. a fost constransli sli incheie un contract de
instrainare prin amenintarea cu inceperea cercetlirilor penale pentru infractiunea nepublicatii).
de evaziune fiscalli (l.C.CJ., sec/ia penalii, decizia nr. 138512004, www.scj.ro) .
~ Instanta de ape! a flicut o incadrare juridica necorespunzlitoare, prin
3.7. Formele infracpunii retinerea formei continuate a infractiunii de ~taj in conditiile in care infrac-
tiunea este o infractiune cornisiva ce presupune o restrangere a libertlitii psihice
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate; a persoanei ~i se consurnli in momentul in care s-a produs actiunea de constran-
- infractiunea se consuma in momentul in care sunt exercitate actele de constran- gere a vointei victimei, in vederea satisfacerii preten~ilor taptuitorului. in
gere, cand se produce starea de.pericol pentru libertatea psihica a persoanei; nu prezintii ipoteza in care raptuitorul a constrans victima prin acte repetate, existli o singurli
importanta pentru determinarea momentului consumiirii data la care subiectul pasiv a in.fractiune de ~antaj (I.CCJ., secfia penalii, decizia nr. 96412009, www.scj.ro).
cedat constrangerii satistacand cerinta autorului ~i nici daca persoana vatiimata a
rezistat constrangerii; 3.8. Pedeapsa
- poate fi savar~ita in forma continuatli, caz in care se epuizeazli la data sav~irii - pentru forma tip: inchisoarea de la 1 la 5 ani;
ultimului act de executare.
- pentru forma asirnilatli: inchisoarea de la 1 la 5 ani;

~ Curtea apreciazli ca in mod nelegal # netemeinic prima insta11ta ~ - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 2 la 7 ani.
constatat existenta ·unui concurs real de infractiuni intre infractiunea de ~antaj
previizutli de art. 207 alin. ( !) ~i (3) NCP (varianta agravata a formei de bazli
propriu-zise) ~i infractiunea de ~antaj previizutli de art. 207 alin. (2) ~i (3) NCP
(varianta agravata a formei de bazli asimilate), avand in vedere. ca in cauza sunt 4.1. Nop.une
intrunite conditiile cumulative previizute de art. 35 alin. (1) NCP pentru retinerea
unitlitii legale a infractiunii continuate deoarece: - in continutul art. 208 NCP sunt reglementate in alineate diferite doua infracpuni
1
I. existii o unitate de subiect activ: inculpatul M.R..F. a cornis toate actiunile distincte, infracpunea de bartuire fiind una cu conpnuturi alternative :
infractionale succesive; de~i In urma DCC nr. 368/2017 (M.Of nr. 566 din 17 iulie
2017) unitatea de subiect pasiv nu mai constituie o conditie pentru retinerea infrac- 1 Revenim asupra opiniei exprimate in editiile anterioare in care retineam ca incriminarea
tiunii continuate, remarclim faptul cli in cauza actiunile de ~antajare exercitate de la art. 208 alin. (2) NCP constituie variantii altemativii atenuatii. in acest sens, a se vedea
succesiv de inculpat au vizat acela~i subiect pasiv, persoana vatlimatli H.D.; D. Nifu, Unele consideratii privind infractiunea de hfiliuire introdusli de noul Cod penal, in
2. inculpatul M.R.F. a comis o pluralitate de ac/iuni de ~antajare a persoanei C.D.P. nr. 1/2011, p. 135 in care autorul aratli ca ,,infractiunea de hliquire, ~a cum este ea
vatlimate H.D. Ia diferite date (fie in cursul acelei~i zile, fie in zile consecutive), reglementatii in noua legislatie penala este una cu continuturi alternative, cu alte cuvinte sub
in perioada 02.12.2015-28.01.2016; aceea~i denumire marginala ~i in cuprinsul acelui~i text de incriminare sunt reglementate
doua infraCtiUili distincte f'ip,f":.;lrP rn C:nPr1fi,..n1 t"~tt "'"'....,..,,,..,..,, ,..1 ........ - ,..1_._ _ _: ... ~ --~.. ... ... . . • ::
 166 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra persoanei 167

a. in fapta celui care, In mod repetat, urmare~te, fiira drept sau fiira un interes 4.3. Subiectii infracfiunii
Jegitim, o persoana ori Ii supravegheaza locuintfi, locul de munca sau alte locuri frec-
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircurnstantiat) cu capaci-
ventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere [an. 208 alin. (I) NCPJ;
este astfel stipulata o forma speciala a amenint:arii care produce o stare de temere iate penala;
realizata prin urmarirea repetata a victimei ori prin supravegherea locuintei, locului de _pot avea calitatea de subiecti activi nernijlociti ai infraqiunii ~i sotul sau fostul sot
munca ori a altor locuri frecventate de aceasta; al persoanei vatamate, ori rudele apropiate ale acesteia;
b. efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin rnijloace de transmitere la _ participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
distanfil., care, prin frecvenfil. sau continut, Ii cauzeaza o temere unei persoane [art. 208 plicitatea.
alin. (2) NCPJ; b) subiectul pasiv: orice persoana fizica 1n viaµi.
- in situatia In care se cornite atat infractiunea prevazuta de art. 208 alin. ( I) NCP, _ nu prezinti'i important:a varsta sau sexul subiectului pasiv al infractiunii; in esenfii,
cat ~i infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP se va retine existenta unui incriminarea hiir,tuirii in NCP a Jost efectul cazurilor apcirute in practicii in care
concurs real de infractiuni; diferite persoane - in special femei - erau ~teptate $i unniirite pe stradii sau in alte
- infractiune de hartiiire nu se confunda cu infraqiunea de haJ1Uire sexuala preva- /ocuri pub/ice, ori sun! tracasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare,
_ zuta de art. 223 NCP (infracpune contra libertatii ~i integritatii sexuale care se poate roate acesteafiind de naturii a crea o stare de temere sau de ingrijorare;
cornite numai ill cad.ml relatiilor de munca ori a unor relatii sirnilare celor de munca) ~i _nu poate fi subiect pasiv o persoana juridica;
nici cu cea de folosire abuziva a funqiei In scop sexual prevazuti'i de art. 299 NCP - atat infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (1) NCP, cat ~i infractiunea prevazuti'i
(infractiune de serviciu); de art. 208 alin. (2) NCP sunt infrac/iuni de obicei, fiind necesara lntrunirea cerintei
- actiunea penala se pune ill mi~care la plangerea prealabila a persoanei vati'imate; unitatii de subiect pasiv, astfel ca numai actele efectuate impotriva acelui~i subiect
termenul de formulare a plangerii prealabile curge de la data consumarii infractiunii, iar pasiv vor fi evaluate la retinerea caracterului repetat al faptei;
nu de la momentul epuizarii acesteia. - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unui concurs de infraqiuni.
4.2. Obiectul infracpunii 4.4. Infracpunea prevazutli de art. 208 alin. (1) NCP
a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a per- 4.4.1. Latura obiectivli
soanei fizice;
a) elementul material: art. 208 alin. (1) NCP prevede douii variante alternative ale
b) obiectul material: nu are.
elementului material al formei de baza a infractiunii constand doar in acte cornisive
(infrac/iune cu confinut alternativ):
sprijinul solutiei noastre, aducem urmatoarele argumente: in primul rand, legiuitorul s-a (i) urmiirirea unei persoane, in mod repetat, farii drept sau farii un illteres
inspirat dupa mai multe modele din dreptul comparat, importand - ne place noua sa credem - /egitim;
elementele pozitive din fiecare sistem in parte: h8.rµlirea clasica din dreptul norvegian sau - urmarirea se poate realiza atat ill locuri publice, cat ~i in diferite spatii private
britanic, respectiv utilizarea abuziva ~i ~icanatoare a diverselor mijloacelor de transmitere sau
comunicare la distanta din dreptul francez ~i elevetian. Doua infractiuni distincte, in sistemele {de pilda, ill restaurante in timpul in care persoana vat:amata se afla lntr-un separeu);
legale la care am flicut referire in sectiunile precedente. in al doilea rand, un alt element care - urmarirea trebuie sa aiba caracter repetat, un singur act nefiind suficient pentru
ne sustine opinia sunt pedepsele diferite prevazute pentru cele doua infractiuni, neputand retinerea infractiunii de harµiire, chiar daca inca de la sesizarea primului act, victima
considera ca primul alineat constituie o forma agravanta pentru eel de-al doilea (o modalitate s-a aflat sub o stare de temere; caracterul repetat al actiunii infractionale conduce la
de sistematizare a textului care nu este folosita de legiuitorul roman). in fine, fiind in prezenta concluzia ca infractiunea de haquire este o infracfiune de obicei;
unei infractiuni cu continuturi alternative, in realitate art. 208 NCP reglementeaza doua infrac-
tiuni distincte, reglementate generic sub denumirea de ,,b8.rµlire", ~i anume sta/king-ul, respec- - pentru a se retine caracterul penal al faptei trebuie procedat la o anal.i.za in
tiv utilizarea abuziva a telefonului sau a altor asemenea mijloace de comunicare sau trans- concreto a actelor de executare omogene pentru a se determina, fata de particularitatile
mitere la distanta. in consecinta, in masura in care in acel~i caz vom avea intrunite elemen- fiecarei cauze, daca a fost comis un numar suficient de acte care sa releve obi~nuinta;
tele de la fiecare alineat, credem ca solu\ia fireasca va fi retinerea unui concurs de infrac\iuni". - legea prevede doua cerin/e esen/iale ale elementului material, respectiv urmarirea
In sensul ca varianta prevazutli de art. 208 alin. (2) NCP constituie o varianta speciala, iar sa fie efectuata farii drept sau farii un interes legitim (public sau privat); de pilda, nu
nu o varianta asirnilata sau atenuata a infractiunii, a se vedea V. Cioc/ei, In NCP comentat, se va putea retine comiterea infractiunii de harµiire in ipoteza In care organele de
p. 435. Acel~i autor arata ca ,,daca, faµ de aceea~i victima, se realizeaza atat modalitati ale unnarire penala dispun in condi!iile legii efectuarea unui filaj cu privire la anumite
elementului material ce sunt incluse in varianta tip, cat ~i modalitati ale elementului material persoane suspectate de implicare in activitatii infractionale daca fapta comisa are o
specifice variantei speciale, se va retine o singura in.fractiune de ha.quire, cu raportare la
ambele variante".
 168 Drept penal. Partea specia/ii Infracfiuni contra persoanei 169
I baza legala sau urmare~te un interes legitim se va retine existenta unei cauze care 4.4.2. Latura subiectiva
~;;! i.
inlatura tipicitatea obiectiva, iar nu a cauzeijustificative prevazute de art. 21 NCP.
·~~l (ii) supravegherea locuinfei, locului de nmncii ori a a/tor locuri frecventate de 0
_ jntentia directa sau indirecta1; aviind 1n vedere ca infractiunea este una de obicei ~i

r~
te incriminata numai atunci cand este comisa cu intentie, este necesar sa se retina ~i
persoanii, in mod repetat,jiirii drept sauforii un interes legitim.
:istenta unei rezolutii infractionale unice, chiar daca aceasta are caracter generic.
- supravegherea poate avea loc prin orice mijloace (vizuala, prin intermediul dife-
f!k
·¥;:
ritelor echipamente tehnice etc.); spre deosebire de urm1irire, 1n cazul supravegherii tap-
tuitorul se plaseaza 1ntr-o anumita locatie din care observa activitatile subiectului pasiv;
I/It-.,. Fapta inculpatului M.R.F., care la diferite intervale de timp, in
' •.
perioada 2.12.2015-28.01.2016, a urma.rit-o, in mod repetat ~i fara un interes
- supravegherea trebuie sa aiba caracter repetat, un singur act nefiind suficient Iegitim pe persoana vlitamatli H.D. atat la domiciliu, cat ~i la locul de munca al
pentru retinerea infractiunii de haquire; caracterul repetat al aqiunii infractionale acesteia ~i a procedat la supravegherea In mod repetat ~i fara uo interes legitim a
conduce la concluzia ca infractiunea de ha.rtuire este o infrac/iune de obicei; acestor locuri este tipica, intrunind atat sub aspect obiectiv, cat ~i subiectiv
- pentru a se retine caracterul penal al faptei trebuie procedat la o analiza in elementele constitutive ale infractiunii de h1iftuire, prevazute de art. 208 alin. (I)
concreto a actelor de executare omogene pentru a se determina, fata de particularitatile NCP. Elementul material al Iaturii obiective consta atilt in urmarirea repetata ~i
fiecarei cauze, daca a fost comis un nurnar suficient de acte care sa releve obi~nuinta; !ara un interes legitim a persoanei vlitlimate, atat la domiciliu, cat ~i la Iocul de
- 1n cazul In care sunt realizate ambele modalitati alternative ale infractiunii preva- munca al acesteia, cat ~i in supravegherea In mod repetat ~i fara un interes
zute de art. 208 alin. (1) NCP, se poate retine 1ntrunirea cerintei caracterului repetat din Iegitim a acestor locuri. Actele de executare comise de inculpatul M.R.F. au avut
structura infractiunii de obicei, nefiind afectata omogenitatea juridica; caracter repetat fiind sava~ite la diferite intervale de timp, In perioada
2.12.2015-28.01.2016, nu au fost efectuate In terneiul vreunui drept sau a unui
- legea prevede doua cerin/e esen/iale ale elementului material, respectiv suprave-
interes legitim public sau privat ~i au fost lndreptate impotriva aceluia~i subiect
gherea sa fie efectuatajiirii drept sau jiirii un interes Iegitim (public sau privat);
pasiv, persoana vatamata H.D. Actele de executare comise de inculpat sunt
- persoana vatamata trebuie sa con~tientizeze faptul ca este unna.rita sau suprave- omogene juridic, constituind modalitati alternative de comitere a infractiunii
gheata, pentru ca numai astfel se produce urmarea imediata a infractiunii de ha.rtuire, prevazute de art. 208 alin. (1) NCP. Urmarea imediata consta In incalcarea
care este o infracfiune de pericol concret; libertatii psihice a persoanei vatamate, careia i-a fost cauzata o stare de temere.
- daca sunt realizate ambele forme alternative ale elementului material al formei de Astfel, din raportul psihologic lntocmit de catre psihologul M.I.C. rezulta ca
baza a infractiunii, se va retine existenta unei infractiuni unice simple, iar nu a unui persoana vatarnata a prezentat un indice sever de depresie, stare de anxietate,
concurs de infracpuni ori o infractiune continuata; personalitate modificata, funcponare deficitarli la nivel cognitiv, afectiv ~i social
- 1n situatia 1n care pe langa supraveiherea repetata a locuintei persoanei vatamate datorita situatiei conflictuale create dupa lncheierea unei relapi de concubinaj.
faptuitorul fotografiazii, capteaza ori 1nregistreaz1i, fara drept, imagini ale persoanei intre elementul material ~i urmarea imediata a fost probata existenta unei
aflate 1n locuinta se poate retifle concursul 1ntre infractiunea de hfiltuire ~i cea de leglituri de cauzalitate, acpunile inculpatului conduciind atat la lezarea libertapi
violarea viepi private (art. 226 NCP), daca persoana vatamata a observat ca este supra- psihice a persoanei vlitamate, cat ~i la crearea unei stliri de temere, care a avut
vegheata; 1n cazul 1n care, datorita mijloacelor sau tehnicilor folosite persoana vatamata drept repercusiuni des~urarea deficitarli a activitaplor uzuale ~i crearea unui
nu a observat supravegherea, se va retine numai comiterea infractiunii de violarea vietii deficit de mentinere a relapilor ~i performantelor la locul de munea, astfel cum
private (art. 226 NCP); rezulta ~i din raportul psihologic depus la dosarul de urma.rire penala. Sub
aspectul laturii subiective inculpatul a comis fapta cu intentie in modalitatea
- poate fi retifluta In concurs real cu infracfiunea de hfiltuire sexuala.
prevazuta de art. 16 alin. (3) lit. a) NCP, !ntrucat a prevazut ~i urmarit ca
b) urmarea imediata: starea de pericol creata la adresa libertaµi psihice a victimei; actiunile sale sli produca o vlitamare a libertatii morale ~i o stare de temere
1ncalcarea libertaµi psihice cauzeaza 0 stare de temere cu privire la existenta unui persoanei vatamate (intentie directa). Unitatea de manifestare de vointa a
pericol viitor (de pilda, crearea unui clirnat de insecuritate care perturba viata privata a inculpatului M.R.F. este evidenta, acesta luiind o rezolutie generica de a b1iftui
victimei); persoana vatamata In perioada 2.12.2015-28.01.2016. Curtea opineaza ca
c) legatura de cauzalitate: modalitatea concreta de comitere a infractiunii de ha.rtuire de catre inculpatul
M.R.F. intr-un interval de tirnp de aproximativ doua !uni in cadrul caruia actele
- trebuie dovedita existenta unei legaturi de cauzalitate 1ntre actele de hfiltuire ~i
de ha.rtuire au avut caracter de continuitate, face ca infractiunea de obicei a
starea de temere efectiv creata (infrac/iune de pericol concret1) . hartuirii sa nu poate fi considerata ca a fost comisa in forma continuata. Astfel,
Curtea retine cli fata de natura relatiilor existente anterior intre inculpat ~i per-
soana vatamata ~i de modul In care acesta a receptat intreruperea relatiei de con-
cubinaj, infracpunea de ha.rtuire s-a consumat dupa comiterea celui de-al treilea
1
in sensul ca infractiunea ar fi una de rezultat, a se vedea V Cioclei, in NCP comentat,
p.436. 1
in acel~i sens, a se vedea V Cioclei, In NCP comentat. n. 436.
 170 Drept penal. Par/ea specialii In.fracfiuni contra persoanei 171
act de urmarire/supraveghere, deoarece raportat la particularitatile cauzei, din har(uire previi=uta de art. 208 alin. (2) NCP [constand in faptele inculpatului
ace! moment se poate disceme existenia unui numar suficient de acte de J'vLR.V. care, in perioada 02.12.2015-28.01.2016 a trimis numeroase mesaje
executare care releva obi~nuinta ~i se poate retine producerea urmliririi imediate SMS (sute de mesaje) $i apeluri telefonice de pe diferite numere de telefon, atat
a infractiunii. Infractiunea de ~antaj s-a epuizat la data comiterii ultimului act de persoanei vatamate H.D., cat $i membrilor familiei acesteia, toate aceste actiuni
executare (CA. Oradea, sec(ia penalii, decizia nr. 5012018, nepublicatii). inclusiv prin frecventa $i con\inutul apelurilor ~i mesajelor telefonice, fii~d d~
natura sa-i mentina persoanei vatamate starea de temere deja insuflata]. Curtea
4.5. Infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP constata faptul ca in cadrul apelurilor telefonice $i a celorlalte tipuri de comuni-
.
;
4.5.l. Latura obiectiva ciiri efectuate de inculpat mesajul de amenintare a fost explicit $i s-a referit la
comiterea unor infractiuni $i a unor fapte pagubitoare. Curtea considerii ca exista
a) elementul material: efectuarea de apeluri telefonice (fie prin intermediul un concurs aparent de calificari in forma calificarilor alternative intre infrac-
retelelor de telefonie fixa, fie prin cele mobile, inclusiv atunci cand continutul apelului \iunea de amenin\are, prevazuta de art. 206 alin. (I) NCP ~i infractiunea de
se regase~te In casuta vocala a celui apelat) sau comuniciiri prin mijloace de hartuire, prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP, deoarece con\inutul constitutiv al
transmitere la distan{ii [e-mail, retele de socializare (de exemplu, facebook, linkedin infrac\iunii mai grave de amenintare pentru care legea prevede pedeapsa lnchi-
etc.), SMS, MMS etc.], care,prinfrecvenfa sau continut, ii cauzeaza o temere victimei sorii de la 3 !uni la un an, altemativ cu pedeapsa amenzii ii exclude pe eel al
(infractiune comisiva); infrac\iunii mai U$Oare de hfiltuire pentru care legea prevede pedeapsa de Ia o
tuna sau trei !uni sau amenda ~i exista o cauzli de subsidiaritate prevlizutli de teza
- este necesar ca efectuarea apelurilor sau a comunicarilor sii fie repetatii 1, iar con- finala a art. 208 alin. (2) NCP (,,daca fapta nu constituie o infractiune mai
!inutul acestora sa nu constea intr-o amenintare sau un ~antaj, caz in care vor fi re!inute gravii"). Prin urmare, in conditiile in cauza s-a constatat ca prin apelurile tele-
numai aceste infractiuni; fonice efectuate In mod repetat de inculpatul M.R.V. s-au realizat $i actele de
- fapta nu este tipica dacli este realizat un sigur act de .executare; caracterul repetat amenintare, Curtea considera ca trebuie retinuta numai aceasta din urma infrac-
al actiunii infractionale conduce la concluzia ca infractiunea de haquire este o tiune, nu un concurs de infractiuni lntre amenintare ~i hfiltuire (C.A. Oradea,
infrac/iune de obicei; sec/ia penalii, decizia nr. 5012018, nepublicatii).

- pentru a se retine caracterul penal al faptei trebuie procedat la o analiza in b) urmarea imediata: starea de pericol cream la adresa libertafii psibice a victimei;
concreto a actelor de executare omogene pentru a se determina, fata de parti- inclilcarea libertatii psibice cauzeaza o stare de temere cu privire la existenta unui
cularitatile fieclirei cauze, daca a fost comis un numar suficient de acte care sa releve pericol viitor;
obi~nuinµ; c) Iegatura de cauzalitate: trebuie dovedim existenta unei legaturi de cauzalitate
- starea de panica este creata fie de frecventa apelurilor telefonice sau a comuniclirilor intre actele de hartuire ~i starea de pericol cream (infracfiune de pericol concret).
(de pilda, primirea In mai multe zile consecutive in timpul serii de apeluri telefonice de la 4.5.2. Latura subiectivli
acel~i nurnar de telefon rara ca apelantul sa spuna ceva), fie de contiflutul !or (primirea
de mai multe ori pe zi a unor sms-uri cu caracter injurios de la acel~i numlir de telefon); - se cornite cu intenfie directii sau indirectii; avand in vedere ca infractiunea este
una de obicei incriminata numai atunci cand este comisa cu intentie, este necesar sa se
- infractiunea de hartuire in aceastli varianm are caracter subsidiar altor infrac-
retina $i existenta unei rezolutii infractionale unice, chiar daca aceasta are caracter
tiuni, putand fi retinutli numai daca fapta nu constituie o infractiune mai grava (de
generic;
pilda, atunci cand se poate retine existenta infractiunii de amenintare sau ~antaj);
- In cazul in care persoana care efectueaza apelurile telefonice/comuniclirile repetate
- poate fi retinutli In concurs real cu infractiunea de haquire sexuala.
nu a prevlizut ~i urmarit/acceptat haquirea persoanei vatamate ~i nici crearea unei stliri

~ Curtea opineaza ca in mod nelegal prima instant! a ~preciatca trebuie

de temere, ci rezolvarea altor chestiuni justificate, nu se va putea retine comiterea
infractiunii de hartuire prevlizute de art. 208 alin. (2) NCP (de pilda, nu se va retine
refinute in concurs real infrac/iunea de amenin/are previizutii de art. 206
comiterea infractiunii de hartuire in ipoteza in care unul dintre sotii aflati in procesul de
a/in. (1) NCP [constand in fapta inculpatului MR. V. care, in perioada 02.12.2015-
divoq apeleaza in mod repetat pe celfilalt fie pentru a-1 convinge sa renunte la divort in
28.01.2016, prin numeroase mesaje prin aplicatia WhatsApp, prin mesaje
telefonice SMS, apeluri telefonice sau prin viu grai, a amenintat-o pe persoana scopul continuarii casniciei, fie pentru a ajunge la o solutionare amiabilli a divortuJui;
viitiimata H.D. cu acte de violenta, cu moartea, cu distrugerea apartamentului, tot astfel, fapta nu este tipica daca persoana careia i s-a mcredinj:at spre cre$tere $i
care au fost de naturli sli-i creeze o profunda stare de temere] cu infracfiunea de educare copilul II apeleaza fu mod repetat pe debitorul pensiei de mtretiflere pentru a-i
solicita plata pensiei restante punandu-i in vedere ca, in caz contrar, va formula
plangere penala pentru comiterea infractiunii de abandon de familie); ca exceptie, este
1
Referirea legiuitorului la frecven/a comunicarilor indica in mod indubitabil necesitatea posibila totu$i, In functie de particularitatile concrete ale cauzei, retiflerea infractiunii
caracterului repetat al acestora.
172 Drepl penal. Par/ea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 173
de hartuire ill cazul in care persoana vatamata ~i-a manifestat in mod explicit dorinta de unei singure aqiuni ~i a mai multor acte de executare omogene. Prin urrnare, In
a nu mai fi contactata/deranjata ~i, in ciuda acestui aspect, Ia.ptuitorul a continuat sa 0 aceastli ipotezli se va constata existenta concursului de infractiuni (formli a
apeleze/transmita comunicari care prezintli caracterul unor acte de hlif!Uire. pJuralitlitii de infractiuni), iar nu a unei unitati naturale de infractiune fatli de
lipsa omogenitlitii materiale ~i juridice ori a unei unitliti legale sub forma infrac-
4.6. Formele infrac{iunii tiunii continuate faµi de lipsa omogenitatii juridice (C.A. Oradea, sec/ia penalii,
decizia nr. 5012018, nepublicatii).
- actele de pregatire sunt posibile, illsa nu sunt incriminate;
- tentativa nu este posibila, fiind o infractiune de obicei; _ fiind o infractiune de obicei, aceasta este, in principiu, incompatibila cu
- infractiunea se consuma in momentul ill care, dupa efectuarea actelor de executare saviir~irea in forma continuatli 1•
repetate, este relevata existenta obi~nuintei ~i se produce ill concret starea de pericol
pentru libertatea psihica a persoanei; 4.7. Pedeapsa
- infractiunea se epuizeaza o data cu realizarea ultirnului act de executare. _ pentru forma prevlizuta de art. 208 alin. (1) NCP: inchisoarea de la 3 la 6 !uni sau
cu amendli (120-240 zile-arnendli);
~ lnfracfiunea de hiir/uire previizutii de art. 208 NCP este o infrac- _ pentru forma prevlizutli de art. 208 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 1 luna la 3
/iune cu con/inuturi alternative in cadrul ciireia legiuitorul a reglementat in Juni2 sau cu amendli (120-240 zile-amenda), dacli fapta nu constituie o infractiune mai
mod distinct douii infracfiuni de obicei de sine stiitiitoare respectiv: gravli.
- la art. 208 alin. (1) NCP - urmiirirea in mod repetat, tarn drept sau rara un
interes legitim a persoanei vlitamate, respectiv supravegherea in mod repetat,
tarn drept sau tarn un interes legitim a locuintei, locului de muncli sau a altor
locuri frecventate de clitre persoana vlitlimata; aceasta lnfractiune are un continut
altemativ deoarece cele douii modalitiifi ale elementului material previizute lege
sunt echivalente din perspectiva semnificajiei penale. Forma unitatii legate a
infractiunii de obicei rezultli din prevederea explicitii in lege a caracterului
repetat al actelor de exequtare, astfel ca fiecare act de executare privit indivi- 1.1. Nopune
dual nu este tipic, avand natura unui ilicit civil. Prin urmare, pentru stabilirea
- este infractiunea ce consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea
momentului consumlirii infractiunii trebuie determinatli in concret existenj.a
obi~nuintei prin analiza actelor de executare omogene comise ill oricare dintre
sau primirea unei persoane ill scopul exploatarii acesteia, slivar~itli: a) prin constran-
modalitlitile alternative prevlizute de lege (urmlirire ~i/sau supraveghere), la gere, rapire, inducere in eroare sau abuz de autoritate; b) profitand de imposibilitatea de
diferite intervale de timp, de ace~i persoanli, impotriva aceluia~i subiect pasiv a se apara sau de a- ~i exprima vointa ori de starea de vaditli vulnerabilitate a acelei
~i in baza acelei~i manifestari de voinµi; persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte fo loase in
schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane
- la art. 208 alin. (2) NCP - efectuarea de apeluri telefonice sau comuniciiri [art. 210 alin. (1) NCP];
prin mijloace de transmitere la distanµ, care, prin frecven/ii sau continut, ii
cauzeazli o temere unei persoane. Forma unitlitii legale a infractiunii de obicei - constituie variantii agravatii a infractiunii comiterea traficului de persoane de catre
rezultli in mod implicit din referirea legiuitorului la frecventa actelor de execu- unfuncfionar public ajlat fn exercifiul atribufiilorde serviciu [art. 210 alin. (2) NCP].
tare, astfel cli fiecare act privit individual nu este tipic, avand natura unui ilicit
civil. Prin urmare, ~i ill acest caz, pentru stabilirea momen'tului consumarii
infractiunii trebuie determinata in concret existenta obi~nuintei prin analiza
actelor de executare omogene cornise la diferite intervale de timp, de acee~i 1
Ca exceptie, in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 59) s-a admis posibi-
persoanli, impotriva aceluia~i subiect pasiv ~i in baza acelei~i manifestliri de litatea retinerii formei continuate a infractiunii de obicei in cazul in care in ansamblul actelor
voinµi. ce constituie infractiunea de obicei se pot contura grupe de acte, separate in timp, fiecare
Fata de natura juridicli de infractiune cu continuturi alternative a infractiunii de dintre ele fiind in masurli sli probeze obi~nuinta Astfel a fost propus ca exemplu de infrac-
hlirtuire, comiterea de aceea~i persoanli in acela~i loc ~i intr-un interval scurt de tiune de obicei comisli in formli continuatli hlirtuirea in modalitatea prevlizuta de art. 208
timp sau la intervale diferite de timp a unor fapte care imbracli atat forma infrac- alin. (I) NCP atunci cand autorul urmlire~te victima o perioadli, face o pauzii pe perioada
tiunii prevlizute de art. 208 alin. {I) NCP (indiferent de modalitlitile alternative vacantei de iamli (ciind fiecare pleacli in localitatea de domiciliu) ~i reia activitatea infrac-
de cornitere), cat ~i pe cea a infractiunii prevlizute de art. 208 alin. (2) NCP, Jionala odata cu reinceperea cursurilor.
2
conduce la retinerea unui pluralitliti de actiuni infractionale eterogene, iar nu a La aceastli variantli a infracJiunii sunt reglementate cele mai mici limite de pedeapsli din
Codulpenal.
 174 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 175

~ Dm definitia traficului de persoane, cuprinsa in Protocolul privind pre-

Jj.
! venirea, reprimarea ~i pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor ~i
1.3. Subiectii infractiunii

a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-

)~.~. copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transna- tate penalii;
:l~ tionale organizate, rezulta ~i formele in care se concretizeaza aceastii infraqiune
_ in ipoteza in care subiectul activ nemijlocit este un funcfionar public ajlat fn
ir
I•
~tf \'
in raport de caracteristicile persoanelor traficate ~i traficante, de scopul urmarit
~i interesul vizat, de natura cauzelor ce au general fenomenul, de implicatiile
exercifiul atribu/iilor de serviciu se va refine varianta agravata a infrac/iunii;
sociale, dar ~i de specificul valorilor sociale lezate (drepturile omului). Astfel: _ participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
1
1. privit din punctul de vedere al drepturilor omu/ui, traficul de persoane include plicitatea ;
sclavia, munca foqata, violenµ, abuzul de incredere, agresiunea fizica ~i psihica _ coautoratul ~i complicitatea concomitentii vor putea atrage retinerea ~i a cir-
a persoanei, fiind pe deplin justificata aprecierea ca traficul de fiinte umane este cumstantei agravante previizute de art. 77 lit a) NCP.
o forma a sclaviei la inceput de rnileniu;
b) subiectul pasiv: orice persoana fizicii majora in viata.
2. sub aspect economic, traficul presupune interese financiare (profituri uria~e),
retele regionale ~i internationale, circulatia ilicita a banilor (spalarea banilor care _ daca victima infractiunii este minora, se va retine comiterea infractiunii de trafic
provin din trafic ~i pe baza ciirora se realizeaza activitatea de traficare); de minori;
3. din punctul de vedere al originii fenomenului, factorii care genereaza ~i _ in ipoteza in care sunt traficate atat persoane minore, cat ~i persoane majore,
sustin traficul sunt saracia accentuatii a victimelor, nivelul educational infractiunea de trafic de minori se va retine in concurs cu infractiunea de trafic de
2.
scazut, neincrederea in sine, e~ecurile in viat:a; persoane ,
4. din perspectiva valorilor sociale lezate, persoanele traficate sunt reduse la _ pluralitatea de subieqi pasivi atrage, In principiu, retinerea unui concurs de
conditia de ,,marta", sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele jnfractiuni; avand in vedere ca unicitatea subiectului pasiv nu mai constituie o
cele mai profunde, trauma suferita marcandu-le lntreaga evolutie viitoare; conditie pentru retinerea unitatii legale in forma infractiunii continuate in urrna DCC
5. din punctul de vedere al implicafiilor sociale, datoritll. cr~terii alarmante nr. 368/2017 (M.Of. nr. 566 din 17 iulie 2017), s-ar putea considera case poate retine
din ultimii ani, traficul de persoane devine un fenomen national ~i rationamentul instantei supreme din recursul in interesul Legii nr. 49/2007 (M.Of.
transnational, fiind favorizat de procesul general al globaliziirii ~i de utilizarea nr. 775 din 15 noiembrie 2017) fn cares-a apreciat ca fn ipoteza in care traficu/ de
tehnologiilor moderne; persoane este comis asupra mai mu/tor subiecfi pasivi, fn acele~i condifii de foe ~i
6. prin prisma scopului vizat, traficul presupune profituri uria~e pentru trafi- de timp, se va refine o infracfiune unica, fn formii continua/a, iar nu mai multe
canti, inclusiv in cazul traficului in scop de muncii fortata. Din perspectiva infrac/iuni ajlate fn concurs3; cred ca eroarea instantei supreme in evaluarea formei
victimelor, traficul de persoane poate fi clasificat prin natura actelor abuzive de unitate de infractiune (cauzatli de neobservarea faptului ca in cazul infractiunii
exercitate asupra lor ~i care vizeaza, printre altele: aspectul social (abuz psiho- continuate este necesar sli existe o plura/itate de ac/iuni sau inacfiuni infrac/ionale
logic, fizic, supravegherea pentru lmpiedicarea deplasiirii ori liberei circulatii a comise la diferite intervale de limp) ar putea fi indreptata pe cale pretoriana, In sensul
victimelor, lipsa puterii de decizie, lipsa accesului la servicii medicale); aspectul retinerii nu a unei pluralitiiti de actiuni infractionale, ci a unei singure actiuni infrac-
juridic (deposedarea de acte identitate, posedarea ~i utilizarea de acte false, tionale (proces executional unic), care allituri de omogenitatea juridica ~i de unitatea
amenin!Afile cu predarea la politi_e); aspectul economic (impovararea cu datorii, spafio-temporala sa conduca la retinerea unei unita{i naturale colective, iar nu a unei
neplatll., retinerea unor plati nejustificate) {l.CCJ., sec/ia penala, decizia unita/i legate de infrac/iune.
nr. 138912010, www.legalis.ro).

1.2. Obiectul infracfiunii

1
a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la dreptul la libertatea de in mod intemeiat s-a retinut ill literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit,
vointa ~i actiune proprii fieciirei persoane care sunt incompatibile cu orice acte de vol. II, p. 241) ca in cazul infractiunii de trafic de persoane comp licele trebuie sii cunoasca
faptul ca actiunea de recrutare la care intelege sii ajute se face in scopul exploatiirii ulterioare a
exploatare;
victimei, mtrucat pentru a se retine participa\ia penala, complicele trebuie sa cunoasca nu doar
b) obiectul material: corpul persoanei victima a traficului de persoane in masura In elementele de tipicitate obiectiva ale faptei autorului, ci ~i elementele care califica intenpa
care este vizat prin fapta tipica. autorului (rnobil, scop special).
G.C. Zaharia, Traficul de persoane, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2012, p. 106.
2
3
Aceastii solutie fusese recunoscutii Inca din anul 2007 in condi\iile C.pen. din 1969, prin
decizia pronuntata de instanta suprema in recurs in interesul legii nr. 49/2007, in conditiile in
~are potrivit Codului penal anterior unicitatea subiectului pasiv nu constituie o conditie a
tnfractiunii continuate.
176 Drepl penal. Par/ea specialii lnfrac/iuni contra persoanei 177
1.4. Latura obiectiva
~ Elementul material al infraqiunii de trafic de persoane se realizeaza
a) elementul material: art. 210 alin. (1) NCP prevede cinci modalita/i alternative printr-una sau mai multe dintre ac\iunile prevazute ca modalitati alternative,
de comitere a infrac!iunii de trafic de persoane 1: actiuni care trebuie sa fie efectuate in scopul exploatarii victimei: 1. recrutarea
1. recrutarea - racolarea directii sau indirecta, prin orice mijloace a victimelor In consta in atragerea victimei spre a fi exploatatli in vederea obµnerii de profit;
vederea exploatarii; z. transportarea presupune deplasarea victimei dintr-un loc in altul, fie in inte-
2. transportarea - deplasarea victimei cu orice mijloace de transport la locul unde riorul statului de origine, fie din statul de origine al victimei in statul de desti-
na!ie, ceea ce presupune - eel mai adesea - trecerea uneia sau mai multor linii
unneaza sa fie exploatate din tarn sau din strliinatate; de frontiera; 3. transferarea consta in transmiterea victimei de la un traficant la
3. transferarea - relocarea victimei de la un traficant la alt traficant, ca obiect al altul, atunci cand este vanduta pur ~i simplu ca o mar!a, initial !ara ca ea sa ~tie,
unei tran.zac!ii sau mtelegeri mtre ace~tia; 1n concret un traficant renunta la autoritatea sau face obiectul unei alte tranzac\ii incheiate intre trafican\i (de exemplu,
sa asupra unei victirne 1n vederea trecerii acesteia sub autoritatea altui traficant; schimbul); 4. cazarea presupune instalarea unei persoane temporar intr-o
4. adiipostirea - cazarea victimei futr-O locuinta sau mtr-un alt amplasament Ori locuintli ori intr-un alt amplasament avand aceasta destina\ie, iar gazduirea
gazduirea acesteia; no!iunea de adapostire acopera notiunile de cazare ~i gazduire consta in primirea unei persoane intr-o locuinta ~i adapostirea vremelnica a
prevazute in fostul art. 12 din Legea nr. 678/2001 armonizand dispozi!iile legislatiei acesteia; 5. primirea presupune preluarea victimei de catre un traficant, de la
inteme cu cele ale Conven/iei Organiza/iei Na/iunilor Unite fmpotriva criminalita/ii unul la altul, ca urmare a unei tranzac\ii intervenite intre cei doi. Fiecare dintre
transna/ionale organizate din 15 noiembrie 2000; . aceste actiuni este suficientli pentru realizarea elementului material al infrac-
punii de trafic de persoane, atilt in variantele tip, cat $i in cele agravate (I.C.C.J.,
5. primirea - preluarea victirnei de catre un traficant de la alt traficant 1n vederea sec/iapenala, decizia nr. 138912010, www.legalis.ro).
exploatlirii; astfel, victima intra sub autoritatea unui alt traficant de persoane;
- se va re!ine comiterea unei singure infrac!iuni de trafic de persoane chiar daca sunt ~ Recrutarea, ca modalitate alternativa prin care are Joe traficarea,
comise una sau mai multe dintre modalita!ile alternative; consta in atragerea victirnei spre a fi exploatata in vederea ob\inerii de profit.
Or, modul de acpune al inculpatei, constand in abordarea victirnelor in diverse
localuri, Ia.rii a avea anterior relaµi de prietenie sau amiciµe cu acestea, ~i de a le
propune sa mearga 1n striiinatate pentru a munci, precizandu-le ca este posibil sa
1 intre!ina ~i relapi sexuale pentru ob\inerea de bani, oferindu-le ajutor, inclusiv
Potrivit Ordinului ministrului justipei nr. 235312008: ,,Fenomenul traficului de persoane
trebuie analizat din perspectiva urmatoarelor aspecte: material, in acest scop, se circumscrie cu prisosinta in con\inutul no\iunii de
Acfiuni/e: ,,recrutare" 1n acceptiunea textului de lege. Totodata, s-a ariitat ca ins~i
- Recrutarea poate fi materializata in propunerea care se face victimei in faza inipala a activitatea des~uratli de catre inculpata vine in sprijinul argumentapei invocate,
procesului de traficare. Aceasta propunere, de obicei, se dovede$te a fi in final o promisiune in sensul ca ac!iunea de recrutare implica un proces complex, catli vreme
falsa, fie legata de obiectul sau natura muncii, destinapa calatoriei victimei, conditiile in care demersurile ~i eforturile intreprinse de aceasta nu au avut finalitatea urmlirita
se va afla, va fi finuta ori va munci sau de locul desfli$uriirii activitatii. Recrutarea po;tte fi fat! de victirna L.S., care a refuzat, in mod constant, sa dea curs ofertelor !acute
realizata de catre una sau mai multe persoane fizice ori juridice, in mod direct sau prin inter- de catre inculpata. Dar, chiar ~i in acest context, activitatea des~urata de catre
mediul unui anunt, prin intermediul mass-mediei sau al internetului, utilizandu-se una ori mai inculpata T· se circumscrie con\inutului constitutiv al infracpunii de trafic de
multe dintre mijloacele enumerate mai.jos. per:soane, catli vreme chiar daca ac\iunile care compun elementul material al
- Transportarea implica deplasarea victimei de catre traficanp (intermediari sau transpor- laturii obiective au ca finalitate subiectiva scopul exploatarii persoanei, scop
tatori) din locul de origine sau de unde a avut loc recrutarea catre locu\ de destinape, unde va care trebuie sa existe in momentul sava~irii faptei, acesta nu trebuie sa ~i fie
avea loc exploatarea. Nu este obligatoriu ca transportarea sa fie realizata peste frontiera de stat. efectiv realizat (I.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 177312008, www.legalis.ro).
- Transferarea sau vanzarea poate avea loc in situatia in care victima este data de catre
recrutor unui intermediar pentru transportare $ifsau mai departe persoanei fizice sau juridice
pentru exploatare. Transferarea poate ti insopta de plata unei sume de bani, bunuri materiale ~ Probele dosarului confirma ca inculpatul R.N. a cazat 1n locuinta sa pe
sau de alta natura. 1otodata, sunt ~i cazuri cand transferal ~i/sau vanzarea sunt realizate de persoana vatamata in scopul exploatarii, prin practicarea prostitutiei, inles-
catre persoana fizica sau juridica care a exploatat prima data victima, aceasta ti.ind transferatii nindu-i aceasta activitate, prin aducerea clien\ilor ~i a ob\inut foloase materiale,
$ifsau vanduta unei alte persoane/grupari care o va exploata in continuare. percepand personal banii pentru actele sexuale pe care G.M. le intre!inea cu
- Adiipostirea sau cazarea poate fi realizatii de catre recrutor, intermediari sau persoana clienpi. Astfel, persoana vatamata a ariitat ca a fost luata din Gara de Nord de
fizica ori juridica care exploateaza victirna, aceasta putand fi finuta intr-o locuinµ, hotel, spatii 3 indivizi care au vandut-o ulterior inculpatului R.N. (zis LT.), ca acesta i-a spus
improvizate etc. ca va fi concubina Jui R., fiul sau, in varsta de 17 ani ~i ca se va prostitua pentru
- Primirea persoanei sau persoanelor destinate obiectului exploatarii are loc in contextul el cu dive~i clien\i, se coroboreaza cu declara\iile martorilor I.I. ~i T.M., care la
transferului sau al vanzarii".
1
178 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 179
randul lor, au sesizat organele de politie ca lntr-unul din imobilele din B-dul prin vicierea consimtamantului celor patru victime, induse in eroare asupra con-
Pieptli.nari, unde s-au dus pentru a intretine raporturi sexuaie au fost abordati de diti ilor in care vor lucra, profitandu-se de dificultatile materiale in care se aflau
o fata, pe nume M., care le-a spus ca este tinuta In acel imobil tara voia ei, in de lipsa de informa\ie !?i instructie. Mai mult, victimelor le-a fast limitatli
scopul de a se prostitua, precum $i cu procesul-verbal de perchezitie a imobi- libertatea de actiune $i vointa prin retinerea p~aportului, fiind obligate la raco-
lului, incheiat la data de 25 martie 2004 de catre organele de politie. Aceste larea clien\ilor dupa un anumit program, exercitandu-se asupra !or amenintari $i
probe se coroboreazli, de altfel, $i cu cele aratate de inculpat in declaratiile sale violen\e. S-a probat, prin unnare, activitatea de constrangere desfli$uratli de
care, de$i nu recunoa$te faptul ca ii aducea clienti persoanei vatlimate, a precizat inculpaF asupra victimelor, astfel ca in mod corect s-a stabilit intrunirea elemen-
,:·c insa ca M. era foarte cuminte, nu ie$ea din casa $i nici din curte, cand avea telor constitutive ale infraqiunii de trafic de persoane (J.C.C.J., secfia penalii,
! ;;.I nevoie de ceva ie$ea el insu$i din curte $i-i cumpara sau ca aceasta ie$ea la cum- decizia nr. 208712010, www.legalis.ro).
paraturi, insotita de membrii ai familiei T. Or, obligarea persoanei vatlimate de a
Sta in Casa, aducerea cJientilor de catre inculpat pentru practicarea prostitutiei, ~ Referitor la activitatea infractionala a inculpatului P. s-a re\inut, in
luarea de catre acesta a banilor obtinuti in urma practiclirii prostitutiei constituie mod corect, ca victimele au fast recrutate eyi cazate In localul sau, cu promi-
o constrangere a vointei persoanei vatlimate (J.C.C.J, sec/ia penalii, decizia siunea mincinoasa ca vor avea un loc de munca pe baza unui contract legal
nr. 44012006, www.legalis.ro). incheiat, ca vor primi un salariu fix $i un comision pentru ca, ulterior, sa fie
obligate la practicarea prostitutiei, constrangerea realizandu-se prin amenintare,
- cerinfe esenfiale alternative: indiferent de modalitatea alternativli. fapta este tipica
acte de violen\li ~i supraveghere (J.C.C.J, secfia penala, decizia nr. 423912009,
doar in cazul in care este comisii prin una sau mai multe dintre urmiitoarele
www.legalis.ro}.
modalitiifi:
(i) prin constriingere, riipire, inducere In eroare sau abuz de autoritate; ~ Principala modalitate de recrutare a constat ill racolarea poten\ialelor
- constriingerea: NCP prevede no/iunea genericii de c9nstriingere, spre deosebire victime, prin atragerea !or, ca urrnare a prezentlirii unor realizliri de succes ale
de vechea incriminare care focea referire numai la ameninfare sau violen/e; prin altor persoane ajunse la munca in Coreea de Sud, tacutli fie direct de catre
urmare, constriingerea victimei se va putea rea/iza fie prin amenin/are, violenfii, fie inculpata, fie indirect, prin cuno~tinte ale victimelor, care erau abia intoarse din
prin orice ale mijloace de constriingere fizicii sau psihicii (de pildii, sustragerea docu- strliinatate, impresie pe care a creat-o prin mistificarea realita\ii $i pe care a
mentelor de identitate sau a p~aportului, administrarea unor substan/e halucinogene, amplificat-o $i prin aceea ca, de fiecare data, la u~a apartamentului sau erau cozi
lipsirea de hranii etc.); in aceastii modalitate infrac/iunea de Ira.fie de persoane formate din mai multe persoane ce a~teptau sa discute cu inculpata ill acela$i
absoarbe infracfiunea de amenin/are sau pe cea de loviri sau alte vio/en/e; scop, al pleclirii in Seu! pentru a munci ill condi~ i avantajoase (cu contracte de
munca bine platite, avand cazare asigurata $i 3 mese gratuite pe zi) (J.C.C.J.,
- riipirea presupune lipsirea de libertate a unei persoane care este mutata dintr-un
secfia penalii, decizia nr. 400112008, www.legalis.ro).
loc ill alt loc; ill aceasta modalitate infractiunea de lipsire de libertate este absorbita in
infractiunea de trafic de persoane;
~in examinarea con\inutului infractiunii de trafic de persoane rezulta ca
- inducerea in eroare implica in~elarea, fraudarea victimelor; in mod intemeiat s-a ill$elaciunea este o infrac\iune mijloc pentru sav~irea infractiunii scop, res-
arli.tat in doctrina 1 ca in aceasta modalitate infractiunea de trafic .de persoane nu este o pectiv traficul de persoane prin exploatarea prin munca, majoritatea persoanelor
infractiune complexa 'intrucat poate exista trafic de persoane prin inducere in eroare, vatamate nu aveau loc de munca in momentul recrutlirii, erau lipsite de venituri
Ia.ra sa fie necesar sa existe ~i o infractiune de 'in~elaciune (absorbita); ~i aveau in intretinere copii minori, amagirea victimelor fiind amplificata ~i prin
- abuzul de autoritate presupune exercitarea abuziva a influentei de fapt sau a aceea ca inculpata le-a asigurat transportul pana in Italia (!. C. CJ, sec/ia penala,
autoritatii de drept pe care traficantul o avea asupra victimei. decizia nr. 341412008, www.legalis.ro).
(ii) profit/ind de imposibilitatea de a se apiira sau de a-~i exprima voin!a ori de
~ Fapta inculpatei C.N. de a o tnsoti pe numita R.I. in Spania, unde prin starea de viiditii vulnerabilitate a acelei persoane;
amenintari impreuna cu ceilalti inculpati, au obligat-o a se prostitua ill beneficiul - imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-~i exprima vointa ori starea de vul-
lor, intrune$te elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane nerabilitate a victimei trebuie sa fie preexistenta, raptuitorul profitand de aceastli stare.
(J.C.C.J, sec/ia penalii, deci'zia nr. 208712010, www.legalis.ro).
(iii) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in
~ in speta, s-a dovedit ca actiunile convergente savar$ite de cei trei coin- schimbul consimfiimiintului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.
culpati au fast subsumate obtinerii de venituri ilicite din practicarea prostitutiei, - oferirea de bani sau alte foloase presupune ca bunurile oferite sa fie in.Ia~9ate
persoanei care are autoritatea asupra victimei in vederea ob\inerii consimlfilnantului
1
V. Cioclei, in NCP comentat, p. 440.
 180 Drept penal. Partea speciala Jnfrac(iuni contra persoanei 181
acesteia la exploatarea victimei; nu prezintli importanta pentru sav~irea infractiunii
daca oferta este acceptata sau nu; ~ ~i
Fapta de a recruta, transporta, caza primi persoane pentru a fi anga-
jate In strainatate, In schirnbul unor sume de bani, de cl!.tre fliptuitori care nu au
- darea presupune remiterea efectiva a banilor sau a altor foloase, precum ~i ptirni-
calitatea de agenti de ocupare a fo rtei de munca In strainl!.tate, prin ~e laciune
rea acestora direct sau indirect de catre persoana care are autoritatea asupra victimei in
cu privire la conditiile de munca, salarizare, sanatate ~i securitate, In scopul
vederea obtffierii consimtamantului acesteia la exploatarea victimei;
exploatli.rii !or prin executarea unei munci cu lncl!.lcarea normelor priv ind aceste
- primirea presupune remiterea directa sau indirect!\ de bani sau alte foloase persoanej conditii ~i !ara incheierea unor contracte legale de muncl!., lntrune~te elementele
care are autoritatea asupra victimei 'in vederea obtffierii consimtamfuitului acesteia la constitutive ale infractiunii de trafic de persoane (I. C. C J., sec/ia penala, decizia
exploatarea victimei; m cazul m care anterior primirii faptuitorul acceptase promisiunea nr. 336112008, www. legalis.ro) .
.. de primire a unor astfel de bunuri, fapta se consuma la momentul acceptlirii;
- acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase presupune acordul expres sau tacit ~ Constituie trafic de persoane recrutarea !or in vederea executiirii unor
(dar nemdoielnic) al persoanei care are autoritatea asupra victimei; se poate realiza atat munci cu lncalcarea norrnelor legale privind condifiile de munca, salarizare,
direct, cat ~i indirect; sanatate ~i securitate, prin transportarea acestora In strainatate, neplata muncii,
- existenta consimtamantului victimei la traficare nu constituie o cauzii justificativa, lipsirea de cazare ~ i de hrana corespunzlitoarea, confiscarea pa~apoartelor ~i
nefiind de natu.ra sa inlatu.re caracterul penal al faptei 1• abandonarea !or flira resurse (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 268012005,
www.legalis.ro) .
~ ~i
Recrutarea, transportarea in strainatate cazarea mai multor persoane, b) urmarea imediata: starea de pericol creata la adresa libertatii a victimei prin
prin amenintare, violenta ~ i alte forme de constrangere, in scopul exploatlirii prin traficarea acesteia m scopul exploatarii;
obligarea acestora sa sav~easca infractiuni de furt de bunuri, valorificate de
- m cazul m care 'in urma traficului se produce ~i o vatamare a integritatii corporale
catre inculpati, lntrun~te elementele constitutive ale infractiunii de trafic de per-
sau decesul victimei traficate se va retine concursul de in.fracfiuni intre infracfiunea de
soane, obligarea victimelor sli sav~easca infractiuni de furt de bunuri consti-
trafic de persoane ~i cea contra vietii sau integritatii corporale (de pilda, vatamare
tuind o forma de exploatare (I.C.C.J, sec/ia penala, decizia nr. 194012011,
www.legalis.ro). corporala din culpa, loviri sau vatamliri cauzatoare de moarte etc.).
c) legatura de cauzalitate: rezulta ex re.
~ Recrutarea, tra~sportarea ~i cazarea mai multor persoane prin ~ela­

·--,
ciune cu privire la obtinerea unor locuri de munca, in scopul exploatlirii victi- 1.5. Latura subiectiva
melor prin obligarea la practicarea prostitutiei, sl!.v~itli. la diferite intervale de
timp, in realizarea acelei~i rezolufii infracfionale, de catre doi inculpati
deoarece fapta trebuie comisa :·:! ·'~''!':': --~!.-'''· "'/,, j
impreuna, lntrune~te elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoaue
(1. C. C.J., sec/ia penala, decizia nr. 320612009, www.legalis.ro). IR;
- in principiu, configuratia contffiutului constitutiv al infractiunii pare sa excluda
~ Fapta inculpatilor de a recruta, transporta ~i caza victime majore, in comiterea acesteia cu intentie repentina;
acelea~i conditii de loc ~i de timp, prin 'in~elaciune, obligandu-le la practicarea - potrivit art. 182 NCP, prin exploatarea unei persoane se intelege:
prostitutiei ~i insu~indu-~i sume de bani provenite din practicarea prostitutiei de a) supunerea la executarea unei munci sau 'indeplinirea de servicii, 'in mod fortat;
cl!.tre victime rara acordul acestora, lntrune~te elementele constitutive ale infrac-
fiunii unice de trafic de persoane In forma continuatli. (I.C.C.J., sec/ia penala, b) tiflerea 'in stare de sclavie sau alte procedee asemaoatoare de lipsire de libertate
decizia nr. 219112008, www.legalis.ro). ori de aservire;
c) obligarea la practicarea prostitutiei, la manifestli.ri pomografice 'in vederea produ-
cerii ~i difuzarii de rnateriale pomografice sau la alte forme de exploatare sexuala;
d) obligarea la practicarea ce~etoriei;
1
in aceastli. privintli in literatura juridicl!. (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit, vol. I, p. 404) s-a e) prelevarea de organe, tesuturi sau celule de origine umanl!., 'in mod ilegal.
arl!.tat cl!. ,,limitl!. suplimentarli privind incidenta consimtamantului victimei este impusli., La fel
ca in cazul stl!.rii de necesitate, de principiul demnita/ii umane. A~a se face, spre exemplu, cl!.,
potrivit art. 210 alin. (3) ~i art. 21 l alin. (3) NCP, consimtamantul persoanei, victima a .'--~-1,~.;t~~-·: 7-.-:~~~-:~·:::~-f- "1:~;_;~:-~~~:<)~_i:..~~"~ -=1t~ ';~.~T~·~7~ :: ; It_·' ·•{ -.~ . ·.
traficului, nu constituie cauzli justificativa. intr-adevar, prin specificul ei, infractiunea de trafic
de persoane presupune transformarea individului, indiferent daca este major sau minor, lntr-un
obiect destinat exploatarii, ceea ce este incompatibil cu principiul dernnitl!.tii umane". .~·D~1E-,\~.~i~~i·i~,;~J~3;B~~~if~§~·/.?_ . . ;1,~ ~··... :: .;·, ·•· ··
 182 Drept penal. Partea specialii Jnfrac(iuni contra persoanei 183

- nu este necesar ca scopul special sa fie atins; 1.1. Formele infractiunii

.·f - de~i se remarca faptul ca In definitia data de art. 182 lit. a) NCP prin exploatare nu _ actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
i".~~Jt se mai intelege ~i executarea unei munci sau lndeplinirea de servicii .. cu fnciilcarea
'~ii
' J. I
. ,,.~' normelor legate privind condi/iile de muncii, salarizare, siiniitate ~i securitate"
_ tentativa este posibila ~i incriminata.;
_ jnfractiunea se consuma in momentul in care se realizeaza fapta tipica;
aceasta nu echivaleaza cu interventia unei legi de dezincriminare in cazurile in car~
~itk
!
scopul urmarit de fiiptuitor a fost acela de a supune o persoana la prestarea unei _ in doctrina 1 s-a arlitat ca in afara modalitlipi recrutarii, celelalte modalitati ale
eJementului material (transportarea, transferarea, adapostirea $i primirea) presupun o
munci in mod fortat, in conditii de aservire (munca la care este supus avand un
caracter injust, opresiv) pe care prestatorul muncii nu le-ar ti agreat in ipoteza in care prelungire. In ti.mp, ceea ce face ~a~ !~ aceste cazuri, infractiunea sli aiba forma
ar ti avut deplina libertate de a -~i exprima libertate de vointa. continua $1, dec1, un moment al epu1zaru;
_ poate ti comisa in forma continuata, caz In care se epuizeaza dupa comiterea
~ Executarea muncii s-a racut in mod fort:at, deoarece persoanelor vata- ultimului act de executare.
mate le-au fost prezentate conditii de munca ~i salariu care nu existau in reali-
tate, fiindu-le ascuns faptul ca documentele de calatorie urmau sa le fie retinute t .8. Pedeapsa
de angajator, ceea ce s-a l?i intamplat, motiv pentru care victimele au fost lipsite _ pentru forma de bazli inchisoarea de la 3 la 10 ani $i interzicerea exercitarii unor
de libertatea de mil?care pe teritoriul statului ceh, neputandu-se lntoarce in tara ~i
drepturi;
nici parasi localitatea unde fusesera duse sa munceasca, neavand posibilitatea de
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 5 la 12 ani $i interzicerea exercitarii
a realiza un contact direct cu locuitorii ora~elor In care lucrau, din cauza
necunoa~terii limbii cehe, supravegherii continue exercitate asupra !or ~i duratei,
unor drepturi.
de peste 12 ore pe zi, in care erau obligate sa lucreze ~ conditii grele. Totodata,
pe parcursul ~ederii ill Cehia, persoanele vatamate au fost cazate in conditii
irnproprii, fiiod oevoite sa-l?i achite din resurse proprii cazarea ~i alimentatia
zilnicii, oecesara subzistentei. Or, avand ill vedere aceste aspecte, precum ~i 2.1. Nopune
irnprejurarea ca in schimbul fiecarei persoane vatarnate astfel ,,angajate"
inculpatii au primit suma de cate 125 euro, faptele retinute in sarcina acestora - este infractiunea ce consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea
repreziota exploatarea unei persoane prin executarea unei munci in mod fort:at. sau primirea unui minor, in scopul exploatarii acestuia [art. 211 alin. (1) NCP];
Traficul de persoane sau traficul de minori, comis in scopul exploatarii victimei - constituie variante agravate ale infractiunii corniterea traficului de minori:
prin supunerea la executarea unei munci in mod fortat In condi?ile anterior a) prin constrangere, rapire, inducere in eroare sau abuz de autoritate ori profi-
descrise, este prevazut de legea peoala in dispozitiile art. 210 NCP ori, dupa caz, tand de imposibilitatea de a se apiira sau de a-$i exprima voin/a ori de starea de vadita
in dispozi?ile art. 211 NCP, nefiind dezincriminat (I.C.C.J., sec/ia penalii, vu/nerabilitate a acelei persoane prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani
decizia nr. 76/RC din 26 februarie 2015, www.scj.ro). ori de alte foloase fn schimbul consim/iimantului persoanei care are autoritate asupra

~ lnfrac?unile de trafic de persoane au ca element subiectiv inten?a

acelei persoane;
b) de ciitre un funcfionar public in exerci/iul atribufiilor de serviciu;
directa, calificata prin scop, care trebuie sa existe in momentul savarl?irii faptei,
dar care nu trebuie sli fie ~i efectiv realizat. Traficantul are reprezentarea carac- c) care a pus fn pericol via/a minorului;
terului ilicit al actelor sale in realizarea carora se implica in mod con~tient ~i d) de un membru defamilie al minorului;
prevede consecintele lor, urmarind totodata producerea acestoia (I.C.C.J, sec/ia e) de catre o persoanii fn a carei fngrijire, ocrotire, educare, paza sau tratament
pena/ii, decizia nr. 138912010, www.legalis.ro). se ajla minorul, ori de o persoana care a abuzat de pozi/ia sa recunoscutii de fncre-
dere sau de autoritate asuprri minorului.
1.6. Varianta agravatii
- constituie variantii agravatii a in.fracti1JI1ii comiterea traficului de persoane de 2.2. Obiectul infracpunii
catre unfuncfionar public aflat in exercipu(atribufiilor de serviciu [art. 210 a/in. (2) a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la dreptul la libertatea de
NCP]; aceastii variantii agravatii a traficului de persoane absoarbe abuzul in serviciu
vointa $i actiune proprii fiecarei persoane rninore impotriva oricaror acte de exploatare;
(art. 297 NCP);
b) obiectul material: corpul rninorului victima a traficului.
- se va retine forma de baza a infractiunii daca fapta este comisa de functionarul
public in timpul cat nu exercita atributiile de serviciu (de pilda, traficul de persoane
1
comis de un politist in timpul sau liber). V. Cioclei, In NCP comentat, p. 440.
 Jnfracfiuni contra persoanei 185
184 Drept penal. Partea specialii

;.f'!o" . terne cu cele ale Conven/iei Organiza/iei Na/iunilor Unite impotriva criminalitii/ii
2.3. Subiectii infracfiunii
~~ansnafionale organizate din 15 noiembrie 2000;
\~~i
•· • I
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstanpat) cu capaci-
tate penala;
5. primirea - preluarea victimei de catre un traficant de la alt traficant In vederea
-'P. - autorul trebuie sa cunoasca ca victima traficata este minora sau sa l~i fi putut da
exploatarii; astfel, victima intra sub autoritatea unui alt traficant de persoane.
_ se va retine corniterea unei singure infractiuni de trafic de minori chiar daca sunt
,~:3~ ~
. - ~ : J,
seama de starea de minoritate a victimei; cornise una sau mai multe dintre modalitatile alternative;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com- _ spre deosebire de infractiunea de trafic de persoane, In cazul infractiunii de trafic
plicitatea; de JJlinori rn forma tip nu prezinta important.a modalitatea In care a fost realizat traficul
- coautoratul ~i complicitatea concomitenta vor putea atrage retinerea ~i a cir- (legea neimpunand cerinte esentiale alternative), acesta putand fi cornis prin orice
cumstantei agravante previizute de art. 77 lit. a) NCP. rnijloace; daca fapta este cornisa 'in modalitatile prevazute de art. 2 10 alin. (1) NCP se
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica minor In viata. va repne varianta agravata a infractiunii;
- in ipoteza in care sunt traficate atat persoane minore, cat ~i persoane majore, _ existenta consimtamantului victimei minore la traficare nu constituie o cauzii
infractiunea de trafic de minori se va retine In concurs cu infractiunea de trafic de justificativa, nefiind de natura sa 'inlature caracterul penal al faptei.
persoane 1;
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, In principiu, retmerea unui concurs de
~ in spe!A, s-a dovedita ca actiunile convergente savar~ite de cei trei
coinculpati au fost subsumate obtinerii de venituri ilicite din practicarea prosti-
infractiuni; avand in vedere ca unicitatea subiectului pasiv nu mai constituie o
tupei, prin vicierea consimtamantului celor patru victime, induse In eroare
conditie pentru retinerea unitatii legale In forma infractiunii continuate In urrna DCC
asupra conditiilor in care vor lucra, profitandu-se de dificultiitile materiale in
nr. 368/2017, s-ar putea considera case poate retine rationamentul instantei supreme care se aflau de lipsa de informatie ~i instruqie. Mai mult, victimelor le-a fost
din recursul in interesul legii nr. 49/2007 In care s-a apreciat ca in ipoteza In care limitatii libertatea de actiune ~i voinµ prin retinerea pa~aportului, fiind obligate
traficul de persoane este cornis asupra mai multor subiecti pasivi, fn acelea$i condifii la racolarea clientilor dupa un anurnit program, exercitandu-se asupra !or ame-
de foe $i de timp, se va refine o infrac/iune unicii, fn formii continua/ii, iar nu mai nintiiri ~i violente. S-a probat, prin unnare, activitatea de constrangere des~u­
multe infrac/iuni ajlate fn concurs; cred insa ca eroarea instantei supreme In ratii de inculpati asupra victimelor, astfel ca 'in mod corect s-a stabilit inci-
evaluarea formei de unitate de·infractiune ar putea fi 'indreptata pe cale pretoriana, in denta dispozitiilor referitoare la traficul de minori. De altfel, in cazul victimei
sensul retinerii nu a unei pluralitati de actiuni infractionale, ci a unei singure acjiuni persoana minorli, consimtamantul chiar liber exprimat nu are nicio relevant.a
infracponale (proces executional unic), care alaturi de omogenitatea juridica ~i de pentru existenta infracpunii dat fiind cli textul nu o cere (I.C. CJ., secfia penalii,
unitatea spatio-temporala sa conduca la retinerea unei unitati naturale colective, iar decizia nr. 222612009, www.legalis.ro).
nu a unei unitati legale de infractiune.
b) urmarea imediata: starea de pericol creata la adresa libertatii victimei minore
2.4. Latura obiectiva prin traficarea acesteia In scopul exploatarii;
- in cazul in care In urma traficului se produce ~i o vatamare a integritatii corporale
a) elementul material: art. 2 11 alin. (1) NCP prevede cinci modalitlifi alternative
sau decesul victimei traficate, se va retine concursul de infractiuni intre infractiunea de
de cornitere a infracpunii de trafic de minori:
trafic de minori ~i cea contra viepi sau integritatii corporale (de pilda, vatamare corpo-
1. recrutarea - racolarea directa sau indirecta, prin orice rnijloace a victimelor in ra!a din cUlpa, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte etc.).
vederea exploatarii;
c) Iegatura de .cauzalitate: trebuie sa existe legatura de cauzalitate lntre actele de
2. transportarea - deplasarea victimei cu orice rnijloace de transport la locul unde traficare ~i starea de pericol creata.
urmeaza sa fie exploatate din tara sau din strainatate;
3. transferarea - ielocarea victimei de la un traficant la alt traficant, ca obiect al 2.5. Latura subiectiva
unei tranzacfii sau infelegeri intre ace~tia; 'in concret, un traficant renuntft la autoritatea
sa asupra unei victime In vederea trecerii acestefa sub autoritatea altui traficant; g_ ~. deoarece fapta trebuie cornisa ~-
4. adiipostirea - cazarea victimei lntr-o . locuintft sau lntr-un alt amplasament ori
gazduirea acesteia; nopunea de adapostire acopera nofiunile de cazare ~i gazduire
prevazute In fostul art. 12 din Legea nr. 678/2001 armonizand dispozipile legislapei

1
G. C. Zaharia, Traficul de persoane. Ed. C.H. Beck. Bucuresti. 2012. n. 106.
 186 Drept penal. Partea specialii lnfraC{iuni contra persoanei 187

- in principiu, configuratia continutului constitutiv al infractiunii pare sa excluda alin. (2) NCP, respectiv, dupa caz, cu vatamarea corporala prevazuta de art. 194
•,
, ..
11/il'.
comiterea acesteia cu intentie repentina;
- potrivit art. 182 NCP, prin exp/oatarea unei persoane se 'intelege:
alin· (1) lit. a)-e) N CP.
d) traficul de minori savar~it de un meinbru de familie al minorului;
'.l;,~ _ subiectul activ nemijlocit ~i subiectul pasiv al infractiunii este o persoana care are
'• g.~
1.1
a) supunerea la executarea unei munci sau 'indeplinirea de servicii, in mod fortat;
!~;:. b) tinerea In stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare de lipsire de libertate calitatea de membru de farnilie conform art. 177 NCP;
<t•
j
ori de aservire; _ este necesar ca raptuitorul sa cunoasca la mornentul comiterii faptei calitatea de
c) obligarea la practicarea prostitutiei, la manifestari pomografice In vederea produ- rnernbru de farnilie a victimei;
cerii ~i difuzarii de materiale pornografice sau la alte fonne de exploatare sexuala; _ in ipoteza in care victima infractiunii este sotul raptuitorului, este necesar sa existe
casatorie valabil IDcheiata ~i ID fiinta la momentul savaqirii faptei; in cazul sotilor
d) obligarea la practicarea ce~etoriei; 0
aflati in divort, se va retine varianta agravata, atat tirnp cat fapta a fost comisa lnainte
e) prelevarea de organe, tesuturi sau celule de origine umana, 'in mod ilegal. de ramiinerea definitiva a hotarfuii de divort sau 'inainte de emiterea certificatului de
- nu este necesar ca scopul special sa fie atins. divort de catre ofiterul de stare civila sau de notarul public (in cazul divortului prin
acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala);
2.6. Variante agravate _ participatia penala este posibila in toate fonnele: coautorat, instigare sau compli-
- in unna rnodificarii operate prin O.U.G. nr. 18/2016 'in vederea transpunerii citate; este necesar ca participantul sa aiba calitatea de rnembru de familie la momentul
Directivei 201 1193 a Parlamentului European ~i a Consiliului privind combaterea corniterii faptei. in cazul in care un coautor are calitatea de membru de familie, iar
abuzului sexual asupra copiilor, a exploatarii sexuale a copiilor ~i a pornografiei ceJalalt nu, se va retine varianta agravata nurnai in sarcina celui care are calitatea de
infantile, de abrogare a Deciziei-cadru 2004/68/JAI vor ,c onstitui variante agravate membru de familie. Daca numai autorul are calitatea de membru de familie, nu ~i insti-
ale infraqiunii: gatorul sau complicele, ace~tia din urma vor raspunde nurnai pentru complicitate/insti-
gare la fonna de baza a infractiunii ID vreme ce autorul va raspunde pentru varianta
a) traficul de minori savar~it in condipile art. 210 alin. (1) NCP;
agravata; 'in ipoteza in care numai instigatorul sau complicele are calitatea de rnembru
- este necesara corniterea traficului de rninori ID modalitatile prevazute la infrac- de familie, nu ~i autorul, acesta din urma va raspunde pentru fonna de baza a
tiunea de trafic de persoane ·ID art. 210 alin. (1) NCP prin constriingere, riipire, infractiunii in vreme ce instigatorul/complicele va raspunde pentru varianta agravata.
inducere fn eroare sau abuz de autoritate ori profitiind de imposibilitatea de a se apiira
e) traficul de minori s avar~it de catre 0 persoana in a carei ingrijire, ocrotire,
sau de a-~i exprima voin/a ori de starea de viiditii vulnerabilitate a acelei persoane
educare, paza sau tratament se afla minorul, ori de o persoana care a abuzat de
prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase fn schimbul
pozipa sa recunoscuta de incredere sau de autoritate asupra minorului.
consimfiimiintului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.
- fngrijirea raptuitorului: persoanele care se ocupa de 'ingrijirea victimei indiferent
b) traficul de minori savar~it de citre un funcfionar public in exercifiul de forma in care sunt angajati;
atributiilor de serviciu;
- ocrotirea raptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
- aceasta varianta agravata a traficului de persoane absoarbe abuzul m serviciu victima;
(art. 297 NCP);
- educarea raptuitorului: profesor;
- se va re!ine forma de baza a infractiunii daca fapta este comisa de func!ionarul
- paza faptuitorului: persoanele care au atribufia de a asigura paza celor privati de
public in tirnpul cat nu exercita atributiile de serviciu (de pilda, trafi~ul de minori comis
libertate 'in executarea unei pedepse, masuri educative privative de libertate sau a unei
de un politist ID timpul sau liber);
masuri de siguranta;
c) traficul de minori care a pus in pericol viata minorului;
- tratamentul raptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.;
- punerea ID pericol a vietii victirnei minore se produce praeterintentionat din cauza
- autorul poate fi ~i o persoana (indiferent de sex) care are autoritate ori influenta
modului sau locului 'in care este traficata;
(de fapt sau de drept) asupra minorului ~i care abuzeaza de acest ascendent sau de
- nu se va re!ine aceasta varianta agravata daca a fost afectata doar sanatatea sau increderea pe care i-o acorda minorul; raporturile de autoritate pot imbraca orice fonna
integritatea corporala a victimei, caz in care forrna de baza a traficului de rninori va fi (de pilda, autoritatea sociala sau religioasa) ~i ofera posibilitatea unei persoane sa
retinuta 'in concurs cu infractiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 controleze, sa sanctioneze sau sa recompenseze material sau emotional minorul;
 188 Drept penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra persoanei 189
- este necesar ca autorul sa aiba efectiv una dintre calitatile enumerate mai sus, 3. a fost '.inlaturatii sintagma ,,un alt caracter grav" din alin. (3) al art 329 C.pen. din
varianta agravatii neputand fi retinutii in cazul in care autorul pretinde in mod nereal ca 69, mtrucit avea un inteles imprecis $i susceptibil de interpretari;
detine aceastii calitate, iar apoi are loc traficul de persoane. 19
4. varianta norrnativa a recrutiirii unei persoane pentru prostitupe [art. 329 alin. (2)
2.7. Formele infracpunii c.pen. din 196?~ a fost '.inlaturatii, deoarece se regas~te in modalitatea determinarii prac-
ticarll prostitut1e1.
- actele de pregatire sunt posibile, '.insa nu sunt incriminate;
- tentativa es.te posibila $i incriminata; 3.2. Obiectul infracpunii
- infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaza fapta tipicii; a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la bunele moravuri din
1
- in doctrina s-a aratat ca in afara modalitatii recrutiirii, celelalte modalitati ale ele- cadrUl relatiilor de convietuire sociala ~i de asigurare licitii a mijloacelor de existenµ,
mentului material (transportarea, transferarea, adapostirea $i primirea) presupun 0 Iibertatea sexuala, demnitatea $i integritatea corporala a persoanei;
prelungire in timp, ceea ce face ca in aceste cazuri infractiunea sa aiba forma _ prin decizia nr. 20/HP/2016 1, instant:a suprema a retinut ca valoarea sociala
continua $i, deci, un moment al epuizarii; ocrotita prin incriminarea faptei de proxenetism conform art. 213 din NCP este liber-
- poate fi comisa in forma continuata caz in care se epuizeaza dupa comiterea ulti- tatea persoanei, iar titularul acesteia este chiar persoana ,,exploatatii", care devine
mului act de executare. astfel subiect pasiv al infractiunii2; consider ca aceasta evaluare este corectii cu
privire la ipotezele incriminate care presupun un act de ,,exploatare" nu ~i in cazul in
2.8. Pedeapsa care fapta este comisa in modalitatea determinarii sau '.inlesnirii practiciirii prostitutiei,
cand practicarea prostitutiei este liber consimP,ta $i nu se poate decela vreo formii de
- pentru forma de baza: inchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea exercitarii unor
constriingere;
drepturi;
b) obiectul material: corpul persoanei care practica prostitufia, cand fapta este
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 5 la 12 ani $i interzicerea exercitiirii comisa prin constrfulgere.
unor drepturi;
- termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data la care 3.3. Subiectii infracfiunii
acesta a devenit major; dacii minorul a decedat '.inainte de ilnplinirea majoratului,
a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana (necircumstanP,at) care are capa-
termenul de prescripfie a riispunderii penale incepe sa curga de la data decesului.
citate penala;
- participafia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com-
plicitate;
- nu se va retine calitatea de instigator a prostituatei ~i care solicita unei persoane sli
3.1. Nopune
ii '.inlesneascii practicarea prostitutiei, determinandu-1 pe acesta din urma sa comita
- este infrac!iunea ce consta in determinarea sau '.inlesnirea practiciirii prostitufiei ori infractiunea de proxenetism in aceasta modalitate3;
obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practiciirii prostitufiei de ciitre una sau mai b) subiectul pasiv: fata de considerentele deciziei Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie
multe persoane [art. 213 alin. (1) NCP]; nr. 20/HP/2016 consider ca in cazul formei de baza subiectul pasiv este statul; ori de
- constituie variante agravate ale infractiunii de proxenetism determinarea la ince-
1
perea sau continuarea practiciirii prostitufiei prin constrangere sau comiterea faptei fa/ii M.Of. nr. 927 din 17 noiembrie 2016.
2
deun minor, Prin DCC nr. 874/2015 (M.Of. nr. 170 din 7 martie 2016) s-a retinut ca: ,,pornind de la
grupul de infractiuni In cadrul caruia a fost inclusa fapta de proxenetism In noul Cod penal,
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP a suprimat, '.inlocuit sau a completat dive~i obiectul juridic principal al acestei infractiuni constii In relatiile sociale referitoare la atributele
termeni in scopul realizarii unei incriminari previzibile $i clare, dupa cum urmeaza: fundamentale ale persoanei, relatii care presupun procurarea mijloacelor de existenta prin
I . tennenul de ,,indemn" a fost '.inlocuit cu ,,d~terminare'', ceea ce '.inseamna o acfiune munca, 'in conditii de respect pentru regulile de morala ~i de asigurare a demnitiitii umane, cu
mai precisa $i mai restransa; excluderea oricaror acte de dobiindire a unor foloase patrimoniale din practicarea prostitutiei
de catre o al ta persoana".
2. s-a fiicut precizarea naturii folosului urmarit care trebuie sa fie de ordin patrimonial; 3
in acest sens 'in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. II, p. 222) s-a ariitat
ca ,,ca nu va fi sanctionat intervenientul necesar a carui protectie o urmare~te norma de
incriminare, chiar ~i In situatia In care el este eel care instiga la comiterea infractiunii.
1
Persoana respectiva nu face parte din sfera destinatarilor normei menite sa o protejeze, astfel
V. Cioclei, In NCP comentat, p. 440. ca nu se poate spune ca, prin actiunea sa, ea ar lncalca respectiva norma".
 190 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 191
cate ori se retine vreo forma de exploatare a persoanei care practica prostitutia instanta 3.4. Latura obiectiva
suprema a aratat ca subiectul pasiv principal al acestei infractiuni este persoana
,,exploatata"; a) elementul material: determinarea sau inlesnirea practicarii prostitutiei ori
obtiJlerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau
- prin decizia nr. 20/HP/2016, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie a considerat ca:
111
ai multe persoane;
(i) ori de cate ori infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practiciirii _ determinarea (insti.garea) la practicarea prostitufiei presupune convingerea unei
prostitufiei, se savarye~te asupra unei singure persoane vatamate majore sau minore, persoane la practicarea prostitup.ei sau inceperea practicarii prostitutiei sau atragerea
se va retine o singurii infracJiune de proxenetism previizuta de art. 213 alin. ( 1) persoanelor cu scopul ca acestea sa intre in slujba celui care organizeaza practicarea
NCP, respectiv de art. 213 alin. (3) NCP, dupa caz;
prostituP.ei, fie in tara, fie in strainatate; fapta nu este tipica daca se refine un sirnplu
(ii) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practiciirii 1ndernn la practicarea prostitut}ei care nu a avut ca efect determinarea persoanei vata-
prostitufiei, se sava~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate majore, ., fn rnate; nu prezinta importanµ pentru retinerea tipicitatii faptei daca persoana instigata a ~i
aceea~i fmprejurare", se va retine o singurii infracfiune de proxenetism, prevazuta practicat efectiv acte de prostitutie, fapta consumandu-se in momentul determinarii;
de art. 213 alin. (1) NCP, fnformii simplii;
_ inlesnirea practiciirii prostitufi.ei reprezinta facilitarea practicarii prostitutiei;
(iii) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta fnlesnirii practiciirii fapta este tipica chiar daca se realizeaza printr-un singur act de inlesnire, realizat prin
prostitu/iei, se saviir~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate minore, in orice mijloace;
,,aceea~i imprejurare'', se va retine o singurii infracJiune de proxenetism, previizuta - chiar daca infractiunea de prostitutie prevazuta de art. 328 C.pen. din 1969 a fost
de art. 213 alin. (3) NCP, informii simplii;
dezincriminata, NCP a considerat ca anumite acte de participatie la comiterea acesteia
(iv) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicani sub forma instigarii sau a complicitatii (anterioare sau concomitente) se irnpun a fi incri-
prostitutiei, se savii~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate majore ~i minate autonom fatii de gravitatea lor semnificativ mai mare decat activitatea autorului;
minore, in ,,acee~i imprejurare'', se va refine o singurii lnfracfiune de proxenetism, astfel, suntem in prezenta incriminarii autonome a unor acte de participare la comiterea
previizuta de art. 213 alin. (!) ~i (3) NCP, informii simplii; unei fapte care actualmente nu este prevazuta de legea penalii;
(v) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta fnlesnirii practiciirii - tragerea de fowase patrimonia/e de pe urma practiciirii prostitu{iei presupune
prostitu/iei, se saviir~e~te de catre o persoana asupra acelora~i persoane vatamate obfinerea de bani sau alte foloase materiale direct sau indirect din activitatea de prosti-
majore ~i/sau minore, prin acte repetate, in realizarea acelei~i rezolu/ii infrac/io- tutie; prin wmare, obfinerea unor foloase nepatrimoniale de pe urma practicarii
nale, se va refine o singurii infracfiune de proxenetism previizuta de art. 213 alin. prostitutiei nu intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism;
{l), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) ~i (3) NCP, dupa caz, in forma continuata, - potrivit art. 213 alin. (4) NCP, prinpracti.carea prostitufi.ei se intelege intrefinerea
conform art. 35 alin. (I) NCP;
de acte sexuale cu diferite persoane in scopul obtinerii de foloase patrimoniale pentru
(vi) ori de ciite ori in.fractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicarii sine sau pentru altul; nu se va refine practicarea prostitutiei in sensul legii penale daca
prostitutiei, se saviir~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate majore actele sexuale sunt intretinute cu acee~i persoana, chiar in scopul obfinerii de foloase
~i/sau minore, fora legiiturii fntre ele, se va retine un concurs de infracJiuni, patrimoniale, sau daca este intretinut un singur act sexual in vederea obfinerii de
previizut de art. 213 alin. (1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. {l) ~i (3) NCP, dupa foloase patrimoniale, ori in ipoteza in care actele sexuale intrefinute cu diferite per-
caz, cu retinerea dispozitiilor art. 38 alin. (!) NCP. soane nu sunt intrefinute in scopul obtinerii de foloase patrimoniale, ci nepatrimoniale
- aprecierea instantei supreme cu privire la existenta concursului de infractiuni (vi) a (de pilda, informatii etc.).
fost realizata anterior DCC nr. 368/2017, ciind unitatea de subiect pasiv constituia o
conditie pentru retinerea infractiunii continuate, aviindu-se in vedere ~i faptul ca la ~ in situatia in care inculpatul a savar~it faptele de a recruta, de a
ace! moment nu se putea refine o infractiune unica de proxenetism in toate cazurile in indemna ~i de a lnlesni practicarea prostitutiei de catre mai multe paqi vatamate,
care o persoana saviir~e~te acte de executare tipice acestei infractiuni fatii de mai oferindu-le acestora cazare, cautandu-le clienti ~i luand bani pentru relatiile
multe persoane, ci doar atunci ciind exista o anurnita legatura intre acestea, data de sexuale practicate de ele In diferite perioade de timp, trebuie retinute in concurs
timpul, locul, modalitafile concrete de sav~ire etc.; fatii de efectele DCC nr. 368/2017, mai multe infractiuni de proxenetism. Faptul ca de fiecare data inculpatul a
pluralitatea de subiecti pasivi nu mai atrage in ·mod automat la retinerea unui concurs profitat de anumite conditii prielnice, a conceput ~i realizat distinct fiecare fapta,
de infractiuni, chiar daca intre persoanele vatamate nu exista o legatura, ceea ce precum ~i perioadele relativ mari dintre ele sunt argumente care irnpun con-
conduce la concluzia ca ~i in acest caz, in ipoteza in care se retine unitatea de subiect cluzia ca fiecare dintre acestea prezinta continutul unei infractiuni distincte,
activ, de rezolutie infractionala ~i de continut se poate retine forma continuata a putiindu-se aprecia ca a acµonat pe baza unei hotariiri autonome, luate In mod
infractiunii. spontan ~i relnnoite cand a avut prilejul (I. C. C.J., sec/ia penala, decizia
nr. 437912004, www.legalis.ro).
 (1.
.
1 ~I: 192 Drepl penal. Partea speciala lnfrac{iuni contra persoanei 193

l
;l~i
'.·
~ Criteriul de distinctie intre infractiunea de trafic de persoane ~i aceea 3.6. Variante agravate

,J. ! de proxenetism constii in obiectu l j uridic generic diferit al acestor infract:iuni, 3.6.1. Determinarea prin constrangere a unei persoane la inceperea practi-
;i
;ii adica in valoarea socia!a diferitii protejata de legiuitor prin textele incrirninatorii ciirii prostitupei sau la continuarea practicl'irii prostitupei [art. 213 alin. (2)
ale celor doua Iegi. in acest sens, in timp ce valoarea sociala aparatii In cazul tra-
;, '.~ ficului de persoane este dreptul la libertatea de voinµi ~i actiune proprii fiecarei
NCPI
~~ l'.1 _ se va retine aceasta variant.a agravata ~i in ipoteza in care subiectul pasiv al
i-r.. persoane, in vreme ce valoarea sociala proteguita prin reglementarea infractiunii
:;\!J i.nfracfiunii a practicat anterior prostitutia;
,,<t,1 de proxenetism rezida tocmai in bunele moravuri din cadrul relatiilor de
·~:" convietuire sociala ~i de asigurare Iicita a mijloacelor de existenµt (l.C.C.J , _ este necesar ca activitatea infraqionala sa nu aiba loc prin recrutarea, transpor-
Sec/iile Unite, Decizia nr. 1612007, www.scj.ro) . tarea. transferarea, adapostirea sau prirrnrea subiectului pasiv, caz in care se va retine
corniterea infracpunii de trafic de persoane;
~ Varianta-tip a infractiunii reia varianta-tip a incriminarii cu aceea~i - fapta se cornite cu intentie directa.
denurnire marginala din art. 329 C.pen. 1969, cu unele modificari de ordin
semantic realizate prin utilizarea unor termeni ~i sintagme noi, ~i anume ~ Cata vrerne inculpatii au indemnat persoanele respective la practicarea
,,determinarea" in loc de ,,indemnul", ,,obtinerea de foloase patrimoniale" in loc prostitutiei ~i au inlesnit activitatea Ior, chiar prirnind bani pentru aceasta, insa
de ,,tragerea de foloase", ,,una sau mai multe persoane" in loc de ,,o persoana" persoanele care s-au prostituat au avut intotdeauna libertatea de a alege, nu sunt
(cu referire la practicarea prostitutiei). Actiunea de determinare reprezintii, in intrunite elementele infractiunii de trafic de persoane sau de minori. Retinerea
fapt, o instigare, in sensul art. 47 NCP , iar actiunea de ,,inlesnire" constituie, la unei infractiuni unice in forma continuata de proxenetism, ~i nu mai multe
randul ei, o modalitate a complicitatii, potrivit art. 48 NCP, cu diferenta majora infractiuni aflate in concurs, respectiv, atatea infractiuni cati subiecti pasivi
fata de vechea reglementare ca fapta determinata sau inlesnita, ~i anwne exista, este corecta., deoarece, analizand elementele de fapt concrete, conditiile
prostitutia - care era incriminata in art. 328 C.pen. ·1969 - nu mai reprezinta de loc ~i timp in care s-au comis faptele, rezulta in mod evident ca acestea s-au
infractiune potrivit noii legislatii. Ratiuni de politica penala - referitoare la savar~it in realizarea aceleia~i rezolutii infractionale, pluralitatea de acte separate
asigurarea protectiei persoanelor vulnerabile faµi de faptele de exploatare a fiind comise intr-un interval de timp mai mult sau mai putin indelungat (C.A.
acestora prin practicarea prostitutiei - au irnpus insa legiuitorului sa incrimineze, Cluj, sec/ia pena/ii $i de minori, decizia nr. 4412010, fn B.J. C.A. Ciuj 2010).
in continuare, proxenetisr:p.ul. (...) lnlesnirea practicarii prostitutiei se poate realiza
prin orice actiune prin care se face mai ~or de practicat sau de continuat 3.6.2. Savar~irea faptei fata de un minor [art. 213 alin. (3) NCP)
practicarea prostitutiei. lniesnirea poate consta in punerea la dispozitie a unui - raptuitorul trebuie sa cunoasca starea de minoritate a persoanei care practica
spatiu locativ, in finantarea organizarii unei case in care se practica prostitutia, in
crearea de conditii favorabile practicarii prostitutiei, in promisiunea de a nu prostitupa;
denunta faptul practicarii prostitutiei etc. inlesnirea practicarii prostitutiei consta in - in condiµile ill care din probele administrate nu rezulta ca proxenetul putea sa i~i
ajutorul <lat unei persoane sa practice prostitutia ~i se poate realiza sub orice forma dea seama ca persoana care practica prostitutia este minora (de pilda, prin raportare la
~i prin orice mijloace. inlesnirea apare, deci, ca o forma speciala a complicitatii la aspectul fizic, relatarile ~i dezvoltarea cognitiva, institutia in care mergea la ~coall'i etc.)
prostitutie, pe care, insa, legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetis- eroarea asupra elementului circumstantial face ca infractiunea ca nu poata fi retinuta ill
mului, ~adar, ca infractiune de sine statatoare (DCC nr. 52712017, www.ccr.ro) . aceasta varianta agravata., ci numai ill forma de baza a infractiunii;
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile de convietuire sociala; - este important ca minorul sa nu fie exploatat (obligat la practicarea prostitupei sau
la remiterea sumelor de barn obtinute din prostitutie), deoarece in acest caz se va retine
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
comiterea infractiunii de trafic de minori (art. 2 11 NCP).
3.5. Latura subiectiva
3.7. Formele infracpunii
- intentia directa sau indirecta;
- actele de pregatire sunt.posibile, dar nu sunt incriminate;
- in cazul ill care fapta se savar~e~te in modalitatea determinarii la practicarea pros-
- tentativa este posibilli, dar neincriminata in cazul comiterii faptei in forma de baza;
titupei, latura subiectiva imbraca numai forma intentiei directe.
- tentativa este posibila ~i este incriminata in cazul comiterii faptei in varianta
agravatii prin constriingere, indiferent daca subiectul pasiv este un minor sau un
major,
- nu este posibila tentativa ill cazul ill care fapta este realizata prin determinarea pe
cale orala la practicarea prostitutiei, cand infractiunea se consuma instantaneu;
f

194 Drep! penal. Partea speciala

~; \
1
!nfrac/iuni contra persoanei 195
111:
- infractiunea se consuma la data savar~irii faptei tipice;
""
u~; 3.s. Pedeapsa
- poate ti sava~ita In forma continuata, caz in care se epuizeaza la data corniterjj
ll/~
f~i~.I
ultimului act de executare; _ pentru forma de bazil.: lnchisoarea de la 2 Ia 7 ani !?i interzicerea exercitiirii unor

- in esenp., pentru a distinge intre infractiunea de proxenetism ~i cea de trafic de dfepturi;

'~
persoane/minori trebuie analizat dacii se poate constata existenta vreunei forme de _ pentru varianta agravatii de art. 213 alin. (2) NCP: lnchisoarea de Ia 3 la I 0 ani ~i
Nf!· exploatare a victimei, astfel cum este definita de art. 182 NCP; fatii de varietatea interzicerea exercitiirii unor drepturi;
~'., ipotezelor de trafic rezultate din practica judiciarii, consideriim ca organele judiciare _ pentru varianta agravatii previizutii de art. 213 alin. (3) NCP limitele speciale ale
trebuie sii analizeze daca vreunul dintre elementele materiale ale infractiunii de proxe- pedepsei _pen~ in~ctiunea in forma de bazil. sau In prima variantii agravatii se
netism a fost comis prin constrangere, rapire, inducere fn eroare sau abuz de auto- majoreaza cu o JUmatate.
ritate ori profitand de imposibilitatea de a se apara sau de a-~i exprima voin/a ori de
starea de viiditii vulnerabi/itate a acelei persoane prin oferirea, darea, acceptarea sau
primirea de bani ori de alte foloase fn schirnbul consirn/arniintului persoanei care are
autoritate asupra acelei persoane se va refine corniterea infracfiunii de trafic de
persoane, sau dupii caz, trafic de rninori 1•
t. Viohil
1.1. Notiune
- este infractiunea ce constii in raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o per-
1 soana de sex diferit sau de acel~i sex, siiv~it prin constrangere, punere ill imposibi-
in aceasta privinta, In doctrina (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 445-446) s-au aratat Jitate de a se apiira ori de a-~i exprima vointa sau profitand de aceastii stare [art. 218
urmiitoarele: 1. se va refine comiterea infracfiunii de proxenetism in forma de bazii dacii fapta
este siivar-Fitii in condi/iile art. 213 a/in. (1) NCP cand prostitufia se practicii din orice motive alin. (1) NCP];
(iar nu ca urmare a unei constrangeri}, chiar daca in cauza apar ~i elemente specifice traficului - constituie Jonna asimilatii a violului orice alte acte de penetrare vagina/ii sau
(spre exemplu, proxenetul este eel care recruteaza persoana sau ii asigura transportul sau o analii cu o persoanii de sex diferit sau de acela~i sex, comise prin constrangere, punere
adaposte~te); in acest caz DU se poate repne traficul de persoane sau de minori peDtru ca in imposibilitate de a se apiira ori de a-~i exprima vointa sau profitand de aceasta stare
lipse~te exploatarea, care presupune obligarea la practicarea prostitutiei [art. 182 lit. c) NCP]; [art. 218 alin. (2) NCP];
2. se va refine comiterea infrac/iunii de proxenetism in varianta agravatii previizutii de
art. 213 a/in. (2) NCP (determinarea prin constrangere a unei persoane la lnceperea practicarii - atat pentru/onna tip, cat ~i pentru cea asimilatii actiunea penala se pune ill mi~­
prostitupei sau la continuarea practicarii prostitupei), dacii nu se repne ca alaturi de constrangere care la p!angerea prealabila a persoanei viitiimate; nu este posibilii impiicarea piiftilor,
a mai existat ~i o activitate de recrutare, transportare, transferare, respectiv adiipostire a prosti- inlaturarea raspunderii penale a fliptuitorului fti.nd posibilii numai pe calea retragerii
tuatei specificii traficului de persoane; 3. se va refine infrac{iunea de trafic de persoane daca plangerii prealabile; conform art. 157 alin. (5) NCP, dacii persoana vatiimatii a decedat
alaturi de determinarea prin constrangere a unei persoane la inceperea practiciirii prostitupei sau inainte de expirarea termenului previizut de lege pentru introducerea plangerii, actiunea
la coDtinuarea practicarii prostitupei (constrangerea echivaland cu o exploatare) se retine ~i o penala poate fi pusii in mi~care din oficiu;
activitate de recrutare, transportare, transferare, respectiv adiiposrire a prostituatei; in acest caz
infracpunea de proxeDetism previizutii de art. 213 alin. (2) NCP va fi absorbita In infracpunea de - se va retine varianta agravatii a infractiunii: (i) daca victima se afla in ingrijirea,
trafic de persoane sau trafic de miDori; 4. se va refine comiterea infracfiunii de proxenetism In ocrotirea, educarea, paza sau ill tratamentul fliptuitorului; (ii) daca victima este ruda ill
varianta agravatii previizutii de art. 213 a/in. (3) NCP in cazul in care fapta comisii/a/ii de o linie directil., frate sau sora; (iii) daca victima nu a implinit varsta de 18 ani; (iv) dacii
prostituatii minorii care are discemiimantul necesar reprezentiirii faptelor cond prostitufia se fapta a fost comisii in scopul producerii de materiale pornografice; (v) daca fapta a avut
practicii din orice 'motive (iar nu ca urmare a unei constrangeri}, chiar daca in cauzli apar ~i ca unnare vatil.marea corporala; (vi) daca fapta a fost siiv~itii de douii sau mai multe
elemeDte specifice traficului de minori (spre exemplu proxenetul este eel care recruteaza
persoane lmpreunii; (vii) dacii violul a avut ca urmare moartea victimei.
persoana sau ti asigura traDsportul sau o adliposte~te); in acest caz DU se poate repne traficul
de minori pentru ca lipse~te exploatarea, care presupuDe obligarea la practicarea prostitu~iei;
5. se va refine infracfiunea de trajic de minori previizutii de art. 211 a/in. (2) NCP raportat la
1.2. Obiectul infracpunii
art. 210 a/in. (J) lit. b) NCP In ipoteza in care fapta este comisa faµ de o prostituata minorii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexualii a unei
care are o varsta frageda ~i implicit o imaturitate psihica (inexistenta discernamiintului persoane;
prostituatei) ~i in cauza se repne ~i o activitate de recrutare, transportare, transferare, respectiv
adiipostire a prostituatei; intr-o astfel de situatie exploatarea exista deoarece lipsa discerna- - poate exista ~i un obiect juridic secundar constand in relatiile sociale referitoare la
mantului presupune ca un eventual acord de vointa este viciat ~i, ca atare, obligarea la prosti- viata, integritatea fizicii sau psihica a persoanei.
tutie este prezumata.
 196 Drept penal. Partea specialii Jnfracfiuni contra persoanei 197
'1.I b) obiectul material: corpul persoanei In viata. _in mod lntemeiat s-a aratat in doctrina 1 case va reline o singura aqiune de viol,
.i' - in cazul in care o persoana intretine cu ~tiinµ un act sexual cu o persoana c0lllPusli din dou~ a~te, a~ci ciind inculpat~l !ntreti?e doua raporturi s~xuale prin

~ decedatli, se va retine savar~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte nstriiflgere cu v1cttma la mterval scurt de tunp (urutate naturala colectlva), deoa-
(art. 383 NCP). ~~ In acc:st c~ o _even~ala i?treru~er~. t:itre ac:ele succesive este fireasca, fiind
..~i
,
deterrninatli de msu~1 spec1ticul mfractmn11 m cauza.
.,~· 1.3. Subiecpi infractiunii _ NCP a reglementat infracpunea de viol pornind de la ideea de act de penetrare,
astfel fnciit in con/inutul acestei infrac/iuni se va include:
a) subiectul activ: orice persoana tizica (necircumstanfiat) cu capacitate penala
poate ti autor al infractiunii de viol (la forma de baza); 1. raportul sexual: actul de conjunctie a organului sexual masculin cu eel feminin;
- participatia penala la fonna tip este posibila in fonna instigani sau a complicitlitii 2. actul sexual oral, respectiv actul sexual anal, indiferent daca acestea sunt intre
anterioare; persoane de acel~i sex (acte sexuale homosexuale) sau intre persoane de sex diferit
(acte sexuale heterosexuale);
- sliv~irea faptei de douli sau mai multe persoane (coautorat sau complicitate
concomitentli) constituie o variantli agravatli a violului; 3. actele de penetrare vaginalii sau analii indiferent de modalitatea in care acestea
sunt realizate (de pilda, prin introducere in vagin, respectiv In anus de obiecte, degete,
- in privinta coautoratului 1 trebuie subliniat ca in cazul infractiunilor complexe
prin obligarea victimei sli intretina un act sexual cu un animal etc.); nu prezintli
existli coautorat ~i in situatia in care unul/unii dintre participanti saviir~e~te/saviir~esc
importantA dacli actele de penetrare vaginala sau anala au fost comise de raptuitor, de
o parte a actiunii infractionale, iar altul/altii cealaltli parte a acesteia; prin urmare,
taptuitor prin intennediul unui animal sau daca acesta a obligat victima sa procedeze in
daca unul dintre infractori realizeaza actele de constriingere prin violenta, iar celalalt
lntretine actul sexual de penetrare, se va retine existenta coautoratului; acest sens.
- prin urmare, actele de penetrare sexualii pot fi realizate nu numai prin intermediul
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata, indiferent de sex;
organului genital masculin, ci ~i prin orice alte mijloace;
- violul este o infractiune cu subiect pasiv unic ~i determinat;
- actele de penetrare pot ti realizate de agresor asupra victimei constriinse, ori de
- existenta unor relapi personale anterioare lntre victima ~i fliptuitor nu exclude catre persoana constriinsa asupra agresorului, ori de persoana constriinsli asupra altei
comiterea infractiunii de viol (de pildli, existenta unei relatii de prietenie, concubinaj persoane, sau de un animal asupra persoanei constriinse;
ori chiar ~i ipoteza in care .victima intretinuse anterior acte sexuale consimtite cu
- in cazul in care cu acee~i ocazie sunt realizate ~i acte sexuale care presupun pene-
fliptuitorul);
trarea, precum ~i acte care nu presupun penetrarea, intreaga activitate infractionala
- subiectul pasiv al violului poate comite in stare de legitima aparare o faptli prin urmeazli sa constituie infracpunea de viol, conform art. 219 alin. (4) NCP;
care ucide sau vatlimli corporal pe violator;
- este necesar ca raportul sexual, actul sexual oral sau anal, ori actul de penetrare
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, repnerea unui concurs de vaginala sau anala sli aiba loc fora consimfiimiintul persoanei, prin constriingere ffzzicii
infractiuni, iar nu retinerea unei variante agravate a infractiunii; nu este exclusa sau psihicii (amenin/are)J, punere in imposibilitate de a se apiira ori de a-~i exprima
comiterea infracpunii iniorma unitlitii legale a infracpunii continuate. voin/a sau profitiind de aceastii stare;
1.4 . Latura obiectiva - constriingerea fizica sau psihica trebuie sa fie efectivii, anterioarli sau concomitentli
violului, conduciind la inlaturarea sau diminuarea opoziµei victimei; eel mai frecvent in
a) elementul material: intrepnerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a practica judiciarli constriingerea se obiectiveaza in acte de violenµ sau in amenintfu-i;
oricliror acte de penetrare vaginala sau anala cu o persoanli de sex diferit sau de acel~i existenta constriingerii se apreciazli in concreto ~i, in principiu, prin raportare la capa-
sex, prin constriingere, punere in imposibilitate de a se aplira ori de a-~i exprima vointa citatea de rezistenta a victimei; nu este necesar ca aceastli constriingere sa fie irezistibila
sau protitiind de aceastli stare; (de pildli, fapta unei persoane de a intrepne un act sexual oral cu victima sub amenin-
- fapta se comite doar printr-o acpune, nu printr-o omisiune; tare ca o va abandona pe un camp, in timpul iernii, intr-o zona in care se semnalase
frecvent prezenta lupilor, daca nu cedeazli avansurilor fliptuitorului);
- nu este necesar pentru retinerea constriingerii sa existe intotdeauna dovada unei
rezistente fizice a victirnei in fata actelor de constriingere; in acest sens Curtea
1
Europeana a sublin.iat in cauza MC c. Bulgariei (hotliriirea din 4 decembrie 2003,
in plus, opinez ca, fata de conpnutul infractiunii, nu se mai poate considera ca nu este
posibil coautoratul la infractiunea de viol, a~a cum, in mod just, se retinea in doctrina la
1
momentul In care elementul material al violului consta numai in intretinerea unui raportul F. Streteanu, D. Ni{U, Drept penal. Partea generala, vol. II, Ed. Universul Juridic,
sexual, excluzand alte acte de naturii sexuala. Bucure~ti 2018, p. 14.
198 Drep t penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra persoanei 199

parag. 166) ca orice abordare rigida In materia in.fractiunilor sexuale, cum ar fi aceea a raJa, In conditiile In care art. 218 alin. (3) lit. e) NCP stipuleaza ca variantli agravata
necesitlitii existentei unei dovezi de rezistenta fizica 1n toate cazurile risca lasarea comiterea violului care a avut ca urmare praeterintentionata vatamarea corporala;
anumitor violuri nepedepsite ~i astfel prejudiciaza protectia efectiva a autonomiei _ in ipoteza in care violul este comis de catre infractorul care profitli de imposi-
sexuale a persoanei. in acord cu standardele contemporane, statele membre au obligatia bilitatea victimei de a se apara ori de a-~i exprima voinfa, nu se poate retine absorbtia
substantiala pozitiva derivatli din art. 3 ~i 8 din Conventia europeana de a sanctiona ~i ·-h-<lctiunii de lipsire nelegala de libertate (art. 205 NCP), deoarece aceastli variantli a
•
de a urmari penal orice act sexual !ntretinut f'ara consimtamantul victimei, chiar ~i in JJIJ.'~

eJernentului material nu implica In mod necesar o lipsire de libertate; daca lipsirea de

absenta unei rezistente fizice; libertate preceda o perioada semnificativa de timp actul sexual comis ulterior prin
- existenta consimtamantului subiectului pasiv nu constituie o cauza justificativa, constrclngere sau continua ~i dupa ce actul sexual prin constrangere a fost lntretinut, se
chiar daca sunt indeplinite cerintele art. 21 NCP, ci o cauzii care fnliiturii tipicitatea va retine concursul real cu infracpunea de viol;
obiectivii a faptei daca se retine ca acesta a fost valabil exprimat, actual ~i determinat; _ nu se va putea refine corniterea infractiunii de viol, fiind incidentli cauza justifi-
trebuie totu~i precizat ca eroarea asupra existentei consimtamantului conduce la cativii prevazuta de art. 21 NCP in ipoteza in care organele judiciare procedeaza, In
!nlaturarea tipicitlitii subiective a faptei, iar nu a imputabilitatii acesteia; conditiile art. 190 NCPP, In absenta consimtamantului unei persoane, la efectuarea unei
- fapta este tipica ~i 1n cazul 1n care, dupa ce initial victima a consimtit sa intretina examinari fizice m scopul descoperirii de bunuri ce constituie obiect al unei infraqiuni
un raport/act sexual, se razgande~te dupa momentul initial al penetrarii ~i !nainte deter- (de pilda, cautarea de droguri ascunse in vaginul unei suspecte);
minarea raportului/actului sexual, iar violatorul prin constrangere continua activitatea _ nu se poate retine ex.istenta m concurs ideal a infracpunii de viol cu in.fracpunea
sexuala in ciuda opozitiei victimei; de act sexual cu un minor comisa atunci cand subiectul pasiv este unic; poate exista un
- imposibilitatea victimei de a se aplira ori de a-~i exprima vointa poate fi preexis- astfel de concurs intre viol ~i coruperea sexuala a minorului (de pilda, violul este comis
tentli 1 (cand fiiptuitorul profitli de aceastli stare) sau poate sa fie urmarea actiunii taptui- in prezenta unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani care observa actele sexuale
torului sau a altui participant (cand victirna este pusa In aceastli stare In scopul corniterii intrepnute prin constrangere).
violului) (de pilda, 1n ipoteza 1n care violul are loc cu victima adormita 1n urma admi- b) urmarea imediata: incalcarea libertatii victimei de a decide cu privire la !ntre-
nistrarii unor sedative sau cu o persoana ce sufera de o boalli rnintala care ii afecteaza tinerea unui act sexual;
corecta reprezentare a faptelor);
c) legatura de cauzalitate: rezulta, 1n principiu, din materialitatea faptei (ex re); la
-m m
ipoteza care violul este cornis profitandu-se de imposibilitatea victimei de a variantele agravate comise cu praeterintenfie trebuie dovedita legatura de cauzalitate
se apara ori de a-~i exprima vointa, nu se poate retine la individualizarea pedepsei [art. 218 alin. (3) lit. e) ~i alin. (4) NCP].
circumstanta agravantli legala prevazutli de art. 77 lit. e) NCP, deoarece aceea~i
imprejurarea se regase~te in continutul normei de incriminare; 1.5. Latura subiectiva
- violul fn Jonna tip sau asimilata comis prin constrangere absoarbe natural - intentia directa 1;
infracpunea de lipsire nelegala de libertate (art. 205 NCP) pe perioada necesara pentru
- nu intereseaza la forma tip sau asimilatli mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita
sav~irea infracpunii, /
activitatea infracponala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea
- va retine absorbfia legalii a infractiunii de amenintare (art. 206 NCP), ori dupa caz
a celei de loviri sau alte violente (art. 193 NCP), deoarece violul este o infraqiune
1 In acela~i sens in doctrinli (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 394) s-a arlitat cli
complexa care se comite prin acte de constrangere fizica sau morala; in cazul 1n care nu
se poate proba comiterea infractiunii absorbite, adica a constrangerii, nu se va retine ,,suntem in prezenta unei intentii directe nu doar atunci cand urmarea produsli reprezinta chiar
scopul urmlirit de raptuitor, ci ~i atunci cand aceastli urmare apare ca un mijloc necesar pentru
tipicitatea faptei;
realizarea scopului propus. Pe aceastli bazli se justificli ~i cerinta intentiei directe in cazul unor
- prin raportare la forma de baza sau asimilata a infractiunii, nu va intra in notiunea infractiuni de pericol abstract, in conditiile in care definipa data de art. 16 NCP intentiei
de constrangere ~i, implicit, in complexitatea legala, infractiunea de vatlimare corpo- directe leagli factorul volitiv de rezultat (chiar intelegand aceastli notiune in sens de urmare).
Spre exemplu, in cazul infracthmilor referitoare la viata sexualli, care in general se comit cu
intentie directa (viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuala), se poate spune cli
Strict din punct de vedere teoretic, fapta va fi tipica ~i in ipoteza in care taptuitorul a
1
fliptuitorul dor~te urmarea acestei infractiuni, adicli lezarea libertatii sexuale a victimei? in
profitat de imposibilitatea preexistenta a victimei de a-~i exprima vointa pentru a realiza actul de realitate, este evident cli nu aceasta este urmarea care ii intereseaza, el dorind obtinerea unei
penetrare, chiar dacli persoana vlitamata ~i-a dat ulterior consimf!maotul pentru a intretine satisfactii sexuale pentru sine, astfel cli factorul sau volitiv se leagli mai degrabli de actiune
raportul/actul sexual. Este evident cli o astfel de cauzli nu va ajunge pe rolul organelor judiciare decat de urmare. Cum iosli urmarea dorita de el nu poate fi obtinuta decat producand urmarea
ca infractiune de viol in forma de baza, intrucat subiectul pasiv al faptei tipice nu justificli vreun prevazuta de legea penala, trebuie admis cli fapta este comisli cu intentie directli". fn sensu/ ca
motiv pentru a formula plangere prealabilli, in condipile in care in cele din urma a fost de acord violul poate fl comis ~i cu inten/ie indirecta a se vedea S. Bogdan, D.A. Serban, op. cit.,
cu actul de penetrare. p. 234, precum ~i Curs tematic l, p. 186.
200 Drept penal. Partea specialii
Infracfiuni contra persoanei 201
pedepsei; comiterea faptei in scopul producerii de materiale pomografice constituie
_ potrivit NCP, violul comis asupra sofului sau intre verii primari va constitui
varianta agravata a infractiunii.
tnfracfiunea de viol in Jonna tip sau asimilatii (dacii nu se refine o altii variantii
1.6. Variante agravate agravatii a violului);
_ calitatea speciala ceruta de lege in raportul dintre autor ~i victima are natura juridica
1.6.1. Violul comis asupra unei persoane care se afla in ingrijirea, ocrotirea, a unei circumstan/e persona/e de individualizare;
educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului [art. 218 alin. (3) lit. a) NCP)
_ in cazul coautoratului este necesar ca toti coautorii sa aiba calitatea speciala ceruta
- reprezinta o varianta agravata atat a formei tip ori a formei asimilate; de lege deoarece circumstantele personale de individualizare nu se rasfrang 'intre
- ingrijirea Ia.ptuitorului: persoanele care se ocupa de ingrijirea victimei indiferent ace~tia; daca msa un coautor are calitatea speciala, iar celalalt nu, se va retfile corniterea
de forma in care sunt angajati; infractiunii 1n varianta prevazuta de art 218 alin. (3) lit b) ~if) NCP numai in sarcina
celui care are calitatea speciala, celalalt coautor urmand sa raspunda in varianta preva-
- ocrotirea Ia.ptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
zuta de art. 218 alin. (3) lit. f) NCP (fapta fiind cornisa de doua persoane lln.preuna);
victima;
- ill ipoteza in care numai autorul are calitate specialii, nu ~i instigatorul sau com-
- educarea Ia.ptuitorului: profesor; p/icele, ace~tia din urma vor raspunde numai pentru complicitate/instigare la varianta
- paza Ia.ptuitorului: persoanele care au atributia de a asigura paza celor privati de prevazuta de art. 218 alin. (3) lit. b) NCP daca au cunoscut sau prevazut calitatea
libertate in executarea unei pedepse, masuri educative privative de libertate sau a unei specialli a autorului; in cazul 1n care nu se poate retine ca participantii au cunoscut
masuri de siguranfA; calitatea speciala a autorului ace~tia vor raspunde pentru forma de baza a infractiunii,
- tratamentul Ia.ptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.; daca nu se poate retine vreo alta lln.prejurarea care determina constatarea unei alte
- este necesa.r ca autorul sa aiba efectiv una dintre ~tatile enumerate mai sus, variante agravate a infractiunii [de pilda, in cazul complicilor concornitenti se poate
varianta agravata neputand fi retfiluta in cazul in care autorul pretinde 1n mod nereal ca refine varianta prevazuta de art. 218 alin. (3) lit. f) NCP];
detine aceasta calitate, iar apoi are loc actul de penetrare sexuala comis prin constrangere. - in situatia in care numai instigatorul sau complicele are calitatea specialii previi-
zutii de lege, nu ~i autorul, acesta din urma va raspunde pentru corniterea forrnei de
1.6.2. Violul comis asupra unei rude in linie directa, frate sau sora [art. 218 baza a infractiunii, daca nu se poate retine vreo alta imprejurarea care determina
alin. (3) lit. b) NCP] constatarea unei alte variante agravate a infractiunii [de pilda, 1n cazul in care autorul a
- reprezinta o varianta agravata atat a formei tip ori a formei asimilate; fost ajutat la comiterea faptei de un complice concomitent se poate retine varianta pre-
vazuta de art. 218 alin. (3) lit. f) NCP]; instigatorul/complicele va raspunde tot pentru o
- violul trebuie sav~it de autor asupra unei victime care are o calitate speciala
participatie penala la fapta autorului (prin raportarea la incadrarea juridica retinuta 1n
prevazuta de lege: rudii fn linie directii ascendentii sau descendentii (de pilda, violul
privinta acestuia), fata de caracterul accesoriu al participatiei; calitatea speciala a
comis de bunic asupra unui nepot, de tata asupra fiicei etc.) sau de frate asupra surorff,
participantului va fi insa avuta in vedere in procesul de individualizare a pedepsei.
de sorii asupra fratelui, ori fntre .fra/i, respectiv fntre surori; ~, nu in toate cazurile
in care violul se comite asupra unui membru de farnilie se va retine varianta agravata a 1.6.3. Violul comis asupra unui minor [art. 218 alin. (3) lit. c) NCP]
infractiunii (de pilda, in ipoteza 1n care victima este sop.a violatorului); - ca urmare a modificarii operate prin O.U.G. nr. 18/2016, va constitui varianta
- NCP se departeaza astfel de jurisprudenta anterioara (recursul in interesul legii agravanta a infractiunii violul comis asupra unui minor, indiferent de ·varsta acestuia
nr. 2/2005) incriminand ca varianta agravata actele incestuoase intretinute prin (inclusiv in ipoteza in care minorul are varsta cuprinsa intre 16 ~i 18 ani);
constrangere, punere in imposibilitate de a se apara ori de a-~i exprima vointa sau - reprezinta o varianta agravata a formei tip ori a formei asimilate;
profitand de aceasta stare; fata de modalitatea de reglementare, nu 'va putea fi retinuta
aceasta varianta agravata a infractiunii in concurs cu incestul, cele doua fiind calificari
alternative (concurs aparent de calificari) 1 ;
caci opozitia celor doua calificari face ca, in realitate, sa fie intrunite elementele constitutive
doar in cazul uneia dintre cele doua incriminari. ~a, de pildii, se pune problema incadrarii
I In doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit.,- vol. I, p. 162) s-a aratat ca: ,,Suntem in juridice a faptei celui care prin violenfii intretine un raport sexual cu o persoana care ii este
prezenta unor calificari alternative in situatia in care intre continuturile legale ale in.fractiunilor ruda in linie dreapta, frate sau sorii, mai exact daca in sarcina sa, pe langa infractiunea de viol
susceptibile de a fi retinute exista o opozitie esentialii, astfel incat alegerea unei calificari o agravat [art. 218 alin. (3) lit. b) NCP], se va reµne ~i infractiunea de incest (art. 377 NCP). Un
exclude in mod necesar pe cealalta.. in acest caz exista doar in aparenfii un concurs de argument in acest sens ar fi dat de faptul ca actul material al infractiunii de viol are o sfera de
calificari, caci la o analiza atenta doar una dintre calificari are vocatie de aplicare in cazul CUprindere mai larga decat raportul sexual la care face referire art. 377 NCP. in realitate insii,
faptei comise. De aceea, in doctrinli, aceasta ipoteza mai este numita ~i concurs aparent de cele doua calificari se exclud reciproc, intrucat incestul presupune un raport sexual consimtit,
calificiiri. in plan practic, solutionarea acestui gen de concurs nu ridica probleme deosebite, in vreme ce violul, prin definitie, exclude ideea unui consimtamant valabil. Prin urmare, fapta
va fi incadrata doar potrivit textului care incrimineaza violul agravat".
202 Drept penal. Partea specia/a Infrac{iuni con1ra persoanei 203
- taptuitorul trebuie sa fi cunoscut la momentul savan;irii infractiunii ca victima nu _ lI1 cazul In care sunt produse $i materiale pornografice cu minori infractiunea de
a implinit varsta de 18 ani, viol se va retine in concurs cu infraqiunea de pomografie infantila;
- calitatea de minor a victimei constituie o circumstanµi personala de individualizare _ materialele pornografice cu minori sunt orice material care prezinta un minor
astfel ca fiiptuitorul trebuie sa fi cunoscut la momentul sav~irii infractiunii ca victima nu ri 0 persoana majora drept un minor, aviind un comportament sexual explicit sau
are, de~i nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand
0
a implinit varsta de 18 ani; distinctiile fiicute la pct. 1.6.2. se vor aplica in mO(f
corespunzator ~i in cazul acestei variante agravate, in ipotezele de participatie penala; c0 astfel de comportament, precum ~i orice reprezentare a organelor genitale ale unui
- daca victima raportului sexual este un minor care are calitatea de ruda ill linie ~opil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP).
directii ori daca fapta se comite intre frati ~i surori minori se vor retine atat varianta t.6.5. Violul care a avut ca urmare praeterintenfionata o vatamare corporala
agravanta prevazutii de art. 218 alin. (3) lit. b) NCP, cat ~i varianta agravanta prevazuta [art. 218 alin. (3) lit. e) NCP)
de art. 218 alin. (3) lit. c) NCP;
_ in unna violului sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile prevazute de
- eroarea cu privire la viirsta victimei conduce la inlaturarea agravantei;
art. 194 al in. ( 1) NCP, respectiv o infirmitate, leziuni traurnatice sau afectarea sanatatii
- este o circumstan/ii realii ~i se rasfrange asupra participantilor in masura in care au unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri
cunoscut-o sau au prevazut-o. medicale; un prejudiciu estetic grav ~i permanent; avortul; punerea in prirnejdie a vietii

~Exist.a
persoanei; prin urmare, vatamarea corporala este absorbita in aceasta varianta agravata
viol agravat daca. victima avea viirsta de 9 ani, chiar dacii nus-a a violului;
folosit violent.a; in acest caz nu se poate presupune ca victima ~i-a exprimat in mod
_ <laca Ia.ptuitorul a actionat cu intentia de a provoca victimei o infirmitate, leziuni
liber vointa consirntind la raport sexual [Trib. Bucur~ti, secfia penalii, decizia
traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare,
penalii nr. 16911982, fn G. Antoniu, C Bulai (coord.), P.J.P. - vol. Ill, p. 90).
roai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, se
~ 1. Actul sexual, riimas in forma tentativei, saviir~itprin constrangerea
va retine concursul dintre viol in forma tip sau asimilata (daca nu se retine vreo alta
variantii agravata) ~i vatamarea corporala prevazutii de art. 194 alin. (2) NCP.
victimei care nu a implinit viirsta de 15 ani, urmat de comiterea unui al doilea
act sexual consumat, prin constriingerea acelei~i victime ~i in realizarea
acelei~i rezolutii infractionale constituie infractiunea de viol in forma conti- ~ Fapta inculpatului de a incerca sa violeze victima ~i, in urma averti-
nuatii. in cazul in care, in scopul sav~irii infractiunii de viol, victima minora a zarii de catre aceasta ca va sari pe fereastra de la etajul al doilea al imobilului, de
fost lipsita de libertate de mai multe persoane impreuna, fiind supusa unor a continua ameninp.rile peotru a o constriinge la raport sexual, urmatii de ie~irea
suferinte pe durata lipsirii de Iibertate, prin exercitarea unor acte de violenµ victimei pe fereastrii ~i caderea ei cu consecinta unor grave vatamari corporale,
fizicii repetate, sunt intrunite ~i elementele constitutive ale infractiunii de lipsire coostituie tentativa la infractiunile de omor ~i de viol, aflate in concurs, iar nu
de Iibertate in mod ilegal aflata in concurs cu infractiunea de viol. 2. Daca tentativa la infractiunea de viol in forma agravata care a avut ca urmare vatama-
inculpatul a sav~it infractiunea de viol asupra victimei care nu a implinit viirsta rea corporala a victimei. lotr-un atare caz, se impune concluzia ca inculpatul a
de 15 ani, pe care o cuno~tea ~i ale carei triisaturi somatice erau cele normale prevazut posibilitatea moqi.i victimei ~i a acceptat acest rezultat, actioniiod, deci,
pentru uo copil sub 15 ani, nu sunt incidente dispozitiile referitoare la eroarea de cu ioteotie indirectii de a ucide, iar nu cu intenfie de viol dep~itii de rezultat, ca
fapt secundara (l.CC.J., sec/iapenalii, decizia nr. 1!4812009, www.scj.ro). urmare a culpei inculpatului (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. ll l 4/l 997,
www.legalis.ro).
1.6.4. Violul comis in scopul producerii de materiale pornografice (art. 218
alio. (3) lit. d) NCP] 1.6.6. Violul savar~it de doua sau mai multe persoane impreuna [art. 21~
alin. (3) lit. f) NCP]
- reprezinta o varianta agravata atat a formei tip, cat ~i a formei asimilate;
- fiiptuitorii trebuie sa fie coautori 1, autori succesivi ai faptei sau complici concomi-
- nu este necesar peotru retinerea acestei variante agravate sa se fi produs materiale tenti;
pomografice, ci ca fapta sa fie saviir~itii in scopul producerii lor.
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca toti participantii sa ti
- materialele pornografice sunt obiecte, ·gravuri, fotografii, holograme, desene, iotretinut un raport sexual/act sexual oral sau anal/acte de penetrare vaginala sau anale
scrieri, imprimate, embleme, publicatii, filme, inregistriiri video ~i audio, spoturi pu-
cu victima violului;
blicitare, programe ~i aplicatii informatice, piese muzicale, precum ~i orice alte fonne
de exprimare care prezinta explicit sau sugereaza o activitate sexuala [art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 196/2003, republicata);
In acela~i sens, a se vedea S. Bogdan, D. $erban, op. cit., p. 238. in sensul retinerii
1

autoratului la viol, iar nu a coautoratului, a se vedea V Cioclei, in NCP comentat, p. 454.

 Drept penal. Partea specialii Infrac(iuni contra persoanei 205
204
- nu se poate retffie circurnstanta agravanta legala a sav~irii faptei de trei sau lllai caile respiratorii superioare ale victimei, a prevazut rezultatul faptei de omor ~i a
multe persoane impreuna, prevazuta de art. 77 lit. a) NCP, insa poate fi retffiuta cea acceptat posibilitatea producerii Jui (J.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 334112008,
prevazuta de art. 77 lit. d) NCP atunci cand la savar~irea infractiunii a participat ~i Un www.legalis.ro).
minor;
1.7. Formele infracpunii
- este circumstan/ii realii, care se rasfrange asupra instigatorilor ~i complicilor
anteriori in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. _ actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de
complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei;
~ Acostarea ~i amenintarea mai multor femei de catre 4 inculpati, dupa
care fiecare a dus elite o femeie pe camp saviir~ind violul in locuri apropiate, dar ~ in compunerea elementului material al tentativei de viol intra toate
separate, constituie infractiunea de viol savar~ita de mai multe persoane impre- actele de executare premergatoare raportului sexual cu victima, ori de cate
una, iar nu cea de viol in forma de baza (C.S.J., sec/ia penalii, decizia ori activitatea infractionala a fost oprita inainte de consumarea acestui
nr. 195511995, www.legalis.ro). raport. Limita superioara a tentativei de viol o constituie intreruperea actiunii
de executare inainte de realizarea raportului sexual, iar daca aceasta limita a
1.6.7. Violul care a avut ca urmare moar tea victimei [art. 218 alin. (4) NCP]
fost depa~ita, exista infractiunea de viol In forma consumata (C.A. Bucur~ti,
- in urma violului sa se fi produs praeterintentionat moartea victimei; sec/ia penalii, decizia nr. 14211999, in C.P.JP. 1999, p. 183).
- in cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii _ tentativa este posibila nurnai in forma imperfecta ~i incriminata;
cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea
- violul se plaseaza in categoria acelor infractiuni materiale la care nu este posibila
de viol poate fi retffiuta in concurs cu omorul calificat;
tentativa perfecta, deoarece realizarea integrala a actului de executare (constrangere ~i
- in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentidnata sinuciderea victimei se act de penetrare sexuala) consuma fapta;
va retine numai infractiunea de viol (in forma tip sau in varianta agravata), deoarece
- se va re!ffie corniterea unei tentative la viol atunci cand sunt realizate numai actele
urmarea mai grava nu mai este prevazuta de lege in art. 218 alin. (4) NCP, iar infractiu-
de constrangere prin amenintare sau violenta in scopul intretffierii unui act de penetrare
nea de determinare sau inlesnire a sinuciderii se comite numai cu intenfie, ceea ce nu
sexuala, chiar daca nu se incerca ~i realizarea acestei din urma infractiuni, deoarece in
este cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a faptuitorului
acest caz s-a executat una dintre actiunile aflate in structura infractiunii complexe,
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; concursul intre infractiunea de viol
aducandu-se atingere obiectului juridic secundar;
~i cea de determinare sau inlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in ipoteza in
care fiiptuitorul actioneaza cu intentie atat in scopul violarii victimei, cat ~i al - nu se va retine sliv~irea unei tentative la infractiunea de viol atunci cand taptui-
determinarii sinuciderii. torul ia hotariirea de a intretine un raport sexual cu victima, dar fata de refuzul
intampinat renunta la ideea violului tarn a efectua alte acte;
~ Daca victima, opunandu-se incUl.patului, s-a lovit cu capul de o piatra, - in ipoteza in care se re!ffie ca faptele concrete comise nu releva existenta unei
iar dupa viol a incetat din viata se va retine ca violenta a fost exercitata cu inten- tentative la viol, organele judiciare trebuie sa verifice ~i daca acestea nu constituie o
tie de inculpat, rezultatul mortal fiindu-i imputabil cu titlul de culpa; moartea fapta tipica de agresiune sexuala;
producandu-se ca urmare a violentelor exercitate de inculpat pentru a determina - nu se .poate retine drept cauzli de nepedepsire a tentativei impiedicarea producerii
victima la raport sexual, fapta constituie infracpunea de viol in forma agravata, rezultatului;
iar nu aceea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte [Trib. Suprem, secfia
pena/ii, decizia nr. 48611978, in G. Antoniu, C. Bulai (coord.); P.J.P. - vol. III, - este posibilli desistarea drept cauzli de nepedepsire a tentativei; nu se va retine
p. 90). existenta desistarii atunci cand violul nu s-a putut produce din pricina unei
deficientelincapacitati fizice momentane a raptuitorului;
~ Fapta de viol saviir~ita asupra victimei, urmata de uciderea acesteia de - infractiunea se consurna in momentul intretinerii raportului sexuaVactului sexual
catre inculpat prin asfixie mecanica, prin obstructia cailor respiratorii superioare, oral sau anal/actelor de penetrare vaginala sau anala prin constrangere sau punand ori
pentru ca victima sa nu ppe ~i banuind ca ·a fost recunoscut de aceasta, intrune~te profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-~i exprima vointa; astfel, pentru
atat elementele constitutive ale infractiunii de viol in forma de bazA, cat ~i pe consumarea infractiunii este necesar sa fie comise ambele actiuni din structura
cele ale infracpunii de omor calificat comis pentru a inlesni sau ascunde savar- COtnplexitatii legale, deoarece numai in aceasta forma poate sa fie adusli atingere atat
~irea altei infractiuni, iar nu elementele constitutive ale infracpunii de viol care a obiectului juridic principal, cat ~i obiectului juridic secundar;
avut ca urmare moartea victimei, intrucat moartea victirnei nu a constituit
rezultatul praeterintenponat al infraciiunii de viol, ci inculpatul, obstructionand
206 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 207
- poate fi sav~ita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savar~irjj _ pentru Jonna tip actiunea penala se pune In mi~care la plangerea prealabila a
ultimului act de executare; rsoanei vatamate; nu este posibila impacarea pli!filor, lnlaturarea raspunderii penale a
- in situatia in care urmarile violului se amplifica dupa momentul savar~irii, infrac_ ~ tuitorului fiind posibila numai pe calea retragerii pliingerii prealabile; conform
tiunea are caracter progresiv ~i se va epuiza la data producerii rezultatului mai grav. J. 157 alin. (5) NCP, daca p~rsoana vatama~ a d~ceda~ 'inainte de expirarea termenu-
Iui prevazut de . lege pentru tntroducerea plangem, aq1unea penala poate fi pusa in
- in principiu, in situatia in care infractiunea de viol nu se consuma ramanand In
irU~care din ofic1u.
faza tentativei, lipsirea ilegala de libertate 'i~i redobande~te caracterul autonorn
urmand a fi retinuta in concurs cu tentativa la viol; ca exceptie, in ipoteza in car~ 2.1. Obiectul infracfiunii
imediat dupa exercitarea unui act de violentafconstrangere se incearca comiterea unuj
viol care din orice motive nu se consuma se va retine ca lipsirea de libertate este a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexualli a unei
totu~i absorbita in tentativa la viol [de pi Ida, in cazul in care infractorul impinge persoane;
victima intr-un Joe fara vizibilitate (de exemplu, intr-un gang) ~i imediat incearca sa _ poate exista ~i un obiectjuridic secundar constand In relatiile sociale referitoare la
intretina prin constriingere un act sexual oral cu aceasta rara a reu~i, se va retine viata. integritatea fizica sau psihica a persoanei.
numai comiterea unei tentative la infractiunea de viol]. b) obiectul material: corpul persoanei in viaµ.
- In cazul In care o persoana comite cu ~tiinµi o agresiune sexuala faµi. de o persoana
1.8. Pedeapsa
decedata, se va retine sav~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte
- forma tip ~i cea asimilata [art. 218 alin. (1) ~i (2) NCP]: inchisoarea de la 3 la 10 (art. 383 NCP).
ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
2.2. Subiectii infracfiunii
- varianta agravata a violului prevazuta de art. 218 alin. (3) NCP: inchisoarea de la 5
la 12 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; · a) subiectul activ: orice persoana fizica (necircumstan?at) cu capacitate penala
- violul care a avut ca unnare moartea victimei prevazut de art. 218 alin. (4) NCP: poate fi autor al infrac?unii de agresiune sexuala (la forma de baza);
inchisoarea de la 7 la 18 de ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; - participatia penala la forma tip este posibila in forma instiglirii sau a complicitatii
- in cazul in care infractiu~ea este comisa faµi de un minor, termenul de prescriptie anterioare;
a rlispunderii penale incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major; daca - savar~irea faptei de doua sau mai multe persoane (coautorat sau complicitate
minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, termenul de prescriptie a rlisp1¥1- concornitenta) constituie o varianta agravata a agresiunii sexuale.
derii penale incepe sa curga de la data decesului. b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viaµ, indiferent de sex.
- este o infracpune cu suhiect pasiv unic ~i determinat;
- subiectul pasiv poate comite in stare de legitima aparare o fapta prin care ucide
sau vatama corporal pe agresorul sexual;
- este infractiunea ce consta in actul de natura sexualii, altul deciit raportul sexual, - pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
actul sexual oral sau anal cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex, respectiv actul infrac?uni, iar nu retinerea unei variante agravate a infractiunii; nu este exclusa
de penetrare vaginala sau anala cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex savar~it corniterea infractiunii in forma unitatii legale a infractiunii continuate.
prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-~i exprima vointa ori
profitand de aceasta stare; 2.3. Latura obiectiva
- NCP realizeazii distincfia fntre viol (care lato sensu constituie .yi el o Jonna de a) elementul material:
agresiune sexualii) .yi agresiunea sexualii prin raportare la rezultatul specific, respectiv - intretinerea unui act de naturii sexualii, altul deciit raportul sexual, actul sexual oral
calificarea actului de naturii sexualii, fiind inc/use fn sJera agresiunii sexuale orice sau anal cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex, respectiv actul de penetrare
acte de natura sexualii care nu sunt incriminate ca viol; vaginala sau anala cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex prin constrangere, sau
- se va retine varianta agravatii a infractiunii: (i) daca victima se afla in ingrijirea, punerea victimei in imposibilitate de a se apara ori de a-~i exprima vointa sau profitand
ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul !aptuitorului; (ii) daca victima este ruda in de aceasta stare [acte sau practici sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual
linie directii, frate sau sora; (iii) daca victima nu a lmplinit viirsta de 18 ani; (iv) dacli (de pildli, obligarea unei persoahe sa se masturbeze sau sa masturbeze o altli persoana sau
fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice; (v) daca fapta a avut animal, slirutarea ~i atingerea sanilor victimei, slirutarea organului genital etc.)];
ca unnare vatamarea corporala; (vi) daca fapta a fost savar~ita de doua sau mai multe - fapta se comite doar printr-o acpune, nu printr-o omisiune;
persoane impreunli; (vii) daca fapta a avut ca urrnare moartea victimei;
 Drept penal. Partea specia/a Jnfrac/iuni contra persoanei 209
208
_ comiterea in aceea~i lmprejurare a mai multor acte de agresiune sexuala succesiva _ prin _ra~orta_r~ la, forma de _baza a infr:i-c~iuni n~ va intra !~ notiunea de con:-
conduce la retffierea unei unitati naturale colective, iar nu a unui concurs de infractiuni; A gere ~1, 1IDphc1t, m coi:iplex1~tea legala, ~nfractmnea de_ va~amare c~rpora!a, m
- !ntretinerea unui act de naturii sexualii presupune existen/a unui contact fizic de triiflditiile in care art. 219 aim. (2) lit. e) NCP stlpuleaza ca vananta agravata conuterea
con
agresiunii · ·
sexua1e care a avut ca urmare praetenntentionaL<l.x -
vata.marea corpora1a;
naturii sexualt'i - ce nu implicii penetrarea - impus victimei, nefiind suficiente simpfefe
acte de exhibi{ionism sexual ale fiiptuitorului; _ in ipoteu 1n care agresiunea sexuala este comisa de catre infractorul care profita de
- este necesar ca actul de natura sexuala sa aiba loc fiirt'i consim/iimantul persoanei . pcsibilitatea victimei de a se apara ori de a-~i exprima vointa, nu se poate retffie
prin constrangere {fizicii sau psihicii (amenin/are)}, punere fn imposibilitate de a s~ :sorb!ia infractiunii ~e lips~e nel~g~la_ de~ libertate (art. 205 ~C_P), deo~ece aceasta.
apiira ori de a-$i exprima voin/a sau profitand de aceastii stare; arianta a elementulm matenal nu 1IDphca m mod necesar o hpsrre de libertate; daca
~psirea de libertate preceda o perioada semnificativa de timp, actul de agresiune sexuala
- constrangerea fizica sau psihica trebuie sa fie efectivt'i, anterioara sau concomitenta
~mis ulterior prin constrangere sau continua ~i dupa ce a avut Joe agresiunea sexuala se
agresiunii sexuale, conducand la inlaturarea sau dirninuarea opozitiei victimei; nu este
va retffie concursul real cu infractiunea prevlizut:a de art. 219 NCP;
necesar ca aceasta constrangere sa fie irezistibila;
_ nu se poate retine existenta in concurs ideal a infractiunii de agresiune sexuala cu
- art. 219 alin. (4) NCP reglementeaza un caz de absorbtie legala a actelor de agre.
infractiunea de act sexual cu un minor atunci cand subiectul pasiv este unic; poate
siune sexuala in cele de viol cornise in forma consumata; astfel, daca actele de agre- exista un astfel de concurs intre agresiunea sexuala ~i coruperea sexuala a minorului
siune sexuala au fost precedate sau urmate fn acelQ$i context de mtretinerea unui raport (de pilda, agresiunea sexuala este comisa 1n prezenpi unui minor care nu a implinit
sexual, actul sexual oral sau anal, respectiv a unui act de penetrare vaginala sau anala, varsta de 13 ani care observiiilctele de natura sexuala comise prin constrangere).
fapta constituie viol (care absoarbe legal agresiunea sexuaHi), iar nu un concurs lntre
b) urmarea imediata: tncalcarea libertatii victirnei de a decide cu privire la mtre-
viol ~i agresiune sexuala; 1n ipoteza 1n care actele de agresiune sexuala au fost prece-
~erea unui act de natura sexuala;
date sau urmate de o tentativa la viol se va retffie existenta unui concurs intre agre-
siunea sexuala ~i tentativa la viol, deoarece absorbtia legata opereaza numai 1n ipoteza c) legatura de cauzalitate: rezulta, 1n principiu, din rnaterialitatea faptei (ex re); la
formei consumate a violului, iar tentativa la viol nu poate fi asirnilata ca un act de variantele agravate cornise cu praeterintentie trebuie dovedita legatura de cauzalitate
agresiune sexuala absorbit natural de forma consumat:a a acestei din urrna infractiuni 1; [art 219 alin. (2) lit. e) ~i alin. (3) NCP].
- existenta consim!filnantului subiectului pasiv nu constituie o cauza justificativa 2.4. Latura subiectiva
chiar daca sunt tndeplinite cerintele art. 21 NCP, Ci 0 cauzt'i care inliiturii tipicitatea
obiectivii afaptei daca se retffie ca acesta a fost valabil exprimat, actual ~i determinat; - intentia directa;
trebuie totu~i precizat ca eroarea asupra existentei consimtamantului conduce la - nu intereseaza la forma tip mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea
lnlaturarea tipicitatii subiective a faptei, iar nu a imputabilitatii acesteia; infractionala; acestea pot fi avute 1n vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
- imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-~i exprima vointa poate fi preexis- comiterea faptei 1n scopul producerii de materiale pomografice constituie varianta
tenta (cand faptuitorul profita. de aceasta stare) sau poate sa fie urmarea actiunii agravat:a a infractiunii.
faptuitorului sau a altui participant (cand victima este pusa in aceasta. stare 1n scopul
2.5. Variante agravate
corniterii agresiunii sexuale);
- agresiunea sexuala in forma tip cornisli prin constrangere absoarbe natural 2.5.1. Agresiunea sexuala comisli asupra unei persoane care se afla in ingriji-
in.fractiunea de lipsire nelegalli de libertate (art. 205 NCP) pe perioada necesara pentru rea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul fiiptuitorului [art. 219 alin. (2)
sliv~irea in.fractiunii;
lit. a) NCP]
- se va re!ine absorbfia legalii 1n in.fractiunea de agresiune sexualli a in.fractiunii de - fngrijirea raptuitorului: persoanele care se ocupa de tngrijirea victimei indiferent
amenintare (art. 206 NCP), ori dupa caz a celei de loviri sau alte violente (art. 193 de forma in care sunt angajati;
NCP), deoarece agresiunea sexuala este o in.fractiune complexa care se cornite prin acte - ocrotirea raptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
de constrangere fizica sau morala; in cazul 1n care nu se poate proba corniterea victima;
infractiunii absorbite, adica a constrangerii, nu se va retffie tipicitatea faptei; - educarea raptuitorului: profesor;
- paza faptuitorului: persoanele care au atributia de a asigura paza celor privati de
libertate in executarea unei pedepse, rnasuri educative privative de libertate sau a unei
1 in acel~i sens, a se vedea V. Cioclei, in NCP comentat, p. 457. In sensul repnerii doar a masuri de siguranta.;
agresiunii sexuale ~i a considerlirii tentativei la infractiunea de viol ca act de agresiune - tratamentul raptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.
sexualli, a se vedea S. Bogdan, D. $erban, op. cit., p. 250.
:no Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 211
2.5.2. Agresiunea sexuala comisa asupra unei rude in linie directa, frate sau (C.A- Ga_lafi, s_ec~ia. penala, deciz__ia nr. 1024/~0_I?J; 4. ~apta. in~ulpatului care, in
sorii [art. 219 alin. (2) lit. b) NCP] perioada 1anuane-1uhe 2015, profitand de unpos1b1htatea rnmore1, foca sa, In varsta de
ani ~i 10 luni, de a- ~i exprima vointa, generata de varsta prea frageda pentru a
- agresiunea sexuala trebuie savar~ita faµ de o ruda In linie directa ascendenta sau 5
1ntelege ce _se lntam_Pl~, a ~arutat-o p~ ?uze ~i s-a rnastur~at in prezenta acesteia,
descendenta (de pilda, agresiunea sexuala comisa de bunic asupra unui nepot, de tata
tingand-o m acela~1 t1mp m zonele mtime (CA. Bucure§ti, sec/ia pena/Q, decizia
asupra fiicei etc.) sau de frate asupra surorii, de sora asupra fratelui, ori lntre frati,
ar ]65912017); 5. Fapta inculpatului care, in data de 27.06.2016, in jurul orelor 16:00,
respectiv mtre surori;
~-tirop ce se afla pe una din sea.rile de acces in blocul nr. 14, a exercitat acte de natura
- calitatea speciala a relapei dintre autor ~i victima reprezinta o circumstanta perso- sexuala, respectiv acte de pipaire In zona organelor genitale ~i sarutare pe gura,
nala de individualizare; distinctiile realizate la analiza variantei agravate a infracpunii sav~ite prin constrangere fizica faµ de minorul in varsta de I 0 ani (C.A. Br~ov,
de viol prevazut de art. 218 alin. (2) lit. b) NCP in cazul participatiei penale se vor s"ecfia penalii, decizia nr. 21412017); 6. Fapta inculpatului care, in data de l martie
aplica In mod corespunzator ~i la aceasta infractiune;
2016, a obligat-o pe rninora ill varstii de 11 ani sa suporte un act sexual atipic, tara
2.5.3. Agresiunea sexuala comisa asupra unei victime minore [art. 219 introroisiune, rnaterializat prin frecarea penisului de organul sexual al persoanei
alin. (2) lit. c) NCPJ vatarnate, profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara ~i prin constrangere (C.A.
Timi§oara, secfia penalii, decizia nr. 3412017) ; 1. Fapta inculpatului care a ademenit-o
- ca urmare a modificarii operate prin O.U.G. nr. 18/2016, va constitui varianta pe nepoata sa in varsta de trei ani 'intr-o camera nelocuita a locuintei acesteia, unde,
agravata a infractiunii agresiunea sexuala comisa asupra unui minor indiferent de varsta profitand de varsta frageda a acesteia ~i de imposibilitatea de a-~i exprima vointa, a
acestuia (inclusiv in ipoteza in care minorul are varsta cuprinsa intre 16 ~i 18 ani); dezbracat-o de haine de la brau 'in jos, dupa care a exercitat asupra acesteia actiuni
- calitatea de minor a victimei constituie o circumstanta personala de individualizare, concrete, intentionate, de intretinere a unui raport sexual, respectiv ~i-a introdus penisul
astfel ca taptuitorul trebuie sa fi cunoscut la momentul sav~irii infractiunii ca victima nu IDtre picioarele victimei in zona organelor genitale ~i analii ~i a ejaculat pe corpul
a implinit varsta de 18 ani; distincpile fiicute la pct. 1.6.2. ·se vor aplica in mod cores- acesteia (C.A. Cluj, secfia penala, decizia nr. 31712017);
punzator ~i in cazul acestei variante agravate in ipotezele de participape penala; - este o circumstanfa realii ~i se rasfrange asupra participantilor in masura In care au
- 1n situafia in care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza cunoscut-o sau au prevazut-o.
medico-legala psihiatrica, lipsa posibilitatii de a-~i exprima un consimµmant valabil
pentru intretinerea oricarui act de natura sexuala se va refine savar~irea infractiunii de ~ in perioada iulie 2014 - noiembrie 2014, in repetate randuri, minorii
agresiune sexuala in varianta agravata a comiterii faptei fatli de un minor, chiar daca K.D., M.M.A. ~i V.R.D., ID varsta de 9, 8 ~i, respectiv, 6 ani au fost supu~i in
acesta fost de acord cu efectuarea actelor de natura sexuala care nu presupun penetrare; mod repetat unor acte de agresiune sexualli, constand in aceea ca profitand de
imposibilitatea constatarii existentei unui consimtamant valabil nu poate pune In imposibilitatea de a-~i exprima vointa determinata de varsta frageda a minorilor
discupe retinerea comiterii infractiunii de corupere sexuala daca minorul nu a implinit ~i atrligandu-i prin oferirea de dulciuri, inculpatul B.F. i-a mangaiat in zona
varsta de 13 ani; genitala, uneori peste pantaloni, iar alteori introducandu-le mana pe sub haine.
Aceste fapte s-au petrecut in zona chio~cului alimentar pe care inculpatul ii
- daca victima agresiunii sexuale este o ruda In linie directa ori fapta se comite intre
detinea, loc in care se afla ~i un parculet de copii unde minorii mergeau in mod
frap ~i surori, se va refine ~i varianta agravata prevazuta de art. 219 alin. (2) lit. b) NCP;
frecvent, de multe ori intrand in magazinul respectiv pentru a-~i cumpara
- eroarea cu privire la varsta victimei conduce la inlaturarea agravantei; dulciuri. ( ... ) Aparlirile inculpatului in sensul ca manifestarile sale fata de copii
- in practica judiciara s-au retinut diferite forme de agresiune sexuala, exercitate In nu pot fi considerate ca fiind de natura sexuala, ci doar de afectiune ~i prietenie,
general asupra minorilor, care au condus la repoerea caracterului agravat al faptei, nu pot fi acceptate fata. de probele existente la dosar, toate conducand ]a
dintre care exemplificam: 1. Faptele inculpatului care, In timp ce se afla in zona concluzia celor retinute mai sus, astfel ca o solutie de achitare este exclusli. In
padurii, prin acte de constrangere fizica, a determinat plirfile civile D. ~i M. sa II concluzie, condamnarea inculpatului s-a dispus in mod judicios ~i avand ID
masturbeze (C.A. Timi~oara, decizia nr. 82912017); 2. Inculpatul a constrans-o pe vedere ca actele exercitate de inculpat asupra celor trei minori sunt de natura
minora in varsta de 11 ani sa efectueze acte de masturbare asupra acestuia, ameninpnd- sexuala, fiind destinate satisfacerii unor nevoi sexuale dupli modalitatea In care
s-au savar~it, repetabilitatea acestora ~i imprejurarea ca au vizat organele sexuale
o cu intrefinerea de raporturi sexuale (CA. Alba-Julia, sec/ia penalii, decizia
ale minorilor, ace~tia fata de varsta fragedli ~i modul in care au fost manipulati
nr. 14212017); 3. Fapta inculpatului constand In aceea ca la data de 28.03.2017, in jurul
fiind pu~i in imposibilitate de a-~i exprima vointa, incadrarea juridicli corecta
orelor 12:00-12:30, a patruns 'in locuinta nepoatei sale, persoana vatamata, ~i, pe fondul
este cea prevazutii de art. 219 alin. (1) ~i alin. (2) Lit. c) NCP cu retinerea formei
consumului de alcool, a intretinut acte de natura sexuala, prin constrangere, cu aceasta,
continuate prevazute de art. 35 alin. (I) NCP (C.A. Cluj, sec/ia penalii, decizia
COnstand ln Slirutarea pe gat a persoanei vatamate, pipairea acesteia CU mana pe Sall de
nr. 159612015, nepublicatii).
sus in jos ~i impiedicarea acesteia sa strige dupa ajutor prin punerea mainii la gura
212 Drept penal. Partea speciala !nfrac/iuni contra persoanei 213
2.5.4. Agresiunea sexuala comisa in scopul producerii de materiale pornogra. z.5.7. Agresiunea sexuala care a avut ca urmare moartea victimei [art. 219
flee (art. 219 alin. (2) lit. d) NCP] !lliO· (3) NCPJ
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agravate sa se fi produs materiale _ in urma agresiunii sexuale sa se fi produs praeterintentionat moartea victimei (de
pornografice, ci ca fapta sa fie saviir$itii in scopul producerii !or; i]dli, in ipoteza in care victima, opunandu-se fiiptuitorului, s-a lovit cu capul de o
- materialele pornograjice sunt obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desenc pia.tra. iar dupa agresiunea sexuala a lncetat din viafli, deoarece moartea s-a produs ca
scrieri, imprimate, embleme, publicatii, filme, inregistrari video $i audio, spoturi publi~ ~e a violentelor exercitate de fiiptuitor pentru a determina victima la un act de
citare, programe $i aplicatii informatice, piese muzicale, precum $i orice alte forme de naturli sexuala);
exprimare care prezinta explicit sau sugereaza o activitate sexuala [art. 2 alin. (3) din _ in cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii
Legea nr. 196/2003, republicata]; cu intentie {directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea
- in cazul in care sunt produse :ji materiale pomografice cu minori, agresiunea de agresiune sexuala poate fi retinuta in concurs cu omorul (simplu sau calificat), ori cu
sexuala se va retine in concurs cu infractiunea de pornografie infantila; Jovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (de pilda, fapta de agresiune sexuala
savfil$itii asupra victimei, urmata de uciderea acesteia de catre fiiptuitor prin asfixie
- materialele pornograjice cu minori sunt orice material care prezinta un minor !Ilecanica, prin obstrucpa cailor respiratorii superioare, pentru ca victima sa nu tipe $i
ori o persoana majora drept un minor, avand un comportament sexual explicit sau banuind ca a fost recunoscut de aceasta, intrune$te atat elementele constitutive ale
care, de$i nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand jnfracpunii de agresiune sexuala in forma de baza, cat $i pe cele ale infractiunii de
un astfel de comportament, precum $i orice reprezentare a organelor genitale ale unui ornor calificat comis pentru a inlesni sau ascunde saviif$irea altei infracpuni);
copil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP]. - in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
2.5.5. Agresiunea sexuala care a avut ca urmare praeterintenponata o vata- ya retine numai infracpunea de agresiune sexualii; concursul intre infracpunea agre-
mare corporala [art. 219 alin. (2) lit. e) NCP) siune sexuala ~i cea de determinare sau lnlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in
ipoteza in care fiiptuitorul actioneaza cu intentie atat in scopul agresaru sexuale a
- in urma agresiunii sexuale sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile victimei, cat $i al determinarii sinuciderii.
prevlizute de art. 194 alin. (1) NCP, respectiv o infumitate, leziuni traumatice sau afec-
tarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile 2.6. Formele infracpunii
de ingrijiri medicate; un prejudiciu estetic grav $i permanent; avortul; punerea in
prirnejdie a vietii persoanei; prin urmare, vatamarea corporala este absorbita in aceasta - actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de
varianta agravata a agresiunii sexuale; complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei;
- tentativa este posibila numai in forma imperfecta $i incrirninata;
- daca fiiptuitorul a actionat cu intentia de a provoca victimei o infi.rmitate, leziuni
traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, - agresiunea sexuala se plaseaza in categoria acelor infractiuni materiale -la care nu
mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicate, un prejudiciu estetic grav $i permanent, se este posibila tentativa perfecta, deoarece realizarea integrala a actului de executare
va retine concursul dintre agresiunea sexuala in forma tip (daca nu se retine vreo altii (constrangere $i actul de natura sexuala care nu implica penetrarea) consuma fapta;
varianta agravata) $i vatamarea corporala prevlizuta de art. 194 alin. (2) NCP. - se va retine comiterea unei tentative la agresiunea sexuala atunci cand sunt reali-
zate numai actele de constrangere prin amenintare sau violenta in scopul intretinerii
2.5.6. Agresiunea sexuala comisa de doua sau mai multe persoane impreuna unui act de natura sexuala, cbiar daca nu se incerca $i realizarea acestuia din urma,
[art. 219 alin. (2) lit. f) NCP) deoarece in acest caz s-a executat una dintre acfiunile aflate in structura infractiunii
- taptuitorii trebuie sa fie coautori, autori succesivi ai faptei sau ·complici concomi- complexe, aducandu-se atingere obiectului juridic secundar;
tenti; - nu se poate retine drept cauza de nepedepsire a tentativei impiedicarea producerii
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca toti participantii sa fi rezultatului;
avut un act de natura sexuala cu victima; - este posibila desistarea drept cauza de nepedepsire a tentativei;
- nu se poate retiue circurnstanj:a agravatii legala a savfil$irii faptei de trei sau mai - infractiunea se consuma in momentul intretinerii actelor de natura sexuala prin
multe persoane impreuna, prevazutii de art. 77 lit. a) NCP, insa poate fi retinuta cea pre- constrangere sau punand ori profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-$i
vazuta de art. 77 lit. d) NCP atunci cand la saviif$irea infractiunii a participat $i un minor; exprima vointa; astfel, pentru consumarea infractiunii este necesar sa fie comise
- este circumstan/ii realii, care se rasfrange asupra instigatorilor $i complicilor ambele actiuni din structura infractiunii complexe deoarece numai in aceasta forma
anteriori, in miisura in care au cunoscut-o sau au prevlizut-o. poate sa fie adusa atingere atat obiectului juridic principal, cat $i obiectului juridic
secundar;
214 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra persoanei 215
- poate fi sav~ita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savclr~irii dere sau de autoritate asupra minorului; (iii) fapta a pus in pericol viata minorului;
ultimului act de executare; (iV} a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice.
- in situatia in care urmarile agresiunii sexuale se amplifica dupa momentul savar~irii, _ in toate cazurile, consimpmantul victimei la intretinerea actului sexual trebuie sa
infractiunea are caracter progresiv ~i se va epuiza la data producerii rezultatului mai grav. fie valabil exprimat; astfel, se instituie o protecpe speciala a minorilor, consimtamantul
acestora neinlaturand tipicitatea faptei (in viziunea legii penale, in principiu, ,,majo-
2.7. Pedeapsa ratul" in sfera vietii sexuale coincide cu implinirea varstei de 15 ani), intrucat ceea ce
- forma tip [art. 219 alin. ( l) NCP]: inchisoarea de la 2 la 7 ani ~i interzicerea prezintii importanp este varsta de la care o persoana poate intretine In mod licit un act
exercitarii unor drepturi; sexual cu un minor cu consimpmantul acestuia;
- varianta agravatii a agresiunii sexuale prevazuta de art. 219 alin. (2) NCP: inchi- _ acpunea penala se pune in mi~care din oficiu fn toate cazuri/e; nu este posibila
soarea de la 3 la I 0 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; inlaturarea raspunderii penale ca urmare a lmpacarii.
- agresiunea sexuala care a avut ca urmare moartea victimei prevazut de art. 219 3.2. Obiectul infracpunii
alin. (3) NCP: inchisoarea de la 7 la 15 de ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la libertatea sexuala a mino-
- avand in vedere dispozitiile art. 36 alin. (3) NCP in ipoteza In care are loc 0
tentativa la infractiunea de agresiunea sexuala urmata de moartea praeterintentionata a rului;
victimei se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata b) obiectul material: corpul minorului cu care are loc raportul sexual, actul sexual
prevazuta de art. 219 alin. (3) NCP: inchisoarea de la 7 la 15 ani ~i interzicerea exer- oral sau anal, precum ~i orice alte acte de penetrare vaginala sau analli.
citarii unor drepturi;
3.3. Subiectii infracpunii
- in cazul in care infractiunea este cornisa fatii de un minor, termenul de prescriptie
a raspunderii penale incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major; daca a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica (necircumstanpat) cu capa-
minorul a decedat inainte de irnplinirea majoratului, termenul de prescriptie a raspun- citate penalli (la forma de baza);
derii penale incepe sa curga de la data decesului. - in cazul variantei agravante prevazute de art. 220 alin. (3) NCP autorul este
calificat, neputand fi decat un major; in plus, in cazurile prevazute de art. 220 alin. (3)
lit. a) ~i b) NCP autorul trebuie sli aiba ~i vreuna dintre urrnatoarele calitap: membru de
familie, tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al
minorului ori persoanli care a abuzat de pozitia sa recunoscutii de incredere sau de
3.1. Nofiune
autoritate asupra minorului ori de situatia deosebit de vulnerabila a acestuia, ca
- este infracpunea constand in raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum ~i urmare a unui handicap psihic sau fizic ori ca urmare a unei situatii de dependenta;
orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise cu un minor cu varsta intre 13 ~i - in cazul variantei agravante prevazute de art. 220 alin. (4) lit. a) ~i b) NCP, autorul
15 ani [art. 220 alin. (1) NCP]; (minor sau major) este calificat: membru de familie, tutore, curator, supraveghetor,
- constituie variante agravate ale infractiunii sav~irea faptei in urmatoarele impre- ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al rninorului ori persoana care a abuzat
jurari: de pozipa sa recunoscuta de incredere sau de autoritate asupra minorului;
a) asupra unui minor care nu a irnplinit varsta de 13 ani; - participapa penalli (proprie sau improprie) este posibila in toate formele: coauto-
b) de un major cu un minor cu wirsta fntre 15 ~i 18 ani, cand: (i) minorul este ratul, instigarea sau complicitatea;
membru de familie al majorului; (ii) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, - in cazul ·coautoratului, daca legea impune o anumita calitate a autorului, este
paza sau tratamentul fiiptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscutii de necesar ca top participanpi sa aiba aceasta calitate;
incredere sau de autoritate asupra minorului ori de situapa deosebit de vulnerabila a - nu constituie variantii agravata a infractiunii comiterea faptei de doua sau mai
acestuia, ca urmare a unui handicap psihic sau fizic ori ca urmare a unei situatii de multe persoane irnpreuna;
dependenp; (iii) fapta a pus in pericol viata minorului; (iv) a fost comisa in scopul
- este posibila retinerea circumstantei agravante legale a comiterii faptei de catre un
producerii de materiale pornografice; .
major cu un minor prevazute de art. 77 lit. d) NCP ~i in cazul comiterii infractiunii de
c) fapta comisii cu un minor cu varsta de pana la 15 ani atunci cand: (i) minorul act sexual cu un minor (de pilda, in cazul in care un major ~i un minor in vars ta de 17
este membru de farnilie; (ii) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza ani intretin in calitate de coautori raporturi sexuale consimtite cu un minor in varstii
sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de incre- de 13 ani ~i doua luni).
 Drept penal. Partea speciala l nfrac{iuni contra persoanei 217
2 16
b) subiectul pasiv: 1n principiu, este orice minor cu varsta intre 13 ~i 15 ani in z. actul sexual oral, respectiv actul sexual anal, indiferent daca acestea sunt intre
cazul formei tip, respectiv un minor cu vil.rsta sub 13 ani in cazul primei variante persoane de acela~i sex (acte sexuale homosexuale) sau intre persoane de sex diferit
agravate care i~i poate exprima valabil consimtamantul la intretinerea unui act sexual. (acte sexual heterosexuale);
- in cazul variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (3) NCP subiect pasiv este 3. actele de penetrare vagina/a sau anala indiferent de modalitatea In care acestea
numai un minor cu varsta fntre 15 $i 18 ani; sunt realizate (de pilda, prin introducere in vagin, respectiv in anus de obiecte, degete
etc.); nu prezinta importanta daca actele de penetrare vaginala sau anala au fost comise
- in cazul variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (4) NCP subiect pasiv este
de raptuitor sau daca acesta a obligat victima sa procedeze in acest sens.
numai un minor care nu a fmplinit varsta de 15 ani;
_ actul sexual este liber consimtit de ambele persoane; in acest caz existenta
- subiectul pasiv al infraqiunii este destinatarul proteqiei realizate prin norma de
consimt.arnantului subiectului pasiv nu constituie o cauza justificativa, chiar daca sunt
incriminare ~i, pe cale de consecinta, nu poate fi considerat participant la comiterea
indeplinite cerintele art. 21 NCP1;
infractiunii prevazute de art. 220 NCP, chiar daca minorul a fost eel care 1-a determinat
pe autor sa comita actul sexual 1; - este necesar ca raptuitorul sa nu fie membru de familie al minorului sau ca minorul
sii nu se afle in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul laptuitorului sau
- in situatia 1n care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza
ca acesta sa nu fi abuzat de pozitia sa recunoscuta de incredere sau de autoritate
medico-legala psihiatrica lipsa posibilitatii de a-~i exprima un consimtamant valabil
asupra minorului, deoarece ill aceste ipoteze se va retine varianta agravata prevazuta
pentru illtretinerea unui act sexual de orice natura, se va retine savil.r~irea infractiunii de
de art. 220 alin. (4) lit. a) ~i b) NCP;
viol ill varianta agravata a comiterii faptei fat.a de un minor (de pilda, fapta unui major
care illtretine un raport sexual cu un minor de 6 ani); - nu prezinta important.a dacii actul sexual cu un minor a fost sau nu determinat de
oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre raptuitor, direct sau indirect, victi-
- nu se va reline calitatea de subiect pasiv a persoanei minore casatorite cu dispensa
mei, acest aspect unnand sii fie avut in vedere la individualizarea pedepsei; fapta este
de vil.rsta [art. 272 alin. (2) C.civ.], care astfel dobande~te capacitate deplina de exerci--
incriminata inclusiv in situatia ill care minorul practica prostitutia; in acest din urma
tiu; tot astfel, nu este subiect pasiv rninorul de 16 ani caruia i s-a recunoscut m mod
caz, subiectul activ al infracpunii este persoana care cumpara serviciile sexuale ale
anticipat de catre instanta de tutela capacitatea deplina de exercitiu in conditiile
persoanei care practica prostitutia, ~tiind ca este minora;
art. 40 C.civ.
- in cazul mcare minorul cu vil.rsta cuprinsa illtre 13 ~i 15 ani practicii prostitutia, se
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, m principiu, retinerea unui concurs de
va repne numai comiterea infractiunii de act sexual cu un minor, iar nu comiterea
infracfiuni, iar nu retinerea unei variante agravate a infractiunii; nu este exclusa comi-·
acestei infracpuni ill concurs cu infracpunea de folosire a prostitutiei infantile preva-
terea infractiunii ill forma unitatii legale a infractiunii continuate.
zute de art. 216 1 NCP (introdus prin O.U.G. nr. 18/2016), deoarece In aceasta ipoteza
de concurs de calificari alternative, dispozitiile art. 216 1 NCP au caracter subsidiar
3.4. Latura obiectiva
(,,daca fapta nu constituie o infracpune mai grava");
a) elementul material: illtretinerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a - fapta nu va fi tipica daca minorul a implinit vil.rsta de 15 ani ~i nu este incidenta
oricaror acte de penetrare vaginala sau anala cu un minor cu varsta fntre 13 $i 15 ani c/e niciuna dintre variantele agravate prevazute de art. 220 alin. (3) NCP; totu~i, daca:
sex diferit sau de acel~i sex (infracpune comisiva); minorul cu vil.rsta mai mare de 15 ani practicii prostitutia, de~i nu se va retine comiterea
- este necesar ca rninorul sa fi implinit vil.rsta de 13 ani, dar sa nu fi ajuns la vil.rsta infracpunii de act sexual cu un minor, fapta este incrirninata de dispozifiile art. 2161
de 15 ani; in cazul ill care minorul a implinit vil.rsta de 15 ani, fapta nu este tipica decat NCP ca infractiune de folosire a prostitutiei infantile;
daca se comite illtr-una dintre variantele agravate; - poate fi repnuta ill concurs ideal cu infractiunea de corupere sexuala a minorilor
- fapta se cornite doar printr-o actiune, nu printr-o ornisiune; (de pilda, actul sexual cu un minor cornis de un major in prezenta unui minor care nu a
- NCP a reglementat infractiunea de act sexual cu un minor pomind de la ideea de lr:nplinit vil.rsta de 13 ani);
act de penetrare, astfel fncat fn confinutul acestei infrac/iuni se va include: - in ipoteza ill care ill urma actului sexual cu un minor se produce praeterintetionat
1. raportul sexual: actul de conjunctie a organului sexual masculin cu eel feminin; viitarnarea corporalii sau moartea minorului se va retine concursul illtre act sexual cu un
minor ~i, dupa caz, loviri sau alte violente, vatamare corporala, viitamare corporalii din
culpa, ori loviri sau vatamari cauzatoare de moarte; trebuie avut totodata in vedere ca
1
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 466) s-a apreciat ca ,,nu
va fi sancfionat intervenientul necesar a carui protectie o urmiire~te norma de incriminare, 1
chiar ~i in situafia in care el este eel care instiga la comiterea infractiunii. Persoana respectiv!1 in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. I, p. 402) s-a sustinut ca nu are
nu face parte din sfera destinatarilor normei menite sa o protejeze, astfel ca nu se poate spunc valoare justificativa consimflimlintul victimei in cazul acelor incriminari care presupun
ca prin actiunea sa ea ar incalca respectiva norma". colaborarea din partea acesteia ~i care au ca scop protectia victimei.
 2 18 Drept penal. Partea speciala lnfrac/iuni contra persoanei 219
actul sexual care a avut ca urmare praeterintentionata punerea in pericol a vietii
sexuala tiind absorbite
. . In mod_ natural In actul sexual cu un minor), iar nu un concurs
minorului constituie o varianta agravata a infractiunii; . tre aceasta ~1 coruptia sexua1a;
in
- art. 220 alin. (5) NCP reglementeaza o cauzii de nepedepsire a faptuitorului care a _ trebuie ca raptuitorul sa ti ~tiut sau sa l~i fi putut da seama ca victima nu implinise
intretinut un act sexual cu un minor cu viirsta intre 13 ~i 15 ani daca diferenia de varsta varsta de 13 ani, chiar daca nu cunoa~te precis viirsta acestuia;
intre victima ~i faptuitor nu este mai mare de 3 ani.
_ este necesar ca raptuitorul sa nu fie membru de familie al minorului sau ca
b) urmarea imediata: starea de pericol rezultata din lncalcarea libertatii sexuale a rninorul sa nu se afle in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptui-
minorului; torului sau ca acesta sa nu ti abuzat de pozitia sa recunoscuta. de incredere sau de
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (ex re). autoritate asupra minorului, deoarece In aceasta ipoteza se va retine varianta agravata
prevazuta de art. 220 alin. (4) lit. a) ~i b) NCP;
3.5. Latura subiectiva
_ in situatia in care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza
- intentia directa; rnedico-legala psihiatrica lipsa posibilitatii de a-~i exprima un consirntl1maot valabil
- este necesar ca faptuitorul sa ti ~tiut ca minorul nu implinise varsta de 15 ani, chiar pentru lntretiflerea unui act sexual de orice natura, se va retine saviir~irea infractiunii de
daca nu cuno~te precis varsta acesteia; necuno~terea faptului ca persoana vatamata nu viol (de pilda, fapta unui major care illtretine un raport sexual cu un minor de 6 ani);
implinise varsta de 15 ani, sau cuno~terea gre~ita a varstei acesteia (de pilda, i'n - art. 220 alin. (5) NCP reglementeaza o cauza de nepedepsire a raptuitorului care
conditiile in care raptuitorul avea reprezentarea ca aceasta a implinit varsta de 17 ani) a lntretinut un act sexual cu un minor cu varsta sub 13 ani daca diferenta de varsta illtre
constituie o eroare de fapt care inlatura tipicitatea subiectiva a faptei; victima ~i raptuitor nu este mai mare de 3 ani.
- eroarea cu privire la varsta minorului inlatura caracterul penal al faptei; 3.6.2. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-

~ lnculpatul, in baza aceleia~i rezolutii infractionale unice, abuzand de

trare vaginala sau ana1a comis de un major cu un minor cu viirsta intre 15~i18 ani,
cand minorul este membru de familie al majorului (art. 220 alin. (3) lit. a) NCPJ
influenta asupra persoanei vat.am.ate T.M. ~i de vulnerabilitatea acesteia, la data
de 6 aprilie 2013, 12 aprilie 2013 ~i cu alte doua ocazii neprecizate in perioada - subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) cu varsta cuprinsa intre 15
imediat urmatoare, a intretinut un numar de 4 raporturi sexuale consimtite in (inclusiv) ~i 18 ani (illainte de ziua in care devine major), in vreme ce subiectul activ
locuinta sa ~i in autoturismul sau cu minora de 14 ani, numita T.M. Nu poate fi nemijlocit este dublu conditionat: major (indiferent de sex) care are ~i calitatea de
primita sustinerea inculpatului ca nu avea cuno~tinta despre vlirsta reala a membru de familie al minorului (art. 177 NCP);
persoanei vat.a.mate, deoarece probele administrate dovedesc ca inculpatul era - este necesar ca raptuitorul sa fi ~tiut sau sa ~i fi putut da seama ca actul sexual
prieten cu familia persoanei vatamate de mai multa vreme, se vizitau constant, la este intretinut cu un minor care a implinit varsta de 15 ani (chiar daca nu cuno~te
un moment dat inculpatul chiar locuind in casa persoanei vatarnate, iar incul- precis varsta minorului) ~i ca acesta are calitatea de membru de famiiie;
patul participaod ~i la aniversarea implinirii varstei de 14 ani de catre persoana
vatarnata (C.A. Cluj, secfia penalii, decizia nr. 55912015, fiepub licatii}. - daca activitatea sexuala consta lntr-un raport sexual consimtit intre rude in linie
directa sau intre frati ~i surori din care unul este major, iar altul este un minor cu varsta
- nu intereseaza mobiluJ sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea in.fractionala, intre 15- 18 ani, se va retine varianta agravata a infractiunii de act sexual cu un minor
cu exceptia situatiei in care fapta a fost savar~ita in scopul producerii de materiale prevazuta de art. 220 alin. (3) lit. a) NCP, care absoarbe incestul;
pomografice, cand se va retine varianta agravata.
- In cazul ill care minorul a incheiat in mod legal o casatorie cu faptuitorul respec-
3.6. Variantele agravate tarea dreptului la viata intima ~i de familie face ca ill cazul intrefinerii unui raport
sexual liber consimtit cu sotuI sli nu se poata. retine antijuridicitatea faptei, ca urmare a
3.6.1. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene- incidentei dispozitiilor art. 21 NCP;
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit varsta de 13 ani - in cazul in care autorul este un minor care raspunde penal, nu sunt illtrunite nici
(art. 220 alin. (2) NCP]
cerintele variantei agravate, dar nici cele ale formei de baza fatli de varsta subiectului
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu implinise viirsta de pasiv; totu~i daca activitatea sexuala consta intr-un raport sexual consimtit illtre rude in
13 ani; daca minorul a implinit varsta de 13 ani, se va analiza posibilitatea retinerii linie directa. sau intre frati ~i surori se va putea retine comiterea infractiunii de incest;
formei de baza; - nu prezinta importanµ diferenia de varsta intre major ~i minor, aceasta putand fi ~i
- in cazul in care in aceea~i imprejurare sunt comise asupra unui minor care nu a mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP nefiind
implinit varsta de 13 ani atat acte de penetrare sexuala, cat ~i alte acte de natura sexuala aplicabila ill cazul acestei variante agravate.
se va retine doar comiterea infractiunii de act sexual cu un minor (actele de coruptie
220 Drept penal. Partea speciala Infrac{iuni contra persoanei 22 1
3.6.3. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene. _ absoarbe infractiunea de vatamarea corporala doar In ceea ce prive~te urmarea
trare vaginala sau anala comis de un major cu un minor cu viirsta intre 15 ~i 18 v~uta de art. 194 alin. (1) lit. e) NCP (punerea in primejdie a vie/ii); incriminarea
ani, cand minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentuI P;avata este surprinzatoare lntruciit, In lipsa retinerii unor alte variante agravate,
8
fiiptuitorului sau acesta a abuzat de pozipa sa recunoscuta de incredere sau de tul sexual cu un minor avand varsta lntre 15-18 ani nu este incriminat, iar
autoritate asupra minorului ori de situafia deosebit de vulnerabilli a acestuia, ca ac ducerea celorlalte urmari prevazute de art. 194 alin. (1) a)-d) NCP conduc practic
urmare a unui handicap psibic sau fizic ori ca urmare a unei situapi de r:~epnerea doar a acestei din urma infractiuni;
dependenta [art. 220 alin. (3) lit. b) NCP] _in ipoteza In care In urma actelor de penetrare sexuala rezulta leziuni traumatice
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) cu varsta cuprinsa intre 15 ~i 18 care se agraveaza produciindu-se din culpa moartea victimei se va retine concursul
ani, In vreme ce subiectul activ nemijlocit este dublu condiponat: major (indiferent de 1r1tre infractiunea de act sexual cu un minor ~i cea de loviri sau vatamari cauzatoare
sex) care are una dintre calitatile speciale prevazute de Lege; de moarte sau, dupa caz, de ucidere din culpa;
- fngrijirea fiiptuitorului: persoanele care se ocupa de ingrijirea victimei indiferent _ nu prezinta importanta diferenta de viirsta intre major ~i minor, aceasta putiind fi ~i
de forma in care sunt angajati; rnai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP nefiind
aplicabila In cazul acestei variante agravate.
- ocrotirea fiiptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
victirna; 3.6.5. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
- educarea fiiptuitorului: profesor; trare vaginala sau anala comis de un major cu un minor cu viirsta intre 15 ~i 18
ani, comis in scopul producerii de materiale pornografice [art. 220 alin. (3)
- paza fiiptuitorului: persoanele care au atribuJ:ia de a asigura paza celor privap de
lit. d) NCP)
libertate in executarea unei pedepse, masuri educative privative de libertate sau a unei
masuri de sigurant:a; - nu este necesar pentru reJ:inerea acestei variante agravate sa se fi produs materiale
- tratamentul fiiptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.; pomografice, ci ca fapta sa fie sav~ita de major in scopul producerii lor;
- subiectul activ nernijlocit poate fi ~i o persoanii majorii (indiferent de sex) care: _in cazul in care sunt produse ~i materiale pomografice infracpunea de act sexual cu un
minor se va reJ:ine in concurs cu infracpunea de pomografie infantila;
(i) a abuzat de pozifia sa recunoscutii de fncredere sau de autoritate asupra
minorului; - materialele pomograjice cu minori sunt orice material care prezinta un minor
ori o persoana majora drept un minor, aviind un comportament sexual explicit sau
- increderea pe care minorul o are in major trebuie sa ii ofere acestuia din urma un
care, de~i nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor aviind
ascendent asupra minorului;
un astfel de comportament, precum ~i orice reprezentare a organelor genitale ale unui
- raporturile de autoritate pot 'irnbraca orice forma (oe pilda, autoritatea sociala sau copil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP];
religioasa) ~i ofera posibilitatea unei persoane sa controleze, sa sancponeze sau sa
- nu prezinta importanµ diferenta de viirsta intre major ~i minor, aceasta putand ti ~i
recompenseze material sau emotional minorul.
mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP nefiind
(ii) a abuzat de situa/ia deosebit de vulnerabilii a minorului, ca urmare a unui aplicabila in cazul acestei variante agravate.
handicap psihic saufzzic ori ca urmare a unei situa/ii de dependen/ii;
- minorul trebuie sa se afle intr-o situatie de vulnerabilitate cauzata fie de un handi- ~ Forma agravata a infractiunii de act sexual cu un minor constand in actul
cap fizic sau psihic, fie de o stare de dependenta materiala ori emoponala faµ de major; sexual cu un minor sav~it in scopul producerii de materiale pomografice prin
- nu prezinta importanta diferenta de varsta intre major ~i minor; aceasta putand fi ~i sisteme informatice, nu este absorbita in infracpunea de pomografie infantila prin
mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP nefiind sisteme informatice prevazuta in art. 51 alio. (1) din Legea nr. 161/2003 - definita
aplicabila In cazul acestei variante agravate. ca producerea in vederea raspandirii, oferirea sau punerea la dispozitie, raspan-
direa sau transmiterea, procurarea pentru sine sau peotru altul de materiale
3.6.4. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene- pomografice cu minori prin sisteroe informatice - intruciit, pe de o parte, forma
trare vaginala sau anala comis de un major cu un minor cu viirsta intre 15 ~i 18 agravata a infractiunii de act sexual cu un minor presupune oumai existenta
ani, daca fapta a pus in pericol viata minorului [art. 220 alin. (3) lit. c) NCP] scopului producerii materialelor pornografice, indiferent daca acest scop a fost sau
nu realizat, iar pe de alta parte, infractiunea de pornografie infantila prin sisteme
- in acest caz, fiiptuitorul major urmare~te realizarea unui act de penetrare sexuala informatice prevazuta in art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu presupune, in
a victimei care are varsta intre 15-18 ani, iar punerea in pericol a viepi se realizeaza mod necesar, intrepnerea unui act sexual cu un minor (I.C.C.J, secfia pena/a,
din culpa ca urmare a leziunilor traumatice produse in urma activitatii sexuale; decizia nr. 49912012, www.scj.ro).
 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra persoanei 223
222
3.6.6. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene- _ nu prezinta importantiJ. viirsta laptuitorului, varianta agravata urmand a fi retinuta
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit vlirsta de 15 ani si at.at In cazul in care raptuitorul este major, cat ~i in ipoteza in care acesta este minor;
care este membru de familie al fiiptuitorului [art. 220 alin. (4) lit. a) NCP] ' _ absoarbe infractiunea de vatamarea corporala doar in ceea ce prive!?te urmarea
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu implinise varsta de 15 ant; revazuta de art. 194 alin. ( 1) lit. e) NCP (punerea in p rimejdie a vie/ii);
- este necesar ca raptuitorul sa fi !?tiut sau sa l~i fi putut da seama ca victima nu p _ in acest caz, raptuitorul urmare~te realizarea unui act de penetrare sexuala a
implinise varsta de 15 ani, chiar daca nu cunoa~te precis varsta acestuia; deopotriva, victifnei, iar punerea in pericol a vietii se produce din culpa ca urmare a Ieziunilor
laptuitorul trebuie sa fi avut reprezentarea calitatii de membru de familie a minorului; rrauroatice produse 'in urma activitatii sexuale; in ipoteza in care in urma actelor de
penetrare sexuala rezulta leziuni traumatice care se agraveaza producandu-se din culpa
- nu prezinta importantiJ. varsta laptuitorului, varianta agravata urmand a fi retinuta
moartea victimei se va retine concursul lntre infraqiunea de act sexual cu un minor ~i
atat in cazul in care laptuitorul este major, cat !?i In ipoteza In care acesta este minor;
cea de Ioviri sau vatamari cauzatoare de moarte sau, dupa caz, de ucidere din culpa;
- In situatia In care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza
- nu prezinta importanta diferenta de varsta intre raptuitor ~i minor, aceasta putand
medico-legala psihiatrica lipsa posibilitatii de a-!?i exprima un consimtamant valabil
fi !?i mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP
pentru 1ntretinerea unui act sexual de orice natura, se va retine savar~irea infraqiunii
de viol; nefiind aplicabi!a in cazul acestei variante agravate.
- nu prezinta importantiJ. diferenta de varsta intre raptuitor !?i minor, aceasta putiind 3.6.9. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
fi ~i mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit vlirsta de 15 ani, in
nefiind aplicabila in cazul acestei variante agravate. scopul producerii de materiale pornografice [art. 220 alin. (4) lit. d) NCP)
- daca activitatea sexuala consta intr-un raport sexual consimtit intre rude in linie - subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu fmplinise vO.rsta de 15
directa sau 1ntre frati ~i surori din care unul este un minor Cflre nu a implinit varsta de ani;
15 ani, se va retine varianta agravata a infractiunii de act sexual cu un minor prevazuta
- nu prezinta importanµ viirsta laptuitorului, varianta agravata urmand a fi retinuta
de art. 220 alin. (4) lit. a) NCP, care absoarbe incestul.
atat 1n cazul in care laptuitorul este major, cat ~i in ipoteza in care acesta este minor;
3.6.7. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene- - nu este necesar pentru retinerea acestei forme agravate sa se fi produs materiale
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit vlirsta de 15 ani ~i pomografice, ci ca fapta sa fie sav~ita 1n scopul producerii !or;
care se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fiiptuitorului
sau daca fiiptuitorul a abuzat de pozipa sa recunoscuta de incredere sau de - in cazul 1n care sunt produse ~i materiale pomografice infractiunea de act sexual
autoritate asupra minorului [art. 220 alin. (4) lit. b) NCP] cu un minor se va retine 1n concurs cu infractiunea de pornografie infantila;
- materialele pornograjice cu minori sunt orice material care prezinta un minor
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care;m implinise varsta de 15 ant; ori o persoana majora drept un minor, avand un comportament sexual explicit sau
- nu prezinta importantiJ. varsta raptuitorului, varianta agravata urmand a fi retinuta care, de!?i nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand
atat in cazul in care laptuitorul este major, cat ~i in ipoteza in care acesta este minor; un astfel de comportament, precum ~i orice reprezentare a organelor genitale ale unui
- increderea pe care minorul o are in laptuitor trebuie sa ii ofere acestuia din urma copil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP];
un ascendent asupra minorului; - nu prezinta importanta diferenta de viirsta 1ntre laptuitor ~i minor, aceasta putand
- raporturile de autoritate pot imbraca orice forma (de pilda, autoritatea sociala sau fi ~i mai' mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP
religioasa) ~i ofera posibilitatea unei persoane sa controleze, sa sanctioneze sau sa nefiind aplicabila in cazul acestei variante agravate.
recompenseze material sau emotional minorul; ·
- nu prezinta importanta diferenta de varsta intre laptuitor ~i minor, aceasta putand 3.7. Formele infractiunii
fi ~i mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP - actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt, 1n princ1pm, incriminate; ca
nefiind aplicabila in cazul acestei variante agravate. exceptie, fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de
3.6.8. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene- 13 ani sa se 1ntiilneasca, in scopul comiterii unui act sexual dintre cele prevazute in
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit vlirsta de 15 ani art. 220 NCP, inclusiv atunci cand propunerea a fost lacuta prin mijloacele de
daca fapta a pus in pericol viafa minorului [art. 220 alin. (4) lit. c) NCP] transmitere la distantiJ., constituie infractiunea de racolarea minorilor in scopuri
sexuale previizuta de art. 222 NCP; astfel, este reglementata o situafie de excepfie in
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu fmplinise vars/a de 15 care sunt incriminate autonom actele de pregatire la comiterea infracfiunii de act
ant; sexual cu un minor; in cazul in care dupa realizarea actelor de racolare se comite ~i
 Drept penal. Partea speciala Infrac(iuni contra persoanei 225
224
actul sexual cu minorul, se va retine existenta unui concurs real de infraqiuni, iar nu _ poate fi savii~ita in forma continuata, ciind se epuizeaza la momentul savii~irii
absorbfia actelor de pregatire 1n forma consumata a infracfiunii, neputandu-se Olll.ite .:niului act de executare.
uluw
incriminarea autonorna ~i forma consumata a infracfiunii prevazute de art. 222 Ncp
anterior inceperii actelor de executare ale infractiunii prevazute de art. 220 NCP; 3.s. Pedeapsa
- tentativa este posibila numai in forma impeifecta; ca urmare a modificarii operate _pentru forma tip [art. 220 alin. (1) NCP]: inchisoarea de la I la 5 ani;
prin 0.U.G. m. 18/2016 tentativa in forma imperfectii este incriminatii; scopuJ _ in cazul variantelor agravate pedeapsa este: inchisoarea de la 2 la 7 ani ~i inter-
declarat al acestei modificari legislative a fost acela de transpunere in dreptul intern a ·cerea exercitarii unor drepturi [art. 220 alin. (2) sau (3) NCP]; inchisoarea de la 3 la
Directivei 201 1193/UE a Parlamentului European ~i a Consiliului privind combaterea
abuzului sexual asupra copiilor, a exploatarii sexuale a copiilor ~i a pornografiei
f0
ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi [art. 220 alin. (4) NCP];
_ terrnenul de prescriptie a raspunderii penale 'incepe sa curga de la data la care
infantile, de abrogare a Deciziei-cadru 2004/68/JAI; incriminarea tentativei la actul victiJna a devenit major; daca minorul a decedat inainte de implinirea majoratului,
sexual cu un minor va ridica in practica judiciara eel putin o problema de aplicare In terrnenul de prescriptie a raspunderii penale 'incepe sa curga de la data decesului.
noii reglementari, intruciit este dificil de realizat delimitarea actelor de coruptie
sexuala comise asupra unui minor care nu a implinit vil.rsta de 13 ani de tentativa la act 3.9. Cauza speciaH'i de nepedepsire
sexual cu un minor in cazul primei variante agravante prevazute de art. 220 alin. (2)
NCP, actele de natura sexuala care nu presupun penetrare putand fi calificate drept acte _potrivit art. 220 alin. (5) NCP, va opera cauza de nepedepsire atunci ciind:
neechivoce de punere in executare a intentiei de intretinere a unui act sexual cu un a) diferenta de viirsta dintre subiectii irnplicati in 'intretinerea unui raport sexual, act
minor; este evident ca nu poate fi refinut concursul ideal intre tentativa la act sexual cu sexual oral sau anal ori a oricaror acte de penetrare vaginala sau analii (in forma tentata
un minor ~i corupfia sexuala in aceasta ipoteza, fiind vorba de un concurs de calificari; sau consumata) cu un minor cu viirsta intre 13 ~i 15 ani de sex diferit sau de acel~i sex
in acest cadru, consider ca, faµ de redundanta concursului de calificari juridice ale nu dep~e~te 3 ani (de pilda, un minor de 13 ani ~i 6 luni 'intretine un raport sexual cu o
acelei~i fapte generat de lipsa de viziune a legiuitorului care s-a preocupat strict de roinorli de 16 ani; sau un minor de 17 ani intretine un act sexual oral cu o minorli de
traducerea unor texte ale Directivei ~i plasarea lor in cuprinsul Codului penal, se va 15 ani); astfel, in vederea evitarii situatiilor ca relatiile amoroase juvenile sa se
refine tentativa la act sexual cu un minor, nou introdusa prin O.U.G. nr. 18/2016, care tranSforrne in afaceri penale, NCP a stipulat ca, 'in principiu, actele de penetrare sexuala
are ~i un tratament sanctionator mai bland (inchisoarea de la 1 an la 3 ani ~i 6 luni !?i comise intre minori cu viirste cuprinse intre 13 ~i 18 ani sunt fapte tipice care insa nu
interzicerea unor drepturi), spre deosebire de coruptia sexuala prevazuta de art. 221 atrag raspunderea penala in ipoteza in care diferenta de viirsta dintre participanti este
alin. (1) NCP pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la unu la cinci ani; mai mica de 3 ani;
- in plus, am serioase dubii ca scopul urmarit prin Directiva a fost acela de a se b) diferenta de viirsta dintre subiectii irnplicati in intretinerea unui raport sexual, act
realiza incriminarea oricarui act de natura sexuala care nu presupune o penetrare sexual oral sau anal ori a oricaror acte de penetrare vaginala sau anala (in forrna tentata
sexuala ~i care se reliefeaza a fi doar o punere in executare intrerupta a intenfiei de sau consumata) cu un minor cu viirsta mai mica de 13 ani de sex diferit sau de acel~i
intrefinere a unui act sexual cu un minor in cazul in care fapta este cornisa de un minor sex nu dep~e~te 3 ani (de pilda, un minor de 14 ani ~i 6 luni intretine un raport sexual
cu viirsta intre 13-15 ani (de pilda, in cazul in care un adolescent in viirsta de 17 ani !?i cu o rninora de 12 ani; sau un minor de 15 ani intretine un act sexual oral cu o minora
11 !uni are o relafie amoroasa cu o colega de liceu in vil.rsta de 14 ani ~i 10 !uni !?i de 12 ani ~i 6 luni).
realizeaza acte de natura sexuala care nu presupun penetrarea sexuala, ca urrnare a
O.U.G. nr. 18/2016 acestea ar putea fi calificate ca tentativa la act sexual cu un minor;
or scopul urmarit de Directiva 2011193/UE viza combaterea abuzului sexual asupra
copiilor ~i a exploatarii sexuale a acestora, iar nu crirninalizarea activitatilor de natura
sexuala adolescentine); 4.1. Nopune
- nu este posibila re/inerea tentativei peifecte, intruciit executarea in intregime a - este infractiunea ce consta in comiterea unui act de natura sexuala, altul deciit
actiunii infraqionale echivaleaza cu consumarea infractiunii, aceasta neramiiniind in raportul sexual, actul sexual oral sau anal, respectiv actul de penetrare vaginala sau
stadiul de tentativa; · anala fmpotriva unui minor care nu a implinit vil.rsta de 13 ani, precum ~ determinarea
minorului sa suporte ori sa efectueze un astfel de act [art. 221 alin. (1) NCP] ;
- poate constitui cauza de nepedepsire a tentativei numai desistarea, nu ~i impie-
dicarea producerii rezultatului; - constituie variante atenuate ale infractiunii:
a) comiterea unui act sexual de orice natura de un major in prezenta unui minor
- infraqiunea se consuma in momentul intretinerii raportului sexual, actului sexual
oral sau anal, respectiv a oricarui act de penetrare vaginala sau anala cu minorul; care nu a 'implinit viirsta de 13 ani;
 226 Drept penal. Partea specialii
Infracfiuni contra persoanei 227
b) determinarea de catre un major a unui minor care nu a lmplinit viirsta de 13 an·
_ in cazul In care In acee~i lmprejurare sunt comise asupra unui minor care nu a
sa asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau reprezen~ _ linit varsta de 13 ani atiit acte de penetrare sexuala, cat ~i alte acte de natura sexuala
tatii in cadrul ciirora se comit acte sexuale de orice natura, precum ~i punerea la
dispozitia acestuia de matenale cu caracter pornografic. irfl~a retine doar comiterea infractiunii de act sexual cu un minor care absoarbe natural
se . •
acte de coruptJ.e sexua1a;
- constituie variantii agravatii ale infraqiunii saviir~irea faptei '.in urmatoarele
'.imprejurari: fapta comisa: (i) asupra unui minor care este ruda ill Iinie directa, frate sau _ actul de natura sexuala este liber consirntit de ambele persoane; in acest caz
sora cu raptuitorul; (ii) asupra minorului care se afla In illgrijirea, ocrotirea, educarea ·stenta consimtamiintului subiectului pasiv nu constituie o cauza justificativa, chiar
eXI • .'. .
paza sau tratamentul raptuitorului; (iii) in scopul producerii de materiale pornografice'. daca 5unt indephmte cenntele art. 21 NCP;
(iv) care a pus In pericol viata minorului. ' _ nu prezinta importanta pentru existenta infractiunii locul sau timpul In care se
- aqiunea penala se pune in mi~care din oficiu fn toate cazurile; nu este posibila comite fapta.
lnlaturarea raspunderii penale ca unnare a lmpacarii.
~ Fapta inculpatului care in cursul zilei de 23 februarie 2015, in jurul
4.2. Obiectul infracfiunii orelor 18:20, a mers cu persoana vatlimata, in viirstli de 12 ani, in locuinta sa
unde i-a dat o bancnotli de 50 lei spuniindu-i sa ii lase sa o pupe pe obraz, ca,
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala amino- mai apoi, rara sa mai a~tepte raspunsul persoanei vatlimate, sa se apiece asupra
rului;
minorei ~i sa o sarute in zona gatului ~i a buzelor, iar cu mana stiinga sa o pipaie
b) obiectul material: nu are; in situatia in care actele de natura sexuala sunt efectuate in zona organelor genitale, in timp ce aceasta era imbracata, intrune~te elemen-
asupra unui minor, corpul acestuia nu va constitui obiectul material al infractiunii, tele constitutive ale infractiunii de coruperea sexualii a minorilor, prevazutli de
intruciit prin aceasta incriminare este protejata libertatea sexualii a minorului, art. 221 a/in. (1) NCP. in ceea ce prive~te elementul material al laturii obiec-
urmarindu-se introducerea in sfera ilicitului penal a acelor. fapte care ar putea aduce tive, acesta constli in actiunea inculpatului de a o saruta in zona gatului ~i a
atingere normalei dezvoltari sexuale a minorului. buzelor pe minora ~i de a o pipai cu miina in zona organelor genitale. Aceste
acte reprezinta fiecare in parte comportamente sexuale explicite saviir~ite asupra
4.3. Subiecfii infracfiunii unei minore (C.A. Bucurqti, sec/ia a II-a penalii, decizia nr. 110212015,
a) subiectul activ: orice persoana (necircumstanfiat) cu capacitate penala (la fonna www.rolii.ro).
de baza); · 2. determinarea minorului care nu a implinit varsta de 13 ani sli suporte ori sli
- poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii ~i un minor; pentru a opera cauza efectueze un act de natura sexualli.
de nepedepsire este necesar ca diferenta de viirsta intre subiectul activ ~i eel pasiv sa - este necesar ca raptuitorul sa fi ~tiut sau sa l~i fi putut da seama ca minorul nu a
nu depa~easca 3 ani; ..__ implinit viirsta de 13 ani;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com- - determinarea minorului care nu a fmplinit varsta de 13 ani sa suporte ori sii
plicitatea.
efectueze un act de natura sexuala implica instigarea minorului Ia efectuarea sau
b) subiectul pasiv: minorul indiferent de sex care nu a lmplinit viirsta de 13 ani. suportarea unui astfel de act (de exemplu, ill cazuI ill care o persoana se masturbeaza pe
- pluralitatea de subiecfi pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de strada ill prezenta unui minor ori astfel inciit sa fie observat de un minor); actele de
infracfiuni, iar nu retinerea unei variante agravate a infractiunii; nu este exclusa determinare nu trebuie sa fie realizate prin constriingere, deoarece ill acest caz se va
comiterea infractiunii in forma unitatii legale a infractiunii continuate. retine infractiunea mai grava comisa (de pildii, lipsirea de libertate a minorului care este
astfel constriins sa suporte actele de natura sexuala);
4.4. Latura obiectiva - actul de natura sexuala poate fi efectuat de minor asupra propriului corp sau asu-
a) elementul material implica existenta a doua variante alternative, ambele comise pra corpului altei persoane (de pilda, deterrninarea minorului sa masturbeze un major);
printr-o actiune, iar nu printr-o omisiune: - sirnpla deterrninare a minorului atrage consumarea infraqiunii ill aceasta moda-
1. comiterea unui act de naturli sexualii, altul decat raportul sexual, actul sexual litate, nefiind necesar ca minorul sa fi suportat sau efectuat actul de natura sexuala;
oral sau anal cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex, respectiv actul de penetrare - infracfiunea nu poate ti sav~itli prin omisiune; implica intotdeauna existenta unei
vaginalii sau anala cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex lmpotriva unui minor aqiuni infractionale, care poate consta ~i illtr-un singur act de corupere sexuala saviir~it
care nu a lmplinit viirsta de 13 ani; asupra ori In prezenta unui minor;
- prin comiterea de acte de naturii sexualii se intelege saviir~irea de orice acte sau - in cazul ill care actele de corupere sexuala sunt comise fn public, se va retine
practici sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual; concursul cu ultrajul contra bunelor moravuri (art. 375 NCP).
228 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra persoanei 229
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la eiementul subiectiv al infractiunii este ca fliptuitorul sa cunoasca lmprejurarea ca
ocrotirea libertatii sexuale a minorului; actele de natura sexuala pe care le comite se rasfrang asupra unui minor care nu
c) legatura de cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei. a tmplinit 13 ani, iar actiunea de determinare pentru efectuarea unor astfel de
acte ori pentru suportarea acestora sa fie exercitatii asupra unui minor care nu a
4.5. Latura subiectiva implinit 13 ani. A~adar, fapta incriminata prin dispozitiile art. 221 al in. (I)
NCP are ca urmare imediata o stare noua - contrara celei initiale - cu privire la
- intentia directa sau indirectii;
viata sexualii a minorului, care constii intr-o vatiimare a relatiilor sociale ce
- In cazul in care fliptuitorul a fost in eroare cu privire la varsta minorului, crezanct asigura ocrotirea minorului sub aspectul dezvoltarii sale morale ~i a l pregiitirii
intemeiat ca este major sau ca are varsta peste 13 ani, fapta nu constituie infractiune; pentru o viata sexuala normala. Prin norma de incriminare criticata, legiuitorul a
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~itii activitatea infractionahi, tnteles sa ocroteasca un climat de dezvoltare fizica ~i psihicii a minorilor care sa
cu exceptia cazului in care fapta a fost savar~itii in scopul producerii de materiale le asigure acestora posibilitatea de a pastra sentimentele de pudoare, de decenta
~i de moralitate cu privire la viata sexuala. Este absolut necesar ca aceste valori
pomografice, caz in care se va retine forma agravatii; acestea pot fi avute in vedere de
instanp. Ia individualizarea pedepsei. sa fie cultivate, intiirite ~i dezvoltate la minori 'in vederea pregatirii lor pentru o
viata sexuala normalii, care sa nu le afecteze sanatatea ~i integritatea fizica ~i
~ Obiectul juridic al infrac/iunii de corupere sexualii a minorilor -
psihica (DCC nr. 42012017, www.ccr.ro).
consta in relatiile sociale referitoare la viata sexuala, legea penala ocrotind, prin 4.6. Variante atenuate
incriminarea acestei fapte, climatul de dezvoltare morala a minorilor ~i de
pregatire a !or pentru o viata sexuala normala. in cazul coruperii sexuale a 4.6.1. Comiterea unui act sexual de orice natura de un major in prezenfa unui
minorilor - in oricare dintre variantele infractiunii, fiiptuitorii sunt, de regula, minor care nu a implinit var sta de 13 ani [art. 221 alin. (3) NCP]
persoane care au diverse anomalii sexuale, adicii tenllinte sexuale care ies din
- pericolul social al unei asemenea fapte rezultli din tulburarea pe care vizualizarea
tiparele morale ale societatii. Subiectul pasiv, in oricare dintre modalitiitile
normative ale infractiunii previizute de art. 221 NCP, este minorul, indiferent de comiterii unui act sexual o poate produce asupra psihicului minorului ce '.ii poate afecta
sex, care nu are implinitii varsta de 13 ani la data comiterii faptei. Legiuitorul a pe viitor normala dezvoltare, personalitatea ori care poate conduce la distorsionarea
limitat varsta minorului _la 13 ani, aviind in vedere faptu1 cii, piinii la aceastii perspectivei relativ la relatiile intime;
varstii, minorul poate fi cu u~urinta pervertit sexual prin diferite manopere care - subiectul activ nemijlocit al acestei forme atenuate este un major; daca fliptuitorul
sii-i incite curiozitatea specificii varstei ~i sii-l determine sii efectueze acte de nu a '.implinit varsta de 18 ani nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate prevazute de
natura sexualii. in ceea ce prive~te dispozitiile alin. (1) al art. 221 NCP, Curtea lege pentru infractiunea de corupere sexuala, insa fliptuitorul minor poate raspunde
observii cii elementul material al laturii obiecti'Pe a infractiunii de corupere penal pentru infractiunea de viol sau agresiune sexuala comisa in prezenta minorului;
sexualii a minorilor in varianta de bazii constii in comiterea unui act de natura
- nu este necesar ca ~i instigatorii sau complicii la aceastii variantii atenuatii sa fie
sexualii, altul decat eel previizut in art. 220 din acel~i cod, asupra unui minor
majori;
care nu a 'implinit varsta de 13 ani, precum ~i in determinarea minorului sii
suporte ori sa efectueze un astfel de act. Prin ,, act de naturii sexua/ii, a/tu/ deciit - faptele comise in prezen/a, iar nu asupra minorului sunt acte sexuale de orice
eel previizut in art 220" se intelege orice act prin care se tinde la obtinerea naturii, inclusiv raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana de sex diferit
excitatiei sexuale ori a satisfactiei sexuale prin alte procedee decat actiunea de sau de acela~i sex, respectiv actul de penetrare vaginala sau anala cu o persoanii de sex
penetrare. Este vorba despre actele de natura sexualii prevazute in dispozitiile diferit sau de acel~i sex, indiferent dacii acesta este consimtit sau '.imbraca forma unui
art. 219 NCP, care reglementeaza agresiunea sexualii, dar, spre deosebire de viol; in aceea~i categorie vor intra ~i actele comise asupra propriului corp de catre
aceastii infractiune, in cazul coruperii sexuale a minorilor, actele respective se major prin sau cu orice mijloace (de pilda, prin utilizarea diferitelor obiecte de stimu-
comit cu acordul minorului. A~adar, in sfera de aplicare a dispozitiilor art. 221 lare sexualii);
alin. ( l) NCP nu intra actele sexuale care se realizeaza prin penetrare. Urmarea - nu prezintii importanta daca actele sexuale de orice natura la care asistii minorul
imediatii a infractiunii prevazute de dispozitiile art. 221 alin. (1) NCP constii in
sunt intretinute de fliptuitorul major cu alte persoane majore sau cu alti minori, ~i nici
periclitarea relatiilor sociale care privesc .viata sexualii a minorului care nu a
daca acestea la riindul lor constituie sau nu vreo infractiune.
'implinit 13 ani. Fiind o infractiune dy pericol, legatura de cauzalitate dintre
aqiunea ce constituie elementul material al laturii obiective ~i urmarea imediatii
nu trebuie doveditii, ci ea rezultii din insii~i materialitatea faptei (ex re). Sub
aspectul elementului subiectiv, Curtea retine ca fapta se comite cu intentie,
fliptuitorul avand reprezentarea faptului cii savar~e~te asupra minorului un act de
natura sexualii ~i urmare~te efectuarea lui. Cerinfa esenfialii care 'insote~te
 230 Drept penal. Partea speciala infrac{iuni contra persoanei 231

'~ 4.6.2. Determinarea de carre un major a unui minor care nu a implinit varsta
~ Fapta inculpatului care, la data de 6 mai 2014, in cadrul dialogului
~I de 13 ani sa asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la specta-
cole sau reprezentapi in cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura,
purtat pe chat-ul Facebook cu persoana vatamata, niiscuta la 12 mai 200 1, a pus

I
Ja dispozitia acestuia materiale pomografice, constand in 5 fotografii care lnfiiti-
precum ~i punerea la dispozifia acestuia de materiale cu caracter pornografic ~eaza minori de sex masculin in ipostaze sexuale explicite intrune~te (imaginile
[art. 221 alin. (4) NCP] puse la dispozitie infiiti~eaza persoane de sex masculin, evident sub varsta de 18
l!
\11
- subiectul activ nemijlocit al acestei forme atenuate este un major; daca raptuitoru1
nu a implinit varsta de 18 ani nu sunt indeplinite condi!iile de tipicitate prevazute de
ani din punct de vedere antropometric, cu conotatii sexuale evidente, unele in
ipostaze pomografice explicite), pe de o parte, elementele constitutive ale
~ ·~; infractiunii de ,,corupere sexuala a minorilor", prevazute ~i pedepsite de art. 221
+t lege pentru infractiunea de corupere sexuala;
(:r alin. (4) NCP, atat pe latura obiectivii, cat ~i pe laturii subiectiva, din ansamblul
- nu este necesar ca ~i instigatorii sau complicii la aceasta varianta atenuata sa fie probator rezultil.nd ca fapta a fost siivar~ita cu vinovatie sub forma intentiei, iar,
majori; pe de alta parte, ale infractiunii de ,,pomografie infantila prin sisteme informa-
- legea prevede douii modalitati alternative de comitere a acestei variante atenuate: tice", previizute ~i pedepsite de art. 374 alin. (1) ~i (2) NCP, cele doua infractiuni
fiind savar~ite In concurs formal (C.A. Br~ov, secfia penala, minori §i familie,
1. determinarea de ciitre un major a unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani
decizia nr. 12312015, www.rolii.ro) .
sii asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibitionist realizate in public sau in privat
ori la spectacole sau reprezentatii in cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura 4.7. Variante agravate
(de pilda, la un spectacol de striptease);
Comiterea unui act de natura sexuala, altul deciit raportul sexual, actul sexual oral
- nu prezinta importanta pentru existenta infractiunii daca actele cu caracter exhi- sau anal cu o persoanii de sex diferit sau de acela~i sex, respectiv actul de penetrare
bitionist ori spectacolele sau reprezentatiile in cadrul ciirora se comit acte sexuale de vaginala sau anala cu o persoana de sex diferit sau de acel~i sex, impotriva unui minor
orice natura sunt comise numai de majori ori de majori cu. minori, sau numai de minori; care nu a implinit varsta de 13 ani, precum ~i determinarea minorului sa suporte ori sa
- in cazul In care majorul determina minorul sa asiste la un spectacol pornografic in efectueze un astfel de act atunci ciind:
cadrul caruia participa minori, infractiunea de coruptie sexuala se va retine in concurs a) minorul este ruda in linie directa, frate sau sora;
cu participapa improprie la savar~irea infractiunii de pornografie infantila prevazuta de
- actul de natura sexuala trebuie savar~it fatii de o ruda in linie directa ascendenta
art. 374 alin. (1 2 ) NCP;
sau descendenta (de pildii, actul de corupere sexuala cornis de bunic asupra unui
- prin spectacol pornogra.fic se intelege expunerea in direct adresata unui public, nepot, de tata asupra fiicei etc.) sau de frate asupra surorii, de sora asupra fratelui, ori
inclusiv prin tehnologia informatiilor ~i comunicatiilor, a unui copil implicat intr-un intre frati, respectiv intre surori.
comportament sexual explicit ori a organelor genitale ale unui copil, cu scop sexual b) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
[art. 374 alin. (4 1) NCP]. .__
fiiptuitorului;
~ Fapta inculpatului care, la data de 10 mai 2014, ~i-a etalat organul sexual - ingrijirea raptuitorului: persoanele care se ocupa de lngrijirea victimei indiferent
de forma in care sunt angajati;
~i s-a masturbat u1 prezenta persoanei vatamate minore, nascuta la 4 noiembrie
2002, in incinta unui loc de joacii din localitatea Predeal, futrune~te elementele - ocrotirea raptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
constitutive ale infractiunii de ,,corupere sexuala a minorilor'', prevazuta ~i pedep- victima;
sita de art. 221 alin. (4) NCP, atat pe latura obiectiva, fiind vorba de determinarea - educarea raptuitorului: profesor;
unui minor care nu irnplinise varsta de 13 ani sa asiste la un act exhibitionist de - paza raptuitorului: persoanele care au atributia de a asigura paza celor privati de
natura sexuala, cat ~i pe latura subiectivii, din ansamblul probator rezultand ca libertate in executarea unei pedepse, masuri educative privative de libertate sau a unei
fapta a fost cornisa cu vinovatie sub forma intentiei, cat tirnp inculpatul avea
masuri de sigurantrt;
discerniimantul pastrat la data respectivii, cuno~tea aproxirnativ varsta minorului,
pe care o plasa in intervalul 10-12 ani ~i avea deja o relatie stabilita cu acesta, - tratamentul raptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.;
ca~tigandu-i increderea inclusiv prin oferirea de mici cadouri, spre a orienta - NCP nu impune ca raptuitorul sa se fi folosit de calitatea sa pentru a savar~i fapta,
ulterior discutiile cu minorul spre o tematicii de natura sexualii (C.A. Br~ov, secfia fiind suficient ca acesta sa aiba In ingrijire, ocrotire, educare, paza sau sub tratament pe
penala, minori ~ifamilie, decizia nr. 12312015, www.rolii.ro). victirna.
2. punerea Ia dispozifia unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani de materiale c) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice;
cu caracter pomografic (de pilda, reviste, imagini sau filme cu caracter pomografic). - nu este necesar pentru ret.inerea acestei forme agravate sa se fi produs materiale
pomografice, ci ca fapta sa fie sav~ita fu scopul producerii tor;
232 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra persoanei 233

sav~e~te f~tkj~~;~ 1 •
_ constituie cauza de nepedepsire a tentativei numai desistarea, nu ~i impiedicarea
· - se numai cu procedurii rezultatului;
- materialele pornografice cu minori sunt orice material care prezinta un minor _ infractiunea se consuma in momentul realiziirii activitatilor infractionale ce consti-
ori o persoana majora drept un minor, avand un comportament sexual explicit sau tuie elementul material al infracpunii;
care, de~i nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avanct _ poate fi sava~ita in forma continuata, caz ID. care infractiunea se epuizeaza la
un astfel de comportament, precum ~i orice reprezentare a organelor genitale ale unui rnomentul efectuarii ultimului act de executare.
copil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP];
d) fapta a pus in pericol viata minor ului. 4.9. Pedeapsa
- punerea in pericol a vietii se produce din culpa ca urmare a leziunilor traumatice - pentru forma tip [art. 221 alin. (1 ) NCP]: mchisoarea de la 1 la 5 ani;
produse in urma actelor de natura sexuala; in ipoteza in care in urma actelor de natura. _ pentru prima varianta atenuata previizuta de art. 221 alin. (3) NCP: lnchisoarea de
sexuala rezulta leziuni traumatice care se agraveaza producandu-se din culpa moartea la 6 luni la 2 ani sau amenda (120-240 zile-amenda);
victimei se va retine concursul intre infractiunea de coruptie sexuala ~i cea de lovi.Ji
- pentru cea de-a doua varianta atenuata previizuta de art. 221 alin. (4) NCP:
sau vatamari cauzatoare de moarte sau, dupa caz, ucidere din culpa;
lnchisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda (120-240 zile-amenda);
4.8. Formele infracpunii - pentru varianta agravata previizuta de art. 221 alin. (2) NCP: mchisoarea de la 2 la
7 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt, ID. princ1pm, incriminate; ca
exceptie, fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de - termenul de prescriptie a raspunderii penale mcepe sa curga de la data la care
13 ani sa se intalneasca, ID. scopul comiterii unui act sexual dintre cele previizute in victima a devenit major; daca minorul a decedat mainte de implinirea majoratului,
art. 221 NCP, inclusiv atunci cand propunerea a fost fiicuta prin mijloacele de trans- termenul de prescriptie a raspunderii penale mcepe sa curga de la data decesului.
mitere la distanta, constituie infractiunea de racolarea minorilor in scopuri sexuale 4.10. Cauza de nepedepsire
previizutii de art. 222 NCP, fiind realizatii o incrim.i._nare autonomii a actelor de
pregiitire a comiterii irifrac/iunii de corup/ie sexualii; - potrivit art. 221 alin. (5) NCP, va opera cauza de nepedepsire atunci cand diferenta
- tentativa este posibilii numai in Jonna impeifectii; ca urrnare a modificiirii operate de varsta dintre subiectii implicati ID. mtretinerea unui act de naturii sexuala (ID. forma
prin 0.U.G. nr. 18/2016 tentativa in forma imperfectii este incriminatii la forma de tentata sau consumata) altul decat raportul sexual, actul sexual oral sau anal ori actele
bazii ~i la varianta agravatii a infracfiunii; ~i ID. acest caz, am serioase mdoieli ca de penetrare vaginala sau anala cu un minor care nu a implinit varsta de 13 ani de sex
guvernul a mteles scopul urmarit de Directiva 2011/93/UE, deoarece mcerciirile de a diferit sau de acel~i sex nu depa~e~te 3 ani (de pilda, un minor de 1.4 ani ~i 6 luni
mtretioe acte de naturii sexuala care nu presupun o penetrare sexuala nu constituie, in intretioe un act de naturii sexuala cu o minora de 12 ani); astfel, in vederea evitarii
toate situatiile, forme de abuz sexual sau de exploatare sexuala a minorilor; largirea situatiilor ca relatiile amoroase juvenile sa se transforme ID. afaceri penale, NCP a
sferei de incriminare trebuie analizata cu o deosebita prudenta pentru a nu transforma considerat, in principiu, actele de _natura sexuala care nu implica penetrarea comise cu
mcercarea de transpunere a Directivei 2011193/UE in prilej de criminalizare a un minor cu varsta mai mica de 13 ani ca fapte tipice care msa nu atrag riispunderea
manifestarilor sexuale adolescentine care nu imbraca forma unui abuz sexual ori a penala ID. ipoteza in care diferenta de varst:a dintre participanp este mai mica de 3 ani.
unei exploatari sexuale;
- tentativa impeifectii este posibilii la variantele atenuante ale ~rifrac/iunii, insii nu
este incriminatii;
- nu este posibilii re/inerea tentativei peifecte, mtrucat executarea ID. mtregime a 5.1. Nopune
actiunii infractionale echivaleaza cu consumarea infractiunii, aceasta neramanand in - este infractiunea ce consta in fapta persoanei majore de a-i propune unui minor
stadiul de tentativa; care nu a implinit varsta de 13 ani sa se intalneasca, in scopul comiterii unui raport
sexual, act sexual oral sau anal ori act de penetrare vaginala sau anala sau a oriciirui act
de naturii sexuala ce nu implica o penetrare;
- aceasta incriminare are ca scop prevenirea comiterii infractiunilor de viol ori

tJ~]~~i~:;i.~i~!~i'.f,!!r~f:J~'k~;i~E;.~~iJi:~!KfiJ~t~'.;~ir·~~.iZf:~l!~~:J.,~~:
agresiune sexuala impotriva unui minor sau a infractiunilor de act sexual cu un minor
234 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 235

ori coruperea sexuala a minorilor sau chiar a proxenetismului, fiind incriminate astfel _ fapta este tipica ~i in cazul in care propunerea a avut loc, insa in urma intalnirii
autonom unele acte de pregatire a acestor infraqiuni 1; nu s-a intretinut vreun act de natura sexuala;
- avand in vedere principiul legalitatii incriminarii prevazut de art. 1 alin. (2) NCp
infractiunea poate fi retinuta numai cu privire la faptele savar~ite dupa intrarea i~ ~ Nu reiese de nicaieri, din dispozitiile art. 222 NCP ca aceasta infrac-
vigoare a legii noi; tiune s-ar referi doar la propunerile de lntalnire In scopul comiterii unui act
dintre cele de la art. 220 sau art. 221 NCP ~i ca aceste propuneri ar trebui sa fie
- acpunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate unele concrete, fixate in timp ~i spatiu. In realitate, acest text incrirnineaza
inlaturarea raspunderii penale putand interveni ca urmare a retragerii plangerii penale: distinct actele pregatitoare ~i tentativa la infractiunile de act sexual cu un minor
iar nu a impacarii. ~i corupere sexuala a minorilor, prevazute de art. 220 ~i art. 221 NCP. Or, pro-
punerile explicite ale inculpatului, racute celor doi minori, de a intretine acte
5.2. Obiectul infracpunii sexuale cu el, se incadreaza in dispozitiile art. 222 NCP, chiar daca nu s-a
mentionat vreo data sau vreun loc in care sa se produca aceasta. Relevante
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a mino- pentru existenta infractiunii de la art. 222 NCP sunt propunerile ta.cute minorilor
rului; de a intretine acte sexuale cu inculpatul, iar nu locul sau timpul unde ar urma sa
b) obiectul material: nu are. se intample aceasta. Propunerile de intalnire, in scopul comiterii unuia dintre
actele de la art. 220 sau 221 NCP, reprezinta mai putin decat propunerea de
5.3. Subiecµi infractiunii intrepnere de acte sexuale. La propunerea de intalnire inculpatul poate sa nu
menponeze explicit scopul de natura sexuala al intalnirii, ci poate folosi alte
a) subiectul activ special: orice persoanii majorii (necircumstantiat) cu capacitate pretexte. Pentru existenta infractiunii prevazute de art. 222 NCP este suficient ca
penala; scopul comiterii actelor de natura sexuala sa existe in mintea raptuitorului,
- nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii un minor; nefiind nevoie ca el sa fie mentionat explicit. Or, este gre~it a se considera ca
- participapa penala este posibila in toate formele : coautoratul, instigarea sau com- legiuitorul a intentionat incriminarea unui act mai putin periculos, cum ar fi
propunerea de intalnire in scopul comiterii unui act de natura sexualii, dar nu a
plicitatea.
incriminat ~i o fapta mai grava, in care raptuitorul ii propune minorului chiar
b) subiectul pasiv special: minorul indiferent de sex care nu a fmplinit viirsta de intrepnerea de acte sexuale (C.A. Bra$OV, sec/ia penala, minori $i familie,
13 ani. decizia nr. 12312015, www.rolii.ro).

5.4. Latura obiectiva - daca actul sexual sau actul de natura sexuala a avut loc in urma propunerii din
partea majorului, in aceea~i imprejurare, va fi repnuta comiterea infracpunii de act
a) elementul material: propunerea formulata de fiiptuitorul major unui minor sexual cu un minor, respectiv de coruperea sexuala a minorilor sau de viol (daca din
care nu a implinit varsta de 13 ani de a se intalni fn scopul intretinerii unui raport cauza varstei fragede minorul nu putea consimti valabil la un act de penetrare
sexual, act sexual oral sau anal ori oricaruia act de penetrare vaginala sau anala sau a sexuala) care absoarbe natural actul de racolare; in cazul in care actul sexual sau
oricarui act de natura sexuala ce nu implica o penetrare; actul de natura sexuala a avut loc in urma propunerii din partea majorului, dar nu in
- fapta se comite doar printr-o acpune, nu printr-o omisiune; acee~i 1mprejurare, va fi repnut concursul de infractiuni intre racolarea minorilor in
scopuri sexuale ~i actul sexual cu un minor, respectiv coruperea sexuala a minorilor
1
- propunerea poate fi realizata prin orice mijloace: prin transmitere directa catre
(de pilda, in ipoteza in care intre data racolarii ~i data intretinerii actului sexual de
minor ori prin intermediari sau prin mijloace de comunicare la distanta (telefon, mail,
orice natura a trecut o anumita perioada de timp);
sms, retele de socializare etc.);
b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la
- nu este necesar pentru existenta infractiunii ca intalnirea ·sa fi avut loc sau ca
ocrotirea libertatii sexuale a minorului;
minorul sa fi acceptat intalnirea;
c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

1
Potrivit art. 23 din Conventia Consiliului Europei pentru protectia copiilor impotriva 1 in acela~i sens, S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 269. in sens contrar, a se vedea
exploatarii sexuale ~i a abuzurilor sexuale (27 octombrie 2007): Fiecare parte va lua masurile V Cioclei, in NCP comentat, p. 463, in care autorul arata ca ,,in cazul unei racolari reu~ite,
legislative sau de alta natura necesare pentru a incrimina propunerea racuta cu intentie de catre urmata de un act sexual cu minorul sau de un act de corupere sexuala a minorului, fapta de
un adult, prin intermediul tehnologiilor de comunicare ~i informare, pentru a intalni un copil racolare va fi absorbita, dupa caz, intr-una din cele doua infractiuni mai grave". Aceasta
care nu a implinit varsta prev~ta de art. 18 parag. 2, in scopul comiterii asupra acestuia a opinie pare a plasa actele de racolare in sfera unei incriminllli autonome ale tentativei
oricarei infractiuni dintre cele prevazute la art. 18 parag. 1 lit. a) sau la art. 20 parag. 1 lit. a), neurmate de executare care conduce la absorbtia ulterioara a acestor acte in forma consumata
dacii propunerea a Jost urmatii de fapte materiale care conduc la o asemenea intiilnire. a infractiunii mai grave.
 Drept penal. Partea specia/a Infrac/iuni contra persoanei 237
236
5.5. Latura subiectiva otat:ie sexuala, exprimat fizic, verbal sau rara caracter verbal, aviind ca obiect sau ca

•- I.

- in cazul in care raptuitorul a fost in eroare cu privire la varsta minorului, crezanct

intemeiat ca este major sau ca are varsta peste 13 ani, fapta nu constituie infractiune.

5.6. Formele infracp.unii

~o t 1ezarea demnitap.i unei persoane ~i In special crearea unui mediu de intimidare,
e eu~I degradant, umilitor sau jignitor;
os •' act:iunea penala se pune in mi~care la pliingerea prealabila a persoanei vatamate;
rl'.lleoul de formulare a pliingerii prealabile curge de la data consumarii infractiunii, iar
:u de la momentul epuizlirii acesteia;
_ nu este posibila impacarea, ci numai retragerea pliingerii prealabile pentru a se
ajunge la inlaturarea raspunderii penale.
- actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt incriminate (cu exceptia situatiei in care
fapta se comite prin viu grai, cand nu sunt posibile); 6.2. Obiectul infracµunii
- infractiunea se consuma fu momentul realizarii activita{ilor infractionale ce consti- a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala ~i la
tuie elementul material al infractiunii (cuno~terea de catre minor a propunerii de dernnitatea persoanei;
racolare); b) obiectul material: nu are.
- poate fi savii~ita in forma continuata, caz in care infrac{iunea se epuizeazil la
momentul efectuarii ultimului act de executare. 6.3. Subiecpi infractiunii

5.7. Pedeapsa a) subiectul activ special: persoana care are capacitate penala, indiferent de sex,
care se afla cu victima futr-o relatie de munca sau o rela{ie similara celei de munca ~i
- 1ncbisoarea de la l luna la l an sau amenda (l20-24q zile-amenda); care nu are fu acest cadru o situa{ie de autoritate sau superioritate fata de victima
- termenul de prescriptie a raspunderii penale fucepe sa curga de la data la care (subiect activ calificat);
acesta a devenit major; daca minorul a decedat fuainte de 1mplinirea majoratului, - fu doctrina 1 s-a aratat fu mod intemeiat ca: ,,rela/iile de munca sunt toate acele
termenul de prescriptie a raspunderii penale fucepe sa curga de la data decesului. relatii reglementate fu baza unui contract de munca sau in baza altor raporturi juri-
dice, care presupun prestarea unei activitati, futr-un cadru colectiv, organizat, m
schimbul unei compensatii financiare. Relafii similare celor de munca pot fi orice
alte relatii care presupun colaborarea unui colectiv de persoane lntr-o anumita activi-
tate, cum ar fi, spre exemplu, relatiile de colegialitate fu cadrul unei structuri univer-
6.1. Nopune
sitare (grupa, serie, an de studiu) sau relatiile de conlucrare fu cadrul unor structuri de
- este infrac{iunea ce consta fu pretinderea fu mod repetat de favoruri de natura voluntariat (ONG-uri) etc.";
sexuala fu cadrul unei relatii de munca sau al unei relaµi similare, daca prin aceasta - inexistenta raportului de autoritate face ca haquirea sexuala sa nu fie inclusa fu
victima a fost intimidata sau pusa futr-o situatie umilitoare; cadrul formelor de discriminare prin abuz de autoritate din partea faptuitorului ~i sa fie
- NCP a procedat la o sistematizare a incriminarii in materia haquirii sexuale, incri- plasata fu cadrul infractiunilor contra libertapi ~i integritatii sexuale;
minand fu art. 223 hiirfuirea sexua/ii propriu-zisa (harfuire orizonta/ii, cand subiecfii - pa,rticipatia penala este posibila fu forma instigarii sau a complicitaµi;
se afla pe ace/~i pa/ier). comisii prin acte repetate ~i care creeazii pentru victima o
- coautoratul nu este posibil, haquirea sexuala fund, fatli de continutul constitutiv, o
situafie intimidanta sau umi/itoare # fn art. 299 NCP ca infracfiune de serviciu
infracpune cu autor unic; fu cazul in care fapta este comisa de mai multe persoane cu
folosirea abuziva a funcfiei fn scop sexual ce implicii hiir/uirea 'sexuala prin abuz de
autoritate (har{uire vertica/ii); privire la ace~i subiect pasiv, fiecare dintre raptuitori va avea calitatea de autor, iar nu
pe cea de coautor.
- N CP respecta standarde/e stabilite prin Directiva 7312002/CE potrivit ciireia Mr-
b) subiectul pasiv special: persoana care se afla futr-o rela{ie de munca sau simi-
{Uirea sexuala reprezinta situatia fu care se manifesta un comportament nedorit cu
lara celei de munca cu subiectul activ nemijlocit pe acel~i palier sau chiar pe un palier
superior;
1
in sensul comiterii faptei ~i cu intenpe indirecta, a se vedea V. Cioclei, in NCP comentat,
p. 462.

.;-. ·~--, ::, .· :.'.. _,.;~ .~ .-·::; ·;~~ :.; : :,;-:._ ·.· :;.~:·,:::-::~;-~-:~· .-> -·~. -.·: >~::·::_ ·~~~~~;~ Ti.~.:~;-?~1:lJ
=-~.>-•··-~ '.~·. ;. . :_"": :._. • I' i r;' -".: -,-, j -, ·.~. j;"' ~~ ~; ~ '' : c~ :·•!'; :l:;: ·, It; 11 ·i··;'i • c~:•::.:'.~:... ~°;' f ... ·~.-r:r ~~· ~>·~~ ..::' i7tf.;.;j1 ~ · r~.l i j I/_~ t7i 1 V. Cioclei, in NCP comentat, p. 464.
238 Drept penal. Partea speciala Infrac/iuni contra persoanei 239
- fiind o infractiune de obicei este necesara lntrunirea cerintei unitiitii de subiect TBC Media~, unde activitatea de serviciu era mai u~oarii, programul flexibil ~i
pasiv; prin urmare, pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de nu se muncea in zilele de sambiita ~i duminica, ~i i-a pennis sii desra~oare
infractiuni. diverse alte activitiiti remunerate pe Jangii salariu, producand persoanei viitiirnate
o stare de profundii intimidare, de nesigurantii, dar ~i de '.indelungatii umilire In
6.4. Latura obiectiva fata colegelor de serviciu, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de
bartuire sexualii prevazutii de art. 223 alin. (I) NCP (CA. Alba-Julia, sec/ia
a) elementul material: pretinderea fn mod repetat de favoruri de natura sexuala In penala, decizia nr. 113112017, www.rolii.ro) .
cadrul unei relatii de munca sau al unei relapi similare;
- fapta se comite doar printr-o actiune, nu printr-o omisiune; b) urmarea imediata: starea de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei
vatiimate care 1n urma hiiftuirii a fost intimidatii sau pusa intr-o situatie umilitoare;
- prin favoruri sexuale se mteleg atat raporturile sexuale ori actele sexuale orale sau
anale, cat orice alt act cu caracter sexual (de pilda, atingerea diferitelor Plirti ale c) Iegatura de cauzalitate: trebuie dovedita.
corpului, dezbracarea victimei, sarutarea acesteia 1n zonele intime etc.);
6.5. Latura subiectiva
- pretinderea (explicitii sau implicitii) trebuie sa aiba caracter repetat, fapta nefiind
tipica daca a fost comisa o singura data; - intentia directa sau indirecta; avand in vedere ca infractiunea este una de obicei
iocriminata numai atunci cand este comisii cu intentie, este necesar sii se retina ~i
- caracterul repetat al acpunii in.fractionale conduce la concluzia ca infractiunea
existenta unei rezolutii infractionale un.ice, chiar daca aceasta are caracter generic;
de hartuire este o infracfiune de obicei; pentru a se retine caracterul penal al faptei
trebuie procedat la o analiza in concreto a actelor de executare omogene pentru a se - nu intereseazii mobilul cu care a fost siiv~itii fapta.
determina, fata de particularitatile fiecarei cauze, daca a fost comis un nurnar
suficient de acte care sa releve obi~nuinta; 6.6. Formele infractiunii
- pretinderea de favoruri sexuale poate fi tealizata prin orice mijloace: cuvinte, - tentativa nu este posibila;
gesturi sau priviri tendentioase, mijloace de transmitere la distanta etc.; - infracpunea se consumii in momentul in care, dupii efectuarea actelor de executare
- 1n principiu, nu se poate retine com.iterea infractiunii de harµtire sexuala daca repetate, este relevata ex.istenta obi~nuintei ~i se produce intimidarea victimei sau
actele raptuitorului se cantoneaza exclusiv in sfera unor simple acte amoroase, de punerea acesteia mtr-o situape umilitoare;
seducpe (de pilda, prin oferirea de flori, prin realizarea unor declaratii de dragoste etc.); - infractiunea se epuizeaza o data cu realizarea ultimului act de executare.
- nu este necesar pentru comiterea faptei ca raptuitorul sa fi realizat pretinderea de
favoruri sexuale prin amenintare sau constrangere morala; 6.7. Pedeapsa
- fapta este tipica chiar daca favorurile sexuale pretinse au fost satisracute de - inchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau amenda (120-240 zile-amenda);
victima, cu condipa producerii urmarii imediate; - in cazul in care infractiunea este comisa fata de un minor, termenul de prescriptie
- in cazul in care in urrna hartuifii victima intretine un raport/act sexual cu raptuitorul a riispunderii penale incepe sii curga de la data la care acesta a devenit major; dacii
sau orice alt act de natura sexuala ce nu presupune penetrarea, consimtamantul trebuie sa minorul a decedat inainte de lmplinirea majoratului, termenul de prescriptie a riispun-
fie liber exprimat; altfel, daca se va retine ca actul sexual a fost realizat prin constrangere, derii penale incepe sa curga de la data decesului.
va ex.ista concurs intre viol, respectiv agresiune sexuala ~i ha.quire sexuala.

~ Inculpatul C.I.M., in cursul anului 2013, in mod repetat, in cadrul

Dispensarului TBC Medi~ a adresat propuneri parpi civile pentru ca aceasta sii
intretina cu el raporturi sexuale, a racut aluzii frecvente Ia aspectul, tinuta ~i
rnirosul pll.rtii civile, a abordat-o fizic, a atins-o f'ara acordul ei, i-a comunicat
verbal, dar ~i prin mesaj telefonic ca o iube~te, i-a propus sii ii devina arnantii ~i 1~v101ara1~
sii ii insoteascii in aceastii calitate intr-uri concediu de schi in Austria, dar ~i la un
sirnpozion sau congres medical la Bucure~ti, fapte intamplate deseori in prezenta 1.1. Notiune
celorlalte asistente medicate. Toata aceasta activitate de a pretinde in mod - este infractiunea ce consta in patrunderea Iarii drept, in orice mod, intr-o locuinta,
repetat favoruri de natura sexualii pe fondul relapei de munca in care inculpatul lncapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, rara consimtamantul persoa-
se bucura de o pozitie de superioritate profesionalii ~i de un ascendent moral nei care le folose~te (indiferent de existenta sau nu a unui titlu) sau de a refuza sa ·le
prilejuit de faptul ca el a solicitat transferul pll.rtii civile in cadrul Dispensarului
pliriiseasca la cererea acesteia (art. 224 alin. (1) NCP];
240 Drept penal. Partea speciala Infrac/iuni contra persoanei 241
- constituie variante agravate ale violarii de domiciliu sav~irea faptei: de o per.
soana inannata, in timpul noptii sau prin folosirea de calitati mincinoase [art. 224 ~ Constituie locuinta in sensul prevazut de legea pena!a la infractiunea
de violare de domiciliu ~i aceea in care se efectueazli lucrliri de curatenie ~i
alin. (2) NCP];
zugraveli. Nelocuirea efectiva nu inseamnli lipsa de folosire in sensul legii, din
- NCP a renun/at la re/inerea ca variantii agravatii a infrac/iunii, a comiterii faptei moment ce persoana vatamata i~i zugrlivea apartamentul ~i efectua lucrari de
de douii sau mai multe persoane fmpreunii, caz fn care se va refine Jonna tip a infrac- reparapi (C.A. Tim~oara, sec/ia penalii, decizia nr. 11511999, fn V Viiduva,
fiunii ~i circumstanfa agravantii legalii previizutii de art. 77 lit. a) NCP (dacii fapta Jnfrac/iuni contra libertiifii persoanei, op. cit., pct. 35).
este comisii de trei sau mai multe persoane fmpreunii);
- aqiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vlitaznate ~ Fapta inculpatului recurent de a patrunde flirli drept, in mod repetat, in
atat pentru forma de baza a infractiunii, cat ~i pentru variantele agravate; retragerea Jocuinta persoanei vatamate N.E. realizeaza continutul constitutiv al infractiunii
plangerii prealabile, iar nu impacarea inlatura raspunderea penala. de violare de dorniciliu in forma continuatli. A~a cum corect s-a retinut, nu
prezinta relevanµ juridica ca imobilul in care a patruns inculpatul nu era locuit
1.2. Obiectul infractiunii efectiv de catre persoana vatamatli. lmobilul in cauza nu era abandonat de catre
persoana vatamatii, proprietarul acestuia, ~i, mai mult decat atit, din probe
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia inviolabilitat[i rezultli ca in mod periodic ii folosea. Legiuitorul, prin incriminarea faptei de
domiciliului ~i, implicit, a libertatii individuate ~i a vietii private a persoanei fizice; violare de domiciliu, a inteles sli respecte dreptul de folosinµ al celui ce detine
- domiciliul, in sensul art. 224 NCP, reprezinta o notiune autonoma1, care cuprinde imobilul respectiv, indiferent de frecventa actelor materiale de folosin!ll ale deti-
acele spatii (locuinµ, !ncapere, dependin!li sau loc 1rnprejmuit tinand de acestea) in care natorului imobilului (C.A. Pit~ti, sec/ia penalii, minori ~i familie, decizia
locuie~te persoana vatamata ~i in care aceasta i~i des~oara viata privata; nr. 64312009, fn V. Viiduva, Infracfiuni contra libertii/ii persoanei, op. cit., pct. 37).
- nu prezinta importanµ daca persoana vatamata detine,a imobilul in baza unui titlu
legal sau nu, ori daca locuinta era adecvata sau nu des~urarii vier· nvate; deop0- ~ In ceea ce prive~te
infractiunea de violare de domiciliu, ill mod
triva, este irelevant daca viata privata se des~ura cu caracter de anenµ sau doar corect prima instanµ, analizfuld probele dosarului, a apreciat ca locul fm-
temporar ori sezonier in locuintll, ori daca locuinta se afla in proces e renovare; prejmuit care pennite accesul fn magazinul persoanei viitamate nu face
parte din locuinfa sau dependin/ele locuinfei acesteia fn sensu/ textului de
- daca persoana vatamatll _i~i des~ura viata privata intr-o rulotll, aceasta va fi
lege, astfel ca in mod corect s-a retinut ca faptei ii lipse~te unul din ele-
considerata domiciliul sau;
mentele constitutive ale infractiunii (C.A. Constan/a, sec/ia penalii, decizia
- nu constituie un domiciliu, in sensul legii penale, spapul din cadrul unui loc de nr. 102012011, fn V Viiduva, lnfrac{iuni contra libertiifii persoanei, op. cit.,
detinere chiar daca este folosit de eel privat de libertate, insa din punct de vedere pct. 47) .
procedural poate fi incuviintata o perchezitie domiciliara ill cadrul unei celule din
cadrul unui penitenciar; 1.3. Subiecp.i infracpunii
- focu f fmprejmuif trebuie SQ finii de 0 locuinµ saU dependintll, plasfuldu-se illtr-0 a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa-
continuitate naturala cu celelalte spatii ill care se des~oara viata privata; astfel. nu orice citate penala;
loc imprejmuit care apaftine sau este folosit de o persoana are natura unui domiciliu in
sensul legii penale; deopotriva, nu orice loc care tine de o locuinµ sau dependinta nu face - proprietarul sau coproprietarul imobilului poate avea calitatea de subiect activ
(inclusiv nemijlocit) al infracpunii;
obiectul protectiei penale oferite de art. 224 NCP daca nu este imprejmuit astfel meat sa
poata fi vizibila delimitarea sferei private; prin urmare, nu este tip,ica fapta comisll cu - participatia penala este posibila ill orice forma: coautorat, instigare, complicitate;
privire la un loc neimprejmuit, chiar daca acesta tine de o locuinta ~i apartine exclusiv - in cazul in care se retine coautoratul sau complicitatea concomitentll va fi inci-
proprietarului locuintei ~i nici cea vizand un loc partial 1rnprejmuit, daca fapta este denta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 77 lit. a) NCP (daca fapta este
comisll in zona in care nu exista vreo delimitare sau 1rnprejmuire. comisa de trei sau mai multe persoane 1rnpreuna).

~
b) obiectul material: nu are.
Existii infractiunea de violare de domiciliu daca proprietarul patrunde
in locuinta chiria~ului Iarii voia acestuia, inainte ca hotlirarea, care ii obliga pe
chiri~ sa-i predea posesia imobilului sa fi fost pusli ill executare [Trib.
Harghita, sec/ia penalii, decizia nr. 37811973, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord),
P.J.P. - vol. III, p. 84].
1
Notiunea penala autonoma de ,,domiciliu" este distincta de notiunea omonima din
dreptul civil care este definita de art. 87-88 C.civ.
242 Drept penal. Partea specia/a lnfrac/iuni contra persoanei 243
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica In folosinta careia se afla locuinia t.4. Latura obiectiva
incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea ~i care are dreptul de ~
a) elementul material:
permite sau refuza intrarea sau ramanerea in aceste spatii;
_ violarea de domiciliu este o infracfiune cu confinut altemativ, elementul material
- poate fi subiect pasiv ~i persoana care detine un imobil sau o parte a acestuia In
constand fie in patrunderea fora drept In orice mod lntr-o locuinta, lncapere,
sistem timesharing,
dependin!A sau Joe imprejmuit tinand de acestea, fie in refazul de parasire a unei
- in ipoteza in care in spatiul protejat in care se patrunde nelegal sau din care se Jocuinte, incaperi, dependinte sau unui Joe imprejmuit tinand de acestea;
refuza parasirea locuiesc mai multe persoane, va exista o pluralitate de subiecti
_ in cazul in care in acee~i lmprejurarea spatio-temporala sunt realizate ambele
pasivi; daca infractorul a avut o rezolutie infractionala unica, urmarind, in acela~i
forrne alternative ale elementului material al infractiunii, se va retifle existenta unei
conditii de Joe ~i de timp ~i printr-o actiune unica, sa patrunda lntr-un domiciliu In
infractiuni unice simple (proces executional unic care determina retinerea unitatii
care locuiesc mai multe persoane se va retine o singura infraqiune de violare de
naturale colective), iar nu a unui concurs de infractiuni ori o infractiune continuata;
domiciliu (unitate naturala colectiva), fata de reconfigurarea necesara a teoriei
unitatii naturale colective ~i a conditiilor infractiunii continuate, prin abandonarea (i) piitrunderea farii drept, in orice mod, intr-o locuinfii, inciipere, dependinfii sau
cerintei unitatii de subiect pasiv in urma DCC nr. 650/2018 (M.Of. nr. 97 din 7 toe imprejmuit fin/ind de acestea;
februarie 2019) ~i DCC nr. 368/2017 (M.Of. nr. 566 din 17 iulie 2017); _ cerin/a esenfia/a a elementului material presupune ca patrunderea sa fie fora
- persoana care a avut calitatea de subiect activ al infracpunii de violare de drept, efectiva ~i fora consim/amiintul (expres sau tacit) al persoanei care folose$te
domiciliu poate deveni ulterior, chiar In legatura cu acela~i spatiu privat, subiect pasiv domiciliul;
al unei infracpuni de violare de domiciliu (de pilda, fostuh;hiria~ patrunde In locuinta - se va retine existenta cerintei esentiale ,,fora drept" ~i in cazul in care !aptuitorul
ocupata in prezent de actualul chiri~, schimba yala $i evacueaza lucrurile actualului exercita abuziv dreptul pe care ii are;
chiri~; dupa ce locuie~te o perioada In locuintz, afland de ·situatia creata, proprietaru] - cand eel care patrunde In domiciliul unei persoane i$i fundarnenteaza actiunea sa
apartarnentului sparge ~a locuintei, patrunde In domiciliu, schimba yala $i evacueaza pe o baza legala, fapta de violare de domiciliu nu va fi tipica chiar daca persoana In
persoana instalata abuziv); drept sa foloseasca spatiul privat se opune patrunderii; In acest caz exercitarea unui
- nu prezinta important-a daca persoana vatiimata detine imobilul in baza unui titlu drept previizut de lege nu are natura unei cauze, justificative, ci a unei cauze care
legal sau nu. inlaturli tipicitatea obiectiva a faptei;
- in cursul procesului penal se poate patrunde fu mod legal (,,cu drept") fu spaµul
~ Textul de incriminare condiponeaza existenta infractiunii de violare de privat al unei persoane in baza unui mandat de perchezipe domiciliarii, a unui mandat
domiciliu doar de folosinfa imobilului de ciitre persoana vatamatii. Se ocrote~te de arestare preventiva, a unui mandat de aducere emis de judecatorul de drepturi ~i
astfel o situatie de fapt, $i nu una de drept. Este irelevantli imprejurarea ca libertap sau de instantz, a unui mandat de supraveghere tehnica care presupune
persoana vatlimatli :ii-a stabilit domiciliul in ace! imobil ulterior datei comiterii activarea tehnicii In spatiile private; deopotriva, organele de politie pot face verificari in
faptei, atat timp cat la acea data folosea efectiv ace! imobil (C.A. Timi$oara, vederea respectarii conditiilor de executare a masurii arestului la domiciliu;
sec/ia penala, decizia nr. 8512001, in V. Vaduva, lnfrac/iuni contra libertafii-
persoanei, op. cit., pct. 34). - dupa riimanerea definitiva a unei hotlirfui judecatore~ti se poate intra ,, cu drept"
'intr-un spapu privat, in temeiul mandatului de executare a pedepsei 'inchisorii ori a
~ Se va retine comiterea infracpunii de violare de domiciliu :ii in cazul in
hotararii j.udecatore~ti, In scopul executarii masurii de sigurantii a internarii medicale
sau al expulzarii strainului faµ de care s-a dispus aceasta pedeapsa complementara;
care tutore/e patrunde fora drept fn casa unde /ocuiesc minoru/ ~i mama
acestuia, chiar dacii se prevaleazii de drepturile sale de admlnistrare a averii daca hotararea judeciitoreasca a fost pronuntata de o instant-a civila, executorul
minorului, deoarece prin incriminarea mentionatii este ocrotit dreptul locativ al judecatoresc cu sprijinul organelor de politie sau ale jandanneriei poate patrunde In
unei persoane, $i nu dreptul de proprietate {Trib. Ja~i. sec/ia penala, decizia spapile private pentru desfa$urarea activitlitilor specifice exec tarii silite;
nr. 73711998, in R.D.P. nr. 311999, p. 14). - fapta nu este tipica daca taptuitorul patrunde lntr-un imobil locuit de mai multe per-
soane, avand consimµmantul numai al uneia dintre persoanele folosesc imobilul;
~ Existii infractiunea de violare de domiciliu :ii atunci cand piitrunderea - consim/am<intul pentru patrunderea fu spatiul p · t trebuie sa fie valabil
inculpatului !arii drept are Joe intr-o locuinta care nu este efectiv ocupatii de exprimat1; lipsa consimtzmantului se prezuma pana la proba contrara;
persoana vatamatii (C.A. Bucure~ti, secfia I penala, decizia nr. 27711999, in
C.P.JP. 1999, p. 179).
1
Trebuie verifi.cat dacil nu se poate retine existenta vreunui viciu de consimtamant (de
Pildii, consimtamantul obtinut prin dol nu se poate considerat a ti. valabil exprimat).
244 Drept penal. Partea speciala Jnfracfiuni contra persoanei 245
- elementul material al infraqiunii de v iolare de domiciliu, in modalitatea patrun. s.G., cu atiit mai mult cu cat aceasta venise sa lntrebe de persoana vatamatli,
derii tara drept, se deosebe~te de eel al infractiunii de tulburare de posesie care consi:a pentru a recupera de la acesta cheia de la fostul domiciliu comun din care sa l~i
1n ocuparea farli drept. ia bunurile personale, atat ale sale, cat ~i ale copilului rezultat din chiar rela{ia de
concubinaj cu persoana vatlimatli (C.A. Constan/a, sec/ia penalii, minori $i
- . . Fapta de a plitrunde, rara drept, intr-un imobil, fara consirnµmantul Jamilie. decizia nr. /0411201 1, fn V. Viidu va, ln.frac/iuni contra libertii/ii per-
persoanei care locuie~te In ace! imobil, intrune~te elementele constitutive ale soanei, op. cit., pct. 27).
infrac{iunii de violare de domiciliu, chiar dacii persoana locuie~te in imobil fara
titlu, iar faptuitorul a introdus impotriva acesteia o actiune in evacuare (J.C.C.J., ~ in ceea ce prive~te perchezitia domiciliara, instanta a considerat ca,
secfia penalii, decizia nr. 3858 din 5 decembrie 2013, www.scj.ro). de~i autorizatia de efectuare a perchezi{iei domiciliare s-a solicitat Jud. Vi~eu de
Sus, la adresele din M. apar{iniind numi{ilor H.A. ~i H.G., politi~tii au fost intr-o
- . . Infractiunea de violare de domiciliu nu se poate retine in sarcina eroare de fapt ~i, prin urmare, chiar daca perchezitia s-a efectuat la imobilul cu
int~atei, <lat fiind ca lipse~te una din cerintele esen{iale pentru existenta acestei nr. 475, ~i nu la eel cu nr. 474, cum figureaza in autorizafia de perchezitie
infractiuni, respectiv ca elementul material al laturii obiective sii constea intr-o eliberatli de judecator, in cauza sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la
actiune de plitrundere rarli drept. Accesul executorului judecatoresc a avut loc in eroarea de fapt. Astfel, nu constituie infractiune fapta prevazutli de legea penala
baza unui temei legal, urmare unei cereri de punere in executare a unei hotarari cand raptuitorul, in momentul saviir~i rii acesteia, nu cuno~tea existenta unei
judecatore~ti. Drept urmare, a~a cum a rezultat din verificarile efectuate in faza stliri, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. Prin
actelor premergatoare, procedura executarii silite s-a efectuat de catre intimata urmare, in cauza nu s-a comis infractiunea de violare de domiciliu, deoarece
executor cu respectarea dispozitiilor legale, apreciindu-se, in mod corect, cli nu politi~tii au acfidnat fn mod legal, cu buna-credin/a, fn urma existen/ei unui

sunt indicii ~i elemente din care sii rezulte infractiunile reclamate de peti{ionar in dosar penal fnregistrat la parchet *i pe baza autoriza/iei de perchezi/ie eliberatii
sarcina intimatei (J.C.C.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 1'6912011, www.scj.ro). de judecatorul competent *i numai dintr-o regretabila eroare s-a solicitat
instan/ei de judecata competente e/iberarea autoriza{iei de perchezifie pentru
~ Din analizarea ansamblului probator de la dosar rezulta in mod clar ca
imobilul de Ia nr. 474, ~i nu 475 din localitatea M., judeful Maramure~ (C.A.
Cluj, secfia penalii, sentin/a nr. 7712005, nepublicatii).
in seara zilei de 26 decembrie 2004, inculpatul impreuna cu fratele ~i un vlir al
sau au patruns pe nedrept in locuinta persoanei vatlimate S.V., cu intentia de a (ii) refuzul de piiriisire a unei locuin/e, inciiperi, dependinte sau unui foe
aplica o corectie fratelui acestuia, S.D., inculpatul fiind inarmat cu un cutit. imprejmuit finiind de ilcestea;
Vazandu-i pe cei trei intriind in casa cu inten{ii agresive, persoana vatlirnatli S.V.
- presupune ca raptuitorul sa se ti aflat in domiciliul persoanei vatamate ~i.
le-a solicitat sa pliraseascli locuinta, iar S.D. s-a refugiat intr-o camera allituratli,
indiferent din ce motive, sa refuze sa-l parliseasca.
dar dupa el au intrat M.S. ~i cu M.F., primul lovindu-1 cu pumnii, iar inculpatul
M.F. a scos cutitul pe care-1 avea asupra sa ~i 1-a lovit in zona spatelui. Or, ~a - refuzul de plirlisire trebuie sli fie explicit $i precedat de o cerere expresii din p artea
cum au re/inut *i instan/ele de fond *i de ape/, nu se poate vorbi de un persoanei care folos~te spafiul in sensul pariisirii acestuia (eroarea de fapt va profita
consim/iimiint tacit al persoanei viitiimate S. V. fn sensul permiterii inculpatului, fliptuitorului); cererea de a plirlisi locuinta poate fi racuta nu numai de proprietar, ci ~i de
fn starea de nervozitate pe care acesta o avea la ace/ moment, fnso/it de alte orice persoana care o folose~te. de membrii familiei ori de oricare altli persoana care
douii persoane, sii piitrundii fn /ocuin/a sa, fn care se refugiase .fratele siiu S.D., locuie~te impreuna cu aceasta sau il reprezinta pe eel care folose~te locuinta;
p entru a se proteja de agresiunea celor trei; ba mai mult, sa urmlireasca pe - cerin{a esenfialii a elementului material presupune ca refuzul de plirlisire sa fie
persoana vatamatli 1n 1ncaperea in care aceasta se refugiase, fara a tine cont de foradrept;
solicitarea lui S.V. care, dupa cum rezulta din declaratia mi\).rtorului C.D., i-a
cerut ,,sa plirliseasca casa" (J.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 244212005, - tn cazul tn care refuzul de plirlisire a domiciliului este realizat tn exercitarea
www.scj.ro). dreptului recunoscut de lege, ne afllirn in fata unei situatii care inlatura prima
trasatura esenfiala a infracpunii (tipicitatea), iar nu a cauzei j ustificative 1
- . . Pentru a se reline ca fiind intrunite elementele constitutive ale infrac- prev~ute _de ar~ 2_~ alin. (l~ NC_~· ~a:~ inlatura numai cea de-a doua traslitura /
tiunii de violare de domiciliu este necesar ca patrunderea in locuinµ sa se esentiala a infractmnu, respecttv ant!Jund1c1tatea. --:.____/
realizeze rara drept ~i farli consim{lirniintul persoanei care o folose~te, conditii
care, in spe{a, nu sunt intrunite, intruciit incu/pa/ii au piitruns fn locuin/a ~ Violarea de domiciliu presupune incalcarea libertlitii persoanei care
persoanei viitiimate cu acordul tacit al mamei acestuia, care, de asemenea, folose~te locuinta. Aceasta inseamna ca cererea de a plirasi Iocuinta poate ti
f olosind acea locuin/ii, era fndrituitii sa f$i exprime sau nu acordul cu privire la flicuta nu numai de proprietar, ci ~ i de orice persoana care o folose~te, de
prezen/a inculpa/ilor fn locuin/a sa. Or, aceasta a acceptat prezenta inculpafilor membrii familiei sale sau de oricare alta persoana care Iocuie~e impreuna cu
1n acea locuinta, in considerarea relatiilor ce au existat intre fiul sau ~i inculpata aceasta sau ii reprezintli pe titular. Exista infractiunea de violare de domiciliu
246 Drept penal. Partea speciala lnfrac{iuni contra persoanei 247
chiar daca inculpatul a plitruns in mod licit in locuinta persoanei vlitamate, !nsa a t.6. Varianta agravata
continuat sli rlimanli acolo, de~i i s-a cerut insistent sli o plirliseascli (C.A.
Bucur~ti, sec/ia a II-a penala, decizia nr. 146511998, fn C.PJP. 1998, p. 306).
J.6.1. Comiterea faptei de o persoanli inarmatli [art. 224 alin. (2) NCPJ
- raptuitorul fie trebuie sii aibii asupra sa la momentul comiterii faptei o arma
b) urmarea imediata: producerea unei stari de pericol ca urmare a inclilclirii
propriu-zisa [art. 179 alin. ( 1) NCP], fie sa sliv~eascli fapta prin folosirea unei arme
dreptului la inviolabilitatea domiciliului al persoanei vlitamate;
asimilate [art. 179 alin. (2) NCP]; in ipoteza in care numai instigatorul sau complicele
c) legatura de cauzalitate: fiind o infracfiune de pericol abstract, leglitura de anterior/concomitent a fost inarmat, nu se va retine varianta agravatii a infraq.iunii nici
cauzalitate rezultii ex re, din 'ins~i sav~irea faptei prevazute de norma de incriminare. in sarcina autorului ~i nici in sarcina participantului, aceasta imprejurare urmiind a fi
avutii in vedere la individualizareajudiciara a pedepsei;
1.5. Latura subiectiva
- prin armii propriu-zisii se intelege orice obiect sau dispozitiv a carui funqionare
- intentia direct.a sau indirect.a (fn cazul primei modalitii/i de slivar~ire a infractiunii, detenninli aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau
prin patrunderea Iara. drept in locuinta altei persoane, autorul i~i da seama ca patrunde turninoase, amestecuri incendiare ori imp~tierea de gaze nocive, iritante sau de
tam drept ~i ram consimtamiintul persoanei in cauza, urmarind sau acceptand neutralizare, prevlizute de lege (art. 179 alin. (I) NCP ~i art. 2 din Legea nr. 295/2004,
inclilcarea libertiipi acesteia; fn ipoteza celei de-a doua modalitiifi de comitere a faptei, republicatii];
prin refuzul de a parasi locuinta la cererea persoanei vatamate, taptuitorul urmare~te - sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme ~i
sau accept.a de asemenea incalcarea aceleia~i libertati); care au fost intrebuintate pentru atac in vederea plitrunderii in mod nelegal in dorniciliu
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infractionala; [art. I 79 alin. (2) NCP] (de pildii, in cazul in care raptuitorul are asupra sa o bucata de
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. Jemn trebuie sa 0 foloseasca efectiv impotriva persoanei vatamate pentru a putea intra
in dorniciliu); simpla depnere a unui obiect care ar putea fi apt sa devina o arma
~ Violarea de domiciliu se sav~e~te numai c~ i~i
intentie; taptuitorul da asimilata nu poate conduce la retinerea variantei agravate a infracfiunii daca obiectul nu
a fost folosit impotriva persoanei vatlimate ori daca a fost folosit strict pentru distru-
seama ca patrunde tara drept ~i rara CODSimtamiintul persoanei in domiciliul
acesteia ~i ca prin aceasta ii incalca libertatea, urmare pe care o dore~te (in cazul gerea unor bunuri sau pentru a asigura patrunderea prin efractie in domiciliu.

~ Nu exista infracfiunea de violare de domiciliu in formli agravata dacli

intenpei directe) sau o accepta (in cazul iDtentiei indirecte). Este evident ca cei
doi inculpap DU au intenponat nicio clipli sa incalce libertatea persoanei
vatamate, ci ace~tia doreau sa- ~i vada copilul ~i respectiv nepotul, minorul I.G.T. inculpatul s-a inarrnat cu un lemn cu care a spart unele obiecte, precum ~i
in viirstii de 12 aDi la acea data, ~i pe care persoana vlitamata a refuzat inainte sli geamul de la locuinta victimei; in acest caz, lemnul nu poate fi asimilat cu o
le permit.a sli ii vadli. Mai mult, minorul a fost luat cu o zi inaiDte de la ~coalli de armli in conditiile legii, deoarece nu a fost folosit efectiv pentru atac [Trib.
catre persoana vlitamata., tam ca inculpatului sa i se aducli la cuno~tiDtii acest Suprem, secfia penalii, decizia nr. 287611976, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord.),
aspect, astfel iDciit acesta a ajuns sli solicite ajutorul polipei, ne~tiind ce s-a P.J.P. - vol. Ill, p. BY

~
intiimplat cu copilul sau. Este evident ca inculpatul a actioDat intr-o stare de
putemicli tulburare aviind in vedere disparipa copilului sliu, iar intenpile sale Fapta de violare a domiciliului persoanei vlitamate sus-mentionate s-a
erau clare, in sensul de a ~ti ce s-a intamplat cu acesta ~i de a vedea dacli nu se comis in modalitatile normative tip prevlizute de Iegiuitor [,,plitrunderea tara
afla la domiciliul bunicii sale mateme. in alta ordine de idei, obiectul juridic drept" in curtea locuintei lnchiriate in care era toleratli ~i ex-concubina inculpa-
special al acestei infractiuni se circumscrie relapilor sociale referitoare la tului V.C.M. ,,tam consimtamiintul persoanei vatamate V.A.S." ~i, respectiv,
inviolabilitatea domiciliului, adica Ia dreptul persoanei de a-~i desr~ura viata ,,refuzul de a parlisi ace! loc la cererea persoanei vlitiimate"J, nicidecum in
domestica., privata, intr-un Joe ales in mod liber, rarli vreun ainestec nedorit din modalitatea calificatli ,,de catre o persoanli inarrnata", aviindu-se in vedere decla-
partea altora. Or, inculpatii DU au actionat cu intentia de a ingrlidi libertatea ratiile constante ale coinculpatului pe parcursul procesului penal care a arlitat cli
individualli a persoanei vatamate prin violarea domiciliului acesteia. in acest ,,a Iuat (ili intiimplare) un cupt aflat pe o masli ~i a lovit-o" dupli declan~area
context, Iipsind Iatura subiectivli a acestei infracpuni, s-a considerat cli solutia altercatiei, in timp ce . se afla in curtea locuintei ~i era alungat de persoana ~

pronuntata de catre instante in sensul achitarii celor doi inculpati este corecta ~i vlitamata V.A.S. cu o bucata de fier. Incriminarea ~i sanctionarea mai aspra a /
legalli (C.A. Cluj, sec/ia penalii $i de minori, decizia nr. 35712008, fn V. Viiduva, faptei savar~ite in aceste circumstante se datoreazli nu numai elementului de
violenta, dar ~i de premeditare ~i presupune cli infractorul a prefigurat anterior
lnfrac/iuni contra libertiifii persoanei, op. cit., pct. 24).
comiterea infractiunii prin arnenintare sau folosirea unei arme ~i s-a inarmat. Or,
in cauzli, din nicio probli a dosarului nu rezulta cli inculpatul a venit la locuinta
victimelor inarmat, ci ca patrunderea in locuinta acestora s-a datorat unei decizii
spontane (IC.C.J., sec/iapenalii, decizia nr. 83612009, www.scj.ro).
 248 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 249

1.6.2. Comiterea faptei in timpul noptii [art. 224 alin. (2) NCP] _ poate fi savar~ita in forma continuata, chiar ~i in cazul in care actiunile
. fractionale succesive nu sunt de acel~i fel (unele pot consta in patrunderi fara drept,
- fapta trebuie sav~ita dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminii ~i
~ altele in refuz de parasire a dorniciliului), fatli. de natura de infractiune cu continut
inainte de aparitia zorilor; I .
alternanv;
- determinarea concreta se va face de instant§. dupa criteriul astronomic, care va tin(!
_ paate fi repnuta in concurs cu infractiuni ca omorul, loviri sau alte violente, vata-
seama de ora, ziua, luna in care a fost sava~ita fapta;
rnarea corporala, ameninµre, violul, distrugerea etc.;
- nu prezinta important§. daca raptuitorul a profitat sau nu de timpul noptii;
_ in cazul in care furtul este comis prin violarea de domiciliu se va retiue corniterea
- persoana care folose~te Jocuinta este prezumat ca a actionat in conditiile legitimei infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 229 alin. (2) lit. b) NCP in care este
aparari pentru a resp inge patrunderea sau incercarea de patrundere in domicitiu in absorbita violarea de dorniciliu; tot astfel, se va retine varianta agravata a talhariei
timpul noptii (prezumfie relativii de indeplinire a condifiilor generate ale atacului). coro.isa prin violarea de dorniciliu prevazuta de art. 234 alin. (1) lit. f) NCP in care este
1.6.3. Comiterea faptei prin folosirea de calitiiti mincinoase [art. 224 alin. (2) absorbita violarea de domiciliu;
NCP] _ poate fi retinuta in concurs ideal cu infracpunea de nerespectare a hotararilor
judecatorel?ti cornisa in forma impiedicarii folosirii unei locuinte detinute in baza unei
- calitatea mincinoasii este acea calitate neadevarata (indiferent daca este sau nu 0
hotarari judecatore~ti.
calitate oficiala) pe care o persoana o invoca sau o atribuie altei persoane in scopul
inducerii sau mentinerii in eroare a persoanei vatamate pentru a intra In domiciliu sau t.8. Pedeapsa
pentru a refuza parlisirea acestuia (de pilda, prezentarfa sub calitatea de inspector in
constructii pentru a patrunde in locuinta unei persoane); - pentru forma tip [art. 224 alin. (1) NCP]: inchisoarea de la 3 luni la 2 ani;
- calitatea mincinoasa folosita trebuie sa fie apta sa permita intrarea raptuitorului in - pentru varianta agravata [art. 224 alin. (2) NCP]: inchisoarea de Ia 6 !uni la 3 ani
domiciliu sau pentru a refuza parasirea acestuia; sau amenda (180-300 zile-amenda).
- se poate retiue concursul cu infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta
de art. 258 NCP.

1.7. Formele infracpunii 2.1. Nopune

- actele pregatitoare ~i tentativa (la modalitatea patrunderea Iara drept) sunt posibile, - este infractiunea ce consta in patrunderea rara drept, in orice mod, in oricare dintre
!nsa nu sunt incriminate; sediile unde o persoani'i juridica sau fizica J:~i des~oara activitatea profesionalli. ori
- nu este posibila tentativa la savar~irea violarii de domiciliu in modalitatea refu- refuzul de a le parasi la cererea persoanei indreptapte [art. 225 alin. (1) NCP];
zului de parasire, fiind o infracti,une omisiva proprie; - constituie variante agravate ale violarii sediului profesional sav~irea faptei: de o
- infractiunea de violare de domiciliu se consuma in momentul patrunderii f"ara persoana inarmata, in timpul noptii sau prin folosirea de calitati mincinoase [art. 225
drept l?i rara consimt§.mantul persoanei vatamate in domiciliul acesteia, respectiv in alin. (2) NCP];
momentul refuzului de a parasi domiciliul (infracfiune de pericol abstract); - acpunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate
- infractiunea de violare de domiciliu este o infractiune continua, cand prezenta atat penttu forma de baza a infractiunii, cat l?i pentru variantele agravate;
ilicita in domiciliu se prelungel?te in timp, caz in care se epui~aza in momentul - avand in vedere principiul legalitatii incriminarii prevazut de art. 1 alin. (2) NCP,
parasirii domiciliului1; infracpunea poate fi retinuta numai cu privire la faptele sav~ite dupi'i intrarea in
vigoare a legii noi.

1
in acest sens, In doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 31; 0. Loghin,
T. Toader, Drept penal roman. Partea speciala, Casa de Editurli ~i Presa ,,$ansa" S.R.L.,
Bucure~ti. 200 I, p. 170) s-a aratat ca de~i anibele modalitlip alternative ale elementului
material al infi:actiunii de violare de domiciliu desemneaza ,,actiuni instantanee, este cvasiu-
nanim admis faptul ca, in miisura in care prezenta infi:actorului in locuinta se prelunge~te,
violarea de domiciliu devine o infractiune continua. (...)in cazul violiirii de domiciliu, valoa-
rea sociala nu este susceptibila de distrugere, ci doar de ingriidire temporara a exercitiului sau, prelunge~te . Este motivul pentru care in acest din urrna caz vom avea o infi:actiune continua, ~ i
ceea ce se ~i intiimplii in cazul in care prezenta nedoritli a infractorului in locuinfli se nu una instantanee" .
 Jnfracfiuni contra persoanei 251
250 Drept penal. Partea specia!a
i:;uropeana a extins protectia art. 8 din Conventia europeana dincolo de limitele sediului
2.2. Obiectul infractiunii
de 0 persoanii fizica i~i desta~oara activitatea profesionalii prin recunoa~terea drep-
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia inviolabilitatjj ~ui unei ~ocietiiti comerciale la respectarea sediului siiu, a agentiilor ori a localurilor
sediului profesional 1; • sale profes1onale;
2
- In jurisprudenta Curti1 Europene este considerat domiciliu locul unde o persoana _ dupii o perioada de ezitari 1, Cn.JE a urrnat jurisprudenta Curtii Europene din
fzzicii sau juridicii f$i infoptuie$te activitatea profesionalii sau comercialii (sediul unei cauzele Societe Colas Est $.a. c. Franfei ~i Niemietz c. Germaniei, extinzand protectia
societiiti, al agentiei sale sau al sediilor sale profesionale, cabinetul unui avocat2). conferitii de dreptul la respectarea domiciliului ~i asupra sediilor societiitilor comerciale
Astfel, In cauza Kopp c. Elvefiei3 instanta europeana a constatat ca sediile profesionale 'in cauzele avand ca obiect efectuarea unei perchezitii la sediile acestor societii!ii cu
cum ar fi cabinetele de avocat (In speta cabinetul de avocati Kopp ~i asociatii), fac part~ cazia investigatiilor efectuate In materia dreptului concurentei de catre Comisia U.E.
0
din domiciliul persoanei, fiind cuprinse implicit In notiunea de viata privatii. Tot astfel, Aceastii dezvoltare a jurisprudentei CJUE a avut ca scop asigurarea ~i In dreptul U.E. a
ID cauza Niemietz c. Germaniei4 reclamantul (avocatul Niemietz) s-a plans ca perchezi- unei protectii efective lmpotriva interventiilor arbitrare sau disproportionate ale autori-
tia efectuatii de autoritiitile judiciare la cabinetul sau de avocaturii constituie o illciilcare t:atilor publice In sfera activitatilor private ale persoanelor fizice saujuridice;
a dispozitiilor art. 8 din Conventia europeanii, ceea ce a lezat clientela cabinetului sau ~i - fatii de jurisprudenta instantelor europene, apreciez ca notiunea de sediu profe-
reputatia sa de avocat. Guvernul germ.an a contestat existenta unui amestec, motivand sional nu trebuie sii fie interpretatii extensiv, ci prin raportare doar la spafiile fn care
ca art. 8 delimiteaza In mod peremptoriu lntre viata privatii ~i domiciliu, pe de 0 parte, se des./(1$oarii via/a privatii societarii (de pilda, sediul central al unei banci ori a unei
~i localurile profesionale, pe de altii parte. Referitor la vocabula englezii borne cuprinsa filiale sau sucursale a acesteia, zona de birouri a unei societii!i comerciale, un punct de
ill textul englez la art. 8, judecatorul european a aratat ca ill unele state contractante, lucru al unei societati, sediul unui cabinet notarial, ori al unei societiiti de avocati ori de
printre care ~i Germania, se admite ca ea se extinde la localurile profesionale. Mai executori judeciitore~ti sau de mediatori, sediul unei persoane fi.zice autorizate ori a
mult, aceastii exegezii vine In acord deplin cu versiunea francezii a textului, IDtrucat unei IDtreprinderi familiale, vestiarul unei echipe de fotbal, 0 bisericii etc.); daca IDtr-un
termenul de ,,domiciliu" are o conotatie mai larga decat home (acasii) ~i poate include, sediu profesional nu se desra~oarii viata privatii societara (de pilda, intr-o magazie
de pilda, biroul unei persoane care desra~oarii o profesie liberii, cum este ~i aceea de folositii doar pentru depozitarea unor bunuri ori In depozitul de cauciucuri uzate al unei
avocat. De asemenea, Curtea Europeana a remarcat cii, in general, a interpreta cuvintele vulcaniziiri) nu se poate retine tipicitatea faptei;
,,viata privatii" ~i ,,domiciliu" ca incluzaod anumite localuri sau activitiiti profesionale - mentinerea unei juste proportii ID definirea notiunii de ,,sediu profesional" prin
sau comerciale ar raspunde obiectului ~i telului esential al art. 8. A~a fiind, sediul pro- raportare la ipotezele protejate de art. 8 din Conventia europeanii contribuie ~i la
fesional poate intra in notiunea de ,,dorniciliu", in sensul prevederilor art. 8, instanta delimitarea unui cadru previzibil a variantei agravate a furtului calificat care absoarbe
europeana de contencios al drepturilor omului considerand ca au fost nesocotite aceste violarea sediului profesional, ID vederea evitiirii retinerii comiterii acesteia infractiuni
norme conventionale. Ulterior, prin cauza Societe Colas Est $.a. c. Fran/ei5 Curtea ori de ciite ori sunt sustrase bunurile unei persoane juridice.
b) obiectul material: nu are.
1
Potrivit art. 227 C.civ.: ,,(I) Sediul persoanei juridice se stabile~te potrivit actului de
constituire sau statutului. (2) ln funcfie de obiectul de activitate, persoana juridica poate avea 2.3. Subiectii infracfiunii
mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentanfele sale teritoriale ~i
punctele de lucru. Dispozitiile art. 97 sunt aplicabile in mod corespunzator''. a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa-
2
A se vedea: CtEDO, Hotararea din 16 octombrie 2007, in cauza Wieser $i Bicos Beteili- citate penala;
gungen Gmbh c. Austriei, parag. 44; Hotararea din 16 decernbrie 2002, In cauza Niemietz - proprietarul imobilului ID care i~i are sediul profesional persoana juridica sau
c. Germaniei, parag. 29; Hotararea din 25 februarie 2003, in cauza Roemen $i Schmit
c. Luxemburg, parag. 65; Hotararea din 13 noiembrie 2003, in cauza Elci $.a. c. Turciei, parag. 96;
fizica poate avea calitatea de subiect activ (inclusiv nemijlocit) al infractiunii;
Hotararea din 16 noiembrie 2004, in cauza Moreno Gomez c. Spaniei, parag. 28; Hotararea din - participatia penala este posibilii in orice forma: coautorat, instigare, complicitate;
16 aprilie 2002, in cauza Societe Colas Est c. Franfei, parag. 41, 49. - ID cazul in care se reiine coautoratul sau complicitatea concomitentii va fi inci-
3 A se vedea CtEDO, Hotararea din 25 martie 1998, in cauza Kopp c. Elvefiei, parag. 50,
dentii circumstanta agravanta legalii previizuta de art. 77 lit. a) NCP (daca fapta este
62-75.
4
A se vedea CtEDO, Hotariirea din 16 decembrie 1992, in cauza Niemietz c. Germaniei, comisa de trei sau mai multe persoane impreuna).
parag. 23, 26, 27, 30-33.
5
Ase vedea CtEDO, Hotariirea din 16 aprilie 2002, In cauza Societe Colas Est c. Franfei, 1 A se vedea CJUE, cauzele C-46/87 ~i C-227/88, Hoechst c. Comisiei (1989]; cauza
parag. 41, 49. in legatura cu aceasta hotarare ce a stabilit in mod neechivoc aplicabilitatea
art. 8 la sediile persoanelor juridice, in doctrina s-a aratat ca asistam la o consacrare a unei
C-97/87, Dow Chemical Jberica c. Comisiei [1989]. Pentru o analiza detaliata, a se vedea
1. Van Bae!, J.-F. Bellis, Competition Law of the European Community, 4th ed., Kluwer Law
,,vieti private comerciale", ce reprezinta o noua etapa de evolutie ce a condus de la o ,,viata
privata personala" la o ,,viata privata sociala" (J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des International, Haga, 2005, p. 1062- 1064.
2 A se vedea CJUE, cauza C-94/00, Roquette Freres SA [2002], parag. 29, 53.
droits de l'homme, L.G.D.J., Paris, 2012, p. 322).
 252 Drept penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra persoanei 253

b} subiectul pasiv: orice persoana fizica (avocat, practician in insolven\:li., consul- _ in cazul in care patrunderea sau refuzul de parasire a sediului profesional este
tant etc.) sau persoana juridica (societate comerciala, o asociatie ori fundatie, u realizat in exercitarea dreptului recunoscut de lege, ne aflam in fata unei situatii care
sindicat etc.) care are in folosin\:li. un anumit spatiu cu titlu de sediu profesional ~i carn iJJ.laturii pr ima trasatura esenpala a infractiunii (tipicitatea}, iar nu a cauzei
are dreptul de a permite sau de a refuza intrarea sau ramanerea in aceste spatii. e ·ustificative prevazute de art. 21 alin. (1) NCP, care inlatura numai cea de-a doua
- nu se va avea in vedere natura acestui sediu, daca este sediu principal, sucursata !rasa.rora esentiala a infractiunii, respectiv antijuridicitatea;
agenµe sau punct de lucru; de asemenea, poate fi orice imobil; '
- nu prezinta importan\:li. daca persoana vatamata detine sediul profesional In baza ~ Fapta inculpatei C.E. de a agresa fizic persoana vatiimatii P.G., primar
unui titlu legal sau nu. al comunei C., in timpul programului de lucru, In biroul acestuia din cadrul
Primariei C. !ntrune~te elementele constitutive ale infractiunii de ultraj. De
2.4. Latura obiectiva asemenea, fapta inculpatei, care, cu aceea~i ocazie a refuzat sa paraseasca biroul
primarului comunei C. ~i sediul institutiei Primariei intrune~te elementele
a) elementul material: constitutive ale infractiunii de violare a sediului profesional (C.A. Timi.!joara,
(i) pii.trunderea fii.rii. drept, in orice mod, In oricare dintre sediile unde o persoana sec/ia penalii, decizia nr. 31212017, www.rolii.ro).
fizica sau juridica l~i desfii~oara activitatea profesionala; b) urmarea imediata: producerea unei stari de pericol ca urrnare a incalcarii
- fapta nu este tipica in ipoteza in care fiiptuitorul patrunde nurnai pe un teren sau In dreptului la inviolabilitatea sediului profesional al persoanei vatamate;
orice alt loc irnprejmuit tinand de sediul profesional (de pildii, in cazul in care 0
c) legatura de cauzalitate: fiind o infractiune de pericol abstract, legatura de
persoana trece pe un teren ce constituie curtea sediului profesional al unei persoane
cauzalitate rezulta ex.re, din 'ins~i savar~irea faptei prevazute de norma de incrirninare.
fizice saujuridice in scopul de a ajunge mai rapid la o statie de autobuz);
- cerin/a esen/ialii a elementului material presupune . ca piitrunderea sii fie fora 2.5. Latura subiectiva
drept, efectiva ~i tarn consim\:li.mantul (expres sau tacit) al persoanei care folose~te
sediul profesional; lipsa consimtamfuitului se prezuma pana la proba contrara; - intentia directa sau indirecta [fn cazul primei modalitii/i de sav~ire a infractiunii,
autorul i~i dli seama ca patrunde rara d.rept ~i far1i consim\:li.mantul persoanei (fizice sau
- se va reµne existenta cerintei esentiale ,,fora drept" ~i in cazul in care fiiptuitorul
exercita abuziv dreptul pe care il are; juridice) careia Ii apartine sediul, urmarind sau acceptand inciilcarea inviolabilitapi
sediului profesional; fn ipoteza celei de-a doua modalitiifi de comitere a faptei, prin
- cand eel care patrunde intr-un sediul profesional i~i fundamenteaza actiunea sa pe refuzul de a parasi sediul profesional la cererea persoanei vatiimate, fiiptuitorul urma-
o baza legala, fapta de violare a sediului profesional nu va fi tipica chiar daca persoana re~te sau acceptii de asemenea incalcarea inviolabilitatii sediului profesional];
in d.rept sa foloseasca spatiul se opune patrunderii;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infracponala;
- fapta nu este tipica daca fiiptuitorul patrunde intr-un sediu profesional folosit de acestea pot fi avute In vedere de instan\:li. la individualizarea pedepsei;
mai multe persoane fizice sau juridice, avand consimtamantul numai al uneia dintre
persoanele care folosesc sediul. - dacli acel~i imobil constituie atat sediul profesional al unei persoane fizice sau
juridice, cat ~i locuinta unei persoane fizice pentru a determina daca in cauza a .fost
(ii) refuzul de pii.riisire - presupune ca fiiptuitorul sa se fi aflat in sediul profesio-
comisa infractiunea de violare de domiciliu sau cea de violare a sediului profesional
nal al persoanei vatamate ~i, indiferent din ce motive, sa refuze sa-1 paraseasca.
trebuie analizata intenti_a infractorului la momentul comiterii faptei tipice (respectiv mai
- refuzul de parasire trebuie sa fie explicit $i precedat de o cerere expresii din intai cuno~terea dub lei .destinatii a imobilului, iar apoi daca a unnarit patrunderea in
partea persoanei care folose$te spafiul fn sensul piiriisirii acestuia (eroarea de fapt va sediul profesional sau In locuinµ) .
profita faptuitorului); cererea de a parasi locuinta poate fi fiicuta .nu numai de catre
titularul sediului profesional (actionar majoritar, membru al consiliului de adrninis- 2.6. Varianta agravata
tratie, persoana fizica autorizata etc.), ci ~i de orice persoana care folose~te sediul pro-
fesional sau care reprezinta persoana fizica sau juridica titulara a sediului profesional 2.6.1. Comiterea faptei de o persoana inarmata [art. 225 alin. (2) NCP]
(de exemplu, de avocatii colaboratori ai celui care este titularul sediului profesional, de - taptuitorul fie trebuie sii aibii asupra sa la momentul comiterii faptei o arma
angajatii persoanei j uridice etc.); propriu-zisa [art. 179 alirL (1) NCP], fie sa sav~easca fapta prin folosirea unei arme
- cerin/a esenfialii a elementului material presupune ca refuzul de parasire sa fie asimilate [art. 179 alin. (2) NCP];
forii drept; - prin annii propriu-zisii se intelege orice obiect sau dispozitiv a clirui funcponare
- in cazul in care sunt realizate ambele forme alternative ale elementului material al determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau
infractiunii, se va retine existenta unei infractiuni unice simple (proces executional luminoase, amestecuri incendiare ori irnpr~tierea de gaze nocive, iritante sau de
unic), iar nu a unui concurs de infractiuni ori o infractiune continuata;
 Infrac/iuni contra persoanei 255
254 Drept penal. Partea speciala

neutralizare, prevazute de lege [art. 179 alin. (1) NCP ~i art. 2 din Legea nr. 295/2004 _ poate fi retinuta In concurs cu infractiuni ca omorul, loviri sau alte violente,
republicata]; ' -·~inarea corporala, violul, distrugerea etc.;
\Ill LL'
- sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca anne ~i care _ 1n cazul in care furtul este comis prin violarea sediului profesional se va retine
au fost intrebuintate pentru atac in vederea patrunderii in mod nelegal in sediul profe- rniterea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 229 alin. (2) lit. b) NCP in care
sional [art. 179 alin. (2) NCP] (de pilda, in cazul in care raptuitorul are asupra sa o bucata cote absorbita violarea sediului profesional; tot astfel, se va retine varianta agravata a
de lemn, trebuie sa 0 foloseasca efectiv impotriva persoanei vatamate pentru a putea intra e~]hariei comisa prin violarea sediului profesional prevazuta de art. 234 alin. (1) lit. f)
in sediul profesional); simpla detinere a unui obiect care ar putea fi apt sa devina o anna ~CP in care este absorbita violarea sediului profesional.
asimilata nu poate conduce la retinerea variantei agravate a infractiunii daca obiectul nu a
fost folosit impotriva persoanei vatamate ori daca a fost folosit strict pentru distrugerea 2.8. Pedeapsa
unor bunuri sau pentru a asigura patrunderea prin efraqie in sediul profesional. _ pentru forma tip [art. 225 alin. (1) NCP]: inchisoarea de la 3 !uni la 2 ani;
2.6.2. Comiterea faptei in timpul nopfii [art. 225 alin. (2) NCP] _ pentru varianta agravata [art. 225 alin. (2) NCP]: inchisoarea de la 6 !uni la 3 ani
- fapta trebuie sav~ita dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul lurninii, ~i sau amenda.
inainte de apari!ia zorilor;
- determinarea concreta se va face de instanµi dupa criteriul astronomic, care va tine 3~ Violarea: vietii urivate
seama de ora, ziua, luna in care a fost savar~ita fapta;
- nu prezinta importanµi daca raptuitorul a profitat Sl;\U nu de timpul noptii. 3.1. Notiune
2.6.3. Comiterea faptei prin folosirea de calitafi mincinoase [art. 225 alin. (2) - art. 226 NCP prevede trei modalitiifi normative in care se in.Iati~eaza infractiunea
NCP) ' de violare a vietii private (infrac/iune cu confinuturi alternative):
a) atingerea adusa vietii private, Ia.ra drept, prin fotografierea, captarea sau inre-
- calitatea mincinoasa este acea calitate neadevarata (indiferent daca este sau nu o
gistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei
calitate oficiala) pe care o persoana o invoca sau o atribuie altei persoane in scopul
persoane aflate intr-o locuinµi sau incapere ori dependinµi tinand de aceasta sau a unei
inducerii sau men!inerii in eroare a persoanei vatamate pentru a intra in sediul profe-
sional al acesteia sau pentru a· refuza parasirea acestuia (de pilda, prezentarea sub convorbiri private [art. 226 alin. (1) NCP];
calitatea de inspector in constructii pentru a patrunde in sediul profesional); b) divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fiira drept, a sunetelor, con-
- calitatea mincinoasa folosita trebuie sa fie apta sa perrnita intrarea raptuitorului in vorbirilor ori a imaginilor unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori depen-
sediul profesional sau pentru a refuza parasirea acestuia; dintli tiniind de aceasta sau a unei convorbiri private, catre o alta persoana sau catre
- se poate re!ine concursul cu infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta public [art. 226 alin. (2) NCP];
de art. 258 NCP. c) plasarea, Iari:i drept, de rnijloace tehnice de inregistrare audio sau video, in scopul
sav~irii faptei in primele doua variante normative [art. 226 alin. (5) NCP].
2.7. Formele infracpunii - actiunea penala se pune in rni~care la pliingerea prealabila a persoanei vatamate in
- actele pregatitoare ~i tentativa (la modalitatea patrunderea flira drept) sunt posibile, cazul modalitatilor normative prevazute de art. 226 alin. (1) ~i (2) NCP ~i din oficiu in
insa nu sunt incriminate; cazul modalitatii normative stipulate de art. 226 alin. (5) NCP;
- nu este posibila tentativa la sav~irea violarii sediului profesiooal in modalitatea - avand in vedere principiul legalitatii incriminarii prevazut de art. l alin. (2) NCP,
refuzului de parasire fiind o infractiune omisiva proprie; infractiunea poate fi retinuta numai cu privire la faptele sava~ite dupa intrarea in
vigoare a legii noi. in cazul faptelor sav~ite in forma continua sau continuatli, a caror
- infractiunea de violare a sediului profesional se consuma in momentul patrunderii
executare a inceput sub imperiul C.pen. din 1969 ~i s-a epuizat sub legea noua, instanta
Iari:i drept ~i Iari:i coosimµJ.mantul persoanei vatamate in sediul profesional al acesteia,
va avea in vedere la pronuntarea solutiei de condarnnare numai actele savar~ite dupa
respectiv in momentul refuzului de a parasi sediul profesional (infracfiune de pericol
abstract); intrarea in vigoare a NCP 1 .
- infractiunea de violare a sediului profesional este o infraqiune continua, cand
prezenta ilicita in sediul profesional se prelunge~te in timp, caz in care se epuizeaza In
momentul parasirii sediului;
- poate fi sav~ita in forma continuata;
1 CtEDO, Veeber c. Estoniei (nr. 2), cererea nr. 45771/99, parag. 31.
 256 Drept penal. Partea specialii !nfrac/iuni contra persoanei 257
3.2. Obiectul juridic nrnare: protectia reputatiei unei persoane ~i impiedicarea divulga.rii de informatii
etP . I 1
- intimitatea viefii private a persoanei fizice l?i relatiile sociale ce se nasc ~i se coo.fidentia e ;
dezvolta lnjurul acestei valori sociale; _ obiectul juridic vizeaza protejarea numai a unor pfu"ti componente ale no~iunii de
- NCP nu define~te notiunea de viafa privata urmand astfel jurisprudenta Cuni· viatii privatli astfel cum au fost retinute in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
l , l
Europene a Drepturilor Omului care a aratat ca nu este posibil §i nici necesar a incerca omuJui;
definirea de o maniera exhaustiva a notiunii de viata privata. Totu~i, ar fi prea restrictiv _ de§i exista mai multe modalitati prin care poate fi adusa atingere vietii private a
sii fie limitata nofiunea la un ,,cerc intim", unde persoana ar putea sii-~i des~oare viai:a ·odividului, astfel cum rezulta §i din prevederile de art. 74 C.civ., legiuitorul a inteles sa
personala ~a cum dore§te §i din care sa excluda lntreaga lume exterioara. RespectuI ~duca sub sfera ilicitului penal numai acele modalitati enumerate In mod expres prin
vietii personale trebuie sa includii intr-o anurnita masura dreptul persoanei de a stabili cele trei variante normative. Atingerea adusa vietii private unei persoane, in alte
~i dezvolta relatii cu semenii sai, neexistand niciun motiv de principiu care sa justifice modalitati decat cele previizute de infrac}iunea prevazutli de art. 226 NCP va putea
excluderea activitatilor de natura profesionalii sau de afaceri. Exist:a astfel zone de atrage raspunderea delictuala a raptuitorului.
interactiune a unei persoane cu terfii, chiar ~i intr-un context public, care pot fi incluse
in nofiunea de viata privat:a2 . Referindu-se la notiunea de ,, via/a privata" din perspec- 3.3. Obiectul material
tiva Conventiei europene ~i a jurisprudentei instantelor de la Strasbourg, doctrina3 a
_ in principiu, nu are, deoarece prin incriminarea violarii vietii private se apiirii
apreciat ca in legatura cu aceasta nu exista o definitie exacta, continutul ei modifi-
candu-se in functie de mai multi factori, dintre care precizam: perioada la care se dreptul la intimitate;
raporteaza, mediul §i societatea ill care individul i§i petrece viata. Tot astfel, Curtea _ roijloacele tehnice de inregistrare audio sau video plasate §i folosite in scopul
Europeana arata ca ,,viata privat:a" este o nofiune larga ce nu se preteaza la o definitie coroiterii faptei sau formele de obiectivare materialii a sunetelor sau imaginilor inre-
4
exhaustiva • Respectarea vietii private a unei persoane implica garantarea integrit:atii gistrare (harduri externe sau interne, CD, DVD, stick) nu constituie obiect material, ci
fizice §i morale ale persoanei, a identitatii personale sau sociale, respectarea informa- sunt bunuri cu ajutorul carora se savar~e~te delictul §i care fac obiectul masurii de
fiilor personale, a sexualitafii, a spatiilor personale sau private5 . Alte doua elemente ale sigurantii a confisca.rii speciale2 •
dreptului la viata privata, ce nu sunt explicit menfionate in art. 8, sunt previizute in
art. I 0 parag. 2 din Conventia .europeana ca temeiuri pentru restrangerea libertatii de 3.4. Subiecfii infracpunii
a) subiectul activ: orice persoanii fizicii sau juridicii (necircumstantiat) cu capa-
citate penala;
- poate fi subiect activ nemijlocit ~i proprietarul locuintei, incaperii, dependintei (de
1 pilda, in ipoteza 1n care acesta a inchiriat locuinta persoanei vatamate, iar inainte de a o
A se vedea CtEDO, Hotararea din 16 decembrie 1992, in cauza Niemietz c. Germaniei, preda instaleaza dispozitive tehnice de captare a imaginilor);
parag. 2 9.
2
A se vedea CtEDO, Hotararea din 25 octombrie 2007, in cauza Van Vondel c. Olandei, - participa}ia penala este posibila in orice forma: coautorat, instigare, complicitate;
parag. 48; Hotararea din 25 iunie 1997, in cauza Halford c. Regatului Unit al Marii Britanii, - in cazul in care se retine coautoratul sau complicitatea concomitenta va fi inci-
parag. 42.
3 denta circumstanta agravanta legala previizuta de art. 77 lit. a) NCP.
In acest sens, a se vedea CtEDO, Hotararea din 11 iulie 2002, in cauza Goodwin c. Rega-
tului Unit al Marii Britanii, parag. 72; C. Birsan, Conventia europeana a drepturilor omului. b) subiectul pasiv: numai o persoanii fizica in viata, art. 226 alin. (1) NCP racand
Comentariu pe articole, vol. I (Drepturi ~i libertap), Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005, p. 598-599, referire la persoana aflata intr-o locuinta sau incapere ori dependintii tinand de aceasta
B. Selejan-Gu/an, Protecpa europeana a drepturilor omului, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2004, sau la convorbirile private purtate de o persoana;
p. 150; Fr. Sudre, Drept european ~i international al drepturilor omului, Ed. Polirom, Ia~i, - nu prezinta importanta varsta, starea de sanatate ori moravurile subiectului pasiv;
2006, p. 3 15.
4
A se vedea CtEDO, Hotararea din 28 ianuarie 2003, in cauza Peck c. Regatului Unit al - fapta nu este tipicii 1n cazul in care prive~te o persoana decedata; 1n aceasta ipotezli
Marii Britanii, parag. 5~; Hotararea din 6 februarie 2001, in cauza Bensaid c. Regatului Unit al poate fi angajata raspunderea civila delictuala a raptuitorului pentru neacordarea
Marii Britanii, parag. 47; Hotararea din 29 aprilie 2002, in cauza Pretty c. Regatului Unit al respectului datorat persoanei decedate conform art. 78 C.civ.;
Marii
5
Britanii, parag. 60; Hotararea din 20 martie 2007, in cauza Tysiac c. Poloniei, parag. 107.
Ase vedea R. Clayton, H Tomlinson, The Law of Human Rights, Oxford University Press, 1 Ase vedea A. W Heringa, L. Zwaak, Right to respect for privacy, in P. van Dijk, F. Van
2001, parag. 12.85-12.94; R Wong, Privacy: Charting its developments and prospects, in Hoof. A. Van Rijn, L. Zwaak, Theory and practice of the European Convention on Human
,,Human Rights in the digital age", GlassHouse Press, London, 2005, p. 147-162; R. Chiri/ii, Rights, 4th ed., Intersentia, Antwerpen-Oxford, 2006, p. 665.
Convenpa europeana a drepturilor omului, comentarii ~i explicaµi , vol. Il, Ed. C.H. Beck, 2 In acel~i sens, R. Slavoiu, Protectia penala a vietii private, Ed. Universul Juridic,
Bucure~ti, 2007, p. 38-50.
Bucure~ti, 2016, p. 111.
 258 Drept penal. Partea specialii
Infrac{iuni contra persoanei 259
- persoana juridica nu este subiect pasiv al acestei infractiuni 1;
·ida, prin utilizarea unor microfoane prin intermediul carora pot fi captate sunetele din
- pluralitatea de subieqi pasivi atrage, In principiu, retinerea unui concurs de
infracti uni. pt atiul privat invecinat);
sp ·
_nu prezinta importanta daca discutiile ascultate sunt inteligibile sau nu (de pilda,
3.5. Latura obiectiva fapta va ~ ti pica ~i. ~ cazul in ~ar~. asc~ltarea unei pe.rsoane s-a realizat In locuinta
cesteia, msa datonta defectuoz1tatu m1Jloacelor tehmce aceasta a fost partial sau
a) elementul material: NCP reglementeaza In art. 226 alin. (I), (2) ~i (5) u.nna- ~otegral neinteligibila); in cazul in care prin mijloacele tehnice au fost ascultate numai
toarele modalitati nonnative ale elementului material al infracfiunii cu confinutur; zgornotele produse In cadrul locuintei incaperii sau dependintei fapta nu este tipica (de
alternative:
pitda, zgomotele produse de animale detinute intr-o locuinta);
A. Infracpunea prevazuta de art. 226 alin. (1) NCP - este o infractiune cu _ nu este necesar ca fliptuitorul sa procedeze ~i la inregistrarea convorbirilor ascultate.
confinut alternativ, fiecare dintre modalitatile de comitere fiind echivalente din punct
de vedere juridic; voi proceda la analiza In continuare a modalitatilor alternative ale (v) prin fnregistrarea audio.
acestei infraqiuni prin raportare la locul In care este plasata subiectul pasiv al - lnregistrarea trebuie sa priveascii discuti_ile purtate de persoana aflata in spatiul
infractiunii, dupa cum urmeaza: privat indiferent de natura acestora, iar nu orice alte sunete; nu prezinta importanta daca
discutiile lnregistrate sunt inteligibile sau nu;
A.1. Atingerea adusii, fiirii drept, vie/ii private a unei persoane fizice ajlate intr-o
locuinfii sau inciipere ori dependinfii finiind de aceasta realizatii prin urmiitoarele - fapta se comite in oricare dintre modalitatile enumerate mai sus doar printr-o
mijloace: actiune, nu printr-o omisiune; in toate aceste cazuri este protejata viata privata a
(i) prin fotografiere (de pilda, fotografierea unei · persoane aflata la o petrecere
pe~soanei, indiferent de natura proprietatii locuintei, incaperii sau dependintei, fiind
privata intr-un imobil); posibila ~i situatia in care, de~i spatiul este proprietate publica, sa se retina comiterea
infractiunii (de pilda, intr-o rezerva dintr-un spital public);
- fapta nu este tipica In cazul In care este fotografiat doar imobilul sau interiorul
acestuia ori vreun animal fara a ti fotografiata ~i vreo persoana. - chiar daca taptuitorul realizeaza cu privire la acel~i subiect pasiv mai multe dintre
modalitaple alternative de violare a viep.i private prevazute de art. 226 alin. (1) NCP
(ii) prin captarea de imagini;
(de pilda, at.at prin captarea de imagini, cat ~i prin inregistrarea audio) se va repne
- captarea imaginii unei persoane se poate realiza cu orice tip de mijloace tehnice (de comiterea unei singure infractiuni de violare a vietii private;
exemplu, prin intermediul unei camere web, camere de supraveghere, drone, sateliti); - fapta tipica trebuie comisa fata de o persoana fizica aflata intr-o locuinµ (a sa ori a
- captarea imaginilor nu presupune ~i inregistrarea acestora; altei persoane), incapere sau dependinta tin§nd de acestea (de pilda, vestiarul-unei sali
- nu este tipica fapta de a capta imagini referitoare la viata privata a unei persoane de fitness, incaperile in care se tumeaza un film), nu ~i atunci cand este vorba de un loc
fiira a fi folosite mijloace tehnice, ci ,,cu ochiul liber" (de pilda, prin spionarea unei imprejmuit tinand de acestea. in cazul in care persoana fizica nu se afla lntr-o locuinµ
persoane cu un binoclu sau pe gaura cheii), chiar ~i in ipoteza in care aceasta este ori incapere sau dependinµ finand de acestea (de pilda, in ipoteza in care o persoana se
WIData de reproducerea acestora sub forma unor desene, schite etc. afla intr-o dependinta ce nu pne de o locuinµ - teren arabil extravilan - ori pe o strada,
(iii) prin fnregistrarea de imagini; lntr-un pare public, pe o plaja, pe puntea unui yacht, intr-o ~ina etc.) atingerea adusa
vietii private prin mijloacele de mai sus nu constituie, in principiu, o fapta tipica,
- inregistrarea trebuie sa priveasca imagini cu persoana vatamata, iar nu cu locuinta, put.and da n~tere unei raspunderi delictuale (de pilda, pentru incalcarea vietii private in
lncaperea sau dependinta sau cu vreun animal al acesteia;
locuri publice) 1;
- in ipoteza in care activitatea taptuitorului consta in unnanrea ffi mod repetat a - daca pe langa persoana pe care taptuitorul urmare~te sa o monitorizeze in locuinta
victirnei sau In supravegherea repetata a locuintei, locului de munca sau a altor locuri se afla ~i alte persoane, fapta va aduce atingere ~i viepi private a acestora, existand o
frecventate de aceasta insopta ~i de lnregistrarea de imagini din locuinta acesteia, se va pluralitate de infractiuni generata de pluralitatea de subiecti pasivi (cu privire la
retine concursul intre infracpunea de haquire ~i cea de violare a viepi private.
(iv) prin ascu/tarea cu mij/oace tehnice;
1
in acest sens in DCC nr. 33/2017 Curtea Constitutionala a apreciat ca dispozitiile art. 226
- ascultarea trebuie sa priveasca discupile purtate de persoana aflata in locuinta, alin. (1) NCP sunt constitutionale, retinand ca ,,statul nu neagii dreptul persoanei la viata
inciipere sau dependinta, indiferent de natura acestora (discupi personale, intime, intima, familiala ~i privatii, ci ofera o protectie sporita faptelor antisociale care aduc atingere
referitoare la raporturile de munca etc.) ~i trebuie realizata prin mijloace tehnice (de acestui drept, atunci cand se comit intr-o locuinta sau inciipere ori dependintii tiniind de
1
aceasta. Imprejurarea ca, in lnciiperile publice, dreptul fundamental de referintii nu beneficiaza
DivuJgarea secretului comercial poate constitui o fapta tipica de concuren(A neloiala de protectia legii penale nu echivaleaza cu afectarea dreptului la viata privata, deoarece, ceea
incriminata de art. 5 lit. c) din Legea nr. I l/1991. ce prevaleaza in protejarea drepturilor constii in adoptarea de catre stat a unor miisuri
legislative corespunzatoare".
260 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra persoanei 261
celelalte persoane, fapta este comisa cu intentie indirectli), in conditiile in care /\.2. atingerea adusii, fora drept, viefii private a persoanei fizi,ce prin ascultarea cu
raptuitorul a acceptat ca prin activitatea se va produce 0 ingerinta in vietile private ale tnifloace tehnice sau inregistrarea uneilunor convorbiri private [art 226 alin. (1)
mai multor persoane;
[VCP];
- tot astfel, in cazul in care la locul de munca al persoanei fizice angajatoru1 a _ nu prez inta importanta daca aceastli convorbire are loc intr-o locuinµ, incapere ori
instalat in mod vizibil camere in vederea supravegherii activitatii profesionale a anga- dependinfa tinand de aceasta ori intr-un alt loc, chiar ~i in public, prezentand relevanta
jatilor slii (de exemplu, in scopul prevenirii furturilor sau absenteismului) nu se va oUJllai caracterul sliu privat ce tine de resorturile intimitatii vietii private;
retine comiterea infraqiunii prevazute de art. 226 NCP. Daca insa instalarea de camere
sau microfoane are caracter clandestin, angajatorul urmarind sa inregistreze fie irnagini _ incriminarea vizeaza numai ascultarea convorbirilor private ambieptale, nemijlo-
sau convorbiri private ale angajatului, fie atat imagini sau convorbiri profesionale, cat cite ale unei persoane, nu ~i cele purtate prin intermediul telefonului sau a unui mijloc
~i pe cele private (de pilda, instalarea clandestina de microfoane in biroul unei angajate electronic de comunicatii, cand se va retine comiterea infractiunii de violare a secre-
in scopul ascultarii convorbirilor private ale acesteia) se va putea retine comiterea tuiui corespondentei prevazuta de art. 302 alin. (2) NCP; nu este exclusa retinerea in
infractiunii prevazute de art. 226 NCP atunci cand este evident ca· acestea au vizat ~i concurs real a celor doua infractiuni;
ingerinta ill intimitatea vietii private a angajatului care beneficiaza de acest drept _ ascultarea convorbirii private trebuie sa aiba loc in timpul desra!?urlirii acesteia ~i
inclusiv la locul de munca; sa fie realizatii cu mijloace tehnice; fapta nu va fi tipica in ipoteza in care ascultarea
- cerinfa esenfialii a elementului material presupune ca atingerea intirnitlifii vietii convorbirii private are loc rara utilizarea unor mijloace tehnice prin plasarea ascultli-
private sa fie farii drept. Fapta nu va fi tipica daca ingerinta in dreptul la viata privata este torului in proximitatea interlocutorilor;
permisa de lege (de exemplu, in ipoteza in care judecatorul de drepturi ~i libertati a - atunci cand convorbirea privatii este inregistratii cu mijloace tehnice de o per-
incuviintat o masura de supraveghere tehnica prevazutli de art. 138 NCPP cum ar fi inter- soana, iar ulterior inregistrarea realizatli ~i stocatli este ascultatli de o alta persoana,
ceptarea ~i inregistrarea comunicatiilor, supravegherea video, audio sau prin fotografiere). fapta acesteia din urma nu este tipica;

~ Pentru existenta infractiunii, este necesar ca oricare dintre actiunile

- NCP oferli astfel o protectie extinsa convorbirilor cu caracter privat (inclusiv cele
confidentiale cum ar ti cele intre avocat ~i clientul sliu) ale unei persoane, sarictionand
prevazute in textul de incriminare sa fie slivar~ite, Iara drept, intr-un domiciliu in
sens penal. Aceastli notiune se identificli cu ace! spatiu unde subiectul pasiv penal orice ascultaretinregistrare ilegala a acestora cu mij/oace tehnice;
locuie~te, Iara sa fie necesar sa aiba in mod formal (legal) domiciliul in acel Joe. - cerin/a esenfialii a elementului material presupune ca atingerea intimitatii vietii
Poate fi vorba de un spatiu ocupat temporar, inclusiv o camera la hotel sau la private sli fie fora drept. Fapta nu va fi tipica daca ingerinta in dreptul la viata privatli
climin. Locuinta este acel spatiu in care trliie~te efectiv o persoanli, chiar dacli este permisa de lege [de exemplu, In ipoteza in care judeclitorul de drepturi ~i libertlifi a
este vorba de un Joe destinat in mod obi~nuit altui scop. Reprezintli locuinta incuviinptt o masura de supraveghere tehnica prevazutli de art. 138 NCPP, cum ar fi
chiar ~i adapostul temporar sau mobil. incapere inseamna ace! spatiu delimitat, interceptarea ~i inregistrarea comunicatiilor ambientale sau in cazu1 inregistrlirilor
destinat locuirii, cum ar fi camera de apartament dintr-un apartarnent locuit de
audio-video efectuate cu ocazia des~urarii unei perchezitii domiciliare care sunt
mai multe persoane. Dependintele sunt prelungiri ale spatiului locuit, acele
permise de art. 159 alin. (12) NCPP].
entitliti aflate in relatie de dependenta fatii de locuinta propriu,.-zisa.
( ... ) imprejurarea ca, in incaperile publice, dreptul fundamental de referintli nu B. lnfracpuoea prevazuta de art. 226 alin. (2) NCP - este o infractiune cu
beneficiaza de protectia legii penale nu echivaleazli cu afectarea dreptului la con/inut alternativ, fiecare dintre modalitatile de comitere fiind echivalente din punct
viata privatli, deoarece, ceea ce prevaleazli in protejarea drepturilor constli in de vedere juridic ~i pot consta in divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea,
adoptarea de catre stat a unor masuri legislative corespunzlitoare. Or, in aceste tara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor obtinute prin atingerea vietii
situatii, partea lezatli are deschisa calea unei actiuni civile in justitie (Curtea private in fonnele descrise mai sus, clitre o altli persoana sau clitre public;
Constitufionalii, decizia nr. 3312017, www.ccr.ro). '
- cerinfa prealabilii este sa existe o atingere adusli vietii private, Iarli drept, prin
~ ~i
Fapta inculpatului A. de a monta un dispozitiv de urmlirire localizare
fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau
inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinfa sau mcapere ori dependinfa
de tip GPS pe autoturismul persoanei vatlimate B. (fosta sa concubinli), in scopul
monitorizlirii deplaslirilor efectuate de catre aceasta, ar putea constitui un atentat tinand de aceasta sau a unei convorbiri private; daca sunetele sau imaginile sunt deti-
la viata privatli a persoanei vatiimate, care insa nu este incriminat in varianta nute in mod legal fapta nu este tipica;
aceasta de slivaq;ire. Din modalitatea de incriminare a faptei de violare a vietii - divulgarea (dezvaluirea catre un tert a existentei ~i a continutului sunetelor, con-
private, rezultli ca, de~i prin desra~urarea unor activitiiti de natura celor retiflute vorbirilor sau imaginilor 1), difuzarea [punerea in circulatie sau in vanzare, distribuirea
in sarcina inculpatului A. se poate considera ca se aduce atingere vietii private a
unei persoane, aceasta nu este prevazuta de legea penala (I.C.C.J., sec/ia penalii,
decizia nr. 18/A din 25 ianuarie 2018, www.scj.ro). 1 in aceastii ipoteza nu este necesarli ~i prezentarea suportului pe care imaginile sau

convorbirile sunt stocate.

262 Drept penal. Partea speciala In.fraCfiuni contra persoanei 263

prin orice mijloace (ziare, TV, site-uri, Facebook, lnstagram etc.) a continutului sune- probe atunci ciind privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu
telor, convorbirilor sau imaginilor], pre=entarea (lntati;;area, expunerea continutului teqii. in acest caz, daca astfel de inregistrari sunt depuse ca probe in procesul penal nu
sunetelor, convorbirilor sau imaginilor) sau transmiterea (remiterea suportului pe care se poate vorbi nici de comiterea infrac!iunii de violare a vietii private ;;i nici de
sunt stocate convorbirile sau imaginile ori a unui alt suport pe care acestea sunt redate) excluderea probelor nelegal administrate prin incalcarea vietii private;
trebuie tacuta catre o alta persoana fizica sau juridica (chiar ;;i numai unei singure - existenta consimtamiintului unei persoane la 1nregistrarea de imagini cu aceasta
persoane) ori catre publicul larg, prin orice mijloace (ill scris, pe cale orala, prin mtr-un spatiu privat sau a unei convorbiri private nu implica ~i existenta consimtaman-
internet, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale etc.), fiind astfel stabilita prin tului la divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea Jor catre un teq sau catre
lege o limita proportionala a dreptului la informare In scopul protectiei vietii private (de public, care in ipoteza ill care se produce, fara drept, va constitui infractiunea prevazuta
pilda, este tipica fapta unui ziar/post de televiziune de a publica fotografii cu o de art. 226 alin. (2) NCP.
persoana aflata In locuinta sa sau transcrierea 1nregistrarii unor convorbiri private ale
unei persoane); ~ Faptele inculpatului care, in baza aceleia;;i rezolutii infractionale, la
- divulgarea 1nregistrarii unei convorbiri private (inregistrata In baza autorizatiei data de 12.01.2016, a prezentat, tara drept, martorului lnregistrari in care acesta
emise de judecatorul de drepturi ;;i libertati) de catre eel ce le cunoa;;te ill virtutea intretinea relatii sexuale cu persoana vatamata, iar in perioada 13-14.03.2016,
atributiilor de serviciu constituie infractiunea de divulgare a informatiilor secrete de fara drept, a distribuit catre public mai multe CD-uri continand acelea!?i
serviciu sau nepublice [art. 304 alin. (1) NCP] sau, dupa caz, infractiunea de compro- 1nregistrari pe raza localitatii I., intrunesc elementele constitutive ale infractiunii
mitere a intereselor justi!iei [art. 277 alin. (2) NCP]; de violare a vietii private, prevazute de art. 226 alin. (2) NCP cu aplicarea art. 35
alin. (1) NCP (Judecatoria sectorului 4 Bucur~ti, sentin/a penala nr. 36201201 7,
- chiar daca taptuitorul realizeaza mai multe dintre modalitatile alternative de
www.rolii.ro).
violare a vietii private prevazute de art. 226 alin. (2) NCP (de pilda, atat prin divulgare,
cat ;;i prin transmiterea de imagini obtinute prin atingerea vietii private) se va retine
comiterea unei singure infractiuni de violare a vietii private;
~ Fapta inculpatului care, in perioada septembrie 2015-octombrie
2015, a difuzat (postat) pe contul de Facebook al martorului D.C.A. (prietenul
- ill cazul ill care persoana care a adus atingere vie!ii private in vreuna dintre moda- persoanei vatamate la acea data), rara a avea acordul persoanei vatamate T.I.N.
litatile prevazute de art. 226 alin. (I) NCP divulga, difuzeaza, prezinta sau transmite mai multe fotografii in care persoana vatamata apare nud, fotografii efectuate de
imaginile sau convorbirile unui teq sau catre public, se va retine comiterea a doua catre inculpat in cursul anului 2011-2012 persoanei vatarnate (care la acea data
infractiuni de violare a vietii private ill concurs real [art. 226 alin. (1) NCP ~i art. 226 avea viirsta de 16 ani), cu acordul acesteia, intr-o camera de hotel, intrunesc elemen-
alin. (2) NCP]; tele constitutive ale infracpunii de violare a vietii private, prevazute de art. 226
- tn ipoteza tn care divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea catre teq sau alin. (2) NCP (Judecatoria Aiud, sentin/a penala nr 1812018, www.rolii.ro).
catre public este realizata de catre o alta persoana, nu de catre eel care comis fapta ill C. Infracpunea prevazuta de art. 226 alin. (5) NCP - plasarea, fiirii drept, de
vreuna dintre modalitaµIe prevazute de art. 226 alin. (1) NCP, nu este necesar ca acesta mij/oace tehnice de inregistrare audio sau video, in scopul siiviir~irii faptei de via/are
din urma sa fie tras la raspundere penala pentru retinerea comiterii infractiunii tn con- a viepi private in condipi/e art 226 alin. (1) ~i (2) NCP;
ditiile art. 226 alin. (2) NCP (de pilda, 1nregistrarea tarn drept a convorbirilor private
- constituie un caz in care actele de pregatire la comiterea infractiunii de violare a
ale unei persoane este tacuta la data tn care taptuitorul avea varsta de 13 ani ~i 11 !uni,
vietii private in vreuna dintre modalita!ile descrise de art. 226 alin. (1) sau (2) NCP
lipsind astfel trasatura esentiala a imputabilita!ii, in vreme ce forma derivata a infrac-
sunt incriminate ca infracfiune consumatii de sine stiitiitoare; consider ca scopul
!iunii este comisa la momentul in care taptuitorul linplinise viirsta de 14 ani);
urmarit de faptuitor nu este eel al comiterii cumulative a faptei in condi!iile art. 226
- infractiunea de violare a vietii private poate fi retinuta in concurs ·real cu infrac- alin. (1) ;;i (2) NCP, fapta ti.ind tipica ~i in ipoteza ill care se urmare~te doar violarea
!iunea de divulgare a secretului profesional ori cu cea de violare a secretului corespon- vie!ii private 1n conditiile primului alineat;
dentei;
- este necesar ca taptuitoi:ul sa detina (legal sau ilegal) mijloace tehnice de 1nregis-
- cerin/a esen/ia/ii a e/ementu/ui material presupune ca divulgarea, difuzarea, trare audio sau video pe care sale plaseze (introduca, disimuleze, monteze), tara drept,
prezentarea sau transmiterea sa fie fora drept. Fapta nu va fi tipica daca divulgarea, fie in locuinta, incaperea ori dependinta tiniind de acestea unde se afla persoana
difuzarea, prezentarea sau transmiterea este permisa de lege (de exemplu, prezentarea vatamata, fie in orice alt loc din care poate obtine mregistrarea de voce sau imagini cu
tn fata judecatorului de drepturi ~i liberta!i ill scopul arestarii preventive a unei persoana vatamata;
persoane a transcrierii convorbirilor telefonice mregistrate In mod legal);
- intrucat violarea vie!ii private ill vreuna dintre modalitatile descrise de art. 226
- trebuie mentionat ca legea procesual penala [art. 139 alin. (3) NCPP] permite ca alin. (1) sau (2) NCP presupune, 1n esenta, fie o componenta de imagine (fotografii,
1nregistrarile de voce ;;i imagini efectuate de pfil!i sau de alte persoane sa fie utilizate ca lnregistrari video), fie una ce tine de convorbiri, discutii sau orice alte categorii de
264 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 265
sunete private, rezulta ca nu intra in sfera de protectie a legii penale componenta vietii 3.6. L atura subiectiva
private ce tine de localizarea unei persoane; fata de conditiile de incriminare stipulate de
- infrac\iunea de violare a vietii private se comite cu inten\ie directa sau indirecta
art. 226 NCP, nu va fi tipica fapta de plasare tara drept de mijloace tehnice in vederea
pentru modalitatile normative prevazute de art. 226 alin. (1) ~i (2) NCP (fliptuitorul pre-
localizarii unei persoane ori folosirea de asemenea mijloace pentru localizarea unei
vede ~i urmiire~te/accepta incalcarea intimitatii vietii private intr-una dintre modalitafile
persoane; daca aceste activita\i de localizare sunt efectuate fiirii drept de ciitre func\ionari
descrise de lege); nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea
publici sau priva\i, aflati in exercitiul atributiilor de serviciu, se va putea re\ine
infrac\ionala pentru modalitafile normative prevazute de art. 226 alin. (I) ~i (2) NCP;
comiterea infrac\iunii de abuz in serviciu; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
- nu este necesar ca scopul unnarit sii fi fost ~i atins, fiind necesar ca fliptuitorul sa fi
aqionat in scopul violarii vietii private prin plasarea fiirii drept a mijloacelor tehnice de
inregistrare audio sau video; in cazul in care in wma plasarii mijloacelor tehnice are loc
o violare efectivii a vietii private, se va retine existenta unui concurs de infracfiuni
o_
comite
in cazul modalita ii normative revazute de art. 226 alin.
•
[art. 226 alin. (1) sau alin. (2) NCP ~i art. 226 alin. (5) NCP, respectiv art. 226 alin. (l) 3.7. Ipoteze speciale de lnlaturare a tipicitapi faptei 2
NCP, art. 226 alin. (2) NCP ~i art. 226 alin. (5) NCP];
Art. 226 alin. (4) NCP stipuleazii o serie de ipoteze care conduc la retinerea lipsei
- cerinfa esenfia/ii a elementu/ui material presupune ca plasarea de mijloace tehnice
tipicitafii faptei prevazute de art. 226 alin. (1) ~i (2) NCP, prin inlaturarea cerintei
de inregistrare audio sau video sa fieforii drept. Fapta nu va fi tipica dacii divulgarea, esentiale a comiterii faptei tara drept; In realitate, toate cele patru situatii stipulate de
difuzarea, prezentarea sau transmiterea este permisa de lege (de pildii, In cazul In care a art. 226 alin. (4) NCP inlatura prima trasatura esenfiala a infracfiunii (tipi-
fost autorizata de judecatorul de drepturi ~i libertiiti); citatea), iar nu cea de-a doua trasatura esentiala a infractiunii, respectiv antiju-
- infractiunea de violare a vietii private in aceasta modalitate normativa poate fi ridicitatea; din aceasta perspectiva vor fi incidente dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b)
re\inutii in concurs cu infractiunea de violare a domiciliului/violare a sediului profesio- teza I NCPP, ca impediment la exercitarea ac\iunii penale, iar nu eel prevazut de
nal in cazul in care piitrunderea in spatiu privat are loc, rara drept, ~i flira consimta- art. 16 alin. (1) lit. d) NCPP;
mantul persoanei care 11 folose~te, in acest caz neputandu-se retffie existenta unei lpotezele de lipsa a tipicitatii vor fi retinute atunci cand atingerea adusii vie\ii
absorbtii naturale a infractiunii de violare de domiciliu In cea de violare a vietii private private in conditiile art. 226 alin. (1) ~i (2) NCP este realizatii:
~i nici o ipotezii de complexitate legala a infractiunii de violare a vietii private;
a) de catre eel care a participat la intalnirea cu persoana vatamata in cadrul
- infracfiunea de violare a vietii private in aceasta modalitate normativa poate fi careia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacii justijicii un
refinuta in concurs cu infracfiunea de violare a secretului corespondentei (art. 302 interes legitim (de exemplu, in ipoteza in care discufia dintre doi soti separati in fapt
NCP) atunci cand interceptar~ unei convorbiri sau comunicari are loc rara drept ori este inregistrata de unul dintre ace~tia pentru a o putea folosi ulterior in procesul de
atunci cand definerea sau confec\ionarea de mijloace specifice de interceptare sau divoq) ;
inregistrare a comunicafiilor are loc tara drept. - nu este necesar ca fliptuitorul sa fie singurul particip~t la· intalnirea cu persoana
b) urmarea imediata: consta in atingerea adusa vietii private prin activitatea vatamata;
infracfionala efectuata; av~d in vedere formularea legiuitorului din norma de incri- - in miisura in care nu se retine provocarea sau alt caracter ilicit al inregistrarii
minare (atingerea adusii viefii private), apreciem ca infractiunea prevazuta de art. 226 propriei convorbiri sau comuniciiri, acestea pot fi folosite ca probe in cadrul procesului
alin. ( 1) NCP este o infrac\iune de rezultat; penal in c0ndi\iile art. 139 alin. (3) NCPP.
- in ceea ce prive~te modalitii\ile normative prevazute de art. 226 alin. (2) ~i (5) b) daca persoana vatamata a acponat explicit cu intenfia de a fi vazuta ori
NCP, consideriim ca urmarea imediata consta in producerea unei stari de pericol ca auzita de fiiptuitor;
urmare a incalcarii dreptului la inviolabilitatea vietii private al persoanei vatamate, caz - aceastii atitudine explicitii a persoanei vatlimate realizata, in mod co~tient (cu
in care acestea se prezinta sub forma unei infracfiuni de pericol abstract. intenfie) este echivalatii de legiuitor cu o prezumtie de consimtamant al acesteia la
c) legatura de cauzalitate: in ipoteza prevazuta de art. 226 alin. (1) NCP legatura
de cauzalitate trebuie dovedita, in vreme ce in C?ZUrile prevazute de art. 226 alin. (2)
~i (5) NCP legiitura de cauzalitate rezulta ex re, din ins~i siiv~irea faptei prevazute de
norma de incrirninare.
2
ln acel~i sens (calificate drept condifii negative de tipicitate), S. Bogdan, D. Serban,
op. cit., p. 290. Aceste cauze au fost considerate ~i cauze de excludere a infractiunii fora a fl
identificatii care dintre triisiiturile esen/iale ale infrac/iunii este inliituratii ( V Cioclei, in NCP
comentat, p. 470).
266 Drept penal. Parrea specialii Infracfiuni contra persoanei 267
comportamentul ilicit al faptuitorului, intrucat reflecta vointa victimei de a fi vazuta sau lntalnirii, nu este de o asemenea gravitate incat sii impunii punerea fn umbra a
auzira (de pilda, situatia in care o persoana poart:a cu voce tare o convorbire privata interesului public de informare asupra pretinselor fapte i/icite fn materie de brokeraj
intr-un loc public, dandu-$i seama ca este auzit de persoanele din jur, care ~i realizeaza in asiguriiri. Totodata, s-a apreciat ca garantia pe care art. 10 din Conventia euro-
o inregistrare a acestei convorbiri); peana o ofera jumali~tilor in ceea ce prive~te rapoartele privind probleme de interes
c) dacli laptuitorul surprinde siivar~irea unei infractiuni sau contribuie la general este subordonata conditiei ca ace~tia sa actioneze cu buna-credinµ, pe baza
dovedirea savar~irii unei infractiuni (de pilda, inregistrarea unei discutii dintr-un unor fapte exacte, ~i sa fumizeze informatii ,,fiabile ~i precise", respectand deonto-
birou al unui functionar public care ii solicita mita unei persoane); Iogia jurnalistica.
- apreciez ca aceasta ipoteza trebuie raportata numai la trasatura esentiala a tipi-
3.8. Formele infractiunii
ciratii faptei surprinse, nefiind necesar ca fapta prevazuta de legea penala sa constituie
in toate cazurile infractiune 1; nu prezinra importanta daca cu privire la fapta surprinsa - actele pregatitoare ~i tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
ex.ista vreo cauza justificativa, de neimputabilitate ori de nepedepsire, sau vreun alt - legiuitorul a incriminat In mod autonom anumite acte de punere in executare a
impediment la punerea in mi~care a actiunii penale (de pilda, lipsa plangerii prealabile); intentiei de a viola viata privara, care ar constitui in fapt tentativa la infractiunea de
in cazul in care faptuitorul a apreciat gre~it ca surprinde o infractiune, aceasta eroare violare a vietii private. Astfel, plasarea, fiira drept, de mij loace tehnice de mregistrare
poate conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei; audio sau video, in scopul savar~irii faptei de violare a vietii private constituie o
- in ipoteza in care violarea vietii private s-a desra~urat pe o perioada mai mare de infractiune de sine statatoare de violare a vietii private;
timp, iar in acest cadru faptuitorul surprinde comiterea unei infractiuni, se va retine - infraqiunea de violare a vietii private se consuma in momentul comiterii faptei ce
lipsa de tipicitate numai cu privire la perioada in care se surprinde comiterea infrac- constituie elementul material al infractiunii;
tiunii, iar nu la ansamblul activitatii infractionale.
- infractiunea de violare a vietii private poate fi o infracpune continua (de pilda,
d) dacii surprinde fapte de interes public, care au sei:nnificape pentru viata cand atingerea vietii private se realizeaza prin inregistrarea de imag1m sau a unei
comunitiipi ~i a ciiror divulgare prezinta avantaje publice mai mari decat preju- convorbiri private); in acest caz, infractiunea se epuizeaza in momentul incetarii
diciul produs persoanei vatamate. atingerii aduse vietii private;
- in ipoteza in care obtinerea sunetelor sau a imaginilor a fost realizata intr-una - infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata.
dintre variantele prevazute de art. 226 alin. (4) NCP nu se va putea retioe nici
tipicitatea comiterii faptei prevazute de art. 226 alin. (2) NCP cu referire Ia divulgarea, 3.9. Pedeapsa
difuzarea, prezentarea sau transmiterea acestor sunete sau imagini (de pilda, in cazul in
- pentru modalitatea prevazuta de art. 226 alin. (1) NCP: inchisoarea de la 1 luna Ia
care imaginile cu privire la persoana vararnata au fost obtinute prin fotografiere acesteia
6 luni sau cu amenda (1 20-240 zile-amenda);
in conditiile in care a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta de faptuitor, difuzarea
in public a acestor imagini nu poate constitui o fapta tipica); - pentru modalitatea prevazutii de art. 226 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 3 !uni la
2 ani sau cu amenda (120-240 zile-amenda);
- este posibila repnerea simultana a mai multora dintre ipotezele enumerate mai
sus; relevanta ill acest sens este $i situatia de fapt analizara de Curtea Europeana in - pentru modalitatea prevazura de art. 226 alin. (5) NCP: inchisoarea de Ia I la 5 ani.
cauza Haldimann ~.a. c. Elvefiei (hotiirarea din 25 februarie 2015) in care mai multi
j urnali$ti au inregistrat discutia avuta cu un broker, fara $1irea acestuia, iar apoi au
realizat un reportaj despre slaba calitate a sfaturilor ernise de brokerii de asigurari
private, care conducea la afectarea drepturilor consumatorilor. lnstanµ de contencios 4.1. Notiune
european a subliniat ca art. 10 parag. 2 din Conventia europeana nu lasa loc
restrangerilor in privinta liberratii de exprimare in domeniul chestiunilor de interes - este infracfiunea ce consra in divulgarea, fara drept, a unor date sau informatii
general. Astfel, chiar dacii brokerul filmat fiira ~tirea sa nu era o persoana publica ~i privind via/a privatii a unei persoane, de natura sa aduca un prejudiciu unei persoane,
nu i~i daduse consimtamantul pentru a fi filmat putand ,,in mod rezonabil sa aiba de catre acela care a luat cuno~tinta despre acestea in virtutea profesiei ori functiei ~i
care are obligatia pastriirii confidentialitatii cu privire la aceste date (art. 227 NCP);
incredere in caracterul privat" al intalnirii, s-a apreciat ca reportajul jumali~tilor nu
era central pe persoana brokerului, ci pe anumite practici comerciale puse in aplicare - secretul profesional este obligatia ce incumba persoanelor care au cunoscut date sau
in cadrul unei categorii profesionale. in consecinta, Curtea a considerat ca ingerinta informatii privind viata privatii a unei persoane in exercitiul profesiei sau funcpei de a nu
in viata privata a brokerului, care a renuntat sa i~i exprime punctul de vedere asupra le divulga; aceste persoane pot invoca secretul profesional ~i din perspectiva altei valente
a sa, ca un veritabil drept la tiicere in privinta secretului profesional in condipile legii;
1
in acela~i sens, R. Sliivoiu, op. cit., p. 142.
268 Drept penal. Partea speciala lnfrac/iuni contra persoanei 269
- NCP a restrans sfera de aplicare a infractiunii de divulgare a secretului profe- punii de divulgare a informatiilor secrete de stat (art. 303 NCP), respectiv a infractiunii
sional, aceasta urmand sci se aplice nu la toate secretele profesionale, ci numai cu de divulgare a inforrnatiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 304 NCP);
privire la datele sau informatiile privind viata privata a unei persoane de care eel /inut _ cerin/e esen/iale: divulgarea sa fie fora drept $i de natura a prejudicia material
sa piistreze secretul a luat cuno$tinfa cu consimfamantul persoanei vizate de aceste sau moral persoana vatamata (nu este necesara producerea efectiva a prejudiciului);
date, fie ca i-au Jost fncredin/are nemijlocit, fie ca le-a constatat in virtutea profesiei
_ exista ~i situatii in care legea autorizeaza comunicarea catre teqi a unor date refe-
sau fancµe i, cu consimfamantul celui fn cauza;
ritoare la viata privata a unei persoane [de pilda, doctorul este ID drept sa comunice
- actiunea penala se pune ID mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate; parintilor minorului elemente ce tin de viata privata/starea de sanatate a acestuia (de
raspunderea penala poate fi lnlaturata prin retragerea p!angerii prealabile, iar nu prin e:x:emplu, existenta unei deflorari mai vechi etc.)]; in aceste conditii In care eel care
1rnpacare. detine date sau informati,j privind viata privata le divulga In temeiul unei baze legale,
fapta nu va Ji tipica chiar daca persoana vizata de aceste date sau informatii nu este de
4.2. Obiectul infractiunii acord cu divulgarea; In acest caz exercitarea unui drept prevazut de lege nu are natura
a) obiectul juridic special: relatiile sociale privind libertatea persoanei fizice de a unei cauze justificative, ci a unei cauze care inlatura tipicitatea obiectiva a faptei;
IDCredinta date privind viata privata celor care prin profesiile pe care le exercita sunt tffiuti - ex.istenta unei obligafii legale de denuntare a unor infracpuni (art. 266 ~i 267 NCP)
sa nu le divulge, precum ~i relatiile sociale in legatura cu intimitatea viefii private; face ca fapta de divulgare cornisa ID indeplinirea acestei obligatii sa nu fie tipica.
b) obiectul material: nu are. b) urmarea imediata: starea de pericol rezultata din atingerea intimitatii viefii
private ~i a libertatii persoanei prin divulgarea fara drept a informafiilor privind viata
4.3. Subiecpi infracpunii privata;
a) subiectul activ nemijlocit: este calificat, respectiv persoana fizica care exercita c) legatura de cauzalitate: rezulta ex re (infrac{iune de pericol abstract).
o profesie sau lndeplin~te o funcfie ce implica obligafia legala de pastrare a secretului
profesional In legatura cu viata privata a unei persoane (de pilda, psihoterapeuti, preoti, 4.5. Latura subiectiva
medici, avocati); - intenfia directa sau indirecta;
- lipsa calitatii subiectului activ nemijlocit special conduce la lipsa tipicitatii faptei; - nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infractionala;
- nu poate fi sav~ita ID calitate de autor de o persoana juridicii; acestea pot fi avute In vedere de instanµ la individualizarea pedepseL
- participatia nu e posibila decat In forma instigarii sau a complicitatii;
4.6. Formele infracpunii
- fatli de caracterul personal al obligatiei de confidentialitate, coautoratul nu este
posibil. - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
b) subiectul pasiv: persoana ale carei date sau informatii privind viata privata sunt - infracpunea se consuma In momentul realizarii activitatii prevazute de eleme'ntu!
divulgate; material al infractiunii;
- consimtamantul subiectului pasiv la comiterea faptei atrage retinerea cauz~i - poate fi sav~ita In forma continuata, cand infracpunea se va epuiza in momentul
justificative prevazute de art. 22 NCP; efectuarii ultimului act de executare.
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, In principiu, retioerea unui concurs de 4.7. Pedeapsa
infracttuni, putandu-se retine atat concursul real, cat ~i concursul ideal de infracpuni.
- lnchisoarea de la 3 !uni la 3 ani sau amenda (180-300 zile-amenda).
4.4. Latura obiectiva
a) elementul material: divulgarea (acfiune sau inacpune) prin orice mijloace a
unor date sau informafii privind viata privata a unei persoane de catre persoanele care
le-au cunoscut fn exerci/iul fn mod legal al profesiei sau al.funcµei;
- In cazul In care datele privitoare la viata privata sunt cunoscute din surse exte-
rioare profesiei sau funcpei, ori ajung lntampliitor ID posesia faptuitorului sau nu sunt
reale, fiind inventate de fiiptuitor, divulgarea acestora nu va constitui o fapta tipica;
- ID cazul In care divulgarea prive~te date de alta natura [informatii nepublice,
secrete de stat (informatii clasificate potrivit legii) sau secrete de serviciu] nu se va
retffie comiterea infracfiunii de divulgare a secretului profesional, ci comiterea infrac-
 !nfracfiuni contra patrimoniului 271

iegiuito:Ul avea pos~bilitatea sa. excl~~a de la !~~acare aceasta varianta agr~vat~ in

masura m care ar fi mtrodus o d1spozit1e exphc1ta m cupnnsul art. 256 1 NCP; m hpsa
Capitolul II onui astfel de text de exceptare, cauza de inliiturare a riispunderii penale va opera in
lnfractiuni contra patrimoniului continuare indiferent de cuantumul prejudiciului.

1.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia dreptului de
proprietate, a posesiei sau detentiei bunurilor mobile corporale ale unei persoane
detenninate (infractiune mono-ofensiva) 1;
- analiza obiectului juridic se realizeazii prin raportare la valoarea concret vatamatii,
care este legata de un drept subiectiv (de obicei de proprietate) care apaqine unui titular
precis individualizat;
b) obiectul material: bunul mobil (prin natura2 sa ori prin anticipatie3) corporal
animat sau neanimat, fungibil sau nefungibil, aflat In proprietatea, posesia4 sau detentia
altuia5 (nu bunul abandonat - res derelictae - sau eel care nu apaf!ine nimanui - res
nullius) care are o minima valoare econornica;

1 In acest sens, in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. I, p. 266) s-a

aratat ca ,,In cazul infractiunii de furt, valoarea sociala ce formeazii obiectul juridic nu este
reprezentatii de valoarea economica a bunului sustras, ci de integritatea patrimoniului, de
posibilitatea proprietarului de a-~i exercita atributele pe care dreptul de proprietate i le confera
in privinta unui anurnit bun".
2 Potrivit art. 539 alin. (1) C.civ.: ,,Bunurile pe care legea nu le considerii imobile sunt

bunuri mobile".
1.1. Notiune 3
Potrivit art. 540 alin. (1) C.civ.: ,,Bogatiile de orice naturii ale solului ~i subsolului,
- furtul este in.frac!iunea contra patrimoniului ce consta in luarea unui bun mobil din fructele neculese Inca, planta!iile iii construc!iile incorporate in sol devin mobile p.rin antici-
posesia sau detenfia altuia, Iaiii consimtamantul acestuia, in scopul de a ~i-1 insu~i pe pa!ie, atunci cand, prin vointa paqilor, sunt privite in natura tor individuala in vederea
deta~ari i !or".
nedrept [art. 228 alin. (1) NCP]; 4
Potrivit art. 916 alin. (1) C.civ:, ,,Posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor drep-
- NCP a incriminat intr-un articol distinct furtul de folosinta ca varianta atenuanta a tului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stiipane~te ~i care se comportii ca
furtului; un proprietar".
- constituie o varianta agravata a infrac/iunii furtul care a produs consecinte Art. 917 C.civ. reglernenteazii modalitatea in care se realizeazii exercitarea posesiei preva-
zand ca ,,(1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie in
deosebit de grave;
mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane. {2) Persoanele lipsite
- NCP a previizut in cazul infrac!iunii de furt (forma de bani sau, varianta agravata) de capacitate de exerci!iu ~i persoanele juridice exercitii posesia prin reprezentantul !or legal".
posibilitatea ca fmpacarea sa fnlature riispunderea penala; astfel, inainte de intrarea in Relevante sunt ~i dispozifiile art. 919 a/in. (1) ~i (3) C.civ.: ,,(1) Pana la proba contrara,
vigoare a O.U.G. nr. 18/2016 impacarea era posibila indiferent de cuantumul prejudi- acela care stiipane~te bunul este prezumat posesor. ( ... ) (3) Pana la proba contrara, posesorul
ciului produs prin furt; consider ca instituirea unei variante agravate a infractiunii de este considerat proprietar, cu excep?a imobilelor inscrise in cartea funciara".
5
Potrivit art. 918 C .civ.: ,,(1) Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre un
furt nu este de naturii sa excludii posibilitatea impacarii, prin noua reglementare
detentor precar, precum:
realizandu-se doar o sanctionare mai aspra a .unor fapte care au produs consecinte a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
deosebit de grave, f'ara a se exclude posibilitate 'impacarii; nu trebuie omis faptul ca b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, fa\A de nuda proprietate;
impacarea poate fi privita ~i ca o forma de protectie indirecta a persoanei vatamate c) fiecare coproprietar, In proportie cu cotele-pafl:i ce revin celorlalti coproprietari;
care W poate recupera mai facil prejudiciul suferit, or daca aceasta proteqie este per- d) orice alta persoana care, detinand ternporar un bun al altuia, este obligata sa ii restituie
misa, atunci cand prejudiciul este redus, trebuie ad.mis ca ~i in ipotezele prejudiciilor sau care ii stiipane~te cu ingaduinta acestuia.
!nsemnate ar trebui sa fie acordat acela~i standard de protectie; nu in ultimul rand, (2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile ~i
lirnitele prevazute de lege".
 lnfracfiuni contra patrimoniului 273
Drept penal. Partea speciala
272
- potrivit art. 228 alin. (3) NCP, sunt asimilate bunurilor mobile ~i energia electrica - ca urmare a modifica.rii operate prin O.U.G. nr. 18/2016, cuantumul valorii
energiile care au o valoare economica 1 (de pilda, energia termica etc.) sau inscrisuri!~ bun.ului sustras prezinta importanta, intruciit, 'in cazul In care valoarea prejudiciului este
care au o valoare economica (de pilda., un mscris care consemneaza o crean\:ii) ori care 111ai mare de 2.000.000 lei, se va retine varianta agravata a furtului, care a produs
prezinta o anumita importan\:ii pentru eel care il detfile (spre exemplu, jurnalul unui consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 228 NCP raportat la art. 256 1 NCP; prin
pictor celebru); spre deosebire de vechiul Cod penal, NCP menfioneaza explicit Uflllare, in cazul in care furtul a produs consecinte deosebit de grave, nu se va retine
energia electrica printre bunurile considerate mobile fn logica /egii penale; coiniterea infractiunii de furt calificat, ci o variantli agravata a infractiunii de furt
prev~ta _de art. 228 N~P, cuantumul prejudiciului urmand a fi avut in vedere la
- nu intereseaza daca bunul mobil este incorporat sau nu mtr-un bun imobil, daca
indiVIduahzarea pedepse1;
recoltele nu au fost culese sau desprinse de sol, daca bunul este consumptibil sau nu;
Nu poatefl obiect material al infraqiunii de furt previizute de art. 228 NCP:
- pot fi obiect material al furtului bunurile imobile prin destinatie (art. 538 C.civ.
a. arborii din fondul forestier naJional, sustragerea acestora fiind stipulata de
vorbe~te despre bunuri care raman sau devin imobile2);
00rma speciala de incrirninare prevazuta. de art. 109 din Codul silvic (Legea nr.
- poate constitui obiect al furtului un card de debit sau de credit emis de orice
46/2008);
institutie financiara (de pilda, un card bancar, dar ~i cardul Revolut); 1n ipoteza in care b. o armii sau muni/ie /eta/a sau neletalii din categoria celor supuse autorizarii,
cardul sustras este folosit ulterior prin efectuarea de pla.ti online sau prin folosirea sustragerea acestora constituind infracP,unea de nerespectare a regimului armelor ~i
facilita.tii contactless (indiferent daca sustragerea a fost sau nu realizata. 1n acest scop) rounitiilor prevazuta de art. 342 alin. (3) NCP; se va retine comiterea infractiunii de furt
se va retfile concursul real cu infractiunea de efectuare de operatiuni financiare in mod daca bunul sustras este insa un mecanisme sau dispozitiv al unei arme leta le sau o
fraudulos (art. 250 NCP); ID ipoteza ID care cardul sustras este folosit in scopul armii neletalii care nu este nesupusii autoriziirii, norm.a speciala de incriminare
extragerii de numerar de la bancomat, infractiunea de furt se va retine in concurs real stipulata. neviziind ~i aceste obiecte materiale 1;
cu infractiunile de efectuare de operatiuni financiare 1n mod fraudulos (art. 250 NCP) c. un material nuclear sau a/ta materie radioactivii, ciind fapta va constitui
~i de acces ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP), acestea din urma fiind
infracP,unea de nerespectare a -regimului materialelor nucleare sau a altor materii
comis ID concurs ideal, astfel cum se retine ~i in decizia 15/RIL/2013 ;
3
radioactive prevazuta. de art. 345 alin. (2) NCP;
- fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte raptui- d. corespondenja unei persoane; astfel, nu se va retine concursul cu infractiunea
torului, dar ID momentul sav~irii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a de furt, ci numai infractiunea de violare a secretului corespondentei (exista. un
altei persoane [art. 228 alin. (2) NCP]; concurs de califica.ri juridice) ciind sustragerea vizeaza numai corespondenta; daca
- poate fi obiect material al furtului ~i un bun mobil care se afla ID posesia sau alaturi de coresponden\:ii exista. ~ i alte bunuri 1n coletul transrnis sustragerea ~i a
detentia nelegitima a altei persoane ID cazul ID care acesta este sustras de o alta. per- acestora din urma va constitui infractiunea de furt care se va retine in concurs cu
soana deciit proprietarul ori detentorul/posesorul legitim de la care fusese anterior violarea secretului corespondentei;
sustras bunul, sau un bun mobil a carui detffiere este interzisa de lege; · e. dosarul, registrul, documentul sau orice alt inscris aflat in pastrarea sau
- simplul contact material cu un bun mobil nu transmite posesia .sau detentia detinerea unei autoritati publice, institutii publice sau a altei persoane juridice care
acestuia (de pilda., IDcredintarea unui bun spre examinare), astfel ca IDSU~irea lui va administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori a persoanei care
exercita. un serviciu de interes public pentru care a fost IDV~stita. de autoritatile
constitui furt;
publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la
IDdeplinirea respectivului serviciu public constituie obiect material al infractiunii de
sustragere sau distrugf?re de IDscrisuri (art. 259 NCP); daca IDscrisurile sustrase tin de
Potrivit art. 919 alin. (2) C.civ .: ,,Detenfia precarli, odatli doveditli, e~te prezumatli ca se o procedura judiciara nu se va retffie comiterea infractiunii de furt, ci a infractiunii de
menfine pana la proba intervertirii sale". sustragere sau distrugere de probe sau.,,mscrisuri (art. 275 NCP);
1 Potrivit art. 539 alin. (2) C.civ.: ,,Sunt bunuri mobile ~i undele electromagnetice sau asi-
f. IDscrisurile referitoare la evidentele debitorului insolvent, ciind sustragerea
milate acestora, precum ~i energia de orice fel produse, captate ~i transmise, in condifiile legii,
de orice persoanli ~i puse in serviciul sliu, indiferent de natura mobiliarli sau imobiliarli a acestora ill frauda creditorilor va constitui infracP,unea de bancruta. frauduloasa
[art_ 241 alin. (1) lit a) NCP];
sursei acestora".
2 Potrivit art. 538 C.civ. (,,Bunurile care rliman· sau devin imobile"): ,,(I) Raman bunuri g. in principiu, corpul uman sau piir/i natura/e ale acestuia; ill cazul ID care
imobile materialele separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuinµtte, tesuturi, celule sau organe au fost prelevate de la o persoana fie 1n vederea efectua.rii
atiit timp cat sunt plistrate in aceea~i forma, precum ~i pliftile integrante ale unui imobil care unui transplant, fie ID vederea conserva.rii IDtr-o banca de tesuturi sau organe (a se
sunt temporar det~ate de acesta, daca sunt destinate spre a fi reintegrate. (2) Materialele Ve~a Legea nr. 95/2006 privirid reform.a in domeniul Sanatatii ~j art. 68 C.civ. intitulat
aduse pentru a fi intrebuinµtte in locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul in care
au dobiindit aceastli destinatie". 1
In acela~i sens I. Kuglay, in NCP comentat, p. 475.
3 In acela~i sens a se vedea L Kuglay, in NCP comentat, p. 477 ~i 544.
274 Drept penal. Partea specialii ln.fraC{iuni contra patrimoniu/ui 275
.,Prelevarea ~i transplantul de la persoanele in viata"), acestea pot constitui obiectui constituie numai instigare, iar nu instigare aflata In concurs cu cea de tiiinuire
material al infractiunii de furt; protezele sau obiectele aflate pe corpul unei persoan (C.S.J , secfia penala. decizia nr. 32911996, www.legalis.ro) .
pot constitui obiect material al furtului; e
h. un cadavru ori cenu$a rezultata din incinerarea acestuia, cand fapta va constitui ~ In situatia existentei unui prim act de tainuire urmat de o alta actiune a
infractiunea de profanare de cadavre sau morminte prevazuta de art. 383 alin. (1) NCP; aceluia~i tainuitor care promite ca va asigura valorificarea in continuare ~i a altor
bunuri sustrase, sunt intrunite elementele constitutive ale complicitiitii la infrac-
1.3. Subiectii infractiunii tiunea de furt in forma simpla sau continuata, dupa caz, In concurs real cu
infractiunea de tiiinuire, chiar daca promisiunea anticipatli de tainuire a bunurilor
a) subiectul activ: autor al infractiunii de furt poate fi orice persoana (tizica sau
nu a fost indeplinitli (J.C.C.J., Secfiile Unite, Decizia nr. 212008,
j uridica) care are capacitate penala; www.legalis.ro).
- proprietarul bunului poate ti subiect activ nemijlocit al infractiunii de furt, in cazu1
ill care sustrage bunul de la posesorul sau detentorul legitim al acestuia (de pilda b) subiectul pasiv: orice persoana fizica sau juridica din a carei proprietate,
proprietarul unui autoturism dat in leasing fmanciar sustrage bunul de la utilizatorui posesie sau detentie a fost sustras bunul;
acestuia); - In cazul infractiunii de furt exista identitate intre subiectul pasiv al infraqiunii ~i
persoana prejudiciata;
- in cazul in care proprietarul sustrage bunul de la eel care i-l furase anterior sau de
la orice posesor/detentor nelegitim al acestuia, fapta sa nu illdepline~te cerintele de - hotul poate ti subiect pasiv al infractiunii de furt, ill cazul in care bunul ii este
tipicitate ale infractiunii de furt; furat ~i acestuia de o alta persoana (cu exceptia proprietarului, posesorului sau
detentorului de buna-credinta).
- daca bunul este sustras de la hot, de o alta persoana decat proprietarul sau deten-
torul/posesorul de buna-credinta al bunului, vor fi intrunite elementele constitutive ale - ca efect al DCC nr. 368/2017, in cazul ill care o persoana sustrage in baza
infractiunii de furt, iar eel ce sustrage bunul va fi subiect activ nemijlocit al acestei aceleia~i rezolutii infractionale, la diferite intervale de timp prin actiuni infractionale
infractiuni; distincte, bunuri din patrimoniul/posesia/detentia mai multor subiecti pasivi, se va
retine savar~irea unei infractiuni continuate (unitate legala de infractiune);
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat1, instigare, complicitate
(anterioara sau concomitenta);potrivit NCP, coautoratul # complicitatea concomitentii - daca sustragerea de bunuri din patrirnoniul/posesia/detentia mai multor persoane
nu mai sunt incriminate ca fiirt calificat, riispunderea penalii pentru participa/ia la se comite printr-o actiune unica (chiar realizata prin rnai multe acte de executare) ill
acee~i imprejurare spatio-temporala ~i in baza acelei~i rezolutii infractionale, se va
infrac/iunea de fart putandfl agravatii ca urmare a refinerii circumstan/ei agravante
retine savar~irea unei singure infractiuni de furt (unitate naturala colectiva);
legale previizute de art. 77 lit. a) NCP.
- dacli bunurile sustrase printr-o singura actiune infractionala (inclusiv atunci cand
~ Sustragerea, lntr-o aglomerape de persoane, a portofelului din buzu- aceasta se realizeaza prin mai multe acte de executare) fac parte din bunurile comune
ale sotilor, se va retine o singura infractiune de furt fatA de unicitatea dreptului
narul persoanei vatamate ~i transmiterea lui, de indatli, celui de-al doilea tap-
tuitor in scopul de a asigura lnsu~irea lucrului tara riscul descoperirii constituie, subiectiv afectat.
~i pentru eel din urma, coautorat la sav~irea infractiunii de furt, iar nu com-
plicitate la aceasta (C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 516112001, 1.4. Latura obiectiva
www.legalis.ro). a) elementul material: luarea pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detenpa
unei persoane fizice sau juridice tarn consimtamantul acesteia;
~ Fapta celui care determina pe altul sa savar~easca
o faptli prevazutli in - trebuie sa existe o deposedare constand in scoaterea bunului de sub stapanirea in
legea penala ~i cumpara de la autor bunul provenit din sava~irea infracfiunii fapt a posesorului sau detentorului f'ara consimtamantul acestuia # o fmposedare,
constand in trecerea efectiva a bunului sub puterea raptuitorului;
1 in doctrina (F. Streteanu. D. Nifu, op. cit., vol. Il, p. 206) s-a apreciat ca ,,vor atrage
- luarea se poate realiza in orice mod (actiune sau omisiune) cu exceppa violentei,
incidenta coautoratului ~i actele care, tarn a fi expres mentionate de norma de incriminare,
amenintarii sau constrangerii, cand fapta va constitui talhlirie;
sunt atat de strans legate de actiunea tipica, !neat sav~irea lor este considerata tentativiL Este
vorba, ~a cum am mai aratat, de acte lndreptate nemijlocit spre consumarea infractiunii ~i - actiunea unica de luare se poate realiza printr-un act de executare caz in care se va
situate in imediata vecinatate a ac\iunii (in sensul ca lntre ele ~i actiunea tipica nu mai ramane retine existenta unei infractiuni simple (forma a unitatii naturale de infractiune) sau prin
loc pentru comiterea unor acte intermediare esentiale). Astfel, vom fi in prezenta unui mai multe acte succesive de executare realizate in baza acelei~i rezolutii infractionale,
coautorat la infractiunea de furt atunci ciind, profitiind de aglomeratia dintr-un mijloc de in acee~i unitate spatio-temporala cand furtul va imbraca forma unitatii naturale
transport In comun, unul dintre subiecti deschide fermoarul po~etei persoanei vatamate, iar colective (de pilda, in cazul in care inculpatul se decide sa sustraga zahar dintr-o
celalalt introduce miina in po$etli ~i sustrage o suma de bani ~i un telefon mobil".
276 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra patrimoniului 277
fabrica ~i realizeaza mai multe drumuri din interiorul halei de produqie pana la m~ina iar nu aceea de talharie, de vreme ce intrebuintarea violentei nu s-a tacut In
transportand zaharul depozitat In saci de plastic); scopul sustragerii bunului, ci din rlizbunare (C.S.J. , sec/ia penali'i, decizia
nr. 64212001, www.legalis.ro).
~ lnsu~irea ~i
~ Fapta inculpatului, care i-a cerut persoanei vatamate telefonul mobil
pe nedrept exista tn situatia In care bunul este retinut pe
nedrept de inculpat, tn scopul de a detennina, tn afara cadrului legal, persoana
vatamata sa lndeplineasca pretentiile sale derivand dintr-un litigiu patrimonial. pentru a da un beep, dupa care a displirut cu telefonul, intrun~te elementele
Aceasta, lntrucat persoana vatlimata este constransa sa indeplineascli pretentiile constitutive ale infractiunii de furt calificat, iar nu pe cele ale infractiunii de ~elli­
taptuitorului pentru a-~i redobandi lucrurile, altfel taptuitorul urrnand sa dispuna ciune, intrucat bunul a fost remis inculpatului cu totul ocazional, Iara. a avea Ia
de ele. De fapt, prin aceasta conduita inculpatul nu face altceva decat sa-~i insu- baza un titlu civil, glisindu-se temporar in mainile acestuia, sirnplul contact mate-
~eascli, in sensul legii penale, prin violenµi, bunurile respective. Este tara rial ori simpla sa manipulare neconferind nici posesia, nici detentia bunului
relevanµi scopul In care au fost luate bunurile, inculpatul urrnarind sa-~i rezolve respectiv (Trib. Bucur~ti, sec/ia I penali'i, decizia nr. 30412005, in A. Stoica,
un litigiu patrimonial in afara cadrului legal, adica sa-~i faca dreptate singur, Jnfracfiunile contra patrimoniului, Ed. Hamangiu, Bucur~ti, 2006, p. 79).
ceea ce este inadrnisibil (C.S.J., sec/ia pena/i'i, decizia nr. 173211995, in Dreptul
nr. 511996, p. 130). ~ instrainarea de catre muncitor a unui bun ce i-a fost incredintat pentru
a-1 folosi in procesul muncii constituie infractiunea de furt, iar nu aceea de abuz
~ Fapta paznicului de a participa la sustragerea unor bunuri aflate In paza de incredere, deoarece raptuitorul nu posedli sau detine bunul instrainat in baza
sa, in urma acceptlirii promisiunii ca va primi o parte din banii ce se vor realiza unui titlu, patronul pastrand, din punct de vedere juridic, posesia ~i detentia
prin valorificarea bunurilor sustrase constituie infractiunea de furt, nu ~i cea de bunului (C.S.J., sec/ia penali'i, decizia nr. 119712000, www.legalis.ro).
luare de mita, de vreme ce banii au fost promi~i pentru fapta sa de furt, iar nu
pentru o actiune sau inaqiune privitoare la indatoririle·sale de serviciu (C.S.J.,
sec/ia penali'i, decizia nr. 270612002, www.legalis.ro).
~in conformitate cu dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 24 1/2005, constituie infractiunea de evaziune fiscalli ascunderea bunului ori
a sursei irnpozabile sau taxabile, in scopul sustragerii de la indeplinirea
~ intelegerea intre doua persoane de a sustrage un bun aflat asupra uneia obligatiilor fiscale. lnfractiunea de evaziune fiscalli prevlizuta in art: 9 alin. (l)
dintre ele, dar apartinand altuia, prin simularea unei agresiuni asupra acesteia ~i lit. a) din Legea nr. 24112005 presupune, sub aspectul laturii obiective, o actiune
luarea bunului de cea de-a doua, constituie infractiunea de furt, iar nu aceea de de ascundere a bunului, care se poate realiza prin intocmirea sau detinerea de
tiilharie, insu~irea nefiind sava~ita printr-o agresiune reala asupra unei persoane documente false privind provenienta, proprietatea sau circulatia bunului, iar sub
vatamate (I.C.C.J., sec/ia penali'i, decizia nr. 623612004, www.legalis.ro). aspectul laturii subiective, intentia directa calificata prin scop - sustragerea de la
indeplinirea obligatiilor fiscale. F;i.pta de a sustrage bunuri supuse accizelor, in
~ Lovirea persoanei vatamate aflate in strada in scopul de a o jefui, nega- scopul de a le insu~i §i de a le vinde contra unor sume de bani, intrune~te numai
sirea unor bunuri asupra ei ~i fuga acesteia spre a se salva, urmata de indata de elementele constitutive ale infractiunii de furt, iar nu ~i elementele constitutive
sustragerea unor bunuri din autoturismul persoanei vlitamate aflat in apropiere ale infractiunii de evaziune fiscala prevazutli in art. 9 alin. (I) lit. a) din Legea
constituie infractiunea complexa de tiilhlirie, iar nu tentativa la tiilharie in prirna nr. 24 112005, intrucat infractorul nu a realizat o actiune de ascundere a bunului
faza ~i furt In cea de-a doua, deoarece fapta are caracterul unei infractiuni unice ~i nu a savar~it fapta in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale
in raport cu persoana victimei, cu timpul ~i locul sav~irii faptei ~i cu scopul (1.C.C.J., sec/ia penali'i, decizia nr. 2885 din 19 septembrie 2012, www.scj.ro).
urmlirit de raptuitor (I.C.C.J., sec/ia penali'i, decizia nr. 588612004, - pentru ca fapta sa fie tipica nu trebuie sa existe consimtamantul anterior sau
www.legalis.ro). concomitent lulirii al proprietarului, posesorului sau detentorului bunului; ~adar,

~
consimµimantul persoanei vatamate la sustragerea bunului constituie o cauza care
Deposedarea persoanei vatamate de caciula pe care o poartli, prin inlaturli tipicitatea obiectivli a faptei, iar nu o cauza justificativa;
smulgerea ei de pe capul acesteia, rara exercitarea vreunei acpuni agresive de
- eroarea asupra existentei consimtamantului victimei constituie o eroare asupra
naturli a-i infrange opunerea, constituie infractiunea de furt, iar nu de talharie,
tipicitlitii, care inlatura tipicitatea subiectiva a faptei, iar nu imputabilitatea acesteia,
deoarece lipse~te cerinta privind intrebuintfil"ea de violente (C.S.J., completul de
deoarece se va retine cli furtul acesta este comis din culpa, iar fapta este incriminata
7 judeci'itori, decizia nr. 6311991, www.legalis.ro).
numai atunci cand este comisli cu intentie;
~ fo cazul in care raptuitorul love~te persoana vatamata ca urmare a unor - spre deosebire de furt, cand raptuitorul sustrage pe nedrept un bun din posesia sau
neintelegeri anterioare, dupa care i~i ins~e~te un obiect al acesteia cazut pe jos detenµa altuia in scopul ins~irii, in cazul abuzului de incredere taptuitorul i!?i
in cursul agresiunii, faptele constituie infractiunile de vatamare corporala ~i furt,
278 Drept penal. Parrea speciala Infrac{iuni contra patrimoniului 279
insu$e$te, chiar ~i temporar, bunul pe care persoana vatamata i 1-a incredintat voluntar _ eroarea asupra obiectului sustras sau a posesorului acestuia nu sunt de natura sa
cu un titlu $i cu un anumit scop, cu obligatia de a-1 restitui; ' tnJature tipicitatea subiectiva a faptei de furt;
- spre deosebire de infractiunea de furt, unde infractorul ia un bun din posesia sau _ scopul: insu~irea bunului mobil luat pe nedrept sau folosirea pe nedrept a vehicu-
detenpa alruia, Iarii consimtamantul acestuia, in scopul de a $i-l insu$i pe nedrept, Jului sustras;
operand astfel atat 0 deposedare, cat ~i 0 imposedare, in cazul infractiunii de in~elaciu­
oe persoana vatamata pierde proprietatea, posesia sau detentia bunului prin transrni- ~ Scoaterea unui bun din sfera posesiei sau a detentiei altuia, fara drept,
terea acestuia catre infractor in unna manoperelor dolosive efectuate de acesta; astfel ~i faptul de a dispune de ace! bun constituie infractiunea de furt, indiferent de
persoana vatamata este mai intai indusa in eroare, iar apoi efectueaza actul de dispoziti~ destinatia data bunului sustras. imprejurarea ca persoana vatamatll nu !ii-a achitat
cu caracter patrimonial care ii produce un prejudiciu; 0 datorie catre raptuitor nu-i atribuie acestuia dreptul de a lua din bunurile
datomicului $i a le amaneta, pentru recuperarea datoriei. De~i inculpatei i s-a dat
- daca bunul sustras este un telefon mobil inteligent, o tableta sau un ceas inteligent o cheie la incaperile inchiriate persoanei vatamate pentru a putea face curlltenie,
pe care ulterior insu$irii taptuitorul II folose$te (indiferent daca furtul a fost comis in din moment ce a folosit-o pentru a intra ~i a lua din lucruri, ea a folosit tara drept
scopul insu$irii pentru ca ulterior bunul sa fie valorificat, sau in scopul folosirii o cheie adevllrata, fapta constituind infractiunea de furt calificat (C.S.J., sec/ia
personale ori de catre un tert) se va retine concursul real intre furt $i accesul ilegal la penala, decizia nr. 13612000, www.legalis.ro) .
un sistem informatic (art. 360 NCP) 1;
- nu intereseaza mobilul cu care a fost saviir$ita fapta.
b) urmarea imediata: deposedarea posesorului $i a detentorului ~i imposedarea
raptuitorului, producandu-se astfel un prejudiciu (valoarea bunului, lipsa de folosinµ, 1.6. Varianta agravata [art. 228 NCP raportat la art. 256 1 NCP]
imposibilitatea exercitarii atributelor dreptului de proprietate: usus, fructus, abusus);
este o infractiune de rezultat; - se retine in cazul in care fapta a produs pagube materiale rnai mari de 2.000.000 lei;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei 2 . - in ipoteza comiterii infractiunii de furt in forma continuata, varianta agravata se
va repne prin raportare la cuantumul prejudiciului material produs tuturor persoa-
1.5. Latura subiectiva nelor fizice sau juridice prin toate actiunile sau inacpunile prin care se realizeaza

·-
elementul material al laturii obiective a infractiunii (se va proceda la adunarea
:;-."~/ ....--,.& .
cuantumului prejudiciului produs prin fiecare act de executare), deoarece unitatea
_, -·<~•'.• -:.·_ ·,~
1.!_1__1 11.!_\-~:l .L"Tit·1rr•ftt:..._.. ..:
; autorul trebuie sa cunoasca ca bunul este al legala de infractiune atrage evaluarea ansarnblului prejudiciului produs prin aceasta;
altuia ~i sa un:niireasca/accepte insu$irea lui; nu este necesar ca raptuitorul sa cunoasca in cazul concursului de infractiuni, nu se va putea proceda la curnularea prejudiciului
identitatea proprietarului sau posesorului bunului; produs prin infracpunile concurente pentru a se retine varianta agravata a infractiunii,
urmand a fi avut in vedere cuantumul prejudiciului produs de fiecare infractiune
concurenta in parte.
1
In acela~i sens, I. Kuglay, in NCP comentat, p. 488.
2
in doctrina (F. Streteanu, D. Ni{U, op. cit., vol. I, p. 503) se arata ca in cazul furtului
,,rezultatul apare concornitent cu luarea bunului, astfel ca nu exista un rezultat material
1.7. Formele infracµunii
independent de acµune ~i separat printr-un interval de timp fa\a de aceasta". - actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
3
in acela~i sens, I. Kuglay, in NCP comentat, p. 476 ~i S. Bogdan (coord.), D.A. $erban,
- tentativa imperfecta este posibila ~i incriminata;
G. Zlati, Noul Cod penal... , op. cit., 2014, p. 206). Este esen\ial de subliniat ca retinerea
scopului special in cuprinsul laturii subiective nu face ca in toate cazurile infractiunea sa se - de~i furtul este o infracfiune de rezultat, tentativa perfecta nu este posibila deoa-
cornita doar cu intentie directa. in aceasta privinta, in doctrina s-a aratat ca ,,existenta scopului rece realizarea integrala a actului de executare consurna fapta;
special nu este incompatibila 'intotdeauna cu intenpa eventuala. Atunci cand caracterul - desistarea, nu $i impiedicarea producerii rezultatului poate fi retinuta drept cauza
eventual al intenpei nu prive!ite scopul, ci un alt element de care depinde existenta faptei, cele
de nepedepsire a tentativei;
doua elemente sunt compatibile. Spre exemplu, infractorul dore~te sa ia un bun, dar nu ~tie cu
certitudine dacii este al sau sau nu. Daca totu~i decide sa ii sustraga, el i~i asuma riscul luarii - restituirea voluntara a bunului dupa consumarea infracfiunii nu inlatura caracterul
unui bunul altuia, astfel ca furtul va ti comis cu i~tentie eventuala" (F. Streteanu, Tratat de penal al faptei sau raspunderea penala, neavand caracterul unei desistari $i nici pe acela
drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 468). in literatura de al impiedicarii producerii rezultatului, putand avea natura unei circurnstante atenuante
specialitate [v. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016 (Curs judiciare;
tematic I), p. 243) s-a exprimat ~i opinia (minoritara) ca infractiunea de furt se comite numai
cu intentie directa.
 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra patrimoniului 281
280
teoretic contact vizual cu bunul sau, in ·m asura in care este evident ca el este lipsit de
~ Imprejurarea ca fiiptuitorii au fost surprin~i sustragand produse petroliere atributul de dispozitie materiala asupra bunului";
din conducta, dupa ce au umplut mai multe butoaie cu produsul sustras panll in - in cazul in care dupa consurnarea infractiunii de furt hotul distruge bunul furat,
ace! moment, cand le-au abandonat ~i au fugit de la locul faptei, nu atribuie nu se va retine in concurs real furtul cu infractiunea de distrugere, infractorul doban-
acesteia caracterul de tentativa la infractiunea de furt; cantitatea sustrasa din dind prin imposedare dreptul de dispozitie roateriala asupra bunului sustras; in
conducta ~i pusa in recipiente a fost scoasa din posesia persoanei vatamate, furtul
ipoteza in care detiflerea bunului de clitre infractor este incriminata de lege (de pilda,
acesteia fiind, deci, consumat (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 177012002,
jnfractiunea de nerespectare a regimului armelor ~i rounifiilor), furtul va fi retinut in
www.legalis.ro).
concurs real cu aceasta infractiune;

~ Fapta inculpatului de a deschide geanta persoanei vatamate ~i de a ~ Actiunea de ,,luare" trebuie sa aiba ca urmare imediata scoaterea
introduce mana in geanta, rara a putea sustrage ceva, ca urrnare a sesizarii per-
bunului din sfera de stiipanire faptica a posesorului sau detentorului, lipsindu-1
soanei .vatamate, constituie tentativa de furt calificat, ~ i nu infractiune consumata
de posibilitatea de a mai dispune de acesta, fapta consumandu-se prin sirnpla
(C.A . Bucur~ti, sec/ia I penala, decizia nr. 109412001, in P.J.P. 2001-2002,
schimbare a situatiei de fapt a bunului, deci prin trecerea acestuia, din locul unde
p. 132) .
a fost depus de persoana vatamatii, asupra persoanei infractorului, ori intr-un loc

~ Pentru a beneficia de desistare este necesar sa fie indeplinite doua

~tiut numai de acesta, in vederea insu~irii la momentul potrivit. Ca atare, impre-
jurarea ca imediat persoana vatamata a descoperit lipsa bunului ori a surprins
conditii, ~i anume: pe de o parte, atitudinea inculpatului sa fie suficienta prin ea infractorul transportandu-1 in apropierea locuintei sale nu confera faptei carac-
in~i, f'ara concursul unor cauze exterioare, pentru a zadamici consumarea terul de tentativa de furt, infractiunea consumandu-se odatii cu ridicarea acestuia
infractiunii, iar, pe de alta parte, inculpatul sa fie convins ca desistarea sa consti- din locul in care era depus legitim. in speta, inculpatul a luat din locuinta
tuie unicul factor care impiedica desav~irea executarii. Aceste conditii nu sunt persoanei vatamate mai multe obiecte de imbracaminte, ambalandu-le pentru
indeplinite in cazul in care, pe de o parte, inculpatul a parasit incinta magaziei transport intr-un sac. Dupa ce a ie~it din casa, in curte, a fost descoperit de
apartifland persoanei vatamate f"ara a lua bunurile, pentru motivul ca a fost vazut persoana vatamata ~i imobilizat. Cum deposedarea ~i, respectiv, imposedarea cu
de un martor, ~i, pe de alta parte, chiar daca a renuntat in cele din urma la obiectul material al infractiunii era deja realizata in momentul descoperirii
bunurile sustrase ~i persoana vatamata nu a fost prejudiciata prin luarea acestora, faptei, justificat s-a repnut infracpunea de furt consurnat, ~i nu forma tentata
lipsa unei pagube nu se datoreaza vointei inculpatului, ci imprejurarilor ca acesta (C.A. Ploie$1i, sec/ia penala, decizia nr. 31611994, fn C.P. Ad., p. 333).
nu a gasit in magazia in care a intrat bani sau alte bunuri ~or valorificabile ~i ca
a fost vazut de catre martora mentionata (C.A. Cluj, sec/ia penala $i de minori,
decizia nr. 5512007, www.legalis.ro). ·
~ Este autor al infractiunii consumate de furt, iar nu al tentativei la
aceasta infractiune, inculpatul surprins la locul faptei dupa ce a luat o parte din
- daca autorul i~i propune sa sustraga un bun al persoanei vatamate, dar apoi bunuri din locul in care se gliseau ~i le-a pus in recipiente aduse de el pentru
renunta sa il mai ia ~i il distruge acolo unde se afla, vom avea o tentativa (nepedep- transport (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 244211999, www.legalis.ro).
sibila) de furt in concurs cu infracfiunea de distrugere 1;
- infractiunea se conslima in momentul in care se produce imposedarea fiiptuito- ~ Fapta inculpatului de a fi luat dintr-un autoturism o lanterna, o insta-
rului, indiferent de durata stapanirii bunului (teoria apropriafiunii) sau in momentul latie de alarma ~i opt casete video, fiind prins cu ele asupra sa de catre pro-
folosirii vehiculului sustras; consumarea infractiunii se produce chiar daca bunul nu a prietar, mai inainte de a fi ie~it din autoturism, constituie o infractiune consu-
fost scos din locul unde se afla ori in cazul in care este ulterior abanclonat de fiiptuitor mata de furt, ~i nu doar o tentativa; furtul s-a consurnat in momentul in care
sau cand acesta este deposedat la randul sau de bun; a~adar, infractiunea fiind consu- inculpatul a trecut bunurile menponate in stiipanirea sa, imprejurarea cl nu a avut
timpul material sa iasa din m~ina fiind nerelevanta sub aspectul formei de
mata, nu prezinta importanta daca ulterior hotul reu~e~te sa plistreze posesia bunului,
sav~ire a infractiunii (C.A. Bucure$ti, sec/ia a II-a penala, decizia nr. 55411998,
daca bunul ii este sustras, daca il pierde, abandoneaza, distruge etc.; in mod intemeiat
in R.D.P. nr. 411999, p. 145).
s-a aratat in doctrina2 ca ,,furtul trebuie considerat consumat, in primul rand, atunci
cand, in urma acfiunii autorului, proprietarul bunului, daca s-ar afla la locul faptei, nu
ar mai avea contact vizual cu bunul sau; cu alte cuvinte, nu ar mai ~ti unde se glise~te ~ Luand hotararea de a sustrage cupru din incinta unei societati comer-
ciale, inculpatul a escaladat gardul ~i apoi, printr-o fereastra, a patruns in
acest bun. Alteori insa furtul se poate consuma chiar daca proprietarul ar mai avea
magazie de unde a luat mai multe platbande de cupru pe care le-a incarcat in trei
saci; dupa ce a scos sacii prin acee~i fereastra, a transportat pe unul dintre ei
1
pana la gardul unitatii, dar nu a re~it sa ii treaca peste gard, deoarece a fost
F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. I, p. 125. surprins ·de politie. Prin incarcarea in saci a platbandelor infractiunea de furt s-a
2
Jhidem.
282 Drept penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra patrimoniu/ui 283
consumat, deoarece prin aceastli acfiune s-a realizat deposedarea persoanei
vatamate ~i trecerea obiectului material al infractiunii sub puterea de dispozitie a
~ Inculpatul a mers, noaptea, la sediul unui punct de lucru, de unde a luat
cinci sulinari de brad, pe care i-a transportat pe rand Ia caruta cu care venise, iar
inculpatului. lmprejurarea ca, dupa consumare, inculpatul a fost surprins la locul
de aici i-a dus la domiciliu sau; el a realizat astfel o singura aqiune - alcatuita
faptei cu bunurile luate asupra sa este nerelevanta sub aspectul formelor infrac-
dintr-o pluralitate de acte materiale asemanatoare - caracteristica infractiunii de
tiunii care, odata consumatli, nu se poate converti intr-o forma imperfecta, pentru
furt, iar nu mai multe actiuni. Or, pluralitatea de acte materiale similare, savar-
motivul ca inculpatul nu a putut pastra posesia bunurilor sustrase (CA. Bucurf!.$ti,
~ite in cadrul aceluia~i proces de executie, nu realizeaza o infractiune continuata
sec/ia I penala, decizia nr. 130511998, In C.P.JP. 1998, p. 131).
- ci o unitate oaturala de infractiune (C.A. Bucure$ti, sec/ia a II-a penala,

~ Inculpatul a incercat sa ia un autoturism pentru a-1 folosi. in acest scop

decizia nr. 27211998, in C.P.J.P. 1998,p. 160).

el a tras geamul din fata, cautand sa deschida portiera, nereu~ind. Apoi a pro- 1.8. Pedeapsa
cedat la impingerea autoturismului, scofindu-1 din locul de parcare, moment in
care a fost prins de organele de polifie. Deplasarea prin impingere a autoturis- - inchisoarea de Ia 6 !uni la 3 ani sau amenda (180-300 de zile-amendli);
mului nu poate fi considerata infraqiune consumatli de furt de folosioµ, deoa- - in cazul variantei agravante, limitele speciale ale pedepsei inchisorii, respectiv
rece inculpatul nu a reu~it sa pomeasca motorul ~i sa se plirnbe cu m~ina, cum a limitele speciale ale zilelor-amenda se majoreaza cujumatate.
intentionat. A~a !neat, in raport cu finalitatea urmarita de inculpat, fapta sa a
ramas in stadiul de tentativa (Trib. Bihor, secfiapenala, decizia nr. 49511991, fn
Dreptul nr. 311992, p. 72). §2. Furtul ciillficat
- poate imbraca forma infractiunii continue permanente in cazul sustragerii unei 2.1. Notiune
energii cu valoare economica, caz in care infractiunea se epuizeaza la data incetani
sustragerii; - este furtul sav~it In imprejurari speciale care ii confera caracter rnai grav.
- poate fi sav~it in forma continuata.1, caz in care infracfiunea se epuizeaza la 1. Art- 229 alin. (1) NCP: furtul savar~it
data savar~irii ultimului act de executare. a) 1ntr-un mijloc de transport in comun;
b) in timpul noptii;
- in conditiile in care dupa ·comiterea unei tentative nereu~ite de furt, in baza
aceleia~i rezolutii infractionale hotul revine ulterior ~i reu~e~te sa sustraga bunurile c) de o persoana mascata, deghizat:a sau travestita;
pe care nu putuse sa ~i le insu~easca cu prirna ocazie, se va retine comiterea ilnei d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea tarn drept a unei chei adevarate ori a
infractiuni continuate de furt fata de pluralitatea de actiuni realizata la diferite unei chei mincinoase;
intervale de timp in baza acelei~i rezolutii infractionale; in aceasta ipoteza nu se va e) prin scoaterea din funcfiune a sistemului de alarma ori de supraveghere.
putea retine existenta unitatii naturale colective, deoarece nu este intrunita nici
2. Art. 229 alin. (2) NCP: furtul
conditia existentei unei unice actiuni de sustragere, ~i nici cerinta unitapi spatio-
temporale2; a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
- - . Fapta inculpatului de a sustrage, in acee~inoapte, bunuri din doua c) de 0 persoana avand asupra sa 0 anna.
autoturisme ~i de a incerca sa comita sustrageri din alte doua, toate aflate in 3. Art. 229 alin_ (3) NCP: furtul urmatoarelor categorii de bunuri
acela~i loc, constituie o singura iofractiune continuata, de furt calificat, carac-
a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzinli, motorina, alte produse petroliere
terul de infractiune consumata al unora dintre fapte ~i de infractiune tentata al
altora neprezentand relevanfA sub acest aspect (C.S.J., sec/ia penala, decizia sau gaze naturale din conducte, depozite, cisteme ori vagoane-cistema;
nr. 10611994, www.legalis.ro). b) componente ale sistemelor de irigatii;
c) componente ale retelelor electrice;
Daca una dintre actiunile succesive de sustragere de bunuri realizate in baza aceleia~i
1
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de
rezolutii infractionale la diferite intervale de timp lmbraca forrna furtului calificat, se va retine incendiu sau alte situatii de urgenfa publica;
o singura infractiune continuata de furt calificat, iar nu de furt simplu, chiar daca numarul
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, Ia accidente
acestor din urmll. fapte este considerabil (de pilda, 20 de furturi simple ~i unul calificat).
2
In acest sens a se vedea Trib. Suprem, secpa penalll., decizia nr. 573/1975, in de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene ori in caz de dezastru;
V Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara In materie pena!a pe anii
1976- 1980, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedicii, Bucure~ti , 1982, p. 188.
284 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra patrimoniului 285
t) instalatii de siguranµ ~i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian ~i - este o circumstanfii realii care se rasfrange asupra tuturor participantilor ill masura
componente ale acestora, precum ~i componente ale mijloacelor de transport aferente; in care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
g) bunuri prin insu~irea carora se pune in pericol siguranta traficului $i a persoa- 2.2.2. Furtul savar~it in timpul nopµi
nelor pe drumurile publice;
- fapta trebuie comisa de autor dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminii;
h) cabluri, linii, echipamente $i instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii,
arourgul nu face parte din noapte, spre deosebire de zori care sunt incluse in aceasta
precum $i componente de comunicatii.
nofiune;
- prin O.U.G. nr. 18/2016 s-a realizat o reglementare inedita a variantei agravate a
- determinarea concreta se va face de instanµ dupa criteriul astronomic, care va tine
infraqiunii de furt calificat atunci ciind fapta a produs consecinte deosebit de grave;
seama de ora, ziua, Luna in care a fost saviir$ita fapta 1 ;
- furtul care a produs consecinte deosebit de grave poate constitui fie o variant.a
- nu prezintli importanµ daca :taptuitorul a profitat sau nu de timpul noppi;
agravata a furtului simplu, fie o varianta agravata a furtului calificat, neputiindu-se
retffie in toate cazurile doar infractiunea de furt calificat; - este necesar ca momentul consumiirii infractiunii sa .fie ill timpul noptii, iar nu eel
al constatarii acesteia;
- NCP nu a mai prevazut ca elemente circumstantiale de agravare ale furtului cali-
ficat saviif$irea faptei: a) de doua sau mai multe persoane; b) asupra unei persoane - se va retine varianta agravata ~i in cazul unitatii naturale colective ciind furtul
aflate in irnposibilitatea de a-~i exprima vointa sau a se apara; c) in timpul unei cala- mcepe in timpul zilei, dar sa se finalizeze in timpul noptii (de pilda, ill cazul ill care la
mitafi, in aceste ipoteze urmiind a se retine comiterea infractiunii de furt, raspunderea amurg :taptuitorul a intrat intr-o locuinta ~i a carat la m~ina cu care venise primele
penala fiind agravata ca urmare a retinerii circumstantelor agravate legale prevazute de bunuri sustrase, iar ultirnele lucruri aduse la vehicul sunt dupa instalarea noptii);
art. 77 lit a), e), g) NCP; , - nu se va retine acest element circumstantial agravant ill ipoteza ill care doar actele
- deopotriva, potrivit NCP va constitui furt simplu, iar nu furt calificat $i furtul de instigare ~i complicitate au fost realizate in timpul noptii ~i nici in cazul furtului
comis intr-un loc public, furtul comis de o persoana care are asupra sa o substantii saviir$it in timpul zilei: intr-un tren in perioada in care acesta se aflii intr-un tune!
narcotica, ori furtul unui act care serve~te pentru dovedirea starii civile, pentru intunecos, intr-o pe~tera neilurninata; intr-un subsol neiluminat etc.;

~ ~i
legitimare sau identificare;
- in schimb, NCP prevede doua noi elemente circumstantiale de agravare inexis- Criteriu/ astronomic, apusul rasaritul soarelui nu po.ate servi, in
tente in Codul penal anterior: saviif$irea furtului prin scoaterea din funcpune a sistemu- exclusivitate, Ia determinarea infelesului notiunii ,,timpul nopfii", deoarece nici
lui de alarmli sau supraveghere, respectiv prin violarea de domiciliu sau a sediului apusul, nici rasaritul soarelui nu schimba, deodata, ziua in noapte ~i noaptea in
zi, intre apusul soarelui ~i ziua reala existiind un interval de tranzitie, in care cele
profesional.
doua stari se intrepatrund. Prin ,,timpul noptii" se impune a se infelege numai
2.2. Elementele circumstantiale agravante prevazute de a r t. 229 .alin. (1) noaptea reala, adica din momentul cand mtunericul a luat, in mod efectiv, locul
luminii; amurgul, care nu poate fi considerat inca intuneric, nu face parte din
NCP noapte. De aceea, imprejurarea daca furtul a fost saviif$it in timpul noptii trebuie
- in cazul tuturor ipotezelor prevazute de art. 229 alin. (1) NCP este posibila stabilitli in raport cu starea de intuneric ce poate fi determinata prin probe,
impiicarea drept cauza care inlatura raspunderea penala;
- intruciit inainte de intrarea in vigoare a 0.U.G. m. 18/2016 impacarea era posibila 1
Recent, in literatura de specialitate, (I. Kuglay, in NCP comentat, p. 480) a fost nuantata
indiferent de cuantumul prejudiciului produs prin furt calificat, prevazut de art. 229 solutia instantei supreme relativa la criteriul astronomic, retiniindu-se ca: ,,Privitor la spa/iile
al in. ( 1) NCP, consider ca reglementarea unei variante agravate nu ' este de natura sa luminate artificial, ne menpnem opinia potrivit careia trebuie cercetat in fiecare caz in parte
excluda posibilitatea impacarii, prin noua legiferare realiziindu-se doar o sanctionare dac1i, in raport de conditiile specifice locului in care fapta a fost comisa, are vreo relevanµ
instalarea intunericului natural. Se impune reµnerea acestei agravante in cazul furtului comis,
mai aspra a unor fapte care au produs consecinte deosebit de grave, tara a se exclude
dupa lasarea intunericului, pe strada, chiar daca locul este iluminat artificial; tot astfel, daca
posibilitatea impaciirii. fapta este comisa intr-un spaµu inchis de natura cllruia este incetarea sau reducerea activitatii
2.2.1. Furtul savar~it intr-un mijloc de transport in comun pe timpul noptii, ori, a fortiori, intr-un spatiu privat, cum ar fi o locuinta, chiar daca acestea
sunt iluminate artificial. Sunt, insa, alte spatii inchise, al caror specific este des~urarea unei
- sunt mijloace de transport in comun: metroul, autobuzul, troleibuzul, maxi-taxi, intense activitati, cu caracter public, indiferent de ora (precwn magazine cu program non-stop,
tramvaiul, trenul, avionul etc.; taxiul nu este mijloc de transport fn comun; galerii comerciale, in special cele de tip mall) ori altele in care, prin natura lor, activitatea se
desfa~oara rnai ales dupa lasarea intunericu!ui ~i in care ilwninatul artificial face sa lipseasca
- este necesar ca fapta sa se comita in timpul folosirii mijlocului de transport in
de orice importanta lasarea intunericului natural. Nu ex.ista nicio ratiune pentru aplicarea agra-
comun (in mers ori in timp ce era oprit intr-o statie), iar nu cand acesta se afla in depou vantei ,,in timpul noptii" daca fapta a fost comisa intr-un astfel de loc, in timpul programului
sau in garaj; in care stabilimentul funcfioneaza conform destinatiei sale".
286 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra patrimoniului 287

tinandu-se seama nu numai de ora comiterii faptei, ci ~i de data calendaristica, _nu cred ca ruperea unui sigiliu poate fi echivalata cu indepartarea unui obstacol
1
pozitia topografica a localitiitii ~i conditiile atmosferice din momentul respectiv. vederea comiterii furtului pentru a se retine comiterea furtului prin efractie ;
10
Or, la data de 30 iulie 1997 apusul soarelui a intervenit la ora 20:43, adica cu - in doctrina2 s-a retinut in mod intemeiat ca sustragerea de curent electric prin
numai 17 minute 'inainte de saviir~irea faptei, iar pozitia topografica a localitatii dereglarea sistemului de inregistrare a contorului nu constituie furt prin efractie, in
~i conditiile atmosferice nu au favorizat aparitia mai rapida a intunericului, !neat lipsa altei operatiuni de bran~are frauduloasa, fapta prin care se denatureaza realitatea
'in mod corect s-a retinut de instanta de ape! ca inca nu se flicuse noapte atunci consumului de curent electric constituind infraqiunea prevazutli de art. 92 alin. (1)
ciind inculpatul a saviir~it fapta (CS.J. sec/ia penala, decizia nr. 35511999, din Legea energiei electrice ~i a gazelor naturale nr. 123/2012 care va veni In concurs
www.legalis.ro). cu furtul. Tot astfel, s-a aratat ca furtul de curent electric vine 1n concurs cu infrac-
tiunea prevazuta de art. 92 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, ciind pentru sustragerea
~ Agravanta are caracter obiectiv, fiind incidentii ori de cate ori fapta s-a ~nergiei electrice se recurge la executarea sau folosirea de instalatii clandestine ID
comis dupa instalarea 'intunericului noptii, chiar daca locul de unde a fost sustras scopul racordarii directe la retea sau pentru ocolirea echipamentelor de masurare;
obiectul furtului era luminat (CA. Bucure~ti, sec/ia I penala, decizia nr. 26911998, - prin escaladare se intelege actiunea prin care o persoana depify~te, pe alta cale
inR.D.P. nr. 211999,p. 155). decat cea fireasca, ce implica un aport fizic suplimentar, un obstacol prin urcare ~i
- este o circumstan/ii realii care se rasfriinge asupra tuturor participantilor 'in masura trecere pe deasupra lui (nu ~i atunci dind patrunderea in locul unde se afla bunul se
ID care au cunoscut-o. realizeaza prin saparea unui ~antftunel pe sub obstacol); se retine numai daca escala-
darea a fost folositli fn vederea piitrunderii intr-un spatiu In scopul sustragerii bunului,
2.2.3. Furtul slivar~it de clitre o persoanli mascata, deghizatli sau travestitli nu ~i pentru a parasi locul savar~irii infractiunii (asumiind ca furtul a fost deja consurnat
- persoana mascatii este cea care poartii o masca de orice natura pentru a nu-i fi prin imposedare inainte de parasirea locului faptei prin escaladare); nu va fi retinutli
escaladarea daca depa~irea obstacolului nu a solicitat depunerea unui efort suplimentar;
recunoscutli faJ:a;
- persoana deghizatii este cea care, Iara a purta o masca, i~i schimba prin diverse
procedee IDfliti~area pentru a nu fi recunoscutii (de pilda, extensii de par, mustata);
~ I~culpatul a urcat treptele situate pe stiilpii de lnaltii tensiune a ~i
sustras conductorii electrici din aluminiu sustinuti de ace~tia. in acest caz nu se
- persoana travestitii este cea care se prezintli sub inrati~area unei persoane de sex poate retine corniterea faptei prin escaladare, caci IDtr-o asemenea ipoteza acesta
opus celui real (de exemplu, un barbat travestit intr-o femeie); era modul normal in care inculpatul putea ajunge la bunul a ciirui sustragere a
- este o circumstan/ii realii care se rasfriinge asupra tuturor participantilor in masura intentionat-o (CA. Bucure~ti, sec/ia a JI-a penalii, decizia nr. 64512004, in
in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. P.J.P. 2003-2004, p. 129).
- prin cheie mincinoasa se intelege cheia falsa, contraracutli, multiplicatli neauto-
2.2.4. Furtul slivar~it prin efracfie, escaladare sau prin folosirea Iara drept a
rizat sau orice dispozitiv care poate fi utilizat pentru a actiona asupra unui mecanism de
unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase
IDchidere f'ara a-1 distruge, deteriora sau aduce in stare de neintrebuintare (de pildii.,
- prin efracfie se intelege actiunea constiind in forJ:area, degradarea sau distrugerea pontoarca, gura de lup); este necesara folosirea efectiva a cheii mincinoase pentru
unui dispozitiv de inchidere sau a oriciirui obiect ce protejeaza un spatiu inchis comiterea furtului sau a unei tentative la acesta;
(presupune in mod necesar existenta unei actiuni violente) pentru a permite - folosirea frauduloasa a unei chei adevii.rate presupune folosirea f'ara drept a cheii
raptuitorului sa ajunga la locul din care este sustras bunul; ~adar, efortul suplimentar cu care se deschide mecanismul de inchidere;
care califica furtul se refera la inlii.turarea prin violenta a unui obiect sau dispozitiv de - este calificat furtul daca in vederea realiziirii actiunii de sustragere cheia adevaratli
IDchidere 1; sau mincinoasa este folositii fie pentru a patrunde intr-o locuinta, incapere sau
- saviir~irea furtului prin efractie absoarbe infractiunea de distrugere (infracfiune
complexii); daca raptuitorul comite actele de distrugere in scopul sustragerii de bunuri, 1 in acela~i sens I. Kuglay, in NCP comentat, p. 480, 0. Loghin, T. Toader, Drept penal.
iar apoi se desistli ~i nu sustrage niciun bun se va retine existenta unei cauze de Partea speciala, Casa de Edirura ~i Presa ,,Sansa", 2001, p. 277 ~i 368. Ace~ti din urma autori
nepedepsire pentru infractiunea de furt, dar va fi angajatli raspunderea penala pentru arata ca ,,ruperea sigiliului pentru a intra in locul din care fliptuitorul a sustras bunul nu
comiterea ID forma consumatli a infractiunii de distrugere; constituie o efractie, deoarece sigiliul are numai menirea de a servi ca dovada ca nimeni nu a
patruns in ace! loc. in acela~i timp sigiliul nu reprezintii o piedica a carei inlaturare sa necesite
din partea fliptuitorului vreun efort suplimentar. (... ) Furtul comis prin ruperea sigiliilor
aplicate pe vagoanele CFR nu absoarbe infraqiunea de rupere de sigilii. Dimpotriva, existii
infractiunea de furt calificat in cazul ruperii de sigiliului de la un contor electric, ruperea de
1
0. Loghin, T. Toader, Drept penal. Partea speciala, Casa de Editura ~i Presa Sansa, 2001, sigilii fiind in acest caz absorbitii 'in furtul prin efraqie".
2 I. Kuglay, 'in NCP comentat, p. 480.
p. 277.
288 Drept penal. Partea specialii Infrac{iuni contra patrimoniului 289
dependint:A in care se afla bunul, fie pentru a deschide lucruri aflate intr-o incapere, 2.2.5. Furtul savar~it prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori

~
chiar daca patrunderea nu a fost realizata prin folosirea cheii, fie atat pentru a patrunde de supraveghere
in lncapere, cat ~i pentru a deschide lucrurile din incapere, chiar daca in acest din urrna
- in scopul facilitarii comiterii furtului fliptuitorul trebuie sa procedeze la scoaterea
caz cheia adevarata sau mincinoasa nu este acee~i;
din funqiune a sistemului de alarma sau de supraveghere (monitorizare) video 1 pe care
!
- este o circumstan/ii realii care se rasfriinge asupra tuturor participantilor in masura persoana vatiirnata I-a montat pentru protectia bunurilor (de pildii, prin taierea
in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. curentului electric care alimenta ~i sistemul de alarma sau de supraveghere video ~i

~
anihilarea acumulatorilor, prin blocarea soneriei ori a semnalelor lurninoase ale siste-
Sustragerea de ciitre inculpat a unor bunuri din parohie, in care a mului de alarma etc.);
patrons utilizand cheile pe care le detinea in calitate de dasciil, cu permisiunea - in ipoteza in care scoaterea din functiune a sistemului de alarrna ori de supra-
de a le folosi, nu justificii retinerea agravantei comiterii faptei prin folosirea
veghere se realizeaza prin acte de violenta fizica nu se va retine ~i elementul cir-
frauduloasa a unei chei adeviirate (CA. Bucure~ti, secfia a II-a penalii, decizia
cumstantial al efraqiei, avand in vedere ca sistemul nu are natura unui dispozitiv de
nr. 95112001, in P.J.P. 2001-2002, p. 129).
inchidere sau a oricarui obiect ce protejeaza un spatiu inchis, ori a unui obstacol
~ Nu se va retine elementul circumstantial agravant al savar~irii
furtului
material intre fiiptuitor ~i bun2 ; in acest caz, daca se constata ~i distrugerea, degra-
darea ori aducerea in stare de nelntrebuintare a sistemului de alarma ori de supra-
prin folosirea frauduloasa a unei chei mincinoase daca, pentru a intra in apar- veghere, aceasta varianta a furtului calificat va fi retinuta In concurs cu distrugerea;
tamentul persoanei vatamate, autorul furtului s-a folosit de cheia pe care i-o
incredinp.se aceasta spre a-i duce acolo unele luc,ruri (T.MB., secfia a II-a - nu se va retine .aceastii agravanta daca furtul a fost cornis profitand de faptul ca
penalii, decizia nr. 67111981, P.J.P. - vol. III, p. 113). persoana vatiirnatii nu a activat sistemul de alarma ori de supraveghere video ~i nici
atunci cand sustragerea bunului a fost realizata dintr-un magazin previizut cu sistem
~ Prin cheie mincinoasa nu se intelege neaparat o cheie asemanatoare de alarma ~i/sau supraveghere care nu a semnalizat furtul din cauza inlaturarii de
fiiptuitor a sistemului de siguranta (hard tag antifurt) plasat de persoana vatiimata pe
celei adeviirate, deoarece legiuitorul a inteles sa pedepseascii mai greu furtul
comis prin folosirea unei chei mincinoase, avand in vedere nu indemanarea bunul sustras; in acest din urma caz, sistemul in ansamblul sau este in functiune,
infractorului in a confecpona cheia neadeviiratii ~i nici asemanarea acesteia cu o putand detecta simultan sustragerea bunurilor cornise de alte persoane care nu au
cheie adevaratii, ci imprejurarea ca el a violat incuietoarea, menitii sa asigure o indepartat sistemele de siguranta3;
protecpe sporita bunurilor incuiate; oricat de rudimentara ar fi cheia folositii, - in cazu1 in care in baza unei legaturii subiective bilaterale, anterioare sau conco-
agravanta exista. De aceea, dacii pentru siiv~irea furtului, fliptuitorul a deschis mitente, o persoana procedeaza Ia scoaterea din functiune a sistemului de alarma sau de
o incuietoare folosind o sarma indoitii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la supraveghere, iar cealalta cornite furtul, se va retine in sarcina ambilor calitatea de
furt prin folosirea unei chei mincinoase (Trib. Suprem, secfia penalii, decizia coautori.
nr. 322911970, in Repertoriu 1969-1975, p. 182).
2.3. Elemente circumstantiale agravante prevazute de a r t. 229 alin. (2)
~ Insu~irea unei butelii de aragaz, prin decuplarea acesteia, folosind o NCP
unealta, de la furtunul de alirnentare a m~inii de gatit nu poate fi incadratii in
infractiunea de furt calificat, deoarece o astfel de unealta nu poate fi asimilata cu 2.3.1. Fur tul unui bun care face parte din patrimoniul cultural
o cheie in sensul legii penale. Ca urrnare, fapta trebuie incadratii in infractiunea - obiectul material este un bun din patrimoniul cultural mobil4;
de furt simplu (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 125411998, www.legalis.ro).

~ Scoaterea unui bun din sfera posesiei sau a detentiei altuia, rara drept, 1 Potrivit H.G. nr. 1010 din 25 iunie 2004 de aplicare a normelor rnetodologice ~i a

~i faptul de a dispune de ace! bun constituie infractiunea de furt, indiferent de docurnentelor prevazute in Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor
destinatia data bunului sustras. imprejurarea ca persoana vatamata nu ~i-a achitat ~i protecpa persoanelor sistemul de alarmare irnpotriva efractiei cuprinde: subsistem

o datorie catre fiiptuitor nu-i atribuie acestuia dreptul de a lua din bunurile dator- antiefractie, televiziune cu circuit inchis ~i control acces.
nicului ~i a le amaneta, pentru recuperarea datoriei. De~i inculpatei i s-a dat o
2
in acel~i sens, I. Kuglay, in NCP comentat, p. 480.
3 in masura in care se poate constata ca actiunea infracfionalli a fost comisa prin efracpe,
cheie la incaperile inchiriate persoanei vatamate pentru a putea face curatenie,
se va putea refine caracterul calificat al furtului.
din moment ce a folosit-o pentru a intra ~i a lua din lucruri, ea a folosit Iara drept 4
Potrivit art. 3 din Legea nr. 182/2000, republicata: ,,(1) Patrirnoniul cultural national
o cheie adeviirata, fapta constituind infractiunea de furt calificat (C.S.J., sec/ia mobil este alcatuit din bunuri cu valoare istorica, arheologicli, docurnentara, etnografica, artis~
penalii, decizia nr. 13612000, www.legalis.ro). tica, ~tiintificli ~i tehnicli, literara, cinematograficli, nurnismaticli, filatelicli, beraldicli, biblio-
fila, cartograficli ~i epigraficli, reprezentand marturii materiale ale evolutiei mediului natural ~i
290 Drept penal. Partea speciala Jnfracfiuni contra patrimoniului 291

- fac parte din patrimoniul cultural mobil ~i bunurile mobile din patrimoniul arheo- - in special in cazul furturilor comise din sediile, punctele de Jucru sau depozite ale
logic (O.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic ~i declararea unor uoor societati comerciale este important de determinat dacli a existat o violare a vietii
situ.n arheologice ca zone de interes national, republicata1); private societare, pentru cli numai In aceasta ipotezli se va retine absorbtia infraqiunii
- daca se retffie eroarea mversli de fapt (autorul considerand in mod eronat ca de violare a sediului profesional; apreciez cli este nelega\a extinderea aplicarii acestei
sustrage un bun aflat in patrimoniul cultural) se va retine comiterea infractiunii de furt, variante agravante la toate furturile dintr-un sediu profesional;
dacli nu sunt incidente alte elemente circumstantiale agravante; - dacli infractiunea de violare a domiciliului sau cea de violare a sediului profesional
- fmpacarea nu inliiturii raspunderea penala. ou a fost slivfu-$ita In scopul comiterii furtului sau daca este comisli ulterior comiterii
furtului, va subzista concursul de infractiuni 1; astfel, apreciez cli pentru retinerea
2.3.2. Furtul comis prin violare de domiciliu sau a sediului profesional acestei variante agravate care are natura unei infractiuni complexe este necesar ca
- potrivit NCP, infractiunea de violare a domiciliului sau cea de violare a sediului lntre actiunea principala (jurtul) ~i cea adiacenta (violarea de domiciliu) sli existe o
profesional slivar~ita In scopul comiterii furtului este absorbita in infractiunea de fun conexitate etiologica, constand in aceea cli violarea de domiciliu (infrac/iunea
calificat fiind construita astfel de legiuitor o infractiune complexli; dacli faptuitorul mijloc) trebuie realizatli in scopul comiterii furtului (infrac/iunea scop). Fata de
plitrunde farli drept In domiciliul sau sediul profesional al persoanei vlitamate ~i apoi se natura conexitlitii, pentru retinerea infractiunii complexe este necesar ca atat rezolutia
infractionalli pentru comiterea furtului, cat ~i rezolutia infractionalli pentru violarea
desista ~i nu sustrage niciun bun se va retine existenta unei cauze de nepedepsire pentru
de domiciliu trebuie sli fie anterioare comiterii infractiunii mijloc;
infractiunea de furt, dar va ti angajata rlispunderea penalli pentru comiterea in forrna
consumata a infractiunii de violare de domiciliu; - In cazul in care furtul a fost comis atat prin efractie, escaladare, cat ~i prin violarea
domiciliului sau a sediului profesional vor fi retinute ambele elemente circumstantiale
ale relatiilor omului cu acesta, ale potentialului creator uman '.?i ale contributiei romiine$ti, agravante;
precum '.?i a minoritatilor nationale la civilizapa universala. - fmpacarea fnlatura riispunderea penala, indiferent de cuantumul prejudiciului
(2) Bunurile care alcatuiesc patrimoniul cultural national roobil sunt:
produs prin furtul calificat.
I. bunuri arheologice ~i istorico-documentare, precum: a) descoperirile arheologice
terestre '.?i subacvatice, unelte, ceraroica, inscriptii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vesti- 2.3.3. Furtul slivar~it de o persoana care are asupra sa o armli
mentatie ~i harn~ent, arme, lnsemne funerare, cu excepµa e~antioanelor de materiale de
construcfie, materiale din situri, care constituie probe arheologice pentru analize de specia- - trebuie ca autorul sau eel putin unul dintre coautori sii fie inarmat, adica sli aibli
litate; b) elemente provenite din dezniembrarea monumentelor istorice; c) marturii materiale $i asupra sa o armii propriu-zisii2 In sensul art. 179 alin. (l) NCP (instrumente, piese sau
documentare privind istoria politica, econornica, sociala, militara, religioasa, ~tiintifica, dispozitive astfel declarate prin dispozitii legale), iar nu o armli asimilatli prevlizutli de
artistica, sportiva sau din alte domenii; d) manuscrise, incunabule, caqi rare $i caqi vechi, art. 179 alin. (2) NCP, potrivit cliruia anumite instrumente sunt considerate arme numai
caqi cu valoare bibliofila; e) documente $i tiparituri de interes social: documente de arhiva, dacli au fost intrebuintate In atac; In acest din urma caz nu se poate retine slivar~irea
haqi ~i alte materiale cartografice; ./) obiecte cu valoare memorialistica; g) obiecte $i docu- infractiunii de furt calificat, ci a unei infractiuni de talhlirie; In ipoteza in care numai
mente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, ponduri, decoratii, insigne,
instigatorul sau complicele anterior/concomitent a fost inarmat, nu se va retine varianta
sigilii, brevete, mlirci po$tale, drapele $i stindarde; h) piese epigrafice; i) fotografii, cli$ee foto-
grafice, filme, inregistrari audio ~i video; j) instrumente rouzicale; k) uniforme militare $i agravata a infractiunii nici In sarcina autorului, ~i nici In sarcina participantului, aceasta
accesorii ale acestora; /) obiecte cu valoare tehnica; imprejurare urmiind a ti avuta In vedere la individualizareajudiciarli a pedepsei;
2. bunuri cu semnificape artistica, precuro: a) opere de arta plastica: pictura, sculptura, - arm.a trebuie sli fie numai detinuta, nu ~i folosita efectiv, altfel urmand a ti retinuta
grafica, desen, gravurli., fotografie $i altele; b) opere de arta decorativa $i aplicata din sticla, comiterea infractiunii de talhlirie;
ceraroica, metal, lemn, textile $i alte materiale, podoabe; c) obiecte de cult: icoane, broderii,
orfevrarie, mobilier $i altele; d) proiecte $i prototipuri de design; e) materiale priroare ale
filmelor artistice, documentare $i de animatie; f) monumente de for public, c'omponeote artis- 1 in ace13$i sens, I. Kuglay, in NCP comentat, p. 482. Autoarea subliniaza ca ,,atunci ciind,
tice expuse In aer liber;
3. bunuri cu semnificatie etnografica, precuro: a) unelte, obiecte de uz casnic ~i gospo- pentru a ajunge in locul unde se afla buoul pe care inteotioneaza sii-1 fure ori peotru a se
daresc; b) piese de mobilier; c) ceraroica; d) textile, piese de port, pielarie; e) alte obiecte din indeparta de acesta, taptuitorul patrunde tarii drept intr-un spaµu invecinat (cazul celui care
metal, Jemn, os, piatra, sticll!.; ./) obiecte de cult; g) podoabe; h) ansarobluri de obiecte etno- trece prin mai multe cuqi ori escaladeazli balcoanele mai multor apartamente), se va retine un
grafice; i) monumente din muzeele etnografice in aer liber; concurs de infractiuoi intre cea de violare de dorniciliu ~i cea de furt (aceasta din urma, even-
4. bunuri de importanta $tiintifica, precum: a) speci.mene rare ~i colecµi de zoologie, bota- tual in modalitatea agravata a comiterii prin violare de domiciliu, daca este intrunita aceasta
nica, mineralogie ~i anatomie; b) trofee de viinat; conditie ~i in privinta locului in care a avut loc furtul)".
2 Potrivit art. 2 pct. I. I din Legea nr. 295/2004 privind regimul arroelor $i munitiilor, repu-
5. bunuri de importanta tehnica, precum: a) creatii tehnice unicat; b) raritati, indiferent de
marca; c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor ~i ma~inilor din creatia curenta; d) creatii blicata, prin armii se intelege: ,,orice obiect sau dispozitiv a carui functionare determina arun-
tehnice cu valoare memoriala; e) reali.zliri ale tehnicii populare;./) matrite de compact-discuri, carea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau lurninoase, amestecuri
de CD-ROM, de DVD $i altele asemenea". incendiare ori imprii$tierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, in masura in care se
1
M.Of. nr. 951 din 24 noiembrie 2006. regase~te in una diotre categoriile prevazute in anexii".
292 Drept penal. Partea specialii Jnfrac/iuni contra patrimoniului 293

- nu prezinta importanta motivul pentru care arma se afla asupra faptuitorului artizanala care permite sustragerea in mod continuu de produse petroliere, actiunea
(de pilda, este nerelevant faptul ca ho!lJl umbla tot timpul tnarmat ori ca avea doar infractionala prelungindu-se in timp).
intamplator arma asupra sa, sau ca s-a inarmat pentru a-~i spori determinarea ori pentru
a fi mai dezinvolt la comiterea faptei); ~ Agravanta prevlizuta de alin. (3) a infractiunii de fort calificat vizeaza
- nu este necesar pentru retinerea acestei agravante nici ca raptuitorul sa se fi furtul de Mei, produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite,
inarmat ~tiind ab initio ca va sava~i furtul ~i nici ca persoana vatamata sli fi cunoscut cisterne ori produse In stare bruta, care apaftin unor societati comerciale specia-
ca raptuitorul are o arma asupra sa; lizate, rara ca acestea sli intre in circuitul comercial. Ca atare, instanta a constatat
corect cli produsele petroliere sustrase din rezervorul unei firrne private intrasera
- in principiu, arrna nu trebuie sa fie vizibilli, deoarece atunci ciind arma este deja In circuitul comercial ~i deci sustragerea nu s-a tacut din locurile sus-men-
vizibila printre efectele pe care le poate produce asupra persoanei vatamate se poate tionate. Or, analizand continutul textului sus-mentionat, rezulta ca legiuitorul a
reglisi ~i amenintarea sau constriingerea victimei, de natura a atrage retinerea sav~irii urrnlirit sanctionarea mai asprli a sustragerii de produse petroliere, depozitate
infractiunii de talharie [de pildli, in cazul tn care raptuitorul se tndreapta spre persoana imediat dupli procesul de prelucrare a fiteiului. Or, furtul din rezervorul pompei
vat.arnata aviind asupra sa o arrna automata ti.nut.a pe spate, dar vizibila pentru victima ~i din care inculpatii au sustras produsele petroliere nu indepline~te, sub acest
sustrage din borseta acesteia o suma de bani, consider ca se va retine comiterea infrac- aspect, conditiile limitativ cerute de legiuitor pentru existenta agravantei prevli-
tiunii de talharie, intrucat lipsa de opozitie a persoanei vlitarnate la furt a fost determi- zute de alin. (3), respectiv conducte, depozite, cisterne ori vagoane cisternli,
nata tocmai de constatarea faptului ca raptuitorul este tnarmat (arma fiind vizibila) ceea unde ajung de lndata dupli procesul de prelucrare a zacamintelor petroliere
ce i-a provocat o puternicli stare de temere]; pot exista ~i situatii in care faptul ca arma (I.C.C.J. , sec/ia penala, decizia nr. 110512004, www.legalis.ro).
este vizibila nu are niciun efect asupra persoanei prejudipiate prin furt (de exemplu, in
cazul in care taptuitorul inarmat cu un armii automata ti.nut.a la spate (deci vizibila) ~ Nu se poate retine agravanta prevlizuta de alin. (3) al infractiunii de
sustrage in tirnpul noptii mai multe bunuri dintr-o locuinta, ~tiind ca proprietarii sunt fort calificat dacli sustragerea nu vizeazli un depozit de combustibil apartinand
plecati ~i rara a fi vazut de vreo persoana; sau in ipoteza in care un agent de politie care unei societafi care are ca obiect de activitate produse petroliere, ci rezervele de
avea asupra sa o arma vizibilli, tn tirnpul noptii, sparge geamul unui chio~c care era motorinli pentru centrala proprie a unei societati comerciale (C.A. Bucurerti,
inchis de unde sustrage mai multe pachete de tigari, rara a fi observat de vreo per- secfia a II-a penala, sentin/a nr. 5012004, in P.J.P 2003-2004, p. 138).
soana]; prin urmare, este impo~t de stabilit daca evidenta faptului ca infractorul este
inarmat a produs o stare de temere sau vreo constriingere moralli persoanei vlitamate; ~ Imprejurarea ca raptuitorii au fost surpri~i sustragand produse petro-
- in cazul in care arrna era detinuta contrar dispozitiilor legate, furtul calificat va fi liere din conduct.a, dupli ce au umplut mai multe butoaie cu produsul sustras
retinut in concurs real cu infractiunea de nerespectare a regimului armelor ~i munitiilor panli in ace! moment, cand le-au abandonat ~i au fugit de la locul faptei, nu atri-
[art. 342 NCP]; buie acesteia caracterul de tentativa la infracfiunea de furt; cantitatea sustrasli din
conductli ~i pusli in recipiente a fost scoasli din posesia persoanei vatamate, furtul
- este o circumstan/ii realii care se rasfriinge asupra tuturor participanfilor in masura acesteia fiind, deci, consumat (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 177012002,
in care au cunoscut-o sau au prevazut-o; www.legalis.ro).
- fmpiicarea fnlaturii raspunderea penala indiferent de cuantumul prejudiciului
2.4.2. Furtul unor componente ale sistemelor de irigapi
p rodus prin furtul ca/ificat.
- potrj.vit anexei nr. I a Legii imbunlitatifilor funciare nr. 138/2004, republicata, prin
2.4. E lemente circumstantiale agravante prevazute de art. 229 alin. (3) sistem de iriga/ii se tntelege o retea hidraulicli distinct.a de structuri, pornpe, canale,
NCP conducte care pot fi folosite pentru a preleva ~i/sau a transporta apa, a distribui ~i a
aplica apa pentru irigatii pe o suprafata de teren definita ~i care cuprinde terenul, cladi-
2.4.1. Furtul de fitei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorinli, alte
rile, echiparnentul fix sau mobil, drumurile de acces ~i infrastructura aferente, necesare
produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori
pentru a exploata, a intretifle. ~i a repara sistemul;
vagoane-cisterna
- pentru retinerea acestei agravante este necesar ca infractorul sa cunoascli faptul cli
- in functie de modalitatea concreta de cornitere, poate linbraca forma infractiunii bunurile sustrase fac parte din sistemul de irigare.
instantanee (cand produsele petroliere sunt sustrase prin acte de executare care nu se
prelunge sc in timp mai mult decat este necesar deposedarii ~i imposedlirii, de pilda,
tn cazul in care dintr-o cistemli este sustrasli o canistrli de benzinli) sau forma infrac-
~ ~i
Sustragerea unor vane hidranfi dintr-o coloana de irigatii constituie
infractiunea de furt calificat chiar dacli sistemul de irigatii nu era in stare de
tiunii continue (de pilda, tn cazul tn care la o conduct.a este realizata o instalatie functionare datorita sustragerii ~ i degradlirii altor componente (C.S.J., secfia
penalii, decizia nr. 215012003, www.legalis.ro).
294 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra patrimoniului 295

~ Constituie infractiunea de furt calificat sustragerea unor dale din beton

unor vagoane de pe care au fost demontate, fapta nu poate fi lncadratii In infractiunea
de furt calificat (I. C. C.J, sec/ia penala, decizia nr. 551212005, www.legalis.ro/
de la canalul de irigati1, deoarece ele apa£1in sistemului de irigatii, cu rolul de a
face impenneabil canalul de scurgere a apei spre solurile ce trebuie irigate.
Imprejurarea ca, de mai multi ani, sistemul de irigatii nu a mai funqionat este
~ Fapta inculpatilor de a tiiia fire din cupru de la reteaua de telecomunicatii
a C.F.R., fiind surprin$i de catre poli!i$ti dupii ce acestea au fost rulate pentru a fi
irelevanta, de vreme ce el exista fizic la data savar~irii furtului (C.S.J., secfia transportate, 'intrune$te atiit elementele constitutive ale infi:actiunii de distrugere ~i
penala, decizia nr. 255812003, www.legalis.ro). sernnalizare falsa, cat ~i pe cele ale infractiunii de furt calificat, in fonna

~
consumatii (l.C.C.J, sec/ia penala, decizia nr. 443112005, www.legalis.ro) .
Electromotorul montat la o statie de pompare a apei fo\osita pentru
colectarea apei din canalul de desecare a terenului constituie o componenta a 2.4.7. Furtul unor bunuri prin insu~irea clirora se pune in pericol siguranta
sistemului de irigatii, sustragerea acestuia incadrandu-se in calificat (C.S.J., traficului ~i a persoanelor pe drumurile publice
secfia penala, decizia nr. 385512003, www.legalis.ro). - pentru retinerea acestui element circumstantial agravant al furtului, obiectul
2.4.3. Furtul unor componente ale retelelor electrice material trebuie sa constea in mijloace de semnalizare rutiera cum ar fi: sistemele de
semnalizare luminoasa sau sonora, indicatoarele, alte dispozitive speciale de semna-
- potrivit art. 3 pct. 63-66 din Legea energiei electrice ~i a gazelor naturale lizare. De asemenea, pot fi obiect material orice alte dispozitive a caror sustragere ar
nr. 123/2012, prin re/ea electrica se intelege ansamblul de linii, inclusiv elementele de
pune in pericol siguranta traficului rutier;
sustffiere ~i de protectie a acestora, statiile electrice ~i alte echipamente electroener-
getice conectate intre ele prin care se transmite energie electrica de la o capacitate - nu poate fi retinuta circumstanta agravanta lega!a previizutii de art. 77 alin. ( l)
energetica de producere a energiei electrice Ia un utilizator; reteaua electrica poate fi lit. c) NCP (savar~irea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sii puna in
retea de transport sau retea de distribufie. Reteaua electrica ,poate fi re/ea electrica de pericol alte persoane ori bunuri) faµi de continutul constitutiv al infractiunii;
transport (reteaua electrica de interes national ~i strategic cu tensiunea de linie
nominala mai mare de 110 k:v), retea electrica de interese public (reteaua electrica la ~ Fapta inculpatului constituie infraqiunea de furt calificat avand In
care sunt racordati eel putin 2 utilizatori) sau retea de distributie (reteaua electrica cu vedere ca prin sustragerea acestor bunuri a fost pusa in pericol siguranta
tensiunea de linie nominala pana la 110 k:v inclusiv); traficului ~i a persoanelor pe drumurile publice, indicatoarele avand scopul de a
avertiza pe conducatorii auto despre eventualele pericole ce pot aparea In trafic
- pentru retinerea acestui element circumstantial agravant al furtului obiectul
(I.C.C.J., secfiapenalii, decizia nr. 142212005, www.legalis.ro).
material trebuie sa constea In componente ale retelei electrice de transport sau de distri-

~i
bufie (de pilda, cablurile electrice dintr-o asemenea retea).
....... Din examinarea actelor lucrarilor dosarului se constata ca instantele
2.4.4. Furtul unui dispozitiv ori unui sistem de semnalizare, alarmare ori au stabilit in mod corect situatia de fapt ~i vinovatia inculpatilor in siivar~irea, In
alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publicli noaptea de 25 februarie 2004, a infractiunii de furt calificat al unor bunuri prin
2.4.5. Furtul unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenpe·la insu~irea carora se pune in pericol siguranta traficului ~i a persoanelor pe drumu-
incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene ori in caz de rile publice. Probele administrate au confinnat ca la data aratatii inculpatii au
sustras un numiir de cinci capace din fontii de la caminele de vizitare a conduc-
dezastru
telor de apa aflate pe mai multe striizi din Valea Calugareascii, producand astfel
2.4.6. Furtul de instalaµi de siguranta ~i dirijare a traficului feroviar, rutier, un prejudiciu societatii care avea administrarea distributiei apei in localitate ~i
naval, aerian ~i componente ale acestora, precum ~i componente ale mijloacelor punand in evident pericol traficul rutier ~i pietonal din acea localitate (J.C.C.J.,
de transport aferente · secfia penala, decizia nr. 393612005, www.legalis.ro) .
2.4.8. Furtul de cabluri, linii, echipamente ~i instalatii de telecomunicapi,
~ Cum inculpafii au sustras 11 buciiti arcuri de suspensie de vagon in foi, radiocomunicapi, precum ~i componente de comunicatie
astfel cum rezultii din dovada de restituire ~i procesul-verbal de constatare
tehnicii, unele dintre aceste bunuri in stare functiona!a, se constata ca in mod
....... in baza intelegerii intervenite, inculpatii s-au deplasat impreuna, cu
corect instanta de fond a retinut la comiterea infraqiunii de furt calificat
autoturismul condus de recurent, in zona dintre localitatile Beliu ~i Vasile
(I.C.C.J., secfia penalii., decizia nr. 630812005, www.legalis.ro) .
Goldi~, jud. Arad, doi dintre ei, respectiv C.O. ~i P.T., au urcat pe mai multi

~ In cazul in care o persoana sustrage de pe camp, la marginea triajului

stiilpi de telegraf pana la nivelul firelor de cupru pe care le-au taiat cu ajutorul
unui patent, iar T.V., T.A. ~i inculpatul I.I.M. le adunau sub forma de colac ~i le
C.F.R, piese metalice disparate, fiir1i a-~i da seama c1i acestea constituie piese ale ascundeau lntr-o vegetatie de pe marginea drurnului. Astfel, au fost sustrase fire
 296 Drept penal. Partea specialii
lnfracfiuni contra patrimoniului 297
din cupru de pe o distanta de 5 km in prima noapte, sarma fiind vanduta lui M.C.
- furtul de titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse
~i in a doua noapte pe o distanta de 4 km, inculpatii fiind surprin~ i in flagrant.
( .. . ) Constituie fort calificat sustragerea de cabluri, linii, echipamente ~i insta- petroliere sau gaze na~~e din_conducte: depozite, cis~eme _ori vago:ine-cis~~rna_ p_oat~
latii de comunicatii radiocomunicatii, precum ~i componente de comunicatii, unbriica forma mfracpunn contmue, caz m care se epu12eaza la data mcetam acnv1tat11
fiind flira relevanta daca reteaua de comunicatii era activa sau nu. Or, In speia, de sustragere;
silrma de cupru sustrasa flicea parte din categoria instalatiilor de telecomunicatii, - poate fi sava~it in forma continuata.
conform comunicarii transmise de partea civila parchetului, astfel ca sunt
incidente dispozitiile agravantei aratate, corect retinuta de instante (I. C. C.J., 2.7. Pedeapsa
secfiapenalii, decizia nr. 178112005, www.legalis.ro).
- furtul calificat prevazut de art. 229 alin. (1) NCP: lnchisoarea de la 1 la 5 ani;

~ Se va retine comiterea infracFunii de furt calificat in cazul in care fapta - furtul calificat prevazut de art. 229 alin. (2) NCP: illchisoarea de la 2 la 7 ani;
inculpatilor consta in sustragerea a 300 m de cablu de telecomunicatii din - furtul calificat prevazut de art. 229 alin. (3) NCP: illchisoarea de la 3 la 10 ani;
galeriile subterane situate in incinta Universitatii Politehnice Bucure!?ti (I.C.C.J., - ill cazul variantei agravante, limitele speciale ale pedepsei inchisorii se majoreaza
secfia penalii, decizia nr. 599612005, www.legalis.ro) . cu jumatate.

~ ~i
Fapta de insu!?ire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente instalatii de
telecomunicatii, radiocomunicatii, precum ~i componente de comunicatii consti-
tuie infractiunea de furt calificat numai daca, in momentul sustragerii, ace!;tea erau
efectiv integrate intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii aflat sau nu in - NCP a reglementat distinct furtul de folosinta ca varianta atenuata a furtului
funqiune (I.C.C.J., Secfiile Unite, Decizia nr. ll/2006, www.legalis.ro). simplu sau a furtului calificat;
- nu prezinta importanta valoarea prejudiciului produs prin furtul de folosinta,
2.5. Varianta agravata [art. 229 NCP raportat la art. 256 1 NCP] art. 256 1 NCP nestipuland o varianta agravata a infractiunii prevazute de art. 230 NCP
- se refine atunci cand furtul calificat, indiferent de modalitatea ill care. a fost ill ipoteza ill care a produs consecinte deosebit de grave; de altfel, ar fi fost ~i dificil de
cornis, a produs pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei; stabilit daca uzura unui vehicul sustras in scop de folosinta este superioara sau
inferioara limitei de 2.000.000 lei;
- ill cazul corniterii infractiunii de furt calificat in forma continuata, varianta agra-
vata se va refine prin raportare la cuantumul prejudiciului material produs prin toate - art. 231 NCP constituie o infrac/iune cu confinuturi alternative; daca ace~i
acpunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective persoana realizeaza ambele continuturi ale infractiunii se va retitle un concurs de
a infracfiunii (se va proceda la adunarea cuantumului prejudiciului produs prin infractiuni, iar nu o unitate de infracfiune (de pilda, fiiptuitorul sustrage un autovehicul
fiecare act de executare), deoarece unitatea legala de infracfiune atrage evaluarea pentru a se plirnba ~i folose~te totodata telefonul inteligent lasat de proprietar ill ma~ina
ansamblului prejudiciului produs prin aceasta; in cazul concursului de infractiuni nu pentru a efectua diferite apeluri);
se va putea proceda la cumularea prejudiciului produs prin infractiunile concurente
3.l. Primul conpnut- furtul folosinfei unui vehicul [art. 230 alin. (1) NCP]
pentru a se refine varianta agravata a infractiunii, urmand a fi avut ill vedere cuantu-
mul prejudiciului produs de fiecare infractiune concurenta ill parte. - potrivit art. 230 alin. (1) NCP, constituie furt de folosinta furtul simplu sau
calificat eare are ca obiect un vehicul, sav~it in scopul de a-1 folosi pe nedrept;
2.6. Formele infracpunii
- vehiculele (nu doar autovehiculele) pot constitui obiect material al furtului atat ill
- actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate; situapa sustragerii ill scopul illsu~irii, cat ~i ill cazul furtului de folosinta;
- tentativa este posibila ~i incriminata; in cazul furtului realizat ill conditiile art. 229 - ill cazul fartului de folosin/ii va exista o luare pe nedrept a unui vehicul (autove-
alin. (3) NCP nu mai sunt asirnilate tentativei efectuarea de sapaturi pe terenul aflat ill hicul, caruta, bicicleta etc.) din posesia sau detentia unei persoane f12ice sau juridice,
zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului tara consirntamilntul acesteia, ill scopul folosirii temporare; pentru ca fapta sa fie tipica
lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum ~i deti- nu trebuie sa existe consimtamilntul anterior sau concomitent luarii al proprietarului,
nerea, ill acele locuri sau in apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisterna, posesorului sau detentorului bunului;
a ~tufurilor, instalatiilor sau oncaror altor dispozitive de prindere ori perforare; - din punct de vedere subiectiv, fapta se cornite numai cu intenfie directii;
- infractiunea se consuma in momentul imposedarii fliptuitorului; - daca doua persoane sustrag un autoturism in scopul de a-1 folosi pe nedrept, nu se
va retine savar~irea faptei in coautorat, ci va exista un autorat pentru persoana care a
298 Drept penal. Partea speciala Jnfrac/iuni contra patrimoniului 299
condus autoturismul ~i complicitate materiala sau morala concomitenta pentru celalalt _ urmarea imediata a faptei trebuie sli se obiectiveze In producerea unei pagube
participantl; t>eneficiarului serviciului folosit cu ajutorul terminalului de comunicatii (spre
- ill ipoteza in care dupa folosirea vehiculului :faptuitorul sustrage ~i anumite bunurj exernplu, fapta unei persoane care patrunde in locuinta alteia ~i efectueazli convorbiri
mobile din acesta sau pa.rti componente ale vehiculului, se va retine concursul real lntre telefonice la numere cu suprataxli, cauzand astfel uneori prejudicii importante).
furtul de folosin~ ~i furtul sav~it ulterior; b)folosireaflirii drept a unui terminal de comunicafii racordat la o re{ea.

~ Sustragerea de bunuri in scopul insu~irii !or pe nedrept, precurn ~i

- fiiptuitorul trebuie sa detina un terminal de comunicatii ~i sa se racordeze :fara
drept la reteaua de comunicatii a unui tert (de pildli, instalare a unui post telefonic fix la
sustragerea unui vehicul cu scopul de a-1 folosi pentru transportul acestor bunuri reteaua de telefonie a unui abonat ce conduce la facturarea convorbirilor efectuate in
intrune~te elementele constitutive a douli infractiuni de furt aflate in concurs real contul abonatului);
(/.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 225712006, www.legalis.ro).
- urmarea imediata a faptei trebuie sli se obiectiveze in producerea unei pagube
- in toate cazurile, fie ca este vorba de un fart simplu ori de un fart ca/i_ficat de materiale persoanei care are dreptul sli foloseascli reteaua de comunicatii (irifrac/iune
folosin/ii, actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, insa impacarea pfu1ilor inlatura de rezultat) 1;
raspunderea penala; - in ipoteza in care infraqiunea de folosire :fara drept a terminalului de comu-
- actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate; tentativa irnperfecta este nicatii are ca obiect material un bun care constituie, totodata, ~i un sistem informatic
posibila ~i incriminata; tentativa perfecta nu este posibila; infractiunea se consuma in (de pilda, folosirea :farli drept a unui telefon mobil ori a unui ceas inteligent) aceastli
momentul folosirii vehiculului sustras; poate fi sav~it in forma continuata, caz in care infracpune se va retine in concurs ideal cu infracpunea de acces ilegal la un sistem
infractiunea se epuizeazli la data sav~irii ultimului act de executare; poate imbraca informatic [art. 360 NCP]2, intrucat complexitatea legala nu se poate retine numai in
forma infractiunii continue; considerarea caracterului necesar al absorbtiei ~i al caracterului determinabil al
- furtul de folosinta se sanctioneazli cu pedeapsa prevazuta in art. 228 NCP sau infractiunii absorbite, in conditiile in care nu este satis:facuta ~i cerinta diferentei de
art. 229 NCP, dupa caz, ale ciirei limite specia/e se reduc cu o treime. pericol social dintre infractiunea absorbanta ~i cea absorbita, in cazul de fatli legea
prevlizand pentru infractiunea absorbita un maxim special mai mare decat eel stipulat
3.2. Al doilea continut - furtul folosinfei unui terminal de comunicafii al pentru infractiunea absorbanta;
altuia sau racordat Iara drept la o refea (art. 230 alin. (2) NCP] - in cazul ambelor modalitap alternative ale variantei asimilate infractiunea poate fi
- NCP asimileazli furtului de folosin~ folosirea :fara drept a unui terminal de comisli cu inten/ie directa sau indirecta ~i actiunea penala se pune in mi~care din
comunicaµi al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat :fara drept la o oficiu, insli implicarea pliftilor inllitura rlispunderea penalli;
retea, daca s-a produs o paguba; - actele pregatitoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate; tentativa irnperfecta este
- aceasta varianta asimilata, pe de o parte, ~eaza situatiile controversate aparute posibila ~i incrirninata; tentativa perfecta nu este posibilli; infractiunea se consuma in
in practica judiciara ~i doctrina referitoare la incadrarea juridica a faptei de racordare momentul comiterii faptei tipice; poate fi sliv~it in formli continuata, caz ill care
ilegalli la o retea de telefonie sau la o alta retea de comunicatii, iar pe de alta parte
calificli drept infracpune fapta de folosire :fara drept a unui terminal de telecomunicapi 1 in doctrina (I. Kuglay, m NCP comentat, p. 488) s-a arlitat ca: ,,expresia cea mai
al altuia2 ;
frecventli a pagubei in aceasta materie o constituie facturarea suplimentarli a serviciului folosit
- poate fi comisa de orice persoanli fizica sau juridicli (subiect activ necircumstan- prin utilizarea terminalului, respectiv prin racordarea la retea. ( ... ) Constituie insli pagubli nu
tiat); doar plata unor sume suplimentare de clitre titularul serviciului/refelei, ci orice prejudiciu,
- art. 230 alin. (2) NCP stipuleazli doua modalita/i alternative de comitere a faptei: cuantificabil bane~te, legat de conditiile mcare beneficiarul legitim al serviciului ii utilizeazli.
( ... ) Paguba trebuie sa rezulte exclusiv din faptul folosirii terminalului ori al conectlirii la
a) folosirea flirii drept a unui terminal de comunicafii al altuia; retea, nu dintr-un alt fapt prilejuit, facilitat ori m alt mod conex acestuia". Deopotrivli, m
- :faptuitorul trebuie sli cunoasca ca terminalul de comunicatii [telefon (fix sau literatura de specialitate [S. Bogdan (coord.), D.A. Serban, G. Zlati, Noul Cod penal...,
mobil), computer, tableta, fax etc.] este al altuia ~i nu are dreptul de a folosi acest op. cit., 2014, p. 215] s-a repnut ca ,,echivalentul blinesc al serviciului neutilizat de titularul de
terminal; drept ~i la care acesta nu mai are acces sau diferenta dintre costul serviciului in conditiile
contractate de partea vlitlimatli ~i costul pe care 1-ar avea serviciul in conditiile in care ajunge
sli-1 utilizeze efectiv murma faptei constituie o pagubli.
1
in sensul retinerii coautoratului, a se vedea l Kuglay, mNCP comentat, p. 487. 2 Revenim astfel asupra unei opinii exprimate in editiile anterioare ale lucrlirii. in acela~i
2
In vechiul Cod penal ~i in jurisprudenta dezvoltatli in jurul acestuia, impulsurile telefonice sens, S. Bogdan, D.A. Serban, G. Zlati, Noul Cod penal comentat, Ed. Universul Juridic,
erau calificate drept energie cu valoare economicli, iar furtul era analizat din perspectiva insu~irii Bucure~ti, 2014, p. 215; in sensul ex.istentei unei complexitiiti legale a se vedea I. Kuglay, in
f"ara drept a acestora, iar nu a folosirii tara drept care era limitatli ca aplicare doar la vehicule. NCP comentat, p. 488.
300 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra patrimoniului 301

infractiunea se epuizeaza la data sava~iri i ultirnului act de executare; poate lmbraca vor fi inclu~i in categoria de membrii de familie, iar lipsa plangerii prealabile va
forma infractiunii continue; constitui un impediment al exercitarii actiunii penale 1;
- furtul prevazut de art. 230 alin. (2) NCP se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta In - avand in vedere ca notiunile de sot ~i rude apropiate au fost preluate in cadrul
art. 228 NCP sau art. 229 NCP, dupa caz, ale ciirei limite speciale se reduc cu o treime. notiunii de membru de familie, NCP prevede urmarirea la plangerea prealabi!a a
turtului sav~it intre membrii de familie. Odata cu extinderea notiunii de membru de
~ Persoana care efectueazli convorbiri telefonice de la un post apartinand
familie, este extinsa ~i sfera faptelor de furt care sunt conditionate de p!angerea
prealabila a persoanei vatarnate (spre exemplu, furtul intre concubini);
altuia, tara consimtamantul acestuia, sliva~e~te infractiunea de furt prin insu-
~irea contravalorii impulsurilor consumate fara drept (C.S.J., sec/ia penala, - calitatea de membru de familie al persoanei vatamate a unuia dintre participanti
decizia nr. 257412002, www.legalis.ro). fiind o circumstanµ personala nu se rasfriinge asupra celorlalti participanti: daca numai
una dintre persoanele vatarnate este membru de familie cu subiectul activ al infractiunii
~ Sustragerea de impulsuri electromagnetice purtlitoare de informapi sub de furt, oficialitatea actiunii penale va funqiona cu privire la faptele savar~ite fata de
celelalte persoane vatamate;
forma propagarii sunetelor, semnale ce sunt conterizate, deci au va!oare econo-
micli, intrune~te eleroentele constitutive ale infractiunii de furt (C.S.J., sec/ia - daca Ia.ptuitorul sustrage din acela~i loc mai multe bunuri despre care credea ca
penalii, decizia nr. 194712003, www.legalis.ro). apartin unui membru de familie, iar ulterior se constata ca pe langa bunurile aparti-
nand membrului de familie fusesera sustrase ~i bunuri ale unor terti, se va retine o
singura infractiune de furt pentru care actiunea pena!a se pune in mi~care la plan-
,ersoanei vitimate gerea prealabila a persoanei vatamate ca efect al error in objecto.

- atat pentru furtul simplu (art. 228 NCP), cat ~i pentru furtul calificat (art. 229
(ii) minorul care sustrage bunurile mobile ale tutoreluP (nu ~i in situatia inversa
cand tutorele sustrage bunurile minorului);
NCP), inclusiv faptele comise in varianta atenuanta a furfului in scop de folosinµt
(art. 230 NCP) actiunea penala poate fi pusa in mi~care sau exercitata nurnai la
1 Disponibilitatea actiunii penale poate fi retinutli in aceastli ipotezli ~i in considerarea
plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul in care subiectul activ este 1:
faptului cli afinii locuiesc impreunli.
(i) un membru de famiiie2 al persoanei viitiimate; 2 Potrivit art. 110 C.civ.: ,,Tutela minorului se instituie atunci cand ambii plirinti sunt, dupa

- sotul persoanei vatarnate poate sustrage bunurile proprii ale acesteia (art. 340 caz, decedati, necunoscufi, declizuti din exercipul drepturilor plirinte~ti sau Ii s-a aplicat
C.civ.) ori pe cele comune [fie ca un:nare a aplicarii regimului comunitatii legale pedeapsa penalli a interzicerii drepturilor plirinte~ti, pu~i sub interdicfie judeclitoreasca,
(art. 339 C.civ.) ori a celei conventionale (art. 366-367 C.civ.)] sau bunurile proprietate displiruti ori declarati judecatore~te moqi, precum ~i In cazul in care, la lncetarea adoptiei,
comuna pe cote-parfi dobandite in conditiile regimului separatiei de bunuri instanta ho~te cli este in interesul minorului instituirea unei tutele".
(art. 360-363 C.civ.) aflate in posesia sau detentia legitima a persoanei vatamate; Art. 112 C.civ. prevede cli: ,,(I) Poate Ji tutore o persoanli fizicli sau sotul ~i sotia,
lmpreunli, dacli nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de
- in cazul in care subiectul activ este numai afin, iar nu membru de farnilie al per- prezentul cod. (2) in cazul in care in situatia prevazutli la art. 110 se aflli mai multi minori care
soanei vatamate, actiunea penala se va pune in mi~care din oficiu; totu~i trebuie avut in sunt frati sau surori, se nume~te, de regulli, un singur tutore".
vedere ca in cazul unor afini este posibil sa fie stabilite relatii asemanatoare acelora Potrivit art. 113 C.civ.: ,,(I) Nu poate Ji tutore: a) minorul, persoana pusa sub interdictie
dintre soti sau dintre parinti ~i copii, in cazul in care convietuiesc, caz in care afinii judeclitoreascli sau eel pus sub curatelli; b) eel declizut din exercitiul drepturilor plirinte~ti sau
declarat in~apabil de a fi tutore; c) eel cliruia i s-a restriins exercipul unor drepturi civile, fie in
temeiul legii, fie prin hotlicire judeclitoreascli, precum ~i eel cu rele purtliri retinute ca atare de
clitre o instantft judeclitoreascli; d) eel care, exercitand o tutela, a fost indeplirtat din aceasta In
conditiile art. 158; e) eel aflat in stare de insolvabilitate; j) eel care, din cauza intereselor
1
Se remarcli, ~adar, cli latura obiectivli ~i subiectivli a infractiunii prevlizute de art. 231 potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei; g) eel inlliturat prin
NCP este aceea~i cu cea a infractiunilor prevazute de art. 228-art. 230 NCP, importantft inscris autentic sau prin testament de clitre plirintele care exercita singur, in momentul rnortii,
prezentand numai subiectul activ pentru ca punerea in mi~care a actiunii penale sa fie autoritatea parinteascli.
conditionatli de formularea unei plangeri prealabile. (2) Dacli una dintre imprejurarile prevazute la alin. (1) survine sau este descoperitli in
2
Potrivit art. 177 NCP, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii ~i descendentii, timpul tutelei, tutorele va fi indeplirtat, respectandu-se ace~i procedurli ca ~i la numirea lui".
fratii ~i surorile, copiii acestora, precum ~i pers6anele devenite prin adoptie, potrivit legii, Desemnarea tutorului de catre plirinte este reglementatli de art. 114 C.civ.: ,,(I) Plirintele
astfel de rude; b) sotul; c) persoanele care au stabilit relapi asemlinlitoare acelora dintre soti poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, incheiate in formli autenticli,
sau dintre plirinti ~i copii, in cazul In care convietuiesc. ori, dupli caz, prin testament, persoana care urmeazli a fi numitli tutore al copiilor slii.
Dispozitiile din legea penalli privitoare la membru de familie, in limitele prevazute in (2) Desemnarea tacutli de plirintele care in momentul mortii era declizut din drepturile plirin-
alin. (1) lit. a) se aplicli, In caz de adoptie, ~i persoanei adoptate ori descendentilor aeesteia In te~ti sau pus sub interdicfie judeclitoreascli este lipsitli de efecte. (3) Desemnarea facutli In con-
raport cu rudele fire~ti. ditiile prezentului articol poate fi revocatli oricand de clitre plirinte, chiar ~i printr-un inscris
302 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra patrimoniului 303
- nu este necesar ca minorul sau tutorele sa locuiasca impreuna; poate fi rerffiut ~i un
concurs de infractiuni in ipoteza in care sunt desemnati mai multi tutori, iar minorul ~ Existenta scopului insu~iriipe nedrept - a carui verificare prezinta, in
sustrage bunuri de la fiecare dmtre ace~tia. toate cazurile, o importanµ deosebita in ceea ce prive~te determinarea caracte-
rului penal sau nepenal al faptei - poate rezulta, de pilda, din instrainarea ulte-
(iii) persoana giizduitii care sustrage bunurile gazdei (nu trebuie sa existe un rioara a bunurilor sustrase, cu exceptia cazurilor In care instrainarea a fost deter-
contract de prestari servicii hoteliere, caz in care actiunea penala se pune ill mi$Care din minata de o nevoie imediata - cum ar fi inexistenta altei posibilitiiti pentru
oficiu); procurarea medicamentelor, alimentelor sau imbracamintei strict necesare pentru
- gazduirea nu trebuie sa aiba caracter de stabilitate, fiind suficient ca persoana vata- el sau alta persoana aflata in intretinerea sa (Trib. Suprem, Plen, decizia de
matii sa ofere un adlipost infractorului chiar ~i pentru o noapte; ill cazul ill care gazdui- fndrumare nr. 711974, in CD. 1974, p. 49).
torul sustrage bunurile persoanei gazduite, actiunea penala se pune in mi~care din oficiu.
(iv) eel care locui~te, indiferent de natura titlului, impreunii cu persoana viitii- ~ Nu locuiesc lmpreuna persoanele care ocupa ternporar acee~i camera
matii o anumitii perioadii de timp din care rezultii caracterul de stabilitate. de hotel, acela~i dormitor de la o cabana turistica etc. Ca atare, trebuie consi-
derati ca locuiesc lmpreuna cei ce locuiesc in dormitoarele internatelor, cami-
- ill cazul furtului sav~it de doua sau mai multe persoane, actiunea penala se va
nelor, in dormitoare comune afectate executarii unor lucrari sezoniere, iar in
pune in mi~care la plangerea persoanei vatamate numai pentru subiectii activi calificati situatia in care locuirea impreuna se refera numai la o parte a locuintei, furtul
prevazuti de art. 231 alin. (1) NCP, ill vreme ce pentru ceilalti coautori, instigato;, este urmarit la plangerea prealabila numai daca obiectul furat s-a gasit In partea
complici se va exercita din oficiu; de locuinta a carei folosinta este comuna infractorului ~i persoanei vatamate
- raspunderea penala este inlaturatii ill ipoteza retragerii plangerii prealabile; (Trib. Suprem, Plen, decizia de fndrumare nr. 811971, in R.R.D. nr. 211972, p. 134).

~ De~i
- nu este posibila irnpacarea cu privire la fapta participantiJor fatli de care actiunea
penala se pune ill rni~care din oficiu, decat in ipoteza ill ca,re aceasta imbraca forma inculpatii locuiau In imobilul persoanei vatiimate, care, date fiind
furtului (art. 228 NCP), furtului calificat prevazut de art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) raporturile locative cu ace~tia, le-a pus la dispozitie o lncapere, nu este in acela~i
~i c) NCP ~i a furtului de folosinta prevazut de art. 230 NCP. timp realizata ~i cerinta locuirii 1rnpreuna de catre autori cu eel vatamat.
Persoana vatamata l~i avea rezervat spatiul locativ din irnobil, in care nu aveau
~ lnfraqiunea furt urrnarit la p!angerea prealabila nu existii atunci cand
acces inculpatii, iar furtul a fost sava~it din aceastii parte a locuintei. Numai m
ipoteza in care bunurile furate s-ar fi aft.at in acea parte a locuintei folositii in
luarea bunului s-a racut in scopul de a-1 conserva pana la realizarea partajului,
cornun de persoana vatiimata ~i de catre inculpap, ar fi fost aplicabile dispoziµile
lipsa intentiei de a-~i ins~i bunul pe nedrept rezultand din intocmirea unui
referitoare la pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila, ceea ce nu este
proces-verbal de inventariere a bunurilor in prezenta unor martori asistenti,
cazul (l.CCJ., sec/ia penalii, decizia nr. 183612006, www.legalis.ro).
precurn ~i din introducerea ulterioara a unei cereri de partaj in care erau mentio-
nate ~i acele bunuri, cu precizarea ca acestea se afl.a ill posesia sa (T.MB., secfia
penalii, decizia nr. 193211983. fn Repertoriu 1981-1985, p. 119). ~ ,,A gazdui" inseamna a oferi gazduire care, prin modul in care a fost
acordata, releva increderea persoanei vatamate ill eel caruia i-a acordat posibili-
tatea de a folosi locuinta sa. Notiunea de ,,gazduire" exclude situatiile in care
infractorul se gase~te intarnplator (ca, de exemplu, in speta, in vizitii) in locuinta
celui de la care a furat (CA. Constan/a, sec/ia penalii, decizia nr. 52711996, fn
sub semnatura privatA. (4) Inscrisul prin care se revoca persoana desemnata pentru a fi numita R.D.P. nr. 111998,p. 133).
tutore se va inscrie in registrul prevazut la art. 1046 sau la art. 2033, dul?a caz. (5) Notarul
public sau instanta de tutela, dupa caz, are obligatia sa verifice la registrele prevazute la
alin. (4) daca persoana desemnata pentru a fi tutore nu a fost revocata''.
~ Inculpata - prostituata - a acostat intr-un bar un cetiitean strain, care a
invitat-o in locuinta sa pentru a intretine relapi sexuale ~i ulterior consumarii
Conform art. 115 C.civ.: ,,in cazul in care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, acestora, profitand de faptul ca persoana vatarnata adormise, i-a sustras o suma
Iarii vreo preferinfli, ori exista mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului in stare de bani, dupa care a disparut. Notiunea de ,,gazduire" exclude situatiile in care
sa indeplineasca sarcinile tutelei ~i care i~i exprima dorinta de a fi tutore, instanta de tutela va
inculpatul s-a aft.at intiimplator in locuinta persoanei vatamate. Conditiile in care
hotari tinand seama de condi~ile lor materiale, precum ~i de garantiile morale necesare
dezvoltarii annonioase a rninorului". inculpata a fost primita in locuinta victimei demonstreaza ca intre cei doi nu s-au
Relevante sunt ~i prevederile art. 118 C.civ. potrivit carora Jn lipsa unui tutore desemnat, stabilit relatii de incredere, de natura celor specifice notiunii de ,,giizduire"
instanta de tutela nume~te cu prioritate ca tutore, daca nu se opun motive tntemeiate, o ruda (T.MB., sec/ia penala, decizia nr. 69511993, in CP.J.P. 1993, p. 102).
sau un afin ori un prieten al familiei minorului, in stare sa tndeplineasca aceasta sarcina,
tiniind seama, dupa caz, de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de condipile mate-
riale ~i de garanpile morale pe care le prezinta eel chemat la tutela".
304 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra patrimoniului 305

s. Talharia _ fata de structura infraqiunii complexe, se va retine existenta coautoratului la

talharie ~i atunci cand in baza unei legaturi subiective un !aptuitor realizeaza actele de
5.1. Notiune arnenintare/violenta ~i celalalt comite furtul;
- este infractiunea complexa ce consta in furtul (simplu sau calificat, inclusiv furtu/
de folosinfa 1) : (i) saviir~it prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea ~ Participarea la planuirea infraqiunii, sfiituirea unuia dintre ceilalti par-
victimei in stare de incon~tienta sau neputinta de a se apara; (ii) urmat de intrebuintarea ticipanti in legatura cu atragerea persoanei vatamate in locul unde a fost agresatii
~i participarea la impaqirea folosului realizat prin sav~irea tiilhariei constituie
unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor
elemente ce caracterizeaza complicitatea morala la fapta prevazutii de legea
infractiunii ori pentru ca !aptuitorul sa-~i asigure scaparea [art. 233 NCP];
penala (C.S.J, secfia penalii, decizia nr. 133412000, www.legalis.ro).
- spre deosebire de vechiul Cod penal care incrirnine~ intr-un singur artico!
talharia atiit in forma de baza, cat ~i in variantele agravate, NCP stipuleaza trei nonne
de incriminare: art. 233 NCP - talharia in forma de baza, art. 234 NCP - talharia cali-
~ Fapta de a lua parte la adoptarea hotariirii de a saviir~i
o tiilharie, la
stabilirea modului de a aqiona, la piindirea victimei ~i la urmarirea ei, urmatii de
ficata ~i art. 236 NCP - talharia sau pirateria urmata de moartea victimei; participarea la 'impaqirea bunurilor sustrase acesteia de catre autor prin violenta
- constituie varianta agravata tiilharia care a produs consecinte deosebit de grave; caracterizeaza complicitatea la infractiunea de tiilharie, iar nu infracfiunea de
constatarea existentei unui prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei nu atrage ill sine tiiinuire care consta, intre altele, din primirea unui bun, cunosciind ca provine
retinerea talhariei calificate. din saviir~irea unei fapte prevazute de legea penala, Iara vreo contributie cu
caracter de 'inlesnire a saviir~iri i acesteia de catre autor (C.S.J, secfia penala,
5.2. Obiectul infracfiunii decizia nr. 76912002, www.legalis.ro).
a) obiectul juridic special: este complex, respectiv obiectul juridic principal ii
constituie relatiile sociale referitoare la protectia dreptului de proprietate, a posesiei sau ~ in cazul complicitiitii la infractiunea de tiilharie, exercitarea de violente
detentiei bunurilor mobile corporale ale unei persoane, iar obiectul juridic secundar de catre autor asupra persoanei vatiimate, pentru ca atiit autorul, cat ~i com-
consta ill relatiile sociale referitoare la protectia libertatii psihice a persoanei sau cele plicele sa-~ i asigure scaparea m urrna saviir~irii faptei de sustragere constituie o
referitoare la viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanei; circumstanta privitoare la fapta, care se rasfriinge asupra complicelui, daca
acesta a actionat in consens cu autorul In des~urarea lntregii activitiifi infrac-
- este o infractiune pluriofensiva; tionale ~i a previizut modalitatea de a- ~i asigura scaparea, intre care ~i aceea de a
b) obiectul material principal: este identic cu eel de la infraqiunea de furt: bunul exercita violente asupra persoanei vatamate (l. C.C.J , secfia penala, decizia
mobil corporal animat sau neanimat aflat ill proprietatea, posesia sau detenfia altuia. nr. 289212006, www.legalis.ro).

~
- obiect material secundar - corpul persoanei, asupra caruia se exercita actele de
violenta ill vederea sustragerii bunului. Determinarea unei alte persoane sa deposedeze persoana vatamata de o
suma de bani, dandu-i un spray lacrimogen pentru a lnfriinge opunerea acesteia,
5.3. Subiectii infractiunii urrnata de agresarea ei prin folosirea sprayului ~i aplicarea de lovituri cu
cauzarea unor vatiimari corporale, nu constituie instigare la infractiunea de furt,
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capa- ci la aceea de tiilharie, inculpatul fiind con~tient ca a determinat pe autor la
citate penala, inclusiv proprietarul bunului; sav~irea unui furt prin intrebuintare de violente (C.S.J, sec{ia penala, decizia
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate nr. 169911997, www.legalis.ro).
(anterioara sau concornitenta); potrivit NCP, coautoratul ~i complicitatea concomitenta
nu mai sunt incriminate ca varianta agravata a talhariei (talharie calificata), raspunderea ~ Comiterea actelor de agresiune de catre raptuitor, urmatii de insu~irea
penala pentru participatia la infractiunea de talharie putand fi agravata ca urmare a bunurilor de catre persoane incredintate de acesta ca ii apartifi, constituie infractiu-
retinerii circumstantei agravante legale previizute de art. 77 lit. a) NCP; nea de tiilharie sav~itii m modalitatea participatiei improprii. Invocarea de catre
fiiptuitor a unui drept asupra bunurilor sustrase m conditiile mentionate este
irelevantii, valorificarea pretentiilor patrirnoniale nefiind permisa deciit pe caile
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit. , vol. II, p. 65) s-a apreciat ca nu se va retine previizute de lege (C.S.J, secfiapenala, decizia nr. 218012002, www.legalis.ro).
infractiunea complexa de tiilharie in situatia In care ,,violentele au inlesnit comiterea unei alte
fapte de sustragere" - spre exemplu, cea prevlizuta de art. 109 din Codul silvic [,,furtul de b) subiectul pasiv: orice persoana fizica sau juridica;
arbori doborati sau rupti de fenomene naturale (...)"), caz in care s-a apreciat ca se va retine - ill cazul ill care bunurile sunt sustrase din patrimoniul unei persoane vatamate (fizice
existenta unui concurs real de intre aceastii infractiune \>i cea i'ndreptatii impotriva interitatii sau juridice), iar ameninµrile sau vioienta sunt exercitate fata de o alta persoana fizica, se
corporate ~i sanatiiti i.
306 Drept penal. Partea specialii /nfraqiuni contra patrimoniului 307
va retine existenta unei singure infractiuni complexe, care va avea un subiect pasiv constitutiv al acestei infraqiuni. Daca, insa, timpul in care victima este lipsitii de
multiplu; libertate depii~e~te timpul cat s-a desfii~urat comiterea infrac\iunii de talharie,
- atunci cand violentele sau amenintfu"ile sunt exercitate faµi de o pluralitate de sunt intrunite atat elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in
mod ilegal, cat ~i elementele constitutive ale infractiunii de tiilharie.
persoane, bunurile fiind insa sustrase numai din patrimoniul uneia (chiar ~i prin rnai
2. Dacii punerea victimei in neputinta de a se apiira, prin imobilizare, in scopul
multe acte de executare care fatii de unicitatea ac\iunii imbraca forma unitiitii naturale)
sustragerii bunurilor a avut ca urmare moartea victimei, fapta de talhiirie imbraca
se va retine comiterea unei singure infraqiuni de talharie, fiind lezat un singur drep~
forma agravata a infraqiunii, intrucat moartea victimei este urmarea infractiunii de
subiectiv de proprietate;
talharie (I. C. CJ., sectia penalii, decizia nr. 183912007, www.legalis.ro).
- daca violentele sau arnenintfilile sunt exercitate faµi de o pluralitate de persoane,
bunurile fiind sustrase prin aqiuni diferite din patrimoniul fiecarei persoane vatiimate
vor exista tot atatea infractiuni de talharie cate patrimonii afectate prin actiunil~
~ Furtul savar~it prin amenintarea cu un pistol-brichetii constituie
infrac\iunea de tiilharie, intrucat obiectul pe care inculpatul l-a avut asupra sa
infractionale existii (concurs de infrac/iuni); avea forma unui pistol, fiind de naturii sa creeze o stare de temere ~i de panica,
avand in vedere imprejurarile In care a fost folosit. Persoanele ameninµte cu
~ ~i
in fapt, in zilele de 17 23 ianuarie 199 l, inculpatul a comis o infrac- pistolul-brichetii au fost incredintate ca ace! obiect este o armii de foe, iar din
pune de talbarie impotriva piif1ilor viitiimate B.I. ~i H.D., tn primul caz, ~i a aceasta cauzii s-au conformat cerin\elor inculpatului, ~i anume au \inut mainile la
partilor vatiimate H.V., P.C. ~i S.F., in al doilea caz. Fapta inculpatului de a fi vedere, au scos banii din casa de marcat ~i i-au irunanat acestuia, dupii care, tot
constrans concomitent 2 sau 3 persoane, printr-o aqiune unicii de amenintare cu la cererea inculpatului, s-au a~ezat pe podea (l.C.C.J., sec{ia penalt'i, decizia
biitaia, sa-i dea banii ~i alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie, dato- nr. 39912004, www.legalis.ro).
ritii pluralitiitii subiecfilor pasivi ~i a rezultatelor produse, tot atatea infractiuni
- /uarea bunului din proprietatea, posesia sau detentia altuia se poate realiza prin
de talharie, in concurs ideal, nu una singura, cum gre~it a apreciat instanta de
sustragerea bunului de la victima, dar ~i prin remiterea bunului de catre victima ca
fond, chiar daca victimele au remis sumele de bani sau bunurile in acela~i timp
(C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 78411993, in Dreptul nr. 7/1994, p. 101). urmare a constrangerii, ori prin fnsu~irea acestuia de catre infractor in cazul in care
bunul a fost abandonat de victima ca urmare a violen\elor exercitate asupra acesteia,
5.4. Latura obiectiva sau in situatia in care victima a pierdut contactul material cu bunul in urrna violentelor
exercitate asupra sa;
a) elementul material: este format din doua activitiiti infractionale - pe de o parte,
- actele de violenµi fizica sau psihica trebuie sii fie ejective ~i, in general, indreptate
furtul simplu sau calificat {cu excep/iafurtului prevazut de art. 229 a/in. (3) NCP}, iar
!mpotriva unei persoane (victima ori o altii persoana); pot exista situatii in care
pe de altii parte, constrangerea prin violen/a (art. 193 NCP) sau amenin/are (art. 206
amenintarea sau violenta psihica rezultii din exercitarea de catre raptuitor a unor acte de
NCP), lipsirea de libertate fn mod ilegal (art. 205 NCP) ori punerea unei persoane fn
violenta asupra unor bunuri (de pilda, taptuitorul, pentru a-~i dovedi agresivitatea,
stare de inco~tien/ii sau neputinfa de a se apara pentru savar~irea furtului, pentru
deterioreazii o serie de bunuri in fata victimei inaintea sustragerii bunului, situatie care ii
pastrarea bunului sustras sau pentru asigurarea scaparii taptuitorului;
provoaca victimei o substanfiala stare de temere sub care remite bunul solicitat de talhar);
~ Inculpatii, botiirand sii sustraga bunurile persoanei vatiimate, au
~ Degradarea imbracamintei persoanei vatamate, ca urmare a violentelor
urmarit-o cand a coborat din troleibuz, au pulverizat asupra ei un spray lacri-
exercitate contra ei de inculpat in incercarea de a-~i asigura scaparea constituie
mogen, care i-a anulat orice posibilitate de a vedea, au imobilizat-o ~i, condu-
infractiunea complexa, unica, de talharie, in. care fapta de distrugere este absor-
cand-o la locuinta unuia dintre ei, au luat toate lucrurile cu care era imbracatii,
bita, intrand in continutul infractiunii de talharie (C.S.J., sec/ia penala, decizia
dupa care au scos-o din locuinta ~i au abandonat-o. Prin actiunile lor, inculpatii
nr. 341112000, www.legalis.ro).
nu au unnlirit nicio alta finalitate decat cea prevazutii de lege pentru infractiunea

~
de talharie. Actiunea adiacentii, de a duce persoana vatiimatii in domiciliul !or, in
scopul menponat, nu poate constitui continutul unei alte infractiuni, respectiv al Fapta inculpatului cares-a apropiat de vehiculul persoanei vatiimate, a
celei de lipsire de libertate, deoarece ea este absorbitii, natural, de infracfiunea spart geamul portierei dreapta fa\ii ~i a sustras geanta aflatii pe banchetii, 'intru-
complexa (C.A . Cons/an/a, sec/ia penalt'i, decizia nr. 11811994, in R.D.P. ne~te elementele constitutive ale infractiunii de talharie (l.C.C.J., sec/ia penalii,
nr. 111995, p . 149). decizia nr. 342412004, www.legalis.ro).

~ 1. In cazul savar~irii mod~litatea

- punerea victimei fn stare de inco~tienft'i presupune ca actiunea taptuitorului sa
infractiunii de tiilhiirie in punerii aiba drept urrnare punerea victimei in situatia de a nu mai avea temporar reprezentarea
victimei in neputinµi de a se apara, prin imobilizare, lipsirea de libertate a cu privire la realitatea inconjuratoare;
victimei pe timpul savar~irii infractiunii de tiilharie se absoarbe in continutul
308 Drept penal. Partea specialii 1nfrac(iuni contra patrimoniului 309
- p unerea victimei fn neputin/a de a se apara presupune ca aqiunea faptuitoru lui sa prin spargerea pneurilor, pentru ca apoi sa poatii sustrage din acele autovehicule
aiba drept urmare punerea victimei in situatia de a nu-~i putea folosi posibilitatile de bunuri pe care le transportau. Fiind condamnati pentru tentativa la infractiunea
aparare pe care le avea; de talharie ( deoarece nu au reu~it sa-~i finalizeze planul datorita unor factori care
- in principiu, actele de violenµ sau amenintare trebuie sa fie concomiteme (in i-au determinat sa renunte), inculpatii au declarat recurs sustinand ca in mod
scopul luarii bunului) sau ulterioare furtului (in scopul pastrarii bunului sustras gre~it fapta !or a fost incadrata ca tentativa la talharie. Recursul este nefondat,
asigurarea scaparii sau ~tergerii urmelor incrirninatoare); nu este exclusa exercitare~ intrucat prin procedeul practicat s-a provocat o stare accentuatii de temere ~ i
violentei sau a amenintarii anterior comiterii furtului in scopul siiwir~irii furtului, lnsa panicli a ~oferilor, echivalenta cu o stare de amenintare specifica continutului
nu trebuie sa existe un interval de timp intre exercitarea constrangerii ~i activitatea infractiunii de talharie (frib. Bra~ov, sec/ia pena/a, decizia nr. 51811993, fn
Dreptul nr. 211994, p. 89).
victimei de a da, a face sau a nu face ceva; spre deosebire de talharie (infractiune
contra patrimoniului), In cazul infractiunii de ~antaj (infractiune contra libertatii) - dacli actele de violenµ sau amenintare sunt exercitate impotriva unui functionar
pericolul este viitor, fiind necesar sa existe o perioada de timp intre constrangere ~i public care exercitii o functie ce implica exercitiul autoritlitii de stat aflat in exercitarea
predarea bunului cerut; atributiilor de serviciu ori In legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, va exista
concurs ideal intre tiilhiirie ~i ultra), inclusiv in situatia in care sunt exercitate pentru
~ Smulgerea telefonului prins la centura persoanei vatamate constituie o asigurarea scaparii sau pastrarii bunului sustras;
insu~ire prin intrebuinlfilea de violente, actul smulgerii fiind un mijloc violent de
a infrange vointa acesteia, iar nu o simpla luare din posesie, neviolenta, a
lucrului (C.S.J, secfia penala, decizia nr. 156912001, www.legalis.ro).
~ Fapta inculpatului de a-~i insu~i
o suma de bani din geanta unei persoa-
ne, urmatii de exercitarea de violente impotriva organelor de ordine care au
intervenit pentru a-I prinde, constituie infractiunea de talharie, in concurs cu
~ Actul provocator, in oricare dintre modalitaple sale, trebuie sli fi fost aceea de ultraj, iar nu infracpunea de furt in concurs cu infractiunea de ultraj
de ~a naturli meat sa fi trezit in persoana impotriva careia a fost indreptat 0 (C.S.J.• sec/ia penala, decizia nr. 209911998, www.legalis.ro).
intensli reactie psihica, o stare de tulburare putemica sau o putemica emotie.
- infractiunea de talharie absoarbe infractiunea de lipsire de libertate ill mod nelegal,
Pentru existenta circumstantei atenuante a provocarii este necesar sa existe o
cand In ansamblul amenintarilor sau violentelor exercitate asupra victirnei aceasta este
legaturli de la cauzli la efect intre actul provocator ~i tulburarea psihica sau
lipsitli in concret de libertatea de rni~care;
emotia sub stiipanirea cAreia s-a sav~it infractiunea. Reglementarea prin lege a
provocarii are la baza ideea ca actiunea ilicita a provocatorului constituie cauza - talharia poate fi retinutli In concurs cu infracfiunea de lipsire de libertate, In cazu1
sav~irii infractiunii ~i ca infractorul nu ar fi comis fapta farii existenta actiunii in care victima rlimane in continuare lipsitii de libertate dupa slivar~irea talhariei.
provocatoare. Or, inculpatele au deposedat persoana vatiimatii, prin violenµ, de
mai multe bunuri, nefiind posibila provocarea. Obiectiv, provocarea nu este
posibilli in cazul sliv~irii infractiunii de talharie ~ i, in general, a infracpunilor
~ Incul~atul ~i
a sustras, prin amenintare violenta, mai multe bunuri din
locuinta persoanei vatamate. Dupa comiterea acestei fapte, a amenintat-o cu
indreptate impotriva patrimoniului (C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 84111996. moartea in situapa in care va denunta fapta ~i, pentru a nu-i perrnite ie~irea din
www.legalis.ro). imobil, a legat incuietorile cu sarma, dupa care a parlisit locul faptei. Persoana
vlitamata a reu~it sa iasa din imobil abia a doua zi, la interventia vecinilor sai.
~ Srimlgerea unui lanti~orde la gatul persoanei vlitiimate, U:npotriva Talharia devine fapta consumata atunci cand s-a realizat deposedarea persoanei
vointei acesteia, constituie un act de violenµ, fapta constituind infractiunea de vatamate ~i imposedarea taptuitorului cu bunul dorit ~i s-au epuizat actele de
talharie, iar nu aceea de furt (C.S.J, sec/ia penala, decizia nr. 36311994, constrangere ce au compus acfiunea mijloc, necesarii scoaterii acestuia din
www.legalis.ro). posesia victimei, pastrarii ori asigurlirii scliparii faptuitorului. Intrucat, dupa con-
sumarea furtului prin acte de constrangere fizicli ~i psihica, prin blocarea lncuie-
~ Deposedarea persoanei vlitamate de caciula pe care o poarta, prin torilor, inculpatul, separat, a urmarit ~i limitarea libertiipi persoanei vatamate de
a actiona o perioada indelungata de timp, activitatea infractionalli constituie un
smulgerea ei de pe capul acesteia, farii exercitarea vreunei actiuni de naturli a-i
infringe opunerea, constituie infractiunea de furt, iar nu de talharie, deoarece concurs mtre infractiunile de ta!harie ~i cea de lipsire de libertate 1n mod ilegal
lipse~te cerinta privind intrebuintarea de violente (C.S.J , completul de 7 jude-
(CA. Ploi~ti, secfia penala, decizia nr. 53111997, fn C.P. Ad., p . 750).
ciitori, decizia nr. 6311991, www.legalis.ro). b) urmarea imediata: imposedarea faptuitorului cu bunul sustras (principalii),
precum ~i starea de pericol cu privire La libertatea psihicli a persoanei, sau vatiimarea
~ in fapt, inculpapi s-au hotiirat sli atace autovehiculele care circulau pe integritatii corporate sau a sanatiitii ori a vietii persoanei (adiacentii);
drumul public, folosind un dispozitiv special de oprire accidentala a acestora c) legatura de cauzalitate: rezultli din materialitatea faptei.
310 Drept penal. Partea speciala Infrac{i.uni contra patrimoniului 3 11

~ Elementul material al laturii obiective este fom1at din doua activitati

etiologica, constand in acea ca actele de violenta anterioare sau concomitente
(infractiunea mijloc) trebuie comise in scopul comiterii furtului (infractiunea
infractionale, dintre care una principala ~i alta secundara (adiacentii). Elementu/ scop). Fata de natura conexitatii, Curtea opineaza ca pentru retinerea infractiunii
material principal constii in acfiunea de luare de catre inculpatul P.l.T. a port- complexe de talharie este necesar ca atiit rezolutia infractionala pentru comiterea
moneului persoanei vatiimate R.M., :Iara consimtamantul acesteia. Elementul furtului, cat $i rezolutia infractionalli pentru exercitarea actelor de vio lenta
material secundar (sau adiacent) este reprezentat de exercitarea de violenfe trebuie sa fie anterioare comiterii infractiunii mijloc. Din probele administrate in
fizice de catre inculpatul P.I.T. asupra persoanei vatamate R.M., respectiv In cauza, Curtea apreciazli ca se poate retine numai existenta unei legaturi
lovirea acesteia cu coatele, iar apoi iri trantirea ei la pamant. Intre cele doua (obiective) spatio-temporale intre actele de violenta ~i cele de furt, nu ~i a unei
componente ale elementului material exista o relafie mijloc-scop, violentele conexitati etiologice 'intre acestea. Astfel, inculpatul D.R.M. s-a intalnit, ill mod
fiind exercitate de catre inculpat atiit anterior, cat ~i concomitent furtului, in accidental, cu persoana vlitiimata B.G. in incinta Hotelului Termal din Baile
scopul comiterii acestuia. Urmarea imediatii este complexa: principala constand Felix, pe scarile de acces spre vestiarul aflat la demisolul 2 !?i ca unnare a unor
in irnposedarea inculpatului cu bunul sustras ~i secundara obiectivata In vata- nelntelegeri anterioare existente intre ace~tia, inculpatul D.R.M. a agresat-o pe
marea integritatii corporale a persoanei vatamate, aceasta suferind leziuni persoana vatamata B.G., apliciindu-i mai multe lovituri In zona fetei. Persoana
traurnatice ce au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de !ngrijiri vatamatii B.G. a parasit locul agresiunii, abandoniind geanta pe care o avea
medicale. lntre actiunea de luare a bunului ~i trecerea acestuia in sfera de asupra sa, din care inculpatul D.R.M. 1mpreuna cu inculpata B.M.S. au luat
stapiinire a inculpatului, precum ~i intre violentele exercitate de inculpat ~i portmoneul, iar ulterior, dupa ce a verificat continutul acestuia, inculpatul
leziunile suferite de persoana vatamata exista o legaturii de cauzalitate directa D.R.M. 1-a aruncat .intr-un gard ornamental aflat la marginea bazinului, la o
(CA. Oradea, secfia penalii, decizia nr. 52812017, nepublicata). distantii de aproximativ 20 de metri de locul agresiunii. Fata de aceasta dinamica
situatiei de fapt, Curtea apreciaza ca actele de violenta nu au fost comise in
5.5. Latura subiectiva scopul sustragerii bunurilor persoanei vatiimate !?i ca rezolutia inculpa\ilor

g_ -
- intentie direct.a;
. -•• .• ·•·
~. •L . . • . <<o • • -~ •
D.R.M. ~i B.M.S. privind comiterea infractiunii scop este ulterioara inceperii
executiirii actiunii mijloc de catre inculpatul D.R.M. Prin urmare, existenta a
doua rezolutii infractionale succesive conduce la retinerea ill sarcina inculpatului
D.R.M. a unui concurs de infractiuni lntre lovire sau alte violente ~i furt, iar nu a
infractiunii complexe de tiilharie (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia
nr. 6412018, nepublicata).
- in cazul talhariei In forma furtului comis prin intrebuintare de violente sau arne-
nintari, legea stipuleaza o ipotezii de conexitate etiologicii, ceea ce conduce la con- ~ Talharia este o infractiune complexli, o modalitate de sustragere a unui
cluzia ca sub aspect subiectiv, autorul trebuie sa fi luat rezolupa de a comite furtul bun mobil din posesia sau detentia altuia, in scopul insu~irii pe nedrept, prin
(infrac/iunea absorbitii scop) anterior momentului in care incepe executarea actelor exercitarea de actiuni violente (CS.J. , secfia militarii, decizia nr. 1311996,
de amenintare/violente (infracfiunea absorbitii mijloc), In caz contrar urmiind a fi www.legalis.ro) .
retinut un concurs de infractiuni intre furt ~i amenintare/lovire sau alte violente;
~ Inculpatii au convenit cu persoana vatiimata, in luna iunie 1992, sa le
~ Fata de particularitatile cauzei de fata, Curtea considera ca se impune am.enajeze In irnobilul sliu un spatiu comercial, in care scop i-au <lat surna de
efectuarea unor precizari cu privire la structura infractiunii complexe de tiilharie 30.000 lei. Persoana vatiimata a mchiriat spatiul altei persoane ~i nu a restituit
~i la relatia ce trebuie sa existe intre actele de violenta ~i cele .de furt. Pe de o banii luati de la inculpati, ceea ce a dat na~tere unor conflicte. Inculpatii, pentru
parte, Curtea constatii ca in cazul infractiunii complexe de tiilharie legiuitorul a a rezolva singuri acest litigiu, ciind persoana vlitamatii a trecut prin fata localului
reunit in continutul acelei~i infractiuni doua infractiuni distincte, care In !or au imobilizat-o ~i, prin acte de lovire, i-au luat imbraclimintea, ceasul ~i banii
absenta unitatii legate ar fi trebuit retinute in concurs (infractiunea de furt ~i cea ce se aflau asupra ei . . La interven!ia organului de politie, sesizat de persoana
de lovire sau alte violente). Prin comiterea ambelor infractiuni se ajunge la vatamatii, inculpatii au restituit acesteia bunurile sustrase. Constituie infrac-
vatiimarea relatiilor sociale care alcatuiesc obiectul juridic complex al infrac- tiunea de tiilharie furtul savar~it prin lntrebuinpirea de violente. Constituie
tiunii de talharie. Pe de altii parte, Curtea considera ca intre actiunea principala infractiunea de furt Iuarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, :Iara
(furtul) ~ i cea adiacenta (lovire sau alte violente) trebuie sa existe o conexitate consimtamiintul acestuia, in scopul de a !?i-1 insu~i pe nedrept. Rezulta ca
obiectul material al infractiunii d~ tiilharie 11 constituie un bun sustras prin acte
de constriingere, iar pe plan subiectiv, :Iaptuitorul urmare~te sa intre in posesia
acelui bun cu scopul de a dispune de el, :Iara drept. In spetii, este incontestabil ca
inculpatii au intrat in posesia bunurilor sustrase prin deposedarea persoanei
 !nfracfiuni contra patrimoniului 313
312 Drept penal. Partea specialii

vlitlimate prin acte de violentli. Referitor la scopul lulirii bunuri lor, din probe _ wfractiunea se consumli in momentul In care dupli sustragerea bunului se produce
rezultli cli inculpatii au urmlirit sli-~i rezolve un litigiu patrimonial, In afara urrnarea imediatli a actiunii adiacente;
cadrului legal, adica sa-$i facli dreptate singuri. S-a dovedit, astfel, ca inculpatii _ poate fi saviif$itli in forma continuatli, caz in care se epuizeazli la momentul
au sustras de la persoana vatlimatli atat o suma de bani, cat $i ceasul $i obiecte de realizlirii ultimului act de executare.
lmbrlicliminte $i ca le-au restituit acesteia numai dupa ce a fost sesizatli politia $i
la interventia repetatli a acesteia. Insu~irea pe nedrept existli ~i In situatia In care ~ Dacli inculpatul nu a luat niciun bun de Ia persoana vlitamatli fatli de
bunul este retinut pe nedrept de inculpat in scopul de a determina persoana vlitli- care a lntrebuintat amenintari In scop de furt, lntruciit aceasta nu avea asup~a sa
matli sa indeplineasca In afara cadrului legal pretentiile sale deriviind dintr-un bunuri, fapta constituie tentativa la infractiunea de tiilhlirie, iar nu infractiunea
litigiu patrimonial, lntruciit, in aceste situapi, persoana vatlimatli este constriinsa de tiilhlirie In forma consumatli (J.C. C.J, sec/ia penala, decizia nr. 123412005,
sli indeplineasca pretentiile raptuitorului pentru redobiindirea bunurilor, altfel www.legalis.ro).
raptuitorul dispuniind de ele. Prin aceastli conduitli, in imprejurlirile de fapt
expuse, inculpatii nu au racut altceva deciit sa-$i lnsu$eascli, In sensul legii
penale, prin violenta, bunurile mentionate (C.S.J., sec/ia penalii, decizia
~ Pentru ca infraqiunea complexli de tiilhlirie sa fie consumatli, se cere
ca principala sa componentli, furtul, sli se fi epuizat prin lns~irea bunului; daca
nr. 173211995, www.legalis.ro).
actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia altuia a fost intreruptli, rlimii-
5.6. Varianta agr avata [art. 233 NCP raportat la art. 256 1 NCP] niind In faza de tentativa, iar componenta sa adiacentli, lntrebuintarea de violente
sau amenintliri, s-a consumat, fapta, in lntregul ei, constituie tentativa la infrac-
- se repne in cazul in care tiilharia, indiferent de modalitatea in care a fost comisa, tiunea de tiilhlirie (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 120412002, www.legalis.ro).
a produs pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei/
- in cazul comiterii infractiunii de tiilharie in forma co.ntinuatli, varianta agravatli 5.8. Pedeapsa
se va retine prin raportare la cuantumul prejudiciului material produs prin toate - lnchisoarea de Ia 2 la 7 ani ~i interzicerea exercitlirii unor drepturi;
actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective - in cazul variantei agravante, lirnitele speciale ale pedepsei inchisorii se majoreazli
a infractiunii (se va proceda la adunarea cuanturnului prejudiciului produs prin
cu jurnatate.
fiecare act de executare), deoarece unitatea legalli de infractiune atrage evaluarea
ansamblului prejudiciului produs prin aceasta; in cazul concursului de infractiuni nu
se va putea proceda la cumularea prejudiciului produs prin infracpunile concurente
pentru a se retine varianta agravatli a infractiunii, urmand a fi avut in vedere cuantu-
mul prejudiciului produs de fiecare infractiune concurentli in parte. 6.1. Notiune
- este tiilhiiria saviif$itli in imprejuriiri speciale care ii confera caracter rnai grav;
5.7. Formele infracpunii
- constituie tiilhlirie calificatli fapta sliviif$itli in Ullillitoarele imprejuriiri: a) prin
- actele de pregatire efectuate de autor sunt posibile atiit la acfiunea principalli, caqi folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante; b) prin simularea
la cea adiacentli, insa nu sunt incriminate; daca actele de pregatire sunt realizate de un de calitati oficiale; c) de o persoana mascata, deghizata sau travestitli; d) in timpul noptii;
tert, iar autorul s-a folosit de ele la sav~irea tiilhiiriei, acestea vor constitui acte de e) lntr-un rnijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport; .iJ prin violare de
complicitate anterioara; dorniciliu·sau sediu profesional; g) tiilhliria care a avut ca urmare vatlirnarea corporala;
- tentativa intreruptli este posibila $i incriminatli; - NCP urmlire~te $i in cazul tiilhariei logica de agravare de la furtul calificat, regle-
- de$i tiilhiiria este o infracpune de rezultat, tentativa perfecta nu este posibi!a, mentand intr-o norma de irlcriminare autonoma tiilhiiria calificatli;
deoarece realizarea integrala a furtului consuma fapta; - NCP nu a mai prevazut ca elemente circumstantiale de agravare ale tiilhiiriei
- se va repne comiterea unei tentative la tiilhiirie atunci cand sunt realizate numai calificate savii~irea faptei: a) de doua sau rnai multe persoane; b) In timpul unei cala-
actele de constrangere prin amenintare sau violenta in scopul sustragerii bunului, chiar mitati, in aceste ipoteze urmand a se retine comiterea infractiunii de tiilhiirie, raspun-
daca nu se incerca ~i "realizarea acestei din urmli infractiuni, deoarece in acest caz s-a derea penala fiind ca urrnare a retinerii circurnstantelor agravante legale prevlizute de
executat una dintre actiunile aflate in structura infractiunii complexe, aduciindu-se art. 77 lit. a), g) NCP;
atingere obiectului juridic secundar; daca nu se poate proba comiterea actelor de - deopotriva, potrivit NCP, va constitui tiilhli.rie, iar nu tiilhlirie calificatli (dacii nu se
constrangere prin amenintare sau violenta, ci numai sustragerea bunului, nu se va retirle retin alte elemente circumstanpale agravante dintre cele prevlizute de art. 234 NCP)
comiterea unei tentative la tiilharie, ci se irnpune schimbarea incadriirii juridice $i fapta cornisa intr-un loc public;
repnerea numai a furtului simplu/calificat;
 3 14 Drepr penal. Partea specialii Jnfraqiuni contra patrimoniului 3 15
- in schimb, NCP prevede douii noi elemente circumstantiale de agravare inexis- 6.2.2. Talharia savar~itli prin simulare de calitati oficiale [art. 234 alin. (1)
tente in Codul penal anterior: sava~irea talhariei asupra unui mijloc de transport Sau lit. b) NCPJ
prin simularea de calitati oficiale, respectiv talhiiria avand ca obiect material bunurile
1 _ prin calitate oficiala se lntelege abilitarea legala a unei persoane care exercita o
care face referire art. 229 alin. (3) NCP; a
anurnita functie de a efectua acte ce intra in atributiile functiei sale ~i care pot produce
- talharia comisa lntr-o locuinta ori In dependinte ale acesteia a fost reformulata. prin consecinte juridice [de exemplu, abilitarea de a reprezenta o autoritate publica (politie,
prevederea ca talharie calificata a faptei comise prin violarea de domiciliu sau violarea jandarrnerie) ~idea exercita acte ce intra in competenta acesteia];
sediului profesional;
_ simularea calitafii oficiale implica realizarea de catre raptuitor a oriciirui act sau
- constituie variantii agravatii a talhariei calificate fapta care a produs consecinte adoptarea oricarei atitudini din care victima sa tragli concluzia ca raptuitorul are o
deosebit de grave. ·
calitate oficialli pe care o exercita la momentul corniterii faptei; in mod intemeiat s-a
aratat in doctrina 1 ca ,,agravanta se va retine dacli simularea prive~te o calitate care,
6.2. Elementele circumstanfiale agravante prevazute de art. 234 alin. (1)-(3) In reprezentarea comuna a unei persoane nespecializate, ar fi apta sii induca fn
~CP
eroare cu privire la fndreptii/irea de a dispune asupra bunurilor ori de a lua masuri
6.2.1. Talharia savar~ita prin folosirea unei arme ori substanfe explozive, privative ori punitive";
narcotice sau paralizante [art. 234 alin. (1) lit. a) NCP] - dobandirea ulterioara de catre raptuitor a calitatii oficiale pe care o simulase la
- arma, substanta, exploziva, narcotica sau paralizanta trebuie sa fie nu numai momentul talhariei nu inlatura retinerea agravantei;
detifiuta, ci ~i folosita efectiv; - este necesar ca acea calitate oficialli sa ofere persoanei care o define competenta
- raptuitorul poate folosi fie o armii propriu-zisa In sensul art. 179 alin. (1) NCP de a lua masuri privative sau restrictive de proprietate (luarea sau ridicarea unui bun de
(instrumente, piese sau dispozitive astfel declarate prin dispozitii legale), fie o arma la persoana vatiimatii);
asimilata prevazuta de art. 179 alin. (2) NCP, potrivit caruia anumite instrumente sunt - in doctrina2 s-a subliniat ca ,,recursul la calitatea nerealii nu trebuie sa rlimana
considerate arme numai daca au fost intrebuintate ill atac; nu se va retine aceasta. mijlocul exclusiv prin care victima este convinsa sa predea un bun, el trebuie sa fie
varianta agravatii daca arma nu este folosita sau daca este doar simulata detinerea unei complementar unui astfel de act, trebuie sa se asocieze, In scopul de a descuraja opo-
arme pentru crearea unei stari de tt;:mere a victimei; zitia victimei, unei violente exercitate impotriva persoanei vlitlimate sau unei temeri
- prin substan/a exploziva se illteleg explozivii de tipul arnestecuri explozive, create acesteia; ( ... ) dacli simularea de calitati oficiale nu lnsote~te atare acte de
emulsii explozive, mijloace de initiere, fitile detonante, fitile de siguranµ, fitile de esenta talhliriei, ne vom afla ill prezenta infractiunii de in~elaciune calificatli, prevazuta
aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de ~oc, relee detonante, inclusiv de art. 244 aHn. (2) NCP, sau ill prezenta infractiunii de furt (daca remiterea bunului de
explozivii de uz civil ~i articolele pirotehnice [art. 1 alin. (2) din Legea nr. 126/1995, catre persoana vatamatii se face doar cu titlu precar, de exemplu pentru a fi verificat sub
republicata]; nu prezinta importanµ daca substanta exploziva este de putere mare, aspectul autenticitatii de clitre pretinsul politist, care nu i-1 mai restituie)";
medie sau scazuta (de pilda, trinitrotoluen, geluri explozive, explozivi plastici etc.); - este o circumstanfa reala care se rlisfcinge asupra tuturor participantilor ill masura
- substan/a narcotica sau paralizantii este ace! produs cbimic care poate produce o In care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
dim.inuare a reflexelor, pierderea cuno~tintei, stare de inco~tienta etc. (de pilda, spray 6.2.3. Talharia savar~ita de o persoana mascata, deghizata sau travestita
paralizant, cloroform, gaze lacrimogene etc.); [art. 234 alin. (1) lit. c) NCP]
- ill cazul ill care arma sau substanta explozivli era detifiuta contrar dispozitiilor - persoana mascatii este cea care poartli o masca de orice natura pentru a nu-i fi
legale, talhana va ti retinutli in concurs real cu infractiunea de nerespectare a regimului recunoscuta fata;
armelor ~i munipilor (art. 342 NCP), respectiv cu infracpunea de nerespectarea
regimului materiilor explozive (art. 346 NCP); - persoana deghizata este cea care, rarli a purta o mascli, i~i schimba prin diverse
procedee infilti~area pentru a nu fi recunoscutli (de pilda, extensii de plir, mustata);
- este o circumstan/ii realii care se rlisfrange asupra tuturor participantilor ill masura
ill care au cunoscut-o sau au prevazut-o. - persoana travestita este cea care se prezinta sub infilti~area unei persoane de sex
opus celui real (de exemplu, un barbat travestit intr-o femeie);
~ In cazul in care raptuitorul, pentru a-~iasigura scliparea, atacli pe eel - este o circumstan/a reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor ill masura
in care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
care incearca sa-1 retina lovindu-1 cu o piesa metalica aptli a fi folosita ca arma,
fapta constituie talhane calificatii, deoarece in atare situatie obiectul folosit la
atac este asirnilat armelor (C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 372812002, 1
I. Kug/ay, in NCP comentat, p. 497.
www.legalis.ro). 2
Ibidem.
316 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra patrimoniului 317

6.2.4. Talhiiria savar~ita In timpul nopµi [art. 234 alin. (1) lit. d) NCPJ 6.2.5. Talhliria slivar~itli intr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc
de transport [art. 234 alin. (1) lit. e) NCPJ
- fapta trebuie comisa dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminii; amurgul
nu face parte din noapte, spre deosebire de zori, care sunt incluse in aceasta notiune; - rnijlocul de transport trebuie sa fie folosit efectiv la transportul de bunuri sau
- determinarea concreta se va face de instanta dupa criteriul astronomic, care va tine persoane la momentul comiterii faptei;
seama de ora, ziua, luna in care a fost sav~ita fapta; - spre deosebire de furtul calificat, in cazul talhariei calificate nu se cere condip.a ca
- nu prezinta importantii daca raptuitorul a profitat sau nu de timpul noptii; cnijlocul de transport sa fie destinat transportului In comun; prin urrnare, va fi sav~ita
in forma agravata talharia cornisa in orice vehicul care transporta persoane (inclusiv
- nu se va retine acest element circumstantial agravant in cazul talbariei sav~ite J:n
taXiul) sau bunuri;
timpul zilei: intr-un tren in perioada in care acesta se afla intr-un tunel intunecos, intr-o
pe~tera neilurninata; intr-un subsol neiluminat; in timpul unei eclipse paf!iale de soare; - NCP a previizut ca talharie calificata ~i fapta comisa asupra unui rnijloc de
traQSport (bunuri sau persoane), ceea ce presupune ca raptuitorii acp.oneaza in vederea
- este o circumstan/a realii care se rasfrange asupra tuturor participantilor in masura
sustragerii bunurilor transportate sau a bunurilor pe care persoanele care se afla in
in care au cuiloscut-o sau au previizut-o.
rnijlocul de transport le dep.n;
- daca mijlocul de transport este o nava aflata in marea libera sau o aeronava, se va
- - . Curtea apreciaza ca In mod temeinic s-a retinut elementul circumstan-
/ial care ca/ifica fapta previizut de art. 234 a/in. (I) lit. d) NCP, avand in vedere retine comiterea infracfiunii de piraterie.
ca infractiunea de talharie a fost comisa in data de 17 aprilie 2017, la ora 21 :45, 6.2.6. Talharia slivaqitli prio violare de domiciliu sau a sediului profesional
adica in timpul noptii, deoarece In a doua jumatate a lunii aprilie a anului 2017 [art. 234 alin. (1) lit. f) NCP]
In vestul tarii soarele apune in jurul orei 20:30, iar la data comiterii faptei
noaptea era instalata ca fenomen natural. Faptul ca parcul public era iluminat - potrivit NCP, infractiunea de violare a domiciliului sau cea de violare a sediului
artificial la momentul com.iterii talhariei nu conduce la tnlaturarea elementului profesional sav~ita in scopul comiterii talhariei este absorbita in infracP,unea de
circumstantial care califica fapta. A~a cum s-a aratat in literatura de specialitate talbarie calificata; astfel, spre deosebire de vechiul Cod penal, potrivit NCP nu se va
(M Cusson, Deliquants pourquoi?, Ed. Armand Colin, Paris, 1981, p. 64.) mai refine concursul fntre talharie $i violarea de domiciliu (comisa in sc.opul siiviir$irii
decizia de angrenare intr-o activitate infractionala irnplica o analiza strategica la talhariei), ci talhiiria calificata;
care recurge majoritatea infractorilor pentru a alege mijloacele cele mai adecvate - in special in cazul talbariilor com.ise din sediile, punctele de lucru sau depozite ale
pentru obtinerea finalitatii urmarite. Astfel, Curtea considera ca activitatea unor societati comerciale este important de detenninat daca a existat o violare a vietii
infractionala este orientata spre rezultate avand ratiunea sa proprie care tine cont private societare, pentru ca numai in aceasta ipoteza se va retine absorbp.a infracP,unii
de oportunitatile ce i se ofera infractorului ~i de conduita teqilor. in functie de
de violare a sediului profesional; apreciez ca este nelegala extinderea apliclirii acestei
oportunitatile ~i preferintele pe care le are infractorul, poate fi optim pentru
variante agravante la toate talhariile dintr-un sediu profesional;
acesta sa sav~easca anum.ite infractiuni intr-o anume perioada de tim.p. Chiar
daca nu exista vreo variatie sistematica in preferintele unei persoane de a com.ite - daca infracP,unea de violare a domiciliului sau cea de violare a sediului profesional
infractiuni de la o perioada la alta, aceasta poate fi tentata sa com.ita infractiuni nu a fost sav~ita in scopul comiterii talhariei sau daca este comisa ulterior com.iterii
daca oportunitatile pe care le are raman neschimbate. In acest cadru, Curtea talhariei, va subzista concursul de infraqiuni.
opineaza ca dupa instalarea noptii ca fenomen natural, chiar ~i in locurile
6.2.7. Talhliria car e absoarbe furtul calificat previizut de art. 229 alio. (3)
publice ilum.inate artificial, oportunitatile de a com.ite o infractiune de talharie
NCP [art. 234 alin. (2) NCP]
sunt, de regula, mai sporite intrucat numiirul de persoane prezente in parcuri este
semnificativ mai redus decat eel In timpul zilei, astfel ca riscul de' prindere ori de - aceasta varianta calificata a talhariei este formata din doua activitati infracP,onale -
identificare a infractorului nu este atat de ridicat ca in timpul zilei. Deopotriva, pe de o parte,fartul calificat previizut de art. 229 a/in. (3) NCP, iar pe de alta parte,
probabilitatea de prindere ori de identificare a infractorului este mai sclizuta ~i constrangereaprin violen/a (art. 193 NCP) sau amenin/are (art. 206 NCP), lipsirea de
din cauza faptului ca activitatea organelor de ordine publica ori a organelor de libertate fn mod ilegal (art. 205 NCP) ori punerea unei persoane fn stare de
urmiirire penala este mai redusa in timpul noptii. in consecinta, Curtea considera inco~tien/a sau neputin/<'i de a se apara pentru siiv~irea furtului, pentru pastrarea
ca iluminatul artificial al parcului public nu face sa lipseasca de orice importanta bunului sustras, sau pentru asigurarea scaparii raptuitorului;
lasarea intunericului natural (CA. Oradea, secfia penala, decizia nr. 52812017,
nepublicata). - obiectul material al furtului absorbit in aceasta varianta agravata a talbariei il
constituie unul dintre urrnatoarele bunuri: a) titei, gazolina, condensat, etan lichid,
benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite,
cisteme ori vagoane-cistema; b) componente ale sistemelor de irigap.i; c) componente
318 Drept penal. Partea speciala !nfracfiuni contra patrimoniului 319

ale retelelor electrice; d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, ala1mare Ori 6.5. Pedeapsa
alertare, 'in caz de incendiu sau alte situatii de urgent.a publica; e) un mijloc de transpon
_ t:alharia in forma tip prevazuta de art. 234 alin. (1) NCP: cu inchisoarea de la 3 la
ori alt mijloc de interven\ii la incendiu, la accidente de cale feratli, rutiere, navale sau
aeriene, ori in caz de dezastru; f) instala\ii de siguranta ~i dirijare, a traficului feroviar 1oani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
rutier, naval, aerian ~i componente ale acestora, precum ~i componente ale mijloacelo; _ in ipoteza in care furtul calificat absorbit in talharia calificata este eel prevazut de
de transport aferente; g) bunuri prin insu~irea clirora se pune in pericol siguranta art. 229 alin. (3) NCP pedeapsa prevazutli de art. 234 alin. (2) NCP este inchisoarea de
traficului ~i a persoanelor pe drumurile publice; h) cabluri, linii, echipamente ~i la 5 la 12 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
instala\ii de telecomunica\ii ~i radiocomunicatii, precum ~i componente de comunicatii. _ t:alharia care a avut ca urmare producerea unei vlitlimari corporate: lnchisoarea de
la 5 la 12 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
6.2.8. Talhiiria care a avut ca urmare praeterintentionata o viitlimare
corporalii [art. 234 alin. (3) NCPJ - in cazul variantei agravante, limitele speciale ale pedepsei inchisorii se vor majora
cu o jumatate;
- in urma talhariei sli se fi produs praeterintentionat una dintre urmlirile prevazute de
- aviind In vedere dispozi\iile art. 36 alin. (3) NCP, in ipoteza in care are Joe o ten-
art. 194 alin. ( 1) NCP, respectiv o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii
tativli la infraqiunea de talhlirie calificatli urmatli de vlitlimarea corporala praeterinten-
unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri
~onatli a victimei se va aplica pedeapsa prevlizutli de lege pentru infracfiunea consu-
medicale; un prejudiciu estetic grav ~i permanent; avortul; punerea In primejdie a vie\ii
matli prevazutli de art. 234 alin. (3) NCP: inchisoarea de la 5 la 12 ani ~i interzicerea
persoanei; prin urrnare, vatamarea corporalli este absorbita in aceasta varianta agravata
exercitarii unor drepturi 1.
a talhariei calificate;
- dacli raptuitorul a ac\10nat cu intentia de a provoca victimei 0 infirmitate, leziuni
traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, _§~1. :Piratelja
mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, se
va re!file concursul dintre talharie (daca nu se re\ine vreo altli varianta agravata care sa 7.1. Notiune
atragli re!ffierea talhariei calificate) ~i vatamarea corporala prevazuta de art. 194 - este o infrac\iune care In forma de bazii prezinta douii. confinuturi alternative:
alin. (2) NCP.
1. infractiunea complexli ce constli in furtul (simplu sau calificat, inclusiv fartul
6.3. Varianta agravata (art. 234 NCP raportat la art. 256 1 NCP] de folosin/if) al bunurilor ce se gasesc pe ace! vas sau pe o alta nava sav~it
prin fntrebuinfare de violen/e sau amenin/iiri de clitre o persoana care face
- se re\ine in cazul in care tiilharia calificata, indiferent de modalitatea In care a parte din echipajul sau din pasagerii unei nave ajlate fn marea liberii;
fost comisli, a produs pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei. deopotrivli, fapta poate fi comisli pe o aeronavli aflatli In spatiul aerian aferent
mlirii libere sau intre aeronave ~i nave aflate in marea libera [art. 235 alin. (1)
6.4. Formele infractiunii NCP, respectiv art. 235 alin. (1) ~i (4) NCP];
- actele de preglitire efectuate de autor sunt posibile atat la ac\iunea principala, cat ~i 2. capturarea unei nave aflate In marea libera sau faptul de a provoca, prin orice
la cea adiacentli, insa nu sunt incriminate; dacli actele de preglitire sunt realizate de un mijloc, naufragiul ori e~uarea acesteia, in scopul de a-~i lnsu~i !ncarcatura ei
tert, iar autorul s-a folosit de ele la savii~irea talhariei, acestea vor constitui acte de sau de a talhari persoanele aflate la bord [art. 235 alin. (2) NCP].
complicitate anterioara;
- tentativa intrerupta este posibila ~i incriminatli;
- infracpunea se consurna in momentul in care dupa sustragerea bunului se produce 1
in acest sens, in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 74) s-a
urrnarea imediata a acpunii adiacente; aratat ca uneori dispozifia din art. 36 alin. (3) NCP vine In concurs cu nonna privitoare la
- poate fi sliv~itli In forma continuata, caz in care se epuizeazii la momentul sanctionarea tentativei. Astfel, pentru situatiei tentativei la tiilharie care a avut ca urmare
realizarii ultimului act de executare; praeterintentionatA vatarnarea corporala s-a constatat ca regimul sanctionator intra deopotriva
sub incidenta dispozitiilor referitoare la sanctionarea tentativei (art. 236 NCP raportat la
- dacli talharia imbraca forma infractiunii progresive, se va epuiza la momentul art. 234 NCP) ~i sub incidenta art. 36 alin. (3) NCP, iar in cazul acestui concurs se va da
producerii rezultatului mai grav (moartea victimei, consecintele deosebit de grave sau prioritate norrnei speciale, respectiv celei din art. 36 alin. (3) NCP pentru ca ea, de~i se afla in
vlitamarea corporalli). Partea generalli a Codului penal, prive~te nurnai o anumita specie de tentativa, cea in cazul
careia s-a produs rezultatul rnai grav specific actiunii secundare. In consecinta, pedeapsa va fi
determinata potrivit art. 36 alin. (3) NCP ~i nu prin reducerea lajumatate a lirnitelor prevazute
pentru infraqiunea consumata.
 Drept penal. Par/ea specialii /nfracfiuni contra patrimoniului 321
320
- dispozipile art. 235 alin. (4) NCP nu sunt de natura a reglementa o forma asimilata _ /a cea de-a doua formii din confinutul constitutiv alternativ al infracfiunii au tor
a infractiunii, ci doar de a stabili cadrul locurilor in care poate fi comisa infractiunea de poate fi atat o persoana care face parte din echipaj ul sau ~in pasagerii unei nave, cat
piraterie, prin adaugarea posibilitatii comiteri i faptei pe o aeronava aflata In spatiuI ~i orice alt tert care dore~te capturarea sau detumarea nave1;
aerian aferent marii libere sau lntre aeronave $i nave aflate in marea libera; _ participatia penalil. este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate
- infraqiunea fiind comisa in afara teritoriului Romaniei, legea penala romana se va (anterioaril. sau concomitenta); in cazul coautoratului $i complicitatii concomitente,
aplica fie in temeiul principiilor personalitatii (art. 9 NCP), realitatii (art. 10 NCP), sau, raspunderea penala pentru participatia la infractiunea de piraterie poate fi agravata daca
dupa caz, al universalitatii legii penale (art. 11 NCP); in cazul in care nava sau fapta este comisa de trei sau mai multe persoane impreuna, ca urmare a retinerii
aeronava este inmatriculata sub pavilion roman, infractiunea se considera savar$ita pe circumstantei agravante legale prevazute de art. 77 lit. a) NCP.
teritoriul Romaniei [art. 8 alin. (4) NCP]; b) subiectul pasiv: orice persoana (fizica sau juridica); nu este necesar ca subiectul
- constituie variante agravate pirateria care a avut ca urmare vatamarea corporala pasiv sa se afle pe nava sau aeronava, fapta fiind tipica ~i atunci cand piratul urmare~te
respectiv cea care a produs consecinte deosebit de grave. ' sustragerea bunurilor tertilor care sunt transportate naval, respectiv aerian;
- in cazul in care bunurile sunt sustrase din patrimoniul unei persoane, iar amenintfilile
7.2. O biectul infracpunii sau violenta sunt exercitate fata de o alta persoana fizica, se va retffie existenta unei
a) obiectul juridic special: este complex, respectiv obiectul juridic principal 11 singure infractiuni complexe, care va avea doi subieqi pasivi;
constituie relatiile sociale referitoare la proteqia dreptului de proprietate, a posesiei sau - atunci cand violentele sau amenintfilile sunt exercitate fa!il de o pluralitate de
detentiei bunurilor mobile corporale ale unei persoane (fizice sau juridice) aflate in persoane (pasageri sau membrii ai echipajului), bunurile fiind insa sustrase numai din
marea libera la bordul unei nave sau aeronave, iar obiectul juridic secundar constil. in patrimoniul uneia (chiar ~i prin mai multe acte de executare care fata cie unicitatea
relatiile sociale referitoare la protectia libertatii psihice a persoanei sau cele referitoare actiunii imbraca forma unitatii naturale), se va retine comiterea unei singure infractiuni
la viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanei; de piraterie, fiind lezat un singur drept subiectiv de proprietate;
b) obiectul material principal: bunul mobil corporal animat sau neanimat aflat in - daca violentele sau amenintfilile sunt exercitate fata de o pluralitate de persoane,
proprietatea, posesia sau detentia altuia; bunurile fiind sustrase prin actiuni diferite din patrimoniul fiecarei persoane vatamate,
- la prima forma din confinutul constitutiv alternativ al infracfiunii este necesar ca vor exista tot atatea infractiuni de piraterie cate patrirnonii afectate prin actiunile
bunul mobil sa se afle pe o nava: aflata in marea libera sau aeronava aflata in spatiul infractionale exista (concurs de infracfiuni).
aerian aferent marii libere, putand apartine oricarei persoane (de pilda, proprietarului
navei/aeronavei, echipajului, pasagerilor, unor terte persoane in conditiile in care sunt 7.4. Latura obiectiva
transportate prin intermediul navei/aeronavei etc.); a) elementul material:
- la cea de-a doua forma din con/inutul constitutiv alternativ al infrac/iunii, - la prima formii din confinutul constitutiv alternativ al infracfiunii elementul
obiectul material este chiar nava aflata in marea liberil.; material este format din doua activitati infractionale - pe de o parte,furtul simplu sau
- obiect material subsidiar poate fi corpul persoanei. calificat [cu excep/iafurtului previizut de art. 229 a/in. (3) NCP], iar pe de alta parte,
constrdngerea prin violen/ii (art. 193 NCP) sau ameninfare (art. 206 NCP) pentru
7.3. Subiectii infractiunii sav~irea furtului; m ambele cazuri este necesar ca fapta sa fie comisa pe o nava aflata
in marea· liberil. sau aeronava ajlatii fn spa/iul aerian aferent miirii libere, respectiv
a) subiectul activ:
intre aeronave $i nave aflate in marea libera;
- la p rima formii din confinutul constitutiv a/ternativ al infracfiunii au tor poate fi
- constrangerea realizatil. prin actele de violenta poate avea ca efect punerea
orice persoana care are calitatea de membru al echipajului unei nave sau aeronave, ori
victimei in stare de inco~tienfii sau punerea victimei in neputinfa de a se apiira;
de pasager al acesteia;
- la cea de-a doua formii din confinutul constitutiv alternativ al infracfiunii
- nu este necesar ca actele de piraterie sa fie realizate doar de catre un alt pasager
elementul material prevede doua modalitati alternative: capturarea unei nave aflate in
sau membru al echipajului acelei~i nave, fiind posibil ca ambele actiuni din structura
marea liberil., respectiv provocarea, prin orice mijloc, a naufragiului ori ~uarii unei
infractiunii complexe sa fie comise de pasageri sau membri ai echipajului altei nave,
nave aflate in marea Libera;
sau ca numai o parte a aces tor actiuni sa fie realizate de catre ace$tia din urma (de
pilda, actele de amenintare sunt comise de piratii veniti de pe o alta nava, in vreme ce - comiterea ambelor modalitati ale elementul material prevazute de art. 235
actele de deposedare sunt comise de catre membrii echipajului sau de pasageri ai alin. (2) NCP nu are ca efect retinerea unui concurs de infractiuni, ci a unei unitati
navei pe care se afla subiectul pasiv): naturale de infractiune;
 Infi"actiuni contra pa trimoniului 323
322 Drept penal. Partea specialiJ

- comiterea de catre aceea~i persoana, care are calitatea de pasager sau membru aJ 1.1. A doua varianta agravata: pirateria care a produs consecin!e deose-
1
echipajului unei nave sau aeronave, atat a faptei prevazute de art. 235 al in. (I) NCp bit de grave [art. 235 NCP raportat la art. 256 NCP]
respectiv art. 235 alin. ( I) ~i (4) NCP, cat $i a celei prevazute de art. 235 alin. (2) NCp _ se retine 1n cazul In care pirateria, indiferent de modalitatea In care a fost
In modalitatea provocarii naufragiului $i a e$illirii va conduce la retinerea unui concurs
de infraqiuni; cornisa, a produs pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei;
_ in cazul comiterii infractiunii de piraterie In forma continuata, varianta agravata
- In cazul in care alte persoane In afara pasagerilor sau a membrilor echipajului se va retine prin raportare la cuantumul prejudiciului material produs prin toate
captureaza nava/aeronava ori provoaca naufragiul sau e$uarea navei, iar apoi l~i actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective
lnsu~esc bunurile aflate la bordul navei, infraqiunea de piraterie prevazuta de art. 235
alin. (2) NCP va fi retinuta in concurs real cu cea de talharie (simpla sau calificata) sau a i~fractiunii.
dupa caz, de furt (simplu sau calificat); ' 7.8. Formele infractiunii
b) urmarea imediata: la prima forma din con{inutul constitutiv alternativ al _ actele de pregatire efectuate de autor sunt posibile atat la actiunea principala, cat ~i
infracfiunii; lmposedarea raptuitorului cu bunul sustras (principa!a), precum ~i starea la cea adiacenta, insa nu sunt incriminate; daca actele de pregatire sunt realizate de un
de pericol cu privire la libertatea psihica a persoanei, sau vatamarea integritatii tert,, iar autorul s-a folosit de ele la savar~irea ralhariei, acestea vor constitui acte de
corporale sau a sanata\ii ori a vietii persoanei (adiacenta); ' complicitate anterioara;
- la cea de-a doua forma din confinutul constitutiv alternativ al infracfiunii: - tentativa lntrerupta este posibila ~i incriminata;
capturarea navei, naufragiul sau e~uarea acesteia. - infrac\iunea se consuma ill momentul ill care dupa sustragerea bunului se produce
c) legatura de cauzalitate: trebuie doveclita. urmarea imediata a actiunii adiacente, respectiv la momentul capturarii navei, produ-
cerii naufragiului sau a e~uarli ei, chiar daca nu s-a realizat scopu l urmarit (lnsu~irea
bunurilor de pe nava sau aflate asupra persoanelor de pe nava).

- la prima Jonna alternativa: intentie directa; trebuie sa existe atat scopul lnsu~irii 7.9. Pedeapsa
bunului sustras, cat ~i exercitarea constrangerii, amenintarilor sau violentelor ill scopul - illchisoarea de la 3 la 15 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi, pentru ambele
luarii ori pastrarii bunului sustras;
forme de baza alternative;
- la cea de-a doua Jonna alternativa: art. 235 alin. (2) NCP stipuleaza ca fapta - In cazul primei variante agravante, illchisoarea de la 5 la 15 ani ~i interzicerea
trebuie comisa in scopul de a-~i fnsu~i fncarcatura navei sau de a talhari persoanele exercitarii unor drepturi, ill vreme ce In cazul celei de-a doua variante agravate limitele
ajlate la bordul ei, comiterea acesteia realizandu-se tot cu intentie directa.
speciale ale pedepsei lnchisorii se majoreaza cu jumatate.
7.6. Prima varianta agravata: pirateria care a avut ca urmare
praeterintenponata o vatamare corporalii [art. 235 alin. (3) NCP]
- ill urma pirateriei sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile prevazute
de art. 194 alin. (1) NCP, respectiv o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea - este creata de legiuitor o infraciiune complexa in structura careia intra pe de o
sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de parte furtul/furtul calificat, iar pe de alta parte infractJ.unea de loviri ~i vatamari cauza-
illgrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav ~i permanent; avortul; punerea ill primejdie toare de moarte; astfel, in urma ralhariei sau a talhariei calificate, respectiv a pirateriei
a vie\ii persoanei; prin urmare, vatamarea corporala este absorbita in aceasta varianta se produce praeterintentionat moartea victimei;
agravata a pirateriei; - daca moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii cu inten-
- daca raptuitorul a actionat cu inten\ia de a provoca victimei 0 infirmitate, leziuni tie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea de
traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, talharie/talharie calificata/piraterie poate fi re\inuta In concurs cu omorul calificat
mai mult de 90 de zile de !ngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, se prevazut de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP (pentru a illlesni sau ascunde savar~irea unei
va retine concursul dintre pirateria In forma de baza ~i vatamarea corporala prevazuta infraqiuni);
de art. 194 alin. (2) NCP. - ill cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei, se
va retine numai infractiunea de talharie sau talharie calificata, respectiv pirateria, deoa-
rece urmarea mai grava nu mai este prevazuta de lege in art. 236 NCP, iar infractiunea
de determinare sau inlesnire a sinuciderii se comite numai cu inten\ie, ceea ce nu este
 324 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra patrimoniului 325
cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a raptuitorului _ pot fi obiect material al abuzului de incredere ~i imobilele prin destinatie (bunurile
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; concursul intre infraqiunea d~ c3re raman sau devin imobile astfel cum sunt prevazute in art. 538 C.civ.);
talharie/talharie calificata/piraterie ~i cea de determinare sau inlesnire a sinuciderii s-ar _ corpul uman sau parti naturale ale acestuia nu pot fi, In principiu, obiect material
putea retine numai in ipoteza in care raptuitorul actioneazii cu intentie atat 1n scopui al abuzului de incredere; in cazul In care tesuturi, celule sau organe au fost prelevate de
talharirii victimei, cat ~i al determinarii sinuciderii; la 0 persoana fie in vederea efectuarii unui transplant, fie in vederea conservarii intr-o
- potrivit art. 236 NCP, talharia/ralharia calificata/pirateria care a avut ca urrnare !Ja!1Cil. de tesuturi sau organe (a se vedea Legea nr. 95/2006 privind reforma In
producerea praeterintentionata a mortii victimei se pedepse~te cu inchisoarea de la 7 la domeniul sanatatii, republicata 1 ~i art. 68 C.civ. intitulat ,,Prelevarea ~i transplantul de
18 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; la persoanele In viata"), acestea pot constitui obiectul material al infractiunii de abuz de
- avand in vedere dispozitiile art. 36 alin. (3) NCP, in ipoteza in care are loco tenta- jocredere; protezele sau obiectele aflate pe corpul unei persoane pot constitui obiect
tiva la infractiunea de ralharie/ralharie calificata/piraterie urmata de moartea praeterin- rnaterial al abuzului de incredere;
tentionata a victirnei se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consu- - bunurile mobile pot fi neconsumptibile, dar ~i consumptibile2 , cu conditia ca, in
mata prevazuta de art. 236 NCP: inchisoarea de la 7 la 18 ani ~i interzicerea exercirani acest ultirn caz, detinatorul sa nu fi avut dreptul sa dispuna de bun; nu constituie obiect
unor drepturi. material bunul abandonat (res derelictae), eel care nu apaqine nimanui (res nullius),
- daca talharia/pirateria !mbraca forma infractiunii progresive, se va epuiza la bunul fungibil ~i consumptibil cu privire la care detinatorul avea dreptul de a dispune
momentul producerii rezultatului mai grav (moartea victimei). (de pilda, banii);

9. Abuzul ·de.lileredere
~ Refuzul de a restitui la scadenta o suma lmprumutata atrage raspun-
derea civila ~i nu constituie infractiunea de abuz de incredere (C.S.J., secfia
penalii, decizia nr. 30111996, in Dreptul nr. 711997 p. 105).
9.1. Notiune
- este necesar ca bunul ce constituie obiectul material al infractiunii safie definut cu
- este infractiunea ce consta In fapta persoanei care, detinand cu orice titlu ~i cu un orice titlu, adica sa existe un raport juridic netranslativ de proprietate, prin care a fost
anurnit scop un bun mobil al altuia, ~i-1 !nsu~e~te, dispune de el sau fl folose~te pe transrnisa numai detentia bunului ~i care presupune obligatia restituirii (de pilda
nedrept ori refuza a-1 restitui [art. 238 alin. (1) NCP]; depozit, mandat, locafiune etc.); nu este !ndeplinita aceasta cerinta In ipoteza In care
- NCP a previizut o noua modalitate de comitere afaptei, prinfolosireafara drept a detinerea materiala a unui bun principal este anterioara aparitiei fructelor acestuia cu
unui bun fncredinfat cu un anumit scop, de catre eel care /-a primit; privire la care se realizeazii o intervertire frauduloasa a titlului, cand fapta va constitui
- fn cazul fn care fapta a produs consecin/e deosebit de grave, nu se va refine un litigiu civil (de pilda, In ipoteza in care fructele bunului prirnit In arenda nu sunt
varianta agravata prevazuta de art. 2561 NCP; restituite conform contractului arendatorului); tot astfel, obtinerea unui bun imobil ca
urmare a unui partaj ori pe calea succesiunii legale sau testamentare nu echivaleazii cu
- acpunea pena!a se pune In mi~care la plangerea prealabilii a persoanei vatamate
faptul ca proprietarul a primit ~i detentia bunurilor teqilor aflate ill imobil, astfel ca
indiferent de cuantumul prejudiciului produs prin infractiune.
acestea sa constituie obiect material al infractiunii de abuz de !ncredere;
9.2. Obiectul infracpunii - nu prezinta importanta daca actul translativ al detentiei a fost !ncheiat cu
respectarea exigentelor Codului civil sau daca este lovit de nulitate;
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la patrimoniu care irnplica
illcrederea in cadrul raporturilor juridice; - simplul contact material nu echivaleazii cu transmiterea detentiei sau a posesiei;
b) obiectul material: bunul mobil (prin natura sa ori prin anticipatie) corporal - detenfia bunului trebuie safl Jost incredinfatii cu un anumit scop.

~ lncr~dintate
animat sau neanirnat, fungibil sau nefungibil, aflat In proprietatea, posesia sau detentia
altuia (nu bunul abandonat - res derelictae - sau eel care nu aparpne nirnanui - res Bunurile In cadrul unor raporturi de munca, de serviciu, de
nullius) care are o minima valoare econornica. care o persoana este lndreptatita sa se foloseasca ~i In afara locului de munca ~i a
programului, pe durata raporturilor de serviciu ~i In interesul acestuia (de
- sunt asirnilate bunurilor mobile energia electrica ~i energiile care au o valoare
economica (de pilda, energia electrica, impulsuri telefonice etc.) sau !nscrisurile care au
1
o valoare economica (de pilda, un !nscris care consemneazii o creanta) ori care prezinta M.Of. nr. 652 din 28 august 2015.
2 Potrivit art. 544 C.civ.: ,,(1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile. (2) Sunt
o anurnita importanta pentru eel care il detine (spre exemplu, jurnalul unui pictor
celebru); consumptibile bunurile mobile a caror intrebuintare obi~nuita implica instrainarea sau consu-
marea substan~ei . (3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil daca,
- nu intereseaza daca bunul mobil este incorporat sau nu intr-un bun imobil; prin act juridic, i se schimba lntrebuintarea".
 326 Drept penal. Partea speciala Infrac/iuni contra patrimoniu!ui 327
exemplu, autoturismul ori telefonul de serviciu), intra insa categoria celor _ comodatarul 1 poate fi subiect activ nemijlocit al infraqiunii, In schimb persoana
,,incredin(.ate cu un titb", in sensul art. 238 C.pen. (CA. Suceava, secfia penala
carei i s-a transmis bunul in baza unui imprumut de consumatie2 nu poate fi autor al
$i pentru cauze cu minori, deci=ia nr. 34512016, citata in NCP comentat, ed. 2.
p. 663). iofractiunii;
_ mandatarul poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii, inclusiv In cazul in care
~ Fapta inculpatelor de a refuza sa restituie proprietarului bunurile reprezentarea ~i puterile acesn1ia sunt acordate In cadrul unui contract de asociere 'in
participafiune;
ramase in locuinta ce le-a revenit in urma unui partaj succesoral nu constituie
infractiunea de abuz de incredere. Pentru existenta acestei infractiuni este _ participatia penala este posibila In toate forrnele: coautorat, instigare, complicitate.
necesar ca insu~irea , dispunerea sau refuzul restituirii bunului sa fie precedate de
existenta unui raport juridic de drept civil, care In speµi a lipsit (CS.J, sec(ia b) subiectul pasiv: in principiu, orice persoana fizica sau juridica de la care autorul
penala. decizia nr. 518/ 1999, www.legalis.ro). a primit in detentie, cu orice titlu ~i cu un anumit scop, un bun mobil;
. fata de obiectul juridic al infraqiunii nu este exclusa posibilitatea ca subiectul pasiv
~ Persoana cl!reia i s-a incredintat de catre politie un bun in custodie nu al infraqiunii sa fie ~i o alta persoana deciit cea de la care autorul a primit bunul mobil
savar~e~te infraqiunea de abuz de incredere daca dispune de el, folosindu-1 sau In detentie, daca aceasta persoana are dreptul de a solicita restituirea bunului aflat in
refuza a-I restitui proprietarului, deoarece raportul juridic nu exista intre custode detentia subiectului activ (de pi Ida, in cazul in care un autovehicul detinut in baza unui
~i proprietar, ci lntre custode ~i organul de politie, fatii de care ea are obligatia de contract de leasing este dat in depozit unui tert de catre locatar/utifizator, iar in unna
a nu instraina, distruge sau modifica bunul l?i de a-1 restitui la cerere (CS.J, rezilierii contractului de leasing depozitarul bunului, de~i avea obligatia de restituire,
sec/ia penalii, decizia nr. 294112003, wvvw.legalis.ro) . refuzii solicitarea explicita fonnulata In acest sens de catre locatorlfinan/ator).

~ Luarea de catre inculpat a unui telefon mobil, cu consimtamantul 9.4. Latura obiectiva
persoanei vatarnate, in scopul de a-l repara in schimbul unei sume de bani,
urmata de refuzul de a-l restitui intrune~te elementele constitutive ale infractiunii a) elementul material: consta in una dintre urmatoarele actiuni sau inacfiuni:
de abuz de incredere, 1ar nu pe cele ale infractiunii de talharie, intrucat incul- (i) insu~irea pe nedrept a bunului mobil incredin{at intr-un anumit scop: detentorul
patul a intrat in posesia bunului mobil in baza unui raport juridic patrimonial precar care stapane~te 'in fapt bunul printr-o manifestare abuziva se comportii ca un
(I.CCJ., sec/ia penalii, decizia nr. 43912005, www.legalis.ro) . adevlirat proprietar; deposedarea se realizeazii cu acordul proprietarului (prin predarea In

~
detentie a bunului), in vreme ce imposedarea este realizata ulterior in mod abuziv;
Fapta inculpatului, care, primind de la persoana vatamata telefonul
acesteia pentru a-! folosi, nu-I mai restituie, constituie infractiunea de abuz de
incredere, l?i nu infractiunea de furt, intrucat inculpatul a intrat legal in posesia
telefonului mobil al persoanei vatamate (CA. Bucure$fi, secfia a II-a penalii, debitor, acesta este socotit ca detine un bun al altuia, de9i este proprietarul bunului, $i va
decizia nr. 181612003, in P.JP. 2003-2004, p. 110). savar~i un abuz de incredere daca il va instraina. Apreciez ca aceasta solutie nu tine cont de
natura juridica a gajului reglementata de Codul civil $i de dispozitiile legii de punere in
~ inst:rainarea de catre muncitor a unui bun ce i-a fost incredin(.at pentru
aplicare a acestui cod, in care la art. 186 se prevede ca prin ,,gaj", in sensul Titlului XI, Cartea
a V-a din noul Cod civil, se desemneaza toate garantiile reale mobiliare care necesita depose-
a-I folosi in procesul muncii constituie infractiunea de furt, iar nu aceea de abuz darea debitorului de bunul afectat garan/iei indiferent de momentul ~i de temeiul juridic al
de incredere, deoarece taptuitorul nu poseda sau define bunul instriiinat in baza constituirii for. Astfel, potrivit noii reglementiiri civile, 9hiar daca gajul are ca obiect un bun
unui titlu, patronul pastrand, din punct de vedere juridic, posesia ~i detentia mobil corporal, este necesara deposedarea debitorului gajist in acest sens, art. 2481 C.civ.
bunului (C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 119712000, www.legalis,ro). prevede ca gajul se constituie prin remiterea bunului sau titlului catre creditor sau, dupa caz,
prin piistrarea acestuia de catre creditor, cu consimtamantul debitorului, in scopul garantiirii
9.3. Subiecfii infracpunii creantei. Aceste dispozitii legale releva faptul ca nu este posibil ca proprietarul bunului in
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridicii) care are calitatea de debitor gajist sa pastreze bunul dupa constituirea gajului ~i, pe cale de consecinta,
sii comitii infraqiunea de abuz de incredere. Prin urmare, creditorul gajist, iar nu debitorul
capacitate penala ~i care detine cu orice titlu bunul mobil al altuia ~i cu un anurnit scop
(detentor precar); gajist (proprietarul) ar putea fi autor al infractiunii.
1 Potrivit art. 2146 C.civ., contractul de fmprumut de folosinfii este contractul cu titlu gratuit

- proprietarul bunului nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii, fata de prin care o parte, numita comodanl, remite un bun mobil sau imobil celeitalte plifti, numite
cerinta ca bunul mobil detinut sa fie al altuia 1; comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligapa de a-I restitui dupa un anumit timp.
2
Conform art. 2158 alin. (I) C.civ., fmprumutul de consumafie este contractul prin care
1 imprumutatorul remite fmprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile ~i
in doctrina (V. Cioclei, Curs tcmatic I, p. 302) s-a aratat ca proprietarul poate fi subiect consumptibile prin natura !or, iar imprumutatul se obliga sa restituie, dupa o anumita perioadii
activ al infractiunii. in cazurile in care legea ingactuie ca un bun dat fn gaj sa ramana la de timp, aceea!li suma de bani sau cantitate de bunuri de aceea~i natura ~i calitate.
328 Drept penal. Partea speciala lnfrac{iuni contra patrimoniului 329
- fapta este tipica ~i in situatia in care detentorul are un drept de retentie cu privire la (ii) dispunerea pe nedrept de bunul mobil incredinfat intr-un anumit scop:
bunul detinut; . cheierea de acte juridice de dispozitie tara drept (de pilda, vanzarea bunului) sau
- in cazul in care bunul se afla Inca In stapanirea de fapt a unei persoane (chiar daca ~ectuarea de acte de dispozitie materia!a (de pilda, distrugerea, caz In care aceasta
nu are momentan un contact material cu bunul), iar raptuitorul ~i-1 insu~e~te, se va ~fractiunea va fi retifluta in concurs ideal cu abuzul de incredere); simpla folosire fa.ra
retine sav~irea infractiunii de furt. dfept nu reprezinta un act de dispoziiie pe nedrept;

~ Inculpatul a mers In vizita la prietenul sau, martorul C.A. Aici se afla

_ fapta este tipica ~i in cazul In care detentorul are un drept de retentie cu privire la
bunul detinut.
tot in vizita, persoana vatamata R.L. care avea asupra sa un iPhoae ce s~
descarcase. Persoana vatamata $i-a manifestat iatentia de a cauta ua iaearcator
peatru telefonul sau, moment in care inculpatul s-a oferit sa il incarce la un
~ Fapta inculpatei care a dispus pe nedrept de cantitatea de 85 de grame
de bijuterii din aur prin amanetarea acesteia, bunuri lasate in depozit la inculpata
cunoscut de-al sau. Inculpatul a plecat cu telefoaul mobil imediat dupa ce per-
de partea civila, intrune$te elementele constitutive ale infractiunii de abuz de
soana vatamata a fost de acord cu propunerea sa, insa nu a mai revenit la
locuinta prietenului sau pentru a restitui telefonul. in acee~i zi, inculpatul a incredere. Sub aspectul laturii obiective a infractiunii, instanta constata ca
amanetat telefonul peatru 350 lei, bani pe care i-a cheltuit. in drept s-a retinut ca elementul material al faptei s-a concretizat in actiunea de a dispune, pe nedrept,
fapta inculpatului care $i-a insu$it Ia.ra drept un iPhone, apartinand persoanei prin incheierea unui contract de imprumut cu amanet, de bunurile lasate in
vatamate $i a dispus de acesta pe nedrept, intrune$te elementele constitutive ale depozit de partea civila, fiind indeplinita, totodata, $i conditia referitoare la
infractiunii de abuz de incredere. A$adar, din probele administrate a rezultat ca situatia premisa, ~i anume existenta raportului juridic patrimonial in baza caruia
persoana vatamata nu a fost deposedata de telefonul mobil fiira consimtamant, partea civila a lasat bunurile in depozit la persoana vatamata pentru o perioada
ci, dimpotriva, aceasta i-a incredintat inculpatului telefonul mobil pentru a-I de timp de aproximativ un an. Unnarea imediata a actiunilor intreprinse de catre
incarca la un cunoscut, pentru o perioada de timp. Astfel, inculpatul a intrat legal inculpata s-a materializat intr-un prejudiciu produs in patrimoniul persoanei
in posesia telefonului mobil al persoanei vatamate, iar apoi nu I-a restituit, vatamate, iar legatura de cauzalitate este una directa ~i exclusiva (C.A. l~i.
situatie de fapt ce nu poate fi calificata decat ca infractiune de abuz de incredere sec{ia penalii, decizia nr. 14612014, nepublicatii).
(C.A. IQ.$i, sec/ia penalii, decizia nr. 18812014, nepublicatii).
~ Fapta de a e fectua, timp de 3 !uni, convorbiri pentru suma de peste 33
~ intre societatea comerciala ~i inculpat a intervenit un contract civil de de milioane de lei de la postul telefonic dobandit odata cu cumpararea aparta-
prestari de servicii, pe baza caruia executantul - inculpatul - s-a obligat sa mentului, dar ramas pe numele vanzatorului, rara a se face de catre paqi demer-
achizitioneze pentru societate metale neferoase, activitate pentru care i s-a fixat surile necesare pentru transferul postului pe numele cumparatorului apartamen-
un onorariu. Pe baza acestui contract, inculpatul a prirnit mai multe sume de tului, nu constituie infractiunea de abuz de incredere $i deschide persoanei
bani, dintre care pe unele $i le-a insu$it, a$a cum au retiflut instantele. Inculpatul pagubite numai calea unei actiuni in daune la instanta civila, deoarece, existiind
nu $i-a InSU$it banii in calitate de gestionar al acestora, de salariat sau functionar in contract clauza de transfer a postului, detinatorul nu a dispus de el fiira drept
cu atributii de gestiune, ci in baza unui contract civil de prestari de servicii, In (C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 2012002, www.legalis.ro).
baza caruia a dobiindit detentia juridica a acelor sume. Potrivit Codului penal,
saviir$ e~te infractiunea de abuz de incredere eel care detine un bun mobil al
altuia In baza unui titlu, a unui raport juridic patrimonial, $i ii insll$e$te, dispune
~ in sfera notiunii de dispunere rara drept de un bun intra orice actiune
sava~ita de detentorul unui bun mobil, prin care acesta tinde la uzurparea
de el pe nedrept ori refuza a-1 restitui. Devenit detinator a l bunului, Ia.ptuitorul
atiibutelor ce-i apaqin proprietarului bunulur, prin exercitarea acestora dincolo
interverte$te in mod abuziv detentia intr-o stapiinire deplina, se comporta ca $i
cum ar fi proprietarul acelui bun, abuziind de lncrederea celui care i I-a de limitele in care a fost autorizat. La determinarea acestor lirnite se tine seama
incredintat. In cazul de fat.a, inculpatul a dispus pe nedrept, In interesul sau, de de prevederile actului juridic ce constituie titlul de detinere a bunurilor, precum
banii ce i-au fost incredintati pentru achizitionarea unor marfuri $i efectuarea ~i de regulile generate, inclusiv cutumiare, aplicabile lntre comercianti, viziind

altor activitati. Ca atare, fapta sav3f$ita de inculpat constituie infractiunea de exercitarea cu buna-credinta a drepturilor ce le revin prin contract. 0 asemenea
abuz de incredere, iar nu cea de delapidare (C.S.J, sec{ia p enalii, decizia regulli de interpretare se impune cu necesitate cat timp valoarea j uridica ocrotita
nr. 350212002, www.legalis.ro). prin incrirninarea infractiunii de abuz de incredere este reprezentata de
buna-credintz ce trebuie sa fundameateze relatiile patrimoniale in legatura cu
~ Fapta inculpatului care, sub pretextul schimbarii unor bancnote ulterior
detinerea bunurilor mobile. Prin urmare, daca detinatorul unui bun mobil in baza
unui act juridic ce are ca efect transmiterea detentiei asupra unui bun de o
restituite, i$i insll$e$te o suma de bani, constituie infracpunea de in$elaciune, $i
asemenea natura, chiar in lipsa existentei unor mentiuni prohibitive exprese In
nu cea de abuz de incredere (C.A. J~i. sec/ia penalii, decizia nr. 2912002, in
cuprinsul inscrisului constatator al conventiei, cu rea-credin!ll efectueaza un act
B.J.C.A. l~i 2002, p. 143).
cu un grad ridicat de rise, care prin caracterul sau cu totul exceptional se abate
330 Drept penal. Partea speciala In.frac(iwzi contra palrimoniului 331
de la practicile uzuale in materia administrarii bunurilor mobile ~i reprezinta 0 _ nerestituirea unui bun predat ca unnare a inducerii in eroare va constitui infrac-
infrangere a roinimei obligatii de prevedere ce-i revine unui bun proprietar, tiunea de ~n~elaciune, iar nu _cea de abuz _de incredere, intru~at In c_azul acestei d!n urn;a
acesta savar~e~te un veritabil act de dispozitie (cu titlu de exemplu, savar~e!?te intractium, predarea bunulm presupune mcrederea acordata hc1t, 1ar nu cea obtmuta m
un act de dispozitie detinatorul unui bun mobil care fara minime garaniii incre- rnod fraudulos;
dinteaza bunul unei persoane necunoscute, care ulterior nu mai poate fi locali- _ in cazul in care detentorul nu restituie bunu! detinut cu orice titlu invocand un
zatli, acceptand posibilitatea concreta ca proprietarul bunului sa fie astfel spoliat ctrept de retentie 1 asupra bunului, de$i fapta de abuz de incredere este tipica, ea este
de bunul propriu) ( ... ). 0 asemenea concluzie este justificatli prin aceea ca,
detentorul, cu intentie - supunand bunul unei operatii cu grad ridicat de rise ce
va conduce in concret la privarea proprietarului de proprietate - actioneaza
asupra bunului ca asupra unui bun propriu, exercitand atributul dispozitiei (CA . 1 Dreptul de retenfie este reglementat in art. 2495-2499 C.civ.:

Timi~oara, secfia penala, decizia penalt'i nr. 488 din 13 iunie 2016, Art. 2495. No/iune: ,,(/) Ce! care este dator sli remita sau sli restituie un bun poate sa ii
www.rolii.ro, citatii ~i in NCP comentat, ed. 2, p . 664). retina cat timp creditorul nu i~i executli obliga\ia sa izvorat:a din acela~i raport de drept sau,
dupli caz, atat timp cat creditorul nu ii despagube~te pentru cheltuielile necesare ~i utile pe
(iii) folosirea pe nedrept a bunului mobil incredinfat intr-un anumit scop: fapta care le-a fa.cut pentru ace! bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat. (2) Prin Iege
este tipica fie in ipoteza in care faptuitorul caruia i s-a lncredintat un bun mobil il se pot stabili ~i alte situa\ii in care o persoana poate exercita un drept de reten\ie".
folose~te, de~i nu avea acest drept (spre exemplu, depozitarul folose~te, tara drept, Art. 2496. Excep/ii: ,,(/) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat daca de\inerea bunului
bunul Iii.sat in depozit, sau angajatul unei vulcanizari auto folose~te, fara drept, ma~ina provine dintr-o faptli ilicita, este abuziva ori nelegala sau daca bunul nu este susceptibil de
urrnarire silita. (2) Dreptul de retentie nu poate fi invocat de catre posesorul de rea-credinta
lasatli de proprietar pentru a-i fi schimbat un cauciuc ~i pentru a-i fi sudatli o jantii.), fie decat in cazurile anume prevazute de lege".
in cazul in care raptuitorul folose~te bunul in alt seep decat acela pentru care i-a fest Art. 2497. lndatoririle celui care exercita dreptul de retenfie: ,,Ce! care exercitli un drept
incredintat (de pilda, efectuarea unei calatorii in strainlitate cu autovehiculul care fusese de retentie are drepturile ~i obliga\iile unui administrator al bunului altuia imputemicit cu
incred.intat pentru a des~ura activitliti comerciale intr-un or~ din tarli); administrarea simpla, dispozitiile art. 795-799 aplicandu-se in mod corespunzator".
- avand in vedere ca potrivit vechiului Cod practica judiciarii ~i doctrina au ariitat ca Art. 2498. Opozabilitatea dreptului de retenfie: ,,(/) Dreptul de retentie este opozabil
tertilor rara indeplinirea vreunei formalitati de publicitate. (2) Cu toate acestea., eel care
simpla folosire Iarii drept nu reprezintii. un act de dispozitie pe nedrept, infractiunea de
exercita un drept de retentie nu se poate opune unnaririi silite pomite de un alt creditor, insa
abuz de incredere in modalitatea folosirii pe nedrept poate privi numai fapte sliva~ite are dreptul de a participa la distribuirea prefului bunului, in condi(iile legii".
dupa data de l februarie 2014, conform principiului legalitatii incriminarii previizut de Art. 2499. Stingerea dreptului de reten/ie: ,,(/) Dreptul de reten\ie inceteaza dacli eel inte-
art. 1 alin. (2) NCP; resat consemneaza suma pretinsa sau ofera retentorului o garantie suficienta. (2) Deposedarea
- in practica judiciara au existat dificultati de a distinge intre aceasta variantli involuntara de bun nu stinge dreptul de retentie. Cel care exercitli acest drept poate cere
alternativa a elementului material al infractiunii de abuz de incredere ~i infractiunea de restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescriptiei extinctive a actiunii principale
~i dobandirii bunurilor mobile de catre posesorul de bunli-credinµ''.
delapidare comisii prin folosirea bunului incredintat in vederea exercitiirii atributiilor
C.civ. mai confine dispozifii speciale cu privire la dreptul la retenfie. Astfel:
de serviciu de catre un functionar privat, 1n alte scopuri decat cele pentru care 1-a (i) art. 352 a/in. (2) C.civ. prevede cii .. sotul care a pllitit datoria comuna in condi\iile
primit; cred ca daca bunul primit in depozit de la angajator are ca seep facilitarea alin. (l) are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a
activitatii raptuitorului nu se poate retifle exercitarea functiei in mod abuziv de catre creantelor pe care acesta i le datoreaza";
functionar, ceea ce ar putea conduce la retinerea abuzului de incredere; in schimb, (ii) art. 365 C.civ. prevede ca ,,la incetarea regimului separa\iei de bunuri, fiecare dintre
daca bunul folosit este esential pentru des~urarea activitlitii functionarului, aceasta sop are un drept de retenpe asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integralli a datoriilor
neputand fi indeplinita in absenta bunului, atunci fapta de folosire a bunului in alte pe care le au unul fatii. de cellilalt"; -
(iii) art. 2029 C.civ. prevede ca ,,pentru garantarea tuturor creantelor sale impotriva
scopuri decat cele pentru care a fost incredintat reprezintli un · veritabil abuz in
mandantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie asupra bunurilor primite
exercitarea atributiilor de serviciu care imbraca forma delapidiirii, daca sunt intrunite
cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori pe seama acestuia";
~i celelalte conditii de tipicitate; (iv) art. 2053 C.civ. prevede ca: ,,(/) Pentru creantele sale asupra comitentului, comi-
(iv) refuzul abuziv de a restitui bunul mobil incredinfat intr-un anumit scop: in sionarul are un drept de retentie asupra b?Ilurilor acestuia, aflate in deten\ia sa";
urma unei cereri de restituire, detentorul refuzii expres sau tacit, in mod nejustificat, (v) art. 2062 C.civ. prevede ca: ,,(/) In lipsli de stipulatie contrara, consignatarul nu are un
restituirea bunului, in scopul de a ~i-1 insu~i. drept de retentie asupra bunurilor primite in consignatie ~i a sumelor cuvenite consignantului,
pentru creantele sale asupra acestuia. (2) Obligatiile consignatarului privind intre\inerea
- nerestituirea unui bun mobil, la momentul expirlirii termenului pentru care fusese bunurilor rliman va\abile in caz de exercitare a dreptului de reten\ie, dar cheltuielile de depo-
incredintata detentia, nu constituie infractiunea de abuz de incredere in lipsa unei cereri zitare incumbli consignantului, daca exercitarea dreptului de retentie a fost intemeiatli";
ferme de restituire din partea persoanei indreptatite sa i se restituie bunul; (vi) art. 2135 C.civ. prevede ca: Jn cazul neplatii de clitre client a pretului camerei ~i a
- restituirea partialii a bunului echivaleaza cu o nerestituire; serviciilor hoteliere prestate, hotelierul are un drept de retentie asupra bunurilor aduse de
client, cu excep\ia documentelor ~i a efectelor personale Iara valoare comerciala";
 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra patrimoniufui 333
332
justificata, In cauza fiind incidente dispozitiile art. 21 alin. (I ) NCP referitoarc l (valoarea bunului, lipsa de folosinµ, imposibilitatea exercitarii atributelor dreptului de
exercitarea unui drept; trebuie avut in vedere ca ~i eroarea (de drept extrapenal) asupr: roprietate: usus, fructus, abusus );
antijuridicitatii in legatura cu incidenta ~i Iimitele acestui drept poate lnlatura caracterut p c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
penal al faptei, deoarece In masura In care este invincibila are natura juridica a L.nei
cauze de neimputabilitate;
~ Avand in vedere natura juridica a contractului de leasing (varietate a

~ Pentru consumarea infractiunii de abuz de lncredere, In modalitatea

contractului de imprumut), Curtea constata ca in baza acestuia o parte, denumita
/ocatorlfinan/ator, transmite pentru o perioada detenninata drepntl de folosin/ii
refuzului de restituire, nu se cere ca restituirea bunului mobil sa fie solicitata asupra unui bun, al clirui proprietar este, celeilalte parti, denumite locatarlutili-
numai de catre acela care I-a lncredintat !aptuitorului, iar refuzul sa se produca zator. Curtea considera ca prin incheierea contractului de leasing avand ca
numai fata de acesta; solicitarea se poate face !?i prin mandatar ori de catre obiect autovehiculului marca Mercedes-Benz inculpatul C.P. a dobandit calitatea
succesor, daca acesta din unna poseda certificat de mo~tenitor asupra bunului de detentor al autovehiculului, in baza unui titlu, bunul fiind primit efectiv in
incredintat de defunct (I'rib. Suprem, sec/ia penalii, decizia nr. 253411983, in scopul folosirii. Astfel, sunt intrunite conditiile pentru retinerea situatiei premise
Repertoriu 1981-1985, p . 8). a infractiunii de abuz de incredere, respectiv existen/a unui bun mobil al altuia
fn credin/at in baza unui titlu ~i cu un anumit scop. Deopotriva, se constata ca
~ Fapta unei persoane care - dupa incetarea raporturilor sale de munca inculpatul C.P. avea calitatea de subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz
cu o unitate - refuza sa predea acesteia unele rnateriale ridicate anterior pentru de incredere, fiind persoana care definea un autovehiculu lui rnarca
ea ~i aflate asupra sa, sub pretextul ca unitatea nu i-a achitat toate drepturile Mercedes-Benz apar/iniind S.C. M IFN S.A. (bun mobil al altuia), incredintat in
bane~ti, constituie infractiunea de abuz de incredere, atata vrerne cat pentru baza unui titlu (contractul de leasing) ~i cu un anumit scop (folosire). A~adar,
valorificarea eventualelor sale pretentii exista calea unei actiuni in despagubire inculpatului C.P. i se incredintase un bun mobil apaqinand S.C. M IFN S.A. in
(Trib. CarCJ$, secfia penalii, decizia nr. 13911981, in Repertoriu 1981-1985, baza unui raportjuridic. ( ...)Din interpretarea dispozitiilor art. 86 alin. ( 1) lit. a)
p. IO). ~i b) din Legea nr. 85/2016 rezulta ca, dupa deschiderea procedurii insolventei,
contractele existente sunt mentinute ~i este interzisii denunfarea /Qr, respectiv
- termenul de formulare a plangerii prealabile curge In acest caz de la primul refttz incetarea pentru motivul deschiderii procedurii (care ar fi o clauza nula de
de restituire. drept). Denunfarea se poate face (pur potestativ) doar in conditiile din alin. (! ).
- In practica judiciara se rerriarca uneori u~urinta cu care parchetul dispune solutii Rezilierea contractului este insa o institutie juridica diferita de cea a denuntarii
de clasare in cauze avand ca obiect abuzul de incredere utilizand, in esenµ, ~i nu este vizata de aceasta dispozitie normativa. Curtea apreciaza ca, in masura
argurnentul ca in cauza se constata o nerespectarea a dispozitiilor contractuale care in care un cocontractant a transmis o notificare de reziliere a contractului pe
nu are ca efect decat generarea unui litigiu civil; or, fata de modalitatile alternative motiv de nerespectare culpabila a obligatiilor (de pilda, prin neplata ratelor
ale elementului material al infractiunii, in esenµ, se poate retine in toate cazurile contractuale) nu se putea retine aplicabilitatea dispozitiilor art. 86 alin. (!)lit. a)
nerespectarea conditiilor raportului juridic in baza caruia bunul a fost !ncredintat, iar ~i b) din Legea nr. 85/2016, deoarece nicio persoana nu poate fi constransa sa

posibilitatea exercitarii unei actiuni ill revendicare mobiliara in fata instantei civile nu ramana parte contractanta, doar prin faptul deschiderii procedurii insolventei, in
constituie o conditie negativa de tipicitate pentru aceasta infractiune. conditiile in care cealalta parte nu i~i respecta conditiile contractuale, avand
dreptul de a beneficia de remedii eficiente impotriva neexecutarii contractuale.
b) urmarea imediata: In literatura de specialitate 1 s-a retinut ca urmare imediatl Prin urmare, rezi/ierea contractului nu poate fl subordonatii denunfiirii ante-
schimbarea situatiei de fapt a bunului mobil; astfel, infracfiunea de rezultat sc rioare a contractului, !ntrucat aceasta ar echivala cu acordarea unei puteri dis-
consuma in momentul in care, prin imposedarea chiar temporara a infractorului, sunt cretionare administratorului judiciar de a mentine sau nu contractul, indiferent
restranse, in mod corelativ, drepturile proprietarului sau al posesorului legitim; de culpa contractuala. Faptul ca, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/20 16, se
efectul negativ produs se poate obiectiva in prejudiciu2 ill patrimoniul proprietarulm suspenda orice actiuni judiciare sau extrajudiciare, respectiv masurile de
executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale
nu impieteazii asupra dreptului de a notifica rezilierea, mai ales in conditiile
(vii) art. 2153 C.civ. prevede ca: ,Jn niciun caz, comodatarul nu poate iovoca dreptul de existentei unui pact comisoriu de grad IV, acesta nefiind inclus in sfera restric-
retenpe peotru obligatiile ce s-ar o~te in sarcina comodantului". tiva a actiunilor enumerate in art. 36 din lege. Deschiderea procedurii generale a
1
V. Dongoroz, op. cit., vol. Ill, p. 482. insolventei impotriva debitorului nu a condus in mod automat la mentinerea
2
in doctrina ( V. Dongoroz, op. cit., vol. III, p. 482) s-a aratat ca nu trebuie confundatii insa contractului de leasing avand ca obiect autovehiculului marca Mercedes-Benz,
cu prejudiciul material: pentru existenta infractiunii este suficientii urmarea imediatii. Preju- model Actros ~i nici nu a condus la posibilitatii denuntfirii acestuia numai de
diciul apare dupa consumarea infractiunii, iar acoperirea Jui ulterioara sau chiar aoticipatii prin
administratorul judiciar. ( ... ) Fapta inculpatului C.P. de a refuza restituirea
existenta unei garantii nu inllitura existenta infractiunii. De asemenea, nu importa daca
autovehiculului marca Mercedes-Benz catre proprietarul S.C. M IFN S.A., in
fiiptuitorul a tras sau nu vreun profit din savar~irea infractiunii.
334 Drept penal. Parrea specia/a Infrac(iuni contra patrimoniului 335
conditiile In care inculpatul nu mai avea vreun drept de a-l detine ca unnare a - in cazul in care raptuitoml realizeaza mai multe modalitati dintre cele prevazute de
rezilierii, In temeiul pactului comisoriu de gradul al IV-lea a contractului de rma de incriminare, se va retine savar~irea unei singure infractiuni care se consuma
0
leasing, precum ~i fapta de a dispune de acest bun pe nedrept prin transmiterea ~ data savar~irii primei activitati infraqionale (de pilda, in cazul ]n care raptuitorul
catre un ter!, este tipica, intrunind atat sub aspect obiectiv, cat ~i subiectiv avar~e~te fapta mai lntai in modalitatea dispunerii pe nedrept, iar ulterior in modali-
elementele constitutive ale infraqiunii de abuz de incredere. Elementul material
al laturii obiective consta atat in refi;zu/ nejustificat al inculpatului de a restitui
~tea refuzului de restituire, se va retine savaqirea unei singure infraqiuni de abuz de
!ncredere care se consuma la momentul dispunerii pe nedrept de bun);
proprietarului S.C. M IFN S.A. autovehiculul marca Mercedes-Benz, cat ~i fn
dispunerea pe nedrept de bun prin inchirierea acestuia unui tef\. Comiterea a - poate fi savar~it in forma continuata (cu exceptia situatiei in care raptuitorul a
doua dintre modalitatile alternative ale elementului material al infraqiunii de refuzat succesiv restituirea unui bun la diferite intervale de timp), caz in care infrac-
abuz de lncredere (refuzul de restituire ~i dispunerea pe nedrept) nu conduce la tiunea se epuizeaza la data efectuarii ultimului act de executare.
constatarea unei pluralitati de infraqiuni, In cauza urmand a se retine savar~irea
unei singure infractmni care se consuma la data savar~irii primei activitati 9.7. Pedeapsa
infractionale. Urmarea imediatii consta in trecerea autovehiculului in sfera de - inchisoarea de la 3 !uni la 2 ani sau cu amenda (120-240 zile-amenda).
stapanire a inculpatului C.P., privand astfel subiectul pasiv S.C. M IFN S.A.,
prin crearea acestei situa\ii de fapt, de posibilitatea exercitarii drepturilor pe care
le avea cu privire la autovehicul. Curtea constata ca prin modalitatea in care a
actionat inculpatul a lngradit in concret posibilitatea S.C. M IFN S.A. de a-~i
I §10. A~'!Z!!.l de ~credere prin fraudar_e!!_creditQ.rilor
exercita drepturile patrimoniale asupra autovehiculului marca Mercedes-Benz. 10.1. Notiune
Curtea considera ca exista o legiiturii de cauzalitate directii intre ingril.direa
exercitiului drepturilor patrimoniale ale S.C. M IFN S.A. ~i refuzul inculpatului - este infractiunea ce consta in fapta persoanei de a instraina, ascunde, deteriora sau
C.P. de a restitui autovehicul, respectiv dispunerea pe nedrept de bun (CA . distruge, 1n tot sau ill parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte
Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 2120 I 7, nepublicatii). sau datorii fictive fn scopul.fraudarii creditorilor (art. 239 alin. (I) NCP];
- constituie forma asimilata a infractiunii fapta persoanei care, ~tiind ca nu va putea
9.5. Latura subiectiva plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului [art. 239
- intentie directa sau indirecta; alin. (2) NCP];
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au - forma de baza a infractiunii constituie o varianta de specie a abuzului de incredere;
fost savar~ite; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. - constituie varianta agravata a infractiunii fapta care a produs consecinte deosebit
de grave; in aceasta privinta este. eel putin stranie optiunea legiuitorului de a incrimina
9.6. Formele infractiunii mai grav varianta de specie a abuzului de incredere 1n conditiile ill care pentru infrac-
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile (cu exceptia tentativei la refuzul de tiunea prevazuta de art. 238 NCP nu a fost prevazuta o astfel de varianta agravata;
restituire, care nu este posibila), illsa nu sunt incriminate; - actiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate
- infractiunea se consuma in momentul insu~irii pe nedrept a bunului, al dispunerii indiferent de cuanturnul prejudiciului; illtrucat inainte de intrarea in vigoare a O.U.G.
pe nedrept de bun, al folosirii pe nedrept a bunului, respectiv al refuzului nejustificat de nr. 18/2016 actiunea penala se punea in mi~care la plangerea prealabila a persoanei
restituire (infrac/iune instantanee1); vatamate indiferent de cuantumul prejudiciul1:1i produs prin infractiune, consider ca
reglementarea unei variante agravate nu este de natura sa conduca la concluzia regle-
mentarii oficialitatii actiunii penale, prin noua legiferare realizandu-se doar o sanctio-
1
Infractiunea are caracter instantaneu inclusiv atunci cand este comisa in modalitatea nare mai aspra a unor fapte care au produs consecinte deosebit de grave, rara a se
refazului de restituire, deoarece la acel moment se produce urmarea imediata constiind in stipula ca actiunea penalii se pune in mi~care din oficiu de catre procuror ~i rara a se
intrarea detentorului in posesia ilicita a bunului. In acest sens, in doctrina (F. Streteanu, exclude aplicarea regulilor disponibilitatii cu privire la varianta agravata.
D. Ni{u, op. cit., vol. II, p. 32) s-au aratat urmatoarele: ,,Comparand infractiunile de abuz de
incredere ~i, respectiv, violare de domiciliu, vom constata ca ambele pot fi saviir$ite printr-un
refuz - refuz de restituire a bunului in cazul abuzului de incredere, respectiv refuz de parasire
a locuintei in cazul violarii de domiciliu. Cu toate acestea, majoritatea doctrinei admite ca, in
vrerne ce abuzul de incredere comis prin refuzul de restituire este o infractiune instantanee,
violarea de domiciliu poate deveni infractiune continua atunci cand prezenta inculpatului in sociala a fost definitiv sacrificata in momentul refuzului de restituire, caci din acel moment
locuinta se prelunge$te. Explicatia nu poate fi data de formularea textului legal, ci ea trebuie bunul a ie$it din sfera de dispozitie a proprietaru!ui $i a intrat in posesia ilicita a autorului,
cautata In natura valorii sociale ocrotite. intr-adevar, in cazul abuzului de incredere, valoarea urmarea fiind identica cu cea specifica furtului".
336 Drept penal. Partea specialii Jnfrac/iuni contra patrimoniului 337

10.2. Obiectul infractiunii

~ Curtea considera ca, de~i starea de insolventa de fapt constituie o
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la patrimoniu care implica situatie premisa generala pentru infractiunea de bancruta frauduloasa prevll.zutli
increderea In cadrul raporturilor juridice dintre creditor ~i debitor1; de art. 241 NCP, In privinta modalitll.tii alternative prevazute de art. 241 alin. (I)
b) obiectul material: prin raportare la rnodalitatile alternative de cornitere a lit. c) NCP legea a stipulat o conditie suplirnentara referitoare la situapa premisa
infractiunii care pot afecta bunurile trebuie retinut ca, exceptand invocarea datoriilor (situa/ie premisii specialii) care presupune existenta la mornentul corniterii faptei a
fictive (cand nu se poate retine existenta unui obiect material lmpotriva cliruia se unei stll.ri de insolvenfa de drept prin deschiderea procedurii insolventei in
conditiile legii speciale. Astfel, Curtea apreciaza ca pentru retinerea infractiunii de
lndreapta actiunea infractionalli), celelalte activitati ilicite incriminate (instrainare
bancrutll. frauduloasli prevlizutll. de art. 241 alin. (1) lit c) NCP nu este suficientll.
ascundere, deteriorare sau distrugere) se pot exercita asupra obiectului rnatenai
retinerea unei simple stiiri de insolvenfii de /apt (ens facti), ci este necesara
constand m bunurile mobile sau imobile, ori valorile2 din patrimoniul debitorului (in existenfa unei stiiri de insolvenfii de drept (ens iuris) ca stare juridica a debitorului
cazul formei de bazii), respectiv bunurile ~i serviciile achiziP,onate de debitorul aflat ir. fata de care s-a constatat starea de insolventa printr-o hotll.rare judecatoreascll.. in
incapacitate de plata (in cazul formei asimilate In care actiunea ilicita consta m acest sens, s-a exprirnat ~i Iiteraturlijuridica de specialitate rnajoritara (cvasiuna-
achizi(ionare), care pot fi urmarite silit; nima) in interpretarea dispozitiilor art. 143 alin. (2) 1n Legea nr. 85/2006 privind
- bunul mobil (prin natura sa ori prin anticipatie) corporal poate fi animat sau procedura insolventei, cat ~i inalta Curte de Casatie ~i Justitie prin decizia
neanirnat, fungibil sau nefungibil; nr. 2207 din 22 iunie 2012 pronuntatll. in dosarul nr. 1358/1 02/2010 (C.A.
- nu intereseaza dacli bunul mobil este mcorporat sau nu mtr-un bun imobil; Oradea, sec(ia penalii, decizia nr. 64212015, nepublicatii).
- bunurile mobile pot fi neconsumptibile, dar ~i consumptibile; - nu prezinta importanta izvorul raportului obligap.onal, acesta putand fi un fapt
- este necesar, In cazul formei de baza a infraqiunii, ca bunul ori valorile ce constj.. juridic (licit sau ilicit) sau act juridic;
tuie obiectul material al infractiunii sli fie in patrimoniul debitorului. - participapa penala este posibilli 1n toate formele: coautorat, instigare, complicitate;
- 1n privinta coautoratului, in doctrina 1 s-a precizat ca la forma de baza a infrac-
10.3. Subiectii infracfiunii fiunii coautorii trebuie sa fie codebitori ai aceluia~i creditor, iar obligatia !or sa aiba
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanli (fizica sau juridica) care are acela~i izvor, 1n vreme ce laforma asimilata coautorii trebuie sli fie titularii patrimo-

capacitate penala ~i calitatea de debito?; niului comun In care va intra bunul; tot astfel, s-a aratat ca ,,m ipotez.a in care mtre
- lajorma asimilata a infracP,unii subiect activ nemijlocit este debitorul [persoana
debitorii acelui~i creditor exista o mtelegere pentru a acpona 1n dauna acestuia din
unnli, dar obligafiile !or fa/a de creditor au temeiuri diferite, fiecare codebitor va fi
(fizica saujuridica)J care are obligatia de plata ~i se afla 1n imposibilitate sa o execute;
autor al unei infractiuni distincte, ei putand fi, eventual, fiecare, instigator sau com-
- 1n principiu, subiectul activ nemijlocit nu trebuie sli aiba calitatea de comerciant plice la infractiunea savar~ita de celalalt. Cand debitorul comite infractiunea incheind
aflat 1n insolventa de drept, intrucat In aceasta ipoteza se va rep.ne infracpunea de acte juridice bilaterale, cealalta parte a actului juridic, 1n mlisura in care a cunoscut
bancrutii. frauduloasii daca fapta este comisli prin falsificarea, sustragerea sau distru- scopul fraudulos al actului, poate fi, dupa caz, doar instigator sau complice, iar nu
gerea evidentelor debitorului ori ascunderea unei piirp. din activul averii acestuia, coautor la aceea~i infractiune''2.
mrati~area de datorii inexistente sau prezentarea ln registrele debitorului, ln alt act sau
1n situatia financiara de sume nedatorate, ori prin mstrainarea, 1n caz de insolventa a b) subiectul pasiv: orice persoanli fizica sau juridica, de drept public sau de drept
privat, care are calitatea de creditor (unul sau mai mulp. creditori).
debitorului, a unei pfu"ti din active;
- pluralitatea de subiecp. pasivi nu atrage, 1n principiu, retinerea unei pluralitap. de
infractiuni fata de natura elementului material al laturii obiective care vizeaza o actiune
1 Io doctrina (/. Kuglay, In NCP comentat, p. 504) s-a ariitat c1i ,,in esenfi, incriminarea are frauduloasa indreptata impotriva drepturilor tuturor creditorilor, indiferent dacli ace~tia
in vedere sa protejeze ~ansele creditorilor ca executarea, chiar ~i silitli, a creantelor lor s1i se aveau sau nu o creanta exigibila la momentul comiterii faptei3 .
des~oare in conditii norrnale, corespunzatoare valorii reale a activului patrimonial ~i situatiei
reale a bunurilor".
2 in literatura de specialitate (I. Kuglay, in NCP comentat, p. 504) s-a precizat ca prin

valoare trebuie lnteles ,,orice activ patrimonial incorporal, cum ar fi creante, actiuni, titluri de
valoare, drepturi de proprietate intelectuala".
3
Jn sistemul penal roman, nu se precizeaza sursa raportului obligational pentru ca fapta
1
sa fie tipica, adica nu este necesar ca debitorul sa aiba aceastll. calitate ca urrnare a uMi I. Kuglay, in NCP comentat, p. 504.
2
conduite infractionale, delictuale, cvasidelictuale sau contractuale". A se vedea S. Bogdan Ibidem.
{coord.), D.A. $erban, G. Zlati, Noul Cod penal..., op. cit., p. 229. 3 in acela~i sens, /. Kuglay, in NCP comentat, p. 504.
338 Drept penal. Partea speciala !nfrac/iuni contra patrimoniului 339
10.4. Latura obiectiva iar prin sentinta civila nr. 478/ 14.04.20 15, Judeciitoria R. a adrnis aqiunea recla-
mantului A.M. ~i a obligat pe piirata, respectiv pe inculpata 0 .L.M. sa-i predea
a) elementul material: consta m una dintre urmiitoarele aqiuni efectuate de debito,.-_
acestuia cele 6 vaci ~i juninca vandute prin contractele sub semnaturli privatii,
(i) instrainarea de valori ori bunuri din patrimoniul sau; precum ~i contravaloarea fructelor naturale In sumli de 48 lei pe zi de la data de
- fnstrainarea presupune efectuarea frauduloasii de acte de dispozitie cu titlu oneros 21.l 0.2014 ~ i piina la pronuntarea hotiiriirii. Sentinta a ramas de finitiva prin
sau gratuit (vanzare, donatie, schimb etc.); m acest fel, prin intermediul actelor respingerea apelului. in cursul procesului, respectiv in luna decernbrie 2015,
translative de proprietate ori al unor acte cu efecte echivalente, debitorul i~i diminueaza inculpata a viindut cele 6 vaci ~i juninca, astfel ca la punerea In executare a
activele pentru a intra m sfera unei insolvabilitati de fapt; hotariirii reclamantul A.M. nu a putut-o executa silit pe inculpatii. Tot pentru
achitarea datoriilor, inculpata ~i-a vandut ~i alte bunuri, astfel ca la data de
- nu orice 'instrainare a unui bun de ciitre debitor este o fapta tipica, fiind necesar ca 9.12.2016, nici ea nici sotul sau nu mai figurau in evidentele fiscale ale
prin aceasta mstrainare creditorul siiu sii nu i~i mai poata satisface creanta Prin Primliriei B. cu bunuri mobile sau imobile, dupli cum se atestii prin adresa
urmiirirea altor bunuri ale debitorului; fapta nu este tipicii In ipoteza in care creditoru1 nr. 5324/9. 12.20 16. in speta, elementul material este reprezentat de instrainarea
i~i poate satisface creanta sa prin executarea altor bunuri ale debitorului, neprodu- bunurilor din patrimoniul inculpatei, respectiv al celor 6 vaci ~i a junincii ce au
candu-se urmarea imediata a infractiunii. flicut obiectul procesului civil, astfel ca persoana vatiimatii ce detine un titlu

~
executoriu de realizare in natura a dreptului sau nu-I mai poate valorifica nici
Curtea considerii ca art. 239 NCP nu constituie o transpunere in macar prin echivalent, data fiind lipsa bunurilor in patrimonial inculpatei (C.A .
actualul Cod a infractiunii de in~eliiciune in conventii care se regasea anterior in Bra~o v, sec/ia penalii, decizia nr. 80712017, www.rolii.ro) .
art. 215 alin. (3) C.pen. din 1969. in expunerea de motive la NCP s-a aratat cli
(ii) asc11nderea de valori ori bunuri din patrimoni11l sii.11;
,,( ... ) a fost introdusli 0 noua incriminare, abuzul de mcredere prin fraudarea
creditorilor. Infraqiunea se poate comite 1n doua modalitati, fie prin fapta debi- - ascunderea sernnificli dosirea valorilor ori bunurilor corporale din patrimoniu
torului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori astfel !neat sli nu poatii fi identificate/localizate de creditori 'in vederea executarii silite.
ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul (iii) deteriorarea de valori ori bun11ri din patrimoniul sau;
fraudarii creditorilor, fie prin achizitionarea de bunuri ori servicii, debitorul
- deteriorarea lnseamna degradarea unui bun corporal ce are drept urmare alterarea
~tiind cu certitudine la momentul mcheierii tranzactiei ca nu va putea plati ~i
substantei sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) In a~a
producand astfel o paguba creditorului. Ambele modalitati de comitere a faptei
au fost semnalate de practica ultimilor ani, organele judiciare nedispunand insli masurii inciit bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca 'in trecut, rarii a fi reparat.
de un text legal care sa permit:a reprimarea acestor actiuni". Anterior datei de (iv) distr11gerea de valori ori bun11ri din patrimoniul sau;
1 februarie 2014 nu era incriminat:a instrliinarea de valori sau bunuri in frauda - distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului sau a valorii;
creditorilor sau simpla cumpiirare de bunuri sau servicii de catre o persoana care
- aceastli modalitate a infracfiunii va putea fi retinuta in concurs cu variantele
~tia ca nu le va putea plati daca nu era insotita de un act de inducere sau
agravate ale distrugerii prevlizute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP.
mentinere in eroare, caz 1n care se putea refine comiterea infracfiunii de m~elli­
ciune. Aceasta este motivul pentru care infractiunea de abuz de incredere in (v) invocarea de acte sau datoriifictive.
frauda creditorilor trebuie privita ca o incriminare noua (incriminatio ex novo), - presupune prezentarea ciitre creditori a unor acte fictive sau a unor datorii
iar nu ca o formli particularli, specialli, a infractiunii de in~elaciune. Curtea inexistente prin care debitorul sii i~i justifice imposibilitatea financiarli de executare a
considera ca in conditiile NCP daca instrainarea de bunuri sau valori 'in frauda obligatiilor scadente fie in vederea sustragerii de la plata, fie in scopul amanlirii pliitii;
creditorului/creditorilor sau achizitionarea de bunuri ori servicii, debitorul ~tiind
- poate fi retinuta in concurs cu falsul 'in inscrisuri sub semniitura privata;
cu certitudine la momentul incheierii tranzactiei ca nu va putea plati ~i
producand astfel o paguba creditorului/creditorilor va constitui infractiunea de - poate fi retinuta 1n concurs cu falsul 'in declaratii daca invocarea de datorii fictive
abuz de incredere In frauda creditorilor prevazutli de art. 239 NCP numai in nu este realizata in asemenea conditii in care sli aibii prin ea 'insii~i aptitudinea de a
mlisura in care nu se retine ~i o activitate frauduloasli de inducere in eroare, caz produce consecinte juridice;
in care fapta va constitui ~i potrivit NCP infractiunea de ~elliciune (C.A. - 'in doctrinii 1 s-a ariitat ca aceasta modalitate constituie o forma speciala a infrac-
Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 64212015, nepublicatii). tiunii de in~elaciune ~i cii aceasta va subzista atunci ciind fapta nu realizeaza in

~
lntregime tipicitatea incriminiirii din art. 239 NCP.
Pentru rezolvarea unor probleme financiare, inculpata O.L.M. a b) urmarea imediata: starea de pericol creatii prin provocarea unei stari de insol-
cumpiirat de la persoana vatamata A.M., prin douli contracte de viinzare, 6 vaci
vabilitate de fapt a debitorului prin modificarea situafiei sale patrimoniale in vederea
~i o junincli, cu pact de rascurnpiirare din partea persoanei vatiimate. Pentru
nerespectarea termenului de restituire, persoana vlitamatii s-a adresat instantei,
1
I. Kuglay, In NCP comentat, p. 507.
 340 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra patrimoniului 341
evitiirii unei executiiri silite din partea creditorului creand astfel un rise semnificativ producand astfel un prejudiciu, inrrune~te elementele constitutive ale infractiunii
pentru drepturile creditorului cu privire la satisfacerea creantei (infrac/iune de pericot de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor (C.A . Bucure~ti, secfia I penala,
concret) 1 ; decizia nr. 40912017, www.rolii.ro) .
c) legatura de cauzalitate: trebuie doveditii legatura de cauzalitate lntre fapta tipica
~i urrnarea imediatii.

10.5. Forma asimilata

a 10.6. Latura subiectiva
_ in cazul fonnei de baza, fapta se comite &umai cu inteni'ie directaJ Jegea preva-
a) elementul material: achizifionarea pentru sine sau pentru a/tu! de bunuri Ori zand scopul special ce trebuie urmarit, respectiv fraudarea creditorului;
servicii de catre debitorul ajlat fn incapacitate de plata; _m ipoteza formei asimilate fapta se comite fie cu intentie directii, fie cu intentie
- raptuitorul cuno~te ca se afla in incapacitate de platii ~i cu toate acestea indirecta.
demareaza procedurile ~i achizitioneaza bunuri sau servicii de la o persoana fizica sau
juridica; 10.1. Varianta agravata [art. 239 NCP raportat la a rt. 256 1 NCP]
- in mod lntemeiat s-a aratat i:n doctrina ca ,,fapta vizeaza lncheierea de contracte _ se retine in cazul In care abuzul de lncredere in frauda creditorilor comis fie In
de vanzare sau de prestiiri servicii de natura carora este ca obligatia cocontractantului [orrna de baza, fie In forma asimilata a produs pagube materiale mai mari de
de transmitere a proprietatii, respectiv de prestare a serviciului este anterioara inde- 2.000.000 lei;
plinirii obligatiei de remitere a pretului de catre raptuitor. Nu se va retine infrac-
tiunea, nici chiar in forma tentativei, cand contractul presupune simultaneitatea 10.8. Formele infracpunii
prestatiilor, intrucat este de esenta acestei infractiuni ca viinzatorul sau prestatorul de
- actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
servicii sa l~i asume ca plata se va face ulterior propriei saie prestatii"2 ;
- tentativa este posibila ~i incriminatii;
- creditorul trebuie sa se afle in situatia ca, fata de rigorile legii sau de existenta unor
cutume comerciale, sa nu poatii verifica anterior solvabilitatea debitorului; - infractiunea In forrna tip se consuma in momentul producerii urmarii imediate
periculoase (infrac/iune de pericol concret), iar in forma asimilatii in momentul
- fapta nu este tipica in ipoteza In care creditorul avea obligatia legala sau stabilita
comiterii faptei tipice ~i prejudicierii creditorului;
prin norme sau regulamente inteme de a verifica solvabilitatea debitorului ori daca
putea realiza in mod rezonabil; deopotriva, fapta nu este tipica daca la momentul - In cazul In care raptuitorul realizeaza mai multe modalitati dintre cele prevazute de
incheierii actului juridic debitorul dispunea de mijloace financiare pentru plata bunului norma de incriminare pentru forma de baza, se va retine savii~irea unei singure
sau serviciului, insa din cauza unor evenimente ulterioare, acesta nu mai are posibili- in:fractiuni care se consuma la data saviir~irii primei activitati infractionale;
tatea efectuani platilor. - infractiunea comisa in forma de baza poate fi retinuta in concurs cu cea comisa in
b) urmarea imediata: constii in producerea unei pagube creditorului (infrac/iune fcrma asimilatii;
de rezultat); atunci ciind fapta nu produce un prejudiciu creditorilor, nu va exista - poate fi sav~it in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la data
infractiunea nici in forrna tentativei, intruciit conform art. 248 NCP tentativa se efectuarii ultimului act de executare.
pedepse~te nurnai pentru forma tip prevazuta de art. 239 alin. (1) NCP;
c) legatura de cauzalitate: trebuie doveditii. 10.9. Pedeapsa
- atiit pentru forma tip, cat ~i pentru cea asimilatii pedeapsa este inchisoarea de la 6
~ ~
Fapta inculpatului care la data de 1 decembrie 2014, timp ce se afla !uni la 3 ani sau amenda;
in zona Giirii de Nord din mun. Bucure~ti, a solicitat paftii civile sa-1 transporte - in cazul variantei agravate, limitele speciale ale pedepsei inchisorii, respectiv
in regim taxi in ora~ul B., ~tiind ca nu va putea plati contravaloarea cursei, limitele speciale ale zilelor-amenda se majoreaza cujumatate;

1
in acest sens, in literatura de specialitatea· [/. Kuglay, in NCP comentat, p. 507;
S. Bogdan (coord.), D.A . $erban, G. Zlati, Noul Cod penal. .. , op. cit., 2014, p. 230) se
considerii cii este necesar sii se constate in urrna comiterii faptei crearea pentru creditor fie ~i
numai un rise de a nu-~i mai putea satisface creanpi, nefiind necesar ca rezultatul constiind fn
piigubirea efectivii a creditorului sii se producii, fiind suficient ca raptuitorul sii fi creat o
situa!ie periculoasa pentru creditor.
2
Ibidem.
342 Drept penal. Partea specialii Infraqiuni contra patrimoniului 343

11. Gest!Yl!ea frauduloasl unei plangeri prealabile este necesar ca titularul plangerii sa rezulte in mod
neechivoc din continutul acesteia. Or, din plangerea formulata la 30 aprilie 2012
11.1. Notiune nu rezulta ca aceasta ar fi fost formulata de V. in calitate de reprezentant legal al
persoanei vatamate, ci in nume propriu, pe tot parcursul urmaririi penale menti-
- este infracpunea ce consta In pncmuirea de pagube unei persoane cu ocazia nandu-se aceastii situatie. Avand in vedere ca schimbarea incadrarii juridice s-a
administrarii sau conservarii bunurilor acesteia de persoana fizica sau juridica care are ori dispus in cursul urmaririi penale, doar organele de cercetare penata sau procu-
trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri [art. 242 alin. (1) NCP]; rorul puteau remedia aceasta situatie referitoare la calitatea de persoana vata-
- NCP nu a mai prevazut ca fapta trebuie comisa cu rea-credinta, lntruciit aceasta mata $i sa interpeleze pe administratorul societatii, in termenul legal, daca
mentiune apare ca inuti!a faµ de prevederile art. 16 alin. (6) teza I NCP potrivit caruia formuleaza ptangerea prealabila in nume propriu sau in calitate de reprezentant
fapta constiind intr-o actiune sau inactiune constituie infractiune atunci ciind este al persoanei vatiimate, aceastii omisiune neputand ti inlaturata pe baza presupu-
sav~ita cu intenpe; nerii ca V. a actionat in calitate de administrator al societatii. in fine, tinand
seama $i de imprejurarea ca plangerea prealabila a persoanei vatiimate constituie
- NCP a prevazut ~i o noua varianta agravata a infraqiunii In ipoteza In care fapta
nu numai un mij loc special de sesizare a organelor de urmarire penala, dar $i o
este comisa de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un conditie de tragere la raspundere penala a unei persoane, fiind necesara indepli-
reprezentant sau prepus al acestora, incorporiind astfel In Codul penal dispozitiile nirea cumulativa a tuturor cerintelor previizute de lege referitoare la titularii
art. 144 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei 1 [art. 242 alin. (2) NCP]; plangerii, la termenul de introducere, la continutul acesteia, instanta a constatat,
- constituie variantii agravatii a infractiunii comisa In forma tip sau In prima din actele dosarului, ca lipse~te plangerea prealabila formulata de persoana
varianta agravata sav~irea gestiunii frauduloase In scopul dobiindirii unui folos vatamata prin infractiune, sens in care a dispus incetarea procesului penal (C.A.
patrimonial (art. 242 alin. (3) NCP]; la$i, secfia penalii, decizia nr. 27312015, www.rolii.ro).
- indiferent dacii fapta a Jost comisii fn forma de bazii sau fn vreuna dintre
11.2. Obiectul infractiunii
variantele agravate, re/inerea producerii de consecinfe deosebit de grave va atrage
inciden/a dispozi/iilor art. 2561 NCP; a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la protectia patrimoniului;
- acp.unea penala se pune In mi~care la pliingerea prealabila a persoanei viitiimate b) obiectul material: in principiu, consta lntr-o universalitate de bunuri mobile
atat pentru forma tip a infracfiunii, cat ~i pentru variantele agravate indiferent de $ifsau imobile, consumptibile sau neconsumptibile, apaftiniind altei persoane; ca
cuantumul prejudiciului; innuciit lnainte de intrarea In vigoare a O.U.G. nr. 18/2016 exceptie, poate constitui obiect material ~i un singur bun (de pilda, minorul prirne~te
acp.unea penala se punea In mi~care la pliingerea prealabila a persoanei vatamate mo$tenire un teren extravilan de 1.000 de hectare care este administrat de parintii sai,
indiferent de cuantumul prejudiciului produs prin infractiune, consider ca reglemen- care pot sav~i In acest context infractiunea de gestiune frauduloasa).
tarea unei variante agravate nu este de natura sa conduca la concluzia reglementarii
oficialitatii actiunii penale, prin noua legiferare realiziindu-se doar o sancp.onare mai 11.3. Subiecµi infracpunii
aspra a unor fapte care au produs consecinte deosebit de grave, tara a se stipula ca a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are ca
acpunea penala se pune in mi~care din oficiu de catre procuror ~i :tara a se exclude atribupi (ill general, In baza unui contract de mandat) administrarea sau conservarea
aplicarea regulilor disponibilitatii cu privire la varianta agravata in cazul producerii de unei universalitati de bunuri/bunului apaftiniind altuia $i care nu are calitatea de
consecinte deosebit de grave; funcponar (subiect activ nemijlocit calificat);

~ Prin aceea~i ordonantA s-a dispus schimbarea incadrarii juridice, din - gestiunea frauduloasa poate fi comisa in calitate de subiect activ nemijlocit $i de
parintii care administreaza bunurile copiilor !or minori sau majori;
infracfiunea de delapidare in infractiunea de gestiune frauduloasii, in formii
continuata. In declaratia data de V. la data de 30 aprilie 2012 dupa ce is-a adus - nu poate fi subiect activ nernijlocit al infractiunii proprietarul bunului/universa-
la cuno~tinfli de catre organele de polipe despre schimbarea incadrarii juridice, litatii de bunuri;
acesta a precizat urmatoarele: depun p/angere prealabila fa/ii de P. pentru
comiterea infracfiunii de gestiune frauduloasii ~i mii constitui parte civilii in ~ In fapt, inculpatul - $ef de tura la o fabrica de var - a dispus eliberarea
procesul penal. ( ...) Chiar daca, in calitate de administrator al societatii, unei cantitati mai mari de var decat cea platita, in schimbul sumei de 40.000 lei;
V. beneficiaza, prin lege, de un mandat tacit de reprezentare a societatii in se sustine ca aceasta fapta ar constitui, in drept, infractiunea de gestiune
activitatile desra~urate In realizarea obiectului de activitate, pentru formularea frauduloasa. Din fi~a postului rezulta ca inculpatul avea ca principala sarcina
conducerea procesului de productie $i de expediere a rezultatului muncii (var),
1
Legea or. 85/2006 a fost abrogata prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de preve- in tura de care raspundea. Nu este, deci, vorba de o activitate de conservare ori
nire a insolventei $i de insolventft (M.Of. nr. 466 din 25 iunie 2014). de administrare. Conservarea unui bun presupune paza $i pastrarea lui ill condi-
 Infracfiuni contra patrimoniului 345
344 Drept penal. Partea speciala
(ii) in cazul gestiunii frauduloase elementul material consta in orice actiune sau
ti ile in care sa fie ferit de distrugeri ori degradari, iar administrarea imp!ica 0
inacfiune prin care se produce o paguba, realizata de administrator sau gestionar
activitate ce cuprinde, pe liinga acte!e de conservare, ~i pe cele necesare unei
cu depa~irea atributiilor pe care acesta le avea ori contrar acestor atributii, in
gestionari corespunzatoare naturii ~i destinatiei bunurilor. Incadrarea corecta ,1
vreme ce la abuzul de !ncredere elementul material constii numai 1n insu~i rea,
faptei inculpatului este aceea de furt, savar~it in calitate de autor (C.A
Constan/a, secfia penala, decizia nr. 10811994, in R.D.P. nr. 211995, p. 147) . dispunerea ori folosirea pe nedrept sau refuzul de a restitui un bun al altuia;
b) urmarea imediata: prejudiciul creat prin activitatea infracfionala (irifrac/iune de
~ Persoana care a dobandit calitatea de administrator a! unei asociatii de rezultat);
locatari in temeiul unei conven\ii civile are calitatea de functionar cu atributii de c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe ~i sa fie dovedita existenta unei
gestionar; ca atare, insu~irea de ciitre administrator a unor sume de bani din legaturi de cauzalitate intre actiunea sau inaqiunea ce constituie elementul material al
patrimoniul asociatiei constituie infractiunea de delapidare, iar nu aceea de ges- i.nfractiunii 11i urmarea imediata.
tiune frauduloasa (C.S.J. , sec/ia pena/ii, decizia nr. 531212001, www.legalis.ro).
- se va retfile varianta agravata a infractiunii m cazul m care subiectul activ este ~ Infractiunea de gestiune frauduloasa previizuta la art. 242 alin. (1) NCP
administratorul judiciar, lichidatoru/ averii debitorului sau un reprezentant sau prepu.s are ca element material al laturii obiective orice actiune sau inactiune, savar~ita
al acestora; de raptuitor, cu prilejul administrarii sau conservarii bunurilor incredintate, in
- este posibil coautoratul atunci cand toti coautorii au calitatea speciala ceruta de acest scop, de catre subiectul pasiv al infractiunii, ~i care are un caracter ilicit ~i
lege; pagubitor pentru proprietarul bunuri!or. In acest context, prin caracter i/icit se
intelege un caracter contrar obligatiilor ce reveneau raptuitorului, fie in virtutea
- este posibila instigarea sau cornplicitatea care nu este conditionata de vreo calitate raportului juridic existent intre el ~i subiectul pasiv, fie potrivit unor obligatii
a participantilor. legate. De asemenea, prin administrare se intelege o activitate cu caracter
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica al cihei bun, respectiv a ca.rei gospodaresc, ce poate avea continut diferit, in func\ie de natura ~i destinatia
universalitate de bunuri este adrninistrata sau conservata de taptuitor; bunului, iar prin conservare se intelege luarea de masuri de apiirare a respecti-
- in cazul primei variante agravate subiectul pasiv este debitorul aflat m insolventa. velor bunuri, in vederea evitarii distrugerii sau degradarii. ( ... ) legiuitorul nu a
previizut conditia ca faptele ce constituie elementul material al laturii obiective a
11.4. Latura obiectiva infractiunii de gestiune frauduloasa sa fie sava~ite cu incalcarea legii, intrucat,
datorita felului in care a fost conceputa, gestiunea frauduloasa presupune, in
a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se produce un prejudiciu primul rand, 0 inciilcare de catre raptuitor a unui act de acordare a increderii
de ciitre persoana care are ca atribufii adrninistrarea sau conservarea bunului/lor incheiat cu proprietarul bunurilor, mcredere care este de esenta acestei infrac-
persoanei vatarnate; tiuni. ( ... ) Infractiunea de gestiune frauduloasa presupune existen~. in sarcina
- form.ularea legiuitorului este extrem de generala in ceea ce prive~te continutul subiectului activ, a obligapei de administrare a bunurilor altuia, a actului prin
elernentului material, fiind reunite elernentele activitatii infractionale cu cele ale urrna- care proprietarul bunurilor ce formeaza obiectul material al infractiunii de
ririi imediate in exprimarea echivoca ,,pricinuirea unei pagube "; in aceste condipi, gestiune frauduloasa acorda incredere subiectului activ al acestei infractiuni,
cred ca neintrunirea elementelor de tipicitatea obiectiva ale infractiunii de gestiune presupunand, de fapt, un raport juridic de drept civil, din al carui continut face
frauduloasa, in cazul in care in urma unei evaluiiri in concreto se constata ca autorul n.u parte ~i obligatia de ad.ministrare sau conservare a bunurilor. Aceasta intrucat,
a dat dovada de suficienta diligenta m legatura cu adrninistrarea sau conservarea conform dispozitiilor art. 792 din Codul civil, calitatea de administrator al
bunurilor, dar ca acpunea sau inacpunea sa nu este susceptibila de a produce vreo bunurilor altuia poate avea ca izvor un legat sau o convenpe, iar obligapile ce
paguba, impun in continuare evaluarea imprejurarii daca exista sau nu vreuna dintre incumba persoanei care are aceasta calitate sunt expres reglementate in Titlul V
actiunile incriminate cu titlul de bancruta frauduloasa; - ,,Administrarea bunurilor altuia" al cartii a III-a - ,,Despre bunuri" a Codului
civil. ( ...) Orice fapta de incalcare, de catre persoana careia i-a fost incredintata
- acpunea sau inacpunea trebuie sa se realizeze cu incalcarea obligatiilor legale
~i/saucontractuale; administrarea sau conservarea unor bunuri, a unei obligatii existente in sarcina
sa, care pricinuie~te o paguba proprietarului, constituie infractiunea de gestiune
- trebuie retinuta administrarea frauduloasa sau conservarea frauduloasii; frauduloasa, iar izvorul obligatiilor asumate de catre subiectul activ al infrac-
- gestiunea frauduloasiI se deosebe~te de abuzul de incredere prin urmatoarele: punii, in favoarea subiectului pasiv, este actul juridic civil, legat sau conventie,
(i) in cazul gestiunii frauduloase taptuitorul are, in general, indatorirea de a prin care raptuitorului ii este acordata respectiva incredere. Atat existenta actului
adrninistra sau gestiona o universalitate de bunuri apartfiland altuia, in vrerne ce juridic civil ce are ca obiect administrarea sau conservarea bunurilor, cat ~i
la abuzul de incredere taptuitorul detine cu orice titlu un bun sau anurnite bunwi obligatiile rezultate din acest act sunt cunoscute raptuitorului in momentul
sav~irii infractiunii, intrucat continutul acestor obligatii a fost deterrninat ~i
individual determinate, avand obligatia de a le pastra ~i restitui;
346 Drept penal. Partea specialii Jnfracfiuni contra patrimoniului 347

asumat de el din momentul na~terii raportului juridic civil corespunzator. Mai 11.6. Varianta agr avatli [a rt. 242 alin. (2) NCP]
mult, actul de acordare a increderii In legliturli cu relatiile sociale de natura
- prima varianta agravata presupune atdt un subiect activ calificat, respectiv
patrimonialli este, de regula, unul intuitu personae. Or, toate aceste aspecte sunt
de naturli a conferi un caracter clar, precis ~i previzibil normei juridice penale administratorul judiciar, lichidatorul judiciar al averii debitorului sau reprezentantul
criticate. ( ... ) in ceea ce prive~te sensul sintagmei pricinuirea de pagube, sau prepusul acestora, cat ~i un subiect pasiv calificat, respectiv debitorul ajlat in
aceasta nu este definita de legea penalli sau de cea procesual penalli, aspect ce procedura de insolven/a;
releva atribuirea de ciitre legiuitor a sensului comun cuvintelor ce o compun. - administratorul judiciar este persoana fizicii sau juridica compatibilli, practician 1n
Mai mult, expresia urmeazli a fi interpretata. in contextul dispozitiei legale din insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute
care face parte. Cum infractiunea de gestiune frauduloasa este o infractiune la art. 58 din Legea nr. 85/2014 in perioada de observatie !?i pe durata procedurii de
contra patrimoniului, prin care sunt sanctionate conduitele de natura a afecta reorganizare;
relatiile sociale formate in legatura cu patrimoniul, Curtea constata ca, prin
- lichidatoruljudiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa,
.,pricinuirea de pagube" se intelege provocarea unor pierderi de natura
autorizat in conditiile legii, desemnata sa conducli activ itatea debitorului ~i sa exercite
patrimonia!a (Curtea Constitufionalii, DCC nr. 64112017, www.ccr.ro).
atributiile prevazute la art. 64 din Legea nr. 85/2014 in cadrul procedurii falimentului,
~ Este adevlirat faptul ca patrimoniul celor douli societa.ti s-a mlirit in
atat in procedura generala, cat ~i in cea simplificata;
- reprezentantul administratorului judiciar sau al lichidatorului averii debitorului
perioada anilor 2004-20 l 0 ~i activitatea depusa de catre administrator a fost pro-
fitabila, insli legiuitorul nu cere ca intreaga activitate a administratorului sa fie este persoana mandatata de ace~tia sa exercite atribu!iile incredintate In conditiile legii;
pagubitoare, ci este suficient un singur act care sa duca la cauzarea unei pagube - prepusul administratorului judiciar sau al lichidatorului averii debitorului este
pentru a fi in prezenta infractiunii de gestiune frauduloasa (C.A. Timi~oara, persoana aflata sub coordonarea ~i indrumarea acestora;
secfia penalii, decizia nr. 1088 din 27 octombrie 2015, www.rolii.ro). - in doctrina 1 s-a arlitat in mod intemeiat ca nu se poate re!ine varianta agravata a

~
infractiunii daca fapta este comisa de administratorul special ( desemnat pentru
Faptele inculpatului - gestionar la bufetul unei cooperative de consum perioada de reorganizare, pentru debitorul caruia dupa deschiderea procedurii nu i-a
- care, producand cu rea-credinfA unitatii o paguba in valoare de 4. 788.000 lei ~i fost ridicat dreptul de administrare) sau de administratorul interimar (care asigura
fiind informat ca i se va verifica gestiunea, a inscenat o spargere, dupli care a conducerea institutiei de credit faµ de care s-a deschis procedura falimentului, pana
sesizat politia ~i societatea de asigurare de la care, ca urmare a declaratiei sale cu la numirea lichidatorului judiciar).
privire la sav~irea furtului, a rem~it sa incaseze 0 despligubire in sumli de
2.000.000 lei, constituie infracfiunile de gestiune frauduloasa, in~elaciune ~i fals 11.7. Varianta agravata [art. 242 alin. (3) NCP]
in declaratii in concurs real (C.A. Bucur~ti, secfia I penalii, decizia
nr. 140211998, in C.P.J.P. 1998, p. 148). - constituie a doua varianta agravata comiterea gestiunii frauduloase in forma tip
sau in prima varianta agravata in scopul de a dobandi un folos material, chiar daca
11.5. Latura subiectiva acest scop nu este atins;
- intentia directa sau indirecta; - are caracter subsidiar, fiind retinuta numai daca fapta nu constituie o infractiune
mai grava;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
sav~ita.; acestea pot ti avute in vedere de instanfA la individualizarea pedepsei.
g _ sava~e~te ~
se
~ Legiuitorul nu a prevazut in textul art. 242 alin. (1) .NCP conditia
sliv~irii cu rea-credinta a faptelor. Acest lucru este explicabil, intrucat, in ~ Continutul constitutiv al infractiunii de gestiune frauduloasa in forma
contextul filosofiei Codului penal in vigoare, reglementarea unei astfel de agravata este realizat atunci cand faptele sava~ite (prin care sunt pricinuite
conditii ar fi superflua. Aceasta deoarece prevederea in cuprinsul dispozitiei pagube unei persoane,"cu ocazia administrlirii sau conservlirii bunurilor acesteia,
legale analizate a conditiei anterior mentionate ar avea ca scop excluderea de clitre eel care are ori trebuie sa aiba grija administrlirii sau conservlirii acelor
incriminarii faptelor de gestiune frauduloasa comise din culpa, insli, conform art. bunuri) sunt comise in scopul de a dobandi un folos patrimonial. Astfel,
16 alin. (6) teza a II-a NCP, fapta comisli din culpa constituie infractiune numai

..,
cand legea o prevede in mod expres. Per a contrario, toate faptele incriminate in
Partea speciala a Codului penal pot fi pedepsite doar atunci cand sunt slivar~ite Hf
cu intentie, dacii legea nu prevede sanctionarea comiterii !or ~i din culpa (Curtea ~ea
Constitufionalii, DCC nr. 64112017, www.ccr.ro).
348 Drept penal. Partea speciala Infrac/iuni contra patrimoniului 349
elementul agravant este dat de saw:ir$irea faptei cu intenfie directa, in vederea
ob/inerii unui folos patrimonial. In mod evident, folosul patrimonial la care
dispozi{iile art. 242 alin. (3) NCP fac referire este altul decat eel obtinut de 12.1. Notiune
subiectul activ, 1n mod licit, drept contraprestatie a activitatii de administrare sau
conservare a bunurilor. ( ... ) Interpretarea dispozitiilor art. 242 alin. (I) - este infraqiunea ce constli In fapta unei persoane care, glisind un bun mobil
NCP releva intentia legiuitorului de a sanctiona, prin interrnediul acestora, pierdut/uitat de clitre altul, nu 11 predli in termen de IO zile autoritatilor sau celui care
nerespectarea cu intentie a obligatiilor de administrare sau conservare a unor 1-a pierdut/uitat, ori dispune de ace! bun ca de al sliu inainte de expirarea termenului
bunuri, de catre persoana care ~i-a asumat aceste obligatii, cu consecinta provo- legal de predare [art. 243 alin. ( 1) NCP];
carii unei pagube proprietarului respectivelor bunuri. In consecinta, savar~irea - constituie varianta asimilata a infractiunii fapta celui care i~ i insu~e~te pe nedrept
ace lo ra~i fapte, pricinuitoare de prejudicii, 1n vederea obtinerii unui folos un bun mobii al altuia ajuns din eroare sau fn modfortuit in posesia sa, ori nepredarea
material, determina retinerea formei agravate a infractiunii, prevazuta la art. 242 acestuia fn termen de I 0 zile din momentul in care a cunoscut ca bunul nu fi apar/ine
alin. (3) NCP, indiferent daca folosul patrimonial astfel realizat este egal sau nu [art. 243 alin. (2) NCP];
cu valoarea pagubei pricinuite sau daca acesta reprezinta o tmbogatire rara just
temei pe seama patrimoniului subiectului pasiv sau provine dintr-o alta sursa. - NCP a modificat, pe de o parte, denurnirea marginala a infractiunii pentru a
Mai mult, pentru intrunirea elementelor constitutive ale acesteia din urma, nu cuprinde ~i ipoteza ins~irii bunului ajuns din eroare la raptuitor, iar pe de alta parte, a
este nevoie ca folosul patrimonial urmarit sa fie realizat, fiind suficienta exis- prevlizut drept obiect material al infractiunii ~i bunul ajuns in mod fortuit, din i ntam-
tenta scopului prevlizut prin norma de incriminare (Curtea Constitufionala, DCC plare, in posesia raptuitorului; deopotrivli, s-a prevlizut ca element material a l infrac-
nr. 64112017, www.ccr.ro). tiunii ~i nepredarea bunului mobil al a!tuia ajuns din eroare sau in mod fortuit in termen
de l 0 zile din mornentul in care a cunoscut ca bunul nu ii apartine; toate aceste noi ipo-
11.8. Varianta agravata [art. 242 NCP raportat la art. 256 1 NCP] teze de incrirninare se vor aplica doar faptelor cornise dupa intrarea in vigoare a NCP;
- se retine in cazul in care gestiunea frauduloasli cornisa in forma de baza, ori in - actiunea penala se pune in rni~care din oticiu, insa fmpacarea fnliitura riisp un-
vreuna dintre variantele agravante prevazute de art. 242 alin. (2) sau (3) NCP a produs derea penala; sub acest aspect in privinta faptelor care erau incriminate de ambele
p agube materiale mai mari de 2.000.000 lei; legiuitorul a reglementat astfel, printre Coduri NCP va constitui legea penalli mai favorabila.
a ltele, o varianta agravatli a unor variante agravate; in aceastli situape, lirnitele speciale
ale pedepsei inchisorii, respectiv ale zilelor-amenda se vor majora cujumatate. 12.2. Obiectul infracpunii
a) obiectul juridic: relapile sociale cu caracter patrimonial;
11.9. Formele infracpunii
b) obiectul material:
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, insli nu sunt incriminate; (i) bunul giisit este bunul mobil (corporal sau incorporal) ie~it involuntar din
- infractiunea se consuma la momentul producerii prejudiciului; posesia sau detentia unei persoane, care este glisit ulterior de o altli persoana, intr-un loc
- poate ti sav~itli in forma continuatli, caz in care infracpunea se epuizeaza la data unde in mod obi~nuit bunurile nu sunt llisate nesupravegheate; este necesar ca glisitorul
efectuiirii ultimului act de executare. sli nu cunoasca persoana ciireia ii apaqine bunul glisit;
- nu este obligatoriu ca posesorul sau detentorul sa ti realizat pierderea bunului (de
11.10. Pedeapsa pilda, in. cazul in care un student uita, la ie~irea de la un examen, geanta cu ob iecte
- pentru forma tip: prevlizutli de art. 242 alin. (1) NCP: inchisoarea de la 6 luni la 3 personale in sala de examen, dandu-~i seama in scurt timp de pierderea acesteia; ori
ani sau amenda (180-300 zile-amenda); nu este posibilli aplicarea amenzii alaturi de situatia in care pasagerul unui tren coboarli pe peron pentru a-~i cumpiira un ziar ~i nu
pedeapsa inchisorii, conform art. 62 NCP, intrucat daca raptuitorul urmiire~te un folos reu~e~te sa urce din nou, dupa punerea in rni~care a trenului in care se afla bagajul sau);

patrimonial, fapta va intruni elementele constitutive ale agravantei prevlizute de - nu constituie bun giisit: bunul abandonat ori llisat temporar tara supraveghere
art. 242 alin. (3) NCP, sanctionata numai cu pedeapsa inchisorii in lirnite sporite, ceea de proprietar; animalul se lndeparteaza de spatiul unde este pout in mod obi~nui t de
ce implica irnposibilitatea agravlirii regimului sancponator prin aplicare unui supliment proprietar, in scopul de a se hrlini; bunul care a fost uitat de proprietar in prezenta
de pedeapsli ca unnare a adiponiirii pedepsei amenzii; infractorului care sesizase acest aspect (in acest caz din urmli caz fapta va constitui
- pentru prima variantli agravata [art. 242 alin. (2) NCP]: inchisoarea de la l la 5 ani; furt); bunul uitat de posesor sau detinator intr-un loc unde acesta ~tie ca 1-a lasat ~i
unde se poate intoarce oricand sa-1 reia (deoarece persoana vatamatli nu a pierdut
- pentru a doua variantli agravatli [art. 242 alin. (3) NCP]: inchisoarea de la 2 la 7 ani.
posesia sau detentia lui. Insu~irea unui asemenea bun de catre acela care ~i-a dat
seama ca bunul a fost uitat, ~i nu pierdut, constituie infrac/iunea de furt, ~i nu aceea
de insu~ire a bunului gasit);
350 Drept penal. Partea speciala lnfractiuni contra patrimoniului 351

~
- in situatia In care hofUI sau tiilharul abandoneaza bunul sustras, in timp ce era
urmarit de organele de politie, acest bun nu va putea fi considerat bun abandonat, daca Un bun uitat de posesorul sau lntr-un anumit loc, tn prezenta aceluia
un tert observa abandonul ~i i~i lnsu~e~te bunul, caz in care se va retine comiterea care ulterior !?i-l lnsu!?e~te, nu poate constitui obiect material al infraqiunii,
infractiunii de furt simplu/calificat, iar nu cea de lnsu~ire a bunului gasit; In schirnb deoarece nu este bun gasit; lnSU$irea acestui bun constituie infractiunea de furt
daca abandonarea bunului nu este observata de vreo persoana, fapta gasitorului de a-~i (Trib. Suprem, secfia penalii. deci=ia nr. 168011971, in C. Sima, Codul penal
insu~i acest bun intrune~te elementele de tipicitate ale infractiunii de insu~ire a bunului adnotat, p. 400).
gasit, subiect pasiv fiind persoana careia Ii fusese sustras bunul.
~ Fapta unui $Ofer de taxi de a-$i tnsu$i un obiect uitat de un calator in
~ Luarea din drum a unui animal domestic nu constituie infractiunea de autovehiculul condus de el constituie infractiune de furt, iar nu aceea de lnsu~ire
a lucrului gasit (T.M.B., secfia a II-a penala, decizia nr. 200111975, in Reper-
insu~ire a bunului gasit, ci aceea de furt calificat, deoarece bunul insu~it nu a
fost pierdut de proprietarul sau ~i, ca atare, nu a ie~it din posesia acestuia (C.S.J., toriu 1981-1985,p. 167).
secfia penalii, decizia nr. 124211996, www.iegalis.ro). (ii) bunul intrat din eroare in posesia fiiptuitoruilli reprezinta bunul mobil remis

~ Una din condit1ile esentiale pentru existenta infractiunii de insu~ire a

din eroare unui tert care 1l prime$te creziind ca ii este destinat; apreciez ca nu este de
esenta infractiunii ca, In toate cazurile, ~i raptuitorul sa fi fost in eroare la momentul
bunului gasit este ca bunul insu~it sa fie pierdut de catre posesor (sa fi ie~it din primirii bunului mobil; astfel, atat timp ciit eroarea nu este provocata de insa~i rap-
posesia sau detentia acestuia fara voia sa). Daca insa bunul nu a fost pierdut, ci tuitor pentru a se retine comiterea infractiunii de ln~elaciune, fapta va fi tipica chiar
ascuns de catre o persoana care Tl sustrasese in ideea de a fi valorificat ulterior, daca raptuitorul are reprezentarea ca ii este remis un bun din eroare, iar, ulterior, ~i-1
iar inculpatul putea sa i~i dea seama dupa volumul colacului de sfuma ~i dupa insu~e~te; tot un astfel de bun este eel luat din eroare de catre raptuitor creziind, datorita
locul unde a fost gasit, atunci nu suntem in prezenta acestei infractiuni (C.A. caracteristicilor bunului, ca este al sau;
Suceava, sec/ia penalii, decizia nr. 5412004, in B.J. C.A. Suceava 2002-2003,
Ed. Hamangiu, Bucur~ti, 2005, p. 61). - constituie un bun intrat in eroare in posesia raptuitorului ~i suma de bani virata
din eroare de o persoana fizica sau juridica In contul altei persoane;
. , _ Faptele inculpatului, constand in aceea ca in data de 13 august 2014 a (iii) bunul intrat in mod fortuit in posesia foptuitorului reprezinta bunul ajuns in
profitat de faptul ca persoana vatamata se afla in stare de ebrietate ~i a uitat un posesia raptuitorului in mod cu totul neprevazut, din intiimplare.
portofel in care avea cardul bancar cu codul pin inscris pe o hartie ~i ~i-a insu~it - nu prezinta importanta valoarea bunului gasit sau ajuns din eroare la raptuitor, dis-
aceste bunuri, dupa care ( ... ) a accesat tarn drept bancomatul, folosind cardul pozi!iile art. 256 1 NCP neapliciindu-se ill privinta infractiunii prevazute de art. 243 NCP.
respectiv, a accesat rara acordul titularului contul aferent acestui card· ~i a
efectuat operatiuni de retragere acceptate, intrunesc elementele constitutive ale 12.3. Subiectii infracp.unii
infractiunilor de acces ilegal la un sistem informatic ~i efectuarea de operatiuni
a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate penala;
financiare in mod fraudulos. ( ... ) Totodata, s-a dat o corespunzatoare incadrare
juridica ~i infractiunii de furt, constand in sustragerea bunurilor apartinand - participa!ia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
persoanei vatamate (C.A. Galafi, secfia penalii ~i pentru cauze cu minori, b) subiectul pasiv: persoana fizicli. sau juridica al carei bun a fost pierdut ori al
decizia penalii nr. 377 din 29 martie 2016, fn NCP comentat, ed a 2-a, p. 689). carei bun a ajuns din eroare sau in mod fortuit la un tert.

. , _ N u este lntemeiata solicitarea privind schimbarea inca,dranijuridice 12.4. Latura obiectiva

data faptei de furt calificat in infractiunea de insu~irea bunului gasit, fapta a) elementul material:
fiind saviir~ita de inculpat prin profitarea de catre acesta de imprejurarea ca
(i) nepredarea bunului giisit in tennen de 10 zile de la data giisirii ciitre autoritiifi
persoana vatamata a uitat in taximetru po~eta sa, bun pe care inculpatul l-a
sau celui care l-a pierdut;
insu~it pe nedrept. ( ... ) Or, In cauza de fata, inculpatul a cunoscut fara
indoiala ~i din primul moment faptul ca po~eta apartinea persoanei vatamate - termenul de I 0 zile este un termen de drept substantial care se calculeaza potrivit
~i. cu toate ca aceasta apelase la serviciul de dispecerat al companiei de art. 186 alin. (1) NCP 1;
taximetrie pentru recuperarea bunului sau, inculpatul nu a reactionat la soli-
citarile de predare a po~etei, dimpotriva, ~i-a lnsu~it-o (CA. Cluj, sec/ia
pena/ii ~i de minori, decizia penalii nr. 813 din 5 iunie 2015, in NCP 1 Potrivit art. 186 al in. (I) NCP: ,,La calcularea timpului ziua se socote~te de 24 de ore,
comentat, ed. a 2-a, p. 689).
saptamana de 7 zile, iar anul de 12 !uni. Luna $i anul se socotesc tmplinite cu o zi inainte de
ziua corespunzatoare datei de la care au tnceput sli curga".
 352 Drept penal. Partea speciala !nfrac/iuni contra patrimoniului 353
(ii) dispunerea de bunul giisit ca de un bun al siiu in termen de zece zile de la (iv) nepredarea bunului ajuns din eroare sau fortuit in posesia jliptuitorului in
data giisirii; termen de JO zile din momentul 'in care jliptuitorul a cunoscut cii bunul nu ii
- raptuitorul trebuie sli faca fie acte de dispozitie juridicli, fie acte de dispozitie aparfine.
materiala cu privire la bunul gasit, comportandu-se faµ de acesta ca fap. de un bun al sau; _ chiar ~i In ipoteza In care bunul a ajuns din eroare sau In mod fortuit (urmare a
- dacli actele de dispozitie nu vizeaza un comportament ca fa!ii de un bun de-al sau unei lmprejurari care nu putea fi prevazutli) In posesia unei persoane aceasta nu poate
ci con~tientizand ca bunul este gasit, fapta nu este tipica In aceastli modalitate; ' ramane in pasivitate fatii de acest bun, ci are obligatia legala pozitiva de a-1 preda celui
- dupa trecerea terrnenului de 10 zile de la data gasirii, bunul se va considera msu~it caruia ii apartine sau autoritatilor in termen de zece zile din momentul in care a
de catre faptuitor ~i, prin unnare, se va retine numai nepredarea bunului gasit, nu ~ii cunoscut ca bunul nu ii apartine;
dispunerea de acesta. _ fapta nu este tipica obiectiv In situatia in care eel care a primit bunul ramane In
(iii) 'insu~irea pe nedrept a bunului ajuns din eroare sau fortuit 'in posesia fiiP- continuare in eroare cu privire la modalitatea in care I-a dobandit, termenul de predare
tuitorului 'in termen de JO zile din momentul in care ftiptuitorul a cunoscut cii bunu[ nelncepand sa curga.
nu 'ii apar{ine; b) urmarea imediata: producerea unei pagube (valoarea bunului, lipsa de folo-
- fapta este tipica numai ill momentul In care faptuitorul, dupa ce constatli ca poseda sin!A, imposibilitatea exercitlirii atributelor dreptului de proprietate: usus, fructus,
un bun al altuia (adica din momentul In care acesta nu se mai afla ill eroare sau constata abusus);
ca urmare a unei lmprejurliri care nu putea fi prevazutli bunul a ajuns ill posesia sa un c) legatura de cauzalitate: rezultli din materialitatea faptei (ex re).
bun al altuia) ~i-1 illsu~e~te pe nedrept, ill termenul de predare de IO zile, cornpor-
tandu-se fata de acesta ca un adevlirat proprietar; 12.5. Latura subiectiva
- lnsu~irea trebuie tacutli pe nedrept ill termenul de I 0 zile calculat din momentul in - intentia directa sau indirectli;
care raptuitorul a cunoscut ca bunul nu Ii apaifine;
- in cazul In care persoana care a pierdut bunul nu este cunoscutli, iar ultima zi a
- fapta nu este tipicli obiectiv In situatia In care eel care a primit bunul ramiine 1n terrnenului este illtr-o zi in care autoritlitile nu au program cu publicul, fapta nu va fi
continuare in eroare cu p rivire la modalitatea In care 1-a dobandit, termenul de predar(: tipica In situatia ill care predarea are loc In prima zi lucratoare dupa expirarea
neillcepiind sa curga. termenului de 10 zile; In aceastli ilnprejurare nu se va retine o ipotezii de prorogare a
termenului de 10 zile, ci faptul ca lipse~te tipicitatea subiectivli a faptei.
~ Fapta inculpatului care ajungiind In posesia sumei de 34.130,20 euro ce
12.6. Formele infracpunii
din eroare a fost viratli la data de 26 iulie 2013, de persoana vatlimatli SC B.
KFT Ungaria in contul deschis la Unicredit Tiriac Bank SA Bucure~ti pe numele - actele de pregatire sunt posibile la modalitatea comisiva a infrac!iunii, lnsa nu sunt
Cabinetului de Avocat V.I.G., al carei titular este inculpatul, nu a restituit-o piinli
incriminate;
in prezent, illsu~indu-o pe nedrept, prin aceasta cauziindu-se un prejudiciu
persoanei vlitamate, intrune~te elementele constitutive ale infracpunii de tnsu~ire - tentativa este posibila In ceea ce prive~te modalita!ile comisive ale infrac!iunii
a bunului glisit sau ajuns din eroare la raptuitor. Fapta a fost saviir~itli cu vino- (dispunerea de bunul gasit, lnsu~irea bunului ajuns din eroare la faptuitor), nefiind lnsa
vatia prevlizutli de lege, respectiv intentie directli, inculpatul aviind reprezentarea incriminatli;
clarli a faptului ca nu era beneficiarul real al acestei sume ~i cu toate acestea ~i-a - tentativa nu este posibila la modalitatea neprediirii bunului gasit sau ajuns din
ins~it ~i apoi a dispus pe nedrept de acesta. Infractiunea, contrar celor sustinute eroare ori fortuit in posesia !aptuitorului, deoarece In acest caz infracpunea este
de aplirlitorul ales al inculpatului, subzista deoarece inculpatu~ a avut repre- omisivli proprie;
zentarea clara a faptului ca nemaiaviind, din cursul anului 2009, niciun fel de
- infracpunea se consuma: (i) la expirarea termenului de 10 zile, in cazul sav~irii
raport juridic cu partea civila, aceasta nu avea niciun motiv sa-i vireze in cont
vreo suma de bani. Ca lucrurile stau de o atare maniera rezida ~i din faptul ca la faptei In modalitatea nepredarii bunului gasit sau ajuns din eroare ori fortuit ill posesia
momentul virlirii sumei de bani inculpatul nici mlicar nu mai avea cont deschis faptuitorului (infrac/iune instantanee 1); (ii) la momentul dispunerii de bunul gasit ori a
la Unicredit Tiriac Bank, deschizand un astfel de cont doar dupa ce a fost incu- lns~irii bunului ajuns din eroare sau In mod fortuit la raptuitor.
no~tintat, ca din eroare, i-a fost viratli o suma de bani. Atitudinea ilicita a incul-
patului reiese ~i din faptul ca acesta ~ i-a transferat apoi, in tran~e, sume de bani 1
in aceasta ipoteza nu se poate retine caracterul continuu al infractiunii, neprezentiind
in conturile personale deschise la alte banci, faciind practic imposibilli relevanta daca sau cat timp a ramas bunul in posesia infractorului. In acest sens, in doctrina
recuperarea sumei insu~ite pe nedrept (CA. Cluj, sec/ia penala, sentin/a penalii (F. Streteanu, D. N ifu, op. cit., vol. I, p. 477 ~i vol. II, p. 35) s-a retinut ca ,,art. 243 NCP
nr. 32712015, nepub/icata). impune obligatia prediirii bunului gas it in termen de l 0 zile, astfel ca gasitorul il poate preda
chiar la sf'ar~itul ultimei zile, fara a se putea vorbi de un inceput de executare, adica de
tentativa. Daca insa termenul de 10 zile s-a scurs, infractiunea este deja consumata, astfel ca
354 Drept penal. Partea speciala Infrac/iuni contra patrimoniului 355

12.7. Pedeapsa b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica prejudiciata prin ln~elaciune.
- inchisoarea de la I luna la 3 !uni sau amenda (120-240 de zile-amenda). _ In cazul in care nu exista identitate intre persoana prejudiciata $i cea indusa in
eroare, aceasta din urma va fi subiectul pasiv secundar al infrac~iunii (de exemplu,
Jllandatarul indus in eroare cu prilejul intocmirii unui act juridic cu titlu oneros, prin
care se produce un prejudiciu mandantului).

13.1. Nofiune 12.4. Latura obiectiva

- este infraq:iunea ce consta in inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea a) elementul material: inducerea in eroare printr-o aqiune sau omisiune a unei
ca adevarata a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopuI persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasa a
de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust, daca astfel s-a unei fapte adevarate, avand ca efect crearea unei reprezentari eronate, false a realitatii;
pricinuit o paguba materiala [art. 244 alin. (l) NCP]; - fapta poate fi comisa ~i cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, nefiind
- constituie varianta agravata a infractiunii in~elaciunea savar~ita prin folosirea de fnsa necesar ca inducerea fn eroare sa fl Jost detenninanta pentru fncheierea sau
nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase [art. 244 al in. (2) NCP]; executarea contractului de persoana vatamata (o asemenea cerin/a era prevazuta
- NCP nu a mai incriminat distinct in~elaciunea in conventii sau in~elaciunea prin explicit de vechiul Cod penal in cazul f~elaciunii in conven/ii; prin nepreluarea fn
emiterea de cecuri, aceste fapte fiind acoperite fie de forma de baza a infraqiunii, fie de NCP a unei asemenea cerin/e va opera practic o extindere a incidenfei normei de
varianta agravata; unele variante ale in~elaciunii in conventii se regasesc ~i sub forrna incriminare fn materia f~elaciunii in conven/ii); realitatea falsa creata trebuie sa se
incriminarii autonome a abuzului de incredere prin fraudarea creditorilor [art. 239 refere la fapte sau imprejurari care puteau fi verificate la momentul incheierii ori
alin. (2) NCP]; executarii contractului;
- prin O.U.G. nr. 18/2016 a fost prevazuta o noua varianta agravata a in~elaciunii in
ipoteza in care fapta a produs consecinte deosebit de grave; ~ in~elaciunea savar~ita prin folosirea unui contract de viinzare-cumpa-
- actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, insa, spre deosebire de vechiul Cod rare ce atesta dreptul de proprietate al fiiptuitorului asupra unui imobil, care a
penal, NCP prevede posibilitatea fmpiicii.ril drept cauza care inlatura raspunderea constituit garantia unui contract de imprumut, de~i anterior momentului inche-
penala; intrucat inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 18/20 16 impacarea era ierii contractului de imprumut ~i al constituirii garantiei fiiptuitorul transmisese
posibila indiferent de cuantumul prejudiciului produs prin in~elaciune, consider ca dreptul de proprietate asupra imobilului printr-un nou contract de vanzare-cum-
reglementarea unei variante agravate nu este de natura sa excluda posibilitatea impa- parare, deterrnina incidenta dispozitiilor art. 244 alin. (2) NCP referitoare la
carii, prin noua legiferare realizandu-se doar o sanctionare mai aspra a unor fapte care varianta agravata a infractilJilii de in~elaciune constand in savar~irea faptei prin
folosirea de mijloace frauduloase. ( ... ) Este adevarat ca fapta inculpatei este
au produs consecinte deosebit de grave, rara a se exclude posibilitatea impacarii.
circumstantiata de existenta unor raporturi contractuale, situatie in care neexe-
12.2. Obiectul infracfiunii cutarea obligatiei de restituire a imprumutului ar putea avea natura unui litigiu
civil, astfel cum sustine aceasta. Cu toate acestea, activitatea infractionala a
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protecpa patrimoniului inculpatei nu s-a rezumat doar la neindeplinirea unei obligatii contractuale,
impotriva actelor de fraudare; astfel ca ceea ce a conferit conduitei sale atributele unui comportament interzis
b) obiectul material: orice bun mobil corporal cu o valoare economica [inclusiv de -norma de incriminare a fost inducerea In eroare a pa.rtii civile, imprejurare in
inscrisurile cu valoare patrimoniala (de exemplu, cele referitoare la un drept de creanta care aceasta din urma a luat o dispozitie patrimoniala pagubitoare. In concret,
ori la un drept real)] sau un bun imobil. infliti~area unor inscrisuri, care prezentau mincinos realitatea de la ace! moment,
a avut drept consecinta inducerea in eroare a paqii civile ~i. ca urmare a starii de
12.3. Subiecp.i infracfiunii eroare in care s-a aflat, aceasta a luat dispozitii cu privire la patrimoniul sau,
actiune de pe urma careia a suferit o paguba. A~adar, prezentarea actului de
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate vanzare-cumparare din care rezulta ca este proprietara imobilului ce unna sa
penala; constituie garantie pentru restituirea sumei imprumutate, precum ~i a cartii sale
- participapa penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. de identitate, din care rezulta ca are domiciliul la adresa unde se afla imobilul, a
reprezentat un act de inducere in eroare a partii civile ~i a fost determinanta
nu mai ramane Joe pentru tentativa. ( ... ) suntem In prezenta unei infractiuni instantanee,caci pentru incheierea contractului de imprumut. La adresa din Bucure~ti, strada S.,
pana la expirarea terrnenului nu exista act de executare, iar dupa acest moment infractiunea s-a mentionata in cartea de identitate a inculpatei A., dar ~i in actul de proprietate
consumat ~i s-a epuizat, fiind flira relevanta ciit mai ramiine bunul In posesia gasitorului dupli folosite pentru a garanta imprumutul, locuia din anul 2005 fiul martorului C.,
cele IO zile".
 356 Drept penal. Partea specialii lrifracfiuni contra patrimoniului 357
dupa cum rezulta din declara~iile acestuia din urma, precum ~i din inscrisuriie recum ~i fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau i n parte (la
depuse la dosar care atestii ca este proprietarul imobilului. Astfel, din verificarile ~omentul emiterii cecul avea acoperire financiara), ori de a interzice trasului de a
efectuate la Oficiul de Cadastru ~i Publicitate Imobiliara Bucure~ti - Biroul de plati !nainte de expirarea termenului de prezentare (la momentul emiterii cecul avea
Cadastru ~i Publicitate Imobiliarli Sector 6 a rezultat ca la data de 14 iulie 2005 a acoperire financiara), in scopul de a ob!ine pentru sine sau pentru altul un folos
fost inscrisa proprietatea asupra imobilului situat in Bucure~ti, strada S., in baza !llaterial injust, daca s-a produs o paguba posesorului cecului, constituie infraqiunea
contractului de vanzare-cumparare din 12 iulie 2005, emis de Biroul Notarului de in~elliciune prevlizutli in art. 244 al in. ( 1) sau (2) NCP, care nu va absorbi
Public F., in favoarea numitilor C. ~i D. Din continutul acestui contract de infractiunea prevlizutli de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, fatli de obiectul juridic
vanzare-cumparare rezulta ca C., casatorit cu D., a cumparat imobilul situat la
~i continutul constitutiv al acestor infractiuni urmiind a fi retinute in concurs
adresa mentionata, de la numitul G., care la randul sau 1-a dobandit de la H., ~i
infractiunea de inl?elaciune (art. 244 NCP) ~i infractiunea prevazuta de art. 84 pct. 2
acesta din urma I-a cumparat de la sotii I. ~i J., care au intrat in proprietatea
din Legea nr. 59/1934 1; daca beneficiarul cecului are cuno~tintli, in momentul
acestuia prin cumplirare de la sotii A. ~i K., in anul 1994, fiind cumparat de cei
doi soti, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat, de la numitul L., eroiterii, ca nu existli disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie
acest ultim lnscris fiind eel folosit de inculpata A. pentru a demonstra ca este infracfiunea prevlizutli de art. 84 pct. 2 din Legea or. 59/1934;

~
proprietar al imobilului. in realizarea intentiei frauduloase, pentru a evita
formalitatile necesare unei proceduri notariale, care ar fi inclus ~i verificarea Curtea apreciaza ca fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de
istoricului imobilului, inculpata i-a spus partii civile B. ca, in calitate de avocat, credit sau asupra unei persoane, 1?tiind ca pentru valorificarea Jui nu exista
are posibilitatea legala de a intocmi inscrisuri cu forta probantii, astfel !neat a provizia sau acoperirea necesara, precum ~i fapta de a retrage, dupa emitere,
redactat contractul de imprumut pe care 1-a atestat prin fucheierea din 8 martie provizia, in tot sau in parte (la momentul emiterii cecul aviind acoperire
2010. A~adar, este dincolo de orice indoiala faptul ca a existat o inducere in financiara), ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului
eroare a pliftii civile, determinantli pentru luarea dispozitiei de ordin patrimonial, de prezentare (la momentul emiterii cecul avea acoperire financiarli), in scopul
constand in imprumutarea inculpatei cu suma de 36.000 lei, materializatli prin de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs
incheierea contractului de imprumut (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 64/A o paguba posesorului cecului, constituie infracpunea de in~elac iune prevlizutli in
din 23 februarie 2015, www.scj.ro). art. 244 a!in. (!) ~i (2) NCP, care nu va absorbi infractiunea prevlizutli de
art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 fatli de obiectul juridic ~i continutul consti-
~ Simpla depunere a unei cereri prin care se solicita dispunerea unei tutiv diferit al acestor infracfiuni urmand a fi retinut concursul de infractiuni
intre infractiunea de in1?elaciune (art. 244 NCP) l?i infractiunea prevazutli de
solutii de catre un functionar public rara ca actele depuse in sustinerea cererii sa
fi fost falsificate l?i tara ca petentul sa fi dat declaratii necorespunzatoare art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea or. 59/1934. Relevante in acest sens sunt dispo-
adevlirului in sustinerea cererii formulate nu poate fi asimilatii unei activitliti de zitiile art. 244 alin. (2) teza II-a NCP, potrivit carora, dacli mijlocul fraudulos
inducere in eroare a functionarului public. Astfel, fapta inculpatului care, in prin care se comite in1?elaciunea constituie prin el insul?i infracfiune, se aplica
calitate de administrator al S.C. ... S.R.L., in cursul lunii noiembrie 2009, a regulile privind concursul de infractiuni. Deopotrivli, Curtea apreciazli ca decizia
prezentat functionarilor vamali o serie de documente, in baza clirora, contrar nr. IX/2005 pronuntatli in. recurs in interesul legii de I.C.C.J., Secfiile Unite
reglementiirilor legale, a solicitat l?i obtinut aprobarea pentru inchiderea regi- (M.Of. nr. 123 din 9 februarie 2006) i1?i inceteaza efectele, deoarece aceasta avea
mului de import temporar pentru autotractorul marca Volvo FH12 l?i semire- in vedere dispozipile art. 215 alin. (4) . C.pen. din 1969 care incorporau incri-
morca marca Schmitz, tara sa prezinte insa dovada achitlirii integrale a valorii minarea din Legea speciala (art. 84 alill. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1 934]. Prin
reziduale pentru cele doua autovehicule aflate in leasing, proprietatea persoanei ~are, Curtea retine ca sunt incidente dispozitiile art. 474 1 NCPP privind ince-
vatlimate conditie esenfiala pentru inchiderea regimului de import temporar nu tarea efectelor recursului in interesul legii pronuntat prin Decizia nr. IX/2005
intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de in1?elaciune, · neputandu-se pronuntatli de catre inalta Curte de Casatie ~i Justitie, Secfiile Unite, dispozifii
refine elementul de tipicitate obiectiva constand in inducerea in eroare a unor conform clirora efectele deciziei inceteazli in cazul abrogarii, constatlirii
persoane. Curtea considera ca depunerea unei cereri nefondate, pentru inchi- neconstitutionalitlipi ori modificlirii dispozipei legale care a generat problema de
derea regimului de import temporar urmatii de admiterea in mod nejustificat a drept dezlegata, cu exceptia cazului in care aceasta subzistii in noua regle-
cererii ~i intocmirea de organele vamale a declarafiilor vamale de import mentare (C.A. Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 64212015, nepublicatii).

~
definitiv, nu poate echivala cu o inducere in ·eroare a functionarilor vamali din
cadrul D.J.A.O.V. Bihor, care aveau obligafia de a proceda la verificarea Elementele probatorii pe care acuzarea trebuia sa le dovedeasca prin
legalitlitii ~i temeinicei cererii, raportat la actele depuse de solicitant (CA. referire la elementele constitutive ale infracfiunilor de in~elaciune ~i splilare a
Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 642 din 9 octombrie 2015, nepublicatii). banilor erau: a) inducerea in eroare cu scopul de a produce un prejudiciu victi-
- fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau asupra unei
persoane, 1?tiind ca pentru valorificarea lui nu existii provizia sau acoperirea necesara, 1 in acel~i sens, 1. Kuglay, in NCP comentat, p. 522.
358 Drept penal. Partea spec1alci !nfrac{iuni contra patrimoniului 359
melor, in cazul infractiunii de in~eiaciune; b) folosirea banilor produ~i din biletului la ordin flira a exista in cont acoperirea necesara, atrage in exclusivitate
infractiunea de in~eiaciune in contractele incheiate de inculpat in nume propriu. raspunderea contractuala a fliptuitorului. Functia atribuita biletului la ordin este,
Instanta apreciaza ca ambele eiemente sunt dovedite de inscrisurile depuse la 'in asemenea cazuri, aceea de a deterrnina prin inducere in eroare la incheierea
dosar: (i) de~i inculpatul a convenit cu cei doi cetateni britanici sa fondeze 0 conventiei, mentiunile privind contul, banca platitoare, suma de plata fiind
societate comerciala in care ace~tia sa aiba calitatea de asociati ~i aqionari, nu a elemente de natura a convinge cealalta parte cu privire la seriozitatea ~ i
efectuat demersuri In vederea infiintiirii unei noi societati comerciale, lucrand in posibilitatile de plata ale fliptuitorului. Pentru a intregi continutul infraqiunii,
continuare prin firrna sa; (ii) a schimbat denurnirea firrnei sale pentru a cores- actiunea de amagire, de inducere in eroare cu privire la posibilitatile, conditiile
punde numelui firmei pe care se intelesese sa o infiinteze cu partile vii.ta.mate; ~i forma de plata trebuie sli fie savar~ita cu vinovatie, in forma intentiei. Sub
(ili) inculpatul a creat o pagina web in care se mentiona ca SC U.D. SRL Bistrita acest din urma aspect, al intentiei de a ln~ela partile civile, instanta de fond ~i
este o societate comerciala ,,detinuta ~i condusa de domnul J.S.R., in colaborare cea de ape! au ajuns in mod corect, evaluand conditiile de emitere a biletelor la
cu investitori britanici", activitatea principala constand ,,in propriile proiecte de ordin, rulajul marfurilor ~i al surnelor incasate, relatiile dintre persoanele acuzate
construcpi imobiliare ~i industriale pe structura metalica u~oara"; (iv) transmi- $i partile civile, la concluzia de achitare (l.CC.J., sec/ia penalii, decizia
terea de catre inculpat prin e-mail, catre piirtile vatamate, a registrelor privind nr. 127912012, www.scj.ro).
cheltuielile realizate de agentul economic pentru realizarea proiectului imobiliar;
(v) inculpatul J.S.R. a obtinut autorizatii de construire de case de vacanta sau . , , . . Fapta de a pretinde $i primi bani, inducand in eroare persoana vatarnatli
mansardarea de blocuri de locuinte pe numele sau sau pe numele SC U.D. SRL cu privire la imprejurarea ca actul pentru a clirui neindeplinire taptuitorul a
Bistrita ~i a edificat imobile, dar pfu1ile vii.ta.mate D.M. ~i R.J.M. nu au avut pretins $i a prirnit banii prive~te indatoririle sale de serviciu, lntrune~te elernen-
niciodatii. calitatea de asociati in cadrul societatii comerciale (certificate!e de tele constitutive ale infractiunii de ln~elaciune, iar nu pe cele ale infractiunii de
urbanism ~i autorizatiile de construire emise de Primaria Municipiului Bistrita); luare de rnita (l.C.C.J., sec/iapenalii, decizia nr. 362212004, www.legalis.ro).
(vi) rntr-o perioada scurtii. de timp, de aproximativ 1 an, flira investitii sau aport
de capital propriu, inculpatul J.S.R., prin intermediul SC U.D. SRL Bistrita, a
obtinut suma totala de 1.263.755 euro de la cele doua piirti vatlimate; (vii) incu!-
~ Infraqiunea de trafic de influenta existli atiit atunci cand fliptuitorul are
in mod real o influenta asupra unui functionar, cat ~i atunci cand fliptuitorul lasa
patul J.S.R. a retras sume de bani din casieria SC U.D. SRL ~istrita. Prin
sli se creada ca are influenta asupra unui functionar, de~i influenta nu existli in
dispozitia de platii. din 23 iunie 2008, societatea comerciala a platit asociatului
realitate. Prin urmare, fapta de a pretinde $i de a primi o sumli de bani, savar~itli
J.S.R. suma de 71.000 RON cu titlu de ,,restituire imprumut"; (viii) inculpatul
de catre o persoana care lasa sli se creada ca are influenta asupra unui functionar,
J.S.R. a cumpiirat, pe numele sau, un motociclu marca S. Ia 24 mai 2007, o
pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de
remorca marca T. la 18 septembrie 2007 ~i un autoturism marca P. la 14 noiem-
serviciu, chiar dacli in realitate fliptuitorul nu are o astfel de influenta, intrune~te
brie 2007, iar o casa tip villi construitli 1n cadrul proiectului B.H. a fost inscrisa
elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, iar nu pe cele ale
pe societatea comerciala la 22 octombrie 2008 (patrimoniu inculpatilor J.S.R. ~i
infractiunii de 'in~elaciune. Prevalarea de o influenta inexistenta in realitate,
SC U.D. SRL Bistrita). in consecinta, instanta retine ca sunt intrunite in cauza
asupra unui functionar, de~i constituie o prezentare ca adeviirata a unei fapte
elementele constitutive ale infracpunilor de in~elaciune ~i spalare de bani
mincinoase - actiune ce realizeazli elementul material al infractiunii de in~e­
(I.C.C.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 127412014, www.scj.ro).
laciune - prin vointa legiuitorului constituie o infracpune distincta, daca sunt

~ Nerndeplinirea unei obligatii civile Ia termenul stabilit in contract nu

indeplinite ~i celelalte conditii prevazute de lege, traficul de influenta existiind,
insa, spre deosebire de in~elaciune, indiferent dacli s-a cauzat sau nu o pagubli
constituie infracpune daca la momentul incheierii contractului nu a fost urmarita materiala (l.CC.J., secfia penalii, decizia nr. 342012007, www.legalis.ro).
de catre persoana acuzatii. obtinerea unui folos injust (de exemplu nu au fost
folosite mijloace frauduloase, in lipsa ciirora contractul nu ar ti fost incheiat, iar
ambele piif1i au cunoscut modalitatea de plata ~i au fost de acord cu aceasta).
~ Obtinerea unui irnprumut de la banca, garantat cu un apartarnent pe
care debitorul nu ii detine la data incheierii contractului, ci ii dobande~te prin
Omisiunea executarii unei obligatii civile nu constituie automat infractiune. Din
curnpiirare ulterior, cand se instituie ~i inscriptia ipotecarli in favoarea bii.ncii,
domeniul dreptului civil se trece in eel al dreptului penal doar atunci cand, fie la
dar, neplatind pretul, consirnte dupa o luna la anularea contractului de van-
incheierea conventiei, fie pe parcursul executarii ei, acea parte care nu a
zare-cumparare, renuntand la apartarnent $i lipsind banca de garantie, constituie
respectat conventia s-a folosit de mijloace amagitoare/in~elatoare pentru a
infractiunea de in~elaciune, iar nu o faptli cu caracter civil, de nerespectare a
convinge cealalta parte ca-~i va executa obligapile Ia termen sau, dupa caz, 1n
clauzelor contractuale (CS.J., sec/ia penalii, decizia nr. 335112001,
conditiile convenite. Inculpatele au flicut tot ceea ce legea ~i traditia comerciala
permiteau pentru respectarea obligatiilor asumate. Intrarea in incapacitate de www.legalis.ro).
plata a firmelor inculpatelor nu este consecinta unei actiuni de inducere in eroare
a persoanelor vatlimate. Aceasta nu inseamna insa ca, in orice condipi, emiterea
360 Drept penal. Partea specialii
lrifrac/iuni contra patrimoniului 361

~ Obtinerea de clitre administrator a unui credit de la bancli tn scopul - f urt - fn~eliiciune: spre deosebire de infractiunea de fart, unde infractorul ia un
declarat de a fi folosit pentru finantarea activitlitii societatii comerciale ~ i folo- bun din posesia sau detentia altuia, Iara. consirntamantul acestuia, in scopul de a 1?i-l
sirea banilor in alt scop, in lipsa oriclirei activitliti comerciale reale a societatii insul?i pe nedrept, operand astfel atiit o deposedare, cat l?i o imposedare, in cazul infrac-
creditate, garantarea imprumutului prin ipotecarea unui imobil grevat de sarcini, tiunii de i~eliiciune persoana vlitlimatli pierde proprietatea, posesia sau detentia
cu ascunderea acestei situatii, precum ~i nerestituirea in termen a creditului bunului prin transmiterea acestuia ciitre infractor In urma manoperelor dolosive
intrunesc trlisliturile caracteristice ale infractiunii de ini?elliciune (C.S.J, secfia efectuate de acesta; astfel, persoana vlitlimatli este mai intiii indusli in eroare, iar apoi
penalii, decizia nr. 398012001, www.legalis.ro). efectueaza actul de dispozitie cu caracter patrimonial care ii produce un prejudiciu;

~
- abuz de fncredere - i~eliiciune: nerestituirea unui bun predat ca urmare a indu-
Din examinarea materialului probator administrat in cauza rezultli in cerii in eroare va constitui infractiunea de in1?elliciune, iar nu cea de abuz de incredere,
mod indubitabil reaua-credintli a inculpatului T-G., care profitand de increderea intrucat in cazul celei din urrnli predarea bunului presupune increderea acordatli licit,
pliqilor vlitlimate G.C. ~i G.V. le-a determinat sli incheie, in favoarea sa, un act iar nu cea obtinuta in mod fraudulos; infractiunea de in1?elliciune este deja consumatli la
notarial, cu consecinta deposedlirii de bunul imobil ce le apaqinea, acestea
momentul refuzului de restituire;
avand convingerea cli inscrisul avea caracter pur formal. ( ... ) Dei?i s-a inteles cu
pliqile vlitamate, care au acceptat ca vanzarea apartamentului sli fie formalli, - obfinere ilegalii de fonduri - fn~eliiciune: prin deci'l)a nr. 4/HP/2016 s-a retinut
dupli incheierea contractului in formli autentica inculpatul a ini?elat increderea ca ,,folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete
vanzlitorilor in sensul cli, inainte ca ace~tia sa achite imprumutul, a depus el reprezintli o modalitate concretli de inducere in eroare a autoritlitii publice care
diferenta de bani la bancli ~i, in aceste conditii, a revandut imobilul unei alte acordli finantarea, avand drept consecinta aprobarea finantlifilor din fonduri publice
persoane. Faptul cli in realitate contractul de vanzare-cumparare a avut un a unei persoane care nu este indreptli!itli sa le obtinli intrucat, in fapt, nu indeplinel?te
caracter simulat, in coroborare cu declaratiile univoce ale martorilor audiati in cerintele de eligibilitate prevazute de lege. Insli, infractiunile prevlizute de art. 244
cauza, rezulta ~i din inscrisurile existente la dosar, atestand cli acei?tia au achitat alin. ( 1) l?i (2) NCP 1?i, respectiv, art. 306 NCP difera una de cealaltli, prin faptul cli,
ratele la imprumutul bancar contractat de inculpat. De altfel, din analiza in cazul celei de-a doua, paguba este prezumatli, fiind nerelevant dacli fondurile
comportamentului inculpatului rezulta faptul cli, dupli incheierea contractului de obtinute in mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinatiei. Astfel, chiar
vanzare-cumplirare nr. 889/2004, acesta nu s-a comportat niciun moment ca un dacli proiectul pentru care a fost obtinutli finantarea a fost in totalitate respectat,
proprietar adevlirat al bunului.dobiindit, ci doar ca titular al creditului bancar; in neregularitlitile privind maniera de obtinere aduc l?i prezumtia absolutli a unei pagube
acest sens, pe inculpat 1-a interesat doar dacli ratele lunare erau pllitite sau nu la cauzate finantatorului prin conduita inculpatului. Norma previizuta de art. 306 NCP
termen, iar cu privire la apartament nu a incheiat, ca un adevlirat proprietar, sanc/ioneazii o formii specifica de inducere In eroare comisa prin folosirea ori
contracte pentru utilitliti i?i nici contract cu asociatia de proprietari; de altfel, nici prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea
la incheierea celui de-al doilea contract de viinzare-cumparare inculpatul nu s-a
aprobiiri/or sau garan/iilor necesare acordarii finanfarilor ob/inute sau garantate
comportat ca un adevlirat proprietar, in conditiile in care a ascuns calitatea de
din fonduri pub/ice. Prin prezentarea unor informatii neadevarate, cuprinse in docu-
chiri~i a plirtilor vlitlimate, refuziind sli-1 insoteascli pe cumplirlitor la identifi-
mente ori date false, inexacte sau incomplete, de care depinde acordarea tinantfuii
carea imobilului ~i prezentarea situatiei juridice reale a acestuia; prin urmare,
dacli pllrtile vlitlimate cuno~teau intentia inculpatului de a le valorifica aparta- publice sau garantate prin fonduri publice - 1?i nu cofinantate din bugetul national,
mentul, nu ar fi incheiat vreun contract de viinzare-cumplirare, nici mlicar in cum este cazul deturnlirii de fonduri ce provin din resurse europene - autorul infrac-
formli simulata (I. C. C.J, sec/ia penalii, decizia nr. 138412010, www.legalis.ro). tiunii se prezintli ca fiind eligibil pentru primirea acelor fonduri. Conchizand, lnalta
Curte apreciaza ca textul art. 306 NCP instituie o incriminare specialii, justifzcata
- trafic de persoane - fn$eliiciune: chiar dacli infractiunea de trafic de persoane se prin particularitii/ile constatiirii pagubei, care este prezumata absolut din insu~i
poate comite prin inducere in eroare, nu se va putea considera cli aceasta are caracter faptul obfinerii frauduloase a fondurilor" .
complex prin absorbtia legalli a infractiunii de ini?elliciune in continutul constitutiv al
- tot prin decizi.a nr. 4/HP/2016 s-a retffiut ca fapta de in~elliciune ~i/sau de
acesteia; in cazul infractiunii complexe prin absorbtie, este necesar ca infracpunea
obtinere ilegala de fonduri nu poate fi retinutli in concurs ideal cu infractiunea pre-
absorbantli sli nu poatli fi in niciun caz comisli rara comiterea infracpunii absorbite;
vlizuta de art. 18 1 din Legea nr. 78/2000, fiind imposibilli identificarea a doua valori
fiind o formli a unitlitii legale de infractiune, existenta absorbtiei se analizeaza
sociale distincte care sli justifice pluralitatea de infractiuni; astfel, s-a retinut
in abstracto prin raportare la nonna de incriminare, iar nu in concreto; prin urmare,
caracterul de norma de incriminare specialli a infractiunii prevlizute de art. 18 1 din
la o analizli in abstracto se poate constata ca nu in toate cazurile in care se poate
Legea nr. 78/2000, fata de cea de ln~elaciune;
retffie comiterea traficului prin inducere in eroare sunt intrunite ~i elementele
constitutive ale infractiunii de in~elaciune (de pildli, atunci .ciind nu se poate retine - in cazul in care mijloacele folosite reprezintli prin ele insele o infractiune, se va
unnarea imediatli a infractiunii de ini?elliciune); retine concursul cu i~elliciunea;
362 Drept penal. Partea speciala lnji-acriuni contra patrimoniului 363
- simpla afirmare a unui neadevar sau publicitatea mincinoasa nu pot fi considerat sau nu mijloace frauduloase pentru a fi incheiat un contract ~i daca au fost
ca fapte tipice de m~elaciune; e folosite mijloace nereale, de natura a mentine increderea persoanei vatamate in
- in doctrina 1 au fost retinute diferite ipoteze practice in care se poate obiectiva realitatea intelegerii intervenite intre paf!i. Criteriile pem n1 evaluarea intenfiei
infractiunea de ln~elaciune constand in prezentarea mincinoasa a realitatii in cazuri fn cazul infrac/iunii de in~eliiciune in con ven{ii respectiv cu oca=ia emiterii unui
cum ar fi: ceclbilet la ordin sunt, de exemplu: 1. conduita persoanei acuzate in legatura cu
alte contracte sau instrumente de plata, anterior datei f aptelor din actul de
(i) cu prilejul incheierii unm contract de asigurare ori cu privire la orice alt aspect sesizare. Sunt avute in vedere, de exemplu: masurile luate pentru respectarea
legal de executarea /ui fn afara de realizarea riscului asigurat; clauzelor contractuale sau pentru efectuarea platii, coerenta masurilor cu scopul
(ii) daca prezentarea mincinoasa nu se obiectiveaza sau nu este insotita de vreunut urmarit, atitudinea fata de respectarea norrnelor care guverneaza domeniul in
dintre acte/e materiale descrise limitativ fn art. 245 a/in. (I) NCP; speta, rulajul marfurilor sau al incasarilor; 2. caracterul diferit sau consecvent al
conduitei persoanei acuzate fafii de faptele din cauza dedusii judecafii. in afara
(iii) faµ de participantul la licitatie, 1n afara oricarui mijloc de constrangere sau
criteriilor mentionate anterior se evalueaza elementele deterrninante pentru
corupere;
incheierea conventiei respective, cuno~terea de catre paqile contractante a
(iv) orice lntelegere dintre participantii la o licitatie, dacii nu are ca scop denatu- modului in care se va desra~ura contractul, respectiv cand ~i cum se va face
rarea prefului. plata, existenta unor imprejurari imprevizibile, emiterea de cecuri dupa inter-
b) urmarea imediata: producerea unui prejudiciu material [pierderea efectiv dictia bancara (J.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 204012012, w..,vw.scj.ro).
suferitii (damnum emergens) la momentul consumarii infractiunii, nu ~i beneficiul
nerealizat (/ucrum cesans) care va fi avut msa 1n vedere in privinta solutionarii actiunii ~ Sunt elemente de natura sa clarifice existenta unui suport faptic de
civile]; natura ilicitului penal: conduita persoanei acuzate de inducerea in eroare in
c) legl'itura de cauzalitate: trebuie doveditii legatura de cauzalitate dintre elementul legatura cu incheierea/punerea in executare a contractului, lipsa oricaror masuri
material al infractiunii ~i urmarea imediata. pentru respectarea clauzelor contractuale sau pentru efectuarea platii, coerenta
masurilor cu scopul urmarit de inducere in eroare a victimelor, atitudinea fatli de
13.5. Latura subiectivli respectarea normelor care guvemeaza domeniul comercial in care se presupune
ca ~i-a des~urat activitatea persoana acuzatii. Criteriile de evaluare a vinovatiei

0 ·:"~~ .:. :·:.:~ "_?~~::.;- ~~·

!•iiTt:ffi~ ~' ·-..~.v.~,lJ~·ulw~•
se completeaza cu elementele determinante pentru incheierea conventiei respec-
tive, de exemplu, cunoa~terea de catre paqile contractante a modului in care se
- scopul: obpnerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust; va des~ura contractul, respectiv ciind ~i cum se va face plata, existenta unor
imprejurari imprevizibile (I. C. CJ., secfia penalii, decizia penala nr. I 032 din 26
- nu intereseaza mobilul care 1-a determinat pe faptuitor sa actioneze. martie 2013, apud L. Lefterache, Probe ~i prezum/ii in procesul penal, Ed. Uni-

~ in~elaciune,
versul Juridic, Bucur~ti, 2015, p. 144).
Intenpa, ca element subiectiv al infractiunii de presupune
atitudinea subiectiva in raport cu care se poate repro~a conduita persoanei
acuzate. Raspunderea penala intervine, deoarece persoana acuzata ~i-a folosit
~ Infractiunea de in~elaciune fond indreptata contra patrimoniului,
pentru existenta infractiunii diminuarea patrimoniului victimei trebuie sa fie
capacitatea de mtelegere ~i prevedere a faptelor in scopul unui rezultat frau- anticipata de catre persoana acuzata, iar conduita persoanei acuzate adaptatii
dulos. in cazul intentiei, atingerea rezultatului fraudulos este chiar sursa actului acestui scop. in consecinta, cercetarea judecatoreasca a trebuit sa clarifice daca
de conduitii. Criteriile de evaluare a vinoviifiei decurg, a~adar, din comporta- s-au intrebuintat sau nu mijloace frauduloase pentru a fi incheiat un contract ~i
mentul exterior al persoanei acuzate, de naturii sii clarifice sensul ~i scopul daca au fost folosite mijloace nereale, de natura a mentine increderea persoanei
ac/iuni/or intreprinse de aceasta. Motiva/ia actului de conduitii este rejlectatii vatamate In realitatea intelegerii intervenite intre pfilti. Astfel, instanta de fond ~i
de modul in care persoana a acfionat. Infractiunea de in~elaciune este indreptatii cea de ape! au ajuns la concluzia ca persoanei vatiimate i-a fost intiirita convin-
contra patrimoniului, astfel !neat diminuarea patrimoniului victimei trebuie sa gerea cu privire la bonitatea inculpatului prin incheierea unor contracte de
fie anticipatii de catre persoana acuzatii, iar conduita persoanei acuzate, adaptatii garantie realli, care nu au fost nerespectate. Curtea de apel s-a pronuntat asupra
acestui scop. Cercetarea judecatoreasca trebuie sa clarifice daca s-au intrebuintat naturii juridice a litigiului, cu ocazia analizei din oficiu a existentei infractiunii,
ajungand la concluzia ca, aviind in vedere numarul actelor de executare, nu este
vorba despre o simpla neexecutare a unor obligatii de plata, ci de o activitate
complexa (inculpatul a emis un bilet la ordin rara a avea calitate, a incheiat un
contract de garantie cu acela~i partener comercial ~i a lnstrainat garantia) care a
creat consecinte deosebit de grave in patrimoniul paqii civile, respectiv un
364 Drept penal. Partea speciala ln.fracfiuni contra patrimoniului 365

prejudiciu de 247.395 RON. Apararea a aratat ca eroarea inculpatulu i a constat _ calitiifi mincinoase: calitati pe care nu le are fiiptuitorul; utilizarea de calitati min-
in faptu l ca s-a bazat pe sotia sa, care i-a spus ca are voie sa emita biletul la ·noase pentru a realiza inducerea in eroare poate constitui infractiunea de uzurpare de
ordin, respectiv ca nu a ~tiut ca nu poate vinde recolta, de~i semnase un contract ci litati oficiale, daca folosirea tarn drept a une i calitati oficiale care implica exercifiul
in acest sens. in ceea ce prive~te lipsa elementului fraudulos al incheierii con- :torltiifii de stat este insoptii sau urmatii de efectuarea unui act Legat de acea calitate;
tractelor, instanta de fond a ajuns la concluzia cii au fost prevazute consecintele _ alte mijloace frauduloase care pot fi folosite pentru comiterea infractiunii de
lipsei calitatii de a emite rara drept un instrument de tipul biletului la ordin 1n~elaciune nu implica in mod necesar ~i caracterul infraqional a l acestora; de pilda, in
respectiv a instrainiirii garantiei, avand in vedere ca inculpatul avea firma de ctoi cazul in care in vederea obpnerii unui credit de nevoi personale este prezentat un
ani, respectiv trei ani la momentul celor doua acte de executare. Nu poate fi
jnScris din care rezulta ca fiiptuitorul este proprietarul unui imobil, pe care la momentul
admisa nici apararea cu privire la eroarea in care s-a gasit inculpatul, asupra
prezentarii nu il mai depnea 'in proprietate, dar pe care 11 avusese anterior, se poate
consecintelor faptelor sale invocate. in ceea ce prive~te suspnerea apararii cu
privire la lipsa prevederii consecintelor, respectiv eroarea asupra consecintelor retine comiterea infractiunii de 'in~elliciune daca la acordarea creditului au fost avute in
faptelor, instanta de fond a precizat ca inculpatul a semnat un bilet la ordin fara vedere ~i imprejurarile rezultate din inscris, astfel ca inducerea in eroare a produs
sii aiba calitatea previizuta de lege, iar ulterior a incheiat cu partea civila doua efecte, chiar daca mijlocul fraudulos folosit nu era un inscris falsificat;
contracte de garantie realii pentru suprafete insamantate, pe care de asemenea _ daca mijlocul fraudulos constituie el insu~ i o infractiune, se va retine concursul
le-a incalcat, prin vanzarea recoltei ce forma obiectul garanpei. La incheierea real cu 'in~elaciunea; astfel, se va retine comiterea in concurs real a infractiunii de
Contractului nr. Xl/2008 inculpatul a lasat SC A. un bilet la ordin necompletat, in~elaciune cu cea de fals 'in inscrisuri sub semnaturli privata, sau cu cea de fals in
dar avalizat de sopa sa, pe care ulterior 1-a inlocuit cu un bilet la ordin completat declaratii ori privind identitatea;
~i sernnat de el insu~i. Toate aceste actiuni au fost consecinta activitatilor desta-
- prin DCC nr. 49/ 2019, Curtea Constitutionala a apreciat ca satisface standardul
~urate de inculpat ~i constituie inciilcari evidente ale normelor privind conduita
de claritate ~i previzibilitate sintagma ,,ori de alte mijloace frauduloase", din
contractua!a. Probele arata ca inculpatul a profitat de faptul ca ii cuno~tea de
cuprinsul variantei agravate a infractiunii de in~elaciune. in motivarea solutiei
multi ani pe patronul firmei viitamate, care era, conform afirmatiei apararii, un
pronuntate s-a retinut, in e senfli, ca: ,,in varianta tip a infraqiunii, mij loacele ~i moda-
fost coleg din satul natal al inculpatului, ~i a sperat ca acesta, de~i au fost
incalcate obligapile asumate in repetate randuri ~i cu privire la sume mari, avand litafile concrete prin care subiectul activ il face pe subiectul pasiv sa creada
in vedere ca se cuno~teau de multii vreme, nu va depune plangere impotriva sa. neadevarurile prezentate, adica il induce sau il mentine 'in eroare ori ii produce iluzia
Ambele instante, tribunalul· ~i curtea de ape!, au analizat vinovatia inculpatului adevarului, pot fi foarte diferite, ca de exemplu: viclenie, ~iretenie, uneltiri, strata-
din modul in care acesta a actionat, in mod repetat in dauna aceluia~i partener geme, ~iretlicuri, mistificari, prefiicatorii, ademeniri, amagiri, trucaje, intrigi etc. Prin
comercial, incheind contracte rara sii pliiteasca bunurile achiziponate. Inculpatul urmare, aceste mijloace sau moduri prin care se realizeaza inducerea 'in eroare a
a emis doua bilete la ordin care nu puteau produce consecinte juridice (pentru ca subiectului pasiv nu pot fi decat sub forma unor simple minciuni, 'intrucat daca sunt
nu avea calitatea sa semneze unul dintre bilete ~i pentru ca nu avea bani frauduloase, adica susfinute sau intlirite ~i prin alte mijloace, cum ar fi nume, calitati,
disponibili pentru plata celui de-al doi!ea) ~i a instrainat garanpa cu care urma sa inscrisuri, inscenari de fapte etc., astfel ca minciuna sa fie mai convingatoare, fapta
pliiteascii bunurile. Inculpatul a incheiat doua contracte prin care garanta plata va fi incadratli 'in varianta agravatli. Aceasta din urma varianta a infractiunii de
semintelor ~i a mlirfurilor cu recolta din ace! an, recunoscand ca a strans recolta ~elaciune se deosebe~te de varianta tip numai prin mijloacele prin care a fost
~i a vandut-o tarn a anunta partea civila, astfel cum se obligase. Clauzele savar~ita infractiunea de amagire, de inducere in eroare a subiectului pasiv ~i care
contractului erau clare, redactate astfel !neat orice persoanii sa poatii intelege sunt de natura sa asigure mai u~or re~ita acestei acfiuni. Faptul ca in textul art. 244
obligapile asumate, aspect de altfel recunoscut de catre inculpat. Dat fiind faptul alin. (2) NCP pentru desemnarea acestor mijloace frauduloase se folose~te expresia
ca inculpatul a incheiat mai multe contracte fara sa plateasca bunurile achizi- «mijloace frauduloase», dandu-se ca exemplu <<nume sau calitli!i rnincinoase», nu
tionate, pentru plata carora fie a emis instrumente de platli care nu-~i puteau inseamna ca acestea sunt exhaustive. Dispozitiile legale criticate sunt clare ~i
produce efectele, fie a instrainat bunurile din care urma sa se faca plata, in mod neechivoce, 'intrucat destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea sli
corect a fost retinutli infractiunea de in~elaciune in forma continuatii (I. C. C.J,
prevada consecintele ce decurg din nerespectarea ei, sens in care i~i poate adapta
secfiapenalii, decizia nr. 380612012, www.scj.ro).
conduita 'in mod corespunzatoi. ( ... )De aceea, nu poate fi primitli susfinerea potrivit
13.6. Varianta agravata (art. 244 alin. (2)-NCP] careia destinatarii dispozitiilor legale criticate nu i~i pot adapta conduita 'in functie de
continutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare ~i de previzibile, sens In care
- constituie varianta agravata 'in~elaciunea sav~itii prin folosirea de nume sau Curtea constatii ca formularea textului de lege nu este de natura a genera dificultati
calitlifi rnincinoase ori de alte mijloace frauduloase [art. 244 alin. (2) NCP]; de interpretare, termenul «fraudulos» nefiind susceptibil de interpretliri diferite. De
- nume mincinoase: nume reale sau imaginare care nu sunt ale fiiptui torului; altfel, acesta este adesea folosit in legislafia penalli, tara a pune dificultafi de
interpretare, legiuitorul urml!.rind sa sanctioneze mai aspru comiterea unei fapte de
366 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra patrimoniu/ui 367
lm;elaciune prin mij loace care presupun ele lnsele acte de rea-credinta, de incalcare este determinat sa ia o dispozitie patrimoniala pagubitoare. Or, in cauzii, paguba
legii. ( ... ) varianta agravata a infraqiunii de in~elaciune se deosebe~te de varianta / nu apare ca un eject direct al amiigirii, ea nu provine dintr-un act de voin{ii al
numai prin mijloacele prin care a fost savar~ita actiunea de amagire, de inducere ~p executorul judeciitoresc sau al par{ii civi/e - debitor in procedura executiirii
eroare a subiectului pasiv ~i care sunt de natura sa asigure mai u~or reu~ita acest~n sifite, ci din maniera abuzivii in care inculpa/ii $i-au exercitat drepturile in
1
ac~iuni. Potrivit art. 244 alin. (2) teza a II-a NCP, daca mijlocul fraudulos constitui cadrul acesteifaze a procesului civil. Doar instanta de executare este lndrituita a
prin el insu~i o infractiune, va exista concurs intre infractiunea de in~elaciunee verifica $i cenzura cuantumul onorariilor solicitate in cuprinsul cheltuielilor de
varianta agravata, ~i infraqiunea care se refera la mijlocul fraudulos (de exemp1u' executare potrivit criteriilor reglementate de art. 451 alin. (2) C.proc.civ., avand
infraqiunea de folosire de i'nscrisuri false, previizuta de art. 323 NCP, uzurparea d~ natura juridica de mijloace de probii, inscrisurile (chitantele) depuse de inculpat
calitati oficiale, prevazuta de art. 258 NCP, infractiunea de exercitare fiira drept a in dosarele de executare sunt producatoare de consecinte juridice, fiind
unei profesii sau activitati, prevazuta de art. 348 NCP)". prezumate ca atesta plata onorariilor consemnate in cuprinsul acestora pana la
proba contrara. Ca atare, dispozitiile legale aplicabile in procedura executarii
~ Aspectul de fapt controversat in cauza este reprezentat de caracterul silite nu confereau executorului judecatoresc posibilitatea de a refuza punerea in
executare a cheltuielilor de executare, implicit a onorariului avocatial, dar nici
real sau fictiv al contractelor de asistenta juridice incheiate, cat ~ i al chitantelor reducerea acestora, chiar $i in contextul in care acesta ar fi sesizat caracterul
doveditoare privind plata onorariilor, inculpatii sustinand, contrar acuziiri i, ca exorbitant, nejustificat de mare in raport cu debitul principal al acestuia, ceea ce
acestea atesta operatiuni reale, cu precizarea ca scopul urrnarit a fost acela de a probabil s-a $i intamplat, disproportia fiind una vadita, apta de a genera
determina partea civila ca pe viitor sii respecte drepturile inculpatului A. asupra suspiciuni eel putin cu privire la scopul urrnarit prin solicitarea respectivelor
imobilului in cauzii, ceea ce constituie in opinia acestora un abuz de drept, iar nu onorarii. Inducerea fn eroare, ca element constitutiv al laturii obiective a
infractiunea de in$eliiciune. Premergator oricarei analize asupra caracterului infractiunii de in$elaciune, lipse$te in contextul in care executorul nu a procedat
fictiv sau simulat al lnscrisurilor mentionate, inalta Curte de Casatie $i Justitie la includerea cheltuielilor de executare constand in onorariul avocatial $i la
constata ca faptele, astfel cum sunt descrise in concret, ·nu rea/izeazii tipicitatea punerea in executare inclusiv a acestei sume de bani ca rezultat al amagirii sale
infrac/iunii de in$eliiciune, infracpune contra patrimoniului, al carei specific asupra realitatii acestei cheltuieli, ci in urma respectarii dispozitiilor legale
consta in aceea ca, in urrna unor manopere dolosive ale fliptuitorului sau prin incidente de la care nu avea posibilitatea sa deroge. in ceea ct: prive$te pretinsa
apelarea la alte elemente frauduloase, victima inducerii in eroare se angajeaza inducere in eroare a debitorului, partea civila Municipiul Cluj Napoca, inalta
intr-o conduita prejudiciabila. De esenta acestei infractiuni este aceea ca Curte observa, pe de o parte, ca virarea sumei de bani in urroa popririi conturilor
taptuitorul amage~te, nesocote$te increderea acordata in cadrul unor relatii cu s-a produs independent de vointa sa, iar, pe de alta parte, aceasta a utilizat toate
continut patrimonial, or, fapta care stii la baza acuzafi/or aduse inculpa/ilor remediile procesuale pentru a impiedica executarea sumei respective prin
constii in aceea cii aufolosit, prin depunerea in dosarele execu/iona/e, contracte introducerea de contestatii Ia executare, in cadrul carora a solicitat ~i suspen-
de asisten/ii judiciarii $i chitan/e ce nu atestii opera/iuni rea/e, partea civilii darea provizorie a executiirii, ceea ce atesta ca a contestat tocmai caracterul cert
fiind executatii silit inclusiv pentru sume ce reprezintii onorarii avoca/iale al creantei. De altfel, piiftii civile i-au fost admise cererile formulate, insa din
pretins fictive. Prezentarea mincinoasa a unor aspecte de fapt ori de drept in fata motive independente de inculpati, executarea a avut loc inainte de solutionarea
unei autoritati judiciare iese din sfera acestor relatii protejate prin incriminarea acestora. Se remarca faptul ca partea civila a solicitat ~i intoarcerea executarii,
'in$elaciunii (art. 244, Titlul II), insa este proteguitii in cadrul altor infractiuni, aceasta fiind solutionata tn favoarea sa, conduita inculpaplor in faza de
cum sunt cele de fals (Titlul VI), contra infliptuirii justitiei (Titlul IV) $.a. Astfel, executare fiind sanctionata prin maniera de solutionare a acestor litigii civile.
inducerea in eroare a unei autoritiifi aduce in discutie alt tip de relatii sociale A$adar, dincolo de faptul cii inducerea fn eroare a debitorului in procedura
nesocotite $i alte incriminari incidente, acelea care protejeaza autoritatea, cum ar executiirii silite prin folosirea unor inscrisuri doveditoare, chiar avand caracter
fi falsul in declarapi, marturia mincinoasa, falsul privind identitatea, prezentarea nereal, nu poate constitui element material al infrac/iunii de i~eliiciune, in
la autoritatea vamala de inscrisuri falsificate etc. Folosirea inscrisurilor considerarea re/a/ii/or sociale ocrotite prin incriminarea acesteia, fapte/e nici
falsificate intr-un dosar executional ce face obiectul unei executari silite ar putea nu au avut aptitudinea de a amiigi partea civilii asupra caracterului cert al
constitui o fapta prevazuta de legea penala subsumata infractiunii de fals $ifsau crean/ei. ( . .) fapta, astfel cum este descrisa to actul de sesizare, ce constituie
uz de fals, iar nu infractiunii de in$elaciune. Concluzia rezulta din aceea ca obiectul judecatii a$a cum este definit de art. 3 7 I C.proc. pen., nu este prevazuta
obiectul juridic al infractiunii de in$elaciune II constituie protejarea relatiilor de legea penalii. Conduita inculpatului A. s-ar putea subsuma infractiunii de fals
sociale de ordin patrimonial bazate pe incredere, in timp ce obiectul juridic al in inscrisuri sub semnatura privata, tnsa analiza elementelor de fapt $i de drept
infractiunii de fals este diferit ~i se refera la proteguirea relatiilor sociale in privind angajarea raspunderii penale pentru aceasta excede obiectului judecatii,
legatura cu valoarea increderii publice acordate anumitor categorii de inscrisuri. in contextul in care acuzatia a fost forrnulata explicit doar sub aspectul inducerii
Mai mult, in cazul infractiunii de in$elaciune, bunul ce constituie folosul in eroare prin folosirea de mijloace frauduloase, tara o acuzatie distincta sub
material injust iese din posesia sau detentia subiectului pasiv $i intra in sfera de aspectul falsificarii inscrisurilor sub semnatura privata, folosite in vederea
dispozitie a fliptuitorului ca rezultat al inducerii in eroare a acestuia, care astfel
368 Drept penal. Partea specialii lnFac{iuni contra patrimoniului 369

producerii unei consecinte juridice. Or, infractiunea de fals fiind o infractiune actiunea de amagire, de inducere in eroare a subiectului pasiv ~i care sunt de
autonoma pentru care procurorul nu a exercitat actiunea penala in cauza de fata, natura sa asigure mai U$0f reu$ita acestei aqiuni. Potrivit a1t. 244 alin. (2) teza
astfel !neat orice alta analiza privind caracterul real sau fictiv al celor consem. a II-a NCP, dacli mijlocul fraudulos constituie prin el insu$i o infractiune, va
nate in inscrisurile depuse in procedura executarii silite excede obiectului exista concurs intre infractiunea de in$elliciune varianta agravata $i infraqiunea
judecatii ~i ar presupune In mod necesar o modificare completa, de substanta, a care se refera la mijlocul fraudulos (de exemplu, infractiunea de folosire de
situatiei de fapt, ceea ce ar incalca dreptul la aparare, componenta a dreptului la inscrisuri false prevlizuta de art. 323 NCP, uzurparea de calitati oficiale preva-
un proces ecbitabil. Principiul separatiei functiilor judiciare interzice instantei a zuta de art. 258 NCP, infractiunea de exercitare flira drept a unei profesii sau
determina eventuala fapta penala comisa de o maniera care sa modifice obiectuJ activitati prevazuta de art. 348 NCP). Dispozitiile legale criticate reglementeaza
judecatii printr-o schimbare de incadrare juridica in cauza din infractiunea de cu privire la existenta concursului formal sau ideal. CtEDO a statuat in cazul
ln$elaciune in infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata (J.C. C.J., concursului ideal tipic de infractiuni, ca acesta se caracterizeaza prin aceea ca
secfia penalii, decizia nr. 15612018, www.sintact.ro). faptul unic se descompune in doua infractiuni distincte. Intr-o astfel de situatie,
nu ex is ta nimic care sa contrazica art. 4 din Protocolul nr. 7, deoarece acesta
~ Art. 244 al in. (2) NCP nu opereazii cu o dub/ii incriminare, ci
interzice ca o persoana sa fie judecata de doua ori pentru acee~i infractiune, in
timp ce, in cadrul concursului ideal de infractiuni, acela$i fapt comporta o
reprezinta doar o forma agravata a infractiunii de in$elaciune savfu-$ite prin
analiza in cadrul a doua infractiuni distincte (Cauza Oliveira c. Elvefiei) (Curtea
folos irea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. ( .. .)
Constitufionalii, DCC nr. 67612018, www.ccr.ro).
in fraza intai, o varianta agravata a infractiunii de in$elaciune, care se realizeaza
atunci cand in$elaciunea se savar$e$te prin folosirea de nume sau calitati
mincinoase ori prin ale mij loace frauduloase. t-1entiunea din fraza a doua a ~ Atribuindu-$i mincinos calitatea de reprezentant al unei firme reale ce
alineatului, potrivit careia daca mijlocul fraudulos constituie prin el insu$i o se ocupa cu plasarea foqei de munca in strainatate, pentru ln~elarea unor
infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni, nu contravine persoane care i-au dat bani pentru obtinerea de contracte de munca ~i a vizelor
dispozitiilor art. 4 pct. I din Protocolul nr. 7 la CEDO (s.n. ne bis in idem). ( ... ) necesare, inculpatul a savfu-$it infractiunea de in~elaciune calificata prevlizuta in
Faptul ca se retine in toate cazurile, inclusiv atunci cand folosirea rnijlocului art. 215 alin. (2) C.pen. din 1969 (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 52612000,
fraudulos cqnstituie prin el insu$i infractiune, in$elaciunea calificata nu www.legalis.ro).

~
insearnna dubla sanctionare a infractiunii. Mijloacele frauduloase folosite de
foptuitor pot fl o diversitate de fapte ilicite. Simpla existenta a acestora, Fapta inculpatului care, convenind cu persoana vatamatli sa-i procure
indiferent de numlirul sau gravitatea lor, confera infractiunii de in$elaciune de la vanzatorul unui magazin o pereche de pantofi cu suma de 800 lei ~i pri-
caracterul calificat, fiind necesara, potrivit vointei legiuitorului, o sanctionare mind de la aceasta suma de mai sus, a pus-o intr-un plic pregatit dinainte, dupa
mai aspra a acestei categorii de infractori. Faptul ca rnijlocul fraudulos constituie care, pretextand ca nu a putut dobandi pantofii, a inrnanat persoanei vatamate un
prin el insu$i o infractiune nu poate scbimba caracterul agravat al incriminarii. plic asemanator in care pusese, in loc de bani, cateva bucati de hartie de ziar de
A pune pe acel~i plan escrocul care folose$te mijloace frauduloase ce nu sunt mlirimea bancnotelor, constituie infractiunea prevlizuta in art. 215 alin. (2)
infractiuni cu acela care folose$te astfel de mijloace, dar care constituie prin ele C.pen. din 1969. Caracterul calificat al infractiunii - prin mijloace frauduloase -
insele infractiuni, inseamna a acorda impunitate acestuia din urma pentru infrac- rezulta, in spetli, din folosirea celor doua plicuri, unul gol in care inculpatul a pus
tiunile respective, ceea ce este inadmisibil. Existenta pluralitatii de infractiuni in banii primiti de la persoana vatamata ~i celalalt tonµnand hartii Iarii valoare
aceasta situatie nu semnifica o pluralitate de sanctiuni stabilite contrar preve- (T.MB., secfia penalii, decizia nr. 49111990, in C.P.J.P. 1990, p. 93).
derilor art. 4 pct. 1 din Protocolul nr. 7 la CEDO, ci aplicarea unei pedepse
principale stabilite potrivit regulilor privind concursul de infractiuni. Legiuitorul
Codului penal roman nu a acceptat a$a-numita teorie a unitatii iqtre infracpunea-
~ Folosirea intr-o tranzactie comerciala a unui cec flira acoperire obtinut
fraudulos de fliptuitor constituie in~elliciune comisa prin mijloace frauduloase
mijloc $i infractiunea-scop in reglementarea infractiunii de in$elaciune, (C.S.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 374812003, www.legalis.ro).
lnsu$indu-$i principiul, in sensul ca, daca mijlocul fraudulos folosit pentru indu-
cerea sau mentinerea in eroare a pagubitului constituie prin el insu$i infractiune,
aceasta infractiune trebuie sa fie retinuta in concurs cu in$elaciunea calificata, ~ Fapta unei persoane de a vinde apartamentul pe care-1 detine in calitate
fiind considerate o pluralitate de infractiuni $i pedepsite ca atare. Aceasta este o de chiria~, mentionand in actul de vanzare-cumparare ca este proprieta~I aces-
optiune a legiuitorului $i, astfel cum s-a ariitat, nu este contrara Constitutiei sau tuia, intrune$te elementele constitutive ale infractiunii de in$elliciune. Impreju-
CEDO. in consecinta, fiind vorba despre doua infractiuni, este firesc sa se aplice rarea ca fliptuitorul avea vocatia de a deveni proprietarul apartamentului in
infractorului doua pedepse, dupa regulile prevazute pentru concursul de temeiul unor prevederi legale este irelevant sub aspectul intentiei de a induce in
infractiuni, flira ca prin aceasta sa Ii fie afectat In vreun fel dreptul la un proces eroare persoana vatamatli, atata vreme cat nu a adus la cuno~tin!li situatia
echitabil. ( ... ) Curtea mai retine ca varianta agravatli a infracfiunii de in$elaciune juridica reala a bunului vandut, prezentand ca adevlirata calitatea sa mincinoasa
se deosebe$te de varianta-tip numai prin mijloacele prin care a fost savfu-$ita de proprietar. De asemenea, este irelevanta imprejurarea ca persoana vatlimata,
370 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra patrimoniului 371

fiind de bunli-credinta, nu a cerut faptuitorului sli faca dovada calitaiii sale de scopul de a obtine pentru inculpati ~i S.M. (foloase materiale injuste, cu conse-
proprietar ~i nu a ta.cut demersuri pentru cunoa~terea situatiei juridice reale a cinte pagubitoare pentru organizatoarea licita\iei, consecinte care nu s-au produs
apartamentului (C.S.J., $ecfia penala, decizia nr. 384512001, Wl1-w.legalis.ro). datorita interventiei organelor de cercetare penalli. Faptele sava~ite constituie,
deci, tentativa la infractiunea de in~e laciune (C.S.J., sec/ia penala, decizia
13.7. Varianta agravata [art. 244 NCP raportat la art. 256 1 NCPJ nr. 270812002, www.legalis.ro).

~ ca~tigator
- prin O.U.G. nr. 18/2016 a fost prevlizuta o nouli varianta agravata a !n~elaciunii
fie cli fapta este comisli in fonna de bazli sau in varianta agravata prevlizuta de art. 24-4 Fapta unei persoane de a prezenta drept un bilet ,,loto", ale
alin. (2) NCP in ipoteza in care unnarea imediata consta in producerea de consecinte carui cifre au fost modificate in a~a fel incat falsul apare evident, nu constituie
deosebit de grave; in aceasta ipoteza, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu tentativa la infractiunea de in~elaciuoe in paguba patrimoniului public, deoarece
jumatate. biletul, fiind alterat in asemenea mod, era absolut impropriu de a induce in
eroare pe angajatii care aveau indatorirea sa primeascli ~i sa verifice valabilitatea
13.8. Formele infractiunii lui (Trib. Suprem, secfia penala, decizia nr. 268711969, in Repertoriu
1969-1975, p. 253).
- actele de preglitire sunt posibile, insa nu sunt incnmmate; actele de prega.tire
efectuate de un tert de care se serve~te autorul constituie acte de complicitate; ~ In cazul in care, dupa incercarea de inducere in eroare a persoanei
- tentativa (perfecta, imperfecta, relativ improprie) este posibilli ~i incriminata; vatlimate cu prilejul incheierii unui contract comercial, aceasta i~i da seama ca
i-au fost prezentate drept adevarate fapte mincinoase ~i sesizeaza organele de
~ Fapta avocatului de a depune la instanta de judecatli, in cadrul unui politie inainte de livrarea marfii, fapta constituie tentativa la infraqiunea de
in~elliciune. lmprejurarea ca organul de cercetare penala, in vederea descoperirii
proces, chitante falsificate care atesta, in mod nereal, incasarea unor sume de
bani cu titlu de onorariu, in scopul obligarii partii adverse de catre instanta la ~i dovedirii infractiunii, a luat rnasura ca marfa sa fie livrata sub supravegherea

plata cheltuielilor de judecata, rezultat care nu s-a produs din cauza pierderii acoperita a politiei, nu constituie acte de executare a contractului cauzator de
procesului, nu intrune~te elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de paguba pentru persoana vatamata ~i, ca atare, nu atribuie faptei caracterul unei
in~elaciune prevlizuta in art. 32 NCP raportat la art. 244 alin. (1) ~i (2) NCP, ci infractiuni de in~elliciune consumata (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 384112001,
numai elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura www.legalis.ro).
privatii, intrucat infractiunea de in~elaciune constituie o infractiune contra patri- - infractiunea se consumli la momentul producerii prejudiciului;
moniului prin nesocotirea increderii in cadrul unor relatii cu continut patri-
monial, iar inducerea in eroare a unei autoritliti nu se include in sfera relatiilor - in cazul in~elaciunii in conventiile incheiate in urma inducerii in eroare ~i la care
protejate prin incriminarea in~elaciunii (J.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 449 executarea este succesivli, infract]unea se consuma la momentul realizli.rii primei
din 8 decembrie 2015, www.scj.ro). prestatii de catre persoana indusli in eroare care are efect prejudiciabil pentru acesta;
prin urmare, neexecutarea in integralitate a contractului dupli momentul descoperirii
~ in~elaciune, sav~itli
in cazul tentativei la infractiunea de prin solici-
activitatii frauduloase sau neplata integralli a pretului nu fac ca infract]unea sli rlimiina
in stadiul tentativei [de pildli, in situatia in care o persoanli o induce in eroare pe al ta ca
tarea unor sume de bani pentru asigurarea tratamentului medical al unui minor
decedat la data solicitarii acestor sume, inforrnarea persoanei vatlimate cu privire urmeaza sli ii efectueze o lucrare de arnenajare interioarli, de~i nu avea nici speciali-
la decesul minorului nu echivaleaza cu o desistare, in conditiile in care taptui- zarea ~i nici infrastructura efectuarii unei astfel de lucrari, urmata de incheierea
torul a solicitat in continuare sumele de bani, prin invocarea unui alt caz urgent contractuhii de prestari servicii ~i incasarea avansului pentru lucrare; prejudiciul consta
(I. C. C.J., sec/ia penala, decizia nr. 3858 din 5 decembrie 2013, www.scj.ro). in acest caz in avansul platit de persoana indusa in eroare infractorului; tot astfel, in
ipoteza in care o persoanli fapta persoanei de a depune la Casa judeteanli de pensii
~ lnculpatii, in scopul de a primi foloase de la S.M., s-au decis sa liciteze inscrisuri falsificate (adeverinte de vechime in muncli, caqi de munca, etc.) in scopul
calcullirii sau recalcularii cuantumului pensiei ~i dobandirii de venituri suplimentare
formal ~i sli se comporte la licitatie convenabil fata de S.M. astfel incat sli nu
urce pretul bunurilor supuse licita\iei la o diferenta semnificativli faµi de pretul necuvenite, urmata de obtinerea de venituri suplimentare necuvenite prin pensia
de pornire. in consecinµi, se constata ca a existat o intelegere intre inculpati ~i astfel recalculata, pe o perioada lungli de timp]; in acest sens, prin decizia
martor, in ~a fel inciit proprietarul vanzlitor al bunurilor, E.M. Cavnic, sa obtina nr. S/RILJ2019 s-a retinut cli prin data sliv~irii infractiunii ~i, implicit, data de la care
un pret cat rnai mic in favoarea lui S.M. Prin aceasta s-ar fi ajuos la o licitatie incepe sli curgli termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor
trucata, de natura sa o deturneze de la scopul ei firesc ~i sa mentina redus pretul simple a cliror latura obiectivli implicli producerea unei pagube ori realizarea unui folos
bunurilor scoase de proprietar la vanzare, in paguba acestuia. Or, aceste fapte necuvenit pe o perioada de timp se intelege momentul apari/iei primei pagube ori al
reprezinta o punere in executare a botararii de a induce in eroare E.M. Cavnic, in ob{inerii primului folos necuvenit;
372 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra patrimoniului 373

g_ acoperirea partiala sau integrala a prejudiciului material produs nu inlatur-

caracterul penal al faptei, infractiunea de rezultat de ln~elaciune fiind deja consurnataa
~ Pentru a se retine infraqiunea de inl?elaciune este necesar sa se con-
state ca o persoana a fost indusa in eroare cu scopul de a se obtine un folos ma-
nu constituie o cauza care inlatura raspunderea penala ~i nici nu conduce la ~ terial, precum l?i producerea unei pagube in patrimon iul persoanei inl?elate. Prin
schimbare de incadrare juridica din varianta agravatii (cand fapta a produs consecinte unnare, din moment ce aqiunile inculpatului trebuie sa aiba drept rezultat prici-
deosebit de grave) in forma de baza sau varianta agravata prevazutii de art. 244 alin. (2) nuirea unei pagube materiale, acesta este momentul dind se consuma infrac-
NCP; atitudinea inculpatului va fi evaluatii in procesul de individualizare a pedepsei tiunea de in~elaciune. in speta, inculpata, gestionara la o unitate cu profit alimen-
tar, constatand ca are o lipsa in gestiune, a falsificat o factura emisa pe seama unui
precum ~i la solutionarea aqiunii civile exercitate in procesul penal; astfel, instanta v~
spital, adiiugand la marfurile real livrate ~i altele pe care nu le-a livrat, transfor-
retine circumstanta atenuantii legalii previizutii de art. 75 alin. ( 1) lit. d) NCP 1 In cazu1
mand suma de 600 lei, pret real datorat, In 6.000 lei. Factura a fost emisa la
in care se constatii achitarea integralii a prejudiciului material in cursul urrniiririi penale
9 noiembrie 1989 ~i a fost achitata la 26 noiembrie 1989. Al?a fiind, rezultii ca
iiiJaza cajnfieipiiiljmigarej ori panii la primul termen de judecatii in prima instanta; I~ momentul consumarii infractiunii de in~elaciune a avut loc la 26 noiembrie 1989
cazul In care inculpatul acoperii doar partial prejudiciul material sau dacii acoperirea (C.S.J , secfia, decizia nr. 114311992, fn Dreptul nr. 211993, p. 79).
integrala are loc dupii primul termen de judecatii in prima instantii se poate retine
circumstanta atenuantiijudiciara previizutii art. 75 alin. (2) lit. a) NCP3 . _ poate fi siiv~itii in formii continuatii, caz in care infractiunea se epuizeazii la data
efectuarii ultimului act de executare.

13.9. Pedeapsa
- pentru forma tip: inchisoarea de la 6 !uni la 3 ani;
- pentru varianta agravatii prevazutii de art. 244 alin. (2) NCP: lnchisoarea de la 1 la
5 ani.

14.1. Nop.one
- este infrac!l.unea ce constii in distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintre-
buintfile, ascunderea sau instriiinarea unui bun asigurat impotriva distrugerii, degra-
dlirii, uzurii, pierderii sau furtului, fn scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul,
suma asiguratii [art. 245 alin. (I) NCP];
- constituie variantii alternativii atenuatii a infractiunii fapta persoanei care, in scopul
de a ob!l.ne, pentru sine sau pentru altul, suma asigtiratii, simuleazii, ll?i cauzeazii sau
agraveazii leziuni sau viitiimari corporale produse de un rise asigurat [art. 245 alin. (2)
NCP];
- NCP a incriminat autonom faptele de inl?eliiciune in materia asiguriirilor de bunuri
sau persoane, realizand insii o mutatie nefericitii a naturii infractiunii din infrac!l.une de

'"'""""' '""'"' .,~

t11·111~·•\-·~"'.,'J•~........:..,u1~"'.':!•.J~:1111t.r_11~111
........;-; .... ...,....,. •? ~-"": - 11 : : '•.t: ..... '2'~ "..
v.1~..l(~""."111r111'.•~" "111S:~!~:i1
'- ~
" "11t "".:."1,li
,~. r~-~-··-i-:.~=-<~:l~ .-C.' ~~·~r~ ~::~~
•:., li\!_11-..,._f:\. i~i1.:,{;;. ..... ·~l-ll~L•l11:i.! "7"'~l..-:~; 2 ...-.. . . ; . : ,;!.!~·
11 :u:tf.
. , ~·,
, • ,..-....;:~:r_;·· ~"':"'""' ~£-.,:...1-,;.
·1i81dui':~1 1 - 1•-'"!1· •• - '
• ."!.t)l..,!_:!a,• ....
--.·,-
! ' --.:_.,.·:--~<:' -:~.... ... .-.;,.;:.. ,-.·:.,..,.~\'.Y?.~~u.~JS!~ , ~ ·:S,.-?r..~:};~}:.., ... ~r. : · ··::·:-·~-·{· :.:... _· ·
I, '";\1,.,..~- t.._.1,,..,.,, It '""}~·"".r ~ .... l d1";,.t;i•'t ( 1 19:1 IJ'A 1 ·''~ ~-:"11t.i~:'\" • ~ "f1~f111 1·1111.. ;,-._,. t•.11• >t'. . :
~ --::'!·. (}
. 7£.... ~·· ·.·-:--:~.-...:"'.J;~·:...... ~ .i.: ...
!/J' .. --.. 11111"1,···<r~•"'O 1 .... 1..-:u11" .. 11~n ,.,.rfu1tt¥''"·t,._t;
~~;.,:. ~~;*~~~~~~':..;'.r;;--.i .-::.:--;·~:··-' . .·
...:tu·~1il:J.'..Ju~11u~ni1i'i'i"t".::;~ 11111 , .. ,L',. 1~.1 ......... ,,,, ........ ic
_: ~·. "-:.r>_:.. -;g./..·r : ...:·~... ··,r:..-:;:-,.;::=.::-·'..~~.,~~~~;~~~~~::rt~f:-::.:--· :~:~=:.-: ~---~ -·-- -
"'::· ,,., "'-·s......... . r [t .... l1 ~ .i•n~--~, • 11~n•~. :.:.i~..;:'•·. rl~~·;t=l• ,,, ..... v .... <-tJ .,·,~-~r·r~1,. .::•-.,,._ · .. ' . . : , . . . "''"· .. r..
·,.· ·-. '-7~.:-.:..~ ~·:t_~;: .. :;.··:;.::
'-0. 7.: #~-+~~".r;~-;t~1...:-~i..:~,:~fi;;.. •:7•>'••#'"'],.5.(I;¢\~~-1'-~.:;.. -:-_.:"'-:: _..,~-~ -' '
... , •..-: .1 • ...-.11 .....•::,-•• 111~1 1 ~·" I. ~lllt :1111. ·~~ ··~· -~~· •l••tJ\:1Ufirr.TI!I .,"':; ""'\~.1-- ·~);.. - I)}' I !JI-_.,._ .•• ' .
: .. '·::3"~ ~ ~::...·.-:4..:~":;0.'"~~.: ..!"'":->.-;.:..--· ·~ ~-- · · ~~~ 1:· -- r,:--:~-:~..:·.:.,;~ :·.:·. ~.. ~
~~,~"!!:~.·IT <.~~-.rf'!t~!:·;~;.~ ·~~~"4~~~·~!....-.~~ t(f.;.!J.. ~.,,g.!.'u._~-1f1~~~t~.~ . . ~Y,!_·,t~t~':
. ..1 .. :
•,:'T' · · •
.. .,~· -~---.~ '- .1..~11niYi ,,.~:· • .........,.:~~;j,; ""'"';... - .• "'"'• .., ~ , · .,.
_.;. ,..,,,,,!! . . . r...':E':r.1f;..11l!.·''-"'·•~.r
.:. ....- ---· ·- - .:.,.--...,..,Y,~•
... ,:';i•.._-p~:~ .. ..,,_.....,_-'...,_.
V11t·th-..-1)11lt.L~(~~!•lu·.1::.a1!.111'r~·,rr• ~t;,(,~:•t
- ·..:~~·.,.
·;!,
~-z ;::'~-:.;....,. . .;-:". . . ,·:;:~:.:;:;-';' ;- -_ -~~.~f./&::.(r.f.. .-.-::~ ·~~~~_,£· ·:;:~~~:...-:- ..,, F~~ ?Z~-. : ...... ~..
.. f!,.._~r~·t:'1~1~6.-".=!.."~·-~~~~,~-.::~·. . i• ·:~..... ,r...r--::_1~9J~Ifiltf~o:t'_.,"'.:ll.:.;rL,,i..1~·-· '
~f l"i'lf.,~ '._.~~r;g,'12j,-T/&i!/~fl1ib~
>-- t
I
f_,.-
' ._.i ir,. -;~ "'•·
~"1;A_!!•i I
~L',·~i. ~-.
• w_
.,.
I
•
•I I I I
374 Drept penal. Partea speciala !nfrac/iuni contra patrimoniului 375
rezultat in infracfiune de pericol abstract; aceasra mutatie poate fi apra de a produce _ participatia penala este posibila in toate formele: coautorat (in cazul formei de
efecte adverse in legatura cu determinarea momentului consumarii infractiunii ori c bazli), instigare, complicitate;
~i existenta unei tentative la infractiune (de pilda, in cazul in care o persoana. ~ 1 _ in cazul variantei atenuate nu este posibil coautoratul, asigurarea de persoane
distruge ma~ina unnarind obtinerea primei de asigurare, iar apoi renunta la ideea de a s~ avand caracter personal.
adresa socieratii de asigurari in temeiul contractului);
b) subiectul pasiv: asiguratorul.
- in ipoteza in care frauda are loc in Jegatura cu asigurarile de raspundere civila sau in
asigurarile de credite ~i garantii ~i asigurarile de pierderi financiare, se va retine comiterea 14.4. Latura obiectiva
infraqiunii de in~elaciune prevazura de art. 244 NCP;
a) elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea fn stare de nefntrebuin-
- de~i este o incrirninare inexistenra in legea veche ~i, in temeiul principiului legalitatii fare a bunului asigurat (similar modaliratilor alternative ale elementului material al
incriminarii unneaza sa se aplice numai faptelor sav~ite dupa intrarea in vigoare a Ncp infractiunii de distrugere), respectiv ascunderea sau fnstrainarea unui bun asigurat
organul judiciar va analiza situatia de fapt dedusa judecatii pentru a observa daca aceas~ (similar modaliratilor alternative ale elementului material al infractiunii de abuz de
nu poate fi incadrata intr-o infractiune prevazura de C.pen. din 1969 (spre exemplu, inse-
incredere in frauda creditorilor) 1;
laciunea). in cazul in care fapta constituie infractiune ?i potrivit C.pen. din 1969, atu~ci
instanta va proceda la determinarea legii penale mai favorabile conform art. 5 NCP; - la momentul comiterii faptei tipice bunul ce constituie obiectul material al infrac-
tiunii trebuie sa faca obiectul unui contract de asigurare valabil incheiat2; potrivit
- prin O.U.G. nr. 18/2016 a fost introdusa o varianra agravata. a infraqiunii mcazut
~rt. 2199 al in. (I) C.civ., prin contractul de asigurare, contractantul asigurarii sau asigu-
in care fapta a produs consecinte deosebit de grave; noua orientare de politica penala
ratul se obliga sa plateasca o prirna asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca, in
este stranie, fiind creata atat o varianta agravara a formei de baza, cat $i o variantii
cazul producerii riscului asigurat, sa plateasca o indemnizatie, dupa caz, asiguratului,
agravata a variantei atenuate a infracfiunii; din pacate, prin modificarea legislativa
operata in materie penala s-a ratat o buna ocazie de abrogare a acestei infraqiuni in beneficiarului asigurarii sau teqului pagubit. Conform art. 2200 alin. (2) C.civ., inche-
scopul inlaturarii dificulratilor de interpretare generate de aceasta cu privire la natura sa ierea contractului de asigurare se constata prin polita de asigurare sau certificatul de
juridica, precum ~i la momentul consumarii infractiunii; asigurare emis ~i semnat de asigurator ori prin nota de acoperire emisa ~i sernnata de
brokerul de asigurare;
- aqiunea penala se pune in mi~care din oficiu, insa NCP prevede posibilitatea
impiiciirii drept cauza care inlatura raspunderea penala; intrucat inainte de intrarea in - distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului asigurat pentru a crea
vigoare a O.U.G. nr. 18/2016 impacarea era posibilli indiferent de cuantumul preju- aparenta interventiei riscului asigurat in scopul obtinerii frauduloase a platii indemniza-
diciului produs prin in~elaciunea privind asigurarile, consider ca reglementarea unei tiei de asigurare;
variante agravate nu este de natura sa excluda posibilitatea impacarii, prin noua legife- - degradarea inseamna deteriorarea unui bun asigurat ce are drept urmare alterarea
rare realizandu-se doar o sanctionare mai aspra a unor fapte care au produs consecinte substantei sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) in ~a
deosebit de grave, Iara. a se exclude posibilitatea impacarii. masura incat bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, rara a fi reparat;
se creeaza astfel aparenta intervenpei riscului asigurat in scopul obpnerii frauduloase a
14.2. Obiectul infracfiunii pllitii indemnizatiei de asigurare;
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului - aducerea in stare de neintrebuinfare presupune ca bunul asigurat nu mai poate fi
impotriva actelor de fraudare in raporturile dintre asigurat ~i asigurator; folosit potrivit destinatiei sale chiar Iara. a fi distrus sau degradat pentru a crea aparenta
b) obiectul material: orice bun mobil corporal cu o valoare econornica sau un bun interventiei riscului asigurat in scopul obtffierii frauduloase a platii indemnizatiei de
im.obil asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului. asigurare;
- la varianta atenuata, infractiunea poate avea ca obiect material corpul persoanei - toate aceste variante alternative ale elementului material vin sa incrirnineze acti-
asigurate asupra caruia acesta actioneaza. vitatile frauduloase efectuate ca urmare a incalcarii obligatiei irnpuse de art. 2216

14.3. Subiectii infracfiunii 1 ,,Toate altemativele celor douli modalitati constituie, in esenµ, acte preparatorii ale unor

a) subiectul activ: la forrna tip a infraqiunii, autor poate fi orice persoana (fizica fapte de in~elaciune; ele sunt incriminate doar in considerarea caracterului periculos al
sau juridica) cu capacitate penala; proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit mobilului !or ~i independent de orice act ultedor de inducere in eroare a asiguratului, ~adar
al infractiunii; indiferent dacli aceasta inducere in eroare, ori o tentativli la aceasta, are sau nu loc" (!. Kuglay,
in NCP comentat, p. 527).
- la varianta altemativa atenuata, autorul este calificat fiind persoana fizica cu 2 Potrivit art. 2214 C.civ., in cazul asigurarii de bunuri, asiguratorul se obliga ca, la produ-
capacitate penala care a incheiat un contract de asigurare de persoane; o persoana cerea riscului asigurat, sll. plll.teasca o despligubire asiguratului, beneficiarului asigurlirii sau
j uridica nu poate avea calitatea de autor al variantei atenuate a infractiunii; altor persoane indreptatite.
 376 Drept penal. Partea speciala !nfi·ac{iuni contra patrimoniului 377

alin. (I) C.civ. potnv1t caruia asiguratul este obligat sa intretina bunul asigurat in realitatii, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de inducere in eroare
conditii corespunzatoare, In scopul prevenirii producerii riscului asigurat; a organelor judiciare. Fapta inculpatului P.E. constand in aceea ca la data de
I 0.02.2015 a in~tiintat S.C. G Asigurl'iri S.A. cu privire la furtul autoturismului
- asiguratul sau beneficiarul asigurarii !ncearca astfel sa obtina In mod frauduios marca Volkswagen Golf 7 de culoare gri lnchis, cu nr. de inmatriculare X,
plata indemnizatiei de asigurare, deoarece, potrivit art. 2208 alin. (2) ~i (3) C.ci v depunand in acest sens dovada cu nr. x emisii la data de l 0.02.20 15 de cl'itre
asiguratorul nu datoreaza indemnizatie dacl'i riscul asigurat a fost produs cu intentie d~ D.G.P.M.B. - Serviciul Furturi Autovehicule, cu scopul de a incasa polita de
catre asigurat, de beneficiarul asiguriirii ori de un membru din conducerea persoanej as igurare aferentii contractului de asigurare CASCO incheiat la data de
juridice asigurate, care lucreaza in aceastii calitate, sau atunci cand riscul asigurat a fost 2I.I0.2014, dupl'i ce anterior vanduse bunul asigurat, intrune~te elementele
produs de catre: persoanele fizice majore care, in mod statomic, locuiesc ~i gosp0- constitutive ale infractiunii de in~eliiciune privind asigurarile (Judeciitoria
diiresc impreunl'i cu asiguratul sau beneficiarul asiguriirii ori de prepu~ii asiguratului sectorului 4, sentinfapenalii nr. 8512017, www.rolii.ro).
sau ai beneficiarului asigurarii;
_ toate aceste variante alternative ale elementului material al formei de bazii a
- in mod lntemeiat s-a retinut in doctrina1 cl'i nu se va retine in concurs infrac- jnfractiunii pot fl comise fie printr-o acfiune, fie printr-o omisiune 1;
tiunea de in~elaciune privind asigurl'irile cu infractiunea de distrugere [In modalitatile
- in ipoteza in care are Joe o frauda in legl'itura cu asiguriirile de bunuri in altl'i
prevl'izute de art. 253 al in. ( l) sau (2) NCP] dacl'i bunul distrus, degradat sau ad us 'in
rnodalitate decat cele descrise mai sus se va retine comiterea infractiunii de i~elaciune
stare de neintrebuintare este al altuia, daca distrugerea s-a facut cu consimtamantu!
prevl'izuta de art. 244 NCP;
proprietarului, insl'i va fi retinuta In concurs infractiunea de in~elaciune privind
asigurl'irile cu infractiunea de distrugere [in variantele prevl'izute de art. 253 alin. (3) - in cazul In care mijloacele folosite reprezintl'i prin ele insele o infractiune, se va
sau (4) NCP], daca bunul este propriu ori dacl'i, fiind al a!tuia, a fos t distrus in refine concursul cu in~elaciunea privind asigurl'irile.
conditiile incriminate la art. 253 alin. (3) sau (4) NCP; b) urmarea imediata: starea de pericol cu privire Ia patrimoniul asiguratorului
(infracjiune de pericol abstract);
~ Fapta inculpatului, constand in aceea ca la data de 22 septembrie 2009 c) legiitura de cauzalitate: rezultl'i din materialitatea faptei.
s-a prezentat la Centrul de Daune al societatii de asigurare unde a sustffiut, in
mod neadevarat, ca a suferit un accident cazand in lacul Grivita in timp ce 14.5. Latura subiectiva
conducea autoturismul marca BMW XS, in scopul incaslirii politei de asigurare ~'li~" '· ~.· ,....., ··-" ,.. · 1· ·~ .•
in valoare de 70.805 euro (297.381 lei), de~i in realitate a impins autovehiculul
respectiv in lac cu intenfie, i:ntrune~te elementele constitutive ale infracpunii de 0 -
~~~~~~;/~~1·~~1'~ j~.~~··< .'_·~.~ . ·:._~j
!.t 1iftr!f~l!-~tft;,..~J:Yf .;:Hlil.~~:~ !Ii• ..r~..T.!.r

in~eliiciune privind asiguriirile (C.A. Bucur~ti, secfia I penalii, decizia - scopul: obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust constand
nr. 9312016). in indemnizatia de asigurare (suma asiguratl'i);
- ascunderea bunului asigurat presupune dosirea acestuia astfel !neat sl'i nu mai - nu intereseaza mobilul care I-a determinat pe faptuitor sl'i acponeze.
poatl'i fi localizat pentru a crea aparenta intervenpei riscului asigurat in scopul obtinerii
frauduloase a platii indemnizatiei de asigurare; 14.6. Varianta alternativa atenuata
- instriiinarea presupune actul de dispozipe prin care bunul asigurat intra in mod - const1tu1e variantl'i atenuatii simularea, cauzarea sau agravarea leziunilor sau
oneros In patrimoniul altei persoane pentru a crea aparenta intervenpei riscului asigurat vl'itl'imiirilor corporate produse de un rise asigurat;
In scopul obtinerii frauduloase a pll'itii indemnizafiei de asigurare; altfel, potrivit - este necesar ca la momentul comiterii faptei tipice sa existe lncheiat un contract de
art. 2220 alin. (1) C.civ., dacl'i nu s-a convenit altfel, instrainarea bunului asigurat nu asigurare de persoane3;
determina incetarea contractului de asigurare, care va produce efecte intre asigurator ~i
dobanditor;

~ Fapta inculpatului P.E. constand in aceea cl'i la data de 08.02.2015 a

sesizat D.G.P.M.B - Serviciul Furturi Autovehicule in legatura cu furtul
autoturismului proprietate personala, marca Volkswagen Golf 7 de culoare gri
inchis, cu nr. de inmatriculare X, in timp ce se afla parcat in statia RATB
,,Dristorului'', Bucure~ti, sector 3, cunoscand ca acest fapt nu corespunde 3 Potrivit art. 2227 C.civ., prin contractul de asigurare de persoane, asiguriitorul se obliga

sa plateasca indemnizatia de asigurare in caz de deces, de ajungere la o anumita varsta, de

1
/. Kuglay , in NCP comentat, p. 527. invaliditate permanenta totala sau paifiala ori in alte asemenea cazuri, conform normelor
378 Drept penal_Partea specia/ii Infrac(iuni contra patrimoniu/ui 379

- fiiptuitorul simuleaza existenJa unor leziuni sau vatamarile corporale ~i le cauzeaza 14.9. Pedeapsa
sau agraveaza leziunile corporale suferite (personal sau cu ajutorul unui tert); _ pentru forma tip: lnchisoarea de la l la 5 ani;
- asiguratul sau beneficiarul asigurarii lncearca astfel sa obtina In mod frauctuios _ pentru varianta atenuata: lnchisoare de la 6 !uni la 3 ani sau cu amenda;
plata indemnizatiei de asigurare, deoarece, potrivit art. 2233 alin. (1) lit. b) C.civ
_ pentru varianta agravata: limitele speciale ale pedepsei inchisorii, respectiv ale
asiguratorul nu datoreaza indemnizatie daca riscul asigurat a fost produs cu intentie d~
catre asigurat. zilelor-amenda se majoreaza cu jumatate.
- in ipoteza in care are loc o frauda In legatura cu asigurarile de persoane In alta
modalitate decat cele descrise mai sus, se va retine comiterea infractiunii de in~elaciune ., §15. Distrug~rea
prevazuta de art. 244 NCP;
- fapta se cornite cu intentie directa calificata prin scop; 15.1. Notiune
- scopul: obtffierea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust constand _ este infraqiunea ce consta In distrugerea, degradarea ori aducerea ill stare de neill-
in indemnizatia de asigurare (suma asigurata). trebuintare a unui bun apartinand altei persoane sau In !mpiedicarea luarii masurilor de
conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau In !nlaturarea masurilor luate [art. 253
- fiind o infrac/iune cu con/inut alternativ, comiterea atiit a formei de baza, cat ~i
a variantei alternative atenuate va conduce la retinerea unei unitati de infractiune, iar alin. (1) NCP];
nu a unui concurs de infractiuni_ - constituie variante agravate ale infractiunii de distrugere cazurile ill care:
(i} prive~te un inscris sub semniiturii privatii, care apar/ine in tot sau in parte altei
14.7. Varianta agravata [art. 245 NCP raportat Ia art. 256 1 NCP] persoane $i serve$le la dovedirea unui drept de naturii patrimonialii, dacii p rin aceasta
s-a produs o pagubii (variantii agravatii nouii introdusii prin NCP); (ii) bunul face
- prin O.U.G. m. 18/2016 a fost prevazuta o varianta agravata a l~elaciunii, fie ca
parte din patrimoniul cultural; (iii) fapta a fost savar~itli prin incendiere, explozie ori
fapta este cornisli in forma de baza sau in varianta atenuanta, ill ipoteza In care urmarea
prin orice alt asemenea rnijloc ~i daca este de natura sa puna In pericol alte persoane
imediata constli in producerea de consecinte deosebit de grave.
sau bunuri;
14.8. Formele infracpunii - NCP nu mai incrimineaza ca varianta agravatli distrugerea al clirei obiect material
II reprezintli conductele petroliere sau de gaze, cablu de inalta tensiune, echipamente ~i
- actele de pregatire sunt posibile, lnsa nu sunt incnmmate; actele de pregatire instalatii de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio ~i televiziune ori
efectuate de un tert, de care se serve~te autorul constituie acte de complicitate; a sistemelor de alimentare cu apa ~i a magistralelor de alimentare cu apa, In acest caz
- tentativa imperfecta este posibilli ~i incriminata; urmand a se reti_ne forma tip a infraqiunii, sau dupa caz una dintre celelalte variante

~
agravate;
Nu este absolut improprie tentativa de a incasa prirna de asigurare - aqiunea penala pentru forma tip a infractiunii ~i pentru prima variantli agravata se
declariind in mod mincinos ca autoturismul asigurat a fost furat, plata fiind refu- pune in rni~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate; lmpacarea nu mai este
zatli ca urmare a descoperirii de catre politie ca fiiptuitorul, in realitate, viinduse posibilli, !nsa poate interveni retragerea pliingerii prealabile, care poate opera ~i in
autoturismul. lmprejurarea ca societatea de asigurare este astfel organizatli !neat personam, conform art. 158 alin. (2) NCP.
lncercarea de inducere In eroare poate fi relativ u~or descoperitli nu atribuie
cererii de despagubiri bazate pe declaratii false caracterul unei tentative absolut 15.2. Obiectul infractiunii
improprii, acest mod de executare a infractiunii putiind duce, In anumite
lmprejurari, la consumarea infractiunii de in~elaciune (C.S.J., sec/ia penalii, a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului
decizia nr. 513712001, www.legalis.ro). !mpotriva oricarui act de distrugere, degradare sau aducere ill stare de neilltrebuintare;
- infracti_unea se consuma la momentul producerii starii de pericol pentru patri- b) obiectul material: orice bun mobil (inclusiv un animal) sau imobil, care apartine
moniul subiectului pasiv; unei alte persoane fizice sau juridice sau altei entitliti decat raptuitorul.
- poate fi sav~itli in forma continuatli, caz In care infractiunea se epuizeaza la data - daca fiiptuitorul distruge un bun al sau considerand eronat ca este un bun al altuia
efectuarii ultimului act de executare. nu se va retine existenJa infractiunii de distrugere ca urmare a retinerii erorii de fapt
asupra tipicitatii, cu excepti_a ipotezelor prevazute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP;
- pot constitui obiect material ~i anurnite lnscrisuri care au o valoare econornica sau
adoptate de organul de stat In a carui competenta, potrivit legii, intra supravegherea activitatii prezintli o importantli pentru proprietar;
din domeniul asigurarilor.
 380 Drept penal. Partea speciala 1nfrac/iuni contra patrimoniului 381
- nu pot constitui obiect material al infrac(iunii de distrugere: ·i.:nea de furt (deoarece hotul se comportii ca un ,,proprietar" fatii de bunul sustras
a. !nscrisurile referitoare la evidentele debitorului insolvent, cand distrugerea Pi:tand sa dispuna de el inclusiv prin distrugere), iar nu un concurs intre aceasta ~i
acestora In frauda creditorilor va constitui infractiunea de bancruta frauduloasa. Iutractiunea de distrugere; totu~i furtul se va retine In concurs cu distrugerea dacii
[art. 241 alin. (1) lit. a) NCP]; aceasta din urma este comisii in vreuna dintre variantele agravate prevazute de art. 253
b. inscrisurile care constituie mijloace de proba intr-o procedurii judiciara, cand se atn· (3)-(4) NCP;
va retine comiterea infraqiunii de sustragere sau distrugere de probe Ori _ degradarea lnseamna deteriorarea unui bun ce are drept urmare alterarea substan-
inscrisuri (art. 275 NCP); te: sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) in ~a miisura
C. inscrisuriJe aflate in piistrarea sau detinerea unui functionar public, cand Se Va in::at bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, Iarii a fi reparat;
retine comiterea infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 259
NCP); ~ Fapta inculpatului, care in perioada iunie-august 2012, in baza ace-
d. inscrisul ce contine informati secrete de stat cand se va retine comiterea lei~i rezolutii infractionale, in mod repetat, a dispus ca minorii S.A.G. (niiscutii
infracfiunii de neglijenta In piistrarea informatiilor (art. 305 NCP); la data de 8 noiembrie 2000) ~i S.V.F. (nliscut la data de 16 noiembrie 1999) sli
e. arborii, puietii sau liistarii din fondul forestier national ~i din vegetafia forestiera mearga cu turma de animale la pa~unat pe terenurile persoanelor vatiimate, Iarii
din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, cand fapta constituie acordul acestora, ocazie cu care a fost distrusa recolta de !an, intrune~te
infractiunea previizutii de art. 109 din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) 1; elementele constitutive ale infraqiunii de participatie improprie la infractiunea
£ bunurile abandonate sau cele care nu apartin nimiinui; de distrugere. in ceea ce prive~te latura obiectiva a infractiunii de distrugere,
g. bunurile aflate intr-o stare extrem de avansatii de degradare ori cele care sunt este de observat ca aceasta se realizeazii prin mai multe modalitati alternative.
lipsite de vreo semnificatie ~i Iarii nicio utilitate; Astfel, obiectul material al acestei infractiuni este un bun ce apartine altei
persoane ~i care poate fi distrus, degradat sau adus in stare de neintrebuintare. in
- in cazul variantelor agravate previizute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP poate speta de fata este vorba de fructul natural al unui bun imobil ce apaqine pfiliilor
constitui obiect material al infractiunii ~i un bun care apartine faptuitorului. civile ~ i care a fost degradat, neputand fi folosit o perioada de timp ~i producand,
astfel, un prejudiciu material persoanei vatlimate. Potrivit doctrinei in materie,
15.3. Subiecp.i infracfiunii degradarea este o forma mai u~oara decat nimicirea, in sensul cii bunul devine
partial de nefolosit, dar reparabil. Apoi, nu este o conditie de tipicitate faptul cii
a) subiectul activ: orice persoanii (fizica sau juridicii) care are capacitate penalii;
urmarea cauzata de distrugere sa necesite un interval mare de timp pentru a
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infracfiunii numai in cazul readuce bunul in situatia anterioara. Pierderea exista din punct de vedere
sav~irii faptei in vreuna din variantele agravate previizute de art. 253 alin. (3) ~i (4) subiectiv, deoarece proprietarul bunului nu ii mai poate folosi ~a cum i~i
NCP; dore~te , nefiind relevant in cauza faptul ca bunul supus degradarii este capabil
- participafia penala este posibilii in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. de a reveni la forma initiala in timp Iarii interventie umanli sau daca bunul poate
fi folosit chiar in forma degradatii sau poate fi reparat. Jurisprudenta identificata
b) subiectul pasiv: persoana fizicii sau juridica sau orice entitate ciireia ii apartine
in materie statueazii cli prin pa~unare abuzivli o mare parte din plante ~i mugurii
bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de faptuitor;
bazali ai acestora sunt smulse sau distruse (CA Cluj, secfia penalii ~i de minori,
- consimtamantul subiectului pasiv are natura unei cauze justificative previizute de decizia nr. 905/A din 18 iunie 2015, www.sintact.ro).
art. 22 NCP In cazul comiterii faptei in forma de bazii sau in conditiile primei variante
agravate [art. 253 alin. ( 1) ~i (2) NCP]. - aceste doua modalitiiti alternative sunt absorbite in furtul calificat (fie ca .furtul
~te comi.S fn scopul fnsw;irii bunului, fie fn scop de folosinfif) siiv~it prin efracfie sau
15.4. Latura obiectiva in infracfiunea de violare a secretului corespondentei [art. 302 alin. (1) NCP]; dacii
furtul comis prin efractie ramane in faza tentativei intervenind desistarea, drept cauza
a) elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuin- de nepedepsire, se va retine riispunderea penala pentru infractiunea de distrugere;
tare, impiedicarea luiirii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlatu-
rarea miisurilor de conservare ori salvare a bunului, dupa ce au fost luate;
- distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului;
~ Efractia - ca agravata a furtului, implicii, prin natura sa, deteriorarea
sau distrugerea unui dispozitiv de inchidere ori a unui obiect destinat sa tmpie-
- in cazul in care, dupa comiterea infractiunii de furt (simplu sau calificat), hotul dice accesul sau sa inchidli trecerea spre locul unde se aflli obiectul material al
distruge bunul sustras [in conditiile art. 253 alin. (1) NCP], se va retine numai infrac- sustragerii. In consecintli, deteriorarea sau distrugerea incuietorilor, sav~itii in
vederea comiterii furtului, nu constituie o infractiune de distrugere distincta, ci
se inglobeaza, ca o circumstanta agravata, in continutul infractiunii, complexe,
1
Neindeplinirea plafonului valoric minim prevazut de lege face ca fapta sa constituie de furt calificat (F.MB., sec/ia I penalii, decizia nr. 194411976, in Repertoriu
contraventia prevazutii de art. 8 alin. (I) lit. a) din Legea nr. 171/2010. 1981-1985, p. 169).
 Drept penal. Partea specialii !nfrac/iuni contra patrimoniului 383
382
- distrugerea sau degradarea poate fi absorbita, in unele cazuri, ~i in infractiunea de ~ Curtea apreciaza ca, din probele administrate In cauza, rezulta ca
talhiirie; inculpatul B.R. a avut reprezentarea faptului ca pomii fructiferi au fost plantati

~
de persoana vatamata R.C.G. pe terenul apaqinand bunicii sale ~i, prin unnare,
Degradarea imbracamintei persoanei vatamate, ca unnare a violentelor este In drept sa procedeze la scoaterea acestora din pamant ~i la restituirea !or
exercitate contra ei de inculpat in incercarea de a-~i asigura scaparea, constituie proprietarului. Curtea considera ca inculpatul B.R. a aqionat in conditiile unei
infractiunea complexa, unica, de talharie, in care fapta de distrugere este absor- erori de fapt ~i de drept extrapenal vincibile cu privire la tipicitatea faptei,
bita, intrand in continutul infractiunii de talharie (C.S.J, sec/ia penalii, decizia neavand in concret reprezentarea subiectiva ca savar~e~te infraqiunea de
nr. 341 l/2000, www.legalis.ro). distrugere.
Curtea apreciazii ca, fatii de dispozitiile art. 30 alin. (I) NCP, in cauzii trebuie
- aducerea fn stare de neintrebuitz!are presupune ca bunul nu mai poate fi folosit
retinuta eroarea de fapt asupra tipicitaiii, fiind intrunite cumulativ cele trei
potrivit destinatiei sale, chiar rarii a fi distrus sau degradat;
conditii prevazute de lege, dupa cum unneaza:
- impiedicarea luii.rii mii.surilor de conservare ori de salvare a unui bun creeaza 0 (i) savar~irea unei fapte care 'intrune~te toate elementele de tipicitate pre-
stare eventualii de pericol cu privire la bun, chiar daca in momentul desra~urarii vazute de norma de incriminare, 'in afara tipicitatii subiective; Curtea
activitatii infractionale bunul nu este distrus sau degradat prin actiunea raptuitorului; considera ca in cauzii sunt intrunite elementele de tipicitate obiective ~i celelalte
cornponente ale continutului generic al infractiunii prevazute de art. 253 alin. (I)
~ lmpiedicarea stingerii unui incendiu cauzat de o persoana in propria NCP, exceptie facand cerintele de tipicitate subiectiva, deoarece inculpatul B.R.,
fatii de efectele accesiunii imobiliare artificiale, a fost in eroare cu privire la
gospodarie, din neglijenta, constituie infractiunea de distrugere daca incendiul s-a
extins asupra bunurilor altor persoane distrugandu-le. in speta, fiind de fata in mo- calitatea de proprietar a persoanei vatamate R.C.G. asupra pomilor fructiferi
mentul declan~i incendiului, inculpatul nu a luat nicio rnasura pentru lirnitarea plantati pe suprafata de teren cu privire la care a avut reprezentarea ca apartine
efectelor acestuia ~i, datonta relatiilor de du~manie ce existau intre el ~i vecinul familie sale. Detaliind elementele de tipicitate intrunite in cauza, Curtea retine
respectiv, i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea urmatoarele: subiectul activ: inculpatul B.R. care a distrus prin smulgere pornii
incendiului (C.S.J, secfiapena/ii, decizia nr. 122211998, www.legalis.ro). fructiferi cumparati ~i plantati de subiectul pasiv R.C.G.; situatia premisli:
existenta pornilor fructiferi care, potrivit declaratiilor persoanei vatiimate, ale
- inlii.turarea mii.surilor luate de conservare sau de salvare a unui bun presupune martorilor ~i ale inculpatului, care se coroboreaza cu factura de achizitie a
existenta unei situatii de pericol prin crearea unui cadru in care acesta poate fi distrus pornilor (30.12.2012) erau la data corniterii faptei plantati de eel putin 6 !uni de
sau degradat; zile pe terenul cu privire la care persoana vatamata avea reprezentarea ca ii
- daca taptuitorul realizeaza mai multe activitati infracponale prevazute de ele- apartine, acel~i teren cu privire la care inculpatul considera ca este in proprie-
mentul material, va exista o singura infractiune; tatea bunicii sale; elementul material al laturii obiective: smulgerea de catre
inculpatul B.R. a pornilor fructiferi proprietatea persoanei vatamate R.C.G., ce a
- in cazul formei de baza a infracpunii bunul ce constituie obiectul material al
avut ca urmare degradarea pornilor (din cauza smulgerii, pornii nu rnai au calita-
infracpunii trebuie sii apaqinii altei persoane (fizice sau juridice), iar nu taptuitorului.
tile ~i potenfialul de utilizare pe care ii aveau in starea !or anterioara); urmarea
b) urmarea imediata: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare imediatli: paguba produsa. persoanei vatamate prin degradarea pomilor fructi-
a unui bun sau crearea unei stari de pericol prin impiedicarea luiirii miisurilor de con- feri, aceasta fiind lipsita de posibilitatea de a-~i mai exercita drepturile sale
servare ori de salvare a unui bun sau prin inliiturarea miisurilor de conservare ori asupra pomilor ~i de a realiza foloasele pe care ace~tia puteau sa i le aduca. intre
salvare a bunului; acfiunea de degradare a pornilor ~i paguba produsa persoanei vatamate exista o
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. legaturli de cauzalitate directa;
(ii) persoana care a comis fapta sa nu fl cunoscut ori sli fl cunoscut gre~it
15.5. Latura subiectiva existenta unei stari, situatii sau imprejurliri ori a unei norme de drept
extrapenal de care depinde caracterul penal al faptei.
- intenpe directa sau indirect.a; Curtea considera ca eroarea de fapt ~i de drept extrapenal in care s-a aflat
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost cornisa infractiunea; inculpatul B.R. s-a obiectivat in necunoa~terea existentei unei stari de care
- in cazul in care fapta este comisii din culpa se va putea retine corniterea infrac- depinde caracterul penal al faptei, precum ~i modalitatii de aplicare a normei de
drept extrapenal cu privire la momentul in care se produc efectele accesiunii
punii prevazute de art. 255 NCP, daca sunt intrunite elementele de tipicitate prevazute
irnobiliare artificiale. Avand in vedere faptul ca terenul pe care erau plantati
de lege.
pomii fructiferi ai persoanei vatamate R.C.G. inculpatul B.R. ii percepea ca
apaqinand familiei sale, este dincolo de orice indoiala rezonabila ca acesta a
avut reprezentarea ca ~i pornii plantati pe acesta apartin familiei sale, fatll de
 Drept penal. Par/ea speciala Jnfracfiuni contra patrimoniului 385
384
efectele accesiunii imobiliare artificiale ~i ca este in drept sa ii scoata din posibilitatii comiterii faptei cu intentie ~i conduce la concluzia cl!. inculpatul B.R.
pamant. Curtea retine ca, potrivit art. 578 alin. (2) C.civ., plantatiile sunt lucrari a actionat din culpa rara prevedere.
autonome ~ i ca potrivit art. 579 alin. (1) C.civ. orice lucrare autonoma este in aceste circumstante, rl!.spunderea penala a inculpatului B.R. ar fi putut fi
prezumata a fi racuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa ~i ca este a lui, angajatl!. doar daca fapta ar fi fost incriminata ~i atunci cand este comisl!. din
panli la proba contrara. Potrivit dispozitiilor Sectiunii a 3-a a Capitolului JI din culpa, or, infraqiunea prevl!.zutl!. de art. 253 alin. ( !) NCP nu este incriminatl!.
Titlul II al Cartii a III-a - Despre bunuri a Codului civil - in cazul accesiunii decat atunci cand a fost comisa cu intentie direct:a sau indirecta (C. A. Oradea,
imobiliare artificiale se face distinctie intre ipoteza in care proprietarul sec/ia penalii, decizia nr. 60812017, nepublicatii).
imobilului face el lnsu~i constructii, plantatii sau lucrar:i cu materiale straine ~i
ipoteza in care o persoana face asemenea lucrari cu materialele sale asupra 15.6. Variante agravate
imobilului care constituie obiectul dreptului de proprietate al altei persoane, in 15.6.1. Distrugerea unui inscris sub semnlitura privatli, care aparpne in tot
ambele ipoteze pornindu-se de Ia aceeru;i premisa, ~i anume cl!. materialele sunt sau in parte altei persoane ~i serve~te la dovedirea unui drept de naturli
incorporate in imobil, iar ca urmare a acestei incorporari, constructia, plantatia patrimonialli, dacli prin aceasta s-a produs o pagubli [art. 253 alin. (2) NCP)
sau lucrarea devine bun imobil prin natura sa. Cu toate acestea, in cazul
efectuarii unei lucriiri autonome asupra imobilului altuia, cu materialele proprii, - obiectul material al infractiunii este un inscris sub semnatura privatl!. care apartine
proprietarul imobilului asupra caruia s-a efectuat Iucrarea nu dobande~te un (In tot sau in parte) altei persoane, iar nu raptuitorului, iar acest inscris serve~te la
drept de proprietate pur ~i simplu asupra lucrarii, ci un drept de accesiune dovedirea unui drept de natura patrimoniall!. (drept real sau drept de creanta);
ca drept potestativ, efectul achizitiv de proprietate al accesiunii fiind condi- - fapta prezintli pericol social pentru ca inscrisul sub semnl!.turl!. privatli poate fi
tionat de exercitarea pozitiva a acestui drept de catre proprietarul imobilului. singurul rnijloc de proba prin care se poate dovedi existenta dreptului patrimonial (de
Astfel, efectul achizitiv al dreptului de proprietate al accesiunii este conditionat,
pildii, un testament olograf);
indiferent dacl!. lucrarile au fost efectuate cu bunl!.-credinta. sau cu rea-credinta,
de exercitarea pozitivl!. a dreptului de accesiune de cl!.tre proprietarul imobilului, - dacii este distrus un inscris o.ficial, fapta nu va fl tipicii in ipoteza in care fnscrisul
acesta trebuind sl!.-~i manifeste vointa chiar ~i in cazul in care autorul lucrarii se ajl.ii in posesia unei terfe persoane, deoarece eel interesat poate ob/ine oricand o
este de bunli-credinta, in sensul reluarii st:apanirii materiale a imobilului ~i al copie de la autoritatea care a emis actul, cu excep/ia situa/iei in care terfUl este o
intrarii in posesie asupra lucrarii pentru a putea fi considerat proprietar pur ~i autoritate publicii, fntrucat in acest caz se va refine comiterea infrac/iunii de
simplu al acesteia din urma. Potrivit art. 581 lit. a) C.civ. ~i art. 582 alin. (l) sustragere sau distrugere de fnscrisuri o.ficiale (art. 259 NCP);
lit. a) C.civ., exercitarea dreptului de accesiune presupune ca proprietarul imobi- - urmarea imediata constli in producerea unei pagube persoanei careia Ii apartine
lului sl!. ceara instantei sa dispunl!. inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al
inscrisul;
lucrarii, in temeiul conventiei pliqilor incheiate in forml!. autenticl!. sau, dupli caz,
- actiunea penall!. se pune in mi~care la plangerea prealabill!. a persoanei vl!.tamate.
al hotl!.rlirii judecatore~ti. in aceste conditii, avand in vedere ~i ml!.surl!.torile
topografice efectuate la ace! moment, inculpatul B.R. avea reprezentarea cl!. 15.6.2. Distrugerea, degradarea sau aducer ea in stare de neintrebuintare,
lucrlirile autonome erau efectuate pe terenul bunicii sale ~i, pe cale de conse- impiedicarea luarii mlisurilor de conservare ori de salvare sau inlliturarea
cintli, cli avea acceptul bunicii sale, prezente la fata locului, de a smulge pomii mlisurilor luate cu privire la un bun care face parte din patrimoniul cultural
fructiferi plantati;
(art. 253 alin. (3) NCP]
(iii) existenta erorii la momentul comiterii faptei. Curtea constata cli eroarea
de fapt asupra star:ii prevl!.zute de norma de incriminare ori a modalitatii de apli- - obiectul material este un bun care se bucurli de protecfia speciall!. a legii penale,
care a efectelor accesiunii imobiliare artificiale (element de deosebita tehnicitate deoarece face parte din patrimoniul cultural national (de pildli, tablouri, sculpturi
juridica fata de distinctiile doctrinare intre dreptul potestativ de accesiune ~i celebre, manuscrise, situri arheologice etc.);
dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune asupra lucr1irii) a existat in - poate fi sav~itli in calitate de subiect activ nemijlocit chiar ~i de proprietarul
momentul in care inculpatul B.R. a smuls pomii fructiferi cumpl!.rati ~i plantati
bunului;
de persoana vlitamatl!. R.C.G. Astfel, la momentul comiterii faptei, exista o
- dacl!. se constata eroarea inversa de fapt (autorul considerand in mod eronat cl!.
eroare cu privire la calitatea de proprietar a persoanei vatlimate R.C.G. asupra
pomilor fructiferi plantati pe suprafata de teren cu privire la care inculpatul avea distruge un bun aflat in patrimoniul cultural) se va retine forma de baza a infractiunii de
reprezentarea ca apartine familiei sale. distrugere;
Constatand indeplinite conditiile erorii asupra tipicitatii, Curtea apreciazl!. cli
aceasta afecteazl!. elementul intelectiv al infractiunii, racand sl!. nu poata fi reti-
nuta intentia. Retinerea erorii vincibile asupra tipicitatii are ca efect excluderea
 Drept penal. Partea speciala
·-.r
386 lnfrac(iuni contra patrimoniului 387
15.6.3. Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a 15.7. Formele infractiunii
unui bun, savar~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc
~i daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri [art. 253
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
alin. (4) NCP] - tentativa este posibila ~i incriminata numai la variantele agravate prevazute de
art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP;
- este necesar nu numai ca distrugerea sa se produca prin modalitatile enumerate
mai sus, ci Ji sci fie de natura sci puna fn pericol alte persoane sau bunuri; nu este - infraqiunea se consuma in momentul realizii.rii aqiunii tipice prevazute de lege;
necesar ca starea de pericol sa se fi produs efectiv; - poate fi realizata In forma continuara, caz In care infraqiunea se epuizeaza In
- in cazul in care se constata existenta unei actiuni unice realizate in baza aceleia~i momentul comiterii ultimului act de executare.
rezolutii infractionale prin care inculpatul a urrnarit incendierea imobilului unei singure
persoane varamate, dar ca urrnare a propagarii focului s-au produs urmariri prejudi- 15.8. Pedeapsa
ciabile faµi de mai multe persoane, nu se va retine existenta unui concurs formal de - pentru forma tip prevazura de art. 253 alin. (1) NCP: inchisoare de la 3 !uni la
infraqiuni, ci a unei unirati naturale de infractiune;
2 ani sau cu amenda;
- prin reglementarea ,,oricaror asemenea mijloace" nu este realizara o incalcare a
- pentru varianta agravata previi.zute de art. 253 alin. (2) NCP: inchisoarea de la
principiului legalitatii prin intermediul analogiei fatii. de caracterul omogen al mij-
6 !uni la 3 ani sau cu amenda;
loacelor alternative de comitere a distrugerii prevazute de norma de incriminare 1;
- in cazul in care fapta a fost savar~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt - pentru varianta agravara prevazura de art. 253 alin. (3) NCP: inchisoarea de la I la
asemenea mijloc ~i daca nu rezulra ca era de naturii. sa puna in pericol alte persoane sau 5 ani;
bunuri, nu se va putea retine aceasta varianta agravata a infraqiunii, fapta urrnand a fi - pentru varianta agravata prevazura de art. 253 alin. (4) NCP: inchisoarea de la 2 la
incadrara in forma tip a infraqiunii prevazura de art. 253 alin. (1) NCP; 7 ani.
- poate fi sav~ira in calitate de subiect activ nemijlocit ~i de proprietarul bunului;
- nu poate fi retinura circumstanta agravanta legala previi.zura de art. 77 alin. (1)
lit. c) NCP (savar~irea infraqiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in
pericol alte persoane ori bunuri) fatii. de continutul constitutiv al infractiunii; 16.1. Notiune

~ Inculpatul a incendiat, din neglijenta, fiind in stare de ebrietate, o - este infractiunea ce consra in distrugerea sau degradarea unui bun daca fapta a
avut ca urmare un dezastru [art. 254 alin. (1) NCP];
capita de paie din curtea sa, focul extinzandu-se ~i asupra unor bunuri ale veci-
nului sau, ciiruia i s-a cauzat o paguba de 2.500.000 lei. Fiind de fatii. in mo- - NCP nu mai incrimineaza ca distrugere calificara fapta care a avut ca urmare
mentul declan~arii incendiului, inculpatul nu a luat nicio masura pentru limitarea producerea unor consecin/e deosebit de grave, ci doar cea in care faptele previizute de
efectelor acestuia ~i, datorita relatiilor de du~manie ce existau intre el ~i vecin, art. 253 au avut ca urmare un dezastru.
i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incen-
diului. lmpiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incendiul sa nu se
16.2. Obiectul infractiunii
extinda la gospodaria vecina, inculpatul a savar~it, in aceasra modalitate, infrac-
tiunea de distrugere (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. I 22211998, fn Probleme a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului
de drept ... 1990-2000, p. 367). impotriva oricarui act de distrugere sau degradare;

~ Infractiunea de distrugere este calificata atunci cand fapta ~e savar~e~te b) obiectul material: bunuri imobile ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau
componente ale acestora.
prin incendiere, explozie sau prin orice asemenea mijloc ~i daca rezulra pericol
public. Unul dintre mijloacele ce se pot incadra in categoria celor de mai sus
16.3. Subiecpi infractiunii
este ~i deversarea de substante otravitoare in crescatorii piscicole. In speta,
inculpatul, voind sa-~i procure pe~te Iara drept, a deversat intr-un bazin piscicol a) subiectul activ: orice persoana (fizica saujuridica) care are capacitate pena!a;
- crescatorie de puiet de pastravi - o substanta toxica, provocand distrugerea
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii;
unei mari cantitati de pe~te, in valoare de 161.508 lei, ~i creand, prin otravirea
apei, un evident pericol public (Frib. Suprem, secfia penala, decizia nr. 188311984, - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
in Repertoriu 1981-1984, p. 94). b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica sau orice entitate careia ii apartine
bunul distrus sau degradat de fiiptuitor.
1
In acela~i sens, F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit., p. 45.
388 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra patrimoniului 389

16.4. Latura obiectiva §17. Distrugerea din culpa

a) elementul material: distrugerea sau degradarea unui bun care are drept urmare 17.1. Notiune
producerea unui dezastru;
- este infraqiunea ce constii in distrugerea, degradarea ori aducerea In stare de
- distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului;
nelntrebuintare, d in culpa, a unui bun, chiar daca acesta apaf!ine raptuitorului, in cazul
- degradarea inseamna deteriorarea unui bun ce are drept urmare alterarea substan- in care fapta este sav~ita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea rnijloc
tei sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) in ~a masura $i dacii este de naturii sii punii in pericol alte persoane sau bunuri;
!neat bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, rara a fi reparat;
- constituie variantii agravatii a infractiunii distrugerea din culpa care are ca urmare
- daca raptuitorul realizeaza mai multe activitati infractionale prevazute de ele- producerea unui dezastru;
mentul material, va exista o singura infractiune.
- NCP nu a mai prevazut ca a doua forma tip a infraqiunii constand in distrugerea
b) urmarea imediata: producerea unui dezastru; sau degradarea din culpa a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta
- potrivit art. 254 alin. (2) NCP, dezastrul consta in distrugerea sau degradarea tensiune, a echipamentelor ~i instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea
unor bunuri irnobile ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau componente ale programelor de radio ~i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa ~i a conduc-
acestora $i care a avut ca urmare moartea sau viitiimarea corpora/ii a douii sau mai telor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea in stare de nein-
mu/tor persoane; trebuintare a acestora, aceasta fiind incorporata in forma de baza unica a infractiunii;
- in ipoteza in care fapta tipica prive~te alte bunuri decat cele enumerate limitativ de - fata de lipsa unei practici judiciare in materie, NCP nu mai prevede drept varianta
lege sau are drept urrnare moartea sau vatamarea corporalii a unei singure persoane se agravata distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a
va retine comiterea infraqiunii de distrugere (art. 253 NCP) in concurs cu lovirile sau unui bun, chiar daca acesta apaf!ine raptuitorului, in cazul in care a avut consecinte
vatiimiirile cauzatoare de moarte ori vatamarea corporala, vatarnarea corporala din deosebit de grave sau daca a avut ca urmare un dezastru, cand repercusiunile s-au
culpa, dupa caz. produs ca urmare a parasirii postului sau a sav~irii oricarei alte fapte de catre
c) legatura de cauzalitate: trebuie doveditii legatura de cauzalitate intre elementul personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul
material ~i producerea dezastrului. care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi; in acest caz se va retine in
principal o infracpune de serviciu (fiind cornisa prin incalcarea unei atribupi de
16.5. Latura subiectiva serviciu) in concurs cu infractiunea de distrugere din culpa in varianta agravata.
- praeterintentie; 17.2. Obiectul infractiunii
- in ipoteza in care raptuitorul a actionat cu intentie directa sau indirectii se va retine
a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la protectia patrirnoniului
concursul intre distrugere (art. 253 NCP) ~i omor calificat/vatamarea corporala;
impotriva oricarui act de distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuintare;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost comisa infractiunea.
b) obiectul material: orice bun mobil (inclusiv un animal) sau irnobil, care apartffie
16.6. F ormele infracpunii unei alte persoane fizice sau juridice sau altei entitati.
- nu pot constitui obiect material a infracpunii de distrugere: bunurile abandonate
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; sau cele care nu apaf!in nimanui, bunurile aflate intr-o stare extrem de avansata de
- avand in vedere dispozitiile art. 36 alin. (3) NCP, in ipoteza in ~e are loc o degradare ori cele care sunt lipsite de vreo semnificatie ~i ram nicio utilitate.
tentativa la infractiunea de distrugere urmata de moartea sau vatamarea corporala
praeterintentionatii a douii sau mai mu/tor persoane se va aplica pedeapsa prevazuta de 17.3. Subiectii infracpunii
lege pentru infractiunea consumata prevazuta de art. 254 alin. (1) NCP: inchisoarea de a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana (fizica sau juridica) care are capa-
la 7 la 15 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; citate penala;
- infractiunea se consuma in momentul producerii dezastrului. - proprietarul bunului poate fi subiect activ nernijlocit al infractiunii;
16.7. Pedeapsa - coautoratul este posibil in cazul retinerii culpei comune a mai multor persoane la
sav~irea faptei tipice;
- inchisoarea de la 7 la 15 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi. - participafia improprie este posibilii, persoanele care au determinat, inlesnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la sav~irea distrugerii din culpa fiind sanctionate
pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de distrugere (art. 253 NCP).
 ~
~t

390 Drepr penal. Partea speciala lnfracfiuni contra patrimoniului 391

b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica sau orice entitate careia ii apartine 17.8. Pedeapsa
bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de fiiptuitor.
- pentru form.a tip: inchisoarea de la 3 !uni la I an sau amenda;
17.4. Latura obiectiva - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 5 la 12 ani.
- elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea 'in stare de neintrebuinµre
sav~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, daca este de
narurii sa punii fn pericol alte persoane sau bunuri [art. 255 alin. (l) NCP];
- prima forma tip a infractiunii este asemanatoare sub aspectul tipicitatii obiective 18.1. Notiune
cu form.a agravata a distrugerii prevazuta in art. 253 alin. (4) NCP;
- este infractiunea ce consta in ocuparea in intregirne sau in parte, fiira drept, prin
- este necesar nu numai ca distrugerea sa se produca prin incendiere, explozie ori violen/ii sau amenin/are ori prin desfiin/area sau striimutarea semnelor de hotar a unui
prin orice alt asernenea mijloc, ci $i sa fie de naturii sii punii in pericol alte persoane irnobil aflat in posesia altuia, fiira consimtamantul acestuia sau fiira aprobare prealabila
sau bunuri; nu este necesar ca starea de pericol sa se fi produs efectiv; prirnita in condi\iile legii, ori refuzul de a elibera irnobilul astfel ocupat [art. 256
- poate fi sav~ita ID calitate de subiect activ nemijlocit ~i de proprietarul bunului; alin. (I) NCP];
- nu poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 77 alin. (1) - NCP nu mai incrirnineaza tulburarea de posesie pura ~i simpla, dacii ocuparea
lit. c) NCP (savar~irea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna In imobilului nu s-a produs prin violente sau arnenintfili sau prin stramutarea sau desfiin-
pericol alte persoane ori bunuri) fata de contiflutul constitutiv al infraqiunii; tarea sernnelor de hotar; aceasta fapta constituie un litigiu civil ce poate fi rezolvat pe
calea acfiunii posesorii; deopotriva nu mai este prevazuta drept varianta agravata a
17.5. Latura subiectiva infractiunii comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreunii, caz in care
- culpa cu prevedere (u~urinta) sau fiira prevedere (sirnpla, gre~eala). urmeaza a fi retinuta circumstanta agravata generala prevazuta de art. 77 lit. a) NCP;
- potrivit NCP, actiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoa-
17.6. Varianta agravata nei vatamate; potrivit NCP, irnpacarea nu rnai este posibila, insa poate interveni retrage-
- constituie varianta agravata a infracpunii distrugerea sau degradarea, din culpa, a rea plangerii prealabile, care poate opera in personam, conform art. 158 alin. (2) NCP;
unui bun, chiar daca acesta aparp.ne fiiptuitorului, ID cazul in care a avut ca unnare un - prin LPANCP au fost abrogate dispozitiile din legislatia speciala care incriminau
dezastru [art. 255 alin. (2) NCP]; forme de tulburare de posesie [art. 107 din Legea nr. 46/2008, care incrimina in Codul
- este necesar ca urmarea imediata a distrugerii sa constea intr-un dezastru; silvic ocuparea fiira drept, in intregime sau ID parte, a unor suprafete din fondul fores-
tier national; sau art. 65 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 potrivit caruia constituie infrac-
- dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor
tiune de tulburare de posesie modificarea cu intentie a materializar:ilor limitelor de pro-
lucrari, echipamente, instalapi sau componente ale acestora ~i care a avut ca unnare
prietate, infiintarea sau rnutarea sernnelor de hotar ~i a reperelor de rnarcare a limitelor
moartea sau vatarnarea corporala a doua sau mai multor persoane.
de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile,

~ Transportarea unor marfuri periculoase de ciitre persoane neautorizate ~i delirnitarilor de hotare cadastrale, silvice, geologice ~i miniere, fiira aprobarea preva-
zuta de lege].
cu inciilcarea u.nor dispozitii legale privind securitatea transportului, urmata de
producerea u.nei explozii soldata cu moartea, viitamarea corporalii a mai multor 18.2. Obiectul infracpunii
persoane ~i distrugerea unor bunuri justifica apreclerea ca exista vinovii\ie in pro-
ducerea infracpunilor de ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa ~i distru- a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului ~i

gere din culpa (C.A. Ga/afi, sec/ia penalii, decizia nr. 13012008, www.legalis.ro). a posesiei de fapt a bunurilor imobile;
- infractiunea are ~i un obiect juridic secundar ce consta in libertatea psihica a
17.7. Formele infracpunii persoanei, integritatea corporala sau sanatatea acesteia.
- actele prernergatoare ~i tentativa nu sunt posibiie; b) obiectul material: un bun imobil sau o parte din acesta, apartinand unei
- singura forma in care se poate cornite infractiunea este cea consumata; rnomentul persoane fizice, juridice sau altei entitati publice sau private.
consumarii este eel al producerii urrnarii imediate a activitatii infractionale (de pilda, - bunul imobil trebuie sa se afle ID posesia sau deten\ia unei persoane (este protejata
distrugerea, degradarea bunului etc.). posesia de fapt);
392 Drept penal. Partea specialii
Infrac(iuni contra patrimoniului 393
- infractiunea poate avea ~i un obiect material secundar constand in corpul per-
soanei; ~Nu comite infractiune de tulburare de posesie eel care efectueaza actiu-
- semnele de hotar ori reperele de marcare nu constituie obiect material al infrac- nea de ocupare a unui imobil in baza unui ordin de repartitie sau eel care reali-
tiunii, ciind fapta consta in desfiintarea acestora. zeazli aceastli actiune in baza unei hotarari de evacuare (l.C.C.J., secfia penala,
decizia nr. 567012004, www.legalis.ro).
~ Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tulburare
~ Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tulburare
de posesie atat timp cat inculpatul, como~tenitor in indiviziune cu persoana
vlitamata, a avut numai el posesia terenului. imprejurarea ca intre pfil1i exista pe de posesie in situatia in care terenul are o situatie juridicli incerta, fiind folosit in
rolul instantei o actiune civila de ie~ire din indiviziune nu confera faptei incul- cornun atiit de inculpati, cat ~i de plirtile vlitlimate, rarli ca vreunul dintre ace~tia
patului caracter penal, atiit timp cat persoana vlitamata nu a avut posesia sa probeze existenta unui drept in acest sens. A~adar, daca nu se poate retine ca
terenului (CA. l~i. sec/ia penalii, decizia nr. 15411998, fn C.P. Ad., p. 811). terenul s-a aflat in posesia exclusivli a pliftilor vlitlimate, situatia premisli a
infractiunii de tulburare de posesie nu exista. Intrucat, prin definitie, ocuparea
18.3. Subiecµi infracpunii presupune o durata prelungita de timp, nici elementul material al infractiunii
constiind intr-o ,,ocupare" nu este realizat in cazul in care actiunea inculpatilor a
a) subiectul activ: orice persoanli (fizica saujuridica) care are capacitate penalli; constat doar intr-o plitrundere pe teren, fiirli ca aceasta sa aibli in timp o intindere
- proprietarul imobilului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii in cazul in suficienta pentru a constitui elementul material al tulburlirii de posesie (Jud.
care bunul se aflli in posesia legitima a altei persoane (de pilda, a uzufiuctuarului); daca Sectorului 1 Bucur~ti. sentin/a penalii nr. 27812005, in G. Tudor, Tulburarea
posesia te$}ui nu este legiti..ma, ci abuziva, proprietarul care ocupli terenul de~ut de de posesie, Ed. Hamangiu, Bucur~ti, 2009, p. 64).

~
tert nu va comite o faptli tipica de tulburare de posesie;
- in ipoteza in care imobilul este de~ut in coproprietate de mai multe persoane,
In cazul in care, la data dobiindirii posesiei terenului, aceasta s-a fiicut
in baza unor acte legale, iar ulterior actele au fost anulate, dreptul de proprietate
poate fi subiect activ al infracpunii oricare dintre coproprietarii neposesori atunci ciind
fiind reconstituit in favoarea altei persoane, necedarea terenului de clitre
fapta se comite fie fa~ de coproprietarul posesor, fie fa~ de un tert care are posesia posesorul de fapt nu constituie infractiune (C.S.J. , secfia penalii, decizia
legitima a imobilului; nr. 265012002, www.legalis.ro).
- participapa penalli este posibilli in toate formele: coautorat, complicitate, instigare.
b) subiectul pasiv: persoana (fizica sau juridica) care are in posesie de fapt bunul ~ Fapta inculpatului de a ocupa in intregime o suprafa~ de teren ce se
imobil, precum ~i proprietarul imobilului in situatia in care imobilul este in stapiinirea afla in posesia persoanei vlitlimate intrune~te elementele constitutive ale infrac-
acestuia. tiunii de tulburare de posesie, ~i nu ale infractiunii de nerespectare a hotlin1rii
judecatore~ti, chiar dacli anterior, printr-o sentin~ civila ce nu a fost pusli in
18.4. Latura obiectiva executare panli la data comiterii faptei, inculpatul fusese obligat sli lase liberli
posesia ~i proprietatea terenului pliftii civile (C.A. Pit~ti, secfia penalii, decizia
a) elementul material: ocuparea efectivii (in intregime sau in parte) a unui imobil, nr. 14712009, www.legalis.ro).
tarn consim~tul posesorului sau filrii o aprobare prealabila primitli in condiµile legii;
2. ocuparea trebuie sii fie realizatii pri_n violenfii sau ameninµzre ori prin desfiin-
- ocuparea presupune o activitate infracponalli de duratli, iar nu o simpla plitrundere
{llrea sau striimutarea semnelor de hotar.
ca in cazul infracpunii de violare de domiciliu, infracpunea de tulburare de posesie
fiind astfel o infractiune continua; tot spre deosebire de infracfiunea de violare de - pe langli relatiile sociale patrimoniale sunt lezate astfel ~i alte valori ca: libertatea
domiciliu, elementul material al infractiunii de tulburare de posesie nu poate consta persoanei, integritatea corporala sau slinlitatea sa;
doar in refuzul posesorului nelegitim de a pariisi imobilul la solicitarea proprietarului - absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente in fomia de bazii prevlizuta in
acestuia, de esenta infracpunii fiind ocuparea imobilului. art. 193 alin. (1) NCP, infractiunea de amenintare prevlizutli de art. 206 NCP sau
infractiunea de distrugere prevlizutli de art. 253 alin. (1) NCP;
Cerinte esenfiale:
- se va retine in schimb concursul cu infracpunea de loviri sau alte violente in varianta
1. ocuparea trebuie sii fie fo.cutii fo.rii drept, adicli in absenta vreunui titlu ori prin
agravat:a prevlizutli in art. 193 alin. (2) NCP, vlitlimare corporalii prevli.zutli de art. 194
mijloace nelegale; daca ocuparea s-a realizat in baza unui titlu, care ulterior este anulat,
NCP, cu cea de ~taj prevli.zutli de art. 207 NCP ori distrugerea in varianta agravatli [de
nu se poate retine sav~irea infractiunii de tulburare de posesie;
pildli, art. 253 alin. (4) NCP, ciind fapta este comisa prin intermediul unei explozii];
- ipoteza privind refuzu/ de a e/ibera imobilul ocupat nu a mai fost prevlizutli de
NCP, intruciit infracfiunea este consumatli prin ocuparea imobilului in conditiile
394 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra patrimoniului 395
mentionate ~i se epuizeaza ciind !nceteaza ocuparea rara drept sau la data pronuntani - infractiunea fiind continua se epuizeaza in momentul in care inceteazli ocuparea
hotararii definitive de condamnare. in cazul In care raptuitorul a ocupat imobilul prin tarli drept;
violenta, iar ulterior refuza sa parliseasca imobilul, dacli acesta este detinut In baza unei - in jurisprudenta dezvoltatli potrivit C.pen. din 1969 se considera cli infractiunea se
hotarari judecatore~ti opozabile taptuitorului, poate fi retinuta infractiunea de epuizeaza $i atunci cand infractorul este condamnat definitiv pentru slivar$irea
nerespectare a hotardrilor judecatore~ti prevazuta de art. 287 alin. (1) lit. g) NCP in infraqiunii de tulburare de posesie; aceasta viziune de drept substantial poate fi
concurs cu infraqiunea de tu/burare de posesie. incompatibila cu cea proceduralli in ceea ce prive~te limitele judeclitii, deoarece potrivit

~ Fapta inculpatului de a ocupa o portiune din grlidina sotiei fratelui sliu,

art. 371 NCPP judecata se limiteaza la fapta descrisli in actul de sesizare, iar instanta de
judecatli nu se poate autolnvesti cu faptele comise dupa data sesizlirii ~i nici nu are
prin desfiintarea semnelor de hotar, nu constituie infractiunea de tulburare de posibilitatea extinderii aqiunii penale.
posesie, lipsindu-i elementul subiectiv, dacli drepturile celor douli plirti aveau
caracter litigios, iar intre loturi nici nu era stabilit vreun hotar (C.S.J, sec/ia 18.7. Pedeapsa
penala, decizia nr. 226311993, in C. Crfyu, N. Cri~u Magraon, $t. Crfyu,
Repertoriu 1989-1994, Ed. Argessis Print, Curtea de Arg~. 1995, p. 516). - inchisoarea de la I la 5 ani sau amenda (180-300 zile-amendli).

b) urmarea imediata: trecerea, rara drept, a imobilului ori a unei pa¢ a acestuia in
stapiinirea de fapt a raptuitorului;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

18.5. Latura subiectiva

- intentia directa sau indirecta;
- nu intereseazli mobilul sau scopul cu care a fost sliviir~ita infractiuoea.

~ Pentru existenta infractiuoii de tulburare de posesie nu este suficient sli

se realizeze o ocupare, in totalitate sau in parte, a unui imobil aflat in posesia
altuia, ci este necesar ca aceastli actiune sli fie realizatli, sub aspectul laturii
subiective, cu intentie. Este, a$adar, necesar ca raptuitorul sa ti ~tiut in momentul
sava~irii faptei cli ocupli tara drept imobilul aflat in posesia altuia. Daca, in
schirnb, raptuitorul a actionat cu credinta ca este in drept sli realizeze aceasta
ocupare, lipsind intentia, infractiunea de tulburare de posesie nu existli. In cazul
in care inculpatul a declarat, cu ocazia audierii, cli a avut cu persoana vlitlimatli o
discutie in legaturli cu ridicarea gardului dintre cele doua proprietap, iar la mo-
mentul edificlirii acestuia a avut reprezentarea faptului cli 11 construie~te pe pro-
prietatea sa, neexistand alte probe suficiente in sensul ca inculpatul a acponat cu
intentia specificli infractiuoii de tulburare de posesie, nu sunt intrunite elemen-
tele constitutive ale acestei infractiuoi, sub aspectul laturii subiective (Jud. Sec-
torului 1 Bucur~ti, sentin/a penala nr. 150912005, in G. Tudor, op. cit., p. 106).

18.6. Formele infractiunii

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- dacli activitatea taptuitorului este intrerupta, ramiiniind in stadiul de tentativli,
acesta poate ti tras la rlispundere penalli pentru infraqiunea de loviri sau alte violente,
arneninJ:are, sau distrugere;
- infracpunea se consumli in momentul ocuplirii definitive a irnobilului sau a unei
pa.¢ a acestuia (nu in momentul plitrunderii in imobil);
 Infrac/iuni contra autoritii/ii 397
violenµ psihica sau fizica indreptate impotriva sotului, copiilor sau parintilor anumitor
categorii de functionari (polipst, jandarm etc.), in scop de intimidare sau razbunare, a
fost introdusa in cont[nutul infract[unii de ultraj, intrucat aceasta nu reprezinta in fapt
altceva decat o forma speciala de amenintare indreptata impotriva functionarului pentru
fapte indeplinite in exercitarea atribupilor de serviciu sau in legatura cu acestea;
- NCP sanctioneaza violentele sau amenintafile indreptate nu numai impotriva
sotului, parintilor sau copiilor unui politist, jandarm sau militar, ci a celor indreptate
impotriva unui membru de familie al oricarui functionar public care detffie o functie ce
implica exercipul autoritatii stat, cand aceste fapte sunt comise in scop de intimidare
sau razbunare.

1.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special: principal - relapile sociale referitoare la respectul
datorat autoritaplor de stat ~i functionarilor care exercita o activitate in cadrul acestora,
iar eel secundar consta in relatiile sociale referitoare la viata, libertatea psihica ori la
integritatea corporala sau sanatatea funcponarului public;
b) obiectul material (secundar) 1: corpul persoanei, cu exceppa situapei in care
ultrajul se comite prin amenintare, cand infractiunea nu are obiect material.
1.:Ultraiul - in ipoteza variantelor asimilate obiect material poate ti ~i bunul functionarului sau
al membrului de familie al acestuia.
1.1. Nopune
1.3. Subiecp.i infracpunii
- este infracpunea complexa care consta in amenintarea sav~ita nemijlocit sau prin
mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana care are capacitate penala (inclusiv
sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul sav~ite impotriva unui funcponar de un funcponar public care indeplinellte o funcpe ce implica exercipul autoritatii de
public care indeplinellte o functie ce implica exercitiul autoritapi de stat, aflat in exerci- stat fatli de un alt functionar pubiic2);
tarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii; sfera infrac- - participat[a penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
tiunilor absorbite este detenninata explicit ~i limitativ de legiuitor; b) subiectul pasiv: principal este unitatea sau institutia care realizeaza autoritatea
- constituie Jonna asimilatii sav~irea unei infracpuni impotriva unui funcponar de stat, iar eel secundar este un funcponar public care indepline~te o funcpe ce implica
public care indepline~te o funqie ce implica exercipul autoritatii de stat ori asupra exercitiul autoritapi de stat;
bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea - consimtfunfuitul subiectului pasiv secundar la comiterea faptei are natura unei
atribupilor de serviciu; cauze justificative numai daca acesta producea efecte justificative lli in cazul infractiu-
- tot o formii asimilatii a infractiunii constituie lli sav~irea unei infracpuni impo- nilor absorbite3;
triva unui membru de familie al functionarului public care indepline~te o funcpe ce
implica exercipul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, in scop de intimidare
sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului
public;
1
in cazul acestei infractiuni complexe pluriofensive, de~i se retine un obiect juridic
complex, nu se poate vorbi ~i de un obiect material complex, ci numai de unul corespunzAtor
- varianta agravatii a infractiunii consta in comiterea fie a formei tip, fie a formelor obiectului juridic secundar, in miisura in care acfiunea sau inactiunea comisa este indreptata
asimilate ale infractiunii asupra unui politist sau jandarm aflat in exercitarea atfibupilor impotriva vietii, integritatii corporale ~i sanatatii. Astfel, nu se considera ca ultrajul are un
de serviciu sau in iegatura cu exercitarea acestor atributii; obiect material principal.
2
- NCP nu mai prevede varianta agravata din vechiul cod in ipoteza in care subiectul Ase vedea Plenul Tribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. 6/1967.
3
in acest sens In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit, vol. I, p. 403) s-a aratat: "va fi
pasiv este un magistrat, fapta fiind incriminata in infractiunea de ultraj judiciar diferitii in cazul incriminarilor ce protejeazii ~i un interes general, dar care reprezinta in fapt
prevazuta de art. 279 NCP (infractiune contra infiiptuirii justipei); tot astfel, infrac- forme agravate ale unor infractiuni susceptibile de justificare pe baza consimtamantuiui
tiunea prevazuta de art. 239 1 C.pen. din 1969 prin care erau sanctionate faptele de victimei, cum este cazul infractiunilor de ultraj, ultraj judiciar, purtare abuziva etc. Astfel, spre
398 Drept penal. Partea specia/a Infracriuni contra autorita/ii 399

- notiunea de funct:ionar public are in materie penala intelesul autonom din art. 175 - pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage, In principiu, retinerea unei plura-
NCP, iar nu eel din Legea nr. 188/1999; prinfunc{ie ce implicii exercifiul autoritiifii litliti de infractiuni de ultraj aflate in concurs, fiind afectate In concret atributele de
de stat se intelege functia care implica exercitarea unor atributii in cadrul organelor autoritate specifica exercitate de fiecare subiect pasiv secundar 1; ca excep/ie, in
puterii statale referitoare la luarea de masuri cu caracter obligatoriu ~i asigurarea res- situatia In care infractiunea absorbita de ultraj este o forma a unitatii legate de infrac-
pectarii lor 1; a!?adar, fata de definitia functionarului public prevazuta de art. 175 NCP se tiune in cazul in care exista o pluralitate de victime, se va retine de asemenea o singura
va analiza care dintre persoanele enumerate de norma legala sunt susceptibile sa infraqiunea de ultraj (de pilda in cazul ultrajului care absoarbe omorul calificat
exercite o functie ce implica exercit:iul autoritatii de stat [de pilda, persoana care, cu saviir~it asupra a doua sau mai multor persoane);
titlu permanent sau temporar, cu sau Iara o remuneratie: 1. exercita atributii ~i respon- - atunci ciind din eroare raptuitorul realizeaza activitatea infractionala asupra unei
sabilitat:i stabilite m temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, persoane care nu are calitatea ceruta de lege pentru a fi subiect pasiv al infractiuni
executive sau judecatore!?ti (de pilda, deputatii, senatorii, Pre~edintele Romiiniei, (error in personam), consider case va retine numai infractiunea efectiv comisa, iar nu
membrii Guvernului, judecatorii ~i procurorii, membrii CSM etc.); 2. exercita o funqie infractiunea complexa de ultraj.
de demnitate publica; tot astfel, doar unii functionari publici asimilati exercita funqii
ce implica exercit]ul autoritatii de stat]; 1.4. Latura obiectiva
- exista categorii de functionari publici prevazuti de art. 175 alin. (1) lit. b) teza 1.4.1. Forma tip
a II-a ~i lit. c) NCP care nu exercitii o fanc/ie ce implicii exerci/iul autoritii/ii de stat $i
deci nu pot avea calitatea de subiec/i pasivi ai in.frac/iunii de ultra} [de exemplu, a) elementul material: comiterea uneia sau mai multora dintre urmatoarele moda-
persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau rara o remuneratie exercitii o litap. alternative:
fanc/ie publicii de orice naturii, sau eel care exercita, singur sau impreuna cu alte 1. amenintarea unui funcponar public care indepline~te o funcpe ce implica
persoane, in cad.rut unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane exercipul autoritapi de stat, aflat in exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i
juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau in legatura cu exer-
de activitate al acesteia]; citarea acestor atribupi;
- subiect pasiv secundar poate fi ~i un membru de familie al functionarului public - daca subiectul pasiv se afla fn exercitarea atribufiilor de serviciu amenintarea se
care mdepline~te o funct:ie ce implica exercitiul autoritat:ii de stat; poate comite fie pentru fapte m legatura cu exercitarea acestor atributii, fie pentru orice
- daca subiectul pasiv secundar este un polit:ist (fie ca acesta face parte din cad.rut alte categorii de fapte (de pilda, in considerarea unor rivalitat:i amoroase ori a altor impre-
politiei locale2, fie din cad.rut Politiei Romiine3) sau jandarm, se va ret:ine varianta juriiri ce tin de viata privata); este imperativ ca functionarul public sa actioneze in cad.rul
indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercitli, iar nu in mod abuziv (in acest din
agravata a infractiunii prevazutli de art. 257 alin. (4) NCP;
urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul functiei);
- in ipoteza in care subiectul pasiv secundar este un judecator sau procuror aflat m
exercitarea atribut:iilor de serviciu sau un avocat, iar fapta este comisa in legatura cu - atunci cfuid functionarul public nu se ajl.ii fn exercitarea atribufiilor de serviciu
exercitarea profesiei de acesta, se va retine corniterea infractiunii de ultraj judiciar, amenintarea trebuie sa vizeze numai fapte fn legiiturii cu exercitarea acestor atribu/ii;
aceastli modalitate se va retine ~i m situatia in care amenintarea este comisa dupa termi-
prevazutli de art. 279 NCP;
narea orelor de program, dar in legatura cu indeplinirea in mod legal a indatoririlor de
serviciu ale victimei2;

exemplu, dadl. un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu este loxit, la cererea sa,
de o persoana, aceasta fapta nu va constitui infractiune de ultraj, fiind justificata pe baza 1
In doctrina (0. Loghin, A. Filipa~, Drept penal roman. Partea speciala, ed. revizuitii, Casa
consim~mantului victimei". de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL, Bucure~ti, 1992, p. 173) s-a aratat ca ,,autoritatea de stat este
1 In literatura de speciatitate (T. Vasiliu, G. Antoniu ~.a., Codul penal comentat ~i adnotat, protejata prin intermediul protectiei acordate fiecarui reprezentant al sau, ciiruia deci ii sunt
vol. II, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1977, p. 21) s-a aratat ca exercita o functie inevitabil ocrotite drepturile fundamentale cuprinse in obiectul special al infractiunii''. Tot
ce implica exercitiul autoritatii de stat numai persoanele ,,care au competenta sa emita acte, sa astfel, alti au tori (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 21) au subliniat ca doar in aparen~
dea dispozitii ~i sa ia masuri cu caracter obligatoriu, exprimand prin aceasta vointa organului exista in acest caz o unitate a valorii sociale ocrotite, caci prin ultragierea unui funcfionar nu
de stat din care fac parte, precum ~i cele care sunt insarcinate cu executarea dispozitiilor ~i se aduce atingere unei valori abstracte (autoritatea de stat), ci atributelor de autoritate pe care
masurilor luate". le implica functia subiectului pasiv, astfel ca prin ultragierea mai multor functionari se lezeazii
2 Ase vedea Legea polipei locale nr. 155/2010, republicata (M.Of. nr. 339 din 8 mai 2014). atributele de autoritate specifice mai multor functii, uneori diferite, astfel incat apace ca
3 A se vedea Legea nr. 218/2002 privind organizarea ~i functionarea Politiei Romane ~i justificatii retinerea concursului de infractiuni.
2 In acest sens, Tribunalul Suprern a apreciat in decizia nr. 3861/1969 cii prin exerci/iul
Noul Statut al politistului (M.Of. nr. 307 din 25 aprilie 2014), adoptat prin Legea nr. 360/2002
(M.Of. nr. 440 din 24 iunie 2002). fancfiei se intelege o activitate pe care funcfionarul o presteazii In legiitura cu indeplinirea
400 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra autoritiifii
401
- amenintarea trebuie sa fie savar~ita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca functionarul public sa
directa; aqioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar nu in mod
- absoarbe infractiunea de amenintare prevazuta de art. 206 NCP; abuziv (In acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in
exercitiul functiei);
- se poate retine in concurs ideal infraqiunea de purtare abuziva cu infractiunea de
ultraj comisa asupra aceleia~i persoane (de pilda, un politist aflat In exercitiul atri- - atunci cand functionarul public nu se ajla fn exercitarea atribu/iilor de serviciu
butiilor de serviciu love~te pe un alt politist, in legatura cu efectuarea unui act ce intra infractiunea de loviri sau alte violente trebuie sa vizeze numai fapte in legatura cu
In atributiile de serviciu ale acestuia din urma); exercitarea in mod legal a acestor atributii;
- cand fapta este savar~ita lmpotriva a doi sau mai multi funqionari, se va retine - aceasta modalitate se va retine ~i in situatia in care infractiunea de loviri sau alte
concursul de infractiuni; daca se retine unicitatea actiunii de amenintare a pluralitatii de violente este comisa dupa terminarea orelor de program, dar In Iegatura cu indeplinirea
functionari se va constata existenta unui concurs ideal; indatoririlor de serviciu ale victimei.

~ Actele de agresiune lndreptate 'impotriva unui politist aflat in misiunea ~ Infractiunea de nerespectare a botararii, savar~indu-se
prin acte de
de a sprijini activitatea executorului judecatoresc, de punere in executare, pe violenta sau de amenintare fatii de organul de executare cuprinde, in latura
cale silita, a unei hotarari judecatore~ti, constituie infractiunea de ultraj. Prin obiectiva, ~i elementele infractiunii de ultraj (C.S.J., sec{ia penalii, decizia
participarea sa la executarea unei hotarari, politistul nu-~i pierde calitatea de nr. 149711992, www.legalis.ro).

~
agent al ordinii publice, el nefiind asimilat cu organul de executare a hotararii
judecatore~ti in sensul prevederilor art. 271 alin. (!) C.pen. din 1969 (C.S.J. , Sustragerea unor bunuri de catre patru persoane, urmata de amenin-
secfia penalii, decizia nr. 101211996, www.legalis.ro). tarea ~i lovirea celor doi polip~ti care au incercat sa-i legitimeze ~i sa-i impie-
dice sa piece cu bunurile sustrase nu constituie infractiunea de furt calificat in
~ Nu constituie infractiune de ultraj atitudinea ofensatoare la adresa unui concurs cu cea de ultraj, ci de tiilharie ~i ultraj (C.S.J., sec/ia penalii, decizia
nr. 261111996, www.legalis.ro).
subofiter de politie ~i a unui gardian public, in cazul cand aceasta este o reaqie la
actiunea abuziva a celor doi functionari publici de a incerca sa sileasca, flira drept, 3. vatamarea corporala, savar~ita impotriva unui funcponar public care inde-
o persoana sa-i insoteasca la locul unui accident 'in legatura cu care aceasta nu are
pline~te o funcpe ce implica exercipul autoritapi de stat, aflat in exercitarea atri-
nicio legatura. Situandu-se, prin actiunea lor abuziva, in afara legii, cei doi agenti
bupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu)
ai foqei publice nu pot beneficia de protectia instituita prin art. 239 C.pen. din
sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi;
1969 (C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 156411999, www.legalis.ro).
- absoarbe infracpunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 NCP (infrac-
~ Lovirea mai multor functionari publici aflati in exercitiul functiunii ce
tiune consumata sau doar tentativa);
implica exercitiul autoritatii de stat, in aceea~i imprejurare, constituie tot atiitea - daca subiectul pasiv se ajlii fn exercitarea atribufiilor de serviciu infraqiunea de
infractiuni de ultraj sava~ite In concurs, iar nu o singura infractiune sub forma vatamare corporala poate sa fie comisa fie pentru fapte in legatura cu exercitarea
continuata (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 113612003). acestor atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca functionarul
public sa acponeze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar
2. lovirea sau orice acte de violenta, savar~ite impotriva unui funcponar public
nu in mod abuziv (In acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost
care indepline~te o funcpe ce implica exercipul autoritapi de stat, aflat in exercit- efectuate in exercitiul funcpei);
area atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de
serviciu) sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi;
- absoarbe infracpunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 NCP; (pentru ipoteza in care autorul afla ca ~eful de post din satul sau este amantul sotiei, motiv
pentru are pleaca la postul de politie ~i ii love~te pe acesta). Astfel, se arata: ,,Chiar daca
- daca subiectul pasiv se afla fn exercitarea atribu/iilor de serviciu1 infraqiunea de infractiunea saviir~ita nu are le"gatura cu functia sau atribu\iile de serviciu ale victimei, In
loviri sau alte violente se poate comite fie pentru fapte In legatura cu exercitarea acestor conditiile In care aceasta era in exercitiul atributiilor de serviciu la momentul comiterii faptei,
se va retine Iarii doar ~i poate infractiunea de ultraj de la art. 257 alin. (1) ~i (4) NCP. in acest
caz, observand ca persoana provocatorului este subiectul pasiv secundar al infractiunii comise
atributiilor de serviciu; aceasta activitate poate fi desfli!?urata atiit In orele legale de serviciu, in stare de provocare, credem ca se va retine circumstanta provocarii. Chiar daca subiectul
cat ~i Jn afara lor, daca interesele unitatii 0 impun. pasiv principal este statul, ca titular al autoritatii de stat, nu putem nega faptul ca autoritatea
1
In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 401) s-a apreciat ca se va repne este lncorporata de fiecare functionar. Pentru aceste motive, in masura In care i.n raport cu
circumstanta atenuanta a starii de provocare chiar daca fapta nu are legaturii cu atrigutiile de unul sau mai multi functionari publici se actioneaza In stare de provocare, se va retine
serviciu ale provocatorului, atiita vreme cat acesta se afla In exercitarea atribu\iilor de serviciu circurnstanta atenuanta".
402 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra autoritii{ii 403
- atunci cand funqionarul public nu se ajlii fn exercitarea atribu/iilor de serviciu, exercita, iar nu in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi
infractiunea de vatamare corporala trebuie sa vizeze numai fapte in legatura cu fost efectuate in exercitiul functiei);
exercitarea in mod legal a acestor atributii; - atunci ciind functionarul public nu se ajlii fn exercitarea atribufiilor de serviciu,
- aceasta modalitate se va retine ~i in situatia in care infraqiunea de vatamare infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte trebuie sa vizeze numai fapte
corporala este comisa dupa terminarea orelor de program, dar In legatura cu lndepli- In Jegatura cu exercitarea in mod legal a acestor atributii;
nirea indatoririlor de serviciu ale victimei. - aceasta modalitate se va retine ~i in situatia in care lovirile sau vatiimarile cauza-

~ Infrac\iunea de ultraj este complexa, complexitate care i~i regase~te

toare de moarte sunt comise dupa terminarea orelor de program, dar in legatura cu
indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei.
exprimarea, In primul rand, In latura obiectiva a con\inutului constitutiv al 5. omorul slivar~it impotriva unui funcponar public care indepline~te o funcpe
infraqiunii. ( ... ) Cerinta In oricare dintre variantele sale i~i are ratiunea in ce implicli exercipul autoritlipi de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu
obiectul juridic al infrac\iunii de ultraj, ceea ce legea ocrote~te In acest caz fiind
(chiar ~i pentru fapte care nu au leglitura cu actele de serviciu) sau in leglitura cu
rela\iile sociale a caror existenJ:li ~i desra~urare sunt asigurate prin apararea
exercitarea acestor atribupi.
respectului datorat autoritatii, ce impune ~i protejarea in mod special a persoa-
nelor care indeplinesc o functie ce irnplica exerci\iul autorita\ii de stat. Desigur, - absoarbe infractiunea de omor (art. 188 NCP) sau pe cea de omor calificat
legea nu in\elege sa asigure o protec\ie nelirnitata in favoarea functionarului, (art. 189 NCP) in forma consumata sau tentata;
astfel ca, in situa\ia in care acesta i~i depa~e~te atribu\iile de serviciu sau le - omorul (simplu sau calificat) este savar~it in perioada in care victima se afla in
exercitii abuziv, el nu se rnai afla in exercitiul func\iunii ~i nu rnai actioneaza in timpul serviciului ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii;
interesul autoritii\ii, astfel ca nu se rnai afla sub protectia acordatii de legiuitor.
- este necesar ca victirna sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe
Or, in cauza s-a demonstrat fara niciun dubiu, contrar sustinerilor inculpatului,
care o exercita, iar nu in mod abuziv (intrucat in acest din urma caz actele sale nu sunt
ca acesta, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, a agresat-o fizic pe persoana
considerate a fi fost efectuate in exercitiul functiei);
vatiimatii P.L, politist in cadrul Politiei M., care se afla, impreuna cu colegul sau,
martorul BJ., in exerci\iul functiunii in timpul destinat indeplinirii atributiilor de - aceasta modalitate se va retine ~i In situatia in care omorul este comis dupa
serviciu. ( ...) FaJ:li de aceste considerente, instanta constatii ca fapta inculpatului tenninarea orelor de program, dar in legatura cu indeplinirea in mod legal a indato-
intrune~te elementele constitutive ale infrac\iunii de ultraj savar~ita irnpotriva ririlor de serviciu ale victimei;
unui politist, ~i nu pe cele ale infractiunii de vatiirnare corporalii din culpa, - aceasta modalitate poate fi retinuta In concurs ideal cu purtarea abuziva;
intrucat acesta a cunoscut calitatea persoanei vatiirnate, de agent de politie,
- realizarea in aceea~i imprejurare cu privire la acel~i subiect pasiv secundar a mai
scopul venirii acestuia la dorniciliul sau, respectiv de a asigura ordinea ~i lini~tea
publica ~i de a preintampina corniterea unei fapte mai grave, astfel ca persoana multora dintre modalitatile alternative ale infractiunii nu conduce la retinerea unui
vatiimatii nu ~i-a dep~it atributiile de serviciu, fiind in exercitarea acestora la concurs de infracpuni, ci a unei singure infractiuni complexe.
mornentul producerii incidentului. Totodatii, instanta retine ca, in raport cu b) urmarea imediatli principalli: starea de pericol pentru autoritatea statului
modalitatea concreta in care inculpatul a realizat vatiirnarea agentului de politie roman; urmarea imediatii secundarii se detennina in functie de urmarea imediatii a
aflat in exercitiul functiunii, a comis fapta sub forma intentiei indirecte, astfel infractiunii absorbite;
cum corect au re\inut ~i cele doua instante, chiar daca nu a urmarit producerea c) legatura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediatli principala):
rezultatului, 1-a prevazut ~i a acceptat producerea lui (I.C.C.J., sec/ia penalii,
rezulta din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urmarea
decizia nr. 384512011, www.scj.ro).
imediata secundara se deterrnina in functie de specificul infractiunii absorbite;
4. lovirile sau vatamlirile cauzatoare de moarte slivar~ite impoh-iva unui func-
1.4.2. Prima forma asimilata
ponar public care indeplin~te o funcpe ce implica exercipul autoritlipi de stat,
aOat in exercitarea atributiilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au lega- a) elementul material: sava~irea cu intenfie sau praeterintenfie a oricarez
tura cu actele de serviciu) sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi; infracfiuni impotriva unui f uncfionar public care mdepline~te o functie ce implica
- absoarbe infrac\iunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta de exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, fn scop de intimidare sau de
art. 195 NCP; rt'izbunare, fn legiiturii cu exercitarea atribu/iilor de serviciu;
- daca subiectul pasiv se ajlii fn exercitarea atribu/iilor de serviciu infractiunea de - nu prezinta importanta natura infractiunii cornise (infractiune simpla, complexa,
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte poate sa fie cornisa fie pentru fapte m legatura continua), fiind necesar insa ca aceasta sa fie cornisa cu intentie sau praeterintentie fn
cu exercitarea acestor atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca scop de intimidare sau rt'izbunare; existenta scopului in con\inutul normei de incrimi-
functionarul public sa aqioneze m cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o nare exclude posibilitatea comiterii faptei din culpa, insa nu este incompatibila cu
404 Drept penal. Partea speciata
Infrac/iuni contra autoritii{ii 405
sav~irea faptei cu praeterintentie (de pildli, ill scop de razbunare infractorul agreseaza care acesta se afla in concediu medical. In plus, Curtea constatli ca procesul-
un politist, iar urmarea imediata mai gravli se produce ulterior din culpa); infraqiunea verbal de contraventie silvicli ~i eel de dare in custodie ~i de confiscare a mate-
poate fi una mdreptata impotriva persoanei, cu excep/ia celor previizute la Jonna tip 1 rialului lemnos vandut de inculpat numitului L.G. nu au fost lntocmite de
(de pilda, lipsirea de libertate, ~antajul, agresiunea sexualli etc.) sau o infractiune contra persoana vlitlimatli T.I.D., ci de agen\ii de poli\ie B.O.C. ~i M.C.N . A~adar,
patrimoniului impotriva bunurilor funqionarului public (de pilda, distrugere) sau orice faptele inculpatului M.F.D. din data de 9 martie 2016 nu pot fi catalogate
alta infractiune; drept o riposta la faptele indeplinite de persoana vlitamata T.I.D. in
- aceasta forrna asimilata se va retine In situatia In care infractiunea este comisli fn exercitiul atributiilor de serviciu in data de 8 martie 2016, care sa fi
legiiturii cu fndeplinirea fndatoririlor de serviciu ale victimei. urmar it, in principal, lezarea institufiei ce exercitli puterea de stat (auto-
ritatea publicli), in cadrul ciireia i~i desta~ura activitatea persoana
b) u rmarea imediata: starea de pericol pentru autoritatea statului roman;
vatamata prin crearea unei stliri de pericol pentru autoritatea institupei
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia nr.53012017, nepublicatii).

~ Curtea opineaza ca, in mod lntemeiat, prima instanta a dispus schim- 1.4.3. A doua forma asimilata
barea incadrarii juridice a infractiunilor sub acuzatia carora a fost trimis in a) elementul material: savar~irea oriciirei infracfiuni impotriva unui membru de
judecata inculpatul M.F.D. din doua infractiuni de ultraj, prevazute de art. 257 familie al unui funcfionar public care !ndepline~te o functie ce implica exercitiul autori-
alin. (I) ~i (2) NCP in infractiunea de amenintare, prevlizuta de art. 206 alin. (I) tatii de stat ori asupra bunurilor membrului de farnilie, fn scop de intimidare sau de riiz-
NCP ~i infractiunea de distrugere, prevazuta de art. 253 alin. (I) NCP, 1n bunare, fn legiiturii cu exercitarea atribu/iilor de serviciu de ciitre func/ionarul public;
conditiile in care din probele administrate in cauza nu,Tezultli ca infractiunile de
- nu prezintli importanµ natura infractiunii comise, fiind necesar insa ca aceasta sa
amenintare ~i distrugere sunt absorbite in infractiunea complexa de ultraj fata de
fie comisa cu intentie sau praeterinten\ie fn scop de intimidare sau riizbunare; existenta
neintrunirea cerintei esentiale ca amenintarea sau distrugerea sa fi fost comise
impotriva functionarului public care tndepline~te o functie ce implicli exercitiul scopului in continutul normei de incrirninare exclude posibilitatea comiterii faptei din
autoritatii de stat in legatura cu exercitarea atribuµilor de serviciu, 1n culpa, insa nu este incompatibila cu savar~irea faptei cu praeterintentie; infractiunea
perioada in care acesta nu se afla in exercitiul atributiilor de serviciu. Curtea poate fi indreptata lmpotriva persoanei (inclusiv vreuna dintre infrac/iunile previizute
considera di in situatia in care functionarul public nu se ajlii in exercitarea la Jonna tip), o infractiune contra patrimoniului impotriva bunurilor membrului de
atribu/iilor de serviciu, atingerea adusa autoritatii de stat din care face parte nu familie al functionarului public (de pildli, distrugere) sau orice alta infractiune;
poate avea loc decat atunci cand una dintre actiunile sau inactiunile ce constituie - aceasta formli asirnilata se va retine m situatia in care infractiunea este comisa in
elementul material al laturii obiective a infractiunii de ultraj imbracli forma unei legiiturii cu indeplinirea fndatoririlor de serviciu ale func/ionarului public.
manifesti'iri in /egiituri'i cu fapte indep/inite de fanc/ionarul public in limp ce se
b) urmarea imediata principala: starea de pericol pentru autoritatea statului
afla in exerci/iul fanc/iunii. A~a cum rezultli din declarapa persoanei vatlimate
roman; urmarea imediatii secundarii se determina ill funcpe de urmarea imediata a
T.I.D., din declaratiile date in calitate de martori de agentii de politie B.O.C. ~i infractiunii absorbite;
M.C.N., precum ~i de la I.P.J. Bihor in perioada 4 martie 2016-13 martie 2016,
persoana vlitlimatli a beneficiat de concediu medical. Potrivit dispozitiilor art. 50 c) legatura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediata principala):
lit. b) din C.muncii, contractul individual de muncli se suspendli de drept in rezulta din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urrnarea
cazul concediului pentru incapacitate temporarli de rnuncli. Astfel, actele de imediata secundara se determinli in funcpe de specificul infractiunii absorbite;
amenintare ~i distrugere comise de inculpat Ia data de 9 martie 2016, cand per-
soana vlitlimatli nu se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, nu pot fi consi-
derate ca fiind comise in legliturli cu actele indeplinite de victimli 'in exercipul
functiunii in ziua anterioarli, intrucat la data de 8 martie 2016, raporturile de
0 1.5. Varianta agravata: ultrajul savar~it
in oricare din formele ante-
rioare impotriva unui polipst sau jandarm, aflat in exercitarea atributmor
muncli ale persoanei vlitlimate T.I.D. erau suspendate de drept in conditiile in de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atribufi.i [art. 257 alin. (4)
NCP]
Dacli amenintarea sliv~itii nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directli, lovirea sau
~
1

alte violente, vlltamarea corporalli, lovirile sau vlitiimarile cauzatoare de moarte ori omorul este Fapta inculpatului de a sustrage bunuri, urmatli de folosirea unui spray
sliv~itll impotriva unui funcponar public care indeplin~te o funcpe ce implicli exercipul paralizant impotriva unui politist aflat in exercitiul functiunii, pentru a-~i asigura
autoritatii de stat, in legiiturii cu exercitarea atribu/iei de serviciu, se va retine numai forma tip a scliparea, intrune~te atat elementele constitutive ale infracpunii de talharie, cat ~i
infractiunii prevlizutll de art. 257 alin. (I ) NCP. in ipoteza in care se retine ~i comiterea faptei in pe cele ale infractiunii de ultraj aflate in concurs (I. C CJ., sec/ia penalii, decizia
scop de intimidare sau riizbunare se va refine o singurii infrac/iune previizutii de art. 257 nr. 9012006, www.legalis.ro) .
alin. (1) ~i (2) NCP.
 ~-

Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra autoritiifii 407

406
p oate considera ca art. 257 a/in. (4) NCP mai reprezintii o variantii agravata a
~ Func\ionarii publici care defin functia de poli\ist sau jandarm se afll!. infrac/iunii. Pe de alta parte, ea nu poate fi evaluata nici ca o varianta asimilata a
insa intr-o situatie diferita de ceilal\i func\ionari publici, avand in vedere infraqiunii, In conditiile in care politistul, jandarmul sau militarul sunt la randul
atribu\iile $i obliga\iile profesionale pe care ace~tia le au in asigurarea securita\ii !or functionari publici care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de
publice, aspect ce justifica reglementarea unui regim juridic diferit sub aspectul stat.
sanc\ionarii faptelor de ultraj comise impotriva !or. Avand in vedere aceasta Prin urmare, art. 257 alin. (4) NCP (cand absoarbe vatamarea corporala, Iovi-
diferenta, legiuitorul a reglementat, in cazul infrac\iunii de ultraj savar$ite rile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) va trebui sa fie considerat
impotriva unui politist sau jandarm, o pedeapsa mai mare, asigurand in acest fel drept o incriminare speciala atipica a ultrajului, cand acesta este comis asupra
o protectie penala sporita celor doua categorii de functionari publici anterior
politistului, jandarmului sau militarului, aflat In exercitarea atributiilor de serviciu
precizate. Acest regim sanctionator, criticat de autorul excep\iei, nu este insa
unul de natura a discrimina restul functionarilor publici in raport cu politi~tii sau sau In legatura cu exercitarea acestor atributii, care este sanc\ionatii cu acee a~i
pedeapsa ca in reglementarea generala.
jandarmii, intrucat diferenta de regim juridic, constand in majorarea, cu
jumiitate, ~i nu cu o treime, a limitelor speciale ale pedepsei, are o justificare In aceste conditii, nu pot discerne utilitatea In continuare a dispozitiilor art. 257
obiectiva, data de functiile publice diferite pe care le de\in subiectii pasivi ai alin. (4) NCP (cand absoarbe vatamarea corporala, lovirile sau vatiimarile cauza-
variantelor normative prevazute la art. 257 alin. (1)-(3) NCP $i, respectiv, la toare de moarte ori omorul) atata timp cat politistul, jandarmul sau militarul sunt
art. 257 alin. (4) NCP (Curtea Constitufionalii, DCC nr. 44612018, www.ccr.ro). functionari publici care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autorita\ii de
stat, iar ultragiatorul poate fi sanctionata cu o pedeapsa avand lirnite speciale
in forma in vigoare a art. 257 alin. (4) NCP, acesta avea natura unei variante similare cu cea prevazuta de lege pentru fonna de bazii sau asiroilata a infractiunii.
agravate a infrac\iunii de ultraj, deoarece limitele de pedeapsii se majorau cu o Gasesc surprinzatoare contestarea de neconstitutionalitate a liirgirii cadrului
jumiitate atunci cand subiectul pasiv era un politist sau jandarm, iar nu cu o treime art. 257 alin. (4) NCP (cand absoarbe vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile
ca in ipoteza in care fapta era cornisa fa\a de alti func\ionari publici care indepli- cauzatoare de moarte ori omorul) din prima forma a legii de modificare a NCP, $i
neau o func\ie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Legiuitorul a urmarit sa mai surprinzatoare constatarea constitutionalitatii acestei modificari, care poate
extinda sfera protectiei penale $i In privin/a militarilor, astfel ca prin Legea de avea ca scop doar crearea unei nonne de incriminare inutile prin raportare la
modificare s-a prevazut ca subiect pasiv secundar politistul, jandannul sau dispozitiile art. 257 alin. (l)-(3) NCP.
militarul, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea Astfel, din considerentele DCC nr. 650/2018 este evident ca instanta de conten-
acestor atributii, daca asupra lor este cornisa vreuna dintre faptele prevazute de cios constitutional nu a inteles sensul modificiirii operate In conditiile in care a
art. 257 alin. (l)-(3) NCP ~i sa prevada ca sanctiune doar pedeapsa fnchisorii retinut ca aceasta maniera de reglementare a infractiunii de ultraj, informa califi-
dintre cele prevazute de nonna de incrirninare pentru infractiunea absorbitii, ale catii, prevazuta la art. 257 alin. (4) NCPP, reprezintii ,,o formii de recuno~tere pe
ciirei limite speciale se majoreazii cujumiitate. cale legislativii a pericolului sporit pe care faptele de amenintare sau de violenta
Din pacate, scopul urmarit de legiuitor nu poate ti atins intru totul in conditiile fizica, respectiv lovire sau alte violente, sav~ite asupra unui poli/ist, jandarm
in care pentru formele de bazii ~i asiroilate ale infrac\iunii, fracpile cu care se sau militar aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea
majoreazii limitele speciale ale pedepsei au Jost sporite de la o treime la o acestor atributii, ii prezintii pentru relatiile sociale referitoare la protectia autoritatii
jumiitate, la fel ca in cazul variantei agravate. Astfel, dupa intrarea in vigoare a statului, ocrotite prin nonnele juridice de incriminare din cuprinsul capitolului I
Legii de modificare a NCP nu se mai poate considera ca art. 257 alin. (4) NCP al titlului III din partea speciala a Codului penal.
mai reprezintii o variantii agravatii a infracfiunii, decat atunci cand absoarbe fie Curtea constata insa ca acest regirn juridic sanctionator nu este unul dispropor-
infrac/iunea de amenin/are (art. 206 NCP), fie infrac/iunea de lovire sau alte /ionat, avand In vedere irnportanta respectlirii de catre persoanele responsabile
violen/e (art. 193 NCP) , pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ penal a valorilor sociale protejate prin dispozitiile art. 257 alin. (4) NCP, fiind
cu pedeapsa amenzii, deoarece ~i In aceste cazuri art. 257 alin. (4) NCP prevede expresia politicii penale a statului". De acord fiind cu faptul ca pericol sporit al
doar pedeapsa inchisorii, ale carei limite se majoreazii cu jumatate. Astfel, in ipo- faptelor de ultragiere a poli\istului, jandarmului sau militarului ar irnpune o
teza comiterii ultrajului prin loviri sau alte violente, ori prin amenintare, instanta sanctionare mai severa a infractorului care coroite fapta impotriva acestora, decat
va putea aplica doar pedeapsa inchisorii prevazutii de art. 193 NCP, respectiv atunci cand ultrajul este savar~it asupra unui alt func\ionar public care lndepline~te
art. 206 NCP, ale carei lirnite se majoreazii cu jumatate, fiind exclusa, aplicarea a o funcfie ce implica exercitiul autoritatii de stat, nu inteleg din ce premise a opinat
pedepsei amenzii, chiar daca pentru infractiunea absorbita legea prevede posibi- instanta de contencios constitutional ca ne aflam in fata unei forme calificate in
litatea apliciirii amenzii penale. conditiile in care fractia de sporire a limitelor de pedeapsa este unica indiferent de
Daca, insa, ultrajul se cornite prin vatiimarea corporalii, loviri sau vatamari modalitatea de comitere a ultrajului (cand absoarbe vatamarea corporala, lovirile
cauzatoare de moarte ori prin omor fatii de poli\ist, jandarm sau militar nu se mai sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) ~i de subiecti pasivi ai acestuia.
 Drept penal. Partea specialii
lnfrac{iuni contra autoritofii 409
408
Prin Legea de modificare a NCP au fost sporite fractiile cu care se majoreaza
1.6. Latura subiectiva
limitele speciale de pedeapsa pentru primele trei forme ale ultrajului. Astfel, in
- intentie directa sau indirecta sau praeterintentie in ipoteza in care infraqiunea cazul comiterii faptei prevazute de art. 257 alin. (1) sau (2) NCP, dar $i in ipoteza
absorbita este comisa cu aceasta forma de vinovatie (de pilda, lovirile sau vatamarile comiterii faptei In conditiile art. 257 alin. (3) NCP [care se pedepse~te cu acee~i
cauzatoare de moarte); pedeapsa ca ~i fapta de la alin. (2)] limitele de pedeapsa sunt date de cele ale
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost infractiunilor absorbite al caror minim $i maxim special se majoreazii cu o
sav~ita fapta, cu exceptia formelor asimilate cand fapta se comite In scop de intimi- jumiitate; la aceste limite se vor aplica regulile stipulate la art. 79 NCP in ipoteza
dare sau de razbunare. in care se retine la individualizarea pedepsei existenta unui concurs de cauze de
agravare ~i de atenuare.
1.7. Formele infractiunii Nici in acest caz legiuitorul nu a dat dovada de coerenta.
Pe de o parte, prin sporirea fractiei de majorare a limitelor speciale de pedeapsa
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pentru forma de baza ~i cele asimilate se ajunge ca, indiferent de modalitatea de
- avand In vedere ca, potrivit art. 174 NCP, prin comiterea unei infractiuni se saviir~ire a infractiunii de ultraj (cand absoarbe vatarnarea corporala, lovirile sau
intelege ~i forma tentata a acesteia, atunci cand infractiunea absorbita ramane in vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) sau de subiectul pasiv secundar al
stadiul tentativei incriminate, se va retine comiterea ultrajului in forma consumata; acesteia, fractia de majorare sa fie unica - o jumiitate. in cazul ultrajului care
acesta este ~i motivul pentru care art. 257 NCP nu stipuleaza faptul ca tentativa este absoarbe infracfiunea de ameninfare (art. 206 NCP) sau infrac/iunea de lovire sau
incriminata la ultraj; prin raportare la infractiunile absorbite aceasta ipoteza se refera, alte violenfe (art. 193 NCP), pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii
in special, la situatia in care ultrajul absoarbe vatamarea corporala sau omorul/omo- altemativ cu pedeapsa amenzii, art. 257 alin. (4) NCP prevede doar pedeapsa
rul calificat la care tentativa este incriminata; in toate aceste cazuri, trebuie avut in inchisorii, ale carei limite se majoreazii cu jumiitate. Astfel, in ipoteza comiterii
vedere ~i faptul ca, eel putin, lovirile sau alte violente, care absorbite natural in tenta- ultrajului prin loviri sau alte violente, ori prin amenintare, instanta va putea aplica
tiva la infractiunile mai grave, sunt deja consumate; determinarea limitelor de doar pedeapsa inchisorii prevlizuta de art. 193 NCP, respectiv de art. 206 NCP, ale
pedeapsa pentru ultraj se va face prin majorarea cu o treime, respectiv o jumatate, a carei limite se majoreaza cu jumatate, fiind exclusa aplicarea pedepsei amenzii,
limitelor de pedeapsa reduse cu jumatate ale infractiunii tentate absorbite; chiar daca pentru infractiunea absorbita legea prevede posibilitatea apliclirii
amenzii penale (de pilda, in cazul lovirii unui jandarm aflat in exercitarea
- infracpunea se consuma in moiilentul realiziirii actiunii tipice;
atributiilor de serviciu de catre eel care fusese amendat de jandarm pentru
- poate fi sav~it in forma continuata, caz in care infracpunea se epuizeaza la data tulburarea ordinii publice, care a avut ca urmare leziuni traumatice pentru a ciiror
comiterii ultimului act de executare. vindecare au fost necesare 20 de zile de ingrijiri medicale, pedeapsa va fi doar
inchisoarea de la 9 !uni la 7 ani ~i 6 !uni).
1.8. Pedea psa Pe de alta parte, prin majorarea fractiei la o jumatate, pedeapsa prevlizuta de
lege pentru ultraj va fi, in principiu, ac~i cu pedeapsa prevlizuta de lege pentru
Q_ pentru forma tip $i cele asimilate limitele de pedeapsa sunt date de cele ale
infracpunilor absorbite al caror minim ~i maxim special se majoreazii cu o treime; la
ultrajul judiciar, astfel ca modificarea legislativa slabe~te importanta ultrajului
judiciar.
aceste limite se vor aplica regulile stipulate la art. 79 NCP in ipoteza in care se retine la
individualizarea pedepsei existenta unui concurs de cauze de agravare $i de atenuare;
- in cazul in care in aceea~i imprejurare sunt realizate doua sau m~i multe dintre
modalitatile alternative ale infractiunii de ultraj, anterior enumerate, pedeapsa se va
determina prin raportare la modalitatea alternativa cea mai grava (de pilda, in cazul
2.1. Nopune
in care in aceea~i imprejurare fiiptuitorul ameninta funcponarul public ~i exercita acte - infractiune ce consta in folosirea tam drept a unei calitati oficiale care implica
de violenta care conduc ulterior din culpa la decesul victimei pedeapsa se va stabili exercipul autoritatii de stat insotita sau urmata de indeplinirea unui act legat de acea
intre limitele prevlizute de lege pentru infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare calitate [art. 258 alin. (1) NCP];
de moarte majorate cu o treime); - NCP a prevazut $i o forrnii asimilatii a infractiunii constand in fapta funcponarului
public care continua sa exercite o funcpe ce implica exercitiul autoritaµi de stat, dupa
Q_ la varianta agravata limitele de pedeapsa sunt date de cele ale infracpunilor
absorbite al caror minim ~i maxim special se majoreazii cu o jumiitate.
ce a pierdut acest drept conform legii [art. 258 alin. (2) NCP];
410 Drept penal. Partea specialii In.frac/iuni contra autoritafii 411

- constituie variantii agravatii a infraqiunii comiterea faptei in forma tip sau cea - actul Jegat de calitatea oficiala uzurpata trebuie sa fie indeplinit in ace~i impre-
asimilata de o persoana care poarta, rara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei jurare ori ulterior folosirii calitatii oficiale ~i nu trebuie sa indeplineasca toate conditiile
autoritati publice. cerute de lege pentru intocmirea sa In mod valabil;
- In cazul in care o persoana i~i atribuie numai o calitate oficiala, rara a efectua
2.2. Obiectul infractiunii vreun act in virtutea acesteia, nu se va retine consumarea infraqiunii de uzurpare a
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii calitatilor oficiale, fapta ramaniind in forma tentativei care nu este incriminata;
de stat; - daca eel ce folose~te tara drept o calitate oficiala realizeaza un act care nu intra in
b) obiectul material: nu are la forma tip ~i pe cea asimilata; la varianta agravata sfera atributiilor de serviciu pe care calitatea le presupune, nu se va retine savar~irea
uniformele sau semnele distinctive ale unei autoritli!i publice constituie obiectul infraqiunii de uzurpare a calitatilor oficiale;
material al infractiunii. - in ipoteza In care un functionar, comportandu-se abuziv, i~i depa~e~te sfera com-
petentelor sale cu ocazia efectuiirii unei act, nu se va retine saviin?irea infraqiunii de
2.3. Subiecp.i infracfiunii uzurpare a calitatilor oficiale, ci una dintre formele abuzului In serviciu;
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala; - poate fi retinuta in concurs cu alte infractiuni cum ar fi: in~elaciunea, tiilhiiria,
- poate fi subiect activ nemijlocit chiar o persoana care are o calitate oficiala, in furtul etc.
masura m care l~i atribuie sau asurna o alta calitate oficiala pe nedrept;
- participatia penala este posibila In toate formele: coautorat, instigare, complicitate. ~ Fapta inculparului de a solicita spre control certificatele de producator
ale mai multor persoane, carora le-a spus ca este functionar Ia primarie, intru-
b) subiectul pasiv: principal este unitatea sau institu!ia care realizeaza autoritatea ne~te elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale.
de stat. Cum inducerea In eroare a persoanei vatamate de la care a obtinut o suma de
bani s-a tacut prin folosirea unei calitati mincinoase, sunt intrunite ~i elementele
2.4. Latura obiectiva constitutive ale infractiunii de in~elaciune (C.A. Bucure$ti, secfia a II-a penalii,
2.4.1. Forma tip decizia nr. 161812000, in C.P.J.P. 2000, p. 193).

a) elemeotul material: folosirea rara drept a unei calitati oficiale care implicii
exercifiul autoritiifii de stat (atribuirea sau asumarea unor calitati oficiale pe care
~ Deghizarea inculpatului in politist, urmata de indeplinirea unui act
Jegat de acea calitate, imprejurare in care acesta a sustras prin violenta bunuri
raptuitorul nu le are), insofitii sau urmata de efectuarea unui act legat de acea calitate; aflate asupra persoanei vatamate, intrune~te elementele constirutive atiit ale
- calitatea o.ficialii este acea abilitare legala a unei persoane care exercita o anumitli infractiunii de tiilharie, cat ~i ale aceleia de uzurpare de calitati oficiale, auto-
functie de a efectua acte ce intra m atributiile functiei sale ~i care pot produce nomia celor doua infractiuni decurgand din specificitatea elementelor consti-
consecinte juridice [de exemplu, abilitarea de a reprezenta o autoritate publica (politie, tutive ale fieciireia (C.A. Bucur~ti, sec/ia a JI-a penalii, decizia nr. 16612000, fn
jandarmerie) ~idea exercita acte ce intra mcompetenta acesteia]; C.P.J.P. 2000, p. 179).
- calitatea oficiala trebuie sa implice exerci/iul autoritii/ii de stat, adica acea calitate
care implica exercitarea unor atributii m cadrul organelor puterii statale referitoare la ~ Fapta inculpatului constand in aceea ca, la data de 27 iulie 2006, in
luarea de masuri cu caracter obligatoriu ~i asigurarea respectarii !or; astfel, NCP a jurul orelor 17:00, In tirnp ce se afla In zona Salii Palatului (dupa ce coinculpatul
redus sfera calitii/ilor o.ficiale a ciiror uzurpare este consideratii o faptii tipicii Ji.ind a acostat persoanele vatamate, cetateni englezi, intriind in vorba cu acestea) ~i-a
fnliiturate din cadrul ilicitului penal acele calitiifi oficiale care nu implicii exercitarea declinat calitatea falsa de politist, prezentiind in acest sens o legitimatie ~i, dupli
ce a efectuat un control asupra portmoneului uneia dintre piiftile vatamate, i-a
autoritii/ii de stat;
sustras acesteia suma de 120 lire sterline, 60 dolari SUA ~i 350 lei, intrune~te

~ Fapta inculpatului de a-~i atribui tara drept calitatea de detectiv parti-

elementele constitutive ale unei pluralitati infractionale, uzurpare de calitati
oficiale ~i furt calificat (C.A. Bucure$fi, secfia I penalii, decizia nr. 267 din 21
cular nu intrune~te elementele constitutive ale itifracfiunii de uzurpare de calitati iunie 2012, in NCP comentat, p. 560).
oficiale, deoarece detectivul particular nu desra~oara o activitate ce implica
exercitiul autoritatii (I'rib. IQ$i, sec/ia penalii, decizia nr. 73911998, in R.D.P. b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valorile asociate autoritatii de stat
nr. 311999,p. 143). (infrac/iune de pericol abstract);
c) Ieglitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
 Drept p enal. Partea specialii Jnfrac/iuni contra autoritiifii 413
412
2.4.2. Forma asimilata 2.7. Formele infracµunii
a) elementul material: continuarea exercitarii unei funqii ce implica exercitiul - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
autorit:atii de stat, dupa ce funcfionarul public a pierdut acest drept confonn legii; - infracpunea se consuma in momentul efectuarii actului de catre persoana care
- este necesar ca autorul stifi avut calitatea de funqionar public ce exercita o funqie folose~terara drept calitatea oficiala;
1
ce implica exercitiul autorit:atii de stat, iar dupti pierderea In mod legal (temporar sau - poate fi comisa in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii
2
definitiv) a acestei calit:ati sa continue exercitarea funqiei . ultirnului act de executare.
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valorile asociate autoritatii de stat
(infracfiune de pericol abstract); 2.8. Pedeapsa
c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. - pentru fonna tip ~i cea asirnilata: inchisoare de la 6 !uni la 3 ani sau cu amenda
(1 80-300 zile-amenda);
2.5. L atura subiectivii - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 1 la 5 ani.
- intentie directa sau indirecta .

. . . Nu poate fi primita apararea formulata de inculpatul C.C. in sensul ca

nu ar fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati 3.1. Nofiune
oficiale lipsind latura subiectiva, deoarece acest inculpat s-a prezentat drept
politist, a aratat un portofel ce avea o stema ~i a efectuat o perchezitie in ~a-zisa - este infracpunea ce consta in sustragerea sau distrugerea unui inscris care se afla
calitate de politist. Inculpatul C.C. a operat cu intentie atat in ceea ce prive~te in pastrarea ori in detinerea U.nei autoritati publice, institutii publice sau a altei persoane
folosirea calitatii de politist, dar ~i referitor la efectuarea perchezitiei corporale; juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori a persoanei
imprejurarea ca inculpatul a actionat cu forma de vinovatie ceruta de lege rezulta care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile
eyi din folosirea respectivului portofel cu respectiva emblema; chiar daca publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indepli-
persoana vatamata nu a reu~it sa observe ~i sa analizeze amanuntit respectivul nirea respectivului serviciu public [art. 259 alin. (1 ) NCP];
portofel, ce i-a fost fluturat prin fata, aceasta nu inlatura conditiile constitutive
- constituie variantti agravatti a infractiunii savar~irea infractiunii de un functionar
ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, deoarece actele cu caracter oficial
public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu;
producatoare de consecinte juridice pot ti indeplinite ~i generic ~i nu numai cu
respectarea tuturor condifiilor (l.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 468312006, - NCP nu mai prevede ca varianta atenuatii a infracfiunii distrugerea din culpa a
www.legalis.ro). unui fnscris enumerata mai sus, care prezinta o valoare artistica, ~tiin/ificti, istorica,
arhivistica sau o _a/ta asemenea valoare.
2.6. Varianta agravatii
3.2. Obiectul infracµunii
- constituie varianta agravat:a a infractiunii comiterea faptei tipice ori a faptei
asirnilate de o persoana care poartii,flira drept, uniforme sau semne distinctive ale unei a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la integritatea ~i siguranta
autorit:ati publice (infrac/iune continua succesiva); pentru a se produce urmarea ime- inscrisurilor sau a documentelor aflate in detfilerea sau pastrarea unei autoritati publice,
diata constand in starea de pericol pentru autoritatea statului este necesar ca actiunea institutii publice sau a altei persoane juridice care administreaza sau exploateazii
infractionala sa poatii fi observatii de public; . bunurile proprietate publica, ori a persoanei care exercita un serviciu de interes public
pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori
supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public;
b) obiectul material: dosarul, registrul, documentul sau orice alt mscris ajlat fn
1incetarea calitatii de functionar public se face In. conditiile ~i in cazurile prevlizute de piistrarea sau de/inerea unei autoritati publice, institutii publice sau a altei persoane
art. 97-106 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcponarilor publici, republicatli. juridice care administreazii sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori a persoanei
2 In mod intemeiat s-a arlitat in literatura de specialitate (C. Rotaru, in Curs tematic 2,
care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile
p. 23) ca: ,,interpretarea cea mai fireasca este cea conform clireia legiuitorul a .dorit sli regle-
publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la
menteze in alineate diferite fapta celor care nu au avut functia ce implica exercitiul autoritatii
de stat pe care o folosesc rara drept [alin. (1)] ~i fapta celor care au avut o asemenea functie, indeplinirea respectivului serviciu public;
dar au pierdut-o [alin. (2)], nefiind necesara pentru existenta infractiunii calitatea de func-
\ionar public".
414 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra autoritii/ii 41 5
- nu pot constitui obiect material al infracfiunii: 1. inscrisurile ( chiar emanand - daca printr-o actiune unica este sustras in ac~i imprejurare atat un inscris ajlat in
de la o autoritate publica sau institutie publica) sau mijloacele materiale de proba piistrarea sau deJinerea unei autoritiiti publice, cat i;i unul care prezinta o valoare
sustrase dacii acestea /in de o procedurii judiciarii cand se poate retine comiterea economica, se va retine concursul ideal intre infractiunea de furt sirnplu/calificat ~i cea
infractiunii de sustragere sau distrugere de probe sau inscrisuri prevlizute de art. 275 previizuta de art. 259 NCP, nefiind intrunite cerintele unitiitii naturale colective, fata de
NCP; 2. titlurile emise pentru efectuarea de plati, titlurile de credit, monedele i;i in lipsa de omogenitate juridica a actelor de executare;
general orice inscris care prezintii o valoare economicii; in privinta acestor bunuri - distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului.
sustragerea echivaleaza cu sav§.ri;irea infractiunii de furt, iar distrugerea cu infrac- - in cazul in care in ace~i unitate spatio-temporalii se comite de ace~i persoanii
tiunea prevlizuta de art. 253 NCP; prin urmare, fata de natura obiectului material, atat actul de sustragere, cat i;i actul de distrugere a inscrisului, se va putea repne
nu se poate considera ca infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este unitatea naturala colectiva, intrucat caracterul de infracpune cu contffiut alternativ
o infracfiune complexa care absoarbe furtul sau distrugerea. permite in aceastii imprejurare sa se retina unuitatea de actiune, chiar daca actele de
executare sunt diferite 1;
3.3. Subiecfii infracp.unii
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru subiectul pasiv, urmare a sustragerii
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanii care are capacitate penala; sau distrugerii inscrisurilor (infracfiune de pericol abstract).
- in cazul in care fapta este sav§.ri;itii de unfunc/ionar public in exercifiul atribu/iu- c) legatura de cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei.
nilor de serviciu, se va retffie varianta agravatii a infractiunii;
- participafia penala este posibila in toate formele: coautorat1, instigare, compli- ~ Fapta inculpatului care, fiind audiat de procuror in legatura cu savar-
citate. ! ~irea unei infractiuni de talhiirie, cand i s-a prezentat spre semnare declaratia, a
mototolit-o ~i a rupt-o, spunand ca nu corespunde adeviirului, nu intrune~te ele-
b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institupa publica sa~ o altii persoanii juridica
mentele constitutive ale infracpunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri.
care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori persoana care Declaratia care face obiectul invinuirii inculpatului nu se incadreazii in categoria
exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investitii de autoritiitile publice de inscrisuri, pentru ca, nefiind semnatii de acesta, nu prezintii nicio valoare ~i
sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea nu poate fi asimilatii unui inscris. Pe de altii parte, infracpunea de sustragere sau
respectivului serviciu public. distrugere de inscrisuri se siiv§.ri;e~te numai cu intenpe, or, in cazul de fata nu se
poate considera ca inculpatul ar fi urmiirit sau acceptat producerea unor aseme-
3.4. Latura obiectiva nea consecinte; el a rupt declarapa spunand ca ,,nu corespunde adeviirului" (C.A.
a) elementul material: sustragerea sau distrugerea obiectului material (infracfiune Constan/a, sec/iapenalii, decizia nr. 17811996, in R.D.P. nr. 211997, p. 127).
cu confinut alternativ);
- sustragerea presupune existenta unei deposedari ce constii in scoaterea bunului de ~ in cadrul unui contract de privatizare, scoaterea unor documente din
sub stapanirea in fapt a posesorului sau detentorului f'arli consimtam§.ntul acestuia i;i a incinta sediului vfuizlitorului acpunilor de catre un delegat al cumparatorului
unei imposedari, constand in trecerea efectiva a bunului sub puterea fliptuitorului; care, potrivit acordului dintre plifti, avea dreptul sa le consulte numai la sediul
vanzatorului, sav§.ri;itii dupa rezilierea contractului de vfulz.are-cumparare,
constituie infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (C.S.J., secfia
penala, decizia nr. 122612001, in R.D.P. nr. 312002, p. 116).
1
in literatura juridica (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 210) s-a retinut in mod
intemeiat ca ,,in cazul infractiunilor cu subiect activ special improprii, dat fiind ca de existenta 1
in acela~i sens in doctrina (F. Streteanu, D. NiJu, op. cit., vol. II, p. 15) s-a ariitat ca ,,in
calitatii speciale nu depinde caracterul in.fractional al faptei, ea doar agravand sau atenuand cazul infracpunilor cu continut altemativ, care prevad modalitati diferite ale actului material,
raspunderea, incadrarea juridica se va face in funcpe de calitatea pe care o are fiecare dintre teoria unitatii naturale de acpune urmeazii a se completa cu elemente ale teoriei unitiitii
cei care comit actele de executare. (...) daca acei~i X ~i Y comit impreuna o infracpune de juridice. Aceasta deoarece, in ipoteza respectivelor infractiuni, vointa legiuitorului poate
sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 259 NCP), X va raspunde pentru forma agravata determina includerea in continutul acpunii unice a unor acte care, din punct de vedere
previizutii de alin. (2), iar Y pentru forma de bazli din alin. (I), urmand a retine coautoratul material, sunt diferite. De pilda, in cazul infracpunii prevmite de art. 259 NCP, in structura
doar in raport cu forma de bazli. (...) Retinerea coautoratului in raport cu forma de bazii este acpunii unice poate intra un act de sustragere ~i unul de distrugere. ( ...)Nu trebuie inteles de
important! in plan practic din mai multe perspective. in primul rand, in masura in care 0 alta aici ca, in cazul infracpunilor cu continut alternativ, teoria unitapi naturale de actiune cedeaza
persoanii, Z, ii ajuta pe X ~i Y la comiterea faptei, vom avea o singurii complicitate (in raport complet locul teoriei unitatii juridice. Si in acest caz determinarea unitatii de actiune se va
cu infractiunea mai grava), ~i nu un concurs intre doua complicitati (una in raport cu fapta lui face, de regula, tot prin raportare la unitatea naturala de actiune, in cazul actelor de acel~i fel,
X ~i alta in raport cu fapta lui Y). in plus, daca ajutorul lui Z este concomitent cu actele de urmand ca, prin exceppe - atunci cand legiuitorul a inclus modalitiiti alternative de comitere
executare, vom retioe circumstanta agravantii a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane vadit neomogene material - sii avem in vedere ~i continutul normei de incriminare in aceastii
impreuna, prevmita de art. 77 lit. a) NCP". etapa".
 416 Drept penal. Partea specialti lnfracfiuni contra autorittifii 4 17

~ Inculpatul L.G., In perioada 1 ianuarie 1999-4 ianuarie 2002, a lnde- 3.8. Pedeapsa
plinit funqia de ofiter de cercetare penala la I.P.T.F. Satu Mare. intr-un numar - Ia forma tip: lnchisoarea de la I la 5 ani;
de 23 de dosare de urmarire penala cu care a fost sesizat, acesta nu a intocmit - la varianta agravata: de la l an ~i 4 !uni la 6 ani ~i 8 !uni.
lucrarile ce se impuneau. In tuna ianuarie 2002, cand a fost transferat de la
vechiul Joe de munca din Satu Mare la altul din municipiul Oradea, inculpatul a
Iuat cu el un numar de 22 de dosare, iar pe un altul I-a ascuns la vechiul Joe de
munca, printre ni~te formulare. Pentru a nu se afla ca dosarele nu au fost termi-
nate, inculpatul, in registrul de evidenµ, le-a ~ecut ca fiind predate Ia parchet, 4.1. Nopune
aspect care ulterior s-a dovedit a fi neadevarat. In urma probatoriului administrat
in cauza, s-a apreciat ca fapta inculpatului de a sustrage cele 23 de dosare de - este infractiunea ce consta in inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat
urmiirire penala intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de sustragere [art. 260 alin. (1) NCP];
sau distrugere de inscrisuri (CA. Oradea, secfia penala, sentin/a nr. 712003, - constituie varianta agravata a infractiunii fapta savilr~ita de custode [art. 260
nepublicata).
alin. (2) NCP].
3.5. Latura subiectiva 4.2. Obiectul infractiunii
- intentia directa sau indirecta; a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectul datorat autori-
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost tatilor de stat, precum ~i cele referitoare Ia respectarea sigiliului legal aplicat;
savilr~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
b) obiectul material: sigiliul legal aplicat, apartiniind unei persoane publice pre-
3.6. Varianta agravata [art. 259 alin. (2) NCP] vazute de art. 176 NCP sau unei persoane care exercita un serviciu de interes public
prevazute de art. 175 alin. (2) NCP;
- presupune savii~irea faptei tip de un functionar public m timp ce se afla In
exercitiul atributiilor de serviciu; m mod 'intemeiat s-a aratat m doctrina 1 ca ,,nu este 4.3. Subiecpi infractiunil
necesar ca functionarul public sa Iucreze pentru aceea~i autoritate publica sau insti-
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala;
tutie publica ce detine sau pastreaza respectivul inscris, este suficient ca In exerci-
tarea atributiilor de serviciu sa sustraga sau sa distruga un astfel de inscris". - in cazul in care fapta este sav~ita de custode, se va retifle varianta agravata;
- participatia este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
3.7. Formele infracpunil
b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este organul autoritap.i de
- la formele intentionate actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; stat care a aplicat sigiliul.
- tentativa intrerupta sau perfecta este posibila la faptele sav~ite cu intentie, fiincl
incriminata; 4.4. Latura obiectiva
- infractiunea se consuma la momentul comiterii actiunii tipice; a) elementul material: fapta se comite numai printr-o acfiune constiind In
- infractiunea poate fi sav~ita ~i in forma continuata, caz in care se epuizeaza la inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat;
data realizarii ultimului act de executare; - fnlaturarea sigiliului presupune indepartarea acestuia de la locul pe care a fost
- m cazul in care acee~i persoana sustrage un 'inscris cu valoare economica (care aplicat;
constituie obiectul material al infractiunii de furt) precum ~i un mscris care constituie - distrugerea sigiliului presupune mcetarea existentei fizice a sigiliului; m cazul m
obiectul infractiunii prevazute de art. 259 NCP, chiar daca se retifle pluralitatea de: care pe langii sigiliu mai sunt distruse/degradate/aduse in stare de neintrebuintare ~i alte
actiuni comise m baza acelei~i rezolutii infractionale la diferite intervale de timp, nu bunuri, ruperea de sigilii va ti retinuta in concurs cu infractiunea de distrugere,
se va putea retine forma continuata a infractiunii, deoarece in cauza nu este satisracuta respectiv cu infractiunea de furt calificat comis prin efractie (care absoarbe distrugerea,
cerinta omogenitatii juridice, caz in care cele doua infractiuni vor fi retinute a fi comise in ipoteza in care are loc ~i o sustragere de bunuri);
in concurs real. - cerin/a esenfiala consta in aceea ca sigiliul trebuie sa fie legal aplicat, iar nu abuziv.

1
C. Rotaru, In Curs tematic 2, p. 25.
418 Drept penal. Partea speciala !nfrac(iuni contra autorita/ii 419

~ Faptele inculpatilor care au patruns prin escaladare pe platfonna ulti- 4.6. Varianta agravata
mului vagon din compunerea trenului, dupa care unul dintre participanti, folo- - fapta este mai grava cand este savar~itli de custodele bunului sigilat, chiar ~i atunci
sindu-se de piatra pe care a procurat-o din statia CFR inainte de urcarea in tren, cand acesta este proprietarul bunului;
a rupt sigiliile nr. 023383 ~i nr. 0005944, care asigurau marfa din vagon, pentru - pentru a se retine coautoratul este necesar ca toti subieqii activi sa aiba calitatea
ca toti participantii in intervalul de timp in care trenul rula, sa sustraga zahar, pe de custode.
care I-au ambalat in sacii pe care ii aveau asupra !or, ulterior aruncand sacii ~i
sarind din tren in zona unei localitliti, intrunesc elementele constitutive ale unor 4.7. Formele infractiunii
infractiuni de rupere de sigilii ~i furt calificat, in concurs (C.A. Bucur~ti, sec/ia
I penalii, decizia nr. 1893/R din 14 octombrie 2013, in NCP comentat, p. 561). - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii faptei tipice;
~in perioada august 1984-mai 2011, inculpata R.E. a locuit in locuinta - poate ti savar~ita ~i in forma continuata, epuizandu-se la data comiterii ultimului
situatli in Drobeta-Turnu Severin ~i, deoarece a avut mai multe procese cu act de executare.
diferite persoane carora trebuia sa le restituie diferite sume de bani, in anul 2008
instaota de judecatli le-a dat acestora ca~tig de judecata, unnand ca pentru 4.8. Pedeapsa
recuperarea sumei de bani sa fie scos la licitatie publica apartamentul inculpatei.
in cursul lunii aprilie 2011 la locuinta inculpatei s-a prezentat executorul - pentru forma tip: lnchisoarea de la 3 !uni la l an sau cu amendli;
judecatoresc impreuna cu persoana vatlimatli, ocazie cu care i s-a adus la - pentru varianta agravatli: lnchisoarea de la 6 !uni la 2 ani sau arnenda.
cuno~tinta inculpatei ca urmeazli sa evacueze imobilul ~i sa i~i ridice bunurile
pana la data de 14 aprilie 2011, fiindu-i aprobat sa locuiasca la acea locuinta
panli la data de 10 mai 2011. intrucat la data de 10 ma! 2011 inculpata nu
evacuase locuinµ, executorul judecatoresc impreuna cu persoana vatlimatli s-a
prezentat din nou la locuinta inculpatei ~i au incheiat un proces-verbal, fiind 5.1. Notiune
aplicat sigiliul la locuintli, in procesul-verbal incheiat mentionandu-se ca - este infractiunea ce consta in sustragerea unui bun ce este legal secbestrat [art. 261
inculpatei i s-a adus la cuno~tinta ca pentru a-~i ridica bunurile sigilate avea alin. (I) NCP];
obligafia de a anunta executorul judeclitoresc, pentru ca acesta sa vina sli rupli
- constituie variantii agravatii a infractiunii fapta sliv~itli de custode [art. 261
sigiliile de pe bunurile aflate In imobil. Cu toate acestea, inculpata, pe motivul
ca nu avea unde sa locuiascli, in data de 10 mai 2011, la aproximativ o orli de la alin. (2) NCP].
plecarea executorului judeclitoresc, a fortat u~a de la intrare, a patruns in
locuintli, a rupt sigiliile ce se aflau pe bunuri ~i pe u~a, continuand sa locuiascli 5.2. Obiectul infractiunii
In apartament pana la data de 12 mai 2011. Instaota a apreciat ca faptele a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectarea sechestrului
inculpatei intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de distrugere, legal aplicat;
rupere de sigilii ~i tulburare de posesie (Jud. Drobeta-Turnu Severin, sentinfa 1
b) obiectul material: bunul sau bunurile mobile/imobile legal sechestrate , indi-
penala nr. 2398 de la 15 noiembrie 2012, www.rolii.ro).
ferent daca sechestrul este instituit in condifiile NCPP, NC?C, ale Codului de
b) urmarea imediatii: crearea unei stliri de pericol pentru relafiile sociale referi- procedura fiscala, ori ale vreunei legi speciale;
toare la respectarea sigiliului legal aplicat (infrac/iune de pericol abstract)i - nofiunea de sechestru trebuie analizatli generic, nu doar prin raportare la masurile
c) legatura de cauzalitate: rezultli din materialitatea faptei. asiguratorii care vizeazli bunurile mobile corporale;
- legalitatea sechestrului se analizeazli prin raportare la toate cerintele de forma ~i de
4.5. Latura subiectiva
fond reglementate de norma in temeiul careia a fost instituit.
- intenfia directa sau indirectli; este necesar ca infractorul sa cunoascli la momentul
1 In acela~i sens, 0. Loghin, T. Toader, Drept penal. Partea speciala, Casa de Editura ~i
sav~irii faptei ca asupra bunului fusese instituit un sigiliu;
Presa ,,~ansa", 2001, p. 369, C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 30. in sensul ca bunul sechestrat
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost nu poate ti considerat obiect material al infractiunii F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I,
sav~itli; acestea pot fi avute in vedere de instaota la individualizarea pedepsei. p. 270 care aratli ca ,,nu se poate spune ca obiectul material incorporeazli intotdeauna obiectul
juridic.(... ) in cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru (art. 261 NCP), obiectul juridic
ii reprezintli autoritatea sechestrului legal aplicat, dar este mai greu de sustinut ca un anumit
bun - obiect material al infractiunii - ar incorpora in el insu~i aceastli valoare".
420 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra autorita/ii 421
5.3. Subiectii infracpunii - sustragerea de sub sechestru se va retine in concurs cu infraqiunea de furt ~i In
ipoteza in care proprietarul, care nu are custodia bunului sechestrat, ii sustrage de la
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala;
custode;
- proprietarul bunului sechestrat poate fi subiect activ nemijlocit al infraqiunii; in
b) urmarea imediata: crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale referi-
cazul In care fapta este savii~ita de custode, se va retine varianta agravata;
toare la respectarea sechestrului legal aplicat (infrac(iune de pericol abstract);
- participatia este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este organul autoritatii de
stat care a dispus sechestrul.
~ Pentru existenta infraqiunii de sustragere de sub sechestru a unei
cantitati de material lemnos este necesar ca aceasta sa fie sechestratii conform
5.4. Latura obiectiva
dispozitiilor Codului silvic, potrivit caruia materialele lemnoase retinute vor fi
a) elementul material: sustragerea unui bun mobil de sub sechestrul legal aplicat; date in custodie, dupa imprejuriiri, unitatii silvice celei mai apropiate care va asi-
- prin sustragere se lntelege scoaterea fn mod ilegal a bunului mobil/imobil de sub gura depozitarea ~i paza lemnului retinut. Pe de altii parte, nici procesul-verbal
de custodie nu a fost legal intocmit, lipsindu-i o parte din elementele pe care
sechestrul legal aplicat (trebuie analizate toate conditiile prevazute de lege pentru
trebuia sa le cuprindii potrivit art. 17 alin. (1) coroborat cu art. 18 din H.G.
aplicarea sechestrului pentru a se stabili legalitatea acestei masuri de indisponibilizare);
nr. 427/2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor lem-
In mod intemeiat s-a subliniat in doctrina1 ca acfiunea de sustragere creeaza o situatie
noase ~i controlul circulatiei acestora l?i al instalatiilor de transformat lemn
de fapt in care bunul sustras !nceteaza de a mai !ndeplini funqia ce i-a fost destinata
rotund, pentru materialele lemnoase retinute/confiscate In conditiile legii,
prin aplicarea sechestrului; bunul sustras de sub sechestru lnceteaza de a mai figura respectiv nu a fost identificatii persoana careia i s-au incredintat bunurile ~i nici
printre cele care asigurau creanta creditorului urmaritor mic~oriindu-se gajul general nu se mentioneaza participarea martorilor asisten\i. Prin urmare, In mod corect
pe care acesta 11 avea asupra patrimoniului debitorului; · s-a retinut ca infractiunii de fatii ii lipse~te unul din elementele sale constitutive,
- aviind ill vedere ca instituirea unei masuri asiguratorii in procesul penal nu respectiv latura obiectiva (C.A . Suceava, secfia penalii, decizia nr. 63112006,
conduce la suspendarea executarii silite declan~ate de un creditor privilegiat, apreciez www.legalis.ro) .
ca parcurgerea ~i finalizarea procedurii executarii silite nu are natura unei sustrageri a
bunului de sub sechestru; astfel, dupa finalizarea procedurii de executare silita masura ~Nu se poate retine existenta infractiunii de sustragere de sub sechestru
asiguriitorie penala va avea ca obiect doar suma de bani ramasa dupa satisfacerea atata vreme cat sentinta civila prin care s-a hotariit infiintarea sechestrului, de~i
creantelor creditorilor privilegiati; In aceste ipoteze efectuarea demersurilor de definitiva, nu a fost mcii pusa in executare (C.A. Bucurqti, secfia penalii,
satisfacere a creantei creditorului privilegiat nu constituie un act de scoaterea In mod decizia nr. 34111996, fn R.D.P. nr. 411996, p. 163).
ilegal bunului mobil/irnobil de sub sechestrul legal aplicat lipsind tipicitatea obiectiva a
faptei; deopotriva, lipse~te ~i tipicitatea subiectiva, neputiindu-se considera ca execu- 5.5. Latura subiectiva
torul sau creditorul privilegiat au actionat cu intentia de a afecta prestigiul institutiei - intentia directa sau indirecta; este necesar ca infractorul sa cunoasca la momentul
care a instituit masura asiguratorie; sav~irii faptei ca asupra bunului fusese instituit un sechestru;
- pot fi sustrase unul, mai multe sau toate bunurile sechestrate In aceea~i lmpreju- - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
rare, caz In care se va retifle o unitate naturala de infractiune sau In lmprejuriiri diferite, saviir~ita;
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
ipoteza In care se va retine o unitate legala de infractiune sub forma infractiunii
- ca exceptie, In unele ipoteze scopul urmarit poate conduce la retinerea unei incri-
continuate;
minari mai severe; astfel, In cazul in care substituirea, degradarea sau !nstrainarea de
- sustragerea se poate realiza ~i prin unele acte de dispozitie asupra bunului (nu doar catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor legal sechestrate este realizara in
prin lns~irea acestuia) ori prin lnlocuirea bunului; scopul sustragerii de la mdeplinirea obligatiilor fiscale se va retine comiterea infrac-
- In cazul in care fapta a fost sav~ita ill scopul insu~irii pe nedrept, sustragerea de tiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005,
sub sechestru se va retine concursul cu infractiunea de furt; rezulta de aici faptul ca care absoarbe legal infractiunea prevazut:a de art. 261 NCP 1•
elementul material al infractiunii prevazute de art. 261 NCP trebuie distins de eel al
infractiunii contra patrimoniului;

1
T. Vasiliu ~.a. , Codul penal comentat !ii adnotat. Partea specialii, vol. II, Ed. ~tiintificii ~i 1
in acel~i sens, a se vedea B. Virjan, Infractiunile de evaziune fiscala, ed. a 2-a, Ed. C.H.
Enciclopedicii, Bucure~ti, 1977, p. 46. Beck, Bucure~ti, 20 16, p. 214.
422 Drept penal. Partea specialii

5.6. Varianta agravata

- fapta este mai grava cand este sav§n/ita de custodele bunului sechestrat, chiar ~i
atunci cand acesta este proprietarul bunului;
- in situatia In care custodele nu este proprietarul bunului, se va retine concursul
ideal intre sustragerea de sub sechestru ~i abuz de incredere sau abuzul de incredere .ei
prin fraudarea creditorilor;
- pentru a se retine coautoratul este necesar ca toti subiectii activi sa aiba calitatea
de custode.

5.7. Formele infracpunii

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma In momentul realizarii faptei tipice;
- poate fi sav~ita ~i in forma continuata, epuizandu-se la data comiterii ultimului
act de executare.

5.8. Pedeapsa
- pentru forma tip: inchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau cu arnenda;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 6 !uni la 2 ani sau arnenda.

..::§1.
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta In fapta persoanei care, luand cuno~tinta de comiterea
unei fapte previizute de /egea penalii contra vietii sau care a avut ca urmare moartea
unei persoane, nu ~tiinteaza de indata autoritatile (art. 266 NCP);
- NCP a prevazut obligatia de denuntare a unei ,,fapte prevazute de legea penala" ~i
nu a unei ,,infractiuni", deoarece pentru existenta infractiunii de nedenuntare prezinta
relevanta comiterea unei fapte prevazute de legea penala impotriva unei persoane chiar
daca nu intrune~te ~i celelalte trasaturi esenpale ale infracpunii, ca urmare a existentei
unor cauze de neimputabilitate (de exemplu, minoritatea, eroarea sau iresponsabili-
tatea); faµ de aceasta conceptie a fost modificata denumirea margina!a a infractiunii
din ,,Nedenuntarea unor infractiuni", ~a cum era incriminata in vechiul Cod penal, in
cea de ,,Nedenuntare";
- potrivit NCP, nu mai este incrirninata nedenuntarea unor fapte prevazute de legea
penala sav~ ite contra patrimoniului, obligatia de denuntare fiind prevazuta numai
pentru faptele de o gravitate deosebita.

1.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la in!aptuirea actului de
justitie;
b) obiectul material: nu are.
 ~

424 Drept penal. Partea specialii

Infrac/iuni contra infliptuiriijusti/iei 425
1.3. Subiecµi infracpunii
- in cazul in care o persoana care are cuno~tinta de comiterea unei infractiuni de
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are omor incearca sa determine prin constriingere o alta persoana sa nu denunte aceasta
capacitate penala; infraqiune, se va retine comiterea infractiunii de nedenuntare in concurs cu infrac-
- in cazul in care unfunc/ionar public afla in orice mod despre comiterea uneifapte tiunea de influentare a declaratiilor 1 [art. 272 alin. (I) NCP].
previizute de legea penalt'i contra vietii sau care a avut ca urmare moartea ur.,ei b) subiectul pasiv: statul.
persoane in legatura cu serviciul ~i nu o denunta va comite infracfiunea de omisiune a
sesizarii (art 267 NCP), iar nu pe cea de nedenunt:are; aceasta din urma infractiu.1 e 1.4. Latura obiectiva
poate fi refinuta ~i in sarcina functionarului public care nu denunta doar daca fapta a) elementul material: omisiunea incuno!jtinfiirii de indatii a autoritiifii cu privire
prevazuta de legea penala contra viefii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane la siiviir!jirea de ciitre un terf a unei fapte previizute de legea penalii contra viefii [de
nu are legatura cu serviciul; pilda, omorul, omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau
- autorul sau participantii (proprii sau improprii) la infractiunile la care face referire inlesnirea sinuciderii, uciderea din culpa, uciderea nou-nascutului saviir~ita de catre
art. 266 NCP nu au obligatia de a denunta, faµi de garanfiile prevazute de art. 6 din mama, violentele in familie (in fonna omorului sau omorului calificat), ultrajul (care
Conventia europeana referitoare la dreptul la tacere ~i privilegiul lmpotriva autoinc1i- absoarbe ornorul sau ornorul calificat) sau ultrajul judiciar (care absoarbe ornorul sau
2
minarii; tot astfel, tainuitorul sau favorizatorul autorului sau al participantului la infrac- omorul calificat)] sau care a avut ca urmare moartea unei persoane (de exemplu,
tiunile cu privire la care exista obligafia de denuntare nu are obligafia de a se aut()- lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, violenta in familie In fonna lovirilor sau
denunta, nefiind deci ~i autor al infractiunii de nedenuntare; vatamarilor cauzatoare de moarte, intreruperea cursului sarcinii care a avut ca urmare
moartea femeii insarcinate, lipsirea de libertate in mod ilegal care a avut ca unnare
~ Daca la sava~irea
unei fapte au participat mai multe persoane, acestea moartea victimei, violul care a avut ca urmare moartea victimei, agresiunea sexuala
nu au obligatia de denuntare ~i, ca atare, nu pot fi acuzate de savar~irea infrac- care a avut ca urmare moartea victime, tiilharia care a avut ca urmare moartea victim ei
tiunii de nedenuntare (Trib. Suprem, secfia penalt'i, decizia nr. 187111968, in etc.), indiferent de fonna de comitere [fapta tentata (daca tentativa este posibila ~i
R. R.D. nr. 211969,p. 164). incriminata), consumata, ori epuizata], fapta despre care subiectul activ nemijlocit al
nedenun/t'irii are cuno~tin/t'i ct'i a Jost comist'i; nu intra ID categoria de infractiuni contra
~ Atitudinea inculpatului X de a asista la uciderea victimei, rara sa inter- vieP,i vatamarea fiitului;
vina in favoarea acesteia reprezintli o complicitate morala la comiterea de catre - NCP stipuleaza ohligafia de incuno!itinfare de indatii pentru toate faptele pre-
coinculpatul G.L a infractiunii de omor, mtrucat, de~i nu a avut o contributie vazute de legea penala contra viepi sau care au avut ca urmare moartea unei persoane ~i
materiala ill timpul saviir~irii infractiunii, a creat autorului o stare psihica nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, ~a cum stipula codul penal anterior;
favorabila comiterii infractiunii, iar nu doar infractiunii de nedenuntarea unei
infractiuni, pentru faptul de a nu fi anuntat organele de polipe dupa ce a luat - fapta nu este tipicii daca omisiunea incuno~tinµirii prive~te alte fapte prevazute
cuno~tinta de fapta (J.C.C.J., sec/iapenalt'i, decizia nr. 217712014, www.scj.ro).
de legea penala (de pilda, vatamarea fiitului ID tirnpul na~terii care a avut ca unnare
moartea copilului) sau daca fiiptuitorul a aft.at de sav~irea faptei d in mass-media
- coautoratul nu este posibil, fiind o infrac/iune omisivt'i proprie cu autor exc/usiv (fapta devenind astfel notorie, chiar ~i In ipotezele ID care organele de · urrnarire
fa/a de caracteru/ personal al ob/iga/iei de denun/are care trebuie indeplinitt'i indivi- penala nu aflasera despre comiterea ei sau nu fusesera sesizate macest sens) ori daca
dual; astfel, fiecare persoana care ia cuno~tinta, ID acee~i lmprejurare sau ID lmprc- fiiptuitorul a aflat despre comiterea faptei dupa ce organele judiciare fusesera deja
jurari diferite, despre comiterea unei fapte previizute de /egea penalt'i contra vietii sau sesizate (trebuie avut ID vedere ca, potrivit art. 305 NCPP astfel cum a fost modificat
care a avut ca unnare moartea unei persoane ~i care omite sa o denunte de IDdata auto- prin O.U.G. nr. 18/2016, In cazul in care actul de sesizare intrune~te elementele
ritatilor va comite In calitate de autor infractiunea de nedenuntare, chiar daca exista o
IDtelegere intre aceste persoane ID scopul de a nu denunta fapta;
- participatia penala este posibila 1n fonna instigarii sau a complicitatii morale, care gatia personala de a o denunta Neindeplinindu-~i aceastli obligape, instigatorul sau complicele
moral savar~e~te independent o infracpune de nedenuntare. pe langa activitatea de instigare sau
vor fi insa absorbite natural ID autoratul la aceas~ infractiune (daca actele de partici-
complicitate la infracpunea de nedenuntare sav~ita de autor; fa!li de noua configurare a
pare nu lmbraca vreuna dintre modalitiitile prevazute de art. 272 NCP) 1; nu se va putea normelor de incriminare, retinerea acestei opinii ar putea conduce la constatarea existentei unui
refine nici participaP,a irnproprie la aceasta infractiune; concurs intre autorat la nedenunpire ~i autorat la infractiunea de influentare a declaratiilor.
in acela~i sens, a se vedea M Oprea, Infractiuni contra infliptuirii justitiei, Ed. Universul
1

1 Juridic, Bucure~ti, 2015, p. 30.

in sens contrar, in doctrina (0. Loghin, T. Toader, Drept penal roman. Partea speciaHi,
Sunt avute in vedere atat infractiunile contra viepi prevazute explicit de NCP, cat ~i
2
ed. a 2-a, revazutli ~i adaugita, Casa de Editura ~i Presa ,,~ansa'', Bucure~t i, 1999, p. 391) s-a
aratat ca instigatorul sau complicele moral, cunosciind infracpunea nedenuntata, are ~i el obi:- variantele atenuante sau agravate ale acestora, incriminate autonom de NCP sau infractiunile
complexe care absorb infractiunile contra viepi.
 Drept penal. Partea specialii !nfracfiuni contra infoptuirii justifiei 427
426
esentiale de forma, inceperea urmaririi penale in rem este cvasiautomatli); de asemenea, din momentul comiteri i ei, atat inculparul M.A., cat $i inculpata M.L., ace~tia
in cazul infractiunilor progresive comise cu praeterinten\ie care au avut ca unnare fiind de fa\li atunci cand inculpatul a luat victimei clizute la pamant punga pe
moartea victimei, fapta nu este tipica daca o persoana are cuno~tinta doar despre care aceasta o avea asupra sa $i care continea mai multe bucliti de pampers. Cu
toate acestea, inculpa\ii nu au incuno$tintat organele de politie, nici in noaptea
comiterea activitatii infractionale, nu ~i de urmarea mai grava produsa ulterior;
savar:?irii faptei :?i nici a doua zi dimineata, cand au fost opriti de doi poli\i$ti in
- In cazul in care nu sunt denuntate o serie de infraqiuni contra securitatii nationale targul de animale ~i intrebati unde se aflli inculpatul S.P. Primele declarat}i au fost
se va retine comiterea infraqiunii prevazute de art. 410 NCP; date de clitre inculpat} abia in dupa-amiaza zilei de 22 iunie 2006, cand au fost
- se comite numai prin omisiune, nu printr-o actiune (infracfiune omisivii proprie); convocat} la politie. in raport cu aceste circumstanfe, inalta Curte de Casatie ~i
- art. 266 NCP stabile~te obliga\ia de incuno~tintare a autoritatilor atat atunci cand Justitie apreciazli ca, in mod corect, instanta de ape! a constatat ca obligatia
faptele mentionate imbraca forma autonoma a unor fapte prevazute de legea penala, denunflirii de indatli a infraqiunii de talhlirie nu a fost indeplinitli de catre cei doi
inculpafi, de~i ace:?tia aveau posibilitatea reala de a incuno~tinta autoritlit}le in acea
cat ~i in ipoteza in care acestea intra ca element constitutiv in continutul unei infrac-
noapte sau in dimineata zilei urmatoare (I.C. C.J, sec/ia penalii, decizia
tiuni complexe care absoarbe o infractiune de omor sau omor calificat ori lovirile sau
nr. 9612009, www.legalis.ro) .
vatamarile cauzatoare de moarte ori o alta infractiune care a avut ca urmare moartea
persoanei; - art. 266 NCP stipuleaza obligafia de fncuno$1in/are a autoritii/ilor, iar nu doar a
- nu prezinta importanta modul sau sursa din care taptuitorul a aflat de comiterea organelor de urmarire penala; astfel, incuno~tintarea nu trebuie sli imbrace forma unui
infractiunii cu privire la care exista obligatia de denuntare; denunt realizat in personam sau in rem ~i adresat organelor de urmarire penala, ci poate
fi realizata in orice forma cu privire la orice autoritate (de pildli, prin apelul Ia serviciul
- in cazul infractiunii de violente in familie constand in comiterea unui omor, omor
112, ori prin lncuno~tintarea unui spital public, a Ministerului Slinatlitii, a Autoritatii
calificat ori loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, va exista cauza de nepedepsire
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, a Autoritlitii Nationale pentru
daca nedenuntarea este comisa de un membru de familie al taptuitorului, nu ~i de alte
Protectia Consumatorului, a Autoritlitii Nat}onale pentru Protectia Mediului etc.); in
persoane care au luat cuno~tinta de comiterea faptei; cazul in care sunt incuno~tintate organele de urmarire penala, nu prezinta importanta
- cu privire la sensul expresiei ,, de indatii. ", in doctrina 1 s-a aratat ca denunfarea se dacli acestea aveau sau nu competenta materiala sau personalli de a efectua unnarirea
considerii focutii de fndacii atunci cand a avut loc in eel mai scurt timp posibil, penala cu privire la fapta sesizata;
tffiandu-se seama de locul, timpul -~i imprejurarile in care persoana a luat cuno~tinta
- in mod intemeiat s-a apreciat in doctrina1 ca, in situatia omisiunii de a denunta,
despre savar~irea infractiunii; posibilitatea de a denunta de indata se apreciaza
mascatli printr-un denunt mincinos, ceea ce intereseazli din punctul de vedere al
totdeauna in mod concret; infractiunii omisive este doar faptul ca subiectul nu a denuntat infractiunea, fiind tara
relevanta imprejurarea ca a mai comis ~i o actiune alaturi de aceastli omisiune. In
~ Obligatia de a denunta de indatli slivar~irea unei infractiuni apare ca o plus, actiunea respectiva, departe de a fi element constitutiv al nedenunµrii, ar putea
exceptie de Ia regula potrivit careia, in legislatia penalli, nu este stabilita obli- imbraca forma unei infractiuni autonome [spre exemplu, denuntare calomnioasa
gatia generalli de denuntare a infract}unilor. In raport cu infracfiunile ce trebuiau (inducerea in eroare a organelor judiciare - n.n.)], in concurs cu nedenuntarea;
denuntate, fapta de nedenuntare apare ca o infract}une subsecventli, dar auto-
noma. Sub aspectul Iaturii obiective, infractiunea cuprinde, ca element material, - in cazul in care fliptuitorul, pe langli nedenuntare, reali.zeazli ~i alte acte de favo-
o inactiune ce se intati~eaza sub forma unei atitudini pasive a celui care, Iuand rizare a taptuitorului sau de tainuire a bunurilor provenite din infractiune, se va refine
cuno~tinta de savar~irea unor infractiuni grave, omite a le denunta de indata. numai infractiunea de favorizare a raptuitorului, respectiv tliinuire, iar nu un concurs de
Nedenuntarea unor infract}uni implicit a~adar slivfil:?irea, in prealabil, de clitre o infractiuni cu nedenuntarea sau numai infractiunea de nedenuntare; in schimb,
anumita persoanli a uneia dintre infractiunile expres prevlizute de lege. Pentru infractiunea de nedenuntare poate fi retffiuta in concurs cu mlirturia mincinoasa atunci
realizarea laturii obiective este suficient ca subiectul activ sli fi omis a denunta cand, dupa incalcarea obligatiei de incuno~tintare de indatli a autoritlit}lor, martorul dli
una dintre infractiunile enumerate de textul legal. Verificarea mlisurii in care declaratii mincinoase in cauza, cu conditia ca prin aceste declaratii sa nu se urrnareasca
obligatia de denuntare a fost indeplinitli, de indatli, se face in raport cu impreju- favorizarea fliptuitorului 2 ;
rarile concrete ale fiecarei cauze, deoarece numai in raport cu aceste imprejurari
se poate stabili momentul in care fliptuitorul a avut posibilitatea realli de a incu-
no~tinta autoritlitile. inalta Curte de Casatie ~i Justitie constatli ca probele admi-
nistrate in cauzli au relevat faptul ca despre slivar~irea de clitre inculpatul S.P. a 1
F. Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008,
infracrtunii de talhlirie care a avut ca urmare moarte victimei au avut cuno~tinfA, p. 391-392.
2
Dacii un martor dii o declarafie necorespunziitoare adeviirului intr-o cauzii penalii in
1 V. Dongoroz $.a., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea specialli, vol. III, scopul impiediciirii tragerii la riispundere penalii a inculpatului se va refine numai comiterea
Ed. Academiei Romane $i Ed. All Beck, 2003, Bucure$ti, p. 148. infrac/iunii de miirturie mincinoasii, fa/ii de caracterul general $i subsidiar al infracfiunii de
 Drept penal. Par/ea speciala Infracfiuni contra infoptuirii justifiei 429
428
a~a !neat a fost indreptatit sa creada ca s-a comis un furt, infraqiune pentru care
- prorrusmnea racuta de o persoana celui care urma sa comita o infractiune
(indiferent de natura acesteia) ca nu II va denunta are natura unui act de complicitate nu exista obligatie de denuntare. in mod corect, a~adar, inculpatul a fost achitat
pentru savar~irea infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni (CA. Bucur(;$ti,
morala la aceea infractiune;
secfia I penala, decizia nr. 44911998, in C.P.JP. 1998, p. 90).
- In situatia in care omisiunea denuntarii prive~te mai multe fapte prevazute de legea
pena!a (comise in aceea~i imprejurare sau la diferite intervale de timp) despre care o - fapta nu este tipica in situatia in care a fost comisa din culpa.
persoana afla fn aceea.~i fmprejurare, se va retine o singura infractiune de nedenuntare
faµ de unicitatea obligatiei de denuntare (unitate naturala de infraqiune); In cazul in 1.6. For mele infractiunii
care mai multe fapte prevazute de legea penala au fost savar~ite succesiv, iar raptuitorul - actele de pregatire ~i tentativa nu sunt posibile;
nu a luat cuno~tinta despre comiterea acestora In acee~i imprejurare, ci la diferite - infractiunea se consuma la momentul in care raptuitorul care are in mod cert
intervale de timp, se va retine o pluralitate de infractiuni de nedenuntare. cuno~tinta de savar~irea uneia dintre faptele prevazute de legea penala limitativ
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie; enumerate de lege nu denunta de indatii fapta autoritati_lor 1•
c) legatura de cauzalita te: rezulta din materialitatea faptei (infrac/iune de pericol
abstract). 1.7. Pedeapsa
- mchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
1.5. Latura subiectiva
- intentie (directa. ori indirecta.); 1.8. Cauze speciale de nepedepsire
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate rnobilul sau scopul - potrivit art. 266 alin. (3) ~i (4) NCP, constituie cauze speciale de nepedepsire:
cu care a fost savar~ita.; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea (i) imunitatea familia/a: nedenuntarea savar~ita de cltre un membru de familie
pedepsei; (art. 177 NCP); in cazul participati_ei penale, la fapta prevazuta de legea penala contra
vieti_i sau care a avut ca urmare moartea unei persoane pentru retiflerea acestei ipoteze de
~ Sub aspectul laturii subiective, forma de vinovatie cu care inculpatii au imunitate familiala nu este necesar ca aceasta calitate sa existe atat cu privire la autor, cat
savar~it infractiunea este intentia. in acest sens, se poate observa ca inculpatii nu ~i la toti participanti_i la comiterea faptei; astfel, apreciez ca intenti_a legiuitorului a fost
nurnai ca nu au anuntat organde de politie despre comiterea faptei de talharie de aceea de a crea un impediment la pedepsirea persoanei care nu denunµ fapta comisa de
catre inculpatul S.P., dar au ~i liisat victima cazuta la pamant. Ca atare, in mod un membru de familie, indiferent dacii acesta din urma a actionat ca autor sau participant
gre~it, instanta de fond a retinut lipsa intentiei de a omite denuntarea infractiunii la comiterea faptei ~i indiferent de calitatea celorlalti participanti_;
de talharie, atata vreme cat inculpatii au avut posibilitatea reala de a incuno~tinta
autoritatile, lucru pe care nu I-au racut, implicarea !or in procesul penal, intr-un
interval relativ scurt de timp, datorandu-se doar diligentei organelor de urrniirire
penala (LC.CJ., sec/ia penala, decizia nr. 9612009, www.legalis.ro). 1
Retinand caracterul de infractiune instantanee, iar nu de infractiune continua a nedenun-

~
(.arii, in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. II, p. 34) s-a arlitat ca in
Constituie infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni omisiunea de cazul acestei infractiuni ,,obligatia impusa nu este una cu caracter permanent, ea executandu-
a denunta de indata savar~irea vreuneia din infractiunile enumerate in cuprinsul se printr-m;i singur act. De aceea, credem ca ~i infractiunea omisiva corespunzatoare este o
textului, printre care ~ i talharia care a avut ca uimare moartea victimei. Pentru a infracpune instantanee, ~i nu una continua. Doua argumente suplimentare pot fi aduse in
exista nedenuntare este necesar ca raptuitorul sa cunoascii suficiente elemente de suspnerea solutiei. Mai intai, a admite ca infractiunea de nedenuntare este una continua ar face
natura a-i forma convingerea ca s-a savar~it una din infractiunile prevazute de ca autorul ei sa aiba parte de un tratament mai sever decat autorul infractiunii principale. intr-
lege. Aceasta conditie nu este indeplinita atunci cand raptuitorul are cuno~tinta adevar, daca nedenuntarea este o infractiune continua, se pune problema momentului in care
ea se epuizeazli, moment din care incepe sa curga ~i termenul de prescrippe. Daca organele
doar de fapte disparate, incomplete, care nu sunt in masura a-i intregi imaginea
judiciare afla pe o altli cale de infracpunea comisa, s-ar putea considera ca acesta este
infractiunii. Caci o simpla banuia!a despre savar~irea unei infractiuni nu obliga momentul epuizarii infractiunii de nedenuntare. Daca insa infractiunea principala nu este
la denuntarea acesteia. in speµi, inculpatul 1-a vazut pe autorul infractiunii descoperita decat dupa expirarea termenului ei de prescriptie, pentru infractiunea de
principale cu mana in buzunarul persoanei vatamate, iar ulterior I-a observat ~i nedenuntare termenul de prescriptie ar incepe, probabil, sa curga abia din acest moment. ~a
cu puloviirul acesteia, dar nu a asistat la sava~irea niciunui act de violenµ ~i fiind, ar fi posibil ca autorul nedenun(.arii sa fie tras la rlispundere penala, cu toate ca autorul
nici autorul talhiiriei nu i-a relatat modul in care a ajuns in posesia pulovarului, infractiunii principale nu mai poate fi sanctionat. Pe de alta parte, de~i se sustine ca executarea
obligatiei este posibila ~i dupa expirarea termenului, avand in vedere specificul acestor
favorizare a raptuitorului; nu se poate !nsa omite faptul ca in ipoteza in care s-ar fi retinut infractiuni, executarea obligatiei ulterior acestui moment ar echivala cu autodenuntarea
favorizarea raptuitorului nu se mai putea retine nedenuntarea. autorului, lucru la care acesta nu poate fi obligat".
 ~
".. . :: :'
Drept penal. Partea speciala l nfracfiuni contra infliptuirii justi(iei 431
430
(ii) situatia in care persoana care, fnainte de punerea fn m£?care a acfiunii penale responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii
impotriva unei persoane pentru sava~irea faptei nedenuntate, incunO$tinfeazfi autoritafi/e legislative, executive sau judecatore$ti; b) exercita o funqie de demnitate publica sau o
competente despre aceasta; astfel, cauza de nepedepsire prin care se tempereaza efectele functie publica de orice natura; c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in
incalcarii exigentei de fndata, este incidenta indiferent daca organele de urmarire penala cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu
( .. autoritfifile competente ' ) fusesera anterior sesizate prin denunt sau plangere sau daca capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de acti-
se sesizasera din oficiu; deopotriva, se va retffie cauza de nepedepsire ~i atunci cand vitate al acesteia. Conform art. 175 alin. (2) NCP este considerata functionar public, in
urmarirea penala fusese inceputa in rem sau continuata in personam faµi de suspect la sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a
momentul in care sunt incuno~tintate organele de urmarire penala; in acest caz, de~i nede- fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii
nuntarea constituie infractiune, va exista un impediment la punerea in mi~care !?i exer- acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public;
citarea actiunii penale [art. 16 alin. (1) lit. h) NCPP] faµi de eel care nu $i-a respectat obli- - potrivit art. 291 alin. (1) NCPP, orice persoanii cu func/ie de conducere in
gatia de a denunta de indatfi; acesta va fi audiat in calitatea de martor in procesul penal; cadrul unei autoritati a administratiei publice sau in cadrul altor autoritati publice,
(iii) situatia in care, dupa punerea fn mi$care a ac/iunii penale pentru savar!?irea institutii publice ori altor persoane juridice de drept public, precum $i orice persoana
faptei nedenuntate, eel care a realizat omisiunea infraqionala a fnlesnit tragerea la cu atribu/ii de control din cadrul unei institutii publice ori dintr-o entitate privata,
raspundere penalii a autorului sau a participantilor; pentru a beneficia de cauza de care fn exercitarea atribu/iilor lor au luat cuno~tinta de savar~irea unei infractiuni
nepedepsire este necesar ca eel care a comis infractiunea de nedenuntare sa contribuie pentru care actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, sunt obligate sii sesizeze de
prin informatiile oferite in calitate de martor (cu identitatea reala sau protejat) ori de indata organul de urmarire penala $i sii ia miisuri pentru ca urmele infrac/iunii,
colaborator la tragerea la raspundere penala a inculpatului. corpurile delicte $i orice alte mijloace de probii sii nu disparii (obliga/ie pozitivii de
a denun/a); nu este reglementat un mod distinct de sesizare, ci doar obligatia legala
de a denunta, care incumba unei anumite categorii de persoane; acestea pot functiona
fie in cadrul organelor de constatare la care se refera art. 61 NCPP, fie in afara
acestora; este necesar ca aceste persoane care au obligatia de a sesiza sa aiba calitatea
2.1. Notiune
de functionari publici; avand in vedere ca obligatia de sesizare este prevazuta de
- este infractiunea ce consta in fapta functionarului public care, luand cuno$tinta de legislatia primara in cadrul atributiilor de serviciu a acestor functionari publici se va
savar$irea unei fapte previizute de legea penala comise in legatura cu serviciul in analiza daca omisiunea sesizarii nu constituie in realitate o forma a abuzului sau
cadrul caruia i$i indepline$te sarcinile, omite sesizarea de indata a procurorului sau a neglijentei in serviciu 1;
organului de cercetare penala (art. 267 NCP);
- conform art. 291 alin. (2) NCP, orice persoanii care exercita un serviciu de
- constituie variantii atenuatii a infractiunii sav~irea faptei din culpa; interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa
- NCP a prevazut obligatia de denuntare a unei fapte prevazute de legea pena!a ~i nu controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu
a unei ,,infractiuni", deoarece pentru existenta infractiunii de omisiunea sesizarii de interes public (de pilda, notarii publici, executorii judecatore~ti, expeqii autorizati
prezinta relevantiJ. comiterea unei fapte prevazute de legea penala in legatura cu servi- etc.), care fn exercitarea atribu/iilor sale a luat cuno!?tintiJ. de savar~ irea unei infrac-
ciul chiar daca fapta nu intrune~te toate trasaturile esentiale ale infractiunii ca urmare a tiuni pentru care actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, este obligatii sii
existentei unor cauze de neimputabilitate (de exemplu, eroarea, iresponsabilitatea);
- deopotriva, NCP nu mai stipuleaza drept varianta agravata a infractiunii savar$irea 1
In acela~i sens, in doctrina (A.-R. Trandajir, in Curs tematic 2, p. 54-55) s-a aratat ca: ,,in
faptei de un functionar public cu atributii de control. situatia in care obligatia de sesizare a organelor judiciare este chiar una din atributiile de
serviciu ale functionarului public [de ex. politistul rutier care nu unneaza procedura prevazutli
2.2. Obiectul infracpunii de lege atunci cand constatli sava~irea unei infractiuni; ( ... )], incalcarea acesteia striimuta
fapta in sfera infractiunilor de serviciu, putandu-se retine infractiunea de abuz in serviciu, daca
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la in!aptuirea actului de respectivele obligatii sunt prevazute de lege [de exemplu, in cazul in care e vorba de vreuna
justitie; din persoanele cu functii de conducere sau control, conform art. 29 1 alin. (1) NCPP] ~i sunt
indeplinite ~i celelalte conditii prevazute la art. 297 NCP sau, eventual, o infractiune de
b) obiectul material: nu are.
coruptie. Avem in vedere faptul ca infractiunea de omisiunea sesizlirii instituie o obligatie
generala a oriclirui functionar public de a aduce la cuno~tin!a organelor de urmlirire penala
2.3. Subiectii infracpunii faptele de care ia cuno~tinta in cadrul serviciului unde i~i desf"~oara activitatea ~i care sunt
a) subiectul activ: autor poate fi numai functionarul public; comise in legatura cu serviciul, fiind protejatli infiiptuirea justitiei ~i numai in mod adiacent
aducandu-se atingere relatiilor de serviciu; dimpotriva, atunci cand obligatia de sesizare este
- potrivit art. 175 alin. ( 1) NCP, prinfunc/ionar public se intelege persoana care, cu
chiar o atributie de serviciu a functionarului (prevazutli de lege), legiuitorul a dorit ca
titlu permanent sau temporar, cu sau f"ara o remuneratie: a) exercita atributii ~i incalcarea acesteia sa fie sanctionatii ca infractiune de serviciu, adica mai grav".
 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra infliptuirii justi{iei 433
432
sesizeze de indata organul de urmarire penala (obligafie pozitiva de a denunfa); - fapta nu este tipica daca functionarul a aflat de savar~i rea unei fapte prevlizute de
aceste persoane nu au ~i obligatia de a lua masuri pentru ca urmele infractiunii, legea penala, dupa ce procurorul sau organele de cercetare penala incepusera urmarirea
corpurile delicte ~i orice alte mijloace de proba sa nu dispara; nu este reglementat un penala;
mod distinct de sesizare, ci doar obligatia legala de a denunta care incumba unei - in cazul In care functionarul public are ~i calitatea de tliinuitor al bunurilor pro-
anumite categorii de persoane; acestea pot functiona fie in cadrul organelor de venite din fapta prevazuta de legea penala sau favorizator al raptuitorului, nu se va
constatare la care se refera art. 61 ~i art. 62 NCPP, fie In afara acestora; este necesar retine in concurs infractiunea de omisiune a sesizlirii cu tainuirea, respectiv favori-
ca aceste persoane care au obligatia de a sesiza sa aiba calitatea de funqionari zarea raptuitorului, ci numai aceste din urma infractiuni; in schimb, omisiunea sesi-
publici; avand In vedere ca obligatia de sesizare este prevlizutli de legislatia primara zarii poate fi retinuta in concurs cu marturia mincinoasa atunci cand, dupa incalcarea
In cadrul atributiilor de serviciu a acestor functionari publici se va analiza daca obligatiei de sesizare de indata a organelor de urmarire penala, martorul da declaratii
omisiunea sesizarii nu constituie in realitate o forma a abuzului sau neglijentei in mincinoase in cauzli;
serv1cm; - daca fapta prevlizuta de legea penala de care a luat cuno~tinp nu este in legatura
- nu este subiect activ nernijlocit al infractiunii functionarul public care are calitatea cu serviciul, fapta nu constituie ornisiunea sesizlirii, insli poate fi angajata raspunderea
de autor, complice, instigator, favorizator sau tainuitor la fapta prevazuta de legea pena!a pentru infractiunea de nedenuntare (art. 266 NCP);
penala despre a carei savar~ire nu a sesizat organele judiciare; - prornisiunea racuta de functionarul public celui care urma sa comita o infractiune ca
- participatia penala este posibila in forma instiglirii sau a complicitatii; nu va sesiza autoritatile are natura unui act de complicitate morala la acea infractiune;
- coautoratul nu este posibil, fiind o infracfiune omisiva proprie cu autor exclusiv. - in situatia in care ornisiunea sesizlirii prive~te mai multe fapte prevazute de legea
b) subiectul pasiv: statul. penala savar~ite In aceea~i imprejurare ~i cunoscute tot astfel, se va retine o singura
infractiune de omisiune a sesizlirii organelor judiciare;
2.4. Latura obiectiva - in cazul In care mai multe fapte prevazute de legea penala in legatura cu serviciul
a) elementul material: omisiunea sesizlirii de indata a procurorului sau a orga- au fost sav~ite succesiv, iar raptuitorul care le-a cunoscut succesiv nu le-a denuntat,
nului de cercetare penala de catre functionarul public care a luat cuno~tinta de savar- se va retine o pluralitate de infractiuni de omisiune a sesizlirii organelor judiciare.
~irea uneifapte previizute de legea penalii fn /egiiturii cu serviciul (de pilda, luarea de
mita, traficul de influenp), In timpul exercitarii functiei sale sau a lndatoririlor de ~ Legea cere existenta altei infractiuni comise anterior, care trebuie sa
serviciu; formeze obiectul sesizlirii. Daca nu s-a savar~it o infractiune in legatura cu servi-
ciul In cadrul caruia l~i indepline~te sarcinile un functionar, nu se poate concepe
- omisiunea sesizlirii se referli atat la infractiunile de serviciu sau la cele de coruptie,
existenta infractiunii de omisiunea sesizlirii. Prin urmare, infraqiunea de omi-
cat ~i la orice alte fapte prevlizute de legea penala referitoare la serviciul functionarului
siune a sesizarii organelor judiciare este subsecventa ~i corelativa In raport cu
public (de pilda, furtul calificat comis din patrimoniul unei regii autonome, supunerea infractiunea savar~ita 'in legatura cu serviciul functionarului care are obligatia de
la rele tratamente, fals intelectual etc.) de care acesta a luat cuno~tin!li in timpul a sesiza organele judiciare. Sub aspectul elementului material, infractiunea
exercitarii functiei sale sau a indatoririlor de serviciu; consta intr-o inactiune, ~i anume In omisiunea functionarului de a sesiza
- nu prezintli importanta forma in care a fost sav~ita fapta [tentativa (incriminata), organele judiciare despre sav~irea unei infractiuni in legaturli cu serviciul 'in
fapta consumata, forma continuata etc.); cadrul caruia l~i 'indepline~te sarcinile ~i de care a luat cuno~tinta cu ocazia
- se comite numai prin inacfiune, nu printr-o actiune (in.fracfiune omisivii proprie); exercitarii functiei. Pentru existenta elementului material al infractiunii, legea
cere a fi indeplinite urmatoarele cerinte esentiale: a) functionarul sa fi luat
- sesizarea nu trebuie sa fie nurnai in personam, ci se poate realiza ~i. in rem, fnsii cuno~tinta de savar~irea unei infractiuni In legatura cu serviciul, in timpul exer-
trebuie sii fie adresatii organelor de urmiirire penalii; astfel, spre deosebire de infrac- citarii functiei sau al lndeplinirii sarcinilor sale de serviciu, ori cu ocazia exer-
tiunea de nedenuntare unde art. 266 NCP face referire la fncuno.ytinfarea autoritii{ii, in citarii sau indeplinirii acestora (pentru lndeplinirea acestei conditii este necesar ca
cazul ornisiunii sesizlirii art. 267 NCP face referire la sesizarea organelor de urmiirire raptuitorul sa aiba cuno~tinte sigure despre fapta ~i nu simple banuieli); b) sesi-
penalii; zarea despre sav~irea infractiunii sa nu fi fost racuta ,,de lndata", aceasta cerinta
- in cazul in care sesizarea racutli nu intrune~te elementele esentiale de forma sau impunand a se avea in vedere momentul in care functionarul a luat cunm;tin!A
fond prevlizute de NCPP, organele de urmarire penala vor dispune clasarea; in acest despre sav~irea infractiunii; c) sesizarea sa nu fi fost adresata procurorului sau
caz nu se poate considera ca a fost indeplinita obligatia de sesizare, analiza urmand a fi organului de urmarire penala potrivit legii de procedura penala. Sesizarea altor
efectuata cu privire la 'intrunirea elementelor de tipicitate subiectiva a faptei; tot astfel organe decat cele de urmlirire pena!a nu exonereaza functionarul de raspunderea
se va proceda ~i in cazul in care organele de urmarire penala au dispus restituirea pe penala. inalta Curte constata ca fiind indeplinite cerintele legii. Inculpatul M.G., in
calitatea sa de functionar public, cu atributii de control, in cursul efectuarii
cale administrativa a sesizlirii informe;
 ·~~
·
' ·- '
~ .

L.

434 Drept penal. Partea speciala 111frac/iuni contra infoptuiriijustifiei 435

verificarilor la SC I. SRL Tg. Mure~, a constatat neinregistrarea in evidentele elementului material al laturii obiective a infractiunilor prevazute de art. 297
contabile a mai multor facturi, faptli ce se circumscrie infrac\iunii de evaziune alin. (I) NCP ~i art. 300 NCP, nu este intrunita cerinta referitoare Ia urmarea
fiscala, previizutli de art. 11 alin. (!)lit. c) din Legea nr. 87/1994. De~i a cunoscut imediatli, deoarece inculpatul prin ac\iunile sale nu a cauzat o paguba ori o
aceste fapte, nu a sesizat, de !ndatli, nici procurorul ~i nici organul de urmarire vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale
penala {l.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 207612009, www.scj.ro). unei persoane juridice, neputandu-se considera ca prin omisiunea de a aduce Ia
cuno~tin\a organelor competente faptul ca autoturismul figura ca fiind furat, i-a
~La data de li'.03.2015, inculpatul S.A., in calitate de functionar in produs un prejudiciu proprietarului autovehiculului. Proprietarul a fost lipsit de
cadrul Registrului Auto Roman, cfu:td inculpatii P.M. ~i H.R.G. s-au prezentat la folosinta bunului sau, de care a fost deposedat pe nedrept, insa aceasta nu a fost
reprezentanta Registrului Auto Roman T. in vederea omologarii autoturismului consecinta directii a conduitei inculpatului S., ci a autorului infractiunii de furt,
marca B 320 a verificat acest autoturism in baza de date e-ASF - de~i nu era sau, eventual, a demersurilor efectuate de inculpatul P.M. de a dobandi autotu-
abilitat sa aiba acces la aceastli baza de date ~ i. de~i a constatat ca autoturismul rismul, de~i cuno~tea ca provine din sava~irea unei fapte previizute de legea
figureaza ca fiind furat din strainatate, nu a anuntat organele de politie, faptii penala. Pe cale de consecin\a, Curtea constata ca incadrarea juridica a faptei
care intrun~te elementele constitutive ale infrac\iunii de omisiunea sesiziirii re\inute in sarcina inculpatului S.A. este cea prevazuta de art. 267 alin. (1) NCP
prevazute de art. 267 alin. (I) NCP. Referitor la incadrarea juridica data prin (omisiunea sesizarii), comisa cu intentie directii, avand in vedere ca, dupa cum
actul de sesizare faptei comise de inculpatul S.A., Curtea nu poate primi critica rezulta din probele administrate in cauza care se coroboreaza cu declaratia de
parchetului in sensul ca aceasta ar intruni elementele constitutive ale infrac\iunii recunoa~tere a invinuirii data de inculpat in fata instantei de fond, acesta, dupa
de abuz in serviciu previizutli de art. 297 alin. (1) NCP sau uzurparea func\iei ce a viizut rezultatul interogarii in baza de date e-ASF, a luat actele depuse de
prevazutli de art. 300 NCP. (... ) In spep., a~a cum in mod corect a observat ~i inculpatul P.M., s-a indreptat catre inculpa\ii P.M. ~i H.R., a aruncat actele pe
prima instanp., in sarcina inculpatului S.A. nu poate fi re\inuta prima infrac\iune, geam ~i le-a spus sa piece pana nu cheama poli\ia (CA. Bucure$1i, sec/ia a II-a
deoarece, dupa cum rezultii din adresa Registrului Auto Roman nu intra in penalii, decizia nr. l 460A/30.06.2015, www.rolii.ro).

~
atribu\iile sale de serviciu sa faca verificiiri in baza de date e-ASF (ocazie cu
care a constatat ca autoturismul marca B. 320 figura ca fiind furat), martorul Este evident ca in privinta celor constate cu ocazia activitiitilor
C.A. (in calitate de angajat RAR cu drept de utilizare a aplicatiei) permitftnd intreprinse la 23 septembrie 201 3 inculpatul nu mai avea nicio obligatie de
inculpatului sa aiba acces la ,,user-ul" ~i ,,parola" sa pentru a efectua interogari sesizare separatii a politiei sau a parchetului atat timp cat actiunile in teren au
in baza de date. Din cuprinsul adresei Registrului Auto Roman rezulta ca, in fost realizate in prezenta a doi politi~ti din cadrul Politiei or~ului B.A. ~i
cazul in care un vehicul rutier inmatriculat intr-un alt stat, prezentat la Registrul reprezentau actiuni intreprinse in cadrul unui dosar penal deja pe rol (dosarul
Auto Roman (RAR) in vederea efectuarii certificarii autenticitli\ii, este semnalat nr. 403/P/2013 indicat in parag. 3 al acelui~i proces-verbal). Atat timp cat
ca fiind unniirit, in conformitate cu procedura RAR specifica acestei activitati, organele de politie erau deja informate cu privire la posibila cornitere a unei
specialistul RAR care a efectuat verificarea trebuie sa parcurga mai multe etape. infractiuni, fiind in derulare activitii\i specifice de identificare a autorului ~i de
Astfel, acesta trebuie sa inregistreze vehiculul in baza de ,,blociiri" a RAR, stabilire a prejudiciului, este evident ca omisiunea inculpatului de a formula o
trebuie sli inscrie men\iunea ,,vehicul blocat" pe Raportul de verificare, intocrnit noua sesizare cu privire la aceea~i faptii nu avea aptitudinea de aduce atingere
pentru efectuarea acestei activitii\i, dupa care trebuie sli completeze, sa semneze valorilor sociale ocrotite de norma de incriminare, respectiv buna infliptuire a
~i sa comunice imediat prin e-mail serviciilor de specialitate din cadrul Ministe- justitiei (CA. Craiova, secfia penalii, decizia nr. 72312017, www.rolii.ro).
rului Afacerilor Inteme, Nota de Comunicare. in speµ, din probele existente la
dosar a rezultat di inculpatul S.A. nu a respectat aceastli procedura ~i nu a
intocmit niciun act cu privire la autoturismul in cauzli, dar ~i ca nu era abilitat sa
~ Fapta comisa de inculpat care, dupa ce a prirnit de la denuntatoare un
plic cu suma de 500 euro, pe care 1-a remis inculpatului P.M., ulterior afland ca
aiba acces la baza de date e-ASF, de~i in fapt a efectuat verificarea. P.rin urmare, aceasta suma de bani reprezenta costul traficarii de influenta de catre P.M. ( ... ),
se constatli ca inculpatul S.A. nu avea obligatia de a urma procedura de mai sus de teama, nu a denuntat fapta superiorului sau sau organelor competente, de~i
(respectiv obliga\ia de a intocmi raportul de verificare in care sa consemneze avea aceastii obliga\ie, constituie infractiunea de omisiune a sesizarii organelor
refuzul ~i motivul pentru care nu a fost efectuatii omologarea ~i nu s-a eliberat judiciare, iar nu complicitate la infractiunea de trafic de influentlJ. (IC.CJ,
cartea de identitate a autoturismului), insli avea obliga\ia de a sesiza de indatii secfia pena/ii, decizia nr. 332912013, fn NCP comentat, p. 571).
organele de urmarire penala in legatura cu savar~irea faptei de natura penala de
care a luat cuno~tinta, respectiv o infracriune in legaturii cu serviciul in cadrul
caruia i~i indeplinea atribu\iile, constand in imprejurarea ca autoturismul marca ~ Fapta inculpatului care, in calitate de functionar public, cu atributii de
B. 320 figura ca fiind furat in strainatate, faptii care intrune~te elementele control, inspector de specialitate in cadrul D.G.F.P., a pretins ~i a primit de la
constitutive ale infrac\iunii prevazute de art. 267 alin. (1) NCP. Suplimentar fa\li denuntlJ.tor servicii ~i foloase materiale - reparatii la autovehicul proprietate
de argumentele retinute de instanta de fond, Curtea observa ca, sub aspectul personala, pentru a propune rambursarea TVA solicitatii, constituie infrac\iunea
de luare de mita, in concurs cu infractiunea de omisiune a sesizarii organelor
436 Drept penal. Partea specia/a lnfracfiuni contra infoptuirii justifiei 437
judiciare, constand in aceea ca, In cursul controlului efectuat a constatat, in urma pnvlfe la comiterea acelei infractiuni; in lipsa unei asemenea reprezentari,
verificarilor, acte de evaziune fiscala $i nu a sesizat, de indata, procurorul sau instanta trebuie sa pronun\e achitarea (Trib. Suprem, secfia penata, decizia
organul de urmarire penala despre aceasta (I.C.C.J., secfia pena!a, decizia nr. 307111974, in R.R.D. nr. 811975. p. 71).
nr. 207612009, in NCP comentat, p. 571).
~ intr-adevar, art. 267 NCP are in vedere fapte savar$ite de un subiect
~ Fapta functionarului public din cadrul Directiei generate de asistenta activ calificat, respectiv un funqionar public in sensul art. 175 NCP, insa nu
sociala ~i protectia copilului care, luand cuno$tinµi de savar~irea unor acte de prevede ca funqionarul in cauza trebuie sa aibii atributii exprese de constatare
violenµi de catre un asistent maternal asupra minorului aflat In grija sa - asistent sau investigare a infractiunilor (In sensul de atributii prevazute prin lege sau
maternal a carui activitate este evaluata ~i monitorizata de directie, omite sesi- macar prin fi$a postului). Singura conditie previizuta de lege este ca autorul, In
zarea de lndata a organelor de unnarire penala intrune~te elementele constitutive timpul exercitarii functiei sale, sa ia cuno~tinµt de savar~irea unei fapte preva-
ale infraqiunii de omisiune a sesiziirii prevazute in art. 267 NCP. ( ...) Curtea de zute de legea penala care sa aiba legatura directa sau indirectii cu serviciul sau
apel a constatat ca, in mod gre~ it, instanta de fond a apreciat ca faptei Ii lipse~te (in practica s-a retinut ca o astfel de infraqiune subzista daca inculpatul, func-
unul din elementele constitutive ale infractiunii de omisiune a sesizarii organelor tionar public, a omis sa sesizeze organele de urmiirire penalii cu privire la
judiciare, respectiv, urmarea directa ce a constat in starea de pericol creata savar~irea unei infractiuni de luare de mitii sau trafic de influenµt de catre un alt

pentru desfii~urarea normala a activitatii de infiiptuire a justitiei. 0 astfel de angajat sau de a sesiza un furt calificat comis in patrimoniul unitatii in care
cerinta nu este prevazuta de textul de incriminare ca ~i element constitutiv al funqioneazii). Prin urmare, este de admis ca $i in prezenta cauza, fiind informat
infractiunii de omisiune a sesiziirii organelor judiciare, ~i anume ca organele de in mod direct la 25 octombrie 2012 despre taierea fiira drept a unui numar de
urmarire penala sa nu fi fost sesizate cu privire la o infractiune conexii. Textul 398 arbori cu un volum total de 391,3 me $i o valoare de peste 50.000 lei
incriminator nu presupune ca sesizarea fiicuta de furictionar sii fie singurul mod inculpatul in calitate de $ef al unui ocol silvic a dobandit informatii cu privire la
in care organele de politie sii poata lua cuno~tintii de sav~irea faptei, ~tiut fiind posibila savar~ire a unor fapte prevazute de legea penala, fapte care aveau
legaturii directa cu obiectul sau de activitate, chiar daca la ace! moment nu era
ca exista posibilitatea sesizarii din oficiu, in toate cazurile (I.C.C.J., secfia
incheiat un contract de paza intre proprietarul terenului $i Ocolul Silvie B.A.
penala, decizia nr. 1998 din 1I iunie2014, www.scj.ro).
Referitor la acest ultim aspect, Curtea subliniazii ca informatiile referitoare la

~ in sarcina inculpatului vinovat de savar~irea infractiunii de tainuire nu

aceste taieri nelegale au fost obtinute de inculpat In etapele premergatoare inche-
ierii contractului de paza intre Ocolul Silvie B.A. ~i numitul S.M., respectiv cu
se poate retine ~i infractiunea de omisiune a in~tiinµtrii organelor judiciare, daca ocazia efectuiirii controlului de fond pentru preluarea unei suprafete de teren
omisiunea prive~te infractiunea din care provin bunurile tainuite, caci aceasta ar forestier in paza, control de fond al ciirui obiect $i modalitate de realizare de
implica obligatia inculpatului de a se autodenunta, ceea ce nu este de conceput catre angajatii ocolului silvic pe care ii conducea acesta sunt reglementate in
(Trib. Jud Timi!;, secfia penala, decizia nr. 126211973, in NCP comentat, p. 571) . mod expres prin H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea regulamentului de pazii a
fondului forestier (art. 10, 13, respectiv art. 4 din actul normativ mentionat). Prin
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie;
urmare, inculpatul a avut acces la aceste informatii chiar In timpul $i !n cadrul
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infrac/iune de pericol legal de derulare a atributiilor sale specifice de serviciu. Nu poate fi primita nici
abstract). apararea inculpatului in sensul ca nu ar fi putut sa cunoasca la 25 octombrie
2012 ca tiiierile nelegale sunt rezultatul comiterii unei infractiuni sau unui cumul
2.5. Latura subiectiva de contraventii, intrucat art. 267 NCP nu irnplica cunoa~terea de catre functio-
narul public a caracterului de infractiune sau contraventie a posibilei fapte, ci
- intentie ( directii ori indirectii);
doar existenta unor informatii certe $i plauzibile cu privire la posibila comitere a
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul unei infractiuni. Urmarirea penala declan~ata ca urmare a sesizlirii formulate de
cu care a fost savfu-$itii; acestea pot fi avute !n vedere de instanpi la individualizarea inculpat are ca sarcina sa stabileasca daca faptele respective sunt sau nu incrimi-
pedepsei; nate ca infractiuni de legea penala romana, sa identifice eventualul fiiptuitor $i sa
- in cazul in care fapta este comisa din culpa (cu sau rara prevedere) se va reline stabileasca d;ca acesta poate sau nu sa fie tras la raspundere penala. in concret,
in cauza, fiind informat cu privire Ia taierea unui numar foarte mare de arbori
varianta atenuatii a infractiunii.
fiira drept, $i prin prisma experientei pe care inculpatul In mod cert o avea !n

~ Pentru existenta infractiunii de omisiune a sesiziirii este necesar ca

domeniul silvic (dat fii nd experienta sa profesionala), acesta a avut reprezentarea
ca aspectele constatate de angajatul ocolului silvic conduc catre ideea savar$irii
functionarul caruia i se imputa nesesizarea de indatii a procurorului sau a orga- unei infractiuni silvice, despre a carei savar~ire avea obligatia sa sesizeze
nului de urmarire penala despre siivar~irea unei infractiuni in legatura cu organele de urmarire penala (C.A. Craiova, sec/ia penala, decizia nr. 72312017,
serviciul !n cadrul ciiruia i~i indep line~te sarcinile sa aibii cuno$tinte certe cu www.rolii.ro).
 Drept penal. Partea speciala Jnfrac(iuni contra if?faptuirii justi/iei 439
438
2.6. Varianta atenuata a. sesizarea penalii, racutii prin denunt sau plangere, cu privire la existen(a unei
fapte previizute de legea pena/Q ori fn legatura cu siivar$irea unei asemenea
- presupune sav~irea faptei tip din culpa. fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nerealii;
b. producerea sau ticluirea de probe nereale, In scopul de a dovedi existenta unei
2.7. Formele infracpunii
fapte prevazute de legea penalii ori siivar~ irea acesteia de ciitre o anumitii
- actele de pregatire ~i tentativa nu sunt posibile; persoanii.
- infraqiunea se consuma la momentul 'in care raptuitorul care are 'in mod cert
3.2. Obiectul infracfiunii
cuno~tinta de sava~irea unei infractiuni 'in legaturii cu serviciul nu sesizeazii de 'indata
(cu intentie sau din culpa) organele de urmarire penala. a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infiiptuirea justitiei,
precum ~i cele referitoare la proteqia persoanei acuzate pe nedrept;
2.8. Pedeapsa b) obiectul material: nu are.
- pentru varianta tip prevazutii de art. 267 alin. (1) NCP: lnchisoarea de la 3 !uni la - probele produse sau ticluite reprezintii numai o modalitate prin care este comisii
3 ani sau amenda; fapta, iar nu obiect material al infractiunii.
- pentru varianta atenuata prevazuta de art. 267 alin. (2) NCP: inchisoarea de la
3 luni la I an sau amenda. 3.3. Subiectii infracfiunii
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanii (fizicii sau juridicii) care are
:anelor iudiciare capacitate penalii;
- participatia penalii este posibilii In toate formele: coautorat, instigare, complicitate;
3.1. Nofiune
- NCP a redefinit infractiunea de denun\:afe calomnioasa prevazuta de C.pen. din cu continut alternativ, care sa conduca la retinerea unei unitliti naturale de infractiune (ce
1969, deoarece, potrivit vechiului Cod, denunfarea calomnioasa fnjorma de baza, de$i implica unicitatea actiunii infractionale) atunci ciind ambele forme sunt comise in aceea~i
reglementata ca o infracfiune contt:a fnfliptuirii justi/iei, nu reprezinta altceva decat o imprejurare spatio-temporala, respectiv a infractiunii continuate (care implica omogenitatea
forrnii speciala a infracfiunii de calomnie, unnarea acestei fapte fiind afectarea juridica) daca actiunile sunt comise la diferite intervale de timp in baza aceleia~i rezolutii
infractionale. in ace/G§i sens, G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 775 care retine ca ,,din
reputafiei unei persoane ciireia i se imputa, fn mod nereal, savar$irea unei infracfiuni; perspectiva incriminarilor previizute de alin. (1) ~i, respectiv, alin. (2) al textului, infractiunea
- 'in viziunea NCP sesizarile mincinoase prin care se !nvedereaza savar~irea unor de inducere in eroare a organelor judiciare este una cu continuturi alternative (care nu trebuie
fapte prevazute de legea penala care nu au avut loc sau se imputa sava~irea unei fapte confundatli cu infractiune cu continut alternativ) adica o infractiune in cadrul careia legiuitorul
prevazute de Jegea pena!a de catre o anumita persoana aduc atingere 'inraptuirii justitiei, regrupeazii sub aceea~i denumire doua sau mai multe infractiuni de sine statatoare". in sensu/
deoarece determina organele de urmarire penala sa !~i 'indeplineasca obligapa proce- ca art. 268 a/in. (2) NCP repezinta o varianta speciala, A. Trandafir, Curs tematic 2, p. 68, se
retine ca ,,nu poate fi consideratli variantli asimilata, pentru ca prevede pedepse mai mari dedit
durala pozitiva de a efectua o ancheta efectiva 'insa pentru acuzatii fictive risipind astfel
la varianta tip, dar nici variantli agravata, deoarece nu este construita pe elementele variantei
resurse de personal, tirnp, mijloace investigative sau, mai grav, sii propunii sau sa tip, ci are autonomie. Ca variantli a infractiunii, indiferent cum o denumim, ea nu poate intra
dispuna masuri privative sau restrictive de libertate sau de alte drepturi fundamentale, in concurs cu varianta tip, pentru ca ar fi incalcat caracterul unitar al infractiunii, care
ori ingerinta 'in dreptul la viata privata; reprezintli vointa expresa a legiuitorului. ( ... ) daca o persoana comite elementul material
- 'in continutul art. 268 NCP 'in cele doua alineate sunt reglementate doua corespunzand ambelor variante se va retine o singurli infractiune, iar incadrarea juridica va
infracpuni distincte, infracpunea de inducere in eroare a organelor judiciare fiind face referire la ambele variante [art. 268 alin. ( I) ~i (2) NCP]. Pedeapsa va fi cea prevazutli la
alin. (2), iar la individualizarea pedepsei se va tine cont ca raptuitorul a realizat ~i varianta tip.
una cu conpnuturi alternative 1: Desigur, solutia este valabila in cazul in care raptuitorul savar~e~te elementul material al celor
doua variante cu aceea~i ocazie. Daca producerea sau ticluirea de probe se realizeazii la o
1 Revin asupra opiniei exprimate in editiile anterioare in care retineam ca incriminarea de distanta considerabila in timp faµ de sesizarea mincinoasa, se va re\ine un concurs de
la art. 268 alin. (2) NCP constituie o forma asimilatli celei de baza prevazute de art. 268 infractiuni sau o infractiune continuata, dupa caz". in sensul ca art. 268 (2) NCP repezinta o
alin. (1) NCP. in urma reevaluarii tehnicii juridice folosite de legiuitor pentru crearea acestei forma (varianta) asimilata S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 311, precizand ca ,,aceasta
reglementliri, opinez ca nu se poate re\ine echivalenta juridica a formei incriminate de la varianta imbraca atat elementele unei forme agravate, atunci cand autorul sesizarii mincinoase
art. 268 alin. (I) NCP cu cea incriminatli in art. 268 alin. (2) NCP prin raportare la ,,semni- produce ~i ticluie~te probe in sprijinul respectivei sesizari, cat ~i caracteristicile unei
ficatia pe care o prezintli pentru lezarea rela\iilor sociale ocrotite de norma de incriminare" infractiuni distincte, atunci cand agentu~ prin producerea sau ticluirea unor probe sustin
(V Papadopol, Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, in R.R.D. sesizarea mincinoasli a a!tuia". Si in aceastli opinie, in ipoteza comiterii ambelor variante se va
nr. 8/1967, p. 72), astfel ca nu existli nicio justificare pentru a retine caracterul de infraqiune retine o singura infractiune.
440 Drept penal. Partea specialii !nfrac{iuni contra infoptuiriijustifiei 441
- in doctrina 1 s-a aratat ca in cazul In care o persoana invinuie~te mincinos 2, prin caracterul inform al sesizarii neesentiale nu conduce la o solutie de clasare ori la una de
denunt sau p!angere, pe cineva de savar~irea unei infraqiuni, iar 0 alta persoana restituire pe cale administrativa (care nu a fost urmata de realizarea unei noi sesizari
produce sau ticluie~te probe in sprijinul acelei !nvinuiri nedrepte, fiecare raspunde ca conforme cu exigentele legale);
autor, primul pentru infractiunea prevazuta in varianta din alin. ( 1), eel de-al doilea - sesizarea trebuie sa fie mincinoasa, faptele prevazute de legea penala ce formeaza
pentru varianta din alin. (2); este important de subliniat ca aceasta concluzie este obiectul sesizarii fiind nereale;
valabila doar daca actiunile celor doua persoane nu au fost rodul unei intelegeri
- nu este necesar pentru comiterea faptei in aceasta modalitate sa fi fost identificat ~i
prealabile a acestora; atunci cand actiunea celor doua persoane a fost coordonata se taptuitorul; in ipoteza in care petentul sau denuntatorul, pe liinga descrierea unor fapte
va retine coautoratul la comiterea faptei prevazute de art. 268 alin. ( 1) ~i (2) NCP3 . prevazute de legea penala, identifica In mod nereal ~i pe eel care a comis una sau mai
b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este persoana fizica sau multe dintre acestea, vor fi retinute ambele modalitap alternative ale infracfiunii tip
juridica acuzata pe nedrept de sav~irea unei infractiuni; printr-o acpune unica ce va conduce la retinerea unei unitati de infractiune.
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari acuzap pe nedrept in cuprinsul unei 2. sesizarea in legiiturii cu siivii~irea unei fapte previizute de Legea penalii de
sesizari unice ori in cadrul unor sesizari succesive realizate de aceea~i persoana va ciitre o anumitii persoanii cunosciind cii aceasta este nerealii (sesizarea mincinoasii
conduce la retinerea unui concurs de infracpuni4 ; in personam - invinuirea mincinoasii).
- consimtamantul subiectului pasiv secundar la comiterea faptei nu are natura unei - invinuirea cu privire la sava~irea unei fapte prevazute de legea penala trebuie sa
cauze justificative; fie mincinoasa, neadevaratii ~i sa se refere la o tefta persoana; autodenuntarea
mincinoasa nu constituie o faptii tipica prevazuta de art. 268 alin. (!) teza a II-a NCP,
3.4. Infracpunea prevazuta de art. 268 alin. (1) NCP dar poate intruni elementele de tipicitate ale favorizarii raptuitorului;
- invinuirea mincinoasa trebuie sa priveasca 0 persoana determinata; pliingerea sau
3.4.1. Latura obiectiva
denuntul nu trebuie sa fie formulate in rem (cu privire la sav~irea unei infractiuni Iara.
a) elementul material prezinta douii modalitiifi alternative de comitere, ambele determinarea taptuitorului), deoarece in aceasta ipoteza se va retine numai prima
constiind in actiuni, nu in omisiuni: modalitate alternativa a elementului material; in toate cazurile, urmarirea penala va fi
inceputa numai in rem chiar daca in actul de sesizare este identificata o anumita persoana;
1. sesizarea prin pliingere sau denunf cu privire la existenfa unei fapte previizute
de legea penalii cunosciind cii aceasta este nerealii (sesizarea mincinoasii in rem); - invinuirea trebuie sa se realizeze prin fonnularea unei plangeri (art. 289 NCPP)
sau a unui denunt (art. 290 NCPP) depuse chiar ~i la un organ judiciar necompetent;
- raptuitorul trebuie sa sesizeze organele de urmarire penala (indiferent de sfera de
competenta materiala, personala sau teritoriala a acestora) prin formularea unei - in principiu, nu este necesar pentru existenta infracpunii ca actul de sesizare in
pliingeri (art. 289 NCPP) sau a unui denunt (art. 290 NCPP) cu privire la existenta unei personam sa respecte toate condifiile prevazute in legea procesual penala, atilt timp cat
fapte prevazute de legea penala (de pilc!A, cu privire la comiterea unui furt, agresiune este apt sa conduca la sesizarea organelor de urmarire penale; fapta este tipica doar in
sexuala ori a unui omor intr-o anume locuinta); misura in care caracterul inform al sesizarii nu conduce la o solupe de clasare ori la
una de restituire pe cale administrativa care nu a fost unnata de realizarea unei noi
- in principiu, nu este necesar pentru existenta infractiunii ca actul de sesizare in sesizari conforme cu exigentele legale;
rem sa respecte toate conditiile prevazute in legea procesual penala, atilt timp cat este
apt sa conduca la sesizarea organelor de unnarire penale; in privinta sesizarilor informe - sesizarea mincinoasa poate fi tacuta ~i prin intennediul unei plangeri prealabile
sau cu privire la infractiuni pentru care actiunea penala se pune In mi~care la pliin-
trebuie avut in vedere ca NCPP prevede posibilitatea dispunerii unei solupi de clasare
gerea prealabila a persoanei vatamate, in condipjle in care art. 305 alin. (1) NCPP nu
atunci ciind actul de sesizare nu respecta condipile esenpale de fond ~i forma prevazute
mai prevede ca impediment la inceperea urmiririi penale in rem constatarea
de NCPP sau a unei solutii de restituire pe cale administrativa atunci ciind sesizarea nu
existentei unui impediment dintre cele prevazute la art. 16 alin. (1) NCPP, lnceperea
indepline~te condipile legale; prin urmare, fapta este tipica doar in misura in care
investigatiei fiind cvasiautomata daca actul de sesizare lntrune~te conditiile esentiale
de fond ~i de fonna ale sesizarii.
1
V. Dongoroz ~.a., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea specialli, vol. III, op. cit., b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru inraptuirea actului de justitie penala
p. 147. (infrac/iune de pericol abstract);
2
in literatura de specialitate (0. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 357) s-a retinut ~i persoana c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
care se autoinvinuie~te in mod mincinos ori produce sau ticluie~te probe mincinoase in
sprijinul propriei sale invinuiri nedrepte. 3.4.2. Latura subiectiva
3
in acel~i sens, a se vedea M Oprea, op. cit., p. 85.
4
in acela~i sens, A.R Trandafir, in Curs tematic 2, p. 57; in sensul existentei unei singure - intentia directa sau indirecta;
infractiuni atunci cand in acee~i sesizare se face referire la mai multe persoane, S. Bogdan, - raptuitorul trebuie sa fie de rea-credinµ, adica sa sesizeze organele judiciare cu
D. Serban, op. cit., p. 314. privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala ori in legatura cu sav~irea
 Drept penal. Partea specia/ii 1nfraqiuni contra infoptuiriijustifiei 443
44~

unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nereala· -infractiunea are un confinut alternativ art. 268 alin. (2) NCP prevazand doua
prin urrnare, nu in toate cazurile in care, in unna sesizarii, se dispune o solutie d~ rnodalitiitile alternative ale elementului material: producerea de probe nereale ~i
clasare in rem sau in personarn se va putea retine ~i vinovatia autorului sesizarii pentru ticluirea de probe;
comiterea infractiunii prevazute de art. 268 NCP; - prin producerea de probe nereale (mincinoase) se intelege prezentarea unor
probe false in fa/a unui organ de urmiirire sau a unei instanfe de judecatii, in
- la evaluarea relei-credinte trebuie avutii in vedere ~i pregatirea profesionala a celui
vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala ~i/sau a acuzarii pe
care face sesizarea (de pilda, in ipoteza in care plangerea penalii este forrnulatii de un
nedrept de savar~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate; altfel spus, este
avocat sau de un judecator pentru o faptii cu privire la care este evident ca nu este
5
anctionatii activitatea de fabricare a unor probe false, chiar dacii acestea dovedesc o
prevazutii de legea penala ori cu privire la care existii o practica judiciara constanta in
faptii care existii in realitate sau sunt create pentru a acuza pe adevaratul autor al faptei
sensul lipsei tipicitatii, consider ca existii suficiente premise pentru a se retine existenta prevazute de legea penala (spre exemplu, atunci cand faptuitorul, pentru a dovedi
relei-credinte) ori daca eel care face sesizarea este un veritabil procesoman pentru care savar~irea unei vatl!.mari de ciitre adeviiratul autor, ii sustrage acestuia un obiect per-
a devenit o obi~nuinµ formularea cu rea-credinµ a unor plangeri penale; sonal pe care se afla urrne papilare ~i pe care 11 plaseaza la locul savar~irii faptei).
- nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care au Legiuitorul unnare~te prin aceastii extindere a incriminiirii prevenirea riscului ca
fost sav~ite; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. organele judiciare sii i~i intemeieze solutiile sau miisurile procesuale pe probe false,
adeviirul judiciar neputand fi stabilit in nicio situatie pe probe nereale;
~ Nu se poate retine eroarea drept cauza de inlaturare a caracterului - prin ticluirea de probe se intelege construirea de probe mincinoase ori de apa-
penal al faptei in situatia in care inculpatul, dupa ce a incheiat un contract de rente probatorii eronate (crearea unor bunuri, urme sau scenarii mincinoase) in vederea
vanzare-cumparare a unui imobil, autentificat la Notariat, primind ~i pretul dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penalii ~i/sau a acuzarii pe nedrept de
cuvenit, a fonnulat ulterior o plangere penala impotriva cumparatorilor pentru savar~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate (de pilda, plasarea unui
savar~irea infractiunilor de fals ~i uz de fals, invinuindu~i ca in dosarul notarial pahar cu urmele biologice ale unei persoane in locuinta in care fusese ucisa o persoana,
mentionat i-ar fi contraracut semnatura ~i apoi au uzat de inscrisurile falsificate. pentru ca investigatia sa fie canalizata in mod eronat in directia acestei persoane);
Cercetarile nu au confirmat ca ace~tia ar fi savar~it vreuna din aceste infractiuni,
- in situatia in care sunt realizate in acee~i unitate spatio-temporala ambele
in mod legal s-a concluzionat ca p!angerea a fost racutii cu rea-credintii (C.A .
Ploi~ti, sec/ia pena/ii, decizia nr. 49911997, fn B.J C.P.J 1993-1997, p. 153).
modalitl!.ti alternative previizute de art. 268 alin. (2) NCP cu privire la ac~i invinuire,
se va retine unitatea naturalii de infrac/iune, iar nu un concurs de infractiuni; in cazul
in care modalitatile alternative sunt realizate de ace~i persoana la diferite intervale de
- - Pentru existenta infractiunii este absolut necesar ca faptuitorul sa fi
timp, in baza aceleia~i rezolutii infractionale se va retine comiterea infractiunii in forma
fost de rea-credinta la momentul depunerii plangerii sau denuntului. Or, in cauza
nu s-a dovedit ca inculpatul a fost de rea-credinta pentru ca a fonnulat plangerea continuata;
din cauza necunoa~terii procedurii de executare silitli, fiind intr-o eroare evi- - in ipoteza in care o persoana comite mai multe fapte care pot fi incadrate in
dentli asupra acestei situatii de fapt. Crezand astfel ca procedurile unnate de exe- art. 268 alin. (1) NCP, respectiv in art. 268 alin. (2) NCP cu privire la acee~i acuzafie
cutorul judecl!.toresc, precum ~i cheltuielile la care a fost supus sunt abuzive, a sesizatli, ori cu privire la aceea~i persoana acuzatli, cred ca se poate retine existenta unei
formulat respectiva plangere penalli, credinta sa fiind aceea ca astfel i se va face pluralitati de actiuni infractionale, iar nu a unitatii naturale de infracti_une constand in
dreptate. Or, in acest caz, nu se poate vorbi de rea-credinta din partea inculpa- sesizarea mincinoasii in rem, sau, dupa caz, invinuirea mincinoasa, precum ~i in
tului (C. Ap. Targu-Mur~, sec/iapenalii, decizia nr. 44312012, www.rolii.ro) . producerea de probe nereale (mincinoase) sau ticluirea unor asemenea probe (de pilda,
autorul ticluie~te probele, apoi redacteazli sesizarea rnincinoasa pe care o depune
- - Reaua-credintii trebuie dovedita de acuzare ~i probata distinct de impreuna cu probele ticluite la organul de urmiirire penala; in aceastii ipotezii opinez sa
probatiunea eventualei legaturi dintre faptul imputat ~i persoana in sarcina careia trebuie retinute douii activitl!.ti infractionale distincte, iar nu o unitate de actiune ~i mai
el este pus. Reaua-credinta presupune ca raptuitorul, avand cuno~tinta ca afirma- multe acte de executare omogene material subsumate acesteia); daca producerea/ticlui-
tiile cuprinse in sesizarea sa sunt neadevlirate, sunt false sau ca probele sunt rea de probe pe de o parte, ~i sesizarea rnincinoasii, pe de alt:a parte, sunt realizate la
mincinoase, realizeazli hotlirarea luatli pentru a lovi in interesele persoanei pe diferite intervale de timp, unitate naturala de infracti_une va fi exclusa ~i in considerarea
nedrept invinuite (I.C.C.J, secfia penalii, decizia nr. 567012004, www.scj.ro) . neintrunirii cerintei unitlitii spatio-temporale; in plus, fata de natura de infracti_une cu
continuturi alternative nu se va putea reti_ne nici unitatea legala a infracfiunii continuate,
3.5. Infracpunea prevazuta de art. 268 alin. (2) NCP atunci cand cele doua fapte sunt comise la diferite intervale de timp, fatii de lipsa
- producerea de probe nereale (mincinoase) sau ticluirea unor asemenea probe in omogenitlitii juridice;
scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala ori savar~irea acesteia
de catre o anumitii persoana;
444 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra fnfoptuiriijusti/iei 445
- in cazul in care producerea sau ticluirea de probe mincinoase constituie ea insa~;i alin. (2) NCP, caz in care se epuizeaza la momentul realizarii ultimului act de
infractiune (de pilda, falsificarea unor inscrisuri oficiale), se va retine concursul c u executare; daca sunt realizate actiuni repetate specifice atat art. 268 alin. (1) NCP, cat !?i
infraqiunea de inducerea In eroare a organelor judiciare; art. 268 alin. (2) NCP se va putea retine un concurs de infractiuni continuate.
- daca producerea sau ticluirea de probe este realizatii de un organ de cercetare
penala, procuror sau judecator In cauza pe care o instrurnenteaza/solutioneazaljudeca se 3.7. Pedeapsa
va re!ine fonna asimilatii a infrac!iunii de cercetare abuziva (art. 280 alin. (2) NCP:; - pentru infractiunea prevazutii de art. 268 alin. (1) NCP: lnchisoarea de la 6 !uni la
faµ de tratamentul sanctionator mai sever prevazut de art. 280 alin. (2) NCP, aceasta 3 ani sau amenda ;
fonna asimilatii a infractiunii de cercetare abuziva are natura juridica a unei variante - pentru infractiunea prevazuta de art. 268 alin. (2) NCP: !nchisoarea de la 1 la 5 ani.
agravate atipice a infractiunii prevazute de art. 268 alin. (2) NCP, caracterul mai grav
fiind dat de subiectul activ nemijlocit calificat care comite fapta; 3.8. Cauza speciala de nepedepsire

• - infractiunea 12.C.~~!zutii ~ NCP

268 atin. (2)
t!_calific.a~-.P.tin scogu(Sp"'~-uL_de a
se comite
.. do'i,.edbixiste!}Ja_uneiJaBli;
~~~ - art. 268 alin. (3) NCP prevede o cauzii de nepedepsire ill cazul ill care laptuitorul
declara, fnainte de re/inerea, arestarea sau de punerea fn mi.ycare a acfiunii penale
impotriva celui fata de care s-a lacut denuntul sau p!angerea ori s-au produs probele, ca
v~te deJeg~P.enala~on'SiV~irea acesteia dLcatre o anuinitl,Jiei:soanil~. denuntul, plangerea sau probele sunt nereale;
3.6. Formele infractiunii - astfel, NCP a lnlocuit natura juridica a acestui comportament al laptuitorul transfor-
mand cauza de reducere a pedepsei previizutii fn art. 259 a/in. (3) C.pen. din 1969 intr-o
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu stint incriminate2 ; cauzii de nepedepsire in scopul de a fncuraja persoanele care comit aceastii infracfiune
- infrac!iunea se consurna la momentul depunerii plangerii, plangerii prealabile sau sii comunice organelor judiciare dacii denunful, pliingerea sau probele produse sunt
a denuntului [art. 268 alin. ( 1) NCP), respectiv la data folosirii probelor mincinoase neadeviirate pentru a nu mai continua investiga/iile ~i a nu se produce vreo viitiimare
produse sau ticluite (art 268 alin. (2) NCP)3 ; drepturilor ori intereselor unor persoane nevinovate, cauza de impunitate puttind
interveni numai ptinii la refinerea, arestarea (preventivii sau la domiciliu) sau punerea fn
~ Momentul consumarii infrac!iunii de denuntare calomnioasa este mi$care a ac/iunii penale 'impotriva celui fatll de care s-a fa.cut denuntuJ sau plangerea ori
reprezentat de data prezentiirii denuntului sau plangerii la organul competent, ~i s-au produs probele; men!ionarea acestui ultim moment este lipsita de relevanta, illtrucat
nu de data intocmirii acestor inscrisuri (I'rib. Suprem, sec/ia penalii, decizia orice arestare preventiva sau la domiciliu poate fi dispusll, conform art. 203 alin. (3)
nr. 265711972, in C.D. 1972, p. 366). NCPP numai fatll de inculpat, adica dupa punerea in mi~care a ac!iunii penale.
- poate fi sav~itii in forma continuatii prin reatizarea ill baza acelei~i rezolutii
infractionale la diferite intervale de ti.mp a mai multor actiuni infractionale specifice fie
infractiunii prevazute de art. 268 alin. (1) NCP, fie infractiunii prevazute de art. 268
4.1. Notiune
- este infrac!iunea ce constii In ajutorul material sau moral, direct sau indirect, <lat
unui faptuitor rara 0 intelegere stabilita 'inainte sau ill timpul sav~irii faptei prevazute
2
Se va analiza totu~i daca actele concrete efectuate nu imbraca fonna unei alte infractiun i de legea penala, in scopul 'impiedicarii sau ingreunarii cercetiirilor lntr-o cauza penala,
tentata sau consumata (de pilda, falsul material in inscrisuri oficiale sau falsul in inscrisuri sub tragerii la raspundere penala, executiirii unei pedepse sau masuri privative de libertate
semnatura privata).
(art. 269 a lin. (1) NCP);
3
in aceasta privinta, in doctrina (G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 777) s-au retinut urma-
toarele: .,Chiar daca verbum regens este reprezentat de <<producerea>>, respectiv «ticluirea>> de probe - reprezintii o incriminare autonoma a actelor de complicitate ex post prin care tertii
mincinoase, pentru realizarea elementului material este necesara ~i intrunirea conditiei privind ajutii autorul sau participan!ii la comiterea infrac!iunii;
scopul infractiunii, «dovedirea unei fapte prevazute de legea penala ori sav~irea acesteia de catre - NCP a renuntat la notiunile de ,,infrac!iune" ~i ,,infractor" din continutul denwnirii
o anumita persoanli>>. Cum dovedirea nu se poate face f3ra prezentarea «dovezii» organului
marginale a infractiunii, uzitandu-le pe cele de ,,fapta prevazutii de legea penala" ~i de
judiciar, acesta este momentul consurnarii infractiunii. Simpla producere/ticluire de prol_?e
mincinoase ramane in faza actelor preparatorii sau tentativei, care nu sunt ins3. pedepsite de lege. In ,,faptuitor", deoarece bunul mers al cursului justi!iei poate fi afectat ~i prin favorizarea
acel~i timp, incrirninarea prevazuta de alin. (2) dm text, fiind una cu modalitati alternative, se v~ comisa In legatura cu o fapta prevazuta de legea penala, care insa nu lntrune~te ~i
consuma la mornentul folosirii primei probe produse sau ticluite, fiind indiferent numarul actelor celelalte trasaturi esentiale ale infractiunii (de pilda, in ipoteza in care se retine cauza de
materiale sava~ite ulterior, printr-una sau ambele modalitati de realizare a elementului material, neimputabilitate a iresponsabilitii!ii ori a erorii), pentru ca illtrunirea trasaturilor esen-
daca ele privesc dovedirea acelei~i fapte".
 ~( I
l .
446 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni conrra infoptuiriijustifiei 447

fiale ale infraqiunii ~i a responsabilitatii penale se realizeaza in cadrul procesului penal, a vinovatiei, precum ~i unicitatea urmaririi imediate prin raportare la subiectul pasiv -
~i nu 1n raport de aprecierea facuta de favorizator; statul ~i la relatiile sociale referitoare la inraptuirea actului de justitie;
- deopotriva, NCP nu mar incrimineaza In cuprinsul acestei infraqiuni, favorizarea Necesitatea retinerii unei unitati naturale de infractiune in ipoteza in care prin
reala, aceasta fiind cuprinsa in norma de incriminare a tainuirii. aceea~i actiune se urmare~te favorizarea a doi sau mai multi raptu itori a fost
consacrata legislativ prin Legea de modificare a NCP. Astfel, art. 269 a fost
4.2. Obiectul juridic completat cu alin. (5), care prevede ca in situatia in care prin acela~i act material ~ i
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la inraptuirea actului de in aceea~i imprejurare se acorda ajutor mai multor faptuitori, in scopul impiedi-
justitie; carii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere pena la,
executarii unei pedepse sau masuri privative de Iibertate, fapta va constitui o
b) obiectul material: nu are. singura infraqiune de favorizare a raptuitorului.

~
4.3. Subiectii infractiunii
Critica apararii inculpatului V., in sensul ca nu se poate dispune jude-
a) subiect activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capa- carea inculpatului pentru o infraqiune de favorizarea infractorului fatli de
citate penala, cu exceptia participantilor la saviir~irea faptei prevazute de legea penala imprejurarea ca intre timp inculpatul V. a fost trimis in judecata pentru acea
atunci ciind fapta este comisa In scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor lntr-o infractiune in raport de care se retinuse favorizarea, nu a fost retinuta. Curtea a
cauza penala, tragerii la raspundere penala; apreciez ca in ipoteza in care favorizarea aratat ca, de~i teoretic pot exista sirua\ii care sa determine o asemenea imposi-
are loc in scopul ingreunarii executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, bilitate de judecatli, cauzele trebuie analizate distinct ~i in raport de actele mate-
participantii la comiterea unei infractiuni pot cornite postsententiam infractiunea de riale care se retin a fi fost saviir~ite in cauza de fata ~i, de asemenea, in raport de
favorizare a raptuitorului cu privire la 0 al ta persoana (de . pilda, instigatorul la factorul ,,timp", retiniind datele slivar~irii celor doua infrac\iuni; Curtea a
savfil9irea infractiuni II ajuta pe autorul condamnat definitiv sa fuga din tara pentru a se apreciat ca trimiterea in judecata in prezent a inculpatului V. pentru infractiunea
sustrage de la executarea pedepsei); de ln~elliciune, cu privire la care a sliviir~it favorizarea infractorului P.N. nu are
- fapta este tipica chiar daca este cornisa de un membru de familie al faptuitorului, nici o relevanta asupra existen\ei infraqiunii de favorizare a infractorului.
insa, 1n acest caz, se va repne existenµt unei cauze de nepedepsire; Infractiunea de in~elaciune a fost savar~itli anterior, cercetarile in ceea ce ii
prive~te pe inculpat in acea cauza s-au disjuns, in acest timp inculpatul P.N. a
- persoana vatamata 1 ori avocatul suspectului sau inculpatului poate fi subiect activ fost condamnat definitiv, cercetarile referitoare la inculpatul V. continuiind ~i in
nemijlocit al infractiunii; toata acesta perioada, dupa condamnarea definitiva a lui P.N., inculpatul V. a
- participanfii la savfil9irea faptei principale prevazute de legea penala nu pot fi efectuat acte specifice infractiunii de favorizare a infractorului P., acte care
autori, complici sau instigatori la infractiunea de favorizare a raptuitorului; prin urmare, exced total cadrului procesual din cauza in care cercetarile fata de inculpat s-au
autofavorizarea nu constituie o fapta tipica de favorizare a raptuitorului, fusa poate disjuns, neaviind nici o legatura cu acea infractiune de in~elaciune . Mai mult
imbraca forma infracpunii de influen!afe a declaratiilor prevazuta de art. 272 NCP 2 ; decat atat, toate aceste acte de favorizare s-au desra~t in timp, mult dupa
saviir~ irea infractiunii de in~elaciune, cele doua infrac\iuni pastriindu- ~i o totala
- participapa penala la infractiunea de favorizare a faptuitorului este posibila In
autonomie, fiind evident diferite sub toate aspectele, avand autonomie proprie,
toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
astfel inciit nu se poate re\ine ca toata activitatea inculpatului V., ulterioara
b) subiectul pasiv: statul; condamnarii Jui P.N . ar trebui subsumata infrac\iunii de in~e!aciune pentru care
- 1n ipoteza 1n care prin acee~i declaratie persoana vatamata urmare~te sa favori- a fost trimis in judeca~ in prezent, cu ignorarea ~i nepedepsirea unor acte
zeze doi sau mai multi inculpati, pluralitatea de persoane favorizate nu atrage ~i reti- materiale care in mod evident nu pot intra in continutul constitutiv al infractiunii
nerea unei pluralitati de infractiuni de favorizare a faptuitorului 1n forma concursului de in~elaciune (I.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 26412014, www.scj.ro).
ideal, ci o unitate naturala de infractiune, retiniindu-se unicitatea actului de executare ~i
4.4. Latura obiectiva
1
in cazul persoanei vatlirnate este necesar ca actiunea penala pentru fapta comisa de autor a) elementul material: aj utorul dat unui fiiptuitor, direct sau indirect, in scopul
sa poatli fi pusli in mi~care dm oficiu, intruciit nedepunerea pliingerii prealabile nu poate fi impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii Ia raspundere
echivalatli unui act de favorizare. Deopotrivii, actele de favorizare pot fi comise de persoana
penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate lfavorizare persona/ii);
vatamatli dupa rlimiinerea definitiva a hotliriirii judeclitore~ti.
2
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 223) s-a aratat ca - este necesar sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala de care favorizatorul sa
,,autorul unei fapte prevazute de legea penala nu va raspunde ~i pentru o instigare la favori- fi avut cuno~tinta.; foptuitorul, a carui favorizare se realizeaza, poate avea calitatea de
zare, chiar dacli favorizatorul a acponat la solicitarea sa. Aceasta deoarece autorul faptei subiect activ nemijlocit al faptei prevazute de legea pena!a [indiferent de natura acesteia
principale nu raspunde pentru o favorizare comisa in interes propriu".
448 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra infoptuirii justi/iei 449
1
(orice fapta prevazuta de legea penala, incl usiv favorizarea faptuitorului) ~i de fonna de In cursul fazei de camera prelimin3!3. ori al judecatii in prima instanta sau in ape! ori
vinovatie cu care a fost comisa (intentie, praeterintentie, culpa)], complice sau instigator; dupa ramanerea definitiva a hotararii pana la momentul executarii sau considerarii ca
nu este necesar ca fapta tipica sa fi fost consumata sau epuizata, infraqiunea de favorizare executate a pedepsei/masurii educative; daca ajutorul este dat anterior sau concomitent
subzistand ~i atunci cand faptuitorul a comis numai o tentativa incriminata; comiterii faptei prevazute de legea penala se va re\ine existenta unui act de complicitate
- in principiu, nu este necesar ca raptuitorul sa fie tras la raspundere penala pentru la acea infraqiune, iar nu activitate de favorizare;
fapta prevazuta de legea penala comisa;

~ In ceea ce prive~te notiunea de fliptuitor, Curtea a constatat ca, potrivit

8- infractiunea de favorizare a raptuitorului nu poate Ji comisii prin adoptarea
unui act normativ, ca urmare a imunitatii parlamentare, prevazute la art. 72 din
Dictionarului explicativ al limbii romane, aceasta este definita ca ,, rapta~ ; per- Constitutie, in componenta sa referitoare la iresponsabilitate;
soana care raptuie~te, realizeaza ceva", iar potrivit acelui~i dictionar, ,,rap~"
este acea ,,persoana care a comis o fapta condamnabila, de obicei un delict, o Art. 269 NCP a fost completat prin recenta modificare legislativa prin intro-
infractiune;'. in continuare, Curtea a apreciat ca, pentru a stabili intelesul penal ducerea unei conditii negative de tipicitate. Astfel, art. 269 alin. (4) NCP prevede
al notiunii de ,,taptuitor", trebuie avut in vedere intreg ansamblul legislativ ca nu constituie infracJiunea de favorizarea raptu itorului emiterea, aprobarea sau
prevazut de actul normativ in care se regase~te prevederea criticata, ~i anu- adoptarea de acte normative. Cred ca mentiunea ,,nu constituie infractiune" vine sa
me Codul penal. Astfel, din analiza dispozitiilor art. 15 alin. (1) ~i art. 16 NCP, releve lipsa de tipicitate a faptei daca in unna emiteri i, aprobarii sau adoptarii unui
care definesc infractiunea ~i prevad formele de vinovatie in materie penalii, act normativ ar rezulta favorizarea unor persoane in scopurile prevazute de
rezulta ca raptuitor este acea persoana care savar~e~te 0 fapta prevazuta de legea alin. (I) al art. 269 NCP. Prin urmare, nu se poate retine ca art. 269 alin. (4) NCP
penala. in plus, Curtea a observat ca, potrivit dispozitiilor art. 269 NCP, consti- are natura unei cauze de nepedepsire, ~i nici a unei cauze justificate speciale.
tuie infractiunea de favorizare a taptuitorului sav~irea faptelor concretizate in Beneficiarii acestei cauze negative de tipicitate sunt persoanele care au comis
ajutorul dat taptuitorului, sub aspectul laturii subiective presupunand intentia actiuni susceptibile a fi considerate de natura a fi favorizat taptuitorul/ii in
directa califi.cata prin scop, ~i anume in scopul impiedicarii sau ingreunarii activitatea de legiuitor primar sau delegat, ori cu ocazia erniterii altor categorii de
cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei acte normative (respectiv actele de reglementare secundara).
pedepse sau masuri privative de libertate. Avand in vedere acest aspect, Curtea a
constatat ca nu orice fapta. ce .se concretizeaza intr-un ajutor dat raptuitorului Aceasta dispozitie a existat ~i in prima forma a Legii de modifi.care a NCP, ~i a
intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a raptuitorului.
fost apreciata drept constitutionala prin DCC nr. 650/2018. in considerentele
Astfel, doar daca se constata ca scopul prevazut de lege - irnpiedicarea sau
acestei decizii, instanta de contencios constitutional a apreciat ca prin dispozitiile
ingreunarea cercetarilor intr-o cauza penala, tragerea la raspundere penalli,
executarea unei pedepse sau masuri privative de libertate - a fost urmarit prin art. 269 alin. (4) NCPP sunt prevazute ,,ipoteze exceptate de la aplicarea normei
realizarea faptei, se va retine savar~irea infractiunii de favorizare a raptuitorului. de incriminare a favorizarii foptuitorului" (In realitate cauze negative de
in realizarea elementului material al infractiunii de favorizare a taptuitorului, tipicitate); legiuitorul a incercat crearea unei imunita.ti in favoarea persoanelor care
autorul acesteia ~ i va fi prefigurat efectul pe care realizarea acestuia ii va avea des~oara activitatile enumerate, in scopul asigurarii unui cadru juridic care sa le
asupra raptuitorului unei fapte prevazute de legea penala. Astfel, favorizatorul permita acestora ca, in indeplinirea atributiilor specifice func!iilor in care au fost
va avea o reprezentare realii a activitatii des~urate de eel favorizat, altfel nu s- investite, sa ia ~i sa puna in aplicare deciziile pe care le considera necesare, flira
ar realiza conceptual activitatea sub forma ajutorului <lat raptuitorului. Totodatli, teama ca ar putea fi formulate in mod abuziv lmpotriva lor plangeri penale,
prin foptuitor se intelege persoana care nu are calitatea de suspect, dar in potrivit art. 269 NCP. De~i a apreciat-o ca satisracand exigentele de constitutio-
legatura cu care sunt realizate acte de cercetare penala. Astfel, pot avea calitatea nalitate, Curtea ,,a tradat" in motivarea deciziei neintelegerea naturii cauzei, in
de raptuitor persoanele impotriva carora a fost inregistrata 0 p!angere penala sau conditiile in care a aratat ca ,,aceasta cauzii de nepedepsire astfel normata este o
persoanele avute in vedere in desta~urarea urmiiririi penale in rem, dar in reflectare la nivel legal a imunitatii parlamentare, prevazuta la art. 72 din
privinta carora nu este atins standardul de probatiune necesar pentru a putea fi Constitutie, in componenta sa referitoare la iresponsabilitate".
incadrate in categoria suspectilor sau a inculpatilor. Prin urmare, in privinta
acestor persoane, probatoriul administrat furnizeaza indicii care sa sugereze o S-a mai subliniat ca in jurisprudenta sa ,,Curtea a statuat ca imunitatea parla-
eventuala forma de vinovatie in savar~irea faptelor ce fac obiectul urmiiririi mentara a fost definita ca fiind un mij loc de protectie, menit sa apere deputatii ~i
penale (Curtea Constitu{ionalii, DCC nr. 81012017, www.ccr.ro). senatorii de eventuale presiuni, abuzuri ~i procese ~icanatorii !ndreptate !mpotriva

Q_ ajutorul (actiune sau inaqiune) dat raptuitorului poate interveni dupa comi-
terea faptei prevazute de legea penala (tentatli, consumata sau epuizata) inainte de
inceperea urmiiririi penale, sau in tot cursul urmaririi penale (in rem sau in personam),
450 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra fnfoptuiriijusri/iei 451
!or in exercitarea mandatului pe care ii au de indeplinit, avand drept scop acest caz, emitentul actului de reglementare secundara nu are aceea~i marja de
garantarea libertatii de exprimare ~i protejarea lmpotriva unnaririlor judiciare apreciere precum legiuitorul sau legiuitorul delegat. Astfel, spre deosebire de
abuzive. lmunitatea presupune o dubla protectie: iresponsabilitatea ~i inviolabi- parlamentari/membri ai Guvemului, cand actioneaza ca legiuitor delegat.
litatea. Iresponsabilitatea este proteqia pe care o are parlamentarul de a nu emitentul/membrii autoritatii administrative emitente a actului normativ secundar
raspunde juridic pentru opiniile sale politice exprimate in exercitarea atributiilor trebuie sa respecte actul nonnativ primar, activitatea !or nonnativa subsumandu-se
mandatului. Domeniul sau cuprinde protectia impotriva sanctiunilor privind actele acestuia. Curtea retine, de asemenea, ca, dacli in privinta parlamentarilor/mem-
~i faptele savar~ite in exercitarea mandatului, aparandu-i libertatea de exprimare. brilor Guvemului cand aqioneaza ca legiuitor delegat, legiuitorul a implementat la
lresponsabilitatea parlamentarului este reglementata expres de dispozitiile art. 72 nivel legal o exigentfl constitutionala, derivata din art. 72 alin. ( l) din Constitutie,
alin. (I) din Constitutie. Totodata, reglementarea constitutionala a imunitatii in privinta emitentului/membrilor autoritatii administrative emitente a acrului
parlamentare este justiticata de necesitatea protectiei mandatului parlamentar, ca nonnativ secundar, legiuitorul ~i-a folosit marja sa de apreciere in materie penalli,
garantie a inraptuirii prerogativelor constitutionale ~i, totodata, o conditie a cu respectarea art. 61 alin. (!)din Constitutie.
functionarii statului de drept. In activitatea sa, parlamentarul trebuie sli se bucure Prin unnare, textul criticat este justifi<;:at de interesul public al asiguraru
de o reala libertate de gandire, expresie ~i actiune, astfel !neat sa i~i exercite desra~urarii activitatii de emitere a actelor nonnative in conditii care sa garanteze
mandatul in mod eficient. Raportat la cauza de faµ, Curtea constata ca ratiunea persoanelor implicate posibilitatea de a-~i exprima, a~a cum considera ca se
reglementarii criticate este determinata de nevoia desra~urarii in bune conditii a impune, optiunile nonnative, in transpunerea politicilor/legilor statului Curtea mai
unor activitati specifice adoptarii actelor normative. Curtea observa ca aceasta retine ca tocmai caracterul de generalitate a actului normativ, aplicabilitatea sa
cauzii de nepedepsire (n.n. o consecvenµ specifica in eroare) are in vedere asupra unui numar nedefinit de persoane distinge actul normativ de actul
activitatile de emitere, aprobare sau adoptare a actelor normative, in conditiile in individual, singurul care poate ti susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor,
care notiunea de act normativ nu se refera numai la lege, ordonanta de urgenta sau In sensul prevazut de legea penala. De aceea, numai adoptarea actelor cu caracter
ordonanµ, ci ~i la actele normative emise de autoritatile administratiei publice individual este vizata de legea penala, in sensul ca numai acestea pot realiza
centrale ~i locale. Cu privire la actele de reglementare primara, Curtea a statuat, in elementul material al unei infractiuni, drept care acestea nu intra sub incidenta
jurisprudenta sa, ca in virtutea imunitatii care insote~te actul decizional de cauzei de nepedepsire analizata".
legiferare, aceasta este aplicabila mutatis mutandis ~i membrilor Guvemului,
niciun parlamentar sau rninistru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile
politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori a adoptarii unui act
~ Raportat la data faptelor de care este acuzat suspectul GC exista o
cauza penalli potentiala (situatia premisa a infractiunii de favorizarea faptuito-
normativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamnli a lasa, indirect, posibi-
rului), deoarece urmarirea penala nu fusese inca inceputa, insa organele poiitiei
litatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directli a rutiere deSia$UTaU cercetari in scopul identificarii autorului accidenrului rutier
incalcarii separatiei puterilor in stat. Lipsa raspunderii juridice pentru activitatea produs pe drumul national 79, ruta Oradea - Salonta. Astfel, in ipoteza in care
de legiferare este o garantie a exercitarii mandatului faµ de eventuale presiuni sau investigatiile conduceau la identificarea autorului accidentului rutier, era proba-
abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de parlamentar sau bila formularea unei acuzatii penale impotriva lui PZR sub aspectul savar~irii
de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea ~i siguranta infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea
!n exercitarea drepturilor ~i a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei ~i legilor. prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana
In acel~i sens reglementeaza ~i Codul penal, in cadrul titlului V - lnfraqiuni de careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata. Subiectul activ
coruptie ~i de serviciu, capitolul ll - Infractiuni de serviciu, infractiunea de nemijlocit al infractiunii de favorizarea raptuitorului este necircumstantiat,
folosire a functiei pentru favorizarea unor persoane, prevazuta de art. 30 l. Dispo- putand fi a$adar $i o persoana care, actionand in calitatea de avocat, printr-o
zitiile alin. (2) al acestui articol stabilesc o conditie negativa, ~i anume ca conduita abuziva ~i incalcarea Iegii, ajuta o persoanii sa se sustraga justitiei
dispozitiile incriminatoare de la alin. (1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii penale. Actele suspectului GC nu pot fi calificate ca acte de favorizare personalii
sau adoptarii actelor normative. Curtea retine ca ratiunea acestei fonnulari a fost constand intr-un ajutor intelectual indirect dat raptuitorului PZR, prin care sa se
aceea de a evita riscul pentru legiuitor sa fie acuzat de conflict de interese, In ti produs o stare de pericol pentru 'infaptuirea justitiei penale. Astfel, suspectul
conditiile in care actele normative emise, aprobate sau adoptate produc, de regula, GC a fost contactat de catre unul dintre fo$tii sai clienti, BRI, pentru a-i acorda
efecte asupra tuturor persoanelor, fiind astfel posibil ca ~i persoane apropiate un sfat juridic ~i ca avocatul a actionat in limite legale, prezentandu-i interlo-
emitenfilor actului normativ sa beneficieze de acele acte. Curtea retine ca aceasta cutorului siiu evaluarea juridica a alternativelor posibile prin raportare la situatia
cauzii de nepedepsire vizeaza nu numai activitatea de legiuitor primar sau delegat, de fapt relatata de BRI, respectiv: a. posibilitatea comiterii unei fapte prevazute
ci ~i alte categorii de acte normative, respectiv actele de reglementare secundara, de legea penala in cazul 'in care Ia Iocul accidentului BRI ar fi trimis o persoana
intrucat actul normativ, indiferent de nivelul sau [primar/secundar), stabile~te care avea caracteristicile fizice ale numitului PZR ~i care avea pennis de
dispozitii, reguli, proceduri ~i conduite cu caracter general ~i obiectiv. Desigur, in conducere, care sa afirme mincinos ca aceasta este autorul accidentului, daca
452 Drept penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra infoptuiriijusti/iei 453
exista martori care sa ateste ca persoana care a afirmat ca a produs accidentul nu ipoteza in care rapoartele nu au fost lntocmite in conformitate cu regulile
este in realitate cea care a condus $i vehicul; aplicarea unei sanctiuni contraven- procedurale $i tehnicile de analiza reglementate de 0 .G. nr. 2/2000 nu exista
tionale, in ipoteza in care Ia locul accidentului BRJ ar fi trimis o persoana care posibilitatea de a se realiza ingreunarea judecatii. in cauza, din analiza probelor,
avea caracteristicile fizice ale numitului PZR $i care avea pennis de conducere, nu rezulta nici faptul ca inculpatii A. lii 8 ., in calitate de experti extrajudiciari, ar
care sa afirme mincinos ca aceasta este autorul accidentului, daca nu exista fi actionat cu scopul de a impiedica tragerea la raspundere penala a inculpati lor
martori care sa ateste ca persoana care a afirmat ca a produs accidentul nu este In G. $i A., trimi$i in judecata in cauza penala aflata pe rolul Cuqii de Apel
realitate cea care a condus $i vehicul; c. tragerea la raspundere penala a numi- Bucure$ti. Astfel, aCe$tia au intocmit rapoartele de expertiza pe baza docu-
tului PZR in cazul in care acesta se prezinta recunoscand ca este autorul mentelor care le-au fost puse la dispozitie, cuno$tintelor de specialitate, a actelor
accidentului, caz in care se va putea ajunge la pronuntarea fa¢ de aceasta a unei normative incidente $i a propriilor constatari rezultate in urma expertizelor.
solutii de condamnare cu suspendarea executarii pedepsei. d. in final, suspectul imprejurarea ca, rapoartele de expertiza extrajudiciara, prin concluziile !or, nu
BRJ I-a sratuit pe BRJ sa ,,nu se mai consume" pentru ca fiecare ,,raspunde au fost concordante cu celelalte acte $liintifice din dosarul penal, nu este de
pentru faptele lui". in aceste conditii, suspectul BRJ a actionat in limitele legii, natura sa duca la concluzia ca inculpatii au avut reprezentarea ca ar ajuta un
prezentand unui fost $i potential, vii tor client, altemativele juridice la situatia de inculpat $i ca ar urmari sau accepta ca acest ajutor sa ingreuneze judecata. De
fapt relatata. Prin urmare, evaluarea juridica a situatiei de fapt relatate de catre altfel, rapoartele de expertiza extrajudiciara nu au un efect hotarator in solutio-
numitul BRJ $i prezentarea altemativelor juridice nu constituie o fapta tipica narea cauzei penale, iar in cauza nu au generat vreo dezbatere. Pentru aceste
obiectiva de favorizarea faptuitorului, deoarece nu are natura unui ajutor indirect considerente, inalta Curte constata ca actele materiale care au constituit acuzatia
dat numitului PZR prin care sa se fi produs o stare de pericol pentru infaptuirea de favorizare a raptuitorului nu corespund modelului legal de incriminare avut in
justitiei penale. Deopotriva, fapta suspectului nu poafe fi circumscrisa vreunei vedere de legiuitor prin infractiunea mentionata $i, prin unnare, fapta
alte incriminari speciale a actelor de favorizarea faptuitorului (CA. Oradea, inculpatilor A. $i B. nu este prevazuta de legea penala (J.C.C.J., sec/ia penala,
sec/ia penalii, lncheierea I 012018, nepublicatii). decizia nr. 63/A/2018, www.idrept.ro).

~ A impiedica sau lngreuna unnarirea penala, judecata sau executarea . . . _ Este evident ca un act normativ de clemenµ (de gratiere) ori de dezin-
pedepsei lnseamna a des~ura o activitate indreptata in mod categoric impotriva criminare a anumitor infractiuni este favorabil unor persoane care au comis
operei de infaptuire a justitiei. Pentru existenta infractiunii de favorizare a faptele penale care cad sub incidenta respectivului act normativ, dar acest aspect
raptuitorului este necesar ca aJutorul sa fie dat pentru a ingreuna sau zadamici nu se poate converti nicicum in ,, ajutorul dat foptuitorului ", ca element material
urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei. Totodata, actiunea de ajutor al infracfiunii de favorizare a foptuitorului. Art. 269 NCP are in vedere alte
trebuie sa fie de natura a ingreuna sau zadarnici unnarirea penala, judecata ori ipoteze, respectiv acte individualizate strict care pot constitui un folos dat
executarea pedepsei. Nu prezinta relevanta pentru existenta infractiunii daca faptuitorului, menit sa impiedice intaptuirea justitiei intr-o cauza penala concreta.
urmarirea penala sau judecata au fost efectiv ingreunate sau zadamicite, fiind Actele normative de clementa sau de dezincriminare reprezinta intotdeauna vointa
suficient sa fi existat posibilitatea de a se realiza unul dintre aceste rezultate. Sub legiuitorului, iar optiunea acestuia este justificata de anumite nevoi sociale,
aspectul laturii subiective, este necesar sa se faca dovada ca autorul $tia ca s-a juridice, econornice, raportate la un anurnit moment din evolutia societatii. Este
sav~it o infractiune $i ca da ajutor unui faptuitor $i a prevazut ca prin acest evident ca prin caracterul lor normativ legile ~i ordonantele Guvernului au
ajutor ar putea ingreuna sau zadarnici urmarirea penala sau judecata, rezultat pe aplicabilitate generala $i i~i extind efectele asupra unui numar nedeterminat de
care ii unnlire$te sau ii accepta. Raportiind elementele teoretice la infractiunile subiecte vizate de ipoteza normelor. in aceasta logica, devine posibil ca in sfera
concrete de favorizare a raptuitorului retiflute In sarcina inculpatilor, lnalta Curte de aplicabilitate a acestor acte sa intre $i cei care le-au adoptat sau rudele,
constata ca actiunea inculpatilor, de a intocmi, in calitate de expefti,, rapoarte de prietenii, cuno~tintele !or. A aprecia altfel inseamna ca niciodata legiuitorul
expertiza extrajudiciarli, in Dosarul penal m. x/P/2010, aflat pe rolul Curtii de primar sau delegat nu ar putea adopta acte normative rara a fi sanctionat penal,
Apel Bucure$ti, nu este o actiune de ajutor de natura a ingreuna sau zadarnici intrucat caracterul mai favorabil al normelor adoptate ar favoriza intotdeauna
judecata. Raportul de expertiza extrajudiciara nu reprezinta un mijloc de proba anumiti raptuitori. Or, Curtea retine ca tocmai caracterul de generalitate a actului
de natura a ingreuna judecata cauzei, intrucat forta sa probanta este una relativa, normativ, aplicabilitatea sa asupra unui numar nedefinit de persoane distinge
ca $i a celorlalte mijloace de proba $i care nu are aptitudinea de a ingreuna actul normativ de actul individual, singurul care poate ti susceptibil de a produce
judecata, prin inducerea in eroare a instantei de judecata. Opinia subiectiva a foloase, avantaje, ajutor, in sensul prevazut de legea penala. A~adar nu este de
expertului, bazata pe propriile demersuri $tiintifice, chiar daca este favorabila acceptat ca autoritatea legiuitoare primarii sau de/egatii (parlamentari sau
acuzatilor dintr-o cauza penala, intocmita superficial sau nefundamentata mini$1ri) sii intre sub inciden/a legii penale prin insu$i faptul adoptiirii sau
$tiintific nu reprezinta un temei probatoriu suficient pentru a atrage raspunderea participarii la actul decizional al adoptiirii actului normativ, aceasta indep/i-
penala $i, prin unnare, nu poate atrage, prin ea insa$i, raspunderea penala a nindu-$i o atribufie constitufionalii. in virtutea imunitatii care insote~te actul
expertului pentru infractiunea de favorizarea raptuitorului. Pe de alta parte, $i in decizional de legiferare, care, ~a cum Curtea a retinut in prealabil, este aplica-
 't?.
454 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra infliptuirii justifiei 455
bila mutatis mutandis ~i membrilor Guvemului, niciun parlamentar sau ministru
nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau aqiunile exercitate in ~ Faptul ca inculpatul E.G. i-a cerut inculpatului S.I. sa nu mai vor-
vederea elabori'irii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege. A admite beasca cu nimeni la telefon, nu poate constitui o aqiune ilicita care sa intre in
contrariul lnseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul \egislativ sfera no\iunii de favorizare a raptuitorului, deoarece in cazul de faµ nu i-a cerut
a unei alte puteri, cu consecin\a directa a incalcarii separa\iei puterilor in stat. altceva celuilalt inculpat, care era ~i cumnatul sau, decat sa ramana pasiv, sa nu
Lipsa raspunderii juridice pentru activitatea de legiferare este o garan\ie a exer- discute cu nimeni chestiuni care ar putea da loc la interpretari, or, acest lucru nu
citarii mandatului fa\a de eventua\e presiuni sau abuzuri ce s-ar comite lmpo- poate constitu i o ingreunare sau zadarnicire a urmaririi penale, mai ales ca se
triva persoanei care ocupa funqia de parlamentar sau de ministru, imunitatea pretinde ca urmarirea penala a fost ingreunata in sensul ca l-a impiedicat pe
inculpatul S.L sa comita o infraqiune, cea de dare de mita. Comunicarea racuta
asigurandu-i acesteia independen\a, libertatea ~i siguran\a in exercitarea
de inculpatul E.G. catre inculpatul S.I. la data de 7 noiembrie 2013, nu poate
drepturilor ~i a obliga\iilor ce ii revin potrivit Constitu\iei ~i legilor (DCC nr. 68
constitui un act de ajutor concret al carui scop sa fi fost ingreunarea urmaririi
din 27 februarie 2017, fn MO/ nr. 181din14 martie 2017).
penale ce se desra~oara impotriva celui din urma inculpat, iar lipsa caracterului

~ Fapta inculpatei care, in data de

concret al actului de ajutor echivaleaza cu inexistenta elementului material al
19-20 decembrie 2014, a declarat infrac\iunii de favorizarea infractorului (Trib. Constan/a, secfia penala, sentin/a
verbal martorului ~i lucratorilor de la Politia Rutiera, contrar realitatii, ca a nr. 18612014. www.rolii.ro).
condus autoturismul marca Opel Astra cu numarul de inmatriculare XXX pe
raza municipiului Bra~ov, s-a supus testarii cu aparatul etilotest ~i recoltarii de - intelegerea de a-1 ajuta pe raptuitor ~i ajutorul <lat trebuie sa aiba loc dupa
probe biologice in scopul stabilirii alcoolemiei ~i prin aceste actiuni I-a ajutat pe sav~irea faptei prevazute de legea penala; ajutorul dat de favorizator nu trebuie sa fie
conducatorul auto sa scape de raspunderea penala pentru infractiunea de condu- urmarea unei intelegeri cu raptuitorul care a avut loc inainte de comiterea infractiunii;
cere a unui vehicul sub influenta alcoolului reprezinta ,,ajutor" <lat raptuitorului - spre deosebire de infracpunea de favorizare a fiiptuitorului unde intelegerea
(C.A. BrG§OV, sec{ia penala, decizia nr. 5412016, fn NCP comentat, ed. a 2-a, de a-1 ajuta pe autor are Loe dupa savar~irea faptei prevazute de legea penala, in cazul
p. 783). complicitatii la savar~irea unei infraqiuni in\elegerea dintre autor ~i complice ~i
ajutorul dat de complice este anterior sau concomitent cu sav~irea faptei;
~ Faptele inculpatului V.S.O. constand in trei acte materiale de ajutor - faµ de caracterul general al normei de incriminare fn materia infrac/iunilor
comise in perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, in baza aceleia$i rezolutii contra lnfoptuirii justi/iei favorizarea raptuitorului va fi de aplicare subsidiarii faµ de
infractionale, prin transmiterea din totalul sumei de 200.000 euro a doua tran$e alte infractiuni contra justipei care au natura unor norme de incriminare speciale;
de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro ~i in actiuni de sprijin moral pentru a astfel, favorizarea raptuitorului va fi retinuta numai daca nu exista alte incriminiiri spe-
ingreuna executarea pedepsei de 15 ani lnchisoare la care a fost condarnnat P.N., ciale ale favoriziirii (tainuire, marturia mincinoasa, inlesnirea evadarii, instigare la mar-
prin hotariire judecatoreasca definitiva ~i executorie, intrunesc atat sub aspectul turia mincinoasa etc.); de pildii, atunci cand un martor da o declarape oecorespuo-
laturii obiective, cat $i sub aspectul laturii subiective elementele constitutive ale zatoare adevarului intr-o cauza penala in scopul impiedicarii tragerii la raspun-
infractiunii de favorizarea raptuitorului in forma continuata (I.C.C.J, secfia dere peoala a inculpatului, nu se va refine existeota unui concurs ideal intre
penala, decizia nr. 26412014, www.scj.ro). infractiunea de marturie mincinoasa ~i infractiunea de favorizarea raptuitorului, ci 0
singura marturie mincinoasli, fata de caracterul general ~i subsidiar al infracpuoii
~ Fapta inculpatu\ui M.C., care cunoscand situatia juridica a evadatului de favorizarea fiiptuitorului (in acest sens a se vedea ~i decizia nr. 1/RIL/2018);
B.C.A., respectiv ca acesta a evadat din arestul LP.J. Cluj la data de 17 ianuarie - in ciuda acestei generalitati, favorizarea raptuitorului se inrati~eaza a fi 0 incriminare
2015, i-a acordat ajutor material $i moral acestuia, prin aceea ca a oferit cazare cu caracter special fatii de cea a obstructioniirii justitiei; astfel, atunci cand actele de
evadatului la locuinta sa din municipiul Cluj-Napoca, in perioada 20,22 ianuarie lmpiedicare a actelor procedurale de catre organele judiciare sau cele de refuz de coope-
2015, dupa care i-a oferit un alt Joe unde sa se ascunda, la locuinta inculpatului rare urmaresc favorizarea unui persoane care a comis anterior o fapta prevazuta de legea
D.N., iar ulterior i-a facilitat evadatului deplasarea la Alba-Iulia, luand pentru penala, se va retine doar comiterea infractiunii de favorizarea raptuitorului;
aceasta legatura cu inculpatul B.D., care a venit la Cluj-Napoca, 1-a transportat
pe B.C.A. in timp ce inculpatul M.C. era antemergator pentru a evita filtrele - fapta unui martor de a da declaratii necorespunzatoare in fata organului judiciar,
politiei $i nu a anuntat organele de politie cu privire la persoana evadata, in pentru a zadiirnici tragerea la raspundere penala a unui raptuitor constituie numai
scopul ingreunarii depistarii ~i a impiedicarii executarii mandatului de arestare infracfiunea de miirturie mincinoasii, fa/a de caracterul subsidiar al infrac/iunii de
preventiva care era emis pe numele lui B.C.A. la data de 8 ianuarie 2015 consti- favorizarea foptuitorului, neputandu-se retine concursul ideal intre infractiunea de
tuie infractiunea de favorizare a raptuitorului (C.A. Cluj, secfia penala, decizia favorizare a raptuitorului ~i cea de marturie mincinoasa; instigarea unui martor sa dea
nr. 52412016, www.rolii.ro). declaratii mincinoase in interesul unui raptuitor/suspect/inculpat va constitui, dupa caz,
fie infractiunea de influentare a declaratiilor (art. 272 NCP), fie o instigare la marturie
mincinoasa, iar nu 0 instigare la favorizarea raptuitorului;
 Drept penal. Partea specia/ii Infrac(iuni contra infaptuiriijusti/iei 457
456
la politie, initial convenind cu acesta din urma sa incheie o conventie de
~ Infractiunea de favorizare a infractorului are caracter subsidiar, nepu- constatare amiabila de accident in care sa fie trecut, in mod nereal, ca participant
tand fi retinutii daca existii alte incriminari speciale ale favorizarii. Se observa ca la accident S.E. in locul Jui O.I., pentru ca ulterior procedura de constatare
in speta existii o incriminare speciala (art. 260 NCP - marturia mincinoasa), amiabila sa fie abandonatii, rara insa a fi sesizate organele de politie, toate aceste
astfel !neat nu se poate retine concomitent infraqiunea de favorizare a infrac- actiuni fiind indreptate intr-un unic scop, acela de a impiedica astfel tragerea la
torului ~i infractiunea de marturie mincinoasa, ci doar infractiunea de marturie raspundere penala a lui O.I., care nu poseda permis de conducere, fapt despre
mincinoasa (doua infractiuni in concurs real, avand in vedere ca doi martori au care inculpatul D.C.M. avea cuno~tinµ, ~i apoi, contrar obligatiilor de serviciu,
fost convin~i sa declare mincinos). in consecinta, va fi schimbatii incadrarea de~i in timpul liber nu a constatat infractiunea flagrantii, nu a luat toate masurile
juridica din instigare la marturie mincinoasa ~i instigare la favorizarea infrac- pentru conservarea probelor faptei, nu a lnregistrat evenimentul rutier in care au
torului in doua infractiuni de instigare la marturie mincinoasa (C.A. Timi~oara, fost implicati 0.1. ~i D.C.I. ~i nu 1-a raportat pe cale ierarhica intrunesc
secfia penala, decizia nr. 117412013, www.rolii.ro). elementele constitutive ale infraqiunilor de abuz in serviciu ~ifavorizarea
faptuitorului (Jud. Constanfa, sentinfa penala nr. 49312015, www.rolii.ro).
~
~in speµi, din actele dosarului rezultii ca la data de 19 mai 2009, cei trei
lnfractiunea de favorizarea raptuitorului prevazuta de art. 269 NCP
reprezintii 0 incriminare generala ~i subsidiara a ajutorului dat unui raptuitor
post delictum prin care se aduce atingere relatiilor sociale privind inraptuirea inculpati, respectiv B.P.A., F.P. ~i P.V.A., in exercitarea atributiilor de serviciu,
justitiei penale. Caracterul de norma penala subsidiara celei de incriminare a in calitate de ofiteri in cadrul Direqiei de Combatere a Criminalitatii Organizate
infractiunii de favorizarea raptuitorului va conduce la retinerea incriminarilor - Brigada Cluj-Napoca, au lntocmit procesul-verbal, In care au menponat faptul
speciale a actelor de favorizare, astfel ca in cauza se impune retinerea comiterii ca numitul M.R.V., cercetat in dosarul penal nr. 49/D/P/2008 s-a lovit singur 1n
falsului in declaratii in concurs real cu marturia mincinoasa, prin aceste actiuni faµi cu genunchiul piciorului drept. ( .. .)in aceste conditii, mentiunea racutii de
realiziindu-se favorizarea raptuitorului (C.A. Oradea, secfia penala, decizia ace~tia in cuprinsul procesului-verbal din 19 mai 2009 potrivit careia M.R.V.

nr. 21112018, nepublicata). · s-ar fi autovatamat nu corespunde realitatii, fiind realizat elementul material al
laturii obiective a infractiunii de fals intelectual. ( ... ) lnculpatii P.V.A. ~i B.P.A.
- consider ca nu poate fi calificatii favorizarea raptuitorului ca o norma generala faµi au fost condamnati pentru purtare abuziva rezulta ca inculpatul F.P. cuno~tea
de orice altii incriminare din Codul penal sau din legislatia speciala; prin urmare, 1n faptul ca M.R.V. a fost lovit ~i nu ~i -a provocat singur leziunile, iar acesta a
ipoteza 1n care fapta cornisa mtrune!?te !?i elementele constitutive ale unei infractiuni amenintat ca va depune plangere pentru aceste loviri, astfel ca in sarcina acestuia
care aduce atingere altor valori sociale (de pilda, ale unei infractiuni de serviciu sau de urmeaza a fi retinute atiit infrac/iunea de fals intelectual, ciit ~i cea defavorizare
coruptie) aceasta va fi retiflutii 1n concurs cu infractiunea de favorizare a raptuitorului; a infractorului: inalta Curte apreciaza ca nu prezinta relevanp. faptul cli M.R.V.
~adar, nu poate fi retinutii existenta unei calificari redundante 1n forma conflictului a depus ptangerea penala la doua zile dupli incident, respectiv Ia 21 mai 2009,
dintr-o norma generala $i una speciala 1 1n raporturile dintre luarea de rnitii, uz de fals esenpal fiind faptul ca cei doi inculpap - P.V.A. ~i B.P.A. - au sav~it o
sau abuzul 1n serviciu, pe de o parte, $i favorizarea raptuitorului, pe de altii parte, infractiune (purtare abuziva), iar prin mtocmirea acelui proces-verbal cu
aceasta din urma infractiune neavand caracter general fata de celelalte doua; mentiuni necorespunzatoare adevarului, proces-verbal ce a fost folosit 1n
- infractiunea de f avorizare a faptuitorului poate ft refi.nutii in concurs cu infrac- Dosarele nr. 49D/P/2008 al D.l.I.C.O.T. ~i 225/P/2009 al Parchetului de pe
langa C.A. Cluj, inculpatul F.P. a intentionat sa-i ajute pe cei doi inculpati In
fi.unea de fals intelectual ln cazul in care un functionar public atesta cu prilejul mtoc-
sensul zadarnicirii sau ingreunarii urmaririi penale. Declarapa martorului T.D.
mirii unui act oficial fapte sau imprejurari de fapt necorespunzatoare adevarului, 1n
se coroboreaza cu declarapa inculpatului M.R.V. data in prezenta cauzli, acesta
scopul de a favoriza o persoana care cornite o faptii prevazuta de legea penala prin
aratand ca F.P. a intrat 1n birou dupa lncetarea loviturilor ~i a spus sa nu il mai
mgreunarea tragerii acesteia la raspundere pena!a; tot astfel, abuzul in serviciu sau
bata, moment in care M.R.V. era deja ro~u la faµi, ca urmare a loviturilor
luarea de mita va putea ft refi.nuta in concurs cu infracfi.unea de favorizare a primite, nu s-a autovatiimat ~i s-a plans acestuia de loviturile primite (J.C.C.J.,
faptuitorului; secfia penala, decizia nr. 38712014, www.scj.ro).

~ Faptele inculpatului care, avand calitatea de agent de politie organ ~i ~ Daca infractiunea de luare de mitii are in vedere relatiile sociale a caror
de cercetare al politiei judiciare, ~i desemnat politist rutier, la data de 19 noiem- normala formare, desra~urare ~i dezvoltare nu ar fi posibile f'arli a asigura exer-
brie 2014 a oferit ajutor numitului 0 .1. in scopul impiedicarii tragerii acestuia la citarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de serviciu ce le-au fost
raspundere penala, in sensul ca impreuna cu S.E. i-au luat de la locul acciden- incredintate, infractiunea de favorizare a infractorului are ca obiect juridic
tului pe cei doi conducatori auto pentru a-i feri de privirile celor aflati in zona relatiile sociale a caror existenµi este ocrotita prin apararea activitatii de inrap-
astfel !neat sa nu fie recunoscuti, a initiat impreuna cu inculpatul S.E. o discutie tuire a justitiei penale lmpotriva actiunilor de natura sa ajute pe infractor. Pentru
cu D.C.I., convingandu-1 pe acesta din urma sa nu mearga sa declare accidentul a discuta despre absorbirea unei infractiuni in continutul alteia, este necesar ca
actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii absorbite
1 Pentru o analiza a institutiei a se vedea F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 164.
458 Drept penal. Partea specialii lnjraC{iuni contra infoptuiriijusti{iei
459
sii fie inclusii. ca element constitutiv, in cealaltii infraqiune. Or, in speta. lega- eel putin sa accepte ca prin activitatea sa 11 favorizeaza pe faptuitor 1; consider ca este
tura dintre cele doua infractiuni nu este data de elementul lor material, ci de discutabila retinerea tipicitatii subiective a favorizarii faptuitorului in ipoteza in care cu
imprejurarea ca inculpatul a comis acte ilicite (constand in restituirea catre privire la fapta prevazuta de legea penala comisa se refine o cauza justificativa (de
denunµitor a unor corpuri delicte). Cu alte cuvinte, factorul comun al celor doua pilda, legitima aparare);
infraqiuni il constituie actul ilicit, care reprezinta, pe de o parte, elementul
material al unei infractiuni (favorizare a faptuitorului), iar, pe de alta parte, o - legea stipuleaza scopuri alternative ale infracfiunii: favorizatorul trebuie sa
cerinµi esentiala a laturii obiective a altei infractiuni (luare de mita) (I.C.C.J.. actioneze in scopul impiediciirii sau ingreuniirii cercetiirilor intr-o cauzii penala,
secfia penalii, decizia nr. 180112010, www.scj.ro). tragerii la riispundere penalii, executiirii unei pedepse sau miisuri privative de Liber-
tate [miisuri preventive privative de libertate (arestul preventiv sau arestul la domiciliu)
- infractiunea de favorizare a fiiptuitorului poate fi repnuta in concurs cu
sau miisuri educative privative de libertate (intemarea mtr-un centru educativ sau
infracpunea de tliinuire (de pilda, in cazul in care dupa comiterea unei infractiuni de
intemarea intr-un centru de detentie)]2;
furt, o alta persoana prime~te de la autorul infractiunii bunurile sustrase in scopul
valorificarii ~i totodata acceptii sa 11 ascunda pe hot o perioada intr-o locuinta a sa - refinerea comiterii faptei in considerarea a doua sau mai multe dintre
pentru a nu fi descoperit de organele de politie care ii ciiutau); scopurile enumerate mai sus nu afecteaza unitatea de infractiune, nefiind posibil
in aceasta ipoteza constatarea unui concurs de infracpuni;
- fapta unui participant m cadrul procesului penal (care nu are calitatea de martor,
expert sau interpret) de a da dec!aratii necorespunzatoare in fata organului judiciar, - scopul unniirit reprezinta, m principal, un element al tipicitatii subiective a faptei,
pentru a zadamici tragerea la raspundere penala a unui faptuitor, constituie infractiunea iar m subsidiar, o conditie referitoare la elementul material al infractiunii;
de favorizare a raptuitorului, nu cea de fals in declaratii. - nu intereseaza sub aspectul existentei infracfiunii intentionate mobilul cu care a
fost siiv~ita, acesta putand fi avut m vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
~ Fapta unei persoane care, aflandu-se in executarea unei pedepse pri-
vative de libertate cu durata mare, sesizeaza organele de urrnarire penala afir- 4.6. Formele infracpunii
mand ca este autorul unei anume infractiuni, pe care el nu o comisese, pentru a
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
ziidiimici urrnarirea penala impotriva adevaratilor vinovati, pe care ii cuno~tea,
constituie infracfiunea de favorizare a faptuitorului (C.A. Bucure~ti, sec/ia a fl-a - infractiunea se consuma in momentul m care este acordat ajutorul infractorului,
penalii, decizia nr. 21611996, in C.P.J. 1996, p . 83). chiar daca cercetarile mtr-o cauza penalii, tragerea la raspundere penala, executarea unei
pedepse sau miisuri privative de libertate nu a fost efectiv impiedicata sau ingreunata;
~ Fapta de a avertiza, prin intermediul telefonului, persoana care are cali- - infractiunea poate fi savar~ita in forma continuatii, Caz m care fapta se epuizeaza Ja
tatea de complice la sava~irea infractiunii de luare de mitii sii piiriiseascii locul momentul realizarii ultimului act de executare.
unde unna sii fie surprinsa de organele judiciare in flagrant, primind suma de
bani pretinsii ca mita, intrune~te elemente\e constitutive ale infractiunii de 4. 7. Pedeapsa
favorizare a raptuitorului (I.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 197812009, in B.J.
2009, p. 760). - mchisoarea de Ia 1 la 5 ani sau cu amenda;
- potrivit art. 269 alin. (2) NCP pedeapsa aplicatii favorizatorului nu poate fi mai
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru inraptuirea justitiei (infracfiune de
mare decal pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savaqita de au tor (daca fapta
pericol abstract);
autorului a fost consumata se va avea in vedere maximul special prevazut de norma
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. de incriminare, iar daca fapta autorului a rlimas in stadiul tentativei se va avea m
4.5. Latura subiectiva

Or· CJl;jijij:PdjreetiiJ; infractorul trebuie sa aiba reprezentarea faptei

comise de persoana favorizata ~i sa prevada ~i sa unnareasca favorizarea acesteia sau
1
In doctrina (A. Filip~, Infractiuni contra infiiptuirii justitiei, Ed. Academiei Romane,
Bucure~ti, 1985, p. 123) s-a aratat, in mod lntemeiat ca, din punct de vedere subiectiv, nu este
obligatoriu sa existe o concordan~ intre fonna de vinovatie cu care se sava~e~te favorizarea
~i aceea cu care se sav~e~te infractiunea favorizata. Aceasta din unna poate fi saviir~ita ~i din
culpa sau cu praeterintentie, atunci ciind, desigur, legea pennite aceasta.
2
In acela~i sens, scopul este analizat in legatura cu latura subiectiva a infrac\iunii. A se
vedea S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 320. in sens contrar, scopul fiind tratat ca cerinta
ata~ata elementului material al laturii obiective ·a infractiunii, a se vedea V. Cioclei,
A.R. Trandajir, in Curs tematic 2, p. 70.
 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra infaptuirii justi(iei 461
460
vedere maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata, al in. (2) C.pen. anterior, ca pedeapsa pentru faptele prevazute la al in. ( 1) nu
redus conform dispozitiilor privind tratamentul sanciionator al tentativei); poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai
grava care intra in scopul grupului infractional organizat. In acest context, Inalta
- art. 269 alin. (2) NCP poate ridica o problema relativa la incidenta institutiei Curte de Casatie ~i Justitie a statuat ca, raportat la in{elesul dat de legiuitorul
prescriptiei raspunderii penale In cazul in care maximul special prevazut de norma de penal no{iunii de pedeapsa prevazutii de lege, trebuie sa se considere ca, in
incrim.inare pentru fapta comisa de eel favorizat este de 1 an inchisoare; in aceste accepfiunea art. 1602 a/in. (1) ~i. implicit, a art. 160' a/in. (I) C.proc.pen.
conditii, de~i pedeapsa concreta nu poate dep~i un 1 inchisoare (implicit maximul (anterior), sanc{iunea pentru infrac/iunea reglementata de art. 7 a/in. (1) din
special al faptei favorizate devine ~i maximul special al favorizarii), fapta favoriza- Legea nr. 3912003 este cea f ix.ata fn fnSU$i cuprinsul alineatului ce confine
torului s-ar prescrie intr-un termen de 5 ani, in vreme ce fapta celui favorizat lntr-un dispozi/ia de incriminare, numai fn masura in care pedeapsa pentru infrac{iu-
termen de 3 ani. Apreciez ca asigurarea unei previzibilitati a represiunii penale impune nea cea mai grava, care intra fn scopul grupului infrac/ional organizat, nu este
ca termenul de prescriptie a raspunderii penale sa fie similar celui prevazut de lege mai u~oarii decal aceea previizutii fn primul alineat. Curtea a concluzionat ca
pentru fapta com.isa de eel favorizat, 'in cazul ill care acesta din urma este mai redus. aceastii interpretare se impune pentru ca, in cazu/ infrac/iunii incriminate de
art. 7 a/in. (1) din Legea nr. 3912003, a Jost adoptat un mod atipic, indirect, de
~ Prima nuanµue necesara vizeaza pedeapsa in funqie de care trebuie sanc/ionare - folosit de a/tfel $i in cazul infrac/iunii de complot [art. 167
calculat termenul de prescriptie a raspunderii penale, raportat la ceea ce se a/in. (2) C.pen.} - prin aplicarea ciiruia determinarea limitelor minima $i
intelege in cazul infractiunii de favorizarea infractorului, prevazuta de art. 264 maxima ale pedepsei voite de legiuitor nu este susceptibila de a crea dificultafi.
alin. (1) C.pen. din 1969, prin pedeapsa prevazuta de lege, avand in vedere A~adar, termenul de prescriptie a raspunderii penale se calculeaza raportat la
modalitatea atipica de sanctionare prevazuta de acest text. Astfel, art. 264 pedeapsa mai u~oara la care face trimitere alineatul al doilea al art. 264 C.pen.
alin. ( 1) C.pen. din 1969 dispune ca favorizarea infractorului se pedepse~te cu anterior (C. A. Cluj, secfia penalii, decizia nr. 38012017, nepub/icata).
inchisoare de la 3 !uni la 7 ani, dar alineatul al doilea prevede o alta limita de
pedeapsa, dispunand capedeapsa aplicatafavorizatorului nu poatefi mai mare 4.8. Cauza specialli de nepedepsire
deciit pedeapsa previizuta de lege pentru autor. Din perspectiva art. 141 1 C.pen
anterior, introdus de pct. 50 al Legii nr. 278/2006 (M.Of. nr. 601 din 12 iulie • - in situatia in care favorizarea este com.isl!. de un membru de familie (art. 177
2006), prin pedeapsa previizuta de lege se in/elege pedeapsa previizuta fn textu/
NCP) al faptuitorului favorizat, nu se pedepse~te (cauzii de imunitatefamilialii);
de lege care incrimineaza fapta saviir~ita in forma consumata, fora /uarea in
considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. Ca atare, - in jurisprudenta instantei supreme (C.S.J., sec/ia pena/ii, decizia nr. 192211992,
pedeapsa prevazuta de lege, care trebuie luata in considerare conform art. 122 fn Probleme de drept ... 1990-1992, p. 383) s-a apreciat ca, in cazuI in care fapta
C.pen. anterior, este pedeapsa prevazuta de lege pentru forma consurnata a prevazuta de legea penala este sav~ita de mai multi faptuitori, cauza de nepedepsire
infractiunii de favorizare deduse judecatii, iar aceasta este pedeapsa prevazuta de se retine numai cand favorizatorul are calitatea de membru de familie cu toti infractorii;
lege pentru autorul faptei la care s-a favorizat. Din alta perspectiva, cea a consider ca aceasta solutie jurisprudentiala ar trebui abandonata fatli de natura cauzei
doctrinei juridice, infractiunea de favorizarea infractorului este o infractiune de nepedepsire; astfel, apreciez ca intentia legiuitorului a fost aceea de a crea un
corelativa, deci nu poate fi conceputa independent de comiterea unei alte infrac- impediment la pedepsirea .persoanei care U11Illire~te sa favorizeze doar pe membrul de
tiuni. Ca atare, pericolul ei social nu poate depa~i pericolul abstract al faptei
fam.ilie despre care cuno~te ca a com.is o fapta prevazuta de legea penala, indiferent
penale la care s-a favorizat, ce este reflectat in norma acesteia de sanctionare
daca acesta a actionat ca autor sau participant la comiterea faptei ~i de calitatea
penala, la care face trimitere norma <le sanctionare a favorizarii, din alineatul al
doilea al art. 264 C.pen. anterior. Cum terrnenele de prescriptie a raspunderii celorlalti participanti; cauza de nepedepsire nu se va retine in ipoteza in care nu s-a
penale sunt stabilite de legiuitor ill functie de pericolul social reflectat de limita unnarit favorizarea doar a membrului de fam.i.lie, ci a tuturor participantilor la comi-
maxima a pedepsei, atunci, la favorizarea infractorului, terrnenul de prescriptie terea faptei prevazute de legea penalii.
este eel stabilit, raportat la pedeapsa pentru infractiunea la care s-a favorizat. Din
perspectiva jurisprudentiala, prin Decizia RJL nr. 7 din 9 februarie 2009 Prin Legea de modificare a NCP a fost extinsa sfera persoanelor in privinta
pronuntata de inalta Curte de Casatie ~i Justitie, Sectiile Unite, s-a clarificat o carora se aplica cauza de nepedepsire prevazuta la art. 269 alin. (3) NCP prin
sintagma legala similara, cuprinsa in art. 1602 alin. (2) C.proc.pen. anterior, text includerea ~i a afinilor persoanei favorizate pana la gradul II. Potrivit art. 407
legal referitor la posibilitatea acordarii liberarii provizorii sub control judiciar in C.civ. afinitatea este legatura dintre un sot ~i rudele celuilalt sot-, rudele sotului
cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce fiind in aceea~i linie ~i acel~i grad cu afinii celuilalt sot.
nu dep~e~te 18 ani, in cazul concret al infractiunii prevazute de art. 7 al in. (1) Aceasta dispozitie a existat ~i in prima forma a Legii de modificare a NCP ~i a
din Legea nr. 39/2003. Aceasta infractiune era sanctionata cu 'inchisoare de la 5 fost apreciata drept constitutionala prin DCC nr. 650/2018. in considerentele
la 20 de ani, dar, art. 7 alin. (2) din legea mentionata prevedea, similar art. 264 acestei decizii instanta de contencios constitutional a retinut ca ,,aceasta extindere
 '{f'/'
~ , :·

462 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra fnfoptuirii justifiei 463
a sferei persoanelor carora le sunt aplicabile dispozi!iile art. 269 alin. (3) NCP a 5.2. Obiectul infractiunii
fost adoptata in considerarea relatiilor apropiate care se stabilesc intre un sot ~ i
rudele celuilalt sot. Aceste relatii pot justifica, in cazul comiterii de catre una a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale referitoare la infaptuirea jus-
dintre ele a unor infraqiuni, acordarea ajutorului avand ca scop impiedicarea sau titiei; obiectul juridic secundar ii constituie relatiile sociale referitoare privind protectia
ingreunarea cercetarilor intr-o cauza penala, a tragerii la raspundere penala, a patrimoniului;
executarii unei pedepse sau a unei masuri privative de libertate, astfel ca - NCP a prevazut infraqiunea de tliinuire in cadrul infractiunilor contra intaptuirii
legiuitorul poate extinde aceasta cauza de nepedepsire ~i in privinta afinilor de justitiei, ~i nu in eel al infraqiunilor contra patrimoniului, intrucat prin continutul sau
pana la gradul al II-lea. Modificarea analizata nu imprima normei penale de la art. tliinuirea aduce in primul rand atingere efectuarii actului de justitie prin ingreunarea sau
269 alin. (3) NCP un caracter neclar, imprecis sau imprevizibil, notiunile folosite impiedicarea identificarii ori a recuperarii bunurilor tliinuite; mai mult, nu toate
in cuprinsul acesteia fiind, in mod expres definite prin lege, aspect ce exclude bunurile tainuite provin din comiterea unor infractiuni contra patrimoniului.
interpretarea diferita ~i neunitara a acestora de catre organele judiciare. Totodata,
b) obiectul material secundar: bunul sau bunurile mobile (inclusiv imobile prin
alegerea gradului de afinitate reprezintli optiunea Jegiuitorului, potrivit politicii
destinatie care ca natura sunt bunuri mobile) provenite din sliv~irea unei fapte pre-
sale penale, fiind rezultatul aprecierii de catre acesta a caracterului apropiat al
vazute de legea penalli [nu este necesar ca fapta sa constituie infractiune (de pildli, in
relatiilor ce se stabilesc intre anumite categorii de persoane pentru a beneficia de
cazul in care existli o cauza care inllitura caracterul penal al faptei cum ar fi minoritatea,
impunitate in situatia comiterii unor acte de favorizare a taptuitorului. Aceasta
iresponsabilitatea etc.) ~i nici ca fapta prevazutli de legea penala sli fie lndreptatli impo-
a legere nu este de natura a crea discriminare in privinta persoanelor intre care se
stabilesc diferite grade de afinitate, conform art. 407 C.civ., sub aspectul triva patrimoniului (de exemplu, bunul poate proveni din sav~irea unei infractiuni de
nepedepsirii acestora, potrivit art. 269 alin. (3) NCP, intrucat gradul diferit de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de persoane, trafic de droguri etc.)].
afinitate cu faptuitorul face ca persoanele in cauza sa se afle in situatii diferite, - acela~i bun poate fi succesiv obiectul material al mai multor infractiuni de tliinuire
care justifica acordarea de clitre legiuitor a unui regim juridic diferit din comise de raptuitori diferiti.
perspectiva aplicarii prevederilor art. 269 alin. (I) NCP. ( ...) Referitor la pretinsa
incalcare prin dispozitiile legate criticate a prevederilor art. 16 din Constitutie, 5.3. Subiecpi infracpuni
Curtea constatli ca aceasta nu poate fi retinutli, 1ntrucat categoriile de ·afini a) subiectul activ: orice persoanli (fizicli sau juridicli) care are capacitate penala, cu
analizate, respectiv cea a afinilor de gradul II ~i categoria afinilor de gradul III se exceptia autorului sau a participantiJor la sav~irea infracpunii din care provine bunul;
aflli in situatii juridice diferite, prin raportare la scopul dispozitiilor art. 269 NCP,
relatiile dintre sot ~i afinii de gradul III nemaifiind atat de puternice precum in - fapta este tipica chiar daca este comisa de un membru de fam.ilie al autorului sau a
cazul celor de gradul II. Acest criteriu de diferentiere este unul obiectiv ~i participantilor la savar~irea infractiunii din care provine bunul, lnsli, in acest caz, se va
rezonabil, pe care legiuitorul 11 poate aplica in contextul normei analizate. retine existenta unei cauze de nepedepsire;
Totodata, nu se poate pune acela~i semn de egalitate 1ntre rudele de gradul Ill - proprietarul bunului poate fi subiect activ nernijlocit ill cazul ill care tliinuie~te
[cop iii surorii sau ai fratelui] ~i afinii de gradul III [copiii surorii sau ai fratelui bunurile provenite din savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, cornise lmpo-
sotului], pentru ca, In genere, ca regula, rudenia reflecta o apropiere mult mai triva posesorului neproprietar sau a detentorului bunului;
puternica decat afinitatea; prin urrnare, legiuitorul nu este obligat sa impuna - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate;
acela~i tratament penal in functie de gradul de rudenie/afinitate".
- tliinuitorul nu trebuie sa aibli nicio lntelegere prealabila sau concomitentli savar-
~irii faptei prevazute de legea penalii cu participantii la aceasta, altfel se va refine
S~_::_Tlinuiiea
complicitatea ca forrna _a participatiei penale.
b) subiectul pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar este persoana
5.1. Notiune (fizica sau juridica) fatA de care s-a comis fapta prevazuta de legea penala (subiectul
pasiv al faptei din care provine bunul tliinuit).
- este infractiunea ce constli in primirea, dobandirea, transformarea ori inlesnirea
valorificarii unui bun, de catre o persoana care fie a cunoscut, fie a prevlizut din
lmprejurarile concrete ca acesta provine din sliva~irea unei fapte prevazute de legea ~ lnfractiunea de tliinuire, realizatii prin dobandirea unor bunuri sau
penala, chiar tarn a cuno~te natura acesteia [art. 270 alin. (1) NCP]; valori proprietate de stat, cunoscand ca provin dintr-o infractiune, este distincta
de infractiunea comisa de autorii sustragerii acelor bunuri ori valori. in aceastli
- acpunea penala se pune In rni~care din oficiu; situatie, tainuitorul nu poate fi obligat la despagubiri, in solidar cu cei care au
savar~it sustragerea, decat in limita valorii bunurilor tainuite ~i a pagubei cauzate
464 Drept penal. Partea speciala
lnfrac/iuni contra infoptuiriij ustifiei 465
prin fapta sa (Trib. Suprem, sec(ia penalii, decizia nr. J555119 77, in Repertoriv
- infractiunea de spalare de bani prevazute de art. 29 alin. ( I) lit. c) din Legea
1976-1980,p. 112).
nr. 656/2002 constituie, In esenta, o forma speciala de tainuire; prin urmare in ipoteza
in fapta concreta comisa intrune~te cerintele de tipicitate atat ale infractiunii de tainuire,
5.4. Latura obiectiva
cat ~i pe cele ale infractiunii de spalare de bani, se va refine numai norma speciala de
a) elementul material: consta In mai multe modalitaji alternative, fiecare obiec- incnmmare.
tivate 'intr-o ac{iune - primirea, dobandirea, transformarea ori 'inlesnirea valorificarii
unui bun, de catre o persoana care fie a cunoscut, fie a prevazut din lmprejurarile ~ Infractiunea de tainuire este o infractiune care are in vedere incrimi-
concrete ca acesta provine din savar~irea de catre o alt:a persoana a unei fapte prevazute narea de principiu a faptelor de primire dobandire sau valorificarea unui bun
de legea penala (infrac/iune cu con/inut altemativ) ; provenit dintr-o fapta prevlizuta de legea penala. Din probele administrate
rezulta ca inculpatii B. ~i C., in cursul unei singure saptamani din luna decem-
- fapta este tipica chiar ~i in situatia in care nu este cunoscut autorul faptei prevazute
brie 2011 au racut trei achizitii imobiliare incercand sa ascunda provenienta
de legea penala din care provine bunul t:ainuit;
sumelor cbeltuite pentru aceste bunuri. Astfel in ceea ce-1 prive~te pe inculpatul
- primirea presupune ca bunul provenit din fapta prevazut:a de legea penala sa apelant C., inalta Curte constata ca faptele comise de acesta ar putea fi incadrate
treaca in detentia precara a tainuitorului 1; atilt in norma speciale [art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002] cat ~i in
- doblindirea implica trecerea bunului provenit din fapta prevazuta de legea pena.la norma generala (art. 270 NCP).Conform principiului specialia generalibus
derogant norma speciala deroga de la norma generalii ceea ce conduce la
ill proprietatea tainuitorului 2 ;
concluzia ca o norma generala nu poate inlatura de la aplicare o norma speciala.
- transformarea presupune efectuarea unor modificiiri ale bunului provenit din Fiind derogatorie de la norma generala, rezulta ca norma specialii se aplica ori
fapta prevazuta de legea penala, ill scopul ingreuniirii recunoa~terii bunului; de cate ori ne gasim In fata unui caz ce intra sub incidenta prevederilor sale, deci
- inlesnirea valorificiirii implica efectuarea de acte prin c.are se faciliteaza instr~.i­ norma speciala se aplica prioritar fata de norrna generala, cbiar ~i atunci cand
norma speciala este mai vecbe decat nonna generala. Se observa astfel ca, legea
narea bunului;
speciala, la fel ca ~i dispozitia de drept comun incrimineaza activitatile retinute
- chiar daca cu privire la fapta din care provine bunul tainuit exista o cauza ca:re in sarcina inculpatului C. conditii in care, conform principiului enuntat anterior
impiedica punerea In mi~care sau exercitarea actiunii penale (care nu exclude tipi- se va aplica acestui inculpat norma prevlizuta de legea speciala (I.C.C.J., sec/ia
citatea faptei), aceasta imprejurare nu lmpiedica retinerea infractiunii de tainuire; m penalii, decizia nr. 242/A/2017, www.idrept.ro) .
acest sens, ill doctrina3 s-a aratat ca, avand in vedere faptul ca tainuirea este ~i o
infracfiune autonomii (independenta), circumstantele agravante, actele de clemen'\ii ~ in masura in care inculpatul a profitat doar de bautura ~i pgarile cum-
sau cauzele de neimputabilitate (minoritatea, iresponsabilitatea, constrangerea fizic:a parate de un alt inculpat, din banii rezultati din vanzarea unui bun sustras de
sau constrangerea morala) ce au fost constatate cu privire la fapta principala (din care acesta, o astfel de fapta nu intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de
provine bunul tainuit) nu se vor aplica ~i tainuirii, aceasta fiind dependenta numai c.e tainuire, lipsind latura obiectiva a acesteia (C.A. Bacau, sec/ia penalii $i pentru
propriile caracteristici obiective de savar~ire; cauze cu minori $i defamilie, decizia nr. 8411996, in R.D.P. nr. 311998, p. 152).
- in cazul in care ac~i persoana realizea:zii mai multe modalitati alternative ale
elementului material al infraqiunii, se va retine sav~irea unei singure infractiuni
~ Fapta unui ~oferde a da ajutor unei persoane care a sustras anterior
bunuri din intreprindere, pentru a le scoate din incinta unitatii cu autovebiculul
(unitate naturala), iar nu un concurs de infractiuni;
pe care ii avea in prirnire ~i a le transporta intr-un anumit loc, in scopul de a fi
valorificate, urmand ca pentru serviciul racut sa primeascli 0 suma de bani,
constituie infractiunea de tainuire in paguba patrimoniului public (Jud. Roman,
sentin/a nr. 53111983, in Repertoriu 1981-1984, p. 266) .
1
in mod intemeiat s-a aratat in literatura de specialitate (M Oprea, op. cit., p. 338) ca
fapta este tipica, chiar daca bunul a fost primit direct de la autor, de la un complice sau de la b) urmarea imediata: starea de pericol pentru infilptuirea justitiei, cat ~i cea creata
unul dintre ace~tia prin intermediar; intermediarul poate fi de buna-credintli, necunoa~terea prin trecerea bunului in stapanirea tainuitorului sau prin modificarea bunului;
provenientei bunului de catre acesta fiind folositli de catre subiecpi activi ai infractiunilor ce c) Iegatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
sunt in corelatie.
2
in doctrina (0. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 301) s-a apreciat cli este tipica fapta doban- S.S. Latura subiectiva
ditorului bunului care, in schimbul restituirii pretului pe care I-a platit pentru ace! bun, II
restituie autorului faptei, deoarece, in acest caz, infractiunea de tliinuire consumandu-se in - intentia directa sau indirecta;
momentul dobandirii bunului, orice activitate ulterioara acestui moment nu are o influe n~~ - este necesar ca raptuitorul sii fl cunoscut sau sii fl previizut din imprejurari/e
asupra existentei infractiunii. concrete ca bunul pe care 11 prime~te, ii dobande~te ori ii transforma sau a carui valori-
3
M Oprea, op. cit., p. 337.
ficare o inlesne~te provine din sav~irea unei fapte prevlizute de legea penalli;
 Drept penal. Partea specialii
\T!7
466 !11/rac/iuni contra infoptuirii justi{iei 467

~ ~i
- nu este necesar ca tainuitorul sa fi cunoscut natura faptei din care provine bunul
ori modalitatea de sava~ire a acesteia, respectiv autorul sau participantii la comiterea Participarea unui inculpat la lovirea imobilizarea victimei, concomi-
faptei 1; tent cu deposedarea acesteia de bani de catre un alt fiiptuitor, urmatli de primirea
unei plifti din banii sustra~i, constituie infrac\iunea de talhlirie, iar nu aceea de
- eroarea asupra caracterului penal al faptei din care provine bunul sau necunoa~­ tliinuire de bunuri (C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 33611999. 1nndegalis.ro).
terea faptului ca bunul provine din comiterea unei fapte prevazute de legea penala
constituie o eroare asupra tipicitatii, care conduce la retinerea comiterii faptei din culpa
~i deci la lipsa tipicita!ii subiective;
~ Fapta de a lua parte la adoptarea hotlirari i de a savar~i
o talharie, la sta-
bilirea modului de a aqiona, la pandirea victimei ~i la urmlirirea ei, urmatli de
- in situa!ia existentei unui prim act de tiiinuire, urmat de o alta aqiune a aceluia~i participarea la impliftirea bunurilor sustrase acesteia de clitre autor prin violen\a,
tainuitor care promite ca va asigura valorificarea in continuare ~i a altor bunuri sustrase, caracterizeaza complicitatea la infrac\iunea de talharie, iar nu infraqiunea de
sunt intrunite elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt in forma tliinuire care constli, intre altele, din primirea unui bun, cunoscand ca provine
simpla sau continuatii, dupa caz, in concurs real cu infraqiunea de tainuire, chiar daca din savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, fiira vreo contribu\ie cu
promi.siunea anticipatii de tainuire a bunurilor nu a fost indeplinita; caracter de inlesnire a sav~irii acesteia de catre autor (C.S.J., sec/ia penalii,
- NCP nu mai stipuleaza ca scopul urmarit prin savar~irea infractiunii este obtinerea decizia nr. 76912002-, www.legalis.ro).

~
unui folos material pentru sine sau pentru altul, tainuirea astfel cum este reglementatli
de NCP ingloband in structura sa ~i actele care erau incriminate de vechiul cod in Smulgerea lacatului de la magazia unei fabrici, scoaterea unor bunuri
cadrul favorizfuii reale [ajutorul dat unui infractor direct sau indirect, pentru a-i asigura (7 ~aci cu zahar) din acea magazie ~i depozitarea lor intr-un ~opron aflat in
folosul sau produsul (lucrurile produse sau dobandite) infractiunii]; prin urmare, nu apropiere, tot in curtea intreprinderii, constituie infractiunea de furt - consumatli
prezintii importantii pentru retinerea comiterii infrac!iunii de tiiinuire scopul urmarit de - in paguba patrimoniului public. in aceste condi\ii: ajutorul dat autorului de
faptuitor, acesta put.and fi avut in vedere la individualizarea pedepsei; catre alte persoane, pe baza unei intelegeri survenite ulterior, de a transporta
bunurile sustrase, din ~opronul unde fuseserli initial depozitate, in alt loc, tot in
- fa/ii de aceastii structurii de incriminare in situa!ia in care, la primirea bunului, curtea fabricii, pentru a le ascunde - urmat a doua zi de valorificarea acelor
acesta este de indata distrus de taptuitor, se va retine savar~irea infractiunii de tiiinuire, bunuri ~i de impartirea sumei realizate intre toti inculpa\ii nu constituie compli-
chiar daca primirea nu a fost realizatii in scopul dobandirii unui folos material. citate la furt, ci o infractiune autonomli, de tliinuire (Trib. Suprem, sec/ia penalii,
decizia nr. 287311983, in Repertoriu 1981-1984, p. 125).
~ Fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt, dupa savar~irea
de catre acesta a infractiunii, de a-1 ajuta sa vanda bunurile sustrase ~i de a
impllrti pretul obtinut, constituie infractiunea de tliinuire (C.S.J., sec/ia penalii,
~ Fapta inculpatului, care anterior sliv~irii
infractiunii de delapidare a
acceptat sa transporte ~i apoi a transportat, in mod repetat, in schimbul unor
decizia nr. 233211996, www.legalis.ro). foloase materiale, cu autovehiculul sau, bunurile sustrase din gestiunea lor de
catre ceilalti inculpati, prediindu-le pentru valorificare, constituie complicitate la
~ Fapta inculpatului de a transporta, dupa o prealabilii intelegere, pe infractiunea sus-mentionatli, ~i nu infractiunea de tliinuire. Tainuirea se reali-
autorii infracpunii de furt la locul sav~irii faptei, cu autoturismul sau, de a-i zeaza fie prin primirea sau dobiindirea unui bun provenit din infractiune, fie prin
~tepta ~i apoi de a-i duce, impreuna cu bunurile sustrase, la locuinta unuia transformarea sau 'inlesnirea valorificarii bunului, dupa savar~irea unei fapte pre-
dintre ei, unde acestea au fost impartite, constituie complicitate la infraqiunea vazute de legea penala - fara o promisiune anterioara fiicutli in acest sens auto-
de furt, iar nu aceea de tainuire (C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 114211996, rului - ceea ce nu este cazul in situatia de mai sus (Trib. Suprem, sec/ia penalii,
www.legalis.ro). decizia nr. 17411980, in R.R.D. nr. 911980, p. 62).

~ Fapta celui care determina pe altul sa savar~easca o fapta prevazuta In ~ Fapta inculpatilor B.D. ~i
S.A. care prin ajutorul dat inculpatilor
legea penala ~i cumpara de la autor bunul provenit din savar~irea infractiunii H.M.A. ~i S.I.V. de a deplasa la Bucure~ti autoturismul victimei, precurn ~i
constituie numai instigare, iar nu instigare aflatli in concurs cu cea de tainuire bunurile personale ale acesteia, unde au fost valorificate ulterior de inculpatul
(C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 32911996, www.legalis.ro). S.I.V. (...) a lntrunit elementele constitutive ale infraqiunii de tliinuire. Cei doi
inculpati au cunoscut provenienta banilor detinuti de autorii omorului, H.M.A. a
achitat camera de hotel cu banii primiti de la S. ~i proveniti de la victima
omorului ~i au fost de faµ cu ocazia valorificarii bijuteriilor ~i laptopului
victimei, iar ajutorul dat de clitre inculpa\ii S.A. ~i B.D. inculpatilor S.I.V. ~i
1
In acel~i sens, a se vedea V. Dongoroz ra., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea H.M.A. fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savar~irii infractiunilor de
speciala, vol. HI, op. cit., p. 541 . omor ~i tiilharie prin ~tergerea urmelor infractiunii, aruncarea obiectelor care au
468 Drept penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra infaptuirii justi{iei 469
fo losit la ~tergerea urmelor infraq iunii, ascunderea batei prin incred intarea penala nu poate primi, dobandi sau transforma un bun care provine dintr-o astfel
acesteia unei alte persoane, straina de evenimente, a constituit infractiunea de de fapta ~i nu poate inlesni valori ficarea lui decat cu inclilcarea interesului aflarii
favorizarea infractorului (l. C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 2292120/0, in NCP adevarului in cauzele penale. Astfel, relatiile sociale protejate penal prin
comentat, p . 581). intermediul normei criticate s unt de o importanta majora pentru intreaga socie-
tate. In cazul acestei infractiuni persoana vlitamata prin comiterea faptei nu este
5.6. Formele infractiunii strict determinata. Infractiunea fii nd una de pericol ~i nu de rezultat, consumarea
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; ei are loc in momentul in care, slivar~indu-se actiunea sau inactiunea incri-
minata, este creata starea de pericol social pentru activitatea de infaptuire a
- infractiunea se consuma in momentul realizarii actiunii tipice; nu este o infractiune
justitiei. Avand in vedere aceste caracteristici ale infractiunii de tainuire,
continua; respectiv importanta relatiilor sociale ocrotite, care sunt cele din sfera infaptuirii
- poate fi sav~ita In forma continuata (fie ca bunurile tainuite provin de la acel~i justitiei, ~i, in consecinta, pericolul social crescut al acestei infractiuni, care
autor, fie de la autori diferiti), ciind infractiunea se epuizeaza la data sav~irii ultimului vizeaza impiedicarea aflarii adevarului in cauzele penale, cu toate ca alin. (2) al
act de executare. art. 270 NCP prevede ca pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare
decat pedeapsa prevazuta de lege pentru fap ta savar~ itli de autor, legiuitorul nu a
~ Spre deosebire de complicitate - care nu poate imbraca forma conti- inteles sa reglementeze ~i faptul ca impacarea intervenita lntre autorul infrac-
tiunii din care provine bunul tainuit $i partea vatamatli produce efecte asupra
nuara de savaqire, daca multiplele acte de ajutor sau inlesnire se refera la autori
diferiti - tainuirea este o infractiune autonomli, independenra - de~ i corelativa - raspunderii penale a rainuitorului. Aceasta optiune legislativli este justificatli de
fata de infractiunea din care provin bunurile ce constituie obiectul sliu material, caracterul personal al imp~cliri i, dar ~i de caracterul distinct (de infractiunea de
~a inciit nu exista niciun impediment de principiu ca retinerea forrnei continuate tainuire) al infractiunii din care provine bunul. Prin unnare, faptul ca, in
sa se realizeze ~i atunci ciind bunurile tainuite provin din infractiuni comise de considerarea pericolului social redus al acesteia din unnli $i aviind in vedere
mai multi autori, cu conditia, bineinteles, ca la baza sava~irii tuturor actiunilor relap ile sociale ocrotite prin incriminarea ei, legiuitorul a inteles sa acorde
incriminate sa se afle o singura rezolutie infractionala ([rib. Suprem, sec/ia plirtilor posibilitatea implicarii nu obliga la extinderea efectelor actului de
penala, decizia nr. 178911974, in Repertoriu 1969-1975, p. 216). lmpacare asupra raspunderii penale a tainuitorului. ( .. . ) tainuitorul ~i autorul
infractiunii din care provine bunul care face obiectul tainuirii se afla In situatii
5. 7. Pedeapsa juridice diferite, ace$tia avand calitatea de subiect activ al unor infractiuni ce au
ca obiect principal protejarea unor relatii sociale diferite $i un grad diferit de
- 'inchisoarea de la l la 5 ani sau amenda; pericol social. Aceste aspecte justifica reglementarea de clitre legiuitor ill situatia
- pedeapsa aplicatii tainuitorului nu poate fi mai mare deciit pedeapsa prevazuta de celor douli categorii de autori a unui regim juridic diferit din perspectiva
lege pentru fapta sav~ita de autor (daca fapta autorului a fost consumata se va avea efectelor institutiei impacarii (Curtea Constitufiona/a, DCC nr. 45812015,
in vedere maximul special prevazut de norma de incrirninare, iar daca fapta autorului www.ccr.ro) .
a ramas 'in stadiul tentativei se va avea In vedere maximul special al pedepsei preva-
zute de lege pentru infracfiunea consumata, redus conform dispozitiilor privind 5.8. Cauza specialii de nepedepsire
tratamentul sancfionator al tentativei); - se va repne existenta unei cauze de nepedepsire 'in situatia 1n care tainuirea este
- pedeapsa concreta aplicata tainuitorului poate fi mai mare decat cea aplicata comisa de un membru de farnilie (art. 177 NCP) al participantului la sav~irea faptei
autorului faptei prevazute de legea penala din care provine bunul. prevazute de legea penala din care provine bunul tainuit ori fata de o persoana care a
- impacarea survenita 'intre autorul infracpunii din care provine btinul, care face tainuit anterior acel~i bun; nu este necesar ca tainuitorul sa fie membru de familie cu
obiectul rainuirii, ~i persoana prejudiciata, respectiv retragerea pliingerii prealabile toti participantii la corniterea infractiunii din care provine bunul tainuit.
formulate de persoana vatarnata lmpotriva autorului infractiunii din care provine
bunul care face obiectul tainuirii, nu constituie o cauza care lnlatura raspunderea
penala sau o cauza speciala de nepedepsire pentru tainuitor.
6.1. Nofiune
~ Obiectul juridic principal al infractiunii de rainuire consta in ocrotirea - este infractiunea care consta 'in fapta persoanei care, fiind avertizata asupra conse-
relapilor sociale din sfera inraptuirii actului de justitie, relatii care sunt incompa-
tibile cu orice ingerintll in des~urarea normala a activitatii organelor judiciare. cint.elor faptei sale:
Prin urmare, o persoana care are cuno~tintli de sav~irea unei infractiuni sau, (i) !mpiedica, rara drept, organul de urrnlirire penala sau instanta de judecata sa
din imprejurlirile concrete, prevede sliv~irea unei fapte incriminate de legea efectueze un act procedural; sau
470 Drept penal. Partea speciata JnfraCfiuni contra inftiptuirii justi{iei 47 1
(ii) refuza sa puna la dispozifia organului de urmarire pena!a, instantei sau judeca- 6.4. Latura obiectiva
torului-sindic, in tot sau In parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute,
a) elementul material: art. 271 alin. (I) NCP prevede doua modalitati alternative
care i-au fost solicitate In mod explicit, In conditiile legii, In vederea solutionarii unei
de comitere a faptei:
cauze (art. 271 NCP).
(i) impiedicarea, fiirii drept, a organului de urmiirire penalii sau a instan(ei de
- are caracter subsidiar retinandu-se In situatiile in care nu se retine comiterea unei
judecatii de a efectua, in condi(iile legii, un act procedural;
infractiuni mai grave (de pilda, favorizarea raptuitorului, sustragerea sau distrugerea de
probe ori de lnscrisuri). - trebuie sa existe pendinte o procedura judiciara penala sau nepenala (civila, con-
tencios administrativ, litigiu de munca etc.);
6.2. Obiectul infracfiunii - este incriminata numai impiedicarea efectuarii actului procedural, fie printr-o
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la infiiptuirea justitiei; actiune, fie printr-o inactiune, nu ~i fngreunarea efectuarii acestuia (ca in cazul favo-
riziirii raptuitorului); astfel, fapta este tipica numai "in ipoteza in care actul de procedura
b) obiectul material: in principiu, nu are in modalitatea prevazuta. de art. 271 alin. (1) nu a putut fi efectuat, nu ~i atunci cand faptuitorul a ingreunat efectuarea actului de
lit. a) NCP; la cea de-a doua modalitate alternativa prevazuta de art. 271 alin. (1) lit. b) procedura;
NCP inscrisurile sau bunurile care au fost solicitate, in conditiile legii, in vederea
solutionarii unei cauze, detinute de raptuitor constituie obiect material al infractiunii. - se va retine in ipoteza in care impiedicarea vizeazii acte procedurale (de pilda,
ascultarea martorilor sau a subiectilor procesuali principali), dar ~i atunci ciind impie-
6.3. Subiecpi infracpunii dicarea vizeaza efectuarea unui procedeu probator (de pilda, perchezitia domiciliara, a
unei metode speciale de supraveghere sau cercetare, a confrunta.rii, a ridicarii silite de
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capa- obiecte ~i lnscrisuri, efectuarea unei cerceta.ri la fata locului etc.);
citate penala;
- nu poate fi subiect activ (autor, complice sau instigator) persoana urmiiritii
(suspectul sau inculpatul) sau judecatii (inculpatul) pentru infraqiunea care formeazii
0- organul judiciat care este impiedicat sii efectueze actul procedural este fie
organul de urmiirire penalii, fie instanfa de judecatii (penala sau nepenala); fapta nu
obiectul procesului penal; astfel este stipulata. in procesul penal o garantie suplimentara este tipicii daca un judecatorul de drepturi ~i libertati este impiedicat sa efectueze un act
care vine sa "intareasca prezumtia de nevinovatie, precum ~i dreptul de a pastra tacerea procedural (de exemplu, ascultarea martorului inJicedura audierii anticipate); fatii de
~i privilegiul impotriva autoincriminarii, prin excluderea tipicitatii faptei suspectului
competenta functionala 11'!iffd¥1t&@jfM~ ijiifMi'OO este greu de irnaginat o
sau inculpatului care refuza sa colaboreze cu organele judiciare; ipotezii in care acesta este impiedicat sa efectueze un act procedural, insa ~i In ipoteza
- "in mod "intemeiat s-a aratat "in doctrinii 1 ca avand "in vedere garantarea dreptului la retinerii unei astfel de situatii, fapta nu va fi tipicii;
tacere al martorului in conditiile art. 118 NCPP, notiunea de ,,persoanii urmiiritii" - cerin!ele esen/iale: 1. sii existe avertizarea prealabilii (oralii sau scrisii) a raptui-
trebuie privita in sens larg, astfel meat o persoana care a avut calitatea de martor la torului de catre organul de urmarire penala sau de instantii asupra consecintelor penale
momentul la care a comis una sau ambele acfiuni de realizare a elementului material, ale faptei sale in cazul in care nu i~i indepline~te obligatia de cooperare cu autoritatile;
nu va putea fi trasii la raspundere penalii pentru infractiunea prevazuta de art. 271 in lipsa avertismentului prealabil realizat fn mod legal de organele competente care sa
NCP, daca ulterior, in acee~i cauza, a dobiindit calitatea de suspect; rezulte din probele administrate in cauza (de pilda, declaratii de martori, procese-ver-
- vor putea fi subiecti activi ai infractiunii persoana viitiimata, partea civila sau bale etc.) nu se va putea reline tipicitatea faptei; fapta nu este tipica daca neindeplinirea
partea responsabila civilmente din procesul penal, respectiv pariitii, reclarnantii din obligafiei de cooperare are loc in considerarea caracterului vadit nelegal al actului
procesul civil; procedural ori al procedeului probator; 2. impiedicarea actului procedural sau al pro-
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat (in modalitatea comi- cedeului probator sa fie realizatafarii drept;
siva ~i atunci cand obligatia de cooperare incumba mai multor persoane care nu pot - poate fi retinuta. in concurs cu ultrajul sau ultrajuljudiciar.
decide deciit impreuna), complicitate, instigare.
b) subiectul pasiv: principal este statul, iar secundar este persoana fizica sau
juridica ale carei interese au fost vatamate prin sav~irea infractiunii.

1
G. Bodoroncea, in NCP comentat, p . 582.
 lnfrac/iuni contra infaptuirii justi/iei 473
472 Drept penal. Partea speciala
mapile, inscrisurile sau bunurile deiinute, care i-au fost solicitate in mod explicit
(ii) refuzul de a pune la dispozi(ia organului de urmiirire penalii, instanfei (civile de catre administratorul judiciar sau lichidator - nu se circumscriu infractiunii
sau penale) sau judeciitorului-sindic (in procedura insolvenfei sau a falimentului), in de abuz in serviciu prevazuta in art. 297 alin. (I) raportat la art. 308 NCP
tot sau in parte, a date/or, informafiilor sau bunurilor definute, in urma unei soli- (!.C.C.J., sec(ia penalii, decizia nr. 116012014, www.scj.ro).
citiiri exprese din partea acestora, in condifiile legii, in vederea solufioniirii cauzei.
b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru lntaptuireajustitiei;
- trebuie sa existe pendinte o procedura judiciara penala sau nepenala (civila,
c) leglitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
contencios administrativ, Iitigiu de rnunca etc.);
- este necesar sa existe un refuz explicit sau implicit (dar neechivoc) de lnde- 6.5. Latura subiectiva
plinire a obligatiei de cooperare (actiune sau inactiune); nu prezinta irnportanta
pentru retinerea tipicitatii faptei lrnprejurarea ca organul judiciar a dispus anterior - intentia directa sau indirecta;
aplicarea unei arnenzi judiciare pentru refuzul de cooperare [de pilda, aplicarea unei - nu intereseaza sub aspectul existentei infracpunii intentionate mobilul sau scopul
arnenzi judiciare in terneiul art. 283 alin. (4) lit. o 1) NCPP, unei institutii de credit cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea
care refuza sa puna la dispozitia procurorului datele cu privire la tranzactiile frnan- pedepsei.
ciare la care face referire rnandatul judecatorului de drepturi ~i libertati]; dispozitiile
art. 6 NCPP referitoare la aplicarea principiului ne bis in idem nu sunt aplicabile 'in 6.6. Formele infracpunii
aceasta ipoteza, deoarece nu se poate retine existenta unei acuzatii In materie penala - actele prernergatoare ~i tentativa sunt posibile (cu exceptia tentativei la refuzul de
cu referire la procedura de aplicare a amenzii administrative care nu are caracterul
a pune la dispozitie datele, informatiile sau bunurile definute), nefiind insa incriminate;
unei sanctiuni penale;
- infractiunea se consuma in momentul savar~irii faptei tipice, in modalitatea pre-
- cerinfe esenfiale: 1. sa existe o solicitare explicitii (orala sau scrisa), realizata
vazuta de art. 271 alin. (1) lit. a) NCP, respectiv In momentul refuzului (explicit sau
In mod legal, de organul de urmarire penala, instanta de· judecata sau judeca-
torul-sindic, referitoare la comunicarea de date, informatii, mscrisuri sau bunuri; implicit) nejustificat de punere la dispozitie a celor solicitate (infractiune instantanee)
[art. 271 alin. (1) lit. b) NCP];
fapta nu este tipica daca neindeplinirea obligapei de cooperare are loc in considerarea
caracterului vadit nelegal al solicitarii; 2. sii existe avertizarea prealabilii (oralii sau - infractiunea este de consumare imediatli, neavand caracter continuu;
scrisii) a taptuitorului de catre organul de urmarire penalli, instanta ori judeca- - poate fi sav~ita In forma continuata, cu exceptia modalitapi refuzului, caz in care
torul-sindic asupra consecintelor faptei sale in cazul In care nu l~i mdepline~te obligatia se epuizeaza la data efectuarii ultimului act de executare.
de cooperare cu autoritaple; in lipsa avertismentului prealabil realizat in mod legal de
organele competente care sa rezulte din probele administrate in cauza (de pilda, 6.7. Pedeapsa
declarapi de martori, procese-verbale etc.) nu se va putea retine tipicitatea faptei;
- mchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau amenda.
- fapta este tipica chiar daca se cornite doar una dintre modalitaµIe alternative ale
elementului material; In situapa in care taptuitorul cornite ambele variante alternative
ale elementului material, In principiu, se va refine concursul de infracJiuni, cu exceptia
situatiei In care ambele modalitap normative sunt comise in ace~i lmprejurare ~i cu
privire la acee~i cauza cand se va refine unitatea de infracpune. 7.1. Nopune

~ Spre deosebire de infractiunea prevazuta in vechile ~ispozitii ale

- este infractiunea care consta in 'incercarea de a determina sau determinarea unei
persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrangere ori prin
art. 147 din Legea nr. 85/2006, infraqiunea de obstructionare a justipei preva- alta fapta cu efect vadit intirnidant, sava~ita asupra sa ori asupra unui membru de
zuta In art. 271 alin. (I) lit. b) NCP, sav~ita in procedura insolventei, presu-
farnilie al acesteia, sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sli
pune refuzul persoanei de a pune Ia dispozitia judecatorului-sindic datele, infor-
i~i retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, mtr-o
matiile, mscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit
de catre judecatorul-sindic, iar nu ~i refuzul persoanei de a pune la dispozitia cauza penala, civilli sau In orice al ta procedura judiciara [art. 272 alin. (I) NCP].
administratorului judiciar ori a lichidatorului datele, infonnatiile, lnscrisurile sau - constituie o incriminare noua introdusa prin NCP la care actiunea penala se pune
bunurile detinute, care i-au fost solicitate In mo<! explicit de catre administra- In mi~care din oficiu 1•
torul judiciar sau lichidator. ( .. .) Prin urmare, infracpunea de abuz in serviciu nu
avea caracter subsidiar 1n raport cu infracpunea prevazuta in vechile dispozipi ale 1
art. 147 din Legea nr. 85/2006 ~i, In consecinta, faptele care sunt excluse din sfera Astfel, cum s-a retinut in Expunerea de motive la NCP, scopul incriminiirii este acela de
de aplicare a dispozitiilor art. 271 alin. (1) lit. b) NCP - cum este refuzul persoanei a intari garantarea accesului liber la justitie prin protejarea libertatii oricarei persoane de a se
de a pune la dispozitia administratorului judiciar ori a lichidatorului datele, infor- adresa justitiei ~i de a da declaratiile ori de a infati~a probele pe care le considera necesare in
474 Drept penal. Parrea specia lii lnfracriuni contra infaptuiriijustifiei 475

7.2. Obiectul infractiunii - in principiu, un avocat poate fi. autor al infraqiunii de influentarea declaratilor,
cu exceptia situatiei in care afirmatiile acestuia sunt in acord cu exigentele art. 39
a) obiectul juridic: alin. (2) ~i (3) din Legea nr. 5111995 1, care ii confera o imunitate judiciara2 ;
- fiind o infractiune pluriofensiva, obiectul juridic principal constli in relatiile - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, complicitate, instigare.
sociale referitoare la inraptuirea justitiei in cadrul procedurilor judiciare penale sau
- fata de particularitatile elementului material al infractiunii, coautoratul trebuie sa
nepenale (civile, administrative, fiscale etc.), in vreme ce obiectul juridic secundar este
aiba forma unei .. coinstigiiri" in care autorii sa fi actionat in baza unei legaturi
reprezentat de relatiile sociale referitoare la libertatea psihicii, integritatea fizica sau
subiective anterioare, in vederea determinarii la comiterea infractiunii contra justitiei,
sanatatea persoanei fiz ice;
indiferent daca actiunile coautorilor au fost simultane sau succesiv, iar nu a unui
b) obiectul material: in principiu, nu are; ca exceptie, poate fi corpul persoanei (in ,, concurs de instigiiri '', cand lipsind legatura subiectiva intre participanti, se va retine
cazul in care exista un obiect juridic secundar). numai autoratul.
7.3. Subiecfii infracfiunii b) subiectul pasiv: principal este statul, iar secundar este persoana fizica
detenninatii sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa i~i
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capa- retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe sau a ciirei
citate penala; detenninare se fncearcii prin acte de corupere, respectiv prin exercitarea de actiuni
- in cele mai multe situatii autorul are un interes direct sau indirect in legatura cu de constrangere fizica sau morala ori alte actiuni cu efect intimidant;
procedura judiciara in legatura cu care urmare~te influentarea declaratiilor, actele sale - subiect pasiv secundar poate fi ~i un membru de familie al persoanei cu privire la
putand avea valf<nta ~i unor activitati specifice complicitatii intelectuale la comiterea care se incearca determinarea sau care este determinatli sa comitli o infractiune contra
unei alte infractiuni; justitiei dintre cele prevazute explicit de lege, daca asupra membrului de familie sunt
- nu este intotdeauna necesar ca autorul sa aiba calitatea de parte in cadrul proce- exercitate actele de corupere, ori constrangere sau alte asemenea actiuni cu efect
durii judiciare in legatura cu care dore~te sa comita infractiunea (de pilda, in cazul in intimidant;
care actele de constrangere sunt exercitate pentru a determina un martor sa dea - chiar daca legiuitorul nu a optat pentru crearea unei infractiuni complexe (forma
declaratii mincinoase in fata instantei, intr-o cauza penala in care tatlil faptuitorului a unitatii legate de infractiune), ci pentru retinerea in concurs ideal a infractiunii de
este arestat preventiv); influentare a declaratiilor cu amenintarea, sau dupa caz, lovirile sau alte violente,
- functionarul public care exercitli o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vatamarea corporala, tentativa la omor etc., nu se poate considera ca persoana asupra
poate ti subiect activ nemijlocit al infractiunii prevazute de art. 272 NCP, cu exceptia careia sunt exercitate actele de constrangere sau actiunile cu efect intimidant constituie
situatiei in care actiunile sale imbraca forma faptei prevazute de art. 282 NCP, cand numai subiect pasiv al infractiunii contra vietii sau integritatii corporate, nu ~i subiect
se va retine numai comiterea infractiunii de tortura; pasiv secundar al celei contra justitiei avand in vedere unicitatea actiunii ~i caracterul
- organele de unnarire pena!a (procurorul sau organele de cercetare penala pluriofensiv al infractiunii;
speciala ori ale politiei judiciare) sau judecatorul nu pot fi, in principiu, autori ai
prezentei infractiunii in sarcina acestora urmand a se retine, de regula, comiterea
infractiunii de cercetare abuziva, sau abuz in serviciu, ori favorizarea faptuitorului; ca 1 Potrivit art. 38 alin. (2) ~i (3) din Legea or. 51/ 1995, avocatul este obligat sa respecte

exceptie, din punct de vedere teoretic, nu este exclus sa se constate imprejurliri in solemnitatea ~ed inte i de judecata, sa nu foloseascii cuvinte sau expresii de natura a aduce
care sa fie retinutli ~i in sarcina acestora comiterea infractiunii prevazute de art. 272 atingere demnitatii judeciitorului, procurorului, altor avocati, paifilor sau reprezentantilor
NCP (de pilda, un politist din cadrul politiei judiciare incearcli influentarea declara- acestora in proces. (3) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile racute oral sau in scris, in
tiilor unui martor direct in cadrul unei proceduri civile pentru a evita astfel efectele forma adecvata ~i cu respectarea prevederilor alin. (2), in fata instantelor de judecatli, a
pe care le considera a fi nefavorabile ale hotararii civile intemeiate pe declaratia organelor de unnarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie ~ i nici dacii sunt
martorului care s-ar fi impus cu autoritate de lucru judecat deoarece situatia litigioasa in legatura cu consultatiile oferite justitiabililor ori cu formularea apararii in acea cauza ori
avea natura unor chestiuni prealabile in procesul penal); pentru sustinerile racute in cadrul consultatiilor verbale sau consultatiilor scrise acordate
clientilor, daca ele sunt racute cu respectarea nonnelor de deontologie profesionala.
2 in acest sens in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 246) s-a

re\inut ca ,,imunitatea judiciarii este justificata de necesitatea aflarii adevarului ~i garantarii

dreptului la aparare in cadrul unei proceduri judiciare. ( ... ) Spre exemplu, avocatul nu va
raspunde pentru infractiunea de influentare a declaratiilor in situatia in care, cu ocazia audierii
raport de interesele sale, independent de orice fonna de presiune exercitata din partea vreunui unui martor despre care avocatul crede ca nu spune adevarul, ii ameninta cu fonnularea unei
teq, fie asupra sa, fie asupra membrilor de familie. pliingeri penale pentru infractiunea de marturie mincinoasa".
 Drept p enal. Partea specialii lnfrac{iuni contra infoptuiriijusti/iei 477
4 76
- In cadrul procedurilor penale subiectul pasiv secundar poate fi o parte (inculpat _ pluralitatea de subiecti pasivi atrage, In principiu, retinerea unei pluralitati de
parte civila, parte responsabila civilmente), un subiect procesual principal (suspcc~ infractiuni; ca exceptie, nu este insa exclusa posibilitatea retinerii formei continuate a
sau persoana vatamata), un martor, expert sau interpret etc.; avand In vedere ca fapta infractiunii 1n cazul In care exista o pluralitatea de actiuni de influentare a declaratiilor,
se poate comite chiar inainte de demararea unei proceduri judiciare [de pi Ida, prin realizate la diferite intervale de timp In baza aceleia~i rezolutii infractionale, ori a
constrangerea exercitata pentru a o determina sa nu sesizeze organele de urmarire unitatii naturale colective cand actiunea unica este realizata fata de mai multi subiecti
penala] subiect pasiv poate fi ~i orice alta persoana, nu doar victima infractiunii, care pasivi secundari In aceea~i lmprejurare spatio-temporala.
are cuno!?tinta despre corniterea unei fapte penale ~i intentioneaza sa formuleze un
denunt; 7.4. Latura obiectiva
- subiect pasiv poate fi ~i o persoana inculpata pentru comiterea unei infractiuni a) elementul material: art. 272 alin. ( 1) NCP prevede doua modalitati alternative
grave in cadrul unei alte proceduri j udiciare care dore!?te prin formularea denuntului de comitere a faptei (infracfiune cu confinut alterativ) care se pot realiza numai printr-
sa beneficieze de 0 cauza de reducere a pedepsei (de pilda, cele prevazute de art. l 5 o acfiune:
din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea ~i combaterea traficului ~i consumului
J. incercarea de a determina o persoana:
ilicit de droguri, republicata 1, de cea prevazuta de art. 19 din Legea nr. 682/2002 i. sa nu sesizeze (prin plangere, plangere prealabila ori denunt) organele de
privind protectia martorilor, republicata 2 , sau eel prevaz ut de art. 10 alin. (1 ) din urrnarire penala cu privire la savar~irea unei fapte prevazute de legea penala
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea ~i combaterea evaziunii fiscale3 ori de art. 30
(tentativa la instigare la ornisiunea sesizarii);
din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea ~i sanctionarea spalarii banilor, precum :1i
pentru instituirea unor masuri de prevenire ~i combatere a finantafii terorismului, ii. sa nu dea declaratii (tentativa la instigare la marturie mincinoasa);
republicata4, art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direc!ia Nationala Anticorup!ie5 ) ;
iii. sa W retraga declaratiile (tentativa la instigare la marturie mincinoasa);

1
Potrivjt art. 15 din Legea nr. 143/2000: ,,Persoana care a comis una dintre infractiunile
iv. sa dea declaratii rnincinoase (tentativa la instigare la marturie rnincinoasa);
prevazute la art. 2-9, iar in timpul urmaririi penale denunta ~i faciliteaza identificarea ~:i v. sa nu prezinte probe (tentativa la instigare la retinerea sau distrugerea de probe
tragerea la raspundere penalli a altor persoane care au savar.iit infracpuni legate de drogwi
beneficiazli de reducerea lajumiitate a limitelor pedepsei previizute de Lege". ori de inscrisuri).
2
Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002: ,,Persoana care are calitatea de martor, in - in aceasta modalitate legiuitorul a incriminat autonom tentativa la realizarea cu
sensul art. 2 lit. a) pct. 1, ~i care a comis o infracpune gravli, iar inaintea sau in timpul urmli- intentie a unor acte de determinare a comiterii unor infraqiuni contra justitiei (omi-
ririi penale ori al judeclipi denunta ~i faciliteazli identificarea ~i tragerea la raspundere penala siunea sesizarii, marturia mincinoasa, respectiv retinerea sau distrugerea de probe ori
a altor persoane care au savaq;it astfel de infractiuni beneficiazli de reducerea la jumiitate de inscrisuri);
a limitelor pedepsei previizute de Lege". Prin DCC nr. 67 din data de 26 februarie 2015 s-a
- actiunea de deterrninare poate ramane in stadiul ,,incercarii" fie din cauza faptu-
constatat ca solupa legislativli reglementata de art. 19 din Legea nr. 682/2002, care exclude de
la beneficiul reducerii la jurnatate a limitelor pedepsei prevazute de lege persoana care ar(: lui ca persoana vizata luase deja hotararea de a comite infractiunea contra justitiei, fie
calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din lege, ~i care nu a comis o infracpune grava, din pricina faptului ca autorul nu reu~e~te sa o convinga sa adopte hotararea de a
este neconstitutionala. In motivarea solutiei pronuntate, Curtea Constitutionala a constatat ca. comite infractiunea contra justitiei;
persoana care are calitatea de martor in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, - in ipoteza in care la momentul in care are loc mcercarea de determinare per-
indiferent daca este autor al unei infracpuni grave sau mai pufin grave, se afla in acee~i soana vizata de acestea luase deja hotararea de a cornite omisiunea sesizarii, marturia
situatie juridicli, sens in care, tratamentul juridic nu poate ti decat identic. A$adar, neconstitu- rnincinoasa, respectiv retffierea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri, actele de
/ionalitatea discriminiirii astfel constatate are ca rezultat acordarea benefici!'lui reducerii la
determinare pot imbraca forma unor acte de complicitate intelectuala;
jumiitate a limitelor pedepsei previizute de Lege $i martorilor care au siivtir$it infracfiuni ce
excedeazii definifiei din art. 2 lit. h) din Legea nr. 68212002. - in situatia in care dupa o incercare nereu~ita de determinare, in baza acelei~i
3 rezolutii infractionale fiiptuitorul cornite un nou act care are ca efect determinarea
Prevederile art. 8-10 din Legea nr. 241/2005 au fost prezentate mai sus.
4
Potrivit art. 30 din Legea nr. 656/2002, republicatli: ,,Persoana care a comis infracpunea persoanei sa comita omisiunea sesizarii, marturia rnincinoasa, respectiv retinerea sau
de spfilare a banilor, iar in timpul urmaririi penale denunta ~i faciliteazli identificarea ~ i distrugerea de probe ori de inscrisuri, se va retine forma continuata a infractiunii de
tragerea la raspundere penalli a altor participanti la savar~ irea infractiunii beneficiaza de influentare a declaratiilor, iar nu o unitate naturala de infractiune, intrucat exista o
reducerea lajumiitate a limitelor pedepsei previizute de Lege". pluralitate de actiuni infractionale omogene comise la diferite intervale de timp; in
5
Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, ,,Persoana care a comis una dintre infractiilnile acest caz, nu se poate considera ca forma consumata a infractiunii (determinarea)
atribuite prin prezenta ordonanµ de urgenta in competenta Directiei Naponale Anticoruppe,
absoarbe tentativa (lncercarea de determinare), intrucat insa!?i incercarea de
iar in timpul urmaririi penale denunta ~i faciliteaza identificarea ~i tragerea la raspundere
penala a altor persoane care au savar~it astfel de infractiuni beneficiazli de reducerea la deterrninare consuma fapta prevazuta de art. 272 NCP;
jumiitate a limitelor pedepsei previizute de Lege" (s.n., M.U.).
 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra infoptuiriijusti{iei 479
478

2. determinarea unei persoane: determinatii savar~e~te infractiunea la care a fost instigat (eel putin In forma unei
tentative incriminate) ~i/sau comiterea infraqiunii de ~antaj dacii fapta a actiunea de
i. sa nu sesizeze (prin pliingere, plangere prealabila sau denunt) organele de
urmarire penala cu privire la comiterea unei fapte prevazute de legea penala
\ determinare s-a realizat prin constrangere;
[absoarbe instigarea (urmata sau nu de executare) la omisiunea sesizarii]; - dacii fapta are loc in legiitura cu declaratiile de martor nu este necesar ca proba
cu respectivul martor sii fi fost deja lncuviintatii, sau ca expertul ori interpretul sa fi
ii. sa nu dea declaratii [absoarbe instigarea (urmatii sau nu de executare) la fost deja numiti in cauzii, fapta fiind tipicii cand este realizatii fatii de persoane care ar
miirturie mincinoasii]; putea participa lntr-o cauza in aceste calitati;
iii. sii l~i retraga declaratiile [absoarbe instigarea (urmata sau nu de executare) Ia
Cerin/ele esen/ia/e: lncercarea de determinare sau determinarea sa fie realizata In
marturie mincinoasii]; cadrul unei proceduri judiciare pendinte (penalii sau nepenalii) sau In legatura cu un
proces potential, prin una sau mai multe dintre urmiitoarele trei modalitati limitativ
iv. sii dea declaratii mincinoase [absoarbe instigarea (urmatii sau nu de executare) prevlizute de lege:
la miirturie mincinoasa]; a. corupere: oferirea de bani sau alte valori in legiiturii cu obtinerea conduitei
solicitate; in acest caz, infractiunea de influentare a declaratiilor poate fi retinuta In
v. sii nu prezinte probe [absoarbe instigarea (urmata sau nu de executare) la
retinerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri]. concurs ideal cu darea de mita;

- se observii ca lncercarea de determinare sau determinarea se poate realiza In ~ Sensul general al notiunii de coruptie, acela de a oferi sau de a
scris ori verbal, prin acte de naturii intelectivii (explicite sau implicite) sau de natura presta servicii din sfera puterii publice sau din cea a mediului privat, in
fizica; schimbul unor foloase, in general, de naturii materialii. Strans legat de
- in mod intemeiat s-a retinut In literatura de specialitate 1 ca ,,no/iunea de aceasta, sensul notiunii de ,,corupere" este acela de a oferi avantaje, de
declara/ii are un inteles larg, incluzandu-se atat declaratiile piiftilor ori ale subiectilor regulii de naturii materialii, in schimbul unor conduite specifice. Acesta este
procesuali din procesele penale, cat ~i riispunsul la interogatoriu, miirturisirea uneia ~i sensul folosit de legiuitor in reglementarea, prin art. 272 alin. (!) NCP, a
dintre paqi, declaratiile paqilor In cazul partajului (art. 982 C.proc.civ.) sau al infractiunii de influentare a declaratiilor. Aceastii dispozitie legalii arata, in
ordonantei de plata (art. 1020 C.proc.civ.), declaratiile verbale racute de una din paqi in mod expres, clar, precis ~i- previzibil, ca o variantii a elementului material al
~edintii [art. 204 alin. (2) C.proc.civ.] ~i, desigur, declaratiile martorilor din procesele laturii obiective a acestei infractiuni constii in oferirea sau darea de foloase
civile"; unei persoane pentru a incerca a o determina sau pentru a o determina pe
aceasta sii nu sesizeze organele de urmiirire penalii, sii nu dea declaratii, sii
- retragerea declara/iilor nu implicii solicitarea adresatii organele judiciare de i~i retragii declaratiile, sii dea declaratii mincinoase ori sii nu prezinte probe
predare a declaratiei date anterior in cadrul procedurii, ci referirea asupra acesteia In intr-o cauzii penalii, civilii sau in orice alta procedurii judiciarii (Curtea
cadrul unei noi audieri; Constitu/ionalii, DCC nr. 32112016, www.ccr.ro).
- a nu prezenta probe este o notiune care are ca obiect probe reale, iar nu cele b. constrfmgere: se realizeaza prin acte de violenta fizica sau psihicii (de pildii,
alterate intr-una dintre modalitatile previizute de art. 268 NCP2 ~i care presupune fie prin corniterea infractiunii de amenintare, sau loviri sau alte violente); in acest caz
situatia In care o persoana este determinatii sii nu solicite din proprie initiativa suntem In prezenta unei incriminiiri speciale a ~antajului care afecteazii in unele
administrarea de probe, sau ipoteza in care, dupii incuviintarea (din oficiu sau la componente buna functionare a justitiei; dacii actele de constrangere sunt exercitate
cerere) a probei sau procedeului probator, persoana determinata s~ nu lnrati~eze in scopul determinarii subiectului pasiv la corniterea unor alte acte decat cele
probele organului judiciar; previizute explicit de art. 272 alin. (1) NCP, care pot afecta realizareajustitiei, se va
- infractiunile la comiterea ciirora se urmiire~te determinare sunt lirnitativ previi- retine comiterea infractiunii de ~antaj, iar nu a incriminiirii speciale (de pildii,
zute de lege; astfel, dacii actele de determinare vizeazii comiterea altor infractiuni (de amenintarea in vederea impacarii, sau a retragerii plangerii prealabile, ori a ticluirii
pildii, inducerea in eroare a organelor judiciare sau obstructionarea justitie) se poate de probe etc.); fatii de dispozitiile art. 272 alin. (1) teza finalii NCP infractiunea de
retine participatia penalii (proprie sau improprie) la acestea dacii persoana influentare a declaratiilor va fi retinutii in concurs ideal cu amenintarea, lovirile sau
1
alte violente, viitiimarea corporalii, tentativa la omor etc. ;
1
A .R. Tranda.fir, in Curs tematic 2, p. 107.
2
in acest sens in doctrina (A .R. Tranda.fir, in Curs tematic 2, p. 107) s-a apreciat ca ,,daca
fiiptuitorul dore~te ca o persoana sa prezinte probe mincinoase, nu se va retine infractiunea de
1 Dispozitiile art. 272 alin. (1) teza fina!a NCP fac referire atat la actele de corupere, cat ~i
influentare a declaratiilor, ci eventual instigare la infractiunea de inducere in eroare a
la actele de intimidare in cadrul acestora urmand a fi incluse ~i actele de constrangere, in
o rganelor judiciare in varianta prevazuta la art. 268 alin. (2) NCP".
 ~
'\\
"T-'~~·.:~;

480 Drept penal. Partea speciala !nfrac/iuni contra lnftiptuiriijuslifiei 481

c. comiterea unei fapte cu eject viidit intimidant: nu este lntotdeauna necesar ca suficienta la incercarea de a determina, dovedirea faptei pentru ca starea de
fapta sa fie prevazuta de legea penala, daca prin modul de comitere aceasta produce pericol sa fie considerata ca fiind existenta ~i generata prin activitatea inculpa-
un efect vadit intimidat (de pilda, comiterea oricarui act prin care este afectata In mod tului. Altfel spus, este evident ca amenintiirile cu agresiunile, cu aplicarea unor
ilicit viata privata sau profesionala a unei persoane); In cazul In care fapta este corectii fizice, cu batiii proferate de inculpat la adresa paqii vatamate pot fi
considerate fapte cu efect vadit intimidant In sensul legii, chiar daca acesta din
prevazuta de legea penala se va retine concursul ideal cu infractiunea de influentare a
urrna nu ~i-a retras plangerea. in ce prive~te latura subiectiva, este evident ca
declaratiilor;
inculpatul a aqionat cu intentia directa de a determina retragerea pliingerii
- fapta nu este tipica daca determinarea sau incercarea de determinare e~e penale, fiind lipsit de relevanta modul in care acesta a aflat de existenta
realizata prin alte mijloace dedit coruperea sau constriingerea ori alte fapte cu efect dosarului penal (C. A. Cluj, secfia penala, decizia 31112017, www.idrept.ro).

~ sa-~i
vadit intimidant; in acest caz se poate retine instigarea la infractiunea de omisiunea
sesizarii, marturie mincinoasa, respectiv retinerea sau distrugerea de probe ori de lnculpatul l-a determinat pe numitul B schimbe declara\iile in
lnscrisuri ori comiterea infractiunii de favorizare a taptuitorului, daca actele efectiv dosarul penal 'in care era cercetat numitul L, prin corupere, concretizata 'in
comise intrunesc elementele de tipicitate revazute de art. 269 NCP 1; cumpararea unui bilet de avion, asigurarea caziirii in Oradea ~ i promisiunea unei
sume de bani. Nu poate fi primita sustinerea inculpatului apelant in sensul ca
- in cazul in care o persoana care are cuno~tinta de comiterea unei infractiuni de fap ta nu ar exista sau ca nu ar fi intrunite elementele constitutive ale acestei
omor incearca sa determine prin constriingere o alta persoana sa nu denunte aceasta infractiuni, neavand relevanta cine a avut initiativa purtarii convorbirii
infractiune, se va retine comiterea infractiunii de nedenuntare In concurs cu infrac- telefonice, ci continutul acesteia. De asemenea, nu are relevanta faptul ca B a
tiunea de influentare a declaratiilor; purtat anterior discutii pe aceea~i tema ~i cu o altli persoana ~i nu poate fi primita
- art. 272 alin. (2) NCP stipuleaza o condifie negativa de tipicitate cu referire la nici sustinerea inculpatului apelant referitoare la faptul ca nu ar fi cunoscut
infelegerea patrimoniala dintre infractor ~i persoana vatamata, intervenite In cazul faptul ca L se face vinovat de lovirea ~i lipsirea de libertate a lui B, din
infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in mi~care la pliingere prealabila continutul convorbirii telefonice rezultand, tam niciun dubiu, ca acesta i-a adus
[chiar daca actiunea penala a fost pusa in mi~care din oficiu (de pilda, in cazul in care la cuno~tintii inculpatului apelant faptul ca L a facut parte din grupul care l-a
a survenit decesul victimei violului inainte de expirarea termenului de formulare a lipsit de libertate ~i ca este una dintre persoanele care 1-a lovit cu o batii de
pliingerii prealabile, sau ciind persoana vatamata este minora) sau pentru cele la care, baseball. Daca sub aspectul laturii obiective elementul material s-a realizat prin
de~i actiunea penala se pune in ml~care din oficiu, care intervine irnpacarea; dacii determinarea lui B, prin · corupere, sa-~i retraga declaratiile, respectiv sa dea
intelegerea patrimoniala prive~te alte infractiuni pentru care actiunea penala se pune declara\ii rnincinoase cu privire la L, cu scopul de a-1 exonera pe acesta din
urma de raspundere penala, sub aspectul laturii subiective este evident ca fapta
in mi~care din oficiu nu se va putea retine incidenta cauzei care inlaturii tipicitatea
s-a comis cu intentie directa, inculpatul apelant prevazand rezultatul faptei sale
obiectiva a faptei;
~i urmarind producerea acestuia. Nu are relevanta ce i-a spus L inculpatului

~ Probele au dovedit existenta unor actiuni de determinare a partii vata-

apelant, respectiv ca es'te nevinovat ~i i s-a fiicut o inscenare cata vreme, astfel
cum s-a aratat mai sus, in convorbirea purtatli de inculpatul apelant in data de 30
mate sa-~i retraga plangerea, actiune care a fost savar~ita prin constrangere decembrie 2014, numitul B i-a spus acestuia ca L a fiicut parte din grupul care l-
morala (amenintliri cu violenµ, gesturi ~i injurii), existenta unei urmari social- a lipsit de libertate ~i, mai mult de atat, este una dintre persoanele care I-a batut
mente periculoase, concretizata in crearea unei stliri de pericol pentru buna (C.A. Oradea, secfia penala, decizia penalii nr. 62312015, nepublicata).
administrare a justitiei prin temerea insuflatli paqii vatlimate ~i existenta unui
raport de cauzalitate care rezultii din materialitatea activitatii infracponale. Susti- b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru intaptuirea justitiei (irifracfiune de
nerea inculpatului ca gesturile cu pumnul, cuvintele de amenintare ~i·injuriiturile pericol abstract);
nu pot fi caracterizate ca avand un caracter vadit intimidant, intrucat partea c) legatura de cauzalitate: rezultli din rnaterialitatea faptei.
vatlimatli a aratat ca nu a sirntit o stare de temere, nu poate ti retinut intrucat, pe
de o parte, dispozitiile art. 272 NCP incrimineazli atat determinarea, cat ~i 7.5. Latura subiectiva
incercarea de a determina retragerea pliingerii, iar pe de alta parte, existenta
efectului vadit intimidant nu este conditionata ·de rezultatul determiniirii, fiind - intentia directa sau indirecta;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul
condipile in care cerinta esentiala consta in comiterea faptei prin constrangerea sau orice a/ta cu care a fost sav~ita; acestea pot ti avute in vedere de instanta la individualizarea
f apta cu efect intimidant. pedepsei.
1
Art. 272 alin. (I) NCP constituie o norrna de incriminare cu caracter special fata, de
norrna generala referitoare la favorizarea !aptuitorului, astfel ca se va retine numai norrna cu
caracter special.
 \¥ :·
482 Drept penal. Partea specialii ln.frac/iuni contra irifGptuirii jusli(iei 483
7.6. Formele infractiunii administrarii mijloacelor de proba in vederea stabilirii adevarului juridic, ceea ce
- actele premergatoare ~i tentativa (la incercarea de determinare) sunt posibile, presupune o participare corecta ~ i loiala la acest proces a celor care au informatii
nefiind lnsa incriminate; ce pot conduce la dezlegarea pricinii ori constatarii vinoviitiei sau nevinovatiei
unei persoane, in ceea ce prive~te celelalte infractiuni din acest titlu al NCP,
- infracpunea se consuma in momentul savar~irii faptei tipice; Curtea a observat, de exemplu, ca in cazul infraqiunii de nedenuntare, obiectul
- infractiunea este de consumare imediata, neavand caracter continuu; juridic special este reprezentat de valoarea sociala cu privire la sesizarea
- nu prezinta importanta pentru consumarea faptei daca dupii ce are loc organelor judiciare, iar in cazul infractiunii de evadare, obiectul juridic II
deterrninarea unei persoane la comiterea infractiunii de omisiunea sesizarii, marturie formeaza relatiile sociale cu privire la lnfl!.ptuirea justitiei sub aspectul autoritatii
mincinoasa, respectiv retinerea sau distrugerea de probe ori de lnscrisuri, persoana actelor judiciare ~i al respectarii de catre persoanele supuse unor masuri de
retinere sau detinere a dispozitiilor organelor judiciare. Fiecare norma juridica
corupta sau intimidata nu comite infractiunea la care a fost instigat;
ce define~te infractiunile cuprinse In titlul IV - ,,lnfractiuni contra lnfliptuirii
- poate fi sav~ita in forma continuatii. justitiei" vine sa ocroteasca un aspect, o componenta a domeniului justitiei.
Aceasta deoarece chiar daca atributul inraptuirii justitiei este doar de competenta
7.7. Pedeapsa instantelor judecatore~ti, participarea la realizarea justitiei nu este plasata
- inchisoarea de la unu la 5 ani. exclusiv In sfera de competenta a acestora. Semnificatia conceptului de ,,Justi-
tie" poate fi privitii din doua perspective. Perspectiva restransa corespunde
prevederilor art. 126 al in. (I) din Constitutie ~i se raporteaza numai la activitatea
de solutionare a cauzelor de catre Inalta Curte de Casatie ~i Justitie ~i celelalte
instante judecatore~ti prevazute de lege. Perspectiva larga a conceptului are In
8.1. Nopune vedere, pe langa activitatea propriu-zisa a instantelor judecatore~ti, ~i alte
activitati care contribuie la lnraptuirea justitiei, de exemplu urmarirea penala sau
- este infraqiunea ce consta in fapta martorului care, lntr-o cauza penala, civila sau executarea hotarariior judeciitore~ti. Astfel, conceptul de ,,Justitie" privit din
in orice alta procedura In care se asculta martori, face afinnapi mincinoase ori nu spune perspectiva constitutionala nu este incident in cazul infractiunilor contra inflip-
tot ce ~tie In legatura cu faptele sau 'imprejuranle esentiale cu privire la care este tuirii justitiei reglementate de Codul penal. Aceste infractiuni au In vedere
lntrebat [art. 273 alin. (1) NCP]; acceptiunea larga a conceptului de ,,Justitie" determinata de obiectul ocrotirii
- constituie varianta agravatii a infractiunii marturia mincinoasa sav~ita: penale atiit a functiilor !]i activitatilor prin care se lnfliptuie~te propriu-zis justitia,
a) de un martor cu identitate protejata ori aflat In Prograrnul de protecpe a martorilor; dar ~i a celor complementare pe care aceasta le presupune. Avand in vedere
aceste aspecte, Curtea a constatat ca nu poate fi retinuta critica autorilor excep-
b) de un investigator sub acoperire; tiei de neconstitutionalitate, dispozitiile art. 273 alin. (I) NCP necontravenind
c) de o persoana care intocme~te un raport de expertiza ori de un interpret; prevederilor art. 126 alin. (l) din Legea fundamentala (Curtea Constitu/ionalii,
d) in legatura cu o fapta pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata ori DCC nr. 48012018, www.ccr.ro).
inchisoarea de 10 ani sau mai mare. b) obiectul material: nu are.
8.2. Obiectul infracpunii - declaratiile martorului sau raportul de expertiza reprezinta mijloacele prin care se
sav~e~te infractiunea, iar nu obiectul material al acesteia.
a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la mtaptuirea justitiei ~i
aflarea adeviirul.ui intr-o cauza in care se asculta martori (inclusiv cei ·cu identitatea 8.3. Subiecpi infracpunii
protejata), experp sau interprep, investigatori sub acoperire; obiectul juridic secundar,
a) subiectul activ: la forma de baza autor este martorul (persoana care are cuno~­
relapile sociale referitoare la drepturile ~i interesele legitime ale unei persoane
tin!A despre o fapta sau imprejurare relevanta pentru o cauza ~i care poate fi ascultata
(demnitate, patrimoniu, libertate);
de catre organele judiciare) dintr-o cauza civilii, penalii, disciplinara etc.;

~ Obiectul juridic generic al tuturor infractiunilor contra inraptuirii

- la varianta agravatii a infracpunii autor este martorul cu identitate protejatii ori
ajlat in programul de protecfie a martorilor, investigatorul sub acoperire (lucratorul
justitiei ii reprezinta ansamblul relatiilor sociale care se constituie ~i se
operativ din cadrul politiei judiciare, respectiv lucratorul operativ din cadrul organelor
desfl!.~oara in legatura cu asigurarea legalitatii, independentei, impartialitatii ~i
fermitatii in procesul de infilptuire a actului de justitie; in ceea ce prive~te de stat care desfli~oara, potrivit legii, activitati de informatii in vederea asigurarii secu-
infractiunea de m!rturie mincinoasa, Curtea a retinut ca obiectul juridic special ritatii naponale), expertul (persoana care are cuno~tinte de specialitate 'intr-un anumit
al acesteia este reprezentat de activitatea de inraptuire a justitiei sub aspectul domeniu ~i care poate fi desemnata de organele judiciare sa efectueze expertiza lntr-o
 484 Drept penal. Partea specialli Infracfiuni contra infopLUiriijusti(iei 485
cauza), interpretul (persoana chematii in procesul penal pentru a servi ca interpret sau investigator sub acoperire, un expert (care intocme~te singur raportu! de expertiza ori
traduciitor) dintr-o cauza civilii, penalii, disciplinarii etc.; care este audiat de catre instantii) sau de un interpret; se va retine coautoratul la
- nu pot Ji subiec/i activi nemijlocifi persoanele care, potrivit art. 315-317 infractiunea de marturie mincinoasa ~i In cazul In care mai multi expefti sunt desem-
C.proc.civ. sau art. 116- 117 NCPP, pot refuza sii dea declarafii in calitate de martor, in
cazul in care existii un astfel de refuz (de pilda, In cauzele penale: sotul, ascendentii ~i
--- nati sa realizeze in comun un raport de expertiza ~i in cuprinsul acestuia decid
impreuna sa insereze mentiuni mincinoase; tot o ipoteza de coautorat se poate retine
descendentii in linie directa, precum $i fratii $i surorile suspectului sau inculpatului; ~i atunci cand traducerea sau interpretarea mincinoasii este realizata de mai multi
persoanele care au awt calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului, persoana interpreti care decid impreuna sa prezinte fapte sau imprejurari neadeviirate (de pildii,
obligatii sa piistreze secretul sau confidentialitatea cu privire la faptele $i imprejurarile traduc impreuna un inscris in cuprinsul caruia decid de comun acord sa insereze men-
de care a luat cuno$tinJA in exercitiul profesiei, rara incuviintarea autoritiitii competente tiuni mincinoase); trebuie subliniat ca aceste ipoteze de coautorat sunt pur teoretice,
ori a persoanei mdreptiitite sii i$i exprime acordul in acest sens, ori daca existii vreo neexistand panii in prezent vreun caz de practica in care sa se retina coautoratul;
cauzii legalii de mliiturare a obligatiei de a piistra secretul sau confidentialitatea); daca - in ipoteza in care instigarea la marturia mincinoasa este realizatii prin corupere,
aceste persoane dau declaratie, indiferent dacii nu au uzat de dreptul previizut de lege, prin constrangere ori prin altii faptii cu efect vadit intimidant, sav~itii asupra subiec-
sau nu au fost notificate ill prealabil ca pot uza de acest drept (dacii declaratia de martor tului activ nemijlocit ori asupra unui membru de familie al acestuia se va retine comi-
nu este exclusa), se va putea retine calitatea de autor a acestora; dacii declaratia terea infractiunii de influentare a declarapilor [art. 272 alin. (1) NCP], iar nu o instigare
mincinoasa de martor a fost administratii nelegal ~i este ulterior exclusa (juridic ~i la marturia mincinoasa;
material) nu cred ca se mai poate retine existenta infractiunii, indiferent de continutul
declaratiei; - o persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii, insa poate
avea calitatea de complice sau instigator.
- nu poate fi autor al infraqiunii persoana cu privire la care existii interdictia legalii
b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar persoana fizica sau juridica ale
de a fi audiatii ca martor in procedura revizuirii [art. 461 al in. (5) NCPP];
carei drepturi ~i interese legitime sunt vatiimate ca urmare a marturiei mincinoase.
- partea civilii ~i partea responsabila civilmente nu pot fi subiecti activi nemijlociti
ai infractiunii de marturie mincinoasii; 8.4. Latura obiectiva
- persoana vatiimatii care nu s-a constituit parte civila poate fi autor al infracfiunii in a) elementul material: acfiunea subiectului activ nemijlocit de a face afirmafii
situatia in care a renuntat la aceastii calitate intr-un proces penal in care actiunea penalii mincinoase sau omisiunea acestuia de a spune tot ce $fie, ambele in legatura cu faptele
se exercitii din oficiu;
sau imprejurarile esenfiale cu privire la care este intrebat intr-o cauza penala, civila,
- organul de constatare, care poate fi audiat in calitate de martor in procesul penal, disciplinara sau in orice altii cauza in care se ascultii martori (de pilda, intr-o procedura
poate avea calitatea de autor al infractiunii de miirturie mincinoasa; succesorala notariala);
- prin decizia nr. 20/HP/2019 instanta supremii a apreciat ca participantul la comi- - prin DCC nr. 53/2019, Curtea Constitutionala a apreciat ca sintagma ,,a face
terea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti ~i audiat afirmafii mincinoase" din continutul constitutiv al infractiunii de miirturie minci-
ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al noasa satisface standardul de claritate ~i previzibilitate. in motivarea solutiei pronun-
infractiunii de marturie mincinoasa prevazutii; tate s-a retinut, in esenJA, ca: ,,in limbajul curent, a face afirmafi.i mincinoase
- potrivit dispozitiilor procedurale, minorul poate fi ascultat ca martor; panii la presupune a spune altceva decat cele ~tiute, a declara ca fiind adevarat ceva ce nu
varsta de 14 ani ascultarea martorului minor se efectueazii in prezenta unuia dintre corespunde cu cele cunoscute. Esential este sa existe o nepotrivire intre cele declarate
piirinp, a tutorelui, a persoanei ori a reprezentantului institutiei careia ii este incredintat ca martor ~i cele ~tiute de el. Elementul material al laturii obiective se realizeaza fie
minorul spre cre~tere $i educare; prin urmare, minorul cu varsta peste 14 ·ani poate fi printr-o actiune, fie printr-o inactiune ~i consta in fapta martorului care face afirmatii
autor al infractiunii de marturie mincinoasii; mincinoase ori nu spune tot ce ~tie in legatura cu faptele sau lmprejurarile esentiale
- chiar ~i in cazul fu care expertul i~i desfli$oara activitatea in cadrul unui serviciu cu privire la care este intrebat. Nu are importanJA dacii afirmatiile mincinoase sunt
medico-legal, laborator criminalistic sau in orice institutie de specialitate care poate pozitive, adica martorul afirma ca existente imprejuriiri despre care ~tie ca nu existii
efectua expertize, acesta va riispunde pentru miirturie. mincinoasii; faptul cii nu a fost in realitate, sau negative, adica afirma ca inexistente imprejurari despre care ~tie ca
numit fu cauza direct de organul de urmiirire penala sau de instanJA ci de conducerea existii in realitate. Tot astfel, cand marturia mincinoasa se savar~e~te in modalitatea
institutiei in care functioneaza nu prezintii importanta pentru tipicitatea faptei; omisivii, este necesar ca martorul sa fi fost intrebat asupra lmprejurarilor esentiale.
Numai In masura in care martorului i se atrage atentia, printr-o intrebare, asupra unei
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii; fiind o anumite imprejurari, acesta i~i poate da .seama ca acea imprejurare este esentiala ~i,
infractiune cu autor exclusiv, coautoratul nu este posibil atunci cand fapta este comisa prin urmare, ca orice alterare a adevarului aduce atingere activitatii de infiiptuire a
de un martor (indiferent daca este supus sau nu unei masuri de protectie) de un justitiei. intrebarea expresa adresatii martorului asupra imprejuriirilor esentiale
 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra /r1foptuiriijustifiei 487
486
constituie o conditie pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de marturie min- . . . . Va fi calificata drept miirturie mincinoasa relatarea eronata, necores-
cinoasa. ( ... ) De asemenea, in privinta variantei comisive de realizare a elementului punzatoare realitatii, a unor imprejurari in legiitura cu cauza sau tiicerea care se
material al laturii obiective a infractiunii de marturie mincinoasa, sintagma face opune clarificarii unor imprejurari esentiale despre care martorul este intrebat ~i
afirmafii mincinoase nu este de natura a incalca prezumtia de nevinovatie prevazutY pe care le cunOa$te, in timp ce refuzul expres de a da marturie sau de a riispunde
la art. 23 alin. (11) din Constitutie, deoarece, la fel ca ~i in cazul celorlalte infractiuni, (dupa ce persoana a acceptat sa depuna ca martor) nu poate primi calificarea de
constatarea sav~irii infractiunii de marturie mincinoasa ~i sanctionarea ei urmeaza a marturie mincinoasa. Ra\iunea pentru care cele douii tipuri de refuz nu sunt
fi facute de catre instanta de judecata competenta, in urrna cercetarii judecatore~ti, incadrate ca fiind miirturii mincinoase este aceea ca, fiind exprimate clar, nu
atunci cand se constata ca fapta exista, ca ea a fost savar~ita de catre inculpat ~i ca induc in eroare organele judiciare, ci le avertizeazii de la inceput ca trebuie sii
aceasta constituie infractiune, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judeca- administreze alte probe pentru a afla ceea ce martorul refuza sii spuna. Fata de
tore~ti de condamnare, persoana in cauza este prezumata a fi nevinovata"; cele doua atitudini pe care subiectul activ al infrac\iunii le poate aborda
- subiectul activ nemijlocit trebuie sa cunoasca realitatea ~i, cu toate acestea, sa o (comisivii sau omisivii), acestea trebuie sa se rnanifeste in raport de irnprejuriiri
prezinte mincinos sau sa omita sa o prezinte, ·dupa ce a fost intrebat de instanta ori de esentiale (caracterul esen\ial fiind determinat de obiectul probei, de necesitatea
procuror, de pllrti sau de subiectii procesuali principali, de~i faptele sau imprejurarile acesteia pentru rezolvarea cauzei $i de aptitudinea de a influenta raspunderea
cunoscute sunt esentiale pentru solutionarea cauzei; faptuitorului) $i despre care este intrebat (I. C. C.J., sec/ia penalii, decizia
nr. 74/RC din 8 martie 2016, www.scj.ro).
- omisiunea acestuia de a spune tot ce ~tie cu privire la fapte sau fmprejuriiri
esen/iale ale cauzei nu poate fi retinuta in situatia in care martorul nu a fost intrebat cu - martorul se bucurii de dreptul de a piistra tiicerea ~i de a nu contribui la pro-
privire la acestea cu prilejul audierii (potrivit NCPP, intrebarile adresate martorului se p ria incriminare in masura in care prin declaratia pe care o face s-ar putea autoin-
consernneaza in continutul declaratiei); crimina; acest drept a fost consacraf in art. 118 NCPP potrivit caruia declaratia de
- nu poate fi asimilata omisiunii de a spune tot ce ~tie neprezentarea nejustificata a martor data de o persoanii care, in aceea~i cauza, anterior declaratiei a avut sau,
martorului in fata organelor judiciare sau refuzul acestuia de prezentare; in aceste ulterior, a dobandit calitatea de suspect ori inculpat, nu poate fi folosita impotriva sa;
cazuri, se poate dispune emiterea unui mandat de aducere ~i/sau aplicarea unei amenzi martorul nu poate invoca dreptul la tacere pentru a justifica neprezentarea in fata
judiciare; organului judiciar sau pentru a refuza sa depuna juriimantul sau declaratia solemna;
spre deosebire de situatia suspectului sau inculpatului care poate refuza sa dea
- - - Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni - defuncta fiind declaratii in procesul penal, invocand dreptul la tacere, martorul nu poate refuza sa
mii~a inculpatelor - una dintre acestea s-a declarat unica mo~enitoare, de~i dea declaratii invocand dreptul la tacere, intrucat, in principiu, calitatea in care este
~tia di decedata mai are o nepoata aflata in strainatate, iar cealalta a declarat ca a audiat nu releva formularea unei acuzatii in materie penala impotriva sa. Organele
fost vecina cu defuncta ~i ~tie ca aceasta nu mai are rude. Fapta sav~ita de judiciare au obligatia sii mentioneze, cu ocazia consemniirii declaratiei, calitatea pro-
prima inculpata constituie infractiunea de fats in declara/ii, iar fapta comisa de cesuala anterioara avuta de martor; daca pe parcursul audierii se constata ca martorul
cea de-a doua - care, in cauza succesorala dezbatuta la notariat, a flicut afirmatii face declaratii prin care se autoincrirnineaza, organul judiciar are obligatia procedu-
mincinoase referitor la imprejurari esentiale - constituie infractiunea de rala pozitiva de a-i aduce la cuno~tintii dreptul la tacere; daca organul judiciar nu ii
miirturie mincinoasii (C.A. Bucure~ti, secfia a II-a penalii, decizia nr. 56211998, aduce la cuno~tinta dreptul la tiicere prevazut de art. 118 NCPP, nu se poate consi-
in R.D.P. nr. 411999, p. 149). dera ca martorul a renuntat in mod neechivoc la dreptul la tacere prin simpla
continuare a relatarii (CtEDO, hotiirdrea din 27 octombrie 2011, in cauza Stojkovic
- - - Fapta martorului care, participand in aceasta calitate intr-o cauza, c. Franfei ~i Belgiei, parag. 54); organul judiciar nu va putea folosi aceste declaratii
face afirmatii rnincinoase cu privire la imprejurarile esenfiale as!lpra carora a lmpotriva martorului ~i nici retine corniterea infractiunii de marturie mincinoasa;
fost intrebat constituie marturie rnincinoasa, indiferent daca instanta care a
solutionat cauza a inlaturat, din ansamblul probator adrninistrat, declaratiile
acestuia ca fiind nesincere, neavand deci relevanµ daca au influentat sau nu
~ Jurisprudenta Cuqii Europene a Drepturilor Omului a statuat ca, in
anumite cazuri, o persoanii care este audiata in calitate de martor In cadrul
solutia pronuntata (C.A. Cluj, sec/ia penalii ~i de minori, decizia procesului penal poate fi considerata subiectul unei acuzatii in materie penalii.
nr. 14612010, fn B.J. C.A. Cluj 2010). Prin urmare, devin incidente drepturile persoanei audiate in calitate de martor de

~
a piistra tacerea $i de a nu contribui la propria incriminare. Cat prive$te
Daca martorul nu a fost intrebat asupra unei imprejurari esenpale pentru aplicabilitatea $i invocarea privilegiului de catre martor, Curtea Europeana a
soluponarea cauzei, fapta acestuia de a nu face afinnapi cu privire la o astfel de statuat ca o persoana dobande$te calitatea de acuzat, care atrage aplicabilitatea
irnprejurare nu intrune~te elementele constitutive ale infracpunii de marturie min- garan\iilor stabilite de art. 6, nu la rnornentul in care ii este in mod oficial confe-
cinoasa (l.C.C.J., sec/iapenalii, decizia nr. 543012004, www.legalis.ro). rita, ci a momentul In care autorita\ile nationale au motive plauzibile pentru a
488 Drept penal. Partea speciala
Infracfiuni contra fnfop tuiriij usti/iei 489
banui implicarea persoanei respective in savar~irea infractiunii (cauza Brusco c.
Fran/a, hotararea din 14 octombrie 20 10, parag. 47). Curtea analizeazii daca Ia contributia inculpa~lui A. in savar~irea unei fapte penale. Anterior insa audierii
momentul audierii organele judiciare o suspectau pe respectiva persoana de in aceasta calitate, organele de urmarire penala se aflau in posesia unor
savar~irea infraqiunii, avand in vedere celelalte mijloace de proba administrate.
Daca aceste suspiciuni existau, atunci toate drepturile prevazute de art. 6 In --- inregistrari ambientale din continutul carora rezulta suspiciunea rezonabila
privind o eventuala participatie penala a acestora la comiterea infractiunii de
dare de mita sau complicitate la luare de mita. Ca atare, procurorul nu mai putea
materia acuzatiei penale devin incidente, inclusiv dreptul la tacere, cbiar daca
organele judiciare nu dispun efectuarea in continuare a unnaririi penale ~i audia aceste persoane in calitate de martori, ci eventual in calitate de suspect cu
audiazii persoana in calitate de martor (cauza Sergey Afanasyev c. Ucrainei, respectarea garantiilor procesuale ale acestora ce deriva din dispozitiile art. 83
hotararea din 15 noiembrie 2012, parag. 58). in acel~i timp daca martorul face NCPP, respectiv art. 108 NCPP ~i art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor
declaratii incriminatoare, iar organul judiciar nu ii aduce la cuno~tinta dreptul la Omului. Mai mult, chiar in ipoteza in care s-a trecut la audierea in calitate de
tacere, nu poate fi considerat ca martorul a renuntat in mod neechivoc la dreptul martor, procurorul avea obligatia, in momentul in care cele prezentate conturau
la tacere, prin simpla continuare a relatarii (cauza Stojkovic c Fran/ei ~i Be/giei, implicarea in sav~irea unei infractiuni sa constate ca martorul se autoincrimi-
hotararea din 27 octombrie 2011, p. 54). Art. 118 din NCPP prevede dreptul neazii ~i sa-i aduca la cuno~tinta consecintele ce decurg, inclusiv dreptul de a nu
martorului de a nu se acuza, legiuitorul definind acest drept ca obligatia se autoincrimina. Pe cale de consecinta, excluderea declaratiilor de martor a
procesuala negativa a organului judiciar, care nu poate folos i declaratia data in inculpatilor C., D. ~i E. corelata cu lipsa altor mijloace de proba concludente,
calitate de martor impotriva persoanei care a dobandit calitatea de suspect sau exclude posibilitatea condamnarii acestora pentru infractiunea de marturie
inculpat in aceea~i cauza. Textul are in vedere doua ipoteze ~i anume: a) situatia mincinoasa (ICC.I, sec/iapenalii, decizia nr. 21712018, --www.scj.ro).
in care persoana este audiata in calitate de martor dupa momentul inceperii - cerin{a esen{ialii: declaratia mincinoasa sau omisiunea martorului de a spune tot
unnaririi penale cu privire la fapta, iar ulterior este continuata unnarirea penala ce ~tie trebuie sa vizeze fapte sau imprejuriiri esen{iale ale cauzei (cele privind
fata de acesta, dobandind calitatea de suspect (ipoteza din cauza dedusa obiectul probei; de pilda, imprejuriirile privind elementul material al infractiunii,
judecatii). b) atunci cand persoana are deja calitatea de suspect sau inculpat, iar
situatia premisa, cerintele esentiale etc.); in cazul faptei omisive este necesar ca organul
ulterior organul judiciar dispune disjungerea cauzei, in dosarul nou format,
judiciar in fata caruia au loc audierile sau participantii la proces sa fi adresat intrebiiri
persoana dobandind calitatea de martor. in niciuna dintre aceste situatii, organul
martorului cu privire la faptele sau imprejurarile esentiale ale cauzei;
judiciar nu poate folosi declaratia data in calitate de martor in defavoarea
acuzatului ci doar in favoarea suspectului sau inculpatului. Obligapa de a pune - in doctrina 1 s-a apreciat ca prin expresia lmprejuriiri esen{ia/e se inteleg orice
in vedere martorului ca are dreptul de a nu se autoincrimina apartine organului fapte, date, situatii sau circumstante care, avand legatura cu fondul cauzei, au impor-
judiciar care se afla in posesia unor date care ofereau suspiciuni privind impli- tanta in ceea ce prive~te solutia ce se da in procesul respectiv. Aceste imprejuriiri
carea martorului la comiterea unei fapte penale. 0 persoana citata in calitate de influenteaza direct rezolvarea cauzei; caracterul esential al imprejuriirilor se deter-
martor, care spune adevarul, se poate autoincrimina, iar daca nu spune adevarul, mina fn func/ie de obiectul probei2 ;
evitand o autoincriminare, poate comite infractiunea de marturie mincinoasa. - prin DCC nr. 53/2019, Curtea Constitutionala a apreciat ca sintagma lmprejuriiri
Acest mecanism duce, in realitate, la punerea sub invinuire a persoanei audiata esen/iale ce constituie a cerinta esentiala a infractiunii de marturie mincinoasa
ca martor, ceea ce este inechitabil daca anterior audierii persoanei in calitate de
satisface standardul de claritate ~i previzibilitate. In motivarea solutiei pronuntate s-a
martor, organele de unnarire penala aveau indicii care creau suspiciunea
retinut, in esenta, ca: ,,cerinta privitoare la <<imprejurarile esentiale» determina conti-
implicarii acesteia in comiterea faptei ce face obiectul audierii in calitate de
nutul declaratiei care poate constitui o marturie mincinoasa, limitandu-1 la obiectul
martor. ( ... ) Inexistenta unei declaratii de martor sau inlaturarea acesteia pentru
vicii de procedura in Camera preliminara conduce la anularea situatiei premisa probei, la ceea ce intereseaza a fi probat in cercetarea sau solutionarea cauzei.
~i implicit la obligatia instantei de a constata neindeplinirea conditiilor de
Conceptul de «imprejurari» vizeaza atat faptele principale ale cauzei, cat ~i
tipicitate a infractiunii, in lipsa altor e lemente probatorii. In cauza dedusa jude- circumstantele in care au avut loc acestea, precum ~i orice alte date de natura a servi
catii, inalta Curte constata ca prin mcbeierea din 19 ianuarie 2016 pronuntata de la solutionarea cauzei (de exemplu, identificarea autorului, un alibi). Caracterul de
Curtea de Apel Constanta, in Dosarul nr. x/36/20 I 5, definitiva prin Incheierea imprejurare «esentialii>> este dat de eficienta probatorie a acesteia, de pertinenta ~i
nr. x din 30 martie 2016 a inaltei Curti de Casatie ~i Justitie s-a respins ca concludenta sa in cercetarea ~i solutionarea cauzei respective, fiind indiferent daca
nefondata contestatia Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie ~i Justitie - instanta care a solutionat cauza a inlaturat din ansamblul probator administrat
Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Constanta, fiind excluse declaratiile date de martor ca fiind nesincere, intrucat infracµunea de marturie
dec!aratiile martorilor C. din data de 13 octombrie 2015, D. din data de 13 mincinoasa se consuma in momentul in care s-au facut afirmatiile mincinoase cu
octombrie 2015 ~i E. din data de 2 1 octombrie 2015. S-a constatat ca ace~tia au
fost audiati, initial ca martori in faza de urmarire penala, iar declaratiile date, in
aceasta calitate, contin referiri la actiuni ~i activitati personale ~i. deopotriva la
1
A. Filip~. op. cit., p. 56.
2
V. Dongoroz ~.a., Explicafii teoretice ale Codului penal. Partea speciala, vol. III, op. cit.,
p. 161 , precum ~i Tribunalul Suprem, decizia penala nr. 1061/ 1974, in C.D. 1974, p. 425-426.
490 Drept penal. Par/ea speciala lnfracfiuni contra fnfiiptuirii justi/iei 491

privire la imprejurarile esentiale, neavand relevanta daca au influentat sau nu solutia servi la adoptarea unei solutii asupra fondului cauzei. ( ... ) Curtea apreciazii ca
pronuntata"; faptele sau imprejurarile de fapt relatate de SKM in calitate de rnartor in dosarul
Parchetului de pe langa Judecatoria S-M sunt concordante sau relativ similare cu
- in cazul In care In aceea;;i zi un martor da declaratii mincinoase cu privire la cele declarate de martora MG, precum ~i cu cele declarate de PI $i NS,
faptele sau imprejuriirile esenfiale cu privire la care este intrebat in mai multe cauze In )
coroborandu-se $i cu raportul medico-legal efectuat in cauza. Totodata, Curtea
care se audiaza martori (indiferent daca acestea se afla pe rolul aceluia;;i organ judiciar opineaza ca parchetul nu a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila ca, in
ori a unor organe diferite), chiar daca exista o unitate spatio-temporala, nu se poate data de l.l l.2015, in jurul orei 20:00, SKM nu a fost prezenta la locul
retine unitatea natura!a colectiva, ci un concurs de infractiuni, existand mai multe incidentului (fapt negativ determinat care poate face obiectul probei) ori ca s-ar
actiuni infractionale, iar nu un proces executional unic 1; fi aflat in alt Joe decat eel in care a avut loc incidentul dintre PI ~i NS. ( ... )
- poate fi retinuta in concurs real cu infractiunea de inducere in eroare a organelor Curtea considera ca pentru a se putea retine in sarcina inculpatei SKM comiterea
judiciare; infractiunii de marturie mincinoasa de care a fost acuzata, era necesar sa se
probeze dincolo de orice indoiala rezonabila ca aceasta a racut afirma\ii
- nu poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de favorizarea raptuitorului, fata de
mincinoase in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care a
caracterul subsidiar al acestei din urma infraqiuni; in acest sens, prin decizia fost audiata in calitate de martor in dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria
nr. I/RIL/2019, instanta suprema a considerat ca fapta unei persoane audiata ca S-M, respectiv faptul ca aceasta a relatat fapta sau imprejurari esentiale solutio-
martor, de a face afirmatii mincinoase sau de a nu spune tot ce ~tie in legatura cu narii cauzei la care nu a asistat. Or, probele administrate in cauza nu dovedesc
faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care a fost intrebata, intrune~te numai a~a cum a retinut instanta de fond ca inculpata SKM fie nu s-a aflat in data de
elementele de tipicitate ale infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta de art. 273 01.11.2015, in jurul orei 20:00 pe palierul etajului Ill al blocului nr. 6 din str.
alin. (1) NCP; Ostrovului, din Satu Mare ~i ca nu a asistat la incident, ~i cum declaratia data de
aceasta in calitate de martor in dosarul Parchetului de pe tanga Judecatoria S-M
~ Curtea apreciazii ca elementul material al laturii obi·ective a infractiunii este concordantii cu celelalte probe administrate in cauza, Curtea opineazii ca
de marturie mincinoasa, prevazute de art. 273 alin. (I) NCP consta in actiunea parchetul nu a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabi!a faptul ca inculpata a
subiectului activ nemijlocit, care este unul calificat, de a face afirmatii racut afirmatii mincinoase in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu
mincinoase sau omisiunea acestuia de a declara tot ce ;;tie, ambele in legatura cu privire la care a fost intrebata cu ocazia audierii in calitate de martor (C.A.
faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat intr-o cauza Oradea, secfia penalii, decizia nr. 31812018, nepublicata).
penala, civilii, disciplinara sau de orice cauza in care se asculta martori. Cerin/a
esen/ialii ata§atii elementului material este ca declaratia mincinoasa sa vizeze ~ Curtea opineaza ca fapta inculpatei TAG care, In calitate de martor, a
fapte sau imprejurari esentiale ale cauzei, respectiv orice fapte, date, situatii sau racut afmnatii mincinoase In declaratia data in 27 ianuarie 2015 in dosarul nr. 4
circumstante care, avand legatura cu fondul cauzei, au importanta in ceea ce al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, cu privire la evenimentul rutier in
prive~te solutia ce se adopta In procesul respectiv. Caracterul esential sau care a fost implicat in noaptea de 14/15 ianuarie 2015 autoturismul Skoda
neesential al faptelor ~i imprejurarilor trebuie determinat numai prin raportare la Octavia cu nr. de inmatriculare BH-52, este tipica, intrunind atat sub aspect
obiectul probei ~i de relevanta acesteia in raport de obiectul investigatiei penale obiectiv, cat ~i subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de marturie
in rem, ori al acuzatiei formulate in personam, sau al altor aspecte de natura sa mincinoasa, prevazute de art. 273 alin. (1) NCP. in cauza este intrunita situa?.a
conduca la adoptarea unei solutii asupra fondului cauzei. A~adar, Curtea premisa a infractiunii inculpata TAG fiind audiata in calitate de martor in cauza
considera ca nu orice relatare inexacta sau necorespunzatoare realitatii racuta de pena!a ce a racut obiectul dosarului nr. 4 al Parchetului de pe tanga Judecatoria
martor in procesul penal intrune~te elementele de tipicitate obiectiva ale Oradea. Elementul material al laturii obiective consta in actiunea inculpatei
infractiunii de marturie mincinoasa. Astfel, daca afmnatiile mincinoase se refera TAG care audiatii in calitate de martor in data de 27 ianuarie 2015 intr-o cauza
la stari, situatii sau imprejurari care nu sunt esentiale, fapta nu intrune~te cerin- penala a racut afirmatii mincinoase in legatura cu fapte ~i imprejurari esentiale
tele de tipicitatea obiectiva stipulate de norma de incriminare. Deopotriva, privind evenimentul in care a fost implicat autoturismul marca Skoda Octavia cu
Curtea opineazii ca pentru retinerea tipicitatii obiective nu este necesar ca nr. de inmatriculare BH-52 gasitii avariata ~i abandonata in noaptea de
procurorul sau instanta de judecata sa i~i intemeieze solutia dispusa in cauza pe 14/15.01.2015 in apropierea localitatii Pau~a. in speta, este lntrunita cerinta
declaratia mincinoasa a martorului, ci doar ca aceasta sa fi avut aptitudinea de a esentia!a a infractiunii, intrucat actiunea inculpatei TAG s-a aflat in Iegatura cu
imprejurari de fapt esentiale, deoarece raceau obiectul probei in dosarul nr. 4 al
Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, fiind astfel relevante pentru
1
in acela~i sens in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 22) s-a apreciat ca ,,in
cazul infractiunii de marturie miocinoasa, de~i obiectul juridic este normala realizare a actului adoptarea unei solutii in aceea cauza. Curtea apreciazii ca nefondata apiirarea
de justitie prin aflarea adevarului, aceastii valoare se iodividualizeaza in cazul fiecarei cauze inculpatei cu privire la neintrunirea cerintei esentiale a infractiunii, deoarece
aflate pe rolul organelor judiciare. Pe cale de consecinta, daca autorul este audiat ca martor in inculpata TAG ~tia in mod cert ca nu ea a condus autoturismul marca Skoda
aceea~i zi, la interval scurt de timp, de catre aceea~i instan\a, dar in doua cauze diferite, nu Octavia in noaptea de 14/ 15 ianuarie 2015 ~i ca nu a fost implicata in niciun
vom avea o unitate naturala colectiva, ci doua infrac\iuni distincte de marturie mincinoasa". eveniment rutier ~i, cu toate acestea, cunoscand aceasta realitate, a prezentat-o
492 Drepl penal. Par/ea speciala lnfracfiuni contra infoptuiriijustifiei 493

mincinos, afirmand neadevaruri in scopul indepartarii numitului DSD de prezenta a 3 persoane la finalu l incidentului, au conturat suspiciunea ca, in
actiunea de a conduce autoturismu l marca Skoda Octavia cu privire la care realitate, inculpatul nu a fost prezent la incidentul dintre C.I. $i C.V., deci ca nu
exista banuiala ca ar fi fost folosit pentru realizarea unor actiuni de braconaj. ar fi vazut bataia survenita intre cei doi, marturia sa fiind, a$adar, falsa,
Relevanta sub acest aspect este ~i declaratia pe care inculpata TAG a dat-o tot in ) mincinoasa sub toate aspectele relatate. Or, in urma probatoriului administrat in
calitate de martor in acela~i dosar, in data de l 5 ianuarie 2015, in care a aratat ca cauza $i analizat detaliat de instanta de control judiciar, reiese ca aspectele
era acasa in noaptea de 14/ 15 ianuarie 2015 $i ca la solicitarea telefonica a relatate de inculpatul M.S. sunt concordante sau relativ similare cu cele relatate
prietenului sau, MC s-a prezentat la politie pentru a declara ca ar fi condus in de ceilalti martori sau persoane implicate in incident $i, totodata, nu s-a dovedit
acea noapte autoturismul marca Skoda Octavia, cu care ar fi fost implicata niciun moment ca inculpatul M.S. s-ar fi aflat in alta parte decat locul inciden-
intr-un eveniment rutier, in vederea obtinerii autorizatiei de reparatii, sens in tului, astfel ca suspiciunea retinuta de acuzare a ramas la acest nivel, de simpla
care a urmat sfatul prietenului sau, dandu-se cu noroi pe haine inainte de a supozitie. Ca atare, pentru cele expuse In precedent, Curtea constata ca, in
merge la potitie. A$adar, conducerea autoturismu lui marca Skoda Octavia cons- cauza, sunt incidente prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a lI-a )J'CPP, fapta
tituie o imprejurare esentiala in cauza penala care a racut obiectul probei in retinuta in sarcina inculpatului neintrunind conditiile de tipicitate ale infractiunii
dosarul nr. 4 al Parchetului de pe liinga Judecatoria Oradea, imprejurare cu de marturie mincinoasa prevazuta de art. 273 alin. ( 1) NCP (CA. Cluj, sec{ia
privire la care inculpata a racut declaratii mincinoase (CA . Oradea, sec{ia penalii, decizia nr. 11831201 7, nepublicatii).
penalii, decizia nr. 21112018, nepublicata).

~ Curtea constata ca inculpatul M.S. a fost audiat la data de 11 septem- ~ Cu privire la incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina incul-
patilor care au fost dovedite cu probele administrate in cauza, coroborate cu
brie 2013 in calitate de martor in cauza penala nr. P/2013 a Parchetului de pe declaratiile de recunoa$tere, Curtea retine ca acestea se circurnscriu dispozitiilor
liinga Judecatoria D., astfel ca in cauza este indeplinita conditia premisa, aceea a art. 273 alin. (1) NCP, care incrimineaza infractiunea de marturie rnincinoasa,
depunerii unei marturii intr-o anumita procedura, a$a cum este reglementat in astfel ca nu se poate retine $i infractiunea de favorizare a infractorului. lnstanta
norma penala de incriminare. Retinem in continuarea analizei prezentei cauze are in vedere, pentru a retine o singura infractiune contra inraptuirii justitiei,
faptul ca, obiectul dosarului penal in care inculpatul M.S. a fost audiat in calitate caracterul subsidiar al infractiunii de favorizare a infractorului in raport cu
de martor era constituit din infraqiunile de lovire $i alte violente/vatamare infractiunea de marturie mincinoasa, ambele avand acela$i obiect juridic special.
corporala reciproc savar$ite de numitii C. L $i C. V. in data de 22 mai 2013 pe Infractiunea de favorizare a infractorului nu poate fi retinuta decat atunci cand
raza Iocalitatii D. (cei doi aveau in cauza 655/P/2013 dubla calitate: persoana nu exista alte incriminari speciale ale favorizarii, cum este $i marturia minci-
vatamata, respectiv, inculpat). Pentru existenta infractiunii sub aspectul tipici- noasa. in cazul infractiunilor contra inraptuirii justitiei care prin specificul lor se
tatii obiective mai este necesar ca aspectele relatate de martor, apreciate ca pot prezenta ca forma aparte de favorizare a infractorului, ele i$i pastreaza auto-
mincinoase, neadevarate, sii fie fn legiiturii cu faptele sau imprejuriirile esen/iale nomia $i nu pot da n~tere unui concurs de infractiuni, doar pentru ca, in urrna
asupra ciirora a Jost fntrebat. MartoruJ savar$~te infractiunea numai daca, efectelor produse au lrnpiedicat sau ingreunat cercetarile tntr-o cauza penala. in
cunoscand realitatea, o denatureaza in ~a fel !neat relatarile sale due la o alta acel~i sens au fost pronuntate hotar§ri judecatore$ti de Curtea de Apel
concluzie ca $i atunci cand, avand posibilitatea sa cunoasca realitatea, relateaza Tirni$oara $i Curtea de Apel Constanta $i au fost exprimate pareri in doctrine,
fapte imaginare. Potrivit dispozitiei incriminatorii din art. 273 NCP, este martor retinandu-se in esenta ca doar daca favorizatorul acorda ajutor raptuitorului prin
mincinos $i acela care nu spune tot ceea ce $tie privitor la imprejurarile esentiale comiterea unei alte infractiuni ce protejeaza o'alta valoare sociala $i nu buna
asupra carora a fost intrebat, de$i cuno$tea realitatea 0 imprejurare este lnfaptuire a justitie, favorizarea infractorului se va retine cu marturia mincinoasa
esen/ialii cond prezintii importan/ii, are pondere fn stabilirea adeviirului $i, prin (C.A. Cluj, sec/iapenalii, decizia nr. 8812018, nepublicatif).
consecin/ii, fn solu/ionarea Justa a unei cauze. Daca reticenta martorului in a
spune adevarul sau afirmatiile mincinoase se refera la stari, situatii sau impre- b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie (infrac-
j urari care nu sunt esen/iale pentru judecata, fapta nu constituie infractiunea de fiune de pericol abstract);
rnarturie mincinoasa de Ia art. 273 NCP. in practica judiciarii s-a statuat cii c) leglitura de cauzalitate: rezulta din rnaterialitatea faptei.
acest caracter esen/ial se determinii nu in func/ie de solu/ia pronun/atii in cauza
in care s-a flicut miirturia, ci in fanc/ie de obiectul probei. Daca aceasta este 7.5. Latura subiectiva
concludenta Jn raport de invinuirea adusa inculpatului sau orice alt aspect de
natura sa influenteze absolvirea de raspundere penala a acestuia, imprejurarea - intentia directa sau indirecta;
respectiva, relatata mincinos de martor, are caracter esential in sensul art. 273 - nu intereseaza sub aspectul existentei infracpunii mobilul sau scopul cu care a fost
NCP. ( ... ). Curtea constata ca toate aspectele sus/inute de acuzare ca ar sav~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanµi la individualizarea pedepsei.
constitui elemente nereale relatate de martorul MS. cu prilejul audierii sale in - daca rnartorul expune cu buna-credinµi perceptia sa despre faptele sau impreju-
data de 11 septembrie 2013, detalii privitoare la starea vremii, la intervalul orar rarile cu privire la care este lntrebat, insa instant.a apreciaza ca acestea nu pot fi retinute
in care fapta s-a consumat, imbracamintea purtata de unul dintre agresori,
494 Drept penal. Partea speciala !nfrai:{iuni contra infliptuirii justifiei 495
intrucat nu corespund realitiitii, de1?i declaratia martorului nu va fi avuta in vedere de sot $i la interventia coinculpatului C.O. pe Ianga prim-procurorul T.T. pentru tre-
catre instant;3., nu se poate retine comiterea unei fapte tipice de marturie mincinoasa 1; cerea ,,p!angerii" de la ,,petitii" la ,,penal", aceste demersuri avand ca scop
crearea unui ,,mijloc de presiune" asupra fostului sot pentru ca acesta sa renunte
~ Martorul este obligat sa respecte adevarul atunci cand este chemat sa ) la vizitele ~i relatiile personale cu minora rezultata din casatoria !or. in aceste
conditii, este rezonabil a conchide ca numita P.E.R., chematii de organele judi-
depuna marturie In fa\a organelor judiciare, in caz contrar putand fi tras la
ciare In vederea ascultarii, avea - In acele momente - reprezentarea unor posi-
raspundere penala pentru ca a incercat sa compromita activitatea de stabilire a
bile consecinte penale pentru o activitate de instigare ori pentru o activitate de
adevarului judiciar desr~uratii de catre aceste organe. in procesul de evaluare !?i
complicitate relativ la o infractiune de serviciu sau In legiiturii cu serviciul
fixare a elementelor constitutive ale infracriunii de marturie mincinoasa, este
functionarilor publici (politi~ti, procuror, prim-procuror). CtEDO a afirmat
esential a se observa daca existii contradic!ii intre declaratiile date de persoana constant in jurisprudenµ sa ca dreptul la un proces echitabil In cauze penale
acuzata ca ar fi comis o asemenea infractiune; apoi daca existii aceste nepotri- include ,,dreptul, pentru orice «acuzat» in sens autonom pe care art. 6 ii atribuie
viri, sa se verifice daca ele nu se datoreaza cumva erorilor de perceptie, care acestui termen, de a pastra tacerea ~i de a nu !ncerca sa contribuie la propria sa
erori pot determina o interpretare ~i o semnificatie proprie (diferitii de cea reala) incriminare" (cauza Funke c. Franfei). in rezumat, privilegiul impotriva autoin-
evenimentelor relatate de martor. in final, trebuie verificat daca martorul a fiicut criminarii este un principiu conform caruia statul nu poate obliga un suspect sa
afirmatiile - considerate neadeviirate - cu intentia de a induce in eroare organele coopereze cu acuzarea prin oferirea de probe ce 1-ar putea incrimina. Or, in
judiciare ~i de a zadamici stabilirea adevarului judiciar, ori a fiicut respectivele conditiile ascultarii unei persoane In calitate de martor, sub prestare de juramant
afirmatii rara a urmari aceasta finalitate, fiind animat de buna-credinta. in orice ~i, mai ales, sub sanctiunea penalli a slivir$irii infractiunii de miirturie minci-
caz, ar trebui ca instanµ confruntata cu judecarea unei asemenea cauze - sa noasa, cu privire la fapte sau imprejuriiri care 1-ar putea incrimina, CtEDO - in
manifeste un rol activ deosebit, avand in vedere imprejurarea ca aceasta infrac- jurisprudenta sa - a elaborat a~a-zisa ,,teorie a celor trei alegeri dificile cu care
tiune este una de pericol ~i nu de rezultat, iar probarea unei fapte de marturie se confrunta persoana", conform ciireia nu este natural sa i se ceara presupusului
mincinoasa prezintii dificultiiti multiple. in acest context, Curtea observa ca fiiptuitor sa aleaga intre a fi sanctionat pentru refuzul sau de a coopera, sa
instanµ de fond nu a manifestat rol activ in solutionarea cauzei, privind pe furnizeze autoritatilor informatii incriminatoare sau sa mintii $i sli ri~te sa fie
inculpatul E.D. nu a verificat in niciun fel sustinerile ~i apararile acestuia, admi- condamnat pentru aceasta (cauza Weh c. Austriei). De altfel, in doctrina juridica
nistrand toate dovezile necesare pentru elirninarea tuturor dubiilor $i stabilirea unei $i jurisprudenta nationalii a fost constant sustinuta, cu valoare de principiu,
situafii de fapt care sa fie bazatii pe probe ~i nu pe prezumtii (CA . Bucure:fli, opinia potrivit clireia dacii martorul, pentru a nu se invinui pe sine de siivar$irea
sec{ia I penala, decizia nr. 222712012, www.rolii.ro). unei infractiuni, face afirmatii neadevarate sau, cu intenµe, trece sub tacere anu-
mite !mprejurari esentiale despre care a fost intrebat, el nu ar siivar~i infractiunea
~ ~i
Este de necontestat, potrivit actelor lucrarilor dosarului, ca la data de marturie mincinoasli. in realitate, o asemenea persoana nu mai este ,,un mar-
tor", deoarece el nu poate aparea in aceasta calitate in raport cu o eventuala
citiirii ~i audierii numitei P.E.R. organele judiciare aveau deja conturatii situatia
de fapt legatii de sesizarea, de ciitre aceasta, a organelor judiciare cu privire la inculpare a sa, din moment ce intrebiirile ce i se adreseazii ar conduce, daca ar
pretinsa infractiune de ,,furt calificat" a telefonului mobil siivar~itii de fostul siiu raspunde sincer, la implicarea sa intr-un proces penal. intr-o asemenea situatie,
martorului nu i se mai poate cere sli fie obiectiv, in acela$i timp in care deasupra
sa planeaza sanctiunea penalli. De altfel, in jurisprudenta instantei supreme a fost
1
In DCC nr. 650/2018 s-a aratat ca ,,refuzul de a declara in sensul solicitat de organele afirmat principiul potrivit caruia, in cazul in care o persoana, dupa ce a fost
judiciare sau modifjcarea ~i retractarea declaratiei care a fost data prin exercitarea unor ascultatii ca martor in cursul procesului penal, este trimisli in judecatii, pentru o
presiuni de orice fel asupra martorului reprezinta, in planul dreptului material, aplica\ii ale infractiune in leglitura cu cea care face obiectul judeclitii, ea pierde calitatea de
cauzelor de neimputabilitate prevazute la art. 24 ~i 25 NCP. Acestea reflectii, din perspectiva martor, devenind inculpat ~i nu mai poate fi trasli la riispundere pentru afirma-
procesuala, abateri de la art. 101 NCPP referitor la principiul loialitiitii administrarii probelor. tiile neadevlirate fiicute cu ocazia ascultarii sale in calitate de martor
Prin urmare, in acest caz, in plan procesual, este incident art. 102 alin. (2) NCPP, iar in plan (Trib. Suprem, sec{ia penala, decizia penala nr. 197511979). Imprejurarea ca in
material art. 280 alin. (2) NCP. Proba astfel obtinuta nu poate fi folosita in procesul penal in prezenta cauzii penalii, ulterior declaratiei de martor, nu a fost declan~atli o
care martorul a fost audiat, iar eel ce l-a determinat pe martor sa declare in felul mentionat procedura judiciarli de tragere la rlispundere penala pentru o forma de partici-
urmeaza el insu~i · sa raspunda penal. De aceea, in ipoteza data nu mai trebuie sa existe o patie penala la o infractiune de coruptie, ni: este de naturli sii !nliiture principiile
prevedere care sa indice faptul ca declaratia astfel data este sau nu marturie mincinoasa, din enuntate anterior in jurisprudenta CtEDO, Inalta Curte - in acord cu judeclitorul
moment ce martorul sav~e~te fapta prevazuta de legea penala in condi\iile celor doua cauze instantei de fond - apreciind ca infractiunii pentru care inculpata P.E.R. a fost
de neimputabilitate. ( ... ) Simpla divergen\a de marturii in cadrul unui proces, daca nu exista
trimisa in judecatii ii lipse~te elementul subiectiv (vinoviitia) din continutul
probe directe din care sa rezulte caracterul mincinos ~i de rea-credinta al acestora, in mod
constitutiv al acestei infractiuni (I.C.C.J., sec{ia penala, decizia nr. 21312015,
evident nu intrune~te elementele de tipicitate ale infractiunii de marturie mincinoasa. Astfel,
art. 273 alin. (1) trebuie coroborat cu art. 16 alin. (6) NCP; or, simplele divergente de marturii www.scj.ro).
nu implica o intentie in sensul de a face afirmatii mincinoase ori de a nu spune tot ce ~tie in
legatura cu faptele sau imprejurarile esen\iale cu privire la care este intrebat".
496 Drept penal. Partea specia/ii lnfrac/iuni contra infliptuirii justifiei 497

8.6. Variante agravate - in cazul audierii martorului protejat sau a investigatorului sub acoperire, cand
declaratia este sernnatii doar de pre~edintele completului conform art. 129 alin. (6)
- marturia mincinoasa se pedepse~te mai grav daca este savar~ita: NCPP, respectiv art. 148 alin. (8) NCPP, finalizarea declaratiei coincide cu momentul
a) de un martor cu identitate protejatii ori ajlat fn Programul de protecfie a marto- ) consumarii infraqiunii de marturie mincinoasa;
rilor; - in cazul traducerilor efectuate in scris, infractiunea se consuma la momentul
b) de un investigator sub acoperire; depunerii traducerii de catre interpret la organul in fata cliruia se afla cauza in care a
c) de o persoanii care fntocme~te un raport de expertizii ori de un interpret; participat;
d) in legiiturii cu o faptii pentru care legea prevede pedeapsa detenfiunii pe viafii - infractiunea poate fi sav~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data
ori inchisoarea de I 0 ani sau mai mare (prin raportare la pedeapsa prevazutii de lege ultimului act de executare.
pentru forma consumata).
8.8. Pedeapsa
- in cazul expertului, declaratia mincinoasa sau omisiunea de a spune tot ce ~tie cu
privire la imprejurari esentiale ale cauzei rezultii din raportul de expertiza (ori din - pentru forma de bazli: fuchisoarea de la 6 !uni la 3 ani sau amenda;
suplimentul la acesta) sau din declaratiile date de acesta in fata organului judiciar, cand - pentru varianta agravata: fuchisoarea de la 1 la 5 ani.
este ascultat pentru a da lamuriri;
- in cazul interpretului, fapta se sav~e~te prin interpretarea mincinoasa sau prin
8.9. Cauza speciala de nepedepsire
omisiunea acestuia de a interpreta sau traduce tot ceea ce a declarat persoana pentru - se retffie fu situatia in care:
ascultarea careia sunt necesare serviciile interpretului, on prin consernnarea de fapte (i) in cauzele penale, autorul i~i retrage marturia mincinoasa facutii in defavoarea
sau imprejurari nereale in cuprinsul traducerii unor !nscrisuri; suspectului sau inculpatului mai inainte de retinerea suspectului sau inculpatului,
arestarea preventiva sau la domiciliu a inculpatului sau de punerea in mi~care a actiunii
8.7. Formele infracfiunii penale;
- actele de pregatire ~i tentativa nu sunt incriminate; (ii) in alte cauze decal cele penale, autorul i~i retrage marturia mincinoasa mai
- infractiunea se consuma in momentul in care subiectul activ nemij locit face decla- inainte de a se fi pronuntat o hofuare in prima instanta sau de a se fi dat o altii solutie in
ratia mincinoasa sau omite sa spuna tot ce ~tie cu privire la ll:nprejurliri esentiale ale cauzli ca urmare a marturiei rnincinoase.
cauzei despre care a fost intrebat, respectiv pe care le-a interpretat/tradus, chiar daca - se remarcii astfel ca NCP restrange sfera de aplicare a cauzei speciale de nepe-
declaratia nu este ulterior avutii in vedere de organul judiciar; este relevant momentul depsire prin impunerea obliga/iei de retragere a miirturiei mincinoase fnainte de
finalizarii procedeului probatoriu al audierii prin semnarea declaratiei de catre mar- momentul refinerii sau punerii fn mi$care a acfiunii penale;
tor, respectiv de interpret, deoarece in functie de acest moment se poate evalua, in - pentru a fi retffiutii drept cauzli de nepedepsire, retragerea marturiei mincinoase
ansamblu, continutul declaratiei; trebuie sa fie flicutii in cauza in care a fost data, iar nu in cauza in care se efectueazli
urmarirea penala sau se judeca infractiunea de rnlirturie mincinoasa;
~ Fapta martorului care, participand in aceasta calitate futr-o cauza, face - cauza de nepedepsire are caracter personal, profitand numai autorului, nu ~i
afirmatii mincinoase cu privire la imprejuriirile esenfi.ale asupra carora a fost complicelui ~i instigatorului care vor raspunde pentru participarea la infractiunea de
intrebat intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de marturie minci- marturie mincinoasa.
noasa, indiferent daca instanta care a solutionat cauza a inlaturat dj.n ansamblul
probator administrat declaratiile date de acesta ca fiind nesincere, intrucat
infracp.unea de marturie mincinoasii se consumii in momentul in care s-au flicut ~ Conditia cerutii de legiuitor se referii la retragerea marturiei rninci-
noase, iar nu a unei declarafii reale, corespunzatoare adevarului. A considera
af1IIDatiile mincinoase cu privire la imprejuriirile esenp.ale, neavand relevanta
ca aceste dispozitii sunt aplicabile pentru retragerea declaratiilor conforme
daca au influentat sau nu solutia pronuntata (I.C.C.J., sec/ia penala, decizia
adevarului lnsearnna a denatura amt litera, cat ~i spiritul acestor dispozitii legale,
nr. 131912006, www.scj.ro) .
care sunt menite a incuraja pe eel care declarii mincinos sa recunoascii acest
- in cazul sava~irii faptei de ciitre expert, infracp.unea se consuma ~i la momentul lucru ~i sa dea declaratii reale, care sa slujeasca la aflarea adevlirului. Or, In
depunerii raportului de· expertizli/suplimentului la raportul de expertiza la organul prezenta cauzli, inculpatul nu ~i-a retras declaratia mincinoasa, ci practic ~i-a
judiciar in fata cliruia se afla cauza in care a participat expertul, respectiv in momentul mentinut-o. Retragerea declaratiei mincinoase presupune ca martorul sa ofere
in care este semnatii declaratia data de expert in fata organelor judiciare; detalii pe care le-a perceput direct, care erau esentiale ~ i despre care fusese
special intrebat ~i nu sii-~i mentina declarapa anterioara care continea aspecte
498 Drept penal. Parcea specialii !nfrac(iuni contra infoptuirii justifiei 499
contrare realitatii. Ratiunea cauzelor de nepedepsire nu este aceea de a oferi examinarii fizice) 1, fnscrisuri/e [originate sau copii, oficiale sau sub semnliturli privata,
,,gratuitliti" celor care initial inteleg sli dea declaratii mincinoase, ci sunt menite procese-verbale (inclusiv cil.nd au natura unor acte de sesizare a organelor de urmlirire
a stimula faptuitorul ca, dupli ce prin afirmatiile sale mincinoase determinli penala)], mijloacele de probii consemnate fn inscrisuri [declaraW de martori sau per-
~rganele_ judiciare sli facli cercetliri raportat. la situatii sa_u i~pr:ju~ari nereale, ) soana vatamata administrate in cauza ori in altli cauzli (de pilda, atunci cand persoana
mapte sa conduca la aflarea adevlirulu1, sa 1$1 retragli martuna mamte de a se vlitlimatli a fost audiatli in aceasta calitate intr-o cauzli avil.nd ca obiect comiterea
produce efecte grave sau chiar ireversibile, iar cercetarile sli fie reorientate intr-o infraqiunii de talhlirie, cil.nd aceste declaratii sunt transferate in alta cauzli care are ca
directie eficienta pentru solutionarea corecta a cauzei $i tragerea la raspundere obiect favorizarea faptuitorului de clitre persoana vlitlimatli), rapoarte de constatare
exclusiv a persoanei vinovate de comiterea infractiunii, pentru corecta infaptuire sau de expertizli etc.]2 ce privesc o proced11rii judiciarii (penalii sa11 nepenalii); daca
a justitiei. Pe de altli parte, chiar dacli s-ar aprecia ca retragerea marturiei minci- inscrisurile sustrase nu tin de o procedurli judiciarli se va putea retine, dupli caz,
noase este reala, se constatli ca aceasta s-a realizat in propriul proces, dupa ince-
comiterea infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 259 NCP), sau
perea urmaririi penale $i punerea in mi$care a aqiunii penale impotriva incul-
furt (art. 228 NCP), furt calificat (art. 229 NCP) etc.;
patului A. Or, potrivit doctrinei $i practicii judecatore$ti, cauza de nepedepsire nu
este aplicabila in cazul in care impotriva martorului mincinos a fost pornit - inscrisurile pot fi emise de un organ de urmarire penalli, de o instanta de judecatli
procesul penal pentru savil.f$irea infractiunii de marturie mincinoasa, chiar dacii sau de un alt organ de jurisdictie (de pilda, dovezile de indeplinire a procedurii de citare
retragerea marturiei mincinoase a avut loc anterior solutionarii definitive a cauzei sau de afi~are a in~tiintfilii) sau destinate acestora ~i necesare solutionlirii cauzei.
in care aceasta marturie a fost racuta. Practic, declaratia de retragere a marturiei
mincinoase a martorului racuta in procesul penal pornit i~potriva sa pentru 9.3. Subiectii infracpunii
infractiunea de martune mincinoasa nu are caracterul de retragere a marturiei in a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizicli sau juridicli) care are
cauza in care a fost depusa, ci de recuno~tere a comiterii acestei infractiuni, in ·capacitate penalli;
acee~i cauza in care are calitatea de inculpat, recunoa$terea racuta in aceste
conditii neputil.nd duce la apararea de pedeapsa sau la reducerea obligatorie a - in mod intemeiat s-a arlitat in doctrina3 ca in principiu, nu poate avea calitatea de
acesteia, ea putil.nd eventual constitui o circumstantli atenuantli facultativa subiect activ al infractiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri
(I.C.C.J.• Secfia penala, decizia nr. 74/RC din 8 martie 2016, www.scj.ro). participantul la infractiunea care a declan~at procedura judiciarli in care acesta
sustrage sau distruge mijloace materiale de probli sau inscrisuri, atat timp cat acestea
NCP nu a mai stipulat ~i cauze/e personale de atenuare care potrivit vechiului Cod se afla in posesia faptuitorului (spre exemplu, autorul unei infractiuni de omor care
erau incidente In situafia in care: ulterior ascunde sau distruge arma crimei nu va slivar~i ~i infractiunea de sustragere
(i) in cauzele penale retragerea miirturiei a intervenit dupii ce s-a produs ar~tarea sau distrugere de probe ori de inscrisuri). Daca insli probele se aflli in posesia orga-
inculpatului; nului judiciar sau sunt destinate acestuia, iar faptuitorul le sustrage sau le intercep-
(ii) in toate cauzele retragerea miirturiei a intervenit dupii ce s-a pronunfat o teazli, fapta sa va constitui infractiune (spre exemplu, daca autorul unei infractiuni de
omor sustrage arma crimei din camera de corpuri delicte a politiei, fapta constituie
hotiiriire In primii instanfii ori dupii ce s-a dat o altii solu/ie ca urmare a miirturiei
sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri);
mincinoase.
- in situatia in care fapta este slivar~itli de un functionar public/privat in exercitiul
atribu!iilor sale de serviciu, se va retine infractiunea de abuz in serviciu in concurs cu
infractiunea de sustragere sau distrugere de probe sau inscrisuri;
- participatia penalli este posibilli in toate formele: coautorat, complicitate, instigare.
9.1. Nopune
- in ipoteza in care instigarea la sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri
- este infractiunea ce consta In: (i) sustragerea, distrugerea, retinerea, ascunderea ori este realizata prin corupere, prin constril.ngere ori prin altli fapta cu efect vadit inti-
alterarea de mijloace materiale de proba sau de inscrisuri, in scopul de a impiedica midant, saviir~ita asupra subiectului activ nemijlocit ori asupra unui membru de familie
aflarea adevlirului intr-o procedurli judiciara; sau (ii) impiedicarea, in orice alt mod, ca al acestuia se va retine comiterea infraqiunii de influentare a declaratiilor [art. 272
un inscris necesar solutionarii unei cauze, emis de catre un organ judiciar sau adresat alin. (1) NCP], iar nu o instigare la infractiunea prevazuta de art. 275 NCP;
acestuia, sli ajunga la destinatar (art. 275 NCP).
1
Potrivit art. 197 NCPP: ,,{I) Obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savfu-$ite,
9.2. Obiectul infracpunii precum ~i orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului sunt mijloace materiale de proba.
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei; (2) Sunt corpuri delicte mijloacele materiale de probli care au fost folosite sau au fost destinate sa
serveasca la savar~irea unei infraqiuni, precum ~i obiectele care sunt produsul infractiunii".
b) obiectul material: mijloacele materiale de probii (de exemplu, probele piolo- 2
Ase vedea S. Bogdan, op. cit., p. 361.
gice recoltate cu ocazia cercetarii la fata locului ori in urma procedeului probatoriu al 3
V Dobrinoiu, N. Neagu, op. cit., p. 374.
500 Drept penal. Partea specialii lnfrac(iuni contra infoptuiriijusti{iei 50 1
b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este persoana fizica sau 9.5. Latura subiectiva
juridica ale ciirei interese au fost vii.ta.mate prin siivar~irea infractiunii.

9.4. Latura obiectiva intentia_direc.!!;_fprrna asiim1izi&; :mteDAA:.~-:;pµ

)
a) elementul material:
- scopul: raptuitorul trebuie sa urmareascii impiedicarea aflarii adeviirului intr-o
(i) sustragerea, distrugerea, re/inerea, ascunderea ori alterarea de mijloace mate- procedura j udiciara; daca prin comiterea faptei se urmare~te doar lnsu~irea pe nedrept
riale de proba sau de inscrisuri, in scopul de a impiedica aflarea adevarului lntr-o a unui inscris se va retine savar~irea infraqiunii de furt;
procedura judiciara (fonna de baza);
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intenponate rnobilul cu care a
- daca sunt comise rnai multe dintre modalitatile alternative prevazute de art. 275
fost siiv~ita; acesta poate fi avut in vedere de instanfA la individualizarea pedepsei.
alin. ( 1) NCP, va putea fi retinuta fie o unitate naturalii de i'!frac/iune (de pildii, in
ipoteza in care dupa sustragerea unui mijloc material de proba raptuitorul 11 distruge
imediat), fie o unitate legalii de infrac/iune (de exemplu, in cazul in care la diferite
~i
. . . in speµl, plangerile documentele se aflau deja in posesia organelor
de politie, caci in sarcina inculpatului R.I. se retine comiterea faptei in exerci-
intervale de timp ~i in realizarea aceleia~i rezolutii infractionale sunt sustrase, distruse
tarea atributiilor de ~ef al B.I.C. Pe de alta parte, se constatii ca actele materiale
sau ascunse mai multe inscrisuri dintr-un dosar);
comise de inculpatul R.I. sunt mai reduse decat activitatea retinuta in sarcina
acestuia conform acuzatiei penale, deoarece, ~a cum a stabilit prima instanta,
. . . Fapta inculpatilor de a fi sustras dintr-un dosar aflat pe rolul instantei unele dintre aceste acte au fost comise in perioada In care inculpatul R.I. se afla
de judecata doua procese-verbale de indeplinire a procedurii de citare, fiind sur- in concediul legal de odihnii, de ciitre alti politi~ti, tocmai in baza cutumei
prin~i de judeciitorul de serviciu, constituie infractiunea de retinere sau distru- unanim acceptatii ~i aplicata la Politia G. in legiiturii cu lnregistrarea lucriirilor
gere de inscrisuri (C.A. Bucure$!i, sec/ia a II-a penalii, decizia nr. 108611998, in cu autor necunoscut. in mod corect a stabilit instanta de fond ca nu se poate
Dreptul nr. 112000, p. 147). aprecia ca inculpatul R.I. a actionat cu intentie, deoarece acesta nu a urmarit sa

~
retina inscrisurile sau sa impiedice ca plangerile, sesiziirile ~i celelalte docu-
Faptele inculpatului P.V. care in data de II februarie 2014, in jurul mente sii ajunga la organul de urmarire penalii, din moment ce respectivele
orelor 12:40, a condus pe un drum public autoturismul marca Renault, avand o lucrari nu au fost ascunse, despre existenta acestora avand cuno~tinta toti lucra-
alcoolemie de 1,55 g/l alcool pur in sange, la prima probii ~i respectiv 1,40 g/l la torii de politie din cadrul B.I.C., fiind puse in mapa/cutia/husa m~inii de scris,
a doua proba, dupii care a sustras probele biologice de sange in scopul impiedi- la care avea acces orice politist din cadrul acestui birou, f'ara sa fi fost la
carii aflarii adeviirului in cauza, constituie infractiunile de conducerea unui dispozitia exclusivii a inculpatului R.I. Mai mult, ( ... ) nu se poate retine ca
vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante ~i de sustragerea sau distru- inculpatul R.I. a urmiirit sau a acceptat ziidamicia inraptuirii justitiei. Astfel, ~a
gerea de probe ori de inscrisuri (C.A. Alba-Julia, sec/ia penalii $i pentru cauze cum a repnut prima instanta, din probele administrate rezulta ca practica uzitata
cu minori, decizia nr. 992 din 22 noiembrie 2015, www.rolii.ro). la nivelul B.I.C. era cunoscuta, acceptata ~i urmata de toti lucriitorii din Politia
mun. G., fiind toleratii ~i de structurile ierarhic superioare, procedura neregula-
~ Fapta inculpatului V.G. care, la data de 6 martie 2014, in intervalul mentarii de evidenpere a lucrarilor fiind remediata abia dupa controlul I.G.P.R.
orar 09:00-11 :30, profitand de aglomeratia creata in sala de ~edinta a Jud. din luna martie 2009, cand toate Iucrarile au fost inregistrate cu numar unic de
Ploie~ti, a sustras dosarul penal in care avea calitatea de inculpat, dupa care s-a Parchet. Practica deloc laudabilii ~i contrara dispozipilor regulamentare ~i
deplasat in zona unei ghene de gunoi, unde a rupt ~i a distrus prin incendiere atributiilor de serviciu ale inculpaplor a debutat in anii 2000-2001 (~i s-a
dosarul sustras, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de sustragere manifestat pana in anul 2009), deci cu mult lnaintea perioadei avute in vedere la
sau distrugere de probe ori inscrisuri (Jud. Ploi~ti, sentin/a penalii nr. 2013 din formularea acuzapilor penale in cauza de fata, respectiv 2004-2009. Pe de altii
23 iunie 2014, www.rolii.ro). parte, contrar celor menponate in recbizitoriu referitor la lasarea in nelucrare a
(ii) fmpiedicarea, in orice alt mod, ca un inscris necesar soluponarii unei cauze, sesizarilor, instanta de fond retine ca situatie de fapt, de asemenea, necontestata
emis de catre un organ judiciar sau adresat acestuia, sa ajunga la destinatar (fonna de catre Parchet cu ocazia apelului, lmprejurarea ca practica depunerii lucrarilor
cu caracter penal In respectiva husa a ma~inii de scris, era dublata de cea potrivit
asimilatii).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justipe
(infrac/iune de pericol abstract);
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
502 Drept penal. Partea specialii lnfrac/iuni contra lnfoptuiriij usti/iei 503
careia, in momentul in care, in legatura cu fapta penala reclamata se descopereau §10. Ultrajul juc1iciar
informatii noi, pertinente, care prin valorificarea !or permiteau identificarea
autorului infractiunii, inscrisurile erau luate din respectiva husa, erau inregistrate 10.1. Notiune
(daca ~cest ~apt nu fuse~e realizat anter_ior) ~i _s~luti_onat~, conf~rm- legii. Nu s-a j - este infractiunea care consta in amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea
doved1t un mteres specific al mculpat1lor (mc1 macar m legatura cu anumite
corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul, savareyite impotriva
cauze), in scopul de a nu desra~ura acte de cercetare. Dimpotriva, deficientele
unui judecator sau procuror ajlat fn exercitarea atribu/iilor de serviciu, respectiv
constatate vizeaza un aspect formal: in anumite cazuri, neaplicarea rezolutiilor
impotriva unui avocat aflat in exercitarea profesiei;
pe actele de sesizare, respectiv omisiunea imegistrii.rii sesizarilor cu autor
necunoscut in scopul neevidentierii acestor cauze in evidentele operative, dar - constituie Jonna asimilatii savareyirea unei infractiuni impotriva unui judecator,
rara sa se constate producerea altor urmii.ri, deoarece inculpatii nu urmareau procuror sau avocat, a unui membru de familie al judecatorului/procurorului/avocatului
nerezolvarea lucriirilor, ci, in concret, se desra~urau activitati de cercetare. ori linpotriva bunurilor acestora, in scop de intimidare sau de rii.zbunare, in legiitura cu
Efectuarea actelor de cercetare reiese din probele administrate ~i sunt evidentiate exercitarea atribu/iilor de serviciu ale judecatorului/procurorului, respectiv in legatura
atat in rechizitoriu, cat ~i in motivele scrise de ape!, fiind vorba despre depla- cu exercitarea profesiei de catre avocat;
sarea echipei operative pentru efectuarea verificarilor preliminare, intocmirea - NCP a stipulat ultrajul judiciar fn cadrul infrac/iunilor contra j ustifiei avand fn
fi~elor de interventie, dupa caz, efectuarea cercetii.rii la fata locului ~i audierea vedere ca subiec/ii pasivi (judeciitorul, procurorul sau avocatul) sunt participan/ii din
unor persoane, in functie de specificul faptelor sesizate. ( ... ) Rezultii., a~adar, ca cadrul unui proces cu rolul eel mai important, iar de modul de fndeplinire a atribu-
de~i inculpatii ~i -au incalcat atributiile de serviciu, nu au actionat cu intentia /iilor de serviciu ale acestora depinde fn mod semnificativ buna desfli~urare a cursului
specifica infractiunilor pentru care au fost cerceta~i ~i trimi~i in judecatii.. ( ... ) unui proces ~i rezultatul acestuia, astfel ca asigurarea unei protecfii sporite impotriva
Nu poate ti retinutii. nici savar~irea faptelor cu intentie indirectii.. Luand in consi- oricarei fonne de violen/ii exercitata asupra for este justificatii.
derare pregatirea profesionala a inculpatilor ~i functiile . detinute de ace~tia, se
poate concbide ca au avut posibilitatea sii prevada rezultatul, insa, din probele 10.2. Obiectul infracpunii
administrate reiese ca nu I-au urmi!irit ~i nici nu I-au acceptat. Opinia Parchetului
privind irnposibilitatea comiterii in forma continuatii. a unei infractiuni din culpa a) obiectul juridic special: principal relatiile sociale referitoare la intaptuirea
nu poate constitui, de piano, un impediment pentru constatarea lipsei intentiei. justitiei eyi la respectul datorat judecatorilor, procurorilor sau avoca~lor care exercita o
Pe de o parte, forma de vinovatie se stabile~te prin evaluarea elementelor de activitate prin care se realizeazii actul de justitie, iar eel secundar constii In relatiile
fapt, iar pe de altii. parte, In cazul in care se constata lipsa uneia dintre conditiile sociale referitoare la viata, libertatea psihica ori la integritatea corporala sau sanatatea
cumulative referitoare la caracterul continuat al infractiunii, se poate dispune judecatorului/procurorului/avocatului;
schimbarea incadri!irii juridice prin retinerea unei pluralitati de infractiuni, b) obiectul material: corpul persoanei, cu exceptia situatiei In care ultrajul judiciar
desigur, dacii. sunt intrunite toate cerintele normei de incriminare. in spe¢, pe se cornite prin amenintare, cand infractiunea nu are obiect material.
baza situatiei de fapt stabilite ~i in acord cu instanta de fond, inalta Curte
- in ipoteza fonnelor asinlilate obiect material poate fi eyi bunul judecatorului/procu-
apreciazii. ca inculpatii nu au actionat cu intentie, ci au comis faptele in forma
rorului/avocatului sau al membrului de familiei al acestuia.
culpei cu prevedere, rara sa accepte producerea urmarilor specifice, din moment
ce scopuJ urmi!irit a fost doar de a evita evidentierea cauzelor cu autor necu-
10.3. Subiecpi infracpunii
noscut, ~i nu obstructionarea justitiei sau neefectuarea lucrarilor (!. C. CJ, sec/ia
pena/ii, decizia nr. 17012014, www.scj.ro). a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are
capacitate penala; fapta poate fi comisa inclusiv de un judecator fata de un procurer
9.6. Formele infracpunii sau avocat, ori de un procurer fata de un judecator ori avocat, respectiv de un avocat
- actele preparatorii eyi tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; fata de un judecii.tor sau procurer;
- participatia penala este posibila in toate fonnele: coautorat, instigare, complicitate.
- infractiunea se consuma mmomentul comiterii faptei tipice;
- infractiunea este de consumare imediata, neavand caracter continuu;
- poate fi sii.vareyitii. in forma continuata, situatie in care infractiunea se epuizeaza la
0 b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este judecatorul
[de drepturi eyi libertati, ~ ~:1ffi!!ti'f!3 sau eel care intra In completul ce
data realiziirii ultimului act de executare. solutioneazii. cauza (penala sau nepenala) in fond sau m caile de atac de la orice
instanta Gudecatorie, tribunal, Curtea de Apel, inalta Curtea de Casatie eyi Justitie),
9.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 6 !uni la 5 ani. A. CPP
504 Drept penal. Partea specialii Jnfracfiuni contra infoptuirii justi{iei 505

~ in cazul infractiunii de ultraj judiciar, textul legal nu conditioneaza

respectiv judecatorul-sindic, judecatorul delegat cu executarea pedepselor ori judeca-
torul delegat cu supravegherea privarii de libertate, sau judecatorul din cadrul Curtii
Constitutionale], procurorul (indiferent de parchetul in care funqioneaza) sau av 0 _ savar~irea amenintarii in mod nemijlocit sau prin mijloace de comunicare

catul din cadrul UNBR (chiar ~i atunci ciind este suspendat temporar din profesie). ) directii, fapta de amenintare putand fi comisa prin orice mijloace de transmitere,
esential fiind ca aceasta sa ajunga la cuno~tinta judecatorului, procurorului sau
- subiect pasiv secundar poate fi ~i un membru de farnilie al judecatorului/procur 0 _ avocatului ~i sii fie de naturii sii alarmeze. Cele douii modalitati alternative
rului/avocatului; invocate de inculpat, respectiv siiva~irea amenintarii in mod nemijlocit sau prin
- consimtamantul subiectului pasiv secundar la comiterea faptei are natura unei mijloace de comunicare directii, formeazii elementul material al infractiunii de
cauze justificative nurnai daca acesta producea efecte justificative ~i in cazul infractiu- ultraj, prevazut de art. 257 NCP, f'arii a se regiisi ~i in continutul constitutiv a l
nilor absorbite; infractiunii de ultraj judiciar, aceastii din urmii infractiune avand o reglementare
proprie in dispozitiile art. 279 NCP, cu un continut distinct de eel al infractiunii
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage, in principiu, retinerea unei pl u-
de ultraj. Prin urrnare, saviir~irea faptelor de catre inculpat prin postarea pe
ralitati de infractiuni de ultraj judiciar aflate in concurs; ca excep/ie, in situatia in care
blogul sau, in mod sistematic, a mesajelor cu un continut explicit de amenintare
infractiunea absorbitii de ultrajul judiciar este o forma a unitatii legale de infractiune in
Ia adresa celor trei judecatori, la care putea avea acces oricine, inclusiv persoa-
cazul in care existii o pluralitate de victime, se va retffie de asemenea o singura infra:- nele vatiimate, ~i care au ajuns la cuno~tinta acestora, fiind accesate de diferite
tiunea de ultraj judiciar (de pilda in cazul ultrajului care absoarbe omorul calificat persoane ~i vehiculate in spatiul public, indepline~te conditia cerutii pentru exis-
saviir!?it asupra a doua sau mai multor persoane). tenta infractiunii de ultraj judiciar, de saviir~ire prin orice mijloace de transmi-
- atunci ciind din eroare .fiiptuitorul realizeaza activitatea infractionala asupra unei tere a faptelor de amenintare. Expresiile utilizate de inculpat in redactarea
persoane care nu are calitatea ceruta de lege pentru a fi subiect pasiv al infractiuni mesajelor nu au doar un caracter jignitor, ofensator, ci au o eficienta intimidantii
(error in personam), consider case va retine numai infractiunea efectiv comisa, iar nu sporitii asupra persoanelor viitiimate, fiind susceptibile de a le alarma pe acestea.
infractiunea complexa de ultraj judiciar. Date fiind circumstantele in care au fost saviir~ite faptele, tentativele de contac-
tare pe platforma sociala Facebook a magistratilor judecatori, contactarea
10.4_ Lat ura obiectiva ace lo~i magistrati prin intermediul serviciului de po~ta electronica, violenta
limbajului, indernnurile menite sa determine o atitudine agresivii a publicului
10.4.1. Forma tip fat! de magistratii judecatori care au pronuntat hotariirile de condamnare, de
a) elemeotul material: comiterea uneia sau mai multora dintre urmatoarele moda- genul ,,Cat despre C.S. ~i A.A. ar trebui sii fie atente cand ies din casa ... pot fi
litiiti alternative: lovite in cap de ni~te bolovani uri~i ... nu-i amenintare, dar pot sa moarii ~i
merita sii moara", ,,sii-i omorfun", ,,sa fie executate ,,sa fie violate", ,,arse cu
1. ameointarea unui judecator sau procuror a.flat in exercitarea atribupi.lor de tigara", ,,arse cu acid pe fatJi'', ,,torturate'', rezulta in mod cert ca persoanele
serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau a unui vatamate au resimtit un sentiment de temere cu privire la persoana !or, o
avocat a.flat in exercitarea profesiei; eventuala fapta pagubitoare intrezarindu-se in viitorul apropiat. Ameniotafile
- constituie cea mai frecventa forma de ultraj judiciar intiilnita in practica; proferate la adresa acestora sunt de naturii a inspira persoanelor amenintate o
- este necesar ca amenintarea sa fie cornisa impotriva victimei aflate fn exerci/iul temere realii ~i serioasa, fiind in mod obiectiv credibile, declaratiile persoanelor
atribu/iilor de serviciu/profesiei ~i ca aceasta sa actioneze in cadrul indatoririlor ce vatiimate confirmand existenta acestui sentiment de temere. De asemenea,
decurg din functialprofesia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (in acest din urm! faptele comise sunt in legaturii cu atributiile de serviciu ale persoanelor vata-
mate, deoarece ioculpatul ~i-a exprimat in mod manifest nemulturnirea fatii de
caz, actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul functieilprofesiei);
solutiile de condamnare pronuntate de magistratii judecatori (C.A. Ploie$ti,
- in cazul ultrajuluijudiciar legea nu cere ca amenin/area siifie siivar~itii nemijlocit secfia penala, decizia nr. 90112017, www.ro/ii.ro).
sau prin mijloace de comunicare directii, aceasta putiindu-se realiza prin orice alt•!
rnijloace (de pilda, prin postari pe un site de socializare sau prin comentarii postate la 2. lovirea sau orice acte de violenta savar~ite impotriva unui judecator sau
articole publicate pe site-urile unor publicatii online etc.); procuror a.flat In exercitarea atribupi.lor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu
au leglitura cu actele de serviciu) sau a unui avocat a.flat in exercitarea profesiei;
- daca fapta este comisa in legiiturii cu exercitarea atributiilor de serviciu ale
magistratului, respectiv in legatura cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se aflli - absoarbe iofractiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 NCP;
in exercitiul functiei/profesiei), fn scop de intimidare sau riizbunare, se va retinc - este necesar ca infractiunea de loviri sau aite violente sa fie cornisa impotriva
corniterea formei asimilate a infractiunii previizute de art. 279 alio. (2) NCP; victimei aflate in exercifiul atribufiilor de serviciu/profesiei ~i ca aceasta sa actioneze
- absoarbe infractiunea de amenintare previizuta de art. 206 NCP; in cadrul indatoririlor ce decurg din functiafprofesia pe care o exercitii, iar nu in mod
- ciind fapta este saviir~ita impotriva a doi sau mai multi subiecti pasivi se va retinc abuziv (in acest din urrna caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in
concursul de infractiuni. exercitiul functiei/profesiei);
 ''# :
506 Drepr penal. Partea specialii Infrac/iuni contra infoptuirii justi/iei 507

- daca fapta este comisa in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale - dacli fapta este comisa in legatura cu exercitarea atributiilor de serv1ciu ale
magistratului, respectiv in legatura cu exercitarea profesiei de avocat, dar numai fn magistratului, respectiv In legatura cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se afla
scop de intimidare sau ra::bunare, se va retine comiterea formei asimilate a infracfiunii in exercitiul functiei/profesiei) in scop de intimidare sau riizbunare, se va retine
prevazute de art. 279 alin. (2) >ICP. comiterea formei asimilate a infractiunii prevazute de art. 279 alin. (2) NCP;
3. vlitlimarea corporalii slivar~itli impotriva unui judeclitor sau procuror a.flat b) urmarea imediatli principalii: starea de pericol pentru realizarea actului de
in exercitarea atributiilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au leglitura cu justitie; urmarea imediata secundara se determina in functie de urmarea imediata a
actele de serviciu) sau a unui avocat in legiiturii cu exercitarea profesiei; infractiunii absorbite;
- absoarbe infractiunea de vata.mare corporala prevazuta de art. 194 NCP (infrac- c) Ieglitura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediatli principalli):
tiune consumata sau doar tentativa); rezulta din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urmarea
imediatli secundara se determina in functie de specificul infractiunii absorbite.
- este necesar ca infraqiunea de vatlimare corporalli sa fie comisa impotriva vic-
timei aflate fn exercifiul atribufiilor de serviciu/profesiei ~i ca aceasta sa actioneze in 10.4.2. Prima formli asimilatli [art. 279 alin. (2) ~i (4) NCP]
cadrul indatoririlor ce decurg din functialprofesia pe care o exercita, iar nu in mod
a) elementul material: sav~irea oricarei infractiuni 'impotriva unui judecator,
abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a ti fost efectuate in
procuror sau avocat ori fmpotriva bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de
exercitiul functiei/profesiei);
riizbunare, in legiiturii cu exercitarea atribu/iilor de serviciu, respectiv cu exercitarea
- daca fapta este comisa fn Iegatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale profesiei;
magistratului, respectiv in legaturli cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se afla
- nu prezinta importantli natura infractiunii comise, fiind necesar insli ca aceasta sa
in exercitiul functiei/profesiei), in scop de intimidare sau riizbunare, se va retine fie comisli in scop de intimidare sau riizbunare;
comiterea formei asimilate a infractiunii prevazute de art. 279 alin. (2) NCP.
- existenta scopului in continutul normei de incriminare exclude posibilitatea comi-
4. lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte slivar~ite impotriva unui
terii faptei din culpa, lnsa nu este incompatibilli cu sav~irea faptei cu praeterintentie
judecator sau procuror a.flat In exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru (de pilda, in scop de razbunare infractorul agreseaza un procuror, iar urmarea imediata.
fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau a unui avocat in legiiturii cu mai gravli se produce ulterior din culpa); infractiunea poate ti una indreptata lmpotriva
exercitarea profesiei; persoanei, inc/usiv vreuna dintre ce/e previizute laforma tip, o infracP,une contra patri-
- absoarbe infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta de moniului comisa impotriva bunurilor judecatorului/procurorului/avocatului (de pilda,
art. 195 NCP; distrugere) sau orice alta infractiune;
- este necesar ca lovirile sau vlitamarile cauzatoare de moarte sa fie comise impo- - in cazu/ acestei forme asimilate magistratul sau avocatul victimii a infracpunii
triva victimei aflate fn exercifiul atribufiilor de serviciu/profesiei ~i ca aceasta sa nu se aflii in exercitarea atribu/iilor de serviciu, respectiv in exercitarea profesiei;
actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functialprofesia pe care o exercita, iar nu - daca fapta nu a fost comisa in scop de intimidare sau rlizbunare ~i nu are legatura
in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate cu exercitarea atributiilor de serviciu de clitre magistrat ori cu exercitarea profesiei de
in exerciP,ul funcP,ei/profesiei); catre avocat se va rep.ne numai infractiunea concret comisli (de pilda, arnenintare,
- dacli fapta este comisa fn legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale talharie, ~antaj etc.);
magistratului, respectiv in legaturli cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se aflli - atunci cand amenintarea, lovirile sau alte violente, vlitamarea corporalli, lovirile sau
in exercitiul functiei/profesiei), in scop de intimidare sau riizbunare, se va retine vatamarile cauzatoare de moarte, sau omorul (sirnplu ori calificat) a fost comisa fata de
comiterea formei asimilate a infractiunii prevazute de art. 279 alin. (2) NCP. unjudeclitor sau procuror (care nu se aflli in exerciP,ul funcpei) in legatura cu exercitarea
5. omorul savar~it impotriva unui judeclitor sau procuror aflat in exercitarea atribuP,ilor de serviciu, insli nu fn scop de intimidare sau riizbunare, se va rep.ne
atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de comiterea infracfiunii de ultraj prevazutli de art. 257 alin. (1) NCP, intrucat magistratul
serviciu) sau a unui avocat In legiiturii cu exercitarea profesiei. este, in sensul legii penale, o persoana care exercita o funcpe ce implica exercitiul
- absoarbe infractiunea de omor (art. 188 NCP) sau pe cea de omor calificat autoritatii de stat, iar elementele de tipicitate ale infractiunii de ultraj judiciar nu sunt
(art. 189 NCP) in formli consumata sau tentata; indeplinite in cauza fatli de lipsa scopului urmarit prin comiterea faptei; in ipoteza de mai
sus, cand fatli de magistrat au fost comise alte infracfiuni decal cele care sunt absorbite in
- omorul (simplu sau caliticat) este sav~it in perioada in care victima se ajla in
forma de baza a infractiunii de ultraj, se va rep.ne nurnai infracfiunea concret comisa;
timpul serviciului;
- in situatia In care o infractiune a fost comisa fata de un avocat In leglitura cu
- este necesar ca victima sli actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din
exercitarea atributiilor de serviciu, 'insa nu fn scop de intimidare sau riizbunare, se va
functia!profesia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (lntrucat in acest din urma caz
retine numai infractiunea concret comisli.
actele sale nu sunt considerate a ti fost efectuate in exercitiul funcP,ei);
 508 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra infaptuirii justifiei 509
b) urmarea imediata principala: starea de pericol pentru realizarea actului de acesta este ~i motivul pentru care art. 279 NCP nu stipuleaza faptul ca tentativa este
justitie; urmarea imediata secundarci se detennina in functie de unnarea imediata a incriminatli la ultrajul judiciar; prin raportare la infractiunile absorbite aceasta ipoteza
infraqiunii absorbite; se refera, In special, la situatia In care ultrajul judiciar absoarbe vatamarea corporala
c) legatura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediata principala): sau omorul/omorul calificat la care tentativa este incriminatii; In toate aceste cazuri,
rezulta din materialitatea faptei; legiitura de cauzalitate prin raportare la urrnarea trebuie avut In vedere ~i faptul di, eel putin, lovirile sau alte violente, care absorbite
imediata secundara se detenninii in funqie de specificul infractiunii absorbite. natural In tentativa la infraqiunile mai grave, sunt deja consumate; determinarea
limitelor de pedeapsa pentru ultrajul judiciar se va face prin majorarea cu o jumatate,
10.4.3. A doua forma asimilata [art. 279 alin. (3) ~i (4) NCP]
a limitelor de pedeapsa reduse cu jumatate ale infracfiunii tentate absorbite;
a) elementul material: siiv~irea oriciirei infractiuni lmpotriva unui membru de - infraqiunea se consuma In momentul realiziirii actiunii tipice prin care se produce
fami/ie al judecatorului/procurorului/avocatului ori asupra bunurilor membrului de urmarea imediata principala;
f amilie, in scop de intimidare sau de riizbunare, fn legatura cu exercitarea atribufiilor
- poate ti sav~it in fonna continuata, caz in care infraqiunea se epuizeaza la data
de serviciu de ciitre judeciitor/procuror, respectiv In legiiturii cu exercitarea profesiei de
ciitre avocat; comiterii ultimului act de executare.
- nu prezinta importanµ natura infraqiunii comise, fiind necesar fusa ca aceasta sa 10.7. Pedeapsa
fie comisa fn scop de intimidare sau riizbunare;
- existenta scopului in continutul normei de incriminare exclude posibilitatea comi-
terii faptei din culpa, msa nu este incompatibila cu sav~irea faptei cu praeterintentie
(de pilda, in scop de razbunare infractorul agreseaza un membru de farnilie al unui
o_ ~j
pentru forma tip cele asirnilate limitele de pedeapsa sunt date de cele ale
infractiunilor absorbite al caror minim ~i maxim special se majoreaza cu o jumatate;
judecator, iar urmarea imediata mai grava se produce ulterior .din culpa); infrac!iunea - in cazul In care In aceea~i lmprejurare sunt realizate doua sau mai multe dintre
poate fi una indreplata lmpotriva persoanei, inc/usiv vreuna dintre cele previizute la modalitatile alternative ale infractiunii de ultraj judiciar, anterior enumerate,
Jonna tip, o infracfiune contra patrimoniului impotriva bunurilor membrului de familie al pedeapsa se va determina prin raportare la modalitatea alternativa cea mai grava (de
judecatorului/procurorului/avocatului (de exemplu, distrugere) sau orice alta infracfi.une; pilda, in cazul In care In acee~i imprejurare raptuitorul ameninta magistratul ~i exer-
- inexistenta scopului conduce la refinerea infractiunii concret comise. cita acte de violenta care conduc ulterior din culpa la decesul victirnei, pedeapsa se
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru autoritatea statului roman; va stabili intre limitele prevazute de lege pentru infractiunea de loviri sau vatamari
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. cauzatoare de moarte majorate cu o jumatate).

10.5. Latura subiectiva Prin Legea de modificare a NCP a fost agravat regimul sanctionator pentru
prima varianta asirnilata a infractiunii de ultraj judiciar constand in sav~irea
- intentie directa sau indirecta sau praeterintenfie in ipoteza in care infracfiunea oriciirei infractiuni lmpotriva unui judecator, procuror sau avocat ori lmpotriva
absorbita este comisa cu aceasta forma de vinovatie (de pilda, lovirile sau vatamiirile bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legaturii cu exerci-
cauzatoare de moarte);
tarea atributiilor de serviciu, respectiv cu exercitarea profesiei. Astfel, in cazul in
- infractorul trebuie sa cunoascii calitatea de magistrat sau avocat a victimei; se va care ultrajul judiciar previizut de art. 279 alin. (2) NCP ( comis fatii de un judeciitor
reline numai infractiunea concret comisa, iar nu ultrajul judiciar dacii infractorul nu a sau procuror), respectiv eel comis fatii de un avocat prevazut de art. 279 alin. (2) ~i
cunoscut calitatea speciala a subiectului pasiv ori dacii a avut o reprezentare gr~ita a (4) NCP absoarbe o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii
acestei calita!i, victirna nefiind nici magistrat ~i nici avocat; alternative cu amenda se va aplica doar pedeapsa inchisorii, ale ciirei Iimite se
- nu intereseaza sub aspectul existeatei infracfiunii mobilul sau scopul cu care a fost majoreazii cu jumiitate, fiind exclusa aplicarea pedepsei arnenzii (de pilda, in
sav~ita, cu excep!ia formelor asirnilate, cand fapta se comite in scop de intimidare sau cazul lovirii unui procuror care se plirnba intr-un pare, in scop de razbunare, de
de razbunare. catre eel care fusese retinut de magistrat, agresiune care a avut ca urmare leziuni
traumatice pentru a ciiror vindecare au fost necesare 20 de zile de ingrijiri
10.6. Formele infracpunii medicale, pedeapsa va fi doar inchisoarea de la 9 !uni la 7 ani ~i 6 luni). Daca
pentru infraqiunea absorbita legea prevede doar pedeapsa arnenzii, este dificil de
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
argumentat caracterul previzibil al nonnei de incriminare prin raportare la sanctiu-
- avand in vedere ca, potrivit art. 174 NCP, prin comiterea unei infractiuni se inte- nea pe care aceasta ar trebui sa o contina.
lege ~i forma tentata a acesteia, atunci cand infractiunea absorbita riimane in stadiul
tentativei incriminate, se va retine comiterea ultrajului judiciar In forma consumata;
 Drept penal. Partea specia/a Jnfrac/iuni contra lnfoplUiriijusti/iei 511
510

§11. Cercetarea abUzivi 11.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la inraptuirea justitiei;
11.1. Notiune obiect juridic secundar. relatiile sociale referitoare la libertatea ~i integritatea (fizica
- spre deosebire de vechiul Cod penal, NCP restrange sfera subiectilor pasivi ai sau psihica) a persoanei;
infractiunii la persoanele urmfuite sau judecate intr-o cauza penala excluzand din sfera b) obiectul material principal: nu are; obiectul material secundar: poate exista la
subieqilor pasivi martorul, expertul sau interpretul; pe de alta parte, NCP extinde sfera forma prevazuta de art. 280 alin. (1) NCP ~i poate consta corpul persoanei aflate in curs
scopului cercetfuii abuzive de la obtinerea de declaratii ~a cum stipula vechiul cod de urmfuire penala sau de judecata, atunci cand aceasta a fost supusa la violente.
penal la a da ori a nu da declaratii, a da declaratii mincinoase sau a retrage declaratiile; - in cazul formei prevazute de art. 280 alin. (2) NCP, probele produse sau ticluite
- in continutul art. 280 NCP sunt reglementate in alineate diferite doua infracpuni reprezinta nurnai o modalitate prin care este comisa fapta, iar nu obiect material al
distincte, infracpunea de cercetare abuziva ftlnd una cu conpnuturi altemative 1: infractiunii.
a. intrebuintafea de promisiuni, amenintari sau violente impotriva unei persoane
unnarite saujudecate intr-o cauza penala, de catre un organ de cercetare penala, 11.3. Subiectii infractiunii
un procuror sau un judecator, pentru a o determina sii dea ori sa nu dea decla-
rafii, sii dea dec/ara/ii mincinoase ori sii f$i retragii declara/iile - incriminare
speciala a abuzului in serviciu [art. 280 a/in. (1) NCP];
0 a) subiectul activ: autor poate fi procurorul, persoana care are calitatea de
organ de cercetare penala (al politiei judiciare sau speciale), judecatorul de drepturi ~i
b. producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de catre un organ de libertati (de pilda, in procedura audierii anticipate sau cu ocazia dezbaterii unei
cercetare penala, un procuror sau unjudecator [art. 280 alin. (2) NCP]; pr()puneri de luare a masurii arestfuii preventive/arestului la domiciliu), ii~
(de exemplu, cu ocazia dezbaterii unei propuneri de luare a
masurii arestfuii preventive/arestului la domiciliu sau a unei cereri de revocare sau
inlocuire a masurii preventive) sau judecatorul care face parte dintr-un complet de
judecata in fond sau in caile de atac;
- subiectul activ nemijlocit poate aqiona in limitele competentelor legale sau cu
1
Revenim asupra opiniei exprimate in editiile anterioare in care retineam ca incriminarea incalcarea acestora; in acest sens, in doctrina2 s-a aratat ca ~i in ipoteza in care, in mod
de la art. 280 alin. (2) NCP constituie o forma asimilata celei prevazute de art. 280 alin. (!) ilegal, organul de urmarire penala se investe~te cu cercetarea unor fapte care nu intra
NCP. Astfel, in urma reevaluarii tehnicii juridice folosite de legiuitor pentru crearea acestei in competenta sa, inca subzista infractiunea respectiva, deoarece legea nu conditio-
reglementari opinez ca nu se poate retine echivalenta juridica a formei incriminate de art. 280 neaza existenta acesteia de competenta organului care efectueaza cercetarea; este
alin. (!) NCP cu cea incriminata in art. 280 alin. (2) NCP prin raportare la ,,semnificatia pe suficient ca 'in cursul cercetfuii unei cauze acesta sa foloseasca violenta in vederea
care o prezinta pentru lezarea relatiilor sociale ocrotite de norma de incriminare" obtinerii de declaratii ~i sa aiba calitatea de a lua declaratii;
(V. Papadopol, Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, In R.R.D.
nr. 8/ 1967, p. 72). Chiar daca legea prevede aceea~i pedeapsa pentru ambele infractiuni, - coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta
trebuie totu~i observat ca in alin. {I) este reglementata o veritabila activitate de cercetare de lege;
abuziva efectuata de organele judiciare, in vreme ce in alin. (2) este stipulata o varianta - instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este conditionata de vreo calitate a
agravata a infractiunii de inducerea in eroare a organelor judiciare, atunci cand fapta este
comisa de un subiect activ nemijlocit calificat, fiind astfel evidenta lipsa de omogenitate participantului;
juridica a celor doua incriminari. - persoana juridica nu poate ti subiect activ nemijlocit al infractiunii, dar poate avea
in sensul ca art. 280 alin. (2) NCP reprezintii o variantii a$a-zisii asimilata (A. Trandafir, calitatea de complice sau instigator.
Curs tematic 2, p. 364) care se retine ca infractiunea ,,este incriminata intr-o varianta tip ~i
b) subiectul pasiv principal: statul;
intr-o varianta a~a-zisa asimilata. Aceasta din urma reprezinta, in realitate, o varianta agravata
a infractiunii de inducere In eroare a organelor judiciare, ceea ce a flicut doctrina sa afirme ca - la infrac/iunea prevazutii de art. 280 a/in. (I) NCP: subiect pasiv secundar este
reglementarea ei in cadrul art. 280 NCP nu este oportuna. Cata vreme legiuitorul a suspectul sau inculpatul; de~i judecata poate avea Joe ~i in caile extraordinare de atac
considerat-o insa o varianta asimilata in cadrul infractiunii de cercetare abuziva, rezulta ca (in etapa admisibilitatii in principiu ori cu ocazia judecarii dupa admiterea in
daca o persoana sav~e~te, cu ace~i ocazie, atat elementul material de la alin. (!},cat ~i eel principiu), apreciez ca, fatli de scopul urmfuit prin norma de incriminare, persoana
de la alin. (2), urmeaza a se retine o singura infractiune, cu referire la ambele alineate".
in sensul ca art. 280 alin. (2) NCP reprezinta o modalitate asimilatii (S. Bogdan,
D. $erban, op. cit., p. 362), care mai precizeaza ca ,,nu este vorba de o incriminare distincta, ci Ji
G. Antoniu ~.a., Practica judiciara penala. Partea speciala, vol. III, Ed. Academiei
2
doar de o forma speciala adusa de calitatea subiectului activ al infractiunii de inducere in
eroare a organelor judiciare". Romane, Bucure~ti, 1992, p. 231.
 512 Drept penal. Partea specialti lnfrac(iuni contra fnftiptuirii justi(iei 513
condamnata ori cea fap. de cares-a dispus, in mod definitiv, o solutie de amanare a infractiunea de cercetare abuziva poate fi retin uta In concurs idea l cu infractiunea de
aplicarii pedepsei sau de renun~re la aplicarea pedepsei nu poate avea calitatea de supunere la rele tratamente (art. 281 NCP);
subiect pasiv secundar al infraqiunii de cercetare abuziva; In situatia in care ca le a
- in ipoteza In care persoana amenintata sau agresata nu avea calitatea de suspect
extraordinara de atac este admisa, iar cauza se rejudeca fie din etapa judecafii in
sau inculpat la momentul comiterii faptelor, intrucat urmarirea penala era efectuata in
prima instanta, fie din etapa judecatii in apel, persoana care a redobandit calitatea d·::
inculpat va putea fi subiect pasiv al infractiunii;
rem, insa a dobandit ulterior aceasta calitate in acee~i cauza, se va retine comiterea
infractiunii de purtare abuzivii In concurs cu infractiunea de influentare a declara-
- la infrac/iunea previizutii de art. 280 a/in. (2) NCP: subiecti pasivi secundari pot tiilor, iar nu cea de cercetare abuziva, deoarece singura calitate in care poate fi audiat
fi subiectii procesuali principali sau paf1ile din procesul penal, respectiv paf1ile din faptuitorul in etapa in rem a urmaririi penale este cea de martor; aceea~i incadrare
procesul civil 1•
juridica se va retine ~i atunci cand persoana amenintata. sau agresata are alta calitate
procesuala decat cea de suspect sau inculpat, participand in procesul penal in calitate de
11.4. Infractiunea prevazuta de art. 280 alin. (1) NCP
persoana vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente etc.; ace~ti din urma
11.4.1.Latura obiectivli participanti nu au calitatea de persoane urmarite sau judecate lntr-o cauza penala pentru
a fi subiecti pasivi secundari ai infractiunii;
a) elementul material: prezinta douii modalitiifi alternative de comitere, ambele
constiind in acfiuni (infrac/iune cu confinut alternativ); astfel, sunt incriminate unek - In situatia in care activitatea de constrangere nu este realizata prin amenintare sau
activitati ale organelor judiciare (manopere neloiale sau stratageme politiene~ti) cc: violente se va retine abuzul fn serviciu;
constituie forme de incalcare a principiului loialitatii in administrarea probelor ill (ii) promiterea unor foloase patrimoniale sau nepatrimoniale unui suspect sau
procesul penal obiectivate in: inculpat pentru a-l detennina sii dea ori sii nu dea declarafii, sa dea declarafii
(i) constriingerea unui suspect sau inculpat prin ameninfiiri sau violen/e pentru mbtcinoase ori sii fyi retragii declarafiile in sensul dorit de organele judiciare;
a-I determina sii dea ori sii nu dea declarafii, sii dea declarafii mincinoase ori sii fyi - fapta este comisa ill exercitarea atributiilor de serviciu de catre organele j udiciare;
retragii declarafiile in sensul dorit de organele judiciare; - prornisiunea unor foloase patrimoniale/nepatrimoniale poate fi adevarata sau nu,
- sunt incriminate ca infracp.une contra infiiptuirii justitie actele de ~antaj realizate in beneficiul exclusiv al suspectului/inculpatului ori ~i In favoarea altor persoane; in
de organele judiciare fap. de un suspect ~i inculpat prin care acesta este constrans, prin toate cazurile promisiunea trebuie sa aiba caracter ilegal, indiferent daca este inde-
amenintare sau violente, sa faca ori sa nu faca ceva fu legatura cu procedeul probatoriu plinita sau nu ulterior;
al audierii fu procesul penal; - fapta nu este tipica daca promisiunea vizeaza strict ob~inerea unor beneficii legale
- fapta este comisa fu exercitarea atribufiilor de serviciu de catre organele judiciare; cum ar fi posibilitatea de a fucheia un acord de recuno~tere a vinovatiei ori de a se
- infractiunea de amenintare (art. 206 NCP) ~i cea de loviri sau alte violente judecata potrivit procedurii abreviate a recuno~terii invinuirii (in ambele cazuri
(art. 193 NCP) sunt absorbite fu infracfiunea complexa de cercetare abuziva; negocierea, respectiv individualizarea pedepsei urmand a se realiza 1ntre limitele de
pedeapsa reduse), ori posibilitatea de a beneficia de o cauzli legala de reducere a
- infractiunea de cercetare abuziva poate fi retinuta in concurs ideal cu infracfiunile
pedepsei [de pilda, cele prevazute de art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind preve-
de vatamare corporala (art. 194 NCP), omor/omor calificat (art. 188/189 NCP), avand
nirea ~i combaterea traficului ~i consumului ilicit de droguri, republicata1, de cea
in vedere pericolul social ridicat al acestora care evidentiaza ca acestea nu pot fi con-
prevazuta de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata2,
siderate a fi circumscrise notiunii de violenfe pentru a se considera ca opereaza
absorbtia in infractiunea de cercetare abuziva pentru care legea prevede o pedeapsa
inferioara sau egala cu cea stipulata de lege pentru aceste infracpuni2 ; deopotriva, ani. in consecinµ, daca prin violentele exercitate de organul de cercetare penala este depa~it
numarul de 90 de zile de ingrijiri medicale (fapta devenind astfel vatarnare corporala), aceasta
nu va mai putea fi absorbita in continutul infractiunii complexe, urmand sa se retina concursul
1
in acel~i sens, a se vedea M Oprea, op. cit., p. 243. de infrac\iuni".
in acest sens a se vedea ~i F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 66. Autorii arata ca
2
1
Potrivit art. 15 din Legea nr. 143/2000: ,,Persoana care a comis una dintre infractiunile
,,nu va putea opera absorbtia nici in cazul in care maximuJ special al infractiunii aparent previizute la art. 2-9, iar in timpul urmiiririi penale denun/ii $i f aciliteazii identificarea ~i
cornplexe sau absorbante ar fi egal cu eel previizut de lege pentru infractiunea aparent tragerea la raspundere penala a altor persoane care au sav~it infracpuni legate de droguri
absorbita. Aceasta deoarece infractiunea complexa are intotdeauna un plus fata de cea beneficiaza de reducerea lajumiitate a limitelor pedepsei previizute de lege" (s.n., M.U.).
absorbita, iar acest plus trebuie sa i~i gaseasca reflectarea intr-o diferenta de pedeapsa (... ) 2
Potrivit art. 19 din Legea nr. 68212002: ,,Persoana care are calitatea de martor, in
avand caracter determinabil, in continutul termenului ,,violente" s-ar putea include atat sensul art. 2 lit. a) pct. l ," ~i care a comis o infracµune grava, iar inaintea sau in timpul urma-
infractiunea de lovire sau alte violente previizuta de art. 193 NCP, cat ~i cea de vatamare ririi penale ori al judecaµi denunfii $i f aciliteazii identificarea ~i tragerea la raspundere penala
corporala de la art. 194 NCP. Comparand insa pedepsele pentru cercetarea abuziva, respectiv a altor persoane care au savar~it astfel de infractiuni beoeficiaza de reducerea la jumiitate
pentru vatamarea corporala, constatiim ca acestea sunt egale, ~i anurne inchisoarea de la 2 la 7 a limitelor pedepsei previizute de lege". Prin DCC nr. 67 din data de 26 februarie 2015 s-a
 ~
.
.
.

5 14 Drept penal. Partea specialii Jnfrac(iuni contra infoptuiriijusti(iei 515

sau eel prevazut de art. I 0 alin. (l) din Legea nr. 24112005 pentru prevenirea ~i unor violente, concretizate in lovirea unui minor suspectat de furt In cursul cer-
combaterea evaziunii fiscale 1 ori de art. 30 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea cetarii, pentru a-1 determina sa recunoasca comiterea acelei fapte, producandu-i
~i sanctionarea spalarii banilor, precum ~i pentru instituirea unor masuri de prevenire
leziuni ce au necesitat 4 zile de ingrijiri medicate, s-a adus atingere unei valori
~i combatere a finantarii terorismului 2, art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind
sociale importante a statului de drept, ~i anume activ itatii de inraptuire a justiiiei,
constrangerea fiind incompatibila cu principiul aflarii adevarului ce guvemeaza
Directia Nationala Anticoruptie3]; in aceasta ipoteza este esential ca promisiunea sa nu
procesul penal (J.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 621812006, www.legalis.ro).
vizeze obtinerea de declaratii mincinoase din partea denuntfttorului, intrucat cauza de

~ Inculpatul nu a recunoscut sava~irea faptei, aratand ca doar a ridicat

reducere a pedepsei poate fi retinuta numai daca este facilitata tragerea Ia raspundere
penala a altor persoane;
vocea la persoana cercetata N, fara a o lovi, insa nu a fost in masura sa dea vreo
- va exista o fapta tipica de cercetare abuziva daca organele judiciare prornit explicatie plauzibila cu privire la mecanismul de producere a leziunilor pe care
erniterea unui inscris din care sa rezulte faptul ca inculpatul intrune~te conditiile pentru aceasta le prezenta la momentul parasirii sectiei de politie, dupa audierea sa. Or,
a beneficia de o cauza de nepedepsire in schimbul unui denunt sau al unor declaratii potrivit jurisprudentei CEDO cu privire la aplicarea art. 3 din Conventie, pentru
mincinoase; perioada in care o persoana se afla in custodia autoritatilor, acestea au obligatia
- daca fapta nu este comisa prin prorniterea unui folos patrimonial/nepatrimonial pozitiva de a le proteja integritatea fizica ~i obliga\ia negativa de a se abtine de a
se va retine comiterea infractiunii de abuz in serviciu; orice acte de violenta fizica sau psihica care nu sunt strict necesare faµi de
comportamentul victimei. in situatia in care o persoana nu are nicio problema de
- in situatia in care sunt realizate in aceea~i unitate spatio-temporala ambele
sanatate atunci cand ~i se constata, in momentul eliberarii sale, ca este ranita, le
modalitati alternative prevazute de art. 280 alin. (1) NCP cu privire la aceea~i invinuire,
revine acestora din urma sa furnizeze o explica\ie plauzibila cu privire la
se va retine unitatea naturala de infrac/iune, iar nu un concurs de infractiuni; in cazul
originea ranilor (Selmouni c. Fran/ei). Orice leziune survenita in aceasta
in care modalitatile alternative prevazute de art. 280 alin. (1) NCP sunt realizate de perioada da n~tere unor puternice prezumtii de fapt (Akkurt c. Turciei). Revine
ace~i persoana Ia diferite intervale de timp, in baza acelei~i rezolutii infractionale se statului obligatia sa furnizeze o explicatie plauzibila a originii ranilor respective
va retine comiterea infractiunii in forma continuata; ~i sa propuna probe care sa stabileasca fapte ce ar putea sa arunce o lndoiala

sav~ita lntrune~te
asupra afirmatiilor victimei, mai ales daca acestea sunt sprijinite de acte
- - . Fapta de inculpat toate trasaturile esentiale ale unei medicate (Bi/en c. Turciei). in cauza exista, !nsa, probe care confirma faptu l ca
infractiuni, ~i anume prezintii pericol social, a fost sav~ita cu vinovatie, sub inculpatul I-a lovit pe Jiloveanu in timp ce acesta se afla in sediul sectiei de
fonna intent]ei directe ~i este prevazuta de legea penala. Prin modalitatea, mij- politie in vederea audierii, probe pe care inculpatul nu le-a rasturnat (C.A.
loacele, imprejurarile ~i urmarile concrete ale faptei savar~ite de catre inculpat, Bucure$ti, sec/ia a II-a penala, decizia nr. 10312017, www.sintact.ro).
in calitatea de ajutor de ~ef de post Ia Politia comunei H., constand in exercitarea
- - . lnstanta de fond a analizat ~i lnlaturat in mod judicios apararile incul-
constatat ca solutia legislativa reglementata de art. 19 din Legea nr. 682/2002, care exclude de patului retinand ca in contextul in care s-au comis faptele (noaptea intre orele
la beneficiul reducerii la jumatate a lim.itelor pedepsei prevazute de lege persoana care are 02:00-05:00, la un post de poli\ie dintr-o alta localitate faµi de cea in care era
calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din lege, ~i care nu a com.is o infracpune grava, organizata discoteca) este greu de gasit ~i identificat martorii oculari ai agre-
este neconstituponala. in motivarea solupei pronuntate Curtea Constitutionala a constatat ca siunii propriu-zise, insa se poate retine, in acord cu jurisprudenta instantei
persoana care are calitatea de martor in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, indi- europene, in materia drepturilor omului, care instituie prezurn\ia unui raport de
ferent daca este autor al unei infractiuni grave sau mai putin grave, se afla in aceea~i situatie cauzalitate intre leziunile suferite de o persoana care a intrat intr-o stare buna de
juridica, sens in care tratamentul juridic nu poate fi decat identic. A$adar, neconstitu/io-
sanatate In custodia autoritatilor statului ~i pretinsele rele tratamente din partea
nalitatea discriminiirii astfel constatate are ca rezultat acordarea beneficiului reducerii la
jumiitate a limitelor pedepsei previizute de lege $i martorilor care au siiwir$it infrac/iuni ce agentilor acesteia, din ansamblul circumstantelor cauzei, al probelor, indiciilor
excedeazii definifiei din art. 2 lit. h) din Legea nr. 68212002. ca inculpatul SMV, in calitate de agent principal de politie, ajutor al ~efului
1
Prevederile art. 8-10 din Legea nr. 241/2005 au fost prezentate mai sus. Postului de Politie Garbau ~i de organ de cercetare al politiei, in cursul noptii de
2
Potrivit art. 30 din Legea nr. 656/2002: ,,Persoana care a comis infractiunea de spalare a 29 august 2010 I-a ridicat pe partea vatamata minora de la o discoteca din
banilor, iar in timpul urmaririi penale denun/ii $i faci/iteazii identificarea ~i tragerea la localitatea Aghire~u-Fabrici ~i I-a transportat la sediul Postului de Politie Garbau
raspundere penala a altor participanti la savar~irea infractiunii beneficiaza de reducerea la unde a exercitat violente asupra Jui, lovindu-1 cu palmele ~i pumnii peste faµi cu
j umiitate a /imitelor pedepsei previizute de lege" (s.n., M.U.). scopul de a-1 determina sa scrie o declaratie in care sa recunoasca ca este autorul
3
Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, ,,Persoana care a comis una dintre infractiunile unui furt (telefon mobil) cu privire la care exista o plangere penala inregistrata.
atribuite prin prezenta ordonanp. de urgen{A in competenta Directiei Nationale Anticoruptie, in aceste conditii, sustinerile inculpatului din ape!, in sensul ca din probele
iar in timpul urmaririi penale denunfii :ji faciliteazii identificarea ~i tragerea la raspundere administrate in cauza nu rezulta vinovatia inculpatului, ca partea vatamata este
penala a altor persoane care au savar~it astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la posibil sa fi fost lovita inainte sau dupa perioada in care s-a aflat in custodia
jumiitate a /imitelor pedepsei previizute de lege" (s.n., M.U.).
 516 Drept penal. Partea specia/ii bifractiuni contra lnfoptuirii justi{iei 5 17
organului de politie, ca prezumtia de nevinovatie nu a fost rastumatii, sunt ra~i mincinoase, ori prin constructia unor alibiuri in condit}ile in care sarcina probei
1;'·~ nefondate. A~a cum s-a aratat mai sus, este cert ca la momentul ridicarii partii comiterii faptei, dincolo de orice dubiu rezonabil apartine organelor de urmarire penala;
n vatiimate, aceasta nu prezenta urme de loviri ~i ca dupa lasarea acesteia In fa\a
(iv) sii f~i retragii declarafiile; aceasta ipotezii vizeaza in realitate obtinerea unei noi
r postului de politie, partea vatamata s-a deplasat acasa, flira sa fie implicata in
declaratii prin care suspectul sau inculpatul sa arate ca nu i~i mai mentine, in tot sau in
~- vreun conflict (CA. Cluj, sec/ia pena/ii, decizia nr. 412013, www.sintact.ro).
parte, declaratiile anterioare ~i, eventual, sa prezinte o noua situatie de fapt;
b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru lnraptuirea justitiei, precurn ~i - nu este necesar pentru a se retine tipicitatea faptei ca scopul urmarit prin actele de
pentru libertatea psihica sau integritatea persoanei;
constriingere sau prin promisiuni sa fi fost atins (de pildii, in cazul in care un politist
c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. exercitii acte de agresiunea asupra unui suspect/inculpat in scopul ca acesta sa i$i
schimbe declaratiile date in care nu recuno~tea comiterea faptei de care era acuzat $i, cu
11.4.2. Latura subiectiva toate acestea, nu reu~e~te sa obtina o declaratie in sensul dorit, acuzatul sustiniindu-~i in
- intentia directa sau indirecta; continuare nevinovatia);
- scopul saviir~irii infractiunii este acela de a-1 determina pe suspect sau inculpat sii - in ipoteza in care fap ta nu este comisa in considerarea unuia dintre scopurile
dea ori sii nu dea declarafii, sii dea declara/ii mincinoase ori sii fyi retragii declara/iile enumerate mai sus, se va retine comiterea infractiunii de purtare abuziva;
in sensul dorit de organele judiciare; in doctrina 1 s-a apreciat ca prevederea scopi:.!ui - nu intereseazii sub .aspectul existen!ei infractiunii inten!ionate mobilul care I-a
face ca acest element al laturii subiective sa devina indispensabil calificarii faptei , el animat pe raptuitor.
indica, totodatii, ca fapta nu se poate saviir~i din sulpa, dar nu exclude inten/ia
indirectii; aceasta, deoarece scopul nu se confunda cu urmarea socialmente· pericu- ~ Fapta inculpatului BG - agent de politie - care, in exercitarea
loasa, care, in principal, la aceasta infractiune este pericolul ce planeaza asupra bunei atributiilor de serviciu 1-a agresat la data de 1.02.2009 pe minorul GG,
inraptuiri a justitiei; obtinerea de declaratii in cauzele judiciare nu este un scop In apliciindu-i mai multe lovituri cu palmele ~i cu pumnii, una dintre acestea produ-
sine, ci unul subordonat procesului inraptuirii justitiei; ciind perforatia timpanului drept, leziune ce a necesitat interventie chirurgicala ~i
- constriingerea sau promisiunile trebuie sa fie realizate in scopu/ de a-1 determma 12-14 zile de ingrijiri medicate pentru vindecare, intrune~te elementele
pe suspect sau inculpat: constitutive ale infractiunii de purtare abuziva. Latura obiectiva a infractiunii
de cercetare abuziva impune ca promisiunile, ameninµrile sau actele de violenta
(i) sii dea declara,tii; este incidentii fie in cazul in care suspectul sau inculpatul
lntrebuintate faµ de o persoana aflatii in curs de urrnarire penala, de judecata
uzeaza de dreptul la tiicere ciind prin actele de cercetare abuziva se urm.are~te obtiuerea trebuie sa aiba ca obiectiv in sensul dorit de organuljudiciar. De~i nu este clar in
unei declara!ii, fie atunci ciind organele judiciare directioneaza declara!ia suspectului ce calitate a fost audiata partea vatiimatii la sediul politiei in seara de 1.02.2013,
sau inculpatului in sensul dorit de acestea; aceastii ipotezii constituie totodatii un caz de in cauzii este cert ca declaratia a fost data ill dosarul inregistrat la Parchetul de
excludere a probei obtinute in mod neloial ciind, in urma actelor de cercetare abuzi'la, pe liinga Judecatoria H, a~adar ill cursul unei cercetari penale. Faptul ca
suspectul sau inculpatul dii declaratii; declaratia a fost datii ill cursul unei cercetiiri penale iar violentele au fost
(ii) sii nu dea declarafii; se poate urmari prin aceasta vulnerabilizarea apiiriilii, exercitate de catre agentul de politie inainte de inceperea declaratiei, faptul ca,
evitarea relatiirii unor situa!ii sau ilnprejurari din care ar rezulta participatia penala ~i a potrivit sustinerii procurorului de ~edinta, ar fi de notorietate procedeul folosit
altor persoane; in evaluarea acestei cerinte trebuie avut in vedere ~i faptul ca refuzul de de politi~ti, acela al ,,fragezirii" persoanei chiar inainte de a se incepe audierea
a da declara!ii constituie una dintre componentele dreptului la apiirare al suspectului sa, prin lovire in scopul intimidarii, nu pot fi considerate probe certe, flira
sau inculpatului; echivoc din care ar rezulta ca prin loviturile aplicate partii vatamate GG, s-ar fi
urrnarit de catre organele de politie obtinerea unor declaratii de la aceasta, probe
(iii) sii dea declarafii mincinoase; in principal, prin aceastii modalitate se urmiire\>te necesare pronuntlifii unei hotariiri de condamnare pentru infractiunea
obtinerea de declaratii mincinoase prin care suspectul sau inculpatul sa recunoasca de cercetare abuziva. Aceasta concluzie se desprinde ~i in conditiile in care, din
fapta de care este acuzat ori sa recunoasca comiterea unei fapte in care investigatia se declaratiile partii vatiimate, ale mamei acesteia ~i ale martorului rezultii ca partea
efectua in rem, iar autorul nu era cunoscut; tot astfel, declarapile mincinoase pot consta in vatamata a considerat ca a fost lovitii de catre inculpat intruciit 1-ar fi jignit
denuntufi mincinoase sau ill declaratii prin care sii fie atrasa riispunderea penala a altor anterior ~i 1-ar fi injurat pe inculpat ori pentru ca acesta era deranjat de relatia
persoane; deopotriva, trebuie avut in vedere ca nu este in sarcina suspectului s.m mamei sale cu un politist din acee~i unitate, relatie la care au fa.cut referire in
inculpatului sii i~i dovedeasca nevinovapa, acesta putiindu-se apiira inclusiv prin decla- declaratiile !or ~i lucratorii de politie audiati in cauza. Chiar daca perceptia plirtii
vatamate nu este esentiala in stabilirea laturii obiective a infractiunii de cercetare
abuziva, simpla presupunere ca $i in cazul de faµ s-a incercat o ,,fragezire" a
1
acesteia nu poate fi asimilatii unei probe certe, care ar inlatura once dubiu,
A. Fi/ipa$, op. cit., p. 152.
 Drept penal. Partea speciala Jnfrac(iuni contra infoptuirii j usti(iei 51 9
5 18

necesara pronuntarii unei condarnnari pentru infractiunea de cercetare abuziva in vederea recunoa~terii acuzatiei, pe de alta parte, sunt realizate la diferite intervale de
conditiile in care probatoriul adrninistrat releva posibilitatea agresarii victimei timp, unitatea naturala de infract_iune va fi exclusa ~i In considerarea neintrunirii
pe fondul unor nemultumiri anterioare ale inculpatului, ~i nu neaparat intr-un cerintei unitatii spatio-temporale; in plus, fata de natura de infractiune cu continuturi
scop anurne (CA. Constan/a, decizia penala nr. 6112014, www.sintact.ro) . alternative nu se va putea retine nici unitatea legala a infractiunii continuate, atunc i
cand cele doua fapte sunt comise la diferite intervale de timp, faµ de lipsa omogenitatii
11.5. Infracfiunea prevazuta de art. 280 alin. (2) NCP
juridice.
- elementul material: prezinta trei modalitafi alternative de comitere constiind in
acpuni realizate de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecator 11.6. Formele infractiunilor
(in.frac/iune cu confinut altemativ): - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
a. producerea de probe nereale: prezentarea unor probe mincinoase de organele - infractiunea se consuma In momentul realizarii faptei tipice;
judiciare In vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala ~i/sau a - poate fi savar~ita in forma continuata prin realizarea In baza aceleia$i rezolutii
acuzarii pe nedrept de sav~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate; infractionale la diferite intervale de timp a mai multor actiuni infractionale specifice fie
b. ticluirea de probe nereale: construirea de organele judiciare de probe mincinoase infractiunii prevazute de art. 280 alin. (1) NCP, fie infractiunii prevazute de art. 280
ori de aparente probatorii eronate (crearea unor bunuri, urme sau scenarii mincinoase) in alin. (2) NCP, caz in care se epuizeazii la momentul realizarii ultimului act de
vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala ~i/sau a acuzarii pe executare; daca sunt realizate actiuni repetate specifice atat art. 280 alin. ( 1) NCP, cat ~i
nedrept de sav~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate; art. 280 alin. (2) N CP se va putea retine un concurs de infractiuni continuate.
c. falsificarea de probe: reprezinta o forma speciala de ticluire a probelor, care nu
11.7. Pedeapsa
absoarbe vreuna dintre infracpunile de fals in inscrisuri;
- daca producerea sau ticluirea de probe nu este realizata de subiectul activ nemij-
- pentru .fiecare infracfiune: inchisoarea de la 2 la 7 ani ~i interzicerea exercitarii
locit calificat, se va retine comiterea infracpunii de inducere in eroare a organelor dreptului de a ocupa o functie publica.
judiciare, prevazute de art. 268 alin. (2) NCP;
- in cazul in care producerea sau ticluirea de probe nereale constituie ea insa~i
infracpune (de pilda, falsificarea unor inscrisuri oficiale), se va retine concursul cu
infracpunea de cercetare abuziva; 12.1. Nopune
- daca probele produse, falsificate sau ticluite sunt folosite de organul judiciar In - este infractiunea ce consta in supunerea unei persoane la executarea unei pedepse,
scopul favorizarii suspectului sau inculpatului, infractiunea de cercetare abuziva va fi masuri de siguranta sau educative in alt mod decat eel prevazut de dispozitiile legale
retinuta In concurs cu infractiunea de favorizare a faptuitorului; [art. 281 alin. (1) NCP];
- in situapa in care sunt realizate in acee~i unitate spatio-temporala eel putin doua - constituie variantii agravatii a infractiunii supunerea la tratarnente degradante ori
dintre modalitap alternative prevazute de art. 280 alin. (2) NCP cu privire la ace~i inumane a unei persoane aflate in stare de retinere, detinere ori in executarea unei
invinuire, se va retine unitatea naturalii de in.frac/iune, iar nu un concurs de infracpuni; masuri de siguranta sau educative, privative de libertate [art. 281 alin. (2) N CP].
in cazul in care modalitatile alternative prevazute de art. 280 alin. (2) NCP sunt
realizate de a~i persoana la diferite intervale de tirnp, in baza aceleia$i rezolutii 12.2. Obiectul infracpunii
infractionale se va retine comiterea infractiunii in forma continuata; a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale privitoare la iniaptuirea
- in ipoteza in care o persoana comite mai multe fapte care pot fi incadrate in justi!iei, precurn ~i cele referitoare la aplicarea masurilor preventive, a pedepselor, a
art. 280 alin. (I) NCP, respectiv in art. 280 alin. (2) NCP cu privire la acee~i acuzatie masurilor de sigurantii sau educative privative de libertate; obiectul j uridic special
sesizata, ori cu privire la acee~i persoana acuzata, cred ca se poate retine existenta unei secundar: relatiile sociale privitoare la libertatea, demnitatea, integritatea corporala ori
pluralitati de actiuni infractionale, iar nu a unitatii de actiune ~i a pluralitatii de acte de sanatatea persoanei.
executare (de pilda, In cazul in care procurorul ticluie$te una sau mai multe probe In b) obiectul material secundar: corpul persoanei supuse la rele tratamente.
acuzare $i apoi exercita actele de constrangere prin amenintare pentru ca inculpatul sa
recunoasca acuzatia formulata impotriva sa; in aceasta ipotezii opinez ca trebuie 12.3. Subiecp.i infracp.unii
retinute doua activitati infractionale distincte, iar nu o unitate de actiune $i mai multe
a) subiectul activ: laforma de bazii, autor poate fi o persoana care are atributii in
acte de executare omogene material subsurnate acesteia); daca producerea/ticluirea/ legatura cu executarea pedepselor, masurilor de siguranta sau masurilor educative:
falsificarea de probe pe de o parte, $i constrangerea sau formularea de promisiuni In angajatul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, organul de politie, persoana care
520 Drept penal. Partea specialii Infrac{iuni contra infaptuiriijusti{iei 521

i~i desra~oara activitatea in unitatile in care se executa pedeapsa, masura de siguranta, refinuta infractiunea de lipsire de libertate fn mod ilegal prevazuta de art. 205 NCP;
sau masura educativa, consilierii de probatiune m legatura cu executarea masuri lor daca o persoana este retinuta sau arestata, de~i procurorul, respectiv judecatorul ~tia ca
educative neprivative de libertate, functionarii publici insarcinati cu executarea unei este nevinovata, va fi incidenta infractiunea de represiune nedreapta prevazuta de
masuri de siguranta privative de proprietate etc.; art. 283 alin. (2) NCP.
- la varianta agravatii, autor poate fi persoana care are atributii referitoare la paza b) urmarea imediata: starea de pericol pentru 'inraptuireajustitiei;
unor persoane aflate in stare de retinere sau detinere ori in executarea masurii de c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
siguranta a intemarii medicale sau masurilor educative privative de libertate (inlt!r-
narea intr-un centru educativ sau de detentie) sau cu privire la executarea pedepselor; 12.5. Varianta agravata
- coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea cemta.
de lege (de exemplu, punerea in mi~care a actiunii penale de catre cei doi procurori • - supunerea printr-o actiune sau inactiune la rele tratamente fizice sau psihice
care efectueaza urmarirea penala in cauza prin acee~i ordonanta); a unei persoane retinute, arestate preventiv/la domiciliu ori care se afla in executarea
- instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este conditionata de vreo calitate a pedepsei, a masurii de siguranta a intemarii medicale (inclusiv atunci cand aceasta a
participantului; fost instituita ca mas~rocesuala ~ovizorieJ&;iarcursul procesului penal, sau ca
masura de siguranta ~ u3eciifilrii(de·can:ie 'J>Jetiiiiliiifil, dupa dispunerea unei
- persoanajuridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii. solutii de clasare ori de renuntare la urmarirea penala) sau a masurii educative de
b) subiectul pasiv: persoana aflata in stare de retinere, detinere (retinere, arest intemare intr-un centru educativ sau 'intr-un centru de detentie;
preventiv, arest la domiciliu sau executarea pedepsei) ori in executarea unei masuri de - este necesar sa existe o ordonan/a a procurorului sau a organelor de cercetare
sigurantll (cu referire la masura intemarii medicate doar in ipoteza variantei agravate) penala prin care s-a dispus masura retinerii, o fncheiere sau dispozitie dintr-o sentinta
sau a rnasurii educative (cu referire la intemarea intr-un centru educativ sau intr-·1n care sa aiba caracter executoriu cu privire la luarea, prelungirea sau mentinerea masurii
centru de detentie doar in ipoteza variantei agravate). arestarii preventive/arestului la domiciliu, o fncheiere executorie cu privire la luarea,
respectiv confirmarea rnasurii internarii medicate provizorii sau o hotiirare judeciito-
12.4. Latura obiectiva reascii definitiva prin care a fost dispusa condarnnarea la pedeapsa inchisorii (cu
a) elementul material: supunerea (acfiune sau inacfiune) unei persoane la executare in regim de detentie) sau a detentiunii pe viata, respectiv a fost aplicata
masura educativa a intemarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detenfie ori
executarea unei pedepse, masuri de sigurantll (indiferent de natura acesteia) sau a w:.ei
masura de sigurantll a internarii medicale;
masuri educative (privative sau neprivative de libertate) fn alt mod decaf eel previizut
de dispozi/iile legate; - in notiunea de persoana aflata in stare de detinere va intra $i inculpatul ajlat fn
arest la domiciliu; astfel, acesta poate fi supus la rele tratamente prin modalitatea de
- este necesar sa existe o incheiere executorie cu privire la luarea, respectiv confu- efectuare a supravegherii de catre organul de politie cu ocazia vizitelor inopinate la
marea masurii internarii medicale provizorii/obligarii provizorii la tratament medical domiciliu (de pilda, efectuarea de vizite inopinate in mod succesiv in tirnpul noptii in
sau o hot.a.rare judecatoreasca definitiva prin care a fost dispusa condamnarea, respectiv scopul privarii de somn a inculpatului ~i crearii unor stari de anxietate);
a fost aplicata o masura educativa sau o masura de siguranta;
- spre deosebire de forma de baza care sanctioneaza supunerea la pedepse sau
- in doctrina 1 s-a apreciat ca ac/iunea de supunere desemneaza aducerea unei pe:r- masuri de natura pena!a, cu nerespectarea dispozitiilor legale, varianta agravata incri-
soane in situatia de executare fntr-un mod nelega/ a pedepselor, masurilor de sigu- mineaza tot o nerespectare a legii, insa care atinge nivelul de gravitate al unui tratament
ranta sau educative; consider ca, pe langa caracterul nelegal al executarii, este inuman sau degradant; relele tratamente nu trebuie sa imbrace forma torturii, cand se
necesar sa se retina ~i existenta unor conditii de executare mai impovaratoare; ~adz.r, va retine numai infractiunea prevazuta de art. 282 NCP;
nu orice nelegalitate in executare va atrage retinerea tipicitatii faptei; crearea in mod - nu constituie rele tratamente restricfiile inerente masurilor privative de libertate la
nelegal a unor conditii mai favorabile de executare a pedepsei, masurii educative sau care o persoana este supusa;
de siguranta nu poate fi asimilata unor rele tratamente care sa conduca la retinerea
tipicitatii faptei prevazute de art. 281 alin. (1) NCP, putand fi retinuta, eventual,
comiterea infractiunii de abuz in serviciu; e.·c-.....,.-~,-o... ''°l'""_il..,_-... ~,..~..,+~C'!T~1"'''-'+1"'-'·~·---·--,.
.... .r1' ~ •1- ,·, -.11 · 1 ,.
· 'o.,.;;·•:·1•~ '"'~ ; •p· ll;l,..tt11P_,,;? '~.r... 1 ... -.11lt;1U~~~~!;,~~l~~:~..:t,~·,.&-;'"'11>. ut!r

- in cazul in care victima este supusa unei masuri preventive privative de libertate
care nu a fost dispusa in conditiile legii (spre exemplu, arestarea preventiva a unei
persoane fatli de care a fost respinsa propunerea de arestare preventiva) va putea fi
~i~~;·;~5:~~~\;~~j{t;i.~~!~Z~~~Ef:}~~~£~~~1~~~f;~~~:~~~~;·~:--
I n 1 11 1f;.
!::_~.. ~,- ·~,
II. l tr.........
r":
?11~&11 I 1C ·-:1~111 ~"
ti ... }" -
::t:~:.': ~~~:~-!..~-~.:..
.- _t ........ . ,..,~. ::?:'~"-"'l•r.lu ., ...
:;- :.~<-~ ·:::C.~A;;~\".i-:··~~.:·;-
;·-~~J:~W.~°k··"t;.,.;T;';F..·~~J!.,
\•'1·:;··li11
.. :--'"' - :
I - -
~
'

~
ll•!!ii"if':il I "'"11 . ' fll' Ill ...- . dt . .f~ t 1'.r,....,ljOI 11111~ l.)._.,'•\t __.. .. ,,,,,,, ~, - •
......:. -::.-~~.;; - _: ••-: ..,:....;..~~ .. ~'.!..:..-..'_, :"77_!-""';_:;: .. ,....- . ~ ~...-:- -,_e,.;:~:..:.:.;:i:"~ . ·-· - ~ .' ...~.
, n~11•·ri...- "·\,"'"'f" ·"tll!rl~f¢:lltll•.fi1•f'1 .... 1r...~in• ~ . ·~f~. ~llUI~ l"I~ /":'"I' I " ' • ~-.•,!I
?,ir-:0 ....... ~-...#=~' ...;~ ;,.. ~·.i::::. ..,,- ..:.~::. .·~ "' - - -. - - .......... -
1
A. Filip~, op. cit., p. 148. I ·R~·_:_ -~l·.'."'~1'1P;i7£{!11. 1~!.:l~Jt;'\~~;l;;;?~i
522 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra infiiptuirii justi/iei 523
- este necesara savaf!?irea de acte repetate prin care o persoana este supusa la rele ~ill· Tor!µj"a
tratamente; in cazul comiterii unui singur act de supunere la rele tratamente, se va
retine purtarea abuziva ori abuzul In serviciu; 13.l. Nofiune
- in cazul in care relele tratamente sunt comise cu ocazia punerii in executare a unui - este infraqiunea ce consta in fapta funqionarului public care lndepline~te o
mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei, se va retine purtarea abuziva; functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau a altei persoane care actioneaza la
- in situatia In care persoana care 1-a prins pe autorul unei infractiuni flagrante exer- instigarea sau cu consimtamantul expres ori tacit al acestuia de a provoca une i
cita acte de violenta asupra acestuia, se va retine savar~irea unei infraqiuni contra persoane puternice suferinte fizice ori psihice: a) in scopul obtinerii de la aceasta
integritatii corporate sau sanatatii persoanei, iar nu cea de supunere la rele tratamente; persoana sau de la o terta persoana informatii sau declaratii; b) in scopul pedepsirii ei
- infractiunea de loviri sau alte violente este absorbita in infractiunea de supunere la pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana I-a comis ori este banuita ca 1-a
rele tratamente; comis; c) In scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida
- nu poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 77 alin. (I) lit. sau a face presiuni asupra unei terte persoane; d) pe un motiv bazat pe orice forma de
b) teza a II-a (supunerea victimei la tratamente degradante) deoarece norma de discriminare [art. 282 alin. (I) NCP];
incriminare implica comiterea infractiunii prin uzitarea de tratamente degradante; - constituie variante agravate ale infractiunii actele de torturli care au avut ca
- infraqiunea de supunere la rele tratamente poate fi repnuta in concurs cu infrac- urmare o vatamare corporala [art. 282 alin. (2) NCP], respectiv moartea victimei
tiunile de vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte [art. 282 alin. (3) NCP].
(art. 195 NCP).
- actiunea penala se pune in mi~care din oficiu.
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru inlaptUirea justitiei;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 13.2. Obiectul infractiunii

12.6. Latura subiectiva a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale pnv1toare la infiiptuirea
justitiei; obiectul juridic special secundar: relatiile sociale privitoare la libertatea,
- intentia directa sau indirecta; demnitatea, integritatea corporala ori sanatatea persoanei.
- relele tratamente aplicate din culpa pot conduce la repnerea unei infractiuni de b) obiectul material (secundar): corpul persoanei supuse la torturli.
neglijenta in serviciu;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul 13.3. Subiecfii infracpunii
cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute 1n vedere de instantiJ. la individualizarea
a) subiectul activ: autorul nu poate fi decat un functionar public care indepline~te
pedepsei.
o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori o persoana care actioneaza la
12.7. Formele infracfiunii instigarea sau cu consimtamantul expres sau tacit al acestuia.
- notiunea de functionar public are 1n materie penala rntelesul autonom din art. 175
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; NCP, iar nu eel din Legea nr. 188/1999; prinfunc/ie ce implicii exercifiul autoritiifii
- infractiunea se consuma in momentul supunerii la rele tratamente cu caracter de stat se rntelege functia care implica exercitarea unor atributii 1n cadrul organelor
continuu sau repetat; puterii statale referitoare la luarea de masuri cu caracter obligatoriu ~i asigurarea res-
- poate fi realizata in forma continuata, caz 1n care infractiunea se epuizeaza la data pectarii lor1; a~adar, fatiJ. de definitia functionarului public prevazuta de art. 175 NCP se
efectuarii ultimului act de executare. va analiza care dintre persoanele enumerate de norma legala sunt susceptibile sa
exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat [de pilda, persoana care, cu
12.8. Pedeapsa titlu permanent sau temporar, cu sau fiira o remuneratie: 1. exercita atributii ~i respon-
- pentru forma de baza: rnchisoarea de la 6 luni la 3 ani ~i interzicerea exercitarii
dreptului de a ocupa o functie publica; · 1 in literatura de specialitate (T. Vasiliu, G. Antoniu ~.a., Codul penal comentat $i adnotat,

- pentru varianta agravata: rnchisoarea de la 1 Ia 5 ani ~i interzicerea exercitarii vol. II, Ed. $tiintifica $i Enciclopedica, Bucure$ti, 1977, p. 21) s-a aratat ca exercita o funq ie
dreptului de a ocupa o functie publica. ce implica exercitiul autoritiitii de stat numai persoanele ,,care au competen\a sa emitii acte, sa
dea dispozi\ii $i sa ia masuri cu caracter obligatoriu, exprimand prin aceasta vointa organului
de stat din care fac parte, precum $i cele care sunt lnsarcinate cu executarea dispozitiilo r $i
masurilor luate".
 524 Drept penal. Partea speciala Infracfiuni contra infoptuirii justi/iei 525

sabilitati, stabilite In temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, conventia impotriva torturii ~i a altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau
executive sau judecatore~ti (de pilda, deputatii, senatorii, Pre~edintele Romanici, degradante, potrivit caruia constituie tortura orice act prin care se provoaca unei
membrii Guvemului, judecatorii ~i procurorii, membrii CSM etc.); 2. exercitii. o func(ie persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice de natura fizica sau psihica, in
de demnitate publica; tot astfel, doar unii funqionari publici asimilati exercitii. func~ii special cu scopul de a obtine, de la aceasta persoana sau de la o persoana terta
ce implica exercitiul autoritatii de stat]; informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta
- exista categorii de funqionari publici prevazuti de art. 175 alin. (1) lit. b) teza persoana I-a comis sau este banuita ca 1-a comis, de a o intimida sau de a face
a II-a ~i lit. c) NCP care nu exercita o func/ie ce imp/ica exerci/iul autorita/ii de stat $i presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane, sau
deci nu pot avea calitatea de subiecfi pasivi ai infracfiunii de ultra} [de exempl u, pentru orice alt motiv bazat pe o forma de discriminare, oricare ar fi ea, atunci ciind o
persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau f'ara o remuneratie exercitii 0 asemenea durere sau suferinta este provocata de catre un agent al autoritatii publice
funcfie publica de orice natura, sau eel care exercita, singur sau impreuna cu alte sau orice altii. persoana care actioneaza cu titlu. De aici se pot retine ciiteva
persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane caracteristici deflnitorii pentru torturii, cum ar fl: actele de tortura fnseamnii orice
juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului durere sau suferinfa deosebita, flzicii sau mentala; acestea se produc intenfionat; eel
de activitate al acesteia]; care le produce este un agent al forfei pub/ice sau o persoana care acfioneaza la
instigarea ori cu consimfiimiintul expres sau tacit al acesteia; asemenea acte pot
- persoanajuridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii.
provoca chiar moartea in condifiile menfionate mai sus;
- coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea ceru'!a
- din jurisprudenta CtEDO se retin cu titlu de exemplu urrnatoarele acte de
de lege;
torturii:
- instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este condiponata de vreo calitate a
participantului; in cazul in care autorul nu este un functionar public care indepline~te o a. faptele saviir~ite de politia turca 'in cauza Aksoy c. Turciei 1: aplicarea unei
functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, este necesar pentru a se retin.e forme de to rtura cunoscuta sub denumirea de ,,spiinzuratoarea palestiniana", constiind
tipicitatea faptei ca aceasta calitate sa o aiba instigatorul ~i/sau complicele moral care 'in dezbracarea completa., legarea miiinilor la spate ~i suspendarea completii. de brate a
i~i exprima expres sau tacit consimtamiintul la tortura; arestatului preventiv, banuit a fi membru activ al P.K..K. (Partidul muncitorilor din
Kurdistan). De asemenea, victimei i-au fost aplicate ~ocuri electrice in zona genitala,
b) subiectul pasiv: principal: statul, iar secundar este persoana fizica supma
actelor de tortura; aruncare cu apa in mod continuu asupra corpului gol, aplicare regulata de batai,
insultarea acestuia in timp ce se gasea 'in pozitia sus-amintita ~.a. Instanta a constatat
- in principiu, pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage retinerea concursului
ca acest tratament i-a fost administrat petitionarului cu scopul de a obtine de la el
de infractiuni; ca exceptie, nu este insa exclusa posibilitatea retinerii formei continuate
inforrnatii sau marturisiri, ~i ca a avut o natura atat de grava inciit nu poate fi calificat
a infractiunii in cazul in care exista o pluralitatea de actiuni de torturare, realizate la
decat drept ,,tortura" ;
diferite intervale de timp in baza acelei~i rezolutii infracponale, ori a unitatii naturale
colective cand aqiunea unica este realizata faµ de mai multi subiecti pasivi secundad b. violarea unei tinere de 17 ani, privata de libertate, de catre militari ai armatei
in aceea~i imprejurare spatio-temporala. turce care o aveau in custodie (in circumstantele conflictului dintre autoritati ~i
membrii P.K.K.), faµ de caracterul grav ~i umilitor al acestui comportament2.
13.4. Latura obiectiva
- Tribunalul Penal International pentru fosta Yugoslavie3 (in continuare T.P.LY.)
a) elementul material: provocarea unei persoane puternice suferin/e fzzice ori a aratat ca: ,,pentru aprecierea atunci a gravitatii actelor de tortura trebuie luate in
psihice; fapta poate fl comisa atiit printr-o ac/iune, cat ~i printr-o ina~fiune; considerare toate circumstantele cauzei, inclusiv natura ~i contextul provocarii
- in jurisprudenta CtEDO, notiunea de tortura1 desemneaza ace! tratament aplicz.t durerii, premeditarea ~i institutionalizarea relelor tratamente, conditia fizica a
deliberat in diverse scopuri (spre exemplu, pentru obtinerea de inforrnatii, marturisili victimei, metodele utilizate sau pozitia de inferioritate a victimei. Este de asemenea
etc.) de un agent al autoritatii publice sau de orice persoana care actioneaza la relevant daca individul a fost supus acestor tratamente pe o perioada indelungata de
instigarea ori cu consimtamiintul expres ori tacit al acesteia, care poate provoca chiar timp".
moartea in conditiile unor suferinte psihice ~i fizice foarte grave2• in analiza intrunirii - CtEDO a apreciat ca se impune stabilirea unei interdictii absolute la folosirea
conditiilor pentru existenta torturii, Curtea Europeana se raporteaza la art. 1 din torturii, nefiind posibila instituirea de restrictii ~i derogari, nici chiar in conditiile

1 1
Pentru o analiza detaliatii a institutiei torturii a se vedea M Udroiu, 0. Predescu, A se vedea CEDO, hotiirarea din 18 decembrie I996, in cauza Aksoy c. Turciei, parag. 64.
Protectia europeanii a drepturilor omului ~i procesul penal roman, Ed. C.H. Beck, 2008, p. I QI) 2
Ase vedea CEDO, hotararea din 25 septembrie 1997, in cauza Aydin c. Turciei, parag. 82-86.
~i urm. 3 A se vedea T.P.I.Y., hotararea din 15 martie 2002, in cauza Prosecutor c. Kronjelac,
2
Ase vedea CEDO, hotiirarea din 27 iunie 2000, in cauza Salman c. Turciei, parag. I 14. parag. 182 . Mentioniim ciijurisprudenta T.P.I.Y. este disponibilii pe site-ul www.ejil.org .
 ~
526 Drept penal. Partea speciala ''1;'"',:· Jnfracfiuni contra infaptuiriijusti{iei 527

art. 15 din Conventia europeana 1; Curtea Europeana a aratat ca art. 3 din Conventia 13.5. Latura subiectiva
europeana consacra una dintre valorile fundamentale ale unei societati democratice.
Instanta europeana este con~tienta de dificultatile majore pe care le intiimpina statele
in materia luptei impotriva terorismului. Cu toate acestea, chiar ~i In aceste impre- 0 direc~\
>;..ill_tentia
jurari, Conventia europeana interzice, !n termeni absoluti, chiar ~i in circumstante - !egea prevede ca actul de tortura trebuie realizat: a) fn scopul ob\inerii de la
dificile, tortura, precum ~i pedepsele ~i tratamentele inumane sau degradante aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau declaratii; b) fn scopul
indiferent de comportamentul victimei2 • in plus, !n jurisprudenta Curtii Europene s~ pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana I-a cornis ori este
recunoa~te ca ,,interzicerea torturii a devenit o regula imperativa de drept interna- banuita ca 1-a comis; c) fn scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori
tional, ius cogens3, amintind in acest sens prevederile art. 5 din Declaratia universala de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane; d) pe un motiv bazat pe
a drepturilor omului ~i pe cele ale art. 7 din Pactul international cu privire la dreptu- orice forma de discriminare (mobil special);
rile civile ~i politice4 ; In acest scop, art. 282 alin. (5) NCP a stipulat ca nu poate avea - nu prezinta importanta daca scopul urmarit a fost atins.
natura unei cauze justificative nicio lmprejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca - variantele agravate se comit numai cu praeterintentie.
este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica
interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a justifica 13.6. Variantele agravate
torrura. De asemenea, nu poate fi invocat drept cauza justificativa In temeiul art. 21
13.6.1. Tortura care a avut ca urmare praeterintentionata o vatamare
NCP ordinul superiorului ori al unei autoritati publice.
corporala [art. 282 alin. (2) NCP]
- art. 282 alin. (5) NCP stipuleaza o conditie negativa de tipicitate prevaziind ca:
nu constituie tortura durerea sau suferintele ce rezulta exclusiv din sanctiuni legate ~i - in urma actelor de torturli sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile
care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt ocazionate de ele; aceasta solutie prevazute de art. 194 alin. (1) NCP, respectiv o infirrnitate, leziuni traumatice sau
legislativa este conforma cu solutia pronuntata de Curtea Europeana in cauza lrlanda afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de
c. Marii Britanii, in care instanta europeana a retinut ca exercitiile fizice dificil de zile de ingrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav ~i permanent; avortul; punerea In
suportat la care au fost obligati detinutii, reprezentiind tratament normal al oricarui primejdie a vietii persoanei; prin urmare, vatiimarea corporala este absorbita in aceasta
detinut aflat in executarea pedepsei, suferintele fiind ocazionate de executarea varianta agravata a torturii;
acesteia, nu constituie fapte de tortura conform art. 3 din Conventia europeana. - daca fliptuitorul a actionat cu intentia de a provoca victimei o infirmitate, leziuni
- faµ de structura infractiunii, apreciez ca forma de baza a acesteia absoarbe legal traumatice sau afectarea slinatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare,
infractiunea de loviri sau alte violente, respectiv pe cea de purtare abuziva (atunci mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, se
ciind autorul este in exercitarea atributiilor de serviciu); va retine concursul dintre tortura in forma tip ~i vatamarea corporala prevazuta de
- nu poate ti re("inuta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 77 alin. ( 1) lit. b) art. 194 alin. (2) NCP.
teza a II-a (supunerea victimei la tratamente degradante), deoarece norma de incriminare 13.6.2. Tortura care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei
implica corniterea infractiunii prin uzitarea de tratarnente degradante; deopotriva, daca [art. 282 alin. (3) NCP]
actele de tortura au fost cornise pe un motiv bazat pe orice forma de discrirninare nu se va
- in urma torturii sa se fi produs praeterintentionat moartea victimei;
retine ~i circurnstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. h) NCP.
- tn cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii
b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru infliptuirea justitiei;
cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. de tortura poate fi retinuta in concurs cu omorul calificat;
- in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
1A se vedea CEDO, hotiirarea din 11 iulie 2006, in cauza Boicenco c. Republicii Moldova, va retine numai infractiunea de tortura (in forma tip sau in varianta agravata), deoarece
parag. 102. infractiunea de deterrninare sau inlesnire a sinuciderii se cornite numai cu intentie, ceea
2
Ase vedea CEDO, hotararea din 15 noiembrie 1996, in cauza Chahal c. Marii Britanii, ce nu este cazul in aceasta ipotezli care implica culpa ca atitudine subiectiva a fliptui-
parag. 80. Pentru o analiza detaliatii, a se vedea MK. Addo, N. Grief, Does article 3 of the torului raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; concursul intre infractiunea
European Convention on Human Rights enshrine absolute rights?, European Journal of
International Law nr. 9/1998, p. 510-524.
3
CEDO, hotararea din 21 noiembrie 2001, in cauza Al-Adsani c. Marii Britariii, parag. 60-61.
4
Pentru o analiza detaliatii a institutiei torturii, a se vedea M Udroiu, 0. Predescu,
Protectia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman, Ed. C.H. Beck, 2008, p. l 00
~ i urm.
528 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra lnfaptuirii justifiei 529
de tortura !?i cea de determinare sau 1nlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai In - de~i din constructia incriminarii rezulta ca NCP reune~te vechea incriminare a
ipoteza in care taptuitorul aqioneaza cu intentie at.it in scopul torturarii victimei, cat ~i arestarii nelegale cu vechea incriminare a represiunii nedrepte, fata de natura juridica
al determinarii sinuciderii. de forme speciale agravate ale abuzului in serviciu astfel ca acpunile infractionale
trebuie plasate in ace~i zona a semnificatiei juridice prin raportare la efectele
13.7. F ormele infractiunii produse cu privire la relatiile sociale ocrotite de norma de incriminare; prin urmare,
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; infractiunea este una cu continut alternativ, iar nu cu continuturi alternative.

- tentativa la forma de baza este posibila ~i incriminata; 14.2. Obiectul infractiunii

- infraqiunea se consuma in momentul supunerii la acte de tortura; a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale cu pnvrre la 1n!aptuirea
- poate fi realizata 'in fonna continuata, caz 1n care infractiunea se epuizeaza la data justitiei; obiectul juridic special secundar: relatiile sociale privitoare la libertatea,
efectuarii ultimului act de executare. demnitatea, integritatea corporala ori sanatatea persoanei.
b) obiectul material secundar: corpul persoanei supuse represiunii nedrepte.
13.8. Pedeapsa
- pentru forma de baza: inchisoarea de la 2 la 7 ani ~i interzicerea exercitarii unor 14.3. SubiectH infractiunii
drepturi; a) subiectul activ: la Jonna de baza autor poate fi numai judecatorul sau procu-
- pentru prima varianta agravata: 1nchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea rorul; la varianta agravata autor poate fi ~i organul de cercetare penala care dispune
exercitarii unor drepturi. masura retinerii;
- pentru cea de-a doua varianta agravata: inchisoarea de la 15 la 25 de ani ~ i - coautoratul este posibil numai daca top subiectii activi nemijlociti au calitatea
interzicerea exercitarii unor drepturi. ceruta de lege;
- avand in vedere dispozipile art. 36 alin. (3) NCP In ipoteza 'in care are Joe o - instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este condiponata de vreo calitate a
tentativa la infractiunea de tortura urmata de vatamarea corporala, respectiv moartea participantului;
praeterintenponata a victimei, se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infraqi- - persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii.
unea consumata prevazuta de art. 282 alin. (2) NCP: lnchisoarea de la 3 la 10 ani ~i b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar este persoana fizica sau juri-
interzicerea exercitarii unor drepturi, respectiv de art. 282 alin. (3) NCP: lnchisoar.::a dica supusa represiunii nedrepte.
de la 15 la 25 de ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi. - pluralitatea de subiecp pasivi secundari atrage repnerea unei pluralitati de infrac-
puni.
m......"'4'!-.3~ !-:~1".;,i:_f~c.-._ 11
14.4. Latura obiectiva
14.1. Nofiune a) elementul material: fapta de a pune In mi~care acpunea penala, de a lua o
- este infractiunea ce consta in fapta de a pune In mi~care actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite In judecata 0 persoana, ~tiind
masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite In judecata 0 persoana, ~tiind ca este nevinovata; este o infractiune cu con/inut alternativ, cele trei modalitati
ca este nevinovata; stipulate de lege fiind echivalente din punct de vedere juridic;
- constituie varianta agravata a infracpunii repnerea sau arestarea 9ri condamnarea - punerea fn mfycare a acfiunii penale poate fi dispusa doar de procuror, nu se va
unei persoane, ~tiind ca este nevinovata 1• putea repne comiterea infractiunii de represiune nedreapta 'in cazul 'in care procurorul
sau organul de cercetare penala dispune continuarea efectuarii urmaririi penale fata de
1
Ir: sensul ca art. 283 alin. (2) reprezintli o varianta agravata sau speciala a celei preva- suspect ~tiind ca acesta este nevinovat, In acest caz putandu-se retine comiterea
zute de alin. (1) a se vedea G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 800, respectiv A. Trandafir, infracpunii de abuz 'in servidu; avand In vedere ca, in urma modificarii operate prin
Curs tematic 2, p. 175. Acest din urma autor apreciaza ca ,,infractiunea este reglementatli In O.U.G. nr. 18/2016, condipile pentru a se dispune continuarea efectuarii urmaririi
doua variante, una tip ~i una specialii. Prin urmare, dacii subiectul activ comite cu aceea~i penale fata de suspect sunt, in esenta, similare cu cele pentru a se dispune punerea In
ocazie elemente materiale specifice ambelor alineate (de exemplu, procurorul dispune punen:a mi~care a acpunii penale, devine nejustificata menpnerea incriminarii doar prin rapor-
in mi~care a actiunii penale ~i retmerea unei persoane, cunoscand ca este nevinovatli), se va tare la acest din urma moment;
retine o singurii infractiune, mentionandu-se ambele alineate". in sensul ca art. 283 alin. (2)
reprezintli o modalitate asimilata a celei prevlizute de alin. (I), a se vedea S. Bogda'I,
D. Serban, op. cit., p. 368.
 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni conn·a infoptuirii justi/iei 531
530

0 - in cazul persoanelor fi::.ice, luarea unei miisuri preventive neprivative de

libertate se poate dispune numai dupa punerea in mi~care a actiunii penale; in privinta
inculpaplor persoane tizice, masurile preventive neprivative de libertate care pot fi
impuse sunt controlul judiciar sau controlul judiciar pe cau?une; luarea unei mil.sun
preventive neprivative de libertate cu privire la inculpatii persoane fizice poate fi dispusa
in cursul urmaririi penale de procurer sau de judecatorul de drepturi ~i libertati, in faza de
camera preliminara, HeJudeditoruCde camei(meliminaral, iar in cursul judecap~ de
instanta de judecata; de~i norma de incriminare se refera doar la luarea mil.sUrii
preventive, cred ca dispozitia legala ar trebui sa se aplice, pentru identitate de ratiune, ~i
in ipoteza prelungirii masurii preventive de catre procurer in cursul urmliririi penale sau
al mentinerii masurii preventive in faza de camera preliminara sau de judecatli;

0- in cazul persoanelor juridice, luarea unei miisuri preventive are intotdeauna

caracter neprivativ de libertate, aceste masuri tiind restrictive de drepturi; persoanei
- in ipoteza in care in cauza nu existli vreun impediment dintre cele prevazute de
art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, dar existli unul dintre impedimentele prevazute de
juridice suspect sau inculpat ii pot ti aplicate una sau mai multe dintre urmiitoarele art. 16 alin. (!) lit. t)-j) NCPP, iar organul judiciar, cunoscand acest aspect, dispune
miisuri preventive: interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea procedurii de dizol- punerea in mi~care a actiunii penale, luarea/prelungirea/mentinerea unei masuri
vare sau lichidare a persoanei juridice; interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea preventive neprivative de libertate sau trimiterea in judecatli nu se poate retine comi-
fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persqanei juridice, inceputli terea unei fapte tipice de represiune nedreaptli, urmand a fi evaluat daca sunt intrunite
anterior sau in cursul urmaririi penale; interzicerea unor operatiuni patrimoniale, elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu;
susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa persoanei - dispunerea in mod nelegal sau netemeinic a punerii in mi~care a acpunii penale,
juridice; interzicerea incheierii anurnitor acte juridice, stabilite de organul judiciar; luarii unei mlisuri preventive neprivative de libertate sau a trimiterii in judecatli nu
interzicerea desr~urarii activitlitilor de natura celor cu ocazia carora a fost cornisa echivaleaza in toate cazurile cu sav~irea infractiunii de represiune nedreaptli;
infractiunea; luarea unei masuri preventive cu privire la inculpapi persoane juridice - daca in acee~i imprejurare spatio-temporala procurorul pune in mi~care actiunea
oate fi@
+IQ~
M
in cursul urmaririi_pe~al=· d~ !udecatorul de dr~p~ ~i libe~ti, ~ ..
iiiQ1&~&$8'1ifmDID$3, iar m cursulJudecatu, de
penala, ~i dupa audierea inculpatului dispune luarea unei masuri preventive neprivative
de libertate, se va retine unitatea naturala de infractiune;
instanta de judecatli; de~i norma de incriminare se refera doar la luarea masurii
b) urmarea imediatli: starea de pericol pentru infliptuirea justitiei;
preventive, cred ca dispozitia legala ar trebui sa se aplice pentru identitate de ratiune ~i
in ipoteza prelungirii masuri preventive de catre judecatorul de drepturi ~i libertiti in c) legatura de cauzalitate: rezultli din rnaterialitatea faptei.
cursul urmaririi penale sau al mentinerii mlisurii preventive in faza de camera preli-
minara sau de judecatli; 14.5. Varianta agravatii
- nu este necesar ca hotararea prin care s-a dispus cu privire la mlisura preventiva - constituie varianta agravatli retioerea, luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestlirii
neprivativa de libertate sa fie definitiva; preventive sau a arestului la dorniciliu ori condamnarea unei persoane la o pedeapsa cu

0- trimiterea in judecata poate ti dispusa de procurer prin rechizitoriu sau prin

acordul de recuno~tere a vinovatiei; apreciez ca nu este exclus, eel putin teoretic, sa se
retina corniterea acestei infractiuni ~i in ipoteza in care se incheie un acord de recu-
no~tere a vinovatiei in cazul in care procurorul cuno~te ca persoana cu care se incheie

f~f~:Y~f "'."~~~n,~~l:§;~~~~~!1~;~,:r~1i,
,, .. , • • ·.- .
;._,;___
:·l~--·~
--'..:, '-__ '
•
~'-"'."-i,.-.;:·:~.~-
~ ~~··--
-·:,,.: •• _ ... _,,,,: ...... "1':''" _ :·.,,.1,,J:.~., ..~~-·-
.... ~!.4.4"·._,..:;,;,.,.··~~~-.:.·1.. 4 .....
,t:f~,-ti.·-t!):1r~
- -- .;.o- --· ~. ~
~;.,¥. ;,.:._..-:·{:~\.:.·: .. ;tl!J•..!..~~:~.•r.;~-~:l.1...~'-~~-~·
532 Drept penal. Partea speciala Jnfrac/iuni contra infaptuirii justi(iei 533

executare in regim de detentie sau cu suspendarea sub supraveghere a executruii - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
pedepsei, ori la 0 masura educativa (privativa sau neprivativa de libertate), ~tiind ca este 5ava~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
nevinovata; este o infractiune cu confinut altemativ, cele trei modalitati stipulate de lege
fiind echivalente din punct de vedere juridic; 14.7. Formele infracpunii
- in toate ipotezele este necesar ca organul judiciar sa cunoasca faptul ca dispune o - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
masura procesuala fata. de 0 persoana nevinovata, adica atunci cand din probele
- infractiunea se consuma in momentul in care fata. de o persoana nevinovata a fost
administrate in cauza rezulta un caz de impiedicare a punerii in mi~care a actiunii
pusa in mi~care aqiunea penala, s-a dispus luarea/prelungirea/mentifierea masurii
penale prevazut de art. 16 alin. (l) lit. a)-d) NCPP;
arestarii preventive ori arestului la domiciliu, s-a dispus luarea sau prelungirea contro-
- in situatia in care in cauza nu exista vreun impediment dintre cele prevazute cle lului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune, respectiv s-a dispus trirniterea in
art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, dar exista unul dintre impedirnentele prevazute de
judecata sau condamnarea chiar nedefinitiva;
art. 16 alin. (1) lit. f)-j) NCPP, iar organul judiciar, cunoscand acest aspect, dispune
retinerea, luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestarii preventive sau a arestului ~a - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la data
domiciliu ori condamnarea, nu se poate retine comiterea unei fapte tipice de represiULe efecruarii ultimului act de executare.
nedreapta., urmand a fi evaluat daca sunt intrunite elementele constitutive ale infrac-
tiunii de abuz in serviciu; 14.8. Pedeapsa
- nu este necesar ca hotararea prin care s-a dispus cu privire la masura preventiva - pentru forma de baza: inchisoarea de la 3 luni la 3 ani ~i interzicerea exercitarii
privativa de libertate sau condamnarea sa fie definitiva; dreptului de a ocupa o functie publica;
- suspectul poate fi subiect pasiv secundar in ipoteza in care fapta este comisa prin - pentru varianta agravata.: inchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea exercitarii
dispunerea masurii retinerii; in acest caz, organele de cercetare penala pot avea cali- dreptului de a ocupa o funcpe publica.
tatea de autori ai variantei agravate a infractiunii;
- dispunerea renuntafii la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei nu
presupun solutii de condamnare, ceea ce face ca textul de incrirninare sa nu fie aplicabil
pentru ipoteza in care judecatorul. adopta o astfel de solutie cu privire la o persoana
despre care cuno~te ca este nevinovata; in acest caz se poate retine comiterea unui 15.l. Nopune
abuz in serviciu, iar nu infracpunea de represiune nedreapta; - este infractiunea ce consta in fapta avocatului sau a reprezentantului unei
- in ipoteza in care prin acee~i hotarare judecatorul dispune atat mentinerea masurii persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceea~i
arestarii preventive/arestului la domiciliu, cat ~i o solupe de condamnare in prima cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului
instanta cu privire la o persoana despre care are convingerea ca este nevinovata, se va sau ale persoanei reprezentate [art. 284 alin. (1) NCP];
reline existenta unei unitati naturale colective prevazute de art. 283 alin. (2) NCP; daca - constituie o formii asimilatii a infractiunii intelegerea frauduloasa dintre avocat
prin acee~i hotarare judecatorul dispune atat mentinerea masurii controlulu.i sau reprezentantul unei persoane ~i un tert interesat de solutia ce se va pronunta in
judiciar/judiciar pe cautiune, cat ~i o solutie de condamnare ill prima instanta cu privire cauzii., in scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate
la o persoana despre care are convingerea ca este nevinovata, se va retine existenta unei
[art. 284 alin. (2) NCP];
unitati naturale colective prevazute de art. 283 alin. (1) ~i (2) NCP, avand ill veder~
natura de infracpune cu continut alternativ; - este o infractiune cu continut alternativ, ambele forme fiind echivalente din punct
de vedere juridic, astfel ca realizarea lor in acee~i unitate spatio-temporala cu privire
14.6. Latura subiectiva la acel~i client al avocatului/persoana reprezentata va atrage repnerea unei unitati
- intentia directa; naturale de infractiune;
- in toate ipotezele este necesar ca organul judiciar sa cunoasca ca dispune 0 masur.1 - actiunea penala pentru ambele forme ale infractiunii se pune in mi~care la
procesuala fatA de 0 persoana nevinovata, adica atunci cand din probele administrate in plangerea prealabila a persoanei vatamate; raspunderea penala poate fi inlaturata prin
cauza rezulta un caz de impiedicare a punerii ill rni~care a acpunii penale prevazut di~ retragerea plangerii prealabile, impacarea nefiind posibila.
art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP; fapta nu va fi tipica daca in cauza erau administrate in
mod legal probe din care organul judiciar putea avea eel putin o suspiciune rezonabilii 15.2. Obiectul infractiunii
cu privire la existenta infractiunii, astfel incat masura procesuala dispusa sa nu fie a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale cu privire la infaptuirea
caracterizata prin arbitrariu; justitiei; obiectul juridic special secundar: drepturile sau interesele legitirne (patrirno-
 Drept penal. Partea speciala Infrac fiuni contra infliptuiriijustifiei 535
534
niale sau nepatrimoniale) ale clientului sau ale persoanei reprezentate in cadrul unei - pluralitatea de actiuni sau inactiuni prin care se produce urmarea imediata nu este
proceduri judiciare sau notariale; de natura sa afecteze unitatea naturala de infractiune;
b) obiectul material: nu are. b) urmarea imediata: vatamarea drepturilor $i intereselor legitime ale clientului
avocatului/persoanei reprezentate (irifracfiune de pericol concret).
15.3. Subiecfii infracpunii c) legatura de cauzalitate: trebuie dovedita.
a) subiectul activ: autor poate fi numai avocatul (ales sau desemnat din oficiu, ori
15.5. Latura subiectiva la forma tip
in conditiile asistentei judiciare gratuite) sau a reprezentantului (legal, conventional
sau judiciar) al unei persoane fizice sau juridice; - intentia directa sau indirecta;
- lipsa calitatii speciale cerute de lege a subiectului activ nemijlocit face ca fapta - nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii intentionate scopul sau mobilul
sa nu !ntruneasca cerintele de tipicitate prevazute de art. 284 NCP, chiar in conditiile care 1-a animat pe raptuitor.
in care exista o eroare comuna cu privire la calitatea speciala a autorului;
- coautoratul este posibil numai daca toti subiectii activi nemijlociti au calitatea 15.6. Forma asimilata
ceruta de lege; - realizarea in cadrul unei proceduri judiciare (de orice natura) ori al unei
- instigarea sau complicitatea este posibila $i nu este conditionata de vreo calitate a proceduri notariale (de pilda, divort sau succesiune) a unei fnfelegerifrauduloase intre
participantului; avocatul sau a reprezentantului unei persoane fizice sau j uridice cu o terfa persoanii
interesata in cauza, iar nu cu o parte sau un subiect procesual principal din cauza (de
- persoanajuridica poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii.
pilda, intelegerea frauduloasa incheiata intre avocatul paqii civile $i tatal inculpatului
b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar este persoana fizica sau juri- in scopul limitarii daunelor materiale care s-ar fi cuvenit partii civile);
dica ale carei drepturi sau interese legitime sunt afectate sau periclitate de comporta- - nu prezinta importanta actiunile sau inactiunile efectuate ulterior realizarii
mentul neloial al avocatului sau al reprezentantului sau legal, conventional sau judiciar.
intelegerii frauduloase sau daca acestea au produs o vatamare efectiva a drepturilor
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage retinerea unei pluralitati de sau intereselor legitime ale persoanei reprezentate de autor;
infractiuni. - se comite cu intentie directa in scopul vatamarii intereselor clientului sau
15.4. Latura obiectiva avocatului/persoanei reprezentate; nu este necesar ca scopul sa fi fost atins, ci numai
urmarit la momentul realizarii intelegerii frauduloase;
a) elementul material: realizarea in cadrul unei proceduri judiciare (de orice - este o infractiune de pericol abstract, urmarea imediata rezultand din materiali-
natura) ori al unei proceduri notariale (de pilda, divort sau succesiune) a unei tatea faptei ~i constand in starea de pericol pentru iniaptuirea justitiei;
fnfelegeri frauduloase lntre avocatul sau a reprezentantului unei persoane fizice sau
juridice cu o persoanii cu interese contrare fn aceeCl$i cauzii (de pilda, intelegerea 15.7. Formele infractiunii
frauduloasa incheiata lntre avocatul paqii civile $i inculpat in scopul limitarii
daunelor materiale care s-ar fi cuvenit paqii civile), urmate de siivar~irea unei sau a - actele de pregatire $i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
mai mu/tor acfiuni sau inacfiuni prin care sii se vatiime efectiv drepturile sau inte- - infractiunea se consuma in momentul in care se produce vatamarea drepturilor ~i
resele legitime ale persoanei reprezentate de autor (de pilda, prin nedepunerea in intereselor legitime ale clientului avocatului/persoanei reprezentate, la forma de baza,
termen a unei plangeri prealabile dupa schimbarea incadrarii dintr-o infractiune care respectiv la data la care se realizeaza intelegerea frauduloasa in scopul prejudicierii
initial fusese urmarita din oficiu, omisiunea de a propune administratea unor probe drepturilor $i intereselor legitime ale clientului avocatului/persoanei reprezentate la
esentiale puse la dispozitia avocatului/reprezentantului de persoana vatamata, accep- forma asimilata;
tarea unei modalitati inechitabile de impaqire a bunurilor succesorale sau comune - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la data
dobandite in timpul casatoriei); efectuarii ultimului act de executare.
- nu au natura unei intelegeri frauduloase discuti.ile purtate intre avocat/reprezentant
cu cealalta parte in vederea solutionarii amiabile a procedurii, discutii care sunt cunos- 15.8. Pedeapsa
cute de persoana asistata/reprezentata, sau nerespectarea obligatiilor de diligenta - inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda (120-240 zile-amenda).
impuse de dispozitiile Legii or. 51/ 1995, ale Statutului profesiei de avocat $i ale
Codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, de natura de a atrage
raspunderea disciplinara a avocatului;
 536 Drept penal. Partea speciala Jnfracfiuni contra infoptuirii justi{iei 537
·16~'E°ti"ibiii (vi) persoana privata de libertate dupa incetarea de drept a masurii repnerii sau
arestarii preventive ori dupa executarea integrala a pedepsei, sau dupa ce pedeapsa a
16.1. Nopune fost consideratl!. ca executatli;
- este infractiunea ce consta in fapta persoanei aflate in stare legalli de retinere, arest (vii) inculpatul arestat la domiciliu (nerespectarea mlisurii arestului la domiciliu
preventiv sau detinere 'in vederea executarii unei pedepse privative de libertate, de a atrage posibilitatea inlocuirii acestei mlisuri cu arestarea preventiva, iar nu retinerea
parlisi locul unde este privata de libertate sau de a se sustI-age de sub paza sau supra- infraqiunii de evadare).
vegherea la care este supusli (art. 285 NCP); - nu este posibil coautoratul, fatli de natura juridica de infraqiune cu autor unic
- constituie variantii agravatii a infractiunii evadarea savar~itl!. prin folosirea de (exclusiv), a evadlirii; daca mai multe persoane comit in baza unei intelegeri anterioare
violente sau de anne; sau concomitente, in acee~i imprejurare sau in imprejurliri diferite acte de evadare,
fiecare va avea calitatea de autor al infractiunii, iar nu de coautori 1;
- NCP nu mai prevede ca varianta agravatli comiterea faptei de doua sau mai multe
persoane impreunli, in aceasta ipotezli urmand a fi retinutli circumstanta agravanta - complicitatea materiala la evadare constituie infractiunea de inlesnire a evadarii,
legala prevlizutli de art. 77 lit. a) NCP. De asemenea, in ceea ce prive~te folosirea de avand ~adar o incriminare autonoma; fatli de aceastli configurare a normei de incri-
alte instrumente pentru evadare, va fi retinuta varianta agravata a infractiunii atat timp minare, in mod intemeiat s-a apreciat in doctrina2 ca se impune retinerea in concurs a
cat acestea au fost folosite la atac, conform art. 179 NCP. instigarii la evadare ~i a inlesnirii evadarii, daca o persoanli o instiga pe alta sa eva-
deze ~i apoi realizeaza acte de complicitate materiala obiectivate in inlesnirea eva-
16.2. Obiectul infracfiunii darii; fata de incriminarea autonoma a complicitatii materiale Ia evadare nu se mai
poate aprecia ca actele de complicitate sunt absorbite In instigare, deoarece absorbtia
a) obiectul juridic special: relatiile sociale privitoare la infiiptuirea justitiei ~i res-
formelor secundare de participatie in cele principale are drept premisa existenta unor
pectarea stlirii legale de retinere sau detinere;
acte de participare penala la acee~i infractiune;
b) obiectul material: nu are in forma tip; la varianta agravatii infractiunea poate
- este posibila complicitatea morala (de pildli, sub forma lncurajarii in mod repetat a
avea obiect material corpul persoanei asupra careia se exercitii violentele.
raptuitorului sa sav~eascli infractiunea), in mlisura in care aceasta nu constituie chiar
16.3. Subiecfii infracpunii un act de ajutor moral 'in vederea evadarii, cand se va retine infractiunea de lnlesnire a
evadarii (de pildii, oferirea de informatii confidentiale cu privire la modul de organizare
a) subiectul activ: autor poate fi suspectul ori inculpatul retinut sau arestat pre- a pazei, care faciliteazli evadarea);
ventiv, persoana solicitatli a fi predatli in baza unui mandat european de arestare ori - instigarea este posibila indiferent de calitatea instigatorului.
intr-o procedurli de extrl!.dare cu privire la care s-a dispus mlisura retinerii sau a arestarii
b) subiectul pasiv: statul.
preventive, ori condamnatul la pedeapsa inchisorii cu executare in regim de detentie
sau la pedeapsa detentiunii pe via!ll.;
16.4. Latura obiectiva
- nu potfi subiecfi activi nemijloci{i ai infracpunii de evadare:
a) elementul material: evadarea suspectului, inculpatului ori a condarnnatului din
(i) raptuitorul privat de libertate ca urmare a prinderii dupa sav~irea unei infrac-
starea legala3 de privare de libertate;
tiuni flagrante;
- in doctrina4 s-a aratat ca persoana aflatli in stare legalli de retinere sau detinere
(ii) persoana internatli medical 1;
poate evada din locul unde este retinutl!. sau detffiuta sau dintr-un alt loc unde este
(iii) persoana adusli prin constrangere in baza unui mandat de aducere;.
(iv) persoana condusa administrativ la sediul politiei;
(v) persoana (minor sau major) intematl!. 'intr-un centru educativ sau de detinere2; 1 Revenim asupra opiniei exprimate in editia anterioara a lucrarii fatii de calificarea

infractiunii ca fiind una cu autor unic.

2
Ase vedea G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 607.
3 in doctrina (V: Dongoroz ~.a., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea speciala,

vol. III, op. cit., p. 229) s-a apreciat ca exigenta legalitatii starii de repnere sau detinere
1
Daca persoana intemata medical parase~te tara drept unitatea spitaliceasca in care este prive~te numai cazurile in care poate fi luata miisura retinerii sau a arestarii preventive ~i
plasata se va retine comiterea infractiunii de neexecutare a sanctiunilor penale prevazutii de conditiile de fonna ale acestora, nu ~i justetea in fond a masurii care a determinat repnerea sau
art. 288 alin. (I) NCP. detinerea, intrucat nu se poate admite un control din partea celui repnut sau depnut asupra
2
in cazul in care minorul ,,evadeaza" dintr-un centru educativ sau de detinere se va repne oportunitatii masurii luate, in cazurile in care sunt respectate dispozitiile legale.
4
comiterea infracpunii de neexecutare a sanctiunilor penale prevazutii de art. 288 alin. (2) NCP. 0. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 413.
538 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra infoptuirii justi(iei 539

condusa $i se gase$te sub paza; actiunea de evadare este realizata $i atunci cand - nu intereseaza sub aspectul existentei infracfiunii intentionate mobilul sau scopul
persoana lipsita in mod legal de libertate fuge de sub escorta; cu care a fost sava~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanpi la individualizarea
- potrivit art. 285 alin. (3) NCP, este asirnilata evadarii $i: pedepsei.

(i) neprezentarea nejustificatii a persoanei condamnate la locul de detinere, la 16.6. Varianta agravata
expirarea perioadei in care s-a aflat legal 1n stare de libertate 1; fapta nu este tipica daca
exista o justificare obiectiva a neprezentarii (de pilda, incidenta unui caz fortuit etc.); - evadarea saviir$itli prin folosirea efectivii de violen/e asupra unei persoane (nu
asupra unor bunuri) sau de arme;
- daca fapta este comisa de persoana arestata preventiv care nu revine la locul de
detinere se va retine fonna de baza a infractiunii, iar nu cea asirnilata2 ; - poate fi retinuta varianta agravata ~i in cazul corniterii formei asirnilate a evadarii
prevazute de art. 285 alin. (3) lit. b) NCP daca sunt utilizate violente sau arme pentru
(ii) parasirea, tarn autorizare, de catre persoana condarnnata, a locului de munca,
pariisirea, fara autorizare, de catre persoana condamnata, a locului de munca, ajlat fn
a.flat fn exteriorul locului de de(inere; daca parasirea loculului de munca aflat in
exteriorul locului de de/inere;
interiorul locului de detinere este urmata $i de pariisirea nelegala a locului de detinere,
se va retine forrna de baza a evadarii. - infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) este absorbita 1n infraqiunea
de evadare comisa prin violente, in vreme ce infraqiunea de amenintare (art. 206 NCP)
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru mfaptuireajustitiei;
este absorbita in evadarea comisa prin folosirea de anne;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
- infractiunea de evadare In varianta agravata poate fi refinuta in concurs cu
16.S. Latura subiectiva infractiunile de vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatarnari cauzatoare de
moarte (art. 195 NCP), ultraj (art. 257 NCP);
- intentia directa sau indirecta; - daca 1n urma violentelor exercitate initial, urmarile traumatice se agraveaza in timp
fara intervenpa autorului, tiind mdeplinite cerintele art. 194 NCP (cu forma de vinovatie
a praeterintenpei) se va retine concursul dintre aceasta infracpune ~i evadare;
- daca violentele nu au fost cornise asupra unor terte persoane, ci asupra unor bunuri
1
Potrivit art. 99 din Legea nr. 254/2013: ,,(1) Pennisiunea de ie~ire din penitenciar poate fi in procesul de evadare, se va refine corniterea infractiunii In forma de baza, iar nu in
acordata, in condifiile art. 98, in urmatoarele cazuri: varianta agravata in concurs cu distrugerea 1;
a) prezentarea persoanei condamnate, in vederea ocupiirii unui loc de munca dupa punerea - la sav~irea infracfiunii prinfo/osire efectivii de arme vor ti avute in vedere atat
in libertate;
armele propriu-zise, cat ~i cele asirnilate; nu este suficient ca persoana care evadeaza sa
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnatii;
c) menfinerea relatiilor de familie ale persoanei condarnnate; ti fost inarmata;
d) pregatirea reintegriirii sociale a persoanei condamnate; - in cazul in care definerea armei este ilegala, evadarea se va retine in concurs cu
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotuiui sau sop.ei, unui copil, piirinte, infracfiunea de nerespectare a regimului armelor ~i munitiilor (art. 342 NCP);
frate sau sorii ori bunic sau bunica.
(2) Perrnisiunea de ie~ire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile previizute la

~
alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de
libertate in regim inchis. in situapa in care doi depnuti aflati sub paza la munci agricole para-
(3) Pennisiunea de ie~ire din penitenciar pe o durata de eel mult 5 zile, peritru cazurile sesc pe rand punctul de lucru, la 15 minute unul fata de celalalt, cu invoirea
previizute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa pazni~ilor, pentru a merge la tarlaua vecina spre a se lntalni cu o persoana aflata
privativa de libertate in regim semideschis. acolo, dupa care amandoi pleaca cu autoturisrnul condus de acea persoana, para-
(4) Permisiunea de ie~ire din penitenciar pe o durata de eel mult 10 zile, pentru cazurile sind locul de detentie, ei sav~esc infracpunea de evadare. in asernenea situape,
previizute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa evadarea se comite de cei doi detinuti irnpreuna, imprejurarea ca au parasit
privativa de libertate in regim deschis. punctul de lucru la un oarecare interval de timp fiind irelevanta (C.S.J, secfia
(5) Permisiunea de ie~ire din penitenciar, pentru cazul previizut la alin. (!)lit. e), poate fi
penalii, decizia nr. 396612001, www.legalis.ro).
acordata, pe o duratii de eel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu exceptia celor care
executa pedeapsa privativa de libertate in regim de maxima siguranf.ii, dacii indeplinesc
condifiile previizute la art. 98 alin. ( l ).
(6) Solicitarea pentru ie~irea din penitenciar va fi insotita de precizarea, de catre detinut, a
locului unde urrneazii sa se deplaseze, a itinerarului urmat, precum ~i a mijloacelor financiare
de care dispune pe durata permisiunii de ie~ire din penitenciar".
in acel~i sens, G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 606.
1
2 Idem, p. 607.
540 Drept penal. Partea specialii ln.fraqiuni contra iefaptuirii justi/iei 54 1
16.7. Formele infractiunii 16.8. Pedeapsa
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot reprezenta acte de - pentru forma tip prevazuta de art. 285 alin. (1) NCP: inchisoarea de la 6 !uni la
complicitate anterioara, dupa inceperea executarii activitatii infractionale; · 3 ani;
- tentativa este posibila ~i incriminata; - pentru varianta agravatii prevazutii de art. 285 alin. (2) NCP: lnchisoarea de la I la
- infractiunea se consumii In momentul In care fiiptuitorul iese din starea legala de 5 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
privare de libertate prin evadare, afliindu-se In concret in stare de libertate; la Jonna - in cazul evadarii din executarea pedepsei mchisorii, pedeapsa aplicatii pentru infrac-
asimilatii, momentul consumarii va fi eel al expirarii termenului de revenire la locul de µunea de evadare (in privinta careia se va retine ~i starea de recidiva postcondamnatorie
detentie, respectiv eel al parasirii locului unde se des~oara munca; sau pluralitatea intermediara) se va cumula aritrnetic cu restul de pedeapsii riimasii de
- nu are caracter continuu; executat din pedeapsa fn a ciirei executare se ajla condamnatul la momentul evadiirii,
- infractiunea de evadare nu poate fi comisa ill forma continuata, fata de natura faptei, tara a se putea dep~i maximul general al pedepsei mchisorii; ace~i modalitate de
de miisurile la care este supusa o persoana care a evadat ulterior relncarcerarii ~i de aplicare a pedepsei se va urma ~i ill cazul sav~irii unei tentative la evadare;
intervalul de tirnp care in mod obiectiv s-ar scurge intre actele de executare succesive; - In cazul in care persoana condamnatii 1 evadeazii ~i siiwir~e~te anterior/concomi-
ca exceptie, se poate retine, mtr-un caz pur ipotetic, ~i o forma continuata a infractiunii tent/ulterior evadarii una sau mai multe infrac/iuni, al doilea termen al recidivei va
ciind dupa comiterea la intervale scurte de timp ~i In baza acelei~i rezolutii infrac- consta din mai multe infractiuni concurente (inclusiv evadarea); astfel, mai intiii se
tionale a unor tentative de evadare, fiiptuitorul reu~e~te sa evadeze, caz In care se va vor contopi pedepsele stabilite pentru evadare ~i pentru infractiunile nou saviir~ite,
retine o singura infractiune in formii continuata. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultantii astfel obtinuta
va fi cumulatii aritmetic cu restul de pedeapsa ramas de executat la momentul eva-
~ Evadarea se consumii in momentul in care piiri!:sirea stiirii legale de darii; daca infractorul a fost retinut ~i/sau arestat preventiv/la domiciliu pentru infrac-
tiunea de evadare ~i/sau pentru infraqiunea savar~ita dupa evadare, durata preventiei
retinere sau detinere a devenit efectivii, consumarea faptei avand loc cand per-
soana a reu~it sii dobiindeascii, unnare a evadarii, starea de libertate. Tentativa se va deduce din pedeapsa rezultanta; pedeapsa rezultanta aplicatii nu poate dep~i
constii in siiviir~irea de acte care due efectiv la indeplinire rezolutiunea infrac- maximul general al pedepselor;
tionalii, deci, din efectuarea de acte de executare, executare care se des~oara - in cazul in care dupa evadarea din executarea unei pedepse2 este siivdr~itii o
intre ultimul moment al fazei actelor de pregatire ~i momentul consumarii. nouii infracfiune fn stare de pluralitate intermediarii (de pilda, o in.fractiune din
Tentativa reprezinta o parte din desfii~urarea activitiitii infracfionale ~i se giise~te culpa), se va proceda astfel:
material intr-un raport de antecedenta cauzalii, de legiiturii de la cauzii la efect
fata de rezultatul final, care s-ar fi produs dacii fapta nu ar fi riimas in forma 1. pedeapsa aplicatii pentru infractiunea de evadare se va cumula aritmetic cu
imperfectii a unei executiiri neterminate sau rara rezultat. Fapta consumata este restul ramas de executat din pedeapsa la data evadarii;
forma perfecta, tipicii a infractiunii, se realizeazii in momentul final al executiirii, 2. pentru infractiunea nou saviir~ita se va stabili pedeapsa;
al desr~uriirii activitiitii infractionale ~i reprezintii infiiptuirea integralii atiit a 3. pedepsele de la pct. I ~i 2 vor fi contopite potrivit regulilor concursului de
continutului material al infractiunii, deci realizarea laturii obiective, respectiv infracfiuni.
acfiunea sau inactiunea, cat ~i urmarea piigubitoare sau primejdioasii. in prezenta
cauzii, inculpatul S.D.I., afliindu-se sub escortii, a fugit pe ie~irea de acces auto - daca evadatul se afla In stare de retmere sau arest preventiv, infracp.unea de eva-
unde se afla m~ina politiei spre gardul instantei, avand ciitu~ele la miiini, fiind dare va fi retinuta In concurs real cu infracfiunea pentru care persoana fusese privatii de
prins de martor la aproximativ 7-10 metri de grad, acesta des~uriindu-~i libertate, apliciindu-se, in caz de condamnare, tratamentul sancfionator de la concursul
activitatea de jandarm in cadrul Judecatoriei Slobozia. ( .. .) Curtea apreciazii cii de infractiuni, ~i nu eel constiind In curnulul aritmetic.
fapta comisii de inculpatul S.D.I. a riimas in faza tentativei, parasirea stiirii legale
de detinere nefiind efectivii, nefiind produsa urmarea imediatii, respectiv dobiin- ~ In cazul in care pedeapsa ce se executii este de 30 de ani inchisoare, ce
direa stiirii de libertate, inculpatul fiind prins ~i imobilizat dupii ciifiva metri in constituie maximul general al pedepsei inchisorii pedeapsa aplicatii pentru
incinta Judeciitoriei Slobozia, acesta cu ciitu~ele la miiini nereu~ind sa piira- infractiunea de evadare nu se mai adauga Ia pedeapsa care se executii, deoarece
seascii curtea Judeciitoriei Slobozia, notiunea de evadare cuprinziind in ea atiit s-ar depii~ i maximul general al pedepsei (C.S.J., sec/ia penala, decizia
actiunea <le evadare, cat ~i rezultatul acesteia (CA. Bucur~ti, sec/ia I penala, nr. 23012003, www.legalis.ro).
decizia nr. 2412013. www.rolii.ro).
1
Presupuniind pentru aceastii ipoteza ca hotiiriirea de condamnare intrune~te condi!iile
primului termen al recidivei.
2 Presupunand ca hotiirarea de condamnare nu constituie prim termen al recidivei.
 542 Drept penal. Partea specia!a In.fracriuni contra infaptuiriijusti/iei 543
§17~' inlesnirq_evadlrii aratat ca este necesar ca ajutorul pe care ii da faptuitorul sa fi fost apt, realmente, sa
faciliteze evadarea; nu se cere ca evadarea sa fi reu~it exclusiv prin inlesnirea ce i s-a
17.1. Notiune
acordat; ori de cate ori se constatli ca actele de lnlesnire nu puteau In niciun mod sa
- este infractiunea ce consta in lnlesnirea, prin orice mijloace, a evadarii unei per- profite raptuitorului evadarii, fapta nu va constitui aceasta infractiune;
soane din starea legala de retinere sau detinere (art. 286 NCP). - in cazul in care aceea~i persoanli inlesne~te evadarea unui tert, iar apoi evadeazii ~i
ea, se va retine in concurs infractiunea de inlesnire a evadarii cu infractiunea de
17.2. Obiectul infractiunii evadare;
a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale cu pnv1re la inraptuirea - lo situatia lo care o persoana ii determina pe eel privat de libertate sa evadeze, iar
justitiei ~i respectarea starii legale de retinere sau detinere; obiect juridic secundar: apoi ii ajuta prin acte efective sa puna in executare hotararea luata, se va retine instigare
relatiile sociale cu privire la integritatea corporala sau sanatatea persoanei, respectiv la evadare in concurs cu inlesnirea evadarii; ·
cele referitoare la buna desfa~urare a raporturilor de serviciu; - daca actele de ajutorare se realizeaza dupa ce evadarea a avut Joe, se va retine
b) obiectul material: in principiu, nu are; daca inlesnirea evadarii este realizata in sav~irea numai a infractiunii de favorizare a faptuitorului; lo cazul in care ajutorul
varianta agravata prevazuta de art. 286 alin. (2) lit. a) NCP, prin folosirea de violente, este dat atat loainte de comiterea evadarii, cat ~i dupa ce evadarea a avut Joe, infrac-
de arrne sau de substante narcotice sau paralizante, obiectul material va fi corpul tiunea de inlesnire a evadarii se va retine in concurs cu favorizarea !aptuitorului.
persoanei ori bunul impotriva caruia sunt folosite aceste mijloace. b) urmarea imediatli: starea de pericol pentru infaptuirea justitiei; evadarea tre-
buie sa se produca sau sa fie incercata pentru ca actele de inlesnire a ei sa primeasca
17.3. Subiectii infracpunii o relevanta penalli 1;
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau jµridica) care are capa- c) leglitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
citatea penala, cu exceptia celui care evadeaza; in cazul variantei agravate prevazute de
art. 286 alin. (3) NCP, respectiv al variantei atenuante prevazute de art. 286 alin. (4) NCP 17.5. Latura subiectiva
fapta se sav~e~te doar de persoana care avea lodatorirea de a piizi pe eel care a evadat; - intentia directa sau indirecta;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, complicitate, instigare; - nu intereseazii sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
- persoana care evadeaza nu poate raspunde penal pentru instigare la infractiunea de sliv~ita; acestea pot fi avute lo vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
lolesnire a evadarii fatl} de natura infractiunii care reprezinta o incriminare autonoma a
unor activitati de complicitate la evadare 1• 17.6.Variante agravate
b) subiectul pasiv principal: statul; subiect pasiv secundar: victirna violentelor 17.6.1. Inlesnirea evadarii slivar~ita prin folosire de violente, de arme,
comise cu ocazia evadarii. substante narcotice sau paralizante (art. 286 alin. (2) lit. a) NCPJ
17.4. Latura obiectiva - lo doctrina2 s-a aratat ca violentele, armele sau orice fel de instrurnente trebuie
sii fie folosite de eel care evadeazii; in plus, este necesar ca persoana care a realizat
a) elementul material: fnlesnirea (actiune sau inactiune) data suspectului, incul- actele de inlesnire sa fi cunoscut sau prevazut folosirea violentelor, a armelor ori a
patului sau condarnnatului pentru evadare din starea de privare legala de libertate; substantelor narcotice sau paralizante de catre persoana privata de libertate3 ;
- fapta nu este tipica daca se lolesne~te evadarea unei persoane care este privata - varianta agravata se va retine ~i in ipoteza in care eel care inlesne~te evadarea
nelegal de libertate;
folose~te violente, arme, ori substante narcotice sau paralizante;
- actele de ajutorare trebuie sa fie anterioare sau concomitente evadarii, sa aiba - infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) este absorbita in infractiunea
caracter efectiv ~i sa fie utile evadatului; in acest sens, in literatura de specialitate2 s-a de inlesnire a evadarii comise prin violente, in vreme ce infracpunea de amenintare
(art. 206 NCP) este absorbita lo lolesnirea evadarii comisa prin folosirea de arme;
1
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 223) s-a aratat ca ,,nu - infractiunea de inlesnire a evadarii in varianta agravata poate ti retinuta lo concurs
va fi antrenatli insa rlispunderea in calitate de participant a intervenientului necesar, atunci cu infractiunile de vatamare corpora!a (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de
cand norma respectiva incrimineaza ea insa~i, in mod autonom, un act de participatie la o moarte (art. 195 NCP), ultraj (art. 257 NCP);
fapta a intervenientului. Spre exemplu, persoana care evadeaza nu va raspunde ca instigator la
infractiunea de inlesnire a evadlirii, cbiar daca inlesnirea s-a fa.cut la solicitarea sa. Aceasta
deoarece inlesnirea evadlirii nu este decat un act de complicitate la evadare, incriminat insa in 1
Idem, p. 184.
mod autonom". 2
0. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 417.
A. Filip~, op. cit., p. 182.
2
3
In acela~i sens, M Oprea, op. cit., 457.
 Infrac{iuni contra infoptuiriijusti{iei 545
544 Drept penal. Partea specialii

- daca violentele nu au fost comise asupra unor teJ1e persoane, ci asupra unor bunun tirnP sau in imprejurari diferite; indiferent de data realizarii acteior de evadare, In acest
caz se va retine o singura infractiune de inlesnire a evadarii in varianta agravata.
in procesul de evadare, se va retine comiterea infractiunii in forma de baza, iar nu in
varianta agravata in concurs cu distrugerea 1; 17.6.3. Inlesnirea evadlirii unei persoane retinute sau arestate pentru o
- la sav~irea infractiunii prinfolosire efectivii de arme vor fi avute in vedere atat infracpune sancponata de lege cu pedeapsa detenpunii pe viatli ori cu pedeapsa
armele propriu-zise, cat ~i cele asimilate; nu este suficient ca persoana care evadeaza inchisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsli
sau cea care inlesne~te evadarea sa fi fost inarmata; (art. 286 alin. (2) lit. c) NCP)
- in cazul ID care deµnerea armei este ilegalii, inlesnirea evadarii se va retine in con- - prima ipotezii prevazuta de art. 286 alin. (2) lit. c) NCP prive~te tnlesnirea
curs cu infractiunea de nerespectare a regimului armelor ~i munitiiior (art. 342 NCP); evadarii persoanei private de libertate prin masura retinerii sau arestarii preventive
- substan/a narcoticii sau paralizantii este ace! produs chirnic care poate produce 0 atunci cand temeiul privarii de libertate vizeaza existenta de probe din care rezulta
dirninuare a reflexelor, pierderea cuno~tintei, stare de incon~tienta etc. (de pi Ida, spray suspiciunea rezonabila cu privire la comiterea unei infraqiuni pentru care legea
paralizant, cloroform, gaze lacrirnogene etc.). prevede (prin raportare la forma consumata) pedeapsa detentiunii pe viata sau lnchi-
soarea de 10 ani sau mai mare;
17.6.2. inlesnirea evadlirii a douli sau mai multor persoane in aceea~i impre- - cea de-a doua ipotezii prevazuta de art. 286 alin. (2) lit. c) NCP prive~te in!es-
jurare [art. 286 alin. (2) lit. b) NCP] nirea evadlirii persoanei condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata ori a inchisorii
- in doctrina2 s-a apreciat ca nu are relevanta daca unele dintre persoaneie ajutate de 10 ani sau mai mare; ID legatura cu pedeapsa inchisorii de 10 ani sau mai mare
au reu~it sa evadeze ~i altele nu, agravanta urmand sa se retina daca ajutoruI este trebuie tacute urmatoarele mentiuni:
acordat la eel pu/in douii persoane fn aceea~i fmprejurare; aceasta constatare, (i) pedeapsa inchisorii poate fi stabilita ca pedeapsa de baza sau ca pedeapsa
corecta ID esenta, impune IDsa precizari suplimentare pentru a fi evidentiate toate rezultanta (inclusiv prin aplicarea unui spor de pedeapsa);
nuantele, uneori vagi, ale normei de incriminare, dupa cum urmeaza: (ii) in principiu, se va avea in vedere pedeapsa mentionata In mandatul de execu-
a) varianta agravata se refera Ia unicitatea fmprejuriirii realiziirii elementului tare a pedepsei pusa efectiv in executare; apreciez ca este posibila retffierea acestei
material al infractiunii constand ID inlesnirea evadarii, iar nu Ia unicitatea de impre- variante agravate ~i in situapa in care au fost ernise mai multe mandate de executare a
jurare a reali.zari.i actelor de evadare de doua sau mai multe persoane private de pedepsei inchisorii stabilite/aplicate pentru infracpuni concurente, daca unul dintre
libertate; lipsa cerintei unitatii de imprejurare cu privire la actele de inlesnire conduce acestea prevede pedeapsa inchisorii de 10 ani sau mai mare, chiar daca nu a fost
fie la retinerea IDlesnirii evadarii prevazute de art. 286 alin. (1) NCP comise in forma realizata Inca operatiunea de contopire sau chiar daca acest mandat nu a fost pus
continuata, daca fapta este savar~ita in baza acelei~i rezoiutii infractionale, sau a efectiv ID executare, deoarece un alt mandat care conµnea o pedeapsa mai redusa
unui concurs de infractiuni de inlesnire a evadarii daca lipse~te unitatea de rezolutie fusese, in prealabil, pus ID executare;
infractionala sau daca exista mai multe actiuni infractionale; atunci cand, in imprejurari (iii) nu se va avea in vedere durata pedepsei care trebuie executata efectiv in
diferite, se inlesne~te de fiecare data evadarea a doua sau mai multe persoane, se va regim de detentie, dupa deducerea duratei retinerii sau a masurilor preventive la care
repne o infracpune continuata de inlesnirea evadarii in varianta agravata sau un concurs a fost supusa persoana condarnnata anterior pronuntlifii hotararii judecatore~ti defi-
de infractiuni de inlesnire a evadarii comise in varianta agravata dupa cum exista sau nitive sau durata pedepsei inchisorii care a mai ramas de executat pana la implinirea
nu unitatea de rezolutie infractionala; fractiei care ar fi condus la retinerea vocatiei la liberare conditionata, respectiv pana
b) daca se retffie unicitatea imprejurarii in care au fost realizate actele de inlesnire, la executarea integrala a pedepsei.
nu prezinta importanta pentru repnerea variantei agravate daca persoanele private de 17.6.4. inlesnirea evadlirii slivar~itli de o persoanli care avea indatorirea de
libertate evadeaza in acee~i imprejurare sau in imprejuriiri diferite; a-1 plizi pe eel care a evadat (art. 286 alin. (3) NCP)
c) nu este esenpal pentru reµnerea acestei variante agravate ca toate persoanele - constituie varianta agravata atat a formei de baza, cat $i a prirnei variante agravate
ajutate sa fi reu~it sa evadeze; se poate retine aceasta varianta agravata in forma
prevazute de art. 286 alin. (2) NCP;
consumata chiar !ii atunci cand toate persoanele private de libertate a caror evadare a
- subiectul activ nernijlocit trebuie sa aibii, potrivit legii, competenta de a pazi per-
fost inlesnita ID a~i imprejurare realizeaza numai o tentativa Ia evadare, niciuna
dintre acestea nereu~ind sa evadeze; soana privata de libertate, iar inlesnirea evadarii sa fie realizata in exercitarea
d) nu este esenpal pentru retinerea acesteia variante agravate ca toate persoanele atributiilor de serviciu;
- persoana care evadeaza trebuie sa se afle efectiv in paza subiectului activ nernijlocit.
fatli de care s-a realizat un act de inlesnire, in a~i imprejurare, sa evadeze in acel~i
1
in acel~i sens, G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 607.
2
0 . Loghin, T. Toader, op. cit., p. 417.
 546 Drept penal. Partea speciala
lnfracfiuni contra infoptuiriijusti(iei 547
17.7. Varianta atenuata
e) neexecutarea hotararii judecatore~ti privind plata salariilor in termen de 15 zile de
- inlesnirea evadarii din culpa (u~urinµ sau neglijenta) savar~ita de eel care avea Ia data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesatii;
lndatorirea de a-1 pazi pe evadat; fapta comisa din culpa nu va fi tipica daca subiectut f) nerespectarea hotariirilor judecatore~ti privind stabilirea, plata, actualizarea ~i
activ nernijlocit nu este calificat.
recalcularea pensiilor;
17.8. Formele infracfiunii g) lmpiedicarea unei persoane de a folosi, in tot sau in parte, un imobil detinut in
baza unei hotarari judecatore~ti, de catre eel caruia ii este opozabila hotararea;
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot reprezenta acte de
h) nerespectarea unei masuri de protectie dispuse In executarea unui ordin euro-
complicitate anterioara, dupa lnceperea executarii activitatii infraqionale;
pean de protectie.
- tentativa (perfecta sau imperfecta) este posibila ~i incriminata, cu exceptia varian-
tei atenuate care este comisa din culpa, la care tentativa nu este posibila;
- infraqiunea se consuma in momentul in care, dupa efectuarea actelor de ajutorare,
raptuitorul iese din starea Iegala de privare de Iibertate prin evadare, aflandu-se in
o_ In cazul faptelor prevazute la lit. d)-g), actiunea penala se pune inmi~care
plangerea prealabila a persoanei vatiimate; la fapta stipulatii la lit. h) lmpacarea
la

lnlatura raspunderea penala;

concret in stare de libertate ori se produce tentativa de evadare;
- NCP a stipulat fn norma de incriminare unele teze reglementate de vechiul Cod
- nu este o infractiune continua;
penal, aducand totodatii $i unele norme de incriminare previizute anterior fn legis/afia
- nu poate fi sav~ita in forma continuata atunci cand actele de inlesnire repetate specialii [art. 56 a/in. (6) din Legea nr. 18812000 privind executorii judeciitore$ti,
privesc acee~i persoana; daca lnsa Ia diferite intervale de timp in realizarea acele~i art. 24 a/in. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 55412004, art. 261-262 din
rezolutii infractionale se lnlesne~te evadarea mai multor persoane, se poate retine forma Legea nr. 5312003 - Codul muncii}.
continuata a infractiunii.
18.2. Obiectul infrac p unii
I 7.9. Pedeapsa
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la lnraptuirea justitiei prin
- pentru forma tip prevazuta de art. 286 alin. (1) NCP: lnchisoarea de Ia 1 Ia 5 ani; asigurarea respectarii hotariirilor judecatore~ti;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 286 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 2 la b) obiectul material: nu are; in cazul in care fapta se realizeaza prin exercitarea de
7 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; violente, obiectul material secundar 11 constituie corpul persoanei asupra careia au fost
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 286 alin. (3) NCP: limitele speciale ale exercitate violente.
formei de baza, respectiv ale primei variante agravate se majoreaza cu o treime;
18.3. Subiecfii infracpunii
- pentru varianta atenuatii prevazuta de art. 286 alin. (4) NCP: lnchisoarea de Ia 3
!uni Ia 2 ani.
0 a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are
capacitate peoala in cazul modalitatii prevazute de art. 287 alin. (1) lit. a) NCP;
- in ipoteza modalitatii prevazute de art. 287 alin. (1) lit. b) NCP, autor este per-
18.I. Nopune soana (fizica) care are calitatea de organ de executare: executoruljudecatoresc (art. 623
C.proc.civ.), organele Agenfiei Nationale de Administrare Fiscala (inclusiv cele
- este infractiunea ce consta in nerespectarea unei hotaran judecatore~ti savar~ita teritoriale) etc.;
pnn:
- In cazul modalitatii prevazute de art. 287 alin. (1) lit. c) NCP autori sunt persoa-
a) impotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenta fata de organul de executare; nele care au obligatia de a sprijini organul de executare in punerea in aplicare a
b) refuzul organului de executare de a pune in aplicare o hotarare judecatoreasca, hotariirii (de pilda, jandarmii, organele de poIitie etc.);
prin care este obligat sa indeplineasca un anurnit act; - la modalitatile prevazute de art. 287 alin. (1) lit. d) ~i e) NCP autor este persoana
c) refuzul de a sprijini organul de executare in punerea in aplicare a hotarani, de (fizica sau juridica) care are calitatea de angajator;
catre persoanele care au aceasta obligatie conform legii; - la modalitatea stipulata de art. 287 alin. (1) lit. f) NCP autor este angajatul casei
d) neexecutarea hotararii judecatore~ti prin care s-a dispus reintegrarea In munca a publice de pensii sau adrninistratorul fondului privat de pensii care are atribufii cu
unui salariat; referire Ia calculul ~i plata peosiilor;
 Infracfiuni contra infoptuirii justi{iei 549
548 Drept penal. Partea speciala

- in cazul modalitatii stipulate de art. 287 alin. (1) lit. g) NCP autor poate fi num~i - In principiu, participatia penala este posibila In toate fonnele: coautorat, instigare,
persoana careia ii este opozabila hotiirarea invocatii de catre terti ca temei pent1u complicitate;
posesia sau detentia exercitatii asupra imobilului; altfel spus, nu sunt lntrunite elemen- - In cazul a doua dintre infractiunile ce intra In continuturile alternative prevazute de
tele constitutive ale infractiunii daca fapta este savar~ita de catre o persoana care nu a art. 287 NCP [d) neexecutarea hotlirarii judecatore~ti prin cares-a dispus reintegrarea
participat la procedura judiciara In unna careia a fost pronuntatii hotararea judecato- 'in munca a unui salariat; e) neexecutarea hotliriirii judecatore$ti privind plata salariilor
reasca invocata ca titlu ~i care nu are ca!itatea de succesor universal sau cu titlu in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre
universal al partii procesuale; partea interesatii], de$i au natura unor infractiuni omisive proprii, se poate retine ca
- in cazul modalitiitii stipulate de art. 287 alin. (1) lit. h) NCP autor poate fi numai omisiunea unui organ colegial realizata In baza unei legaturi subiective unice conduce
persoana careia i s-a impus sa respecte, cu titlu de masura de protectie 1 una sau mai la retinerea coautoratului (situafie de excepfie de la regula ca infrac/iunile omisive
multe dintre interdictiile sau restrictiile legate In temeiul unui ordin european de proprii nu permit coautoratul);
protectie2;
@_ coautoratul nu este posibil in cazul modalitiitii stipulate de art. 287 alin. (1)
1
Conform art. 1 lit. b) din Legea nr. 151 /2016, prin masurii. de protectie se intelege :i lit. h) NCP;
decizie in materie peoalli, adoptata in statul emitent, prin care sunt irnpuse persoanei care b) subiectul pasiv: persoana fizica care are competenta de a pune In executare o
reprezintli un pericol una sau mai rnulte dintre unnlitoarele interdictii sau restric\ii, pentru i hotiirare judecatoreasca, salariatul care nu a fost reincadrat in munca, pensionarul,
preveni sliviir~irea asupra persoanei protejate a unei fapte peoale care i-ar putea pune in persoana beneficiara a protectiei care decurge dintr-o masura de protectie dispusa de
perico! viata, integritatea fizicli sau psihologicli, demnitatea, .libertatea personalli sau integri- statul emitent a ordinului european de protectie etc.
tatea sexualii, respectiv: {i) interdic\ia de a se deplasa 1n anumite localita\i, locuri sau zoo•:
definite in care i~i are re~edinta persoana protejata sau pe care le viziteazii; {ii) o ioterdicti•: 18.4. Latura obiectiva
sau o reglementare a contactului, sub orice forma, cu persoana protejatli, ioclusiv la te!efon,
prin mijloace electron.ice, prin po~ta, prin fax sau orice alte rnijloace; (iii) o interdictie sau o
reglementare a apropierii de persoana protejata la o anurnita distan\li;
2
Potrivit art. I lit. a) din Legea nr. 151/20 16 ordinul european de protec/ie este o decizic
9 a) elementul material: infrac/iune cu con/inuturi alternative; in cazul in care
'in acee~i lmprejurare sau in imprejurari diferite se realizeaza doua sau mai multe
adoptatli de o autoritate judiciarli sau echivaleotli, a unui stat membru, 1n leglitura cu o miisutii dintre actiunile incriminate nu se va putea retine unitatea naturala colectivli, ci un
de protectie, pe baza ciireia o autoritate judiciarli sau echivalentli a altui stat membru dispune 1
rnlisura sau miisurile corespunzlitoare, in temeiul propriei legislatii na\iooale, 1n vederea concurs de infractiuni ;
continulirii asigurlirii protec\iei persoanei protejate. Conform art. 4 alin. (1), ordinul european - nerespectarea unei hotliriiri judecatore~ti poate fi realizata prin:
de protec\ie poate fi ernis la solicitarea persoanei protejate, dacli suot indeplioite, curnulativ. 1. impotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenta fata de organul de
urrnatoarele condi/ii: a) persoana protejatli locuie~te sau va locui ori ~i-a stabilit sau urrnea.U.
sli i~i stabileascii domiciliul ori re~edin\a intr-un alt stat rnembru din Uniunea Europeana, executare [art. 287 alin. (1) lit. a) NCP};
cliruia i se solicitli recuno~terea ~i executarea ordinului european de protectie; b) persoana - este necesar:
protejata are calitatea de persoanli vlitlimatli in cadrul uoui proces penal aflat in curs de
desfa~urare sau in care s-a pronuntat o hotliriire definitivli de condamnare ori de amiinare a
apliclirii pedepsei sau este uo membru de familie al persoanei vlitlirnate, beneficiar al uoeia prevlizute la art. 66 alin. (1) lit. 1)-o) din Legea nr. 286/2009, cu rnodificlirile ~i completlirile
dintre mlisurile prevlizute la lit. c); c) persoana care reprezintli un pericol are calitatea de ulterioare, stabilitli de instan\li odatli cu aplicarea pedepsei accesorii sau a pedepsei comple-
inculpat, condamnat sau persoanli fa\li de care s-a dispus amiinarea apliclirii pedepsei in cadrul rneotare a interzicerii exercitlirii uoor drepturi; d) erniterea ordinului european de protectie
procesului penal prevlizut la lit. b), iar irnpotriva sa a fost dispusli eel pu\in una dintre este necesarii. pentru inlliturarea uoui pericol la care este sau va fi expusii persoana protejatli.
1 In mod intemeiat s-a arlitat in literatura juridicli (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II,
urmlitoarele miisuri: {i) una dintre obliga\iile prevlizute la art. 215 alin. (2) lit. b) sau d) din
Legea or. 135/2010, cu rnodificlirile ~i completlirile ulterioare, impuse odatli cu luarea miisurii p. 16) cli ,,infractiunea de nerespectare a hotliriirilor judeciitore~ti se poate comite, printre
controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cau\iune; (ii) obliga\ia prevlizutli la art. 221 altele, prin impotrivire la executarea unei hotliriiri sliv~itli prin opunere de rezisten\li fa\li de
alin. (2) lit. b) din Legea nr. 135/2010, cu rnodificlirile ~i completlirile ulterioare, irnpusli pe organul de executare, prin neexecutarea unei hotliriiri judeclitore~ti prin care s-a dispus
durata arestului la domiciliu; {iii) uoa dintre obliga\iile prevlizute la art. 85 alin. (2) lit. e) sau reiotegrarea in muncli a unui salariat, respectiv prin nerespectarea unei masuri de protectie
f) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu rnodificlirile ~ i completlirile ulterioare, dispuse in executarea uoui ordin european de protectie. Este evident ca intre aceste forrne ale
irnpusli inculpatului cu ocazia pronun\lirii amiinlirii apliclirii pedepsei; (iv) una dintre obliga- infractiunii nu existli nici omogenitate materialli (prirna se comite prin rezisten\li fizicli, a doua
tiile prevlizute la art. 101 alin. (2) lit. d) sau e) din Legea nr. 286/2009, cu modificlirile ~i prin neintegrarea in rnuncli a salariatului, iar ultirna prio simpla inclilcare a rnlisurilor de
cornpletlirile ulterioare, impusli persoanei condamnate cu ocazia dispunerii liberii.rii condi- protec\ie din continutul ordinului european de protectie - de exernplu, nu este respectatli
\ionate; (v) una dintre obliga\iile prevlizute la art. 121 alin. (1) lit. c) sau d) din Legea obligatia de a nu se deplasa in anurnite localitliti sau zone in care i~i are re~edinta persoana
nr. 286/2009, cu rnodificlirile ~i completlirile ulterioare, irnpusii inculpatului cu ocazia apliclirii protejatli sau de a nu lua contact cu aceasta etc.) ~i nici ornogenitate juridicli., astfel iociit, lo
unei mlisuri educative neprivative de libertate; {vi) ioterzicerea uouia dintre drepturile ipoteza saviir~irii !or, chiar in aceea~i imprejurare, va exista o pluralitate de infrac\iuni"
550 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra infoptuiriijustifiei 551
(i) sii existe o impotrivire La executarea unei hotiiriirijudeciitore~ti executorii (nu inaqiune indreptata impotriva exercitiului deplin al prerogativelor unui drept de
la executarea altui titLu executoriu); proprietate consacrat printr-o hotarare judecatoreasca. Elementul material al
- nu prezinta importanta natura cauzei in care a fost pronuntata hotararea judeca- infractiunii se realizeaza prin impotrivirea la existenta unei situatii de fapt
toreasca executorie, fiind necesar ca aceasta sa fi fost pusa ill executare; recunoscute printr-o hotarare judeclitoreascli, ce a fost adusa la indeplinire fie pe
calea executarii silite, fie in mod voluntar. in conditiile spetei, se constata ca,
- fapta este tipica ~i in cazul in care a fost formulata o contestatie la executare, insa
potrivit procesului-verbal de predare a bunurilor imobile incheiat Ia 29.04.2015,
instanta nu a dispus suspendarea executarii.
executorul judecatoresc C. V. a procedat la punerea in posesie a creditorilor
(ii) impotrivirea La executare sii aibii Loe anterior sau in cursuL executiirii silite; B. V. $i 8 . V., conform titlului executoriu sentinta civila nr. 1292/2013 pronun-
- ill cazul ill care amenintarea organelor de executare are loc dupa terminarea execu- tata de Judecatoria H., cu urmatoarele imobile: suprafata de 118 m.p. cu desti-
tarii silite, se va putea retffie sav~irea infractiunii de ultraj. natia cale de acces; suprafata de 136 m.p. gradina; constructiile situate pe
(iii) impotrivirea sii aibii Loe prin opunere de rezisten(ii; suprafata de 476 m.p. teren. La rubrica obiectiuni, s-a mentionat ca debitorul a
declarat ca este pamantul lui $i nu va respecta hotararea judecatoreasca, pentru
- fapta se comite numai printr-o actiune, nu ~i prin inactiune; in mod intemeiat s-a ca o considerli nelegala. Arata vreme cat inculpatul a impiedicat persoanele
aratat in doctrina ca opunerea de rezistenta cuprinde atat manifestarile reglementate vatamate sa foloseasca terenul, prin montarea unor porti, scot§nd gardul $i
anterior, de amenintare ~i lovire, cat ~i orice alte manifestari de natura a demonstra ca stalpii din beton, montati cu prilejul punerii in executare, de$i ~tia ca persoanele
persoana vizata se opune la executare. Daca fapta prin care se realizeaza opozitia vatamate ii detin in baza unei hotarari judecatore~ti, indiferent de opiniile sale
constituie prin ea insa~i o infractiune (amenintare, lovire, vatamare, omor, ultraj etc.), asupra legalitatii acelei hotarari, ambii factori ai vinovatiei sub forma intentiei
se vor aplica regulile concursului de infractiuni 1• sunt prezenti. Avand in vedere ca fapta prevlizuta de art. 287 NCP este una cu
(iv) organuL de executare sii acfioneze in Limite Legale. continuturi alternative, daca una $i aceea$i persoana comite doua dintre actiunile
cuprinse in continutul infractiunii, ea sav~e$le un concurs de infractiuni, critica
~ Nerespectarea unei hotarari judecatore~ti, fie prin impotrivirea la
parchetului, sub acest aspect, fiind intemeiata (C.A . J~i, sec/ia penalii,. decizia
nr. 78912018, sintact.ro).
executarea acelei hotarari, fie prin acte posterioare punerii ei in executare, este o
faptii care aduce grave prejudicii activitatii de inraptuire a justitiei ~i creeaza o
stare de pericol pentru functionara statului de drept. Obiectul juridic special in ~ Agresarea organului de executare a unei hotarari judecatore~ti
civile, in
cazul acestor infractiuni il constituie relatiile sociale care asigura respectul, scopul impiediclirii executarii nu constituie infractiunea de nerespectare a hota-
autoritatea hotararilor judecatore~ti, precum ~i drepturile ~i interesele legale ale rarilor judecatore~ti daca hotararea nu a fost investita cu formula executorie
cetatenilor, recunoscute de instantele judecatore~ti, prin hotararile pronuntate de (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 331312000, www.legalis.ro).
catre acestea. Conform art. 287 alin. (1) lit. a) NCP, nerespectarea unei hotarari
judecatore~ti sava~ita prin impotrivirea la executare constituie infractiune. ~ Intrucat prin executarea hotararilor judeclitore~ti
se realizeaza dreptu-
Textul impune ca impotrivirea sa aiba loc prin opunere de rezistenta fata. de rile pe care aceste hotarari le constatli sau le recunosc, implinirea prescriptiei
organul de executare. Opunerea de rezisten¢ cuprinde atat faptele de amenintare executlirii silite a unei hotarari antreneaza inexistenta elementelor constitutive
sau lovire, cat ~i orice alte manifestari de natura a demonstra ca persoana vizata ale infractiunii, intrucat intervenirea unui impediment procesual de natura
se opune la executare. Or, de$i inculpatul a sustinut ca nu I-a amenintat cu bata prescriptiei, in cursul executlirii, inllitura caracterul nelegitirn al opozitiei tap-
pe executorul judecatoresc, a aratat ca i-a spus acestuia ca detffie acte de tuitorului la executare (C.A. Targu Mure~, sec/ia penalii, decizia nr. 52612004,
proprietate asupra irnobilelor $i ca nu are dreptul sa strice garduri $i porti. fn B.J. 2002-2004, p. 207).
A mentionat ca a luat o batii in mana pentru a se apara. in raport de acestea,
C. retffie ca sunt acte de amenintare $i acelea care, chiar neinsotite de cuvinte cu ~ Sunt acte de amenintare ~i, deci, vor constitui elementul material al
caracter amenin¢tor, sunt de nattira a crea o putemica temere ca ele vor fi infractiunii de nerespectare a hotiirarilor judecatore~ti ~i actele care, chiar nein-
urmate de violente asupra celui care pune in executare hotararea judecatoreasca. sottte de cuvinte cu caracter amenintator, sunt de naturli a crea o putemica teme-
De asemenea, inculpatul a declarat ca gardul montat de persoanele vatamate In re ca vor fi urmate de violente asupra celui care pune in executare hotararea
ziua in care au venit cu executorul judecatoresc a stat in aceastii forma doar in judecatoreasca. in spetll, inculpatul I-a impiedicat pe executorul judecatoresc sa
acea zi, dupa care el I-a taiat, pentru a putea merge la animalele pe care le avea puna in executare 0 hotarare judecatoreascli definitiva, tinand in mana 0 topo-
in grajd, iar dupa doua-trei zile, 1-a daramat de tot. Elementul material din ri~cli (C.A. Bucure~ti, sec/ia a II-a pena/ii, decizia nr. 6511997, fn R.D.P.
structura laturii obiective a infractiunii de nerespectare a hotararilor judecato- nr. 411997, p. 110).
re$ti, previizuta de art. 287 alin. (1) lit. g) NCP consta intr-o actiune sau

1
G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 610.
 552 Drept penal. Partea specia/ii
/nfi·acfiuni contra infoptuirii j ustifiei 553

~ Actele de agresiune lndreptate lmpotriva unui polifist aflat in misiune cutarea prive$te o hotarare executorie, dar nedefinitiva, !nsa termenul de 15 zile nu se
va calcula de la data pronunfiirii hotiirarii executorii, ci de la data inregistrarii la
de a sprijini activitatea executorului judecatoresc, de punere in executare, pe
cale silita, a unei hotarari judecatore$ti, constituie infractiunea de ultraj. Prin angajator a cererii persoanei interesate;
participarea sa la executarea unei hotarari, politistul nu-$i pierde calitatea de - nu se va retine tipicitatea faptei, daca neexecutarea vizeaza omisiunea angaja-
agent al ordinii publice, el nefiind asimilat cu organul de executare a hotarani torului de a executa alte dispozitii ale unei hotarari definitive prin care a fost obligat la
judecatore$ti (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 101211996, www.legalis.ro) . plata de sume de bani (de pilda, a despagubirilor in cazul concedierii nelegale sau
2. refuzul organului de executare de a pune in aplicare o hotarare judecato- netemeinice);
reasca, prin care este obligat sa indeplineasca un anumit act [art. 287 alin. (1) 6. ner espectarea hotararilor judecatore~ti privind stabilirea, plata, actuali-
lit. b) NCP]; zarea ~i recalcularea pensiilor [art. 287 alin. (1) lit. f) NCPJ;
- fapta se comite numai prin inactiunea organului de executare, nu doar prin inac- - in acest caz este incriminata nu numai neexecutarea, dar $i orice forma de neres-
tiunea executomlui judecatoresc; pectare a hotacirilor judecatore$ti pronunfate in aceastii materie, inclusiv prin emiterea
- constituie o incriminare specialii a abuzului ill serviciu. unor acte administrative contrare sau neconforme cu hotararea judecatoreasca pronun-
tata de catre instantii.
~ Refuzul executorului judecatoresc de a lndeplini un act sau de a
' '
7. impiedicarea unei persoane de a folosi, in tot sau in parte, un imobil depnut
efectua o executare silita constituie infractiune numai daca, ill prealabil, execu- in baza unei hotarari judecatore~ti, de catre eel caruia ii este opozabila hotlirarea
torul judecatoresc a fost obligat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila la [art. 287 alin. (1) lit. g) NCP);.
indeplinirea actului, iar acesta nu a respectat obligatla de a se conforma hotararii - subiectul pasiv este in acest caz persoana/persoanele care a/au fost impiedicatii(e)
judecatore$ti {l C. C.J., secfia penala, decizia nr. 470 din 11 februarie 2009, sa foloseasca locuinfa ori o parte dintr-o locuinta sau imobil pe care o avea(u) efectiv in
www.scj.ro).
posesie in baza unei hotarari judecatore~ti .
3. refuzul de a sprijini organul de executare in punerea in aplicare a hotararii,
de citre persoanele care au aceasta obligape conform legii (organele polipei sau ~ Inculpatul FV a ocupat ~i continua sa ocupe doar constructia anexa, nu
cele ale jandarmeriei) [art. 287 alin. (1) lit c) NCP); ~i imobilul casa de locuit cu privire la care s-a dispus evacuarea, construcpe
anexa care apaqine persoanei vatamate in baza contractului de vanzare cumpa-
- fapta se comite numai prin inactiune, fie a conducatorului institupei care are
rare mentionat ~i a certificatului de mo~tenitor nr. 149/2012, Ia.ra ca acest imobil
obligafia legala de a sprijini organul de executare, fie a angajatului institufiei;
sa fie detinut de aceasta in baza unei hotiirari judecatore~ti, pentru ca fapta
- constituie o incriminare speciala a abuzului ill serviciu. retinuta in sarcina inculpatului sa fie infractiune. Astfel, dreptul de proprietate al
4. neexecutarea hotararii judeclitore~ti prin care s-a dispus reintegrarea in persoanei vatamate asupra constructiei anexa nu este negat, ci se constata ca,
muncli a unui salariat [art. 287 alin. (1) lit d) NCP]; raportat faptei retinute in sarcina inculpatului, ca nu este indeplinita conditia
- salariatul trebuie sa fi obtinut ill prealabil o hotarare judecatoreasca executorie prin detinerii imobilului anexa, corp distinct, evidentiat in documentapa cadastrala cu
C2, in baza unei hotarari judecatore~ti, conditie esentiala ceruta de dispozitiile
care instanfa sa fi anulat decizia de concediere $i sa fi dispus reintegrarea ill functia
detinuta anterior; art. 287 alin. (1) lit. g) NCP pentru existenta infractiunii de nerespectarea
ho~or judecatore$ti. Ori, instanta retine ca obiectul juridic special ill cazul
- avand ill vedere caracterul executoriu de la momentul pronuntarii hotararii jude- acestei infracpuni ii constituie relapile sociale care asigura respectul, autoritatea
catore$ti prin care se dispune reintegrarea, fapta este tipica $i in ipoteza ill care hotacirilor judecatore$ti, precum ~i drepturile ~i interesele legale ale cetatenilor,
neexecutarea prive$te o hotarare executorie, dar nedefinitiva 1• recunoscute de instantele judecatore~ti prin hotararile pronuntate de catre
5. neexecutarea hotararii judecatore~ti privind plata salariilor in termen de acestea. Arata vreme cat inculpatul FV nu a impiedicat-o pe partea civila sa
15 zile de Ia data cererii de executare adresate angajatorului de cit re partea inte- foloseasca imobilul casa de locuit, cu privire la care s-a dispus evacuarea prin
resata [art. 287 alin. (1) lit. e) NCP); hotarare judecatoreasca, acest imobil fiind, inclusiv la data de 08.04.2015, cand
executorul judecatoresc s-a prezentat la fata locului pentru executarea silita a
- avand in vedere caracterul executoriu al hotacirii judecatore$ti privind plata sala- hotararii, neocupat de inculpat, acesta fiind gasit rara urme de locuire recenta,
riilor prin care se dispune reintegrarea, fapta este tipica $i ill ipoteza ill care neexe- a~a cum se constata ~i in procesul-verbal lntocmit, nu poate fi repnuta, sub
aspect obiectiv comiterea infractiunii de nerespectarea hotarani judecatore~ti,
1
Potrivit art. 448 alin. (I) pct 2 C.proc.civ., hotararile primei instante sunt executorii de prevazuta de art. 287 alin. (1) lit. g) NCP, in sarcina inculpatului. Este adevarat
drept cand au ca obiect: ( ... ) 2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile ca illfliptuirea justitiei este de neconceput flira respectarea hotaranlor jude-
juridice de munca, precum $i a sumelor cuvenite, potrivit legii, $Omerilor. catore~ti pronuntate in cauzele deduse judeciitii, insa prin executarea acestora ~i
 . . ...ji'.

554 Drept penal. Par/ea specialii lnfrac{iuni contra infaptuirii justi/iei 555
respectarea autoritatii !or se realizeaza drepturile pe care aceste hotarari le r favoarea unei persoane un drept real $i acesta, ca orice drept real, este un drept
constata sau le recunosc $i nu alte drepturi recunoscute prin alte mijloace, cum absolut, opozabil tuturor. Hotlirarea pusa in executare $i nerespectata, in modul
ar fi contractul de vanzare-cumparare. n cazul modalitatii stipulate de aratat mai sus, de catre subiectul activ, poate fi $i o ordonanp. pre$edintiala care,
art. 287 alin. (I) lit. g) NCP, autor poate fi numai persoana careia ii este opoza- prin concept, are caracter vremelnic (C.A . Bu c ure~li. secfia a II-a penalii,
bila hotlirarea invocatli de catre terti ca temei pentru posesia sau detentia decizia nr. 30511996, in R.D.P. nr. 411996, p. 154) .
exercitatli a supra imobilului. Nu sunt intrunite elementele constitutive ale
infraqiunii, daca fapta este sava~itli de catre 0 persoana care nu a participat la
procedura judiciara in urma careia a fost pronuntatli hotararea judecatoreasca
~ Elementul material din structura laturii obiective a infractiunii de
nerespectare a hotlirarilor judecatore~ti constli intr-o actiune sau inactiune
invocatli ca titlu $i care nu are calitatea de succesor universal sau cu titlu indreptatli impotriva exercitiului deplin al prerogativelor unui drept de proprie-
universal al partii procesuale. Or, astfel cum in mod just a retinut $i judecatorul tate consacrat printr-o hotlirare judecatoreasca. Momentul consumarii infrac-
fondului, inculpatul a ocupat ~i continua sa ocupe doar constructia anexa, deti- tiunii este acela in care, subsecvent executlirii unei hotlirari judecatore$ti obti-
nuta de persoana vatamatli in baza contractului de vanzare-cumparare auten- nute de persoana vatamatli intr-un proces de revendicare imobiliara, inculpatul a
tificat sub nr. 3074/2001 $i a certificatului de mO$lenitor nr. 149/2012, titluri impiedicat-o pe aceasta sa se foloseasca de imobilul - in speta, sa cultive terenul
care nu reprezintli hotarari judecatore$ti (C.A. la:ji, sec/ia penalii, decizia - asupra caruia fusese pusa in posesie. Nu are importanp., in ceea ce prive$te
nr. 9712018, www.sintact.ro). existenta infracpunii, imprejurarea ca dupa savar$irea faptei inculpatul a obtinut
un titlu de proprietate in care este trecutli $i suprafata de teren in litigiu. Exis-
~ in anii 2015 $i 2016, inculpata avea reprezentarea clara a faptului ca tenta unui alt titlu de proprietate - pentru acee~i suprafata de teren $i valabi-
impiedica persoanele vatlimate sa foloseasca terenurile, de$i acestea obtinusera litatea celor doua titluri pot fi discutate tot in cadrul unei actiuni in revendicare
sentinta civila mentionata anterior, persistand in conduita sa dupa ce a fost $i nu au relevanta penala (C.A. Bucur~ti, secfia a II-a penalii, decizia
sanctionatli administrativ, respectiv dupa ce s-a pronuntat o hotarare penala de nr. 97211998, fn C.P.J.P. 1998, p. 194).
sanctionare a faptei comise in anul 20 14. Curtea constata ca inculpata afirma in
continuare faptul ca va folosi terenurile respective, despre care sustine ca ii ~ Latura obiectiva $i subiectiva a infractiunii de nerespectare a hotlira-
apaqin, in ciuda celor statuate prin sentinta civila nr. 2940/20 I 1 a Judecatoriei rilor judecatore$ti se realizeaza prin corniterea acelor acte materiale, apte a
N_ _. Dispozitiile art. 287 alin. (l) lit. g) NCP incrirnineaza fapta persoanei obstructiona exercipul· drepturilor de catre titularul proprietar, cum ar fi ocu-
care exercitli acte de impiedicare a folosintei unui imobil detinut in baza unei parea unei suprafete locative, incuierea ori blocarea vreunei U$i de acces in
hotarari judecatore~ti, prin astfel de fapte aducandu-se atingere relatiilor sociale cadrul constructiei, inclusiv prin introducerea unor lucruri apartffiand fliptuito-
referitoare la infliptuirea justitiei, respectiv relapilor sociale care asigura rului nelegitim, consurnandu-se la momentul crearii stlirii de pericol pentru
autoritatea hotararilor judecatore$ti. Inculpata refuza sa accepte faptul di exista o functionarea statului de drept, determinat la interventia autoritlitii judecatore$ti
hotarare judecatoreasca prin care a fost obligata sa permita persoanelor vatamate (C.A. Ploie:jti, secfia pena/ii ~i pentru cauze cu minori ~i de f amilie, decizia
sa foloseasca terenurile ~i alege sa reitereze cornportarnentul infractional in nr. 54212007).
fiecare an (C.A. Cluj, sec/ia penalii, decizia nr. 7012019, www.sintact.ro).
~ judecatore~ti
~ Atata vreme cat sentinta civila prin care s-a dispus evacuarea inculpa- Nerespectarea unei hotarari fie prin impotrivirea la
executarea acelei hotarari, fie prin acte posterioare punerii ei in executare, este o
tului dintr-o locuinta nu a fost adusa la indeplinire, inculpatul opunandu-se in faptli care aduce grave prejudicii activitapi de infliptuire a justitiei. Obiectul
repetate randuri la executarea ei, in speta nu sunt indeplinite elementele constitu- juridic special in cazul acestor infractiuni ii constituie relatiile sociale care
tive ale infracpunii de nerespectare a hotararilor judecatore$ti care incrimineaza asigura respectul, autoritatea hotararilor judecatore~ti, precurn $i drepturile $i
fapta de impiedicare a unei persoane de a folosi o locuinp. sau parte dintr-o interesele legale ale cetlitenilor, recunoscute de instantele judecatore$ti prin
locuinta, depnutli in baza unei hotarari judecatore$ti - deoarece persoana vatli- hotlirarile pronuntate de catre acestea. Prin desfiintarea ulterioara a hotararii
matli nefiind pusa in posesie, nu se poate vorbi de o irnpotrivire la existenta unei judecatore~ti in baza careia persoana vatamata detinea irnobilul, nu se confera
situatii de fapt realizatli fie pe calea executlirii silite, fie in mod voluntar (C.A. actiunii inculpatului un caracter legal; legea pretinde ca hotararea judecatoreasca
Bucur~ti, sec/ia a II-a pena/ii, decizia nr. 10911998, fn C.P.J.P. 1998, p. 192). sa fie valabi!a in mornentul punerii ei in executare, indiferent de eventuala sa
desfiintare ulterioara prin exercitarea unei cai de atac. Atata vreme cat inculpata
~ Pentru existenta infracpunii de nerespectare a hotlirarilor judecatore$ti a impiedicat persoana vatlimata sa foloseasca imobilul teren, de$i ~tia ca ea ii
impiedicarea unei persoane de a folosi un imobil depnut in baza unei hotlirari detine in baza unei hotarari judecatore$ti - indiferent de opiniile sale asupra
j udecatore$ti - nu se cere ca subiectul activ sa ti avut calitatea de parte in pro- Jegalitatii acelei hotarari ~i de demersurile ce ar fi racut pentru desfiintarea ei -
cesul in care s-a pronuntat acea hotlirare. Aceastli hotarare, a carei nerespectare ambii factori ai vinovatiei sub forma intentiei (atat factorul volitiv: vointa de a
este incrirninatli de legea penala, este o hotlirare prin care s-a recunoscut in !nfliptui actiunea constitutiva, cat ~i factorul intelectiv: reprezentarea starii de
556 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra infoptuiriijustifiei 557
I
pericol create pentru lnraptuirea justitiei) sunt, necontestat, prezenti (CA. Cluj,
sec(ia penalii $i pentru minori, decizia nr. 55512008, www.legalis.ro). ~ In ceprive~te infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatore~ti,
Inalta Curte de Casatie ~i Justitie retine ca aceasta presupune o lmpiedicare a

~ Existand un litigiu cu privire la terenul in discutie, prin sentinta civila a

unei persoane de a folosi un imobil detinut in baza unei hotarari j udecatore~ti.
Pentru a se putea retine o asemenea infractiune, este necesar sa existe, ca situatie
Judecatoriei Baile~ti, a fost admisa actiunea reclamantei, paratul fiind obligat premisa, o hotarare judecatoreasca executorie prin care s-a dispus asupra deti-
sa-i predea acest teren. Inculpatul a continua! sa detina terenul pe care I-a lucrat nerii unui imobil. in ce prive~te elementul material, pentru existenta infractiu~ii
~i a recoltat productia realizata, lntrucat, ~a cum rezulta din probe, sentinta este necesar ca impiedicarea folosirii imobilului sa fie efectiva. Or, in cauza, pe
civila nu a fost pusa In executare. Or, infractiunea de nerespectare a hotararii de o parte, nu se poate vorbi despre existenta unei hotarari judecatore~ti in
judecatore~ti se savar~e~ te prin impiedicarea unei persoane de a folosi 0 locuinta sensul menjionat anterior, intrucat prin decizia nr. 6929/2004 a Inaltei Cufti de
ori o parte din locuinta sau imobil, detinute in baza unei hotarari judecatore~ti; Casatie ~i Justitie, Sectia de contencios administrativ, nu s-a dispus asupra deti-
elementul material al infractiunii se realizeaza, deci, prin impotrivirea la nerii unui imobil de catre petitionarii, ci s-a anulat partial un act adrninistrativ -
existenta unei situatii de fapt recunoscute printr-o hotlirare judecatoreasca care a certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Transpor-
fost adusa la indeplinire fie pe calea executarii silite, fie in mod voluntar. In turilor pentru societatea nationalii B. - ~i a fost obligat acela~i minister la emi-
conditiile spetei, constatand ca nu persoana vatamatli a detinut terenul in cauza, terea unui asemenea act pentru o suprafatA de teren in favoarea petitionarei. Pe
ci inculpatul, hotlirarea judecatoreasca nefiind pusa in executare, solutia de de alta parte, prin autentificarea celor doua acte de catre intimatul-notar,
achitare este legala ~i temeinica. Tot astfel, pentru existenta infraqiunii de furt fo losinta petitionarei asupra suprafetei de teren pe care o reclama ca aparti-
este necesar ca bunul ce formeazli obiectul material al infractiunii sa se afle in nandu-i nu a fost impiedicata in mod direct ~i efectiv, in sensul afectarii aflarii in
posesia sau detentia altuia, iar luarea sa aibli Joe rara consimfiimantul acestuia, in posesie asupra respectivei suprafete. De altfel, din actele aflate la dosar rezulta
scopul lnsu~irii pe nedrept. in speta, insa, ~a cum s-a aratat, inculpatul a detinut ca la cateva zile de la data incheierii contractului de schirnb, la datele de 21 ~i
~i lucrat terenul in discutie ~i a cutes recolta realizatli prin munca sa; in aceasta 22 decembrie 2004, petitionara SC A. a depus Ia biroul de carte funciara doua opo-
situatie, in mod corect s-a hotarat ca fapta nu constituie infracjiunea de furt zijii la intabularea respectivului contract, intemeiate pe includerea in terenul ce a
(C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 183111991, www.legalis.ro). tacut obiectul contractului a terenului pentru care urma a-i fi emis certificatul de
atestare a dreptului de proprietate. Acest demers al petijionarei a fost avut in
~ Prin hotararea civila pronuntata de Judecatoria Radauti, numita B.E. vedere de judecator, care a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate,
solujie care a fost menjinuta ulterior prin sentinta civila nr. 7570/2005 a
(sotia inculpatului din prezei:lta cauza) a fost obligata sa plateasca numitului
Judecatoriei sectorului 1, rarnasa irevocabila prin decizia civila nr. 2133/2006 a
P.M. surna de 7.500 euro. Aceasta sentinta a fost investita cu formula executorie
Curtii de Apel Bucure~ti, secjia a ID-a civila ~i pentru cauze cu minori ~i familie
de Judecatoria Radauji, iar in urma actelor de executare silita creditorul a adju-
(l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 232812010, www.legalis.ro).
decat irnobilul urmarit la data de 12 decembrie 2005 conform actului de adju-
decare. Printr-o alta hotarare definitiva a Judecatoriei Radauti s-a admis contes- 8) nerespectarea unei masuri de protecpe dispuse in executarea unui ordin
tatia Ia executare formulata de debitoare ~i s-a constatat nulitatea executarii european de protecpe.
silite. Potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat la BNP S.M., cre-
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru in.faptuireajustitiei;
ditorul a instrainat, in baza actului de adjudecare, irnobilul persoanei vatamate.
Actiunea civila avand ca obiect nulitatea acestui contract de vanzare-cumparare c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
mai sus mentionat ~i radierea tabulara formulata de numita B.E. a fost respinsa.
Printr-o noua sentinta civila pronuntata de Judecatoria Radauti, s-a dispus 18.5. Latura subiectiva
evacuarea inculpatului ~i a sotiei sale din imobilul in litigiu, la data de 30 august - intentia directa sau indirecta;
2007 aceasta fiind pusa in executare. Dupa plecarea executorului judecatoresc ~i
a persoanei vatamate, inculpatul a ocupat imobilul in care locuie~te ~i in prezent. - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intenponate mobilul sau scopul
Pentru a exista infracjiunea de nerespectare a hotararilor judecatore~ti este cu care a fost sav~ita; acestea pot fi avute m vedere de instanta la individualizarea
necesar ca in prealabil sa existe o hotarare judecatoreasca executorie. Or, aceasta pedepsei.

~ judecatore~ti
conditie nu este indeplinita in spetft, persoanei vatlimate nefiindu-i recunoscuta
posesia asupra imobilului printr-o hotarare judecatoreasca. in condijiile in care lnfractiunea de nerespectare a hotliranlor presupune ca o
arnbele pafti invoca un drept de proprietate asupra irnobilului, fiecare opunand conditie esentialii ca persoana care este impiedicata sa- ~i foloseasca imobilul ori
acte de proprietate in acest sens, instanta a apreciat ca litigiul dintre ele este de parte din locuinta are, in temeiul unei hotlirari judecatore~ti, conferit un drept de
natura civila ~i ca se poate rezolva prin exercitarea unor acjiuni civile inaintate folosinta, aspect ce echivaleazli in fapt cu o nerespectare a hotararii judecatore~ti
instantei cornpetente, motiv pentru care a procedat in consecinta (CA. Suceava, care ii acorda dreptul de folosinta. Existenta unor hotarari judecatore~ti contra-
secfia penalii, decizia nr. 2712009, www.legalis.ro). dictorii privind dreptul de proprietate asupra unui imobil, da n~tere, pentru
partea care a folosit terenul despre care credea ca este al sau, unei erori
558 Drep1 penal. Partea specialii Jnfrac(iuni contra infoptuirii justifiei 559
invincibile, care lnlatura caract~rul penal al faptei. Sub aspectul laturii subiective sau alte acte cu caracter normativ ~i chiar daca actul care stabile~te ~i sanctioneaza
a infractiunii, inculpa\ii au declan~at incidentul cu credinta, ca terenul le apar-
contraventiile nu prevede, altemativ cu sanctiunea amenzii, sanqiunea prestarii
tine. Faptul ca prin actiunile civile pronuntate In cauza nu s-a rezolvat definitiv
unei activitati in folosul comunitati i;
~i irevocabil situatia juridica a terenului In litigiu, lnlatura vinovatia inculpa\ilor
(C.A. Bucure$ti, sec(ia 1 penalci, decizia nr. 63312003, www.sintact.ro). - sanctiunea contraventionala a prestarii unei activitati in folosul comunitatii
poate ft aplicatii direct sau ca urmare a inlocuirii sancfiunii amenzii cu aceasta,
18.6. Formele infractiunii in cazul in care contravenientul persoana fizica nu a achitat amenda in termen de
30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii ~i nu exista posibilitatea execu-
- actele preparatorii ~i tentativa sunt posibile (cu exceptia formelor omisive
tarii silite; prin DCC nr. 1354/10.12.2008 a apreciat ca sunt neconstitutionale
improprii), dar nu sunt incriminate;
sintagma ., cu acordul acestuia" din art. 9 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul

0- infractiunea se consuma in momentul comiterii faptei tipice; ca exceptie, la

modalitatea stipulata de art. 287 al in. ( l) lit. e) NCP cand neexecutarea hotariirii jude-
juridic al contraventiilor, precum ~i sintagmele ,. numai dacii existii consimfii-
mantul contravenientului", .. cu consim/amantul contravenientului" ~i ,,dupii
luarea consim/amantului contravenientului" din art. l alin. (3 ), art. 8 alin. (5)
catore~ti privind plat.a salariilor trebuie sa fie realizata in termen de 15 zile de Ia data lit. b) ~i, respectiv, art. 13 din O.G. nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc-
cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata, consumarea tiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii. In motivarea solutiei pronun-
infractiunii are Joe la expirarea termenului; tate s-a retinut ca ,,prin dispozitiile art. 9 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001, aplicarea
- poate avea o forma continua, caz in care infractiunea se epuizeaza in momentul sanctiunii obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii este condi-
incetarii activitatii infraqionale; tionata de acordul contravenientului. Acest fapt este de natura a lipsi de eficienta
sanctiunea aplicata pentru corniterea unei fapte antisociale, cu consecinta incal-
- poate fi saviir~ita in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza Ia
momentul realizarii ultimului act de executare. carii dispozitiilor art. I alin. (5) din Constitutia Romaniei, in conformitate cu care
«in Romania, respectarea Constitu/iei, a suprema/iei sale $i a legilor este
18.7. Pedeapsa obligatorie»".
- conform art. 2 din O.G. nr. 55/2002 activitatea in folosul comunitatii se
- inchisoarea de la 3 !uni la 2 ani sau amenda.
presteazii in domeniul serviciilor publice, pentru intretinerea locurilor de agre-
Prin Legea de modificare a NCP s-a introdus o varianta asimilata a infractiunii ment, a parcurilor ~i a drumurilor, pastrarea curateniei ~i igienizarea localitatilor,
de nerespectarea hotariirilor judecatore~ti; astfel, art. 287 alin. (1 1) NCP prevede desra~urarea de activitati In folosul carninelor pentru copii ~i batriini, al orfeli-
ca nerespectarea hotariirii judecatore~ti prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii natelor, cre~elor, gradinitelor, ~colilor, spitalelor ~i al altor a~ezaminte social-
unei activitati in folosul comunitatii saviir~ita prin neprezent.area la primar pentru culturale; sanctiune contraventionala a prestarii unei activitati in folosul comu-
luarea in evidenta ~i executarea sanctiunii, sustragerea de la executarea sanctiunii nitatii se presteazii pe o durata ce nu poate depa~i 300 de ore, maxim 3 ore pe zi
dupa inceperea activitatii sau neindeplinirea indatoririlor ce revin la locul de (cu acordul contravenientului putiindu-se presta 8 ore pe zi), iar in zilele nelucra-
munca se pedepse~te cu inchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani. toare, de 6-8 ore pe zi; in cazul in care contravenientul are posibilitatea sa execute
sanctiunea in fiecare zi din cursul saptamanii, iar autoritatile publice locale, prin
1. Consideratii generale
persoanele imputernicite, pot asigura supravegherea activitatii contravenientului,
- prestarea unei activitati in folosul comunitatii este o sancfiune contra- durata maxima de lucru nu poate depa~i 8 ore pe zi;
ven/ionalii principalii care a fost stipulata prin O.U.G. nr. 108/2003, odata cu - reglementarea sanctiunii penale a fost apreciata de legiuitor utila pentru a
eliminarea inchisorii contraventionale; acoperi carentele sistemului contraventional ~i a pune capat activitatii ,,sisifice" a
- sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate ft previizutii organelor administrative in scopul executarii sanctiunii contraventionale, fiind
numai in legi sau in ordonante ale Guvemului, prin care se stabilesc ~i se sanctio- astfel incriminate faptele care potrivit art. 21 O.G. nr. 55/2002 puteau conduce la
neaza anumite fapte ce constituie contraventii ~i se stabile~te intotdeauna alter- inlocuirea prestarii unei activitati in folosul comunitatii cu amenda; astfel, in
nativ cu amenda numai de instan/a de judecatii; prin decizia nr. 7/RIL/2010 practica, sanctiunea contraventionala a prestarii unei activitati era aplicata in
Sectiile Unite ale ICCJ au apreciat ca ,,Dispozitiile art. 9 alin. (3)-(5) din O.G. temeiul art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 ca urmare a inlocuirii sancfiunii
nr. 2/2001, prin raportare la dispozitiile art. 9 alin. (1) ~i (2) din aceea~i ordonanµ amenzii cu aceasta In cazul in care contravenientul persoana fizica nu a achitat
~i la dispozitiile art. 1 din O.G. nr. 5512002 se interpreteaza in sensul adrnisibi- amenda In termen de 30 de zile de la ramiinerea definitiva a sanctiunii ~i nu exista
litatii cererilor de inlocuire a sanctiunii amenzii cu sanctiunea obligarii contrave- posibilitatea executarii silite; in continuare, art. 21 din 0.G. nr. 55/2002 prevedea
nientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, indiferent daca contra- ca in cazul in care contravenientul, cu rea-voin/ii, nu se prezintii Ia primar pentru
ventiile saviir~ite sunt prevazute ~i sanctionate prin legi, ordonante ale Guvemului luarea in evidenta ~i execut.area sanctiunii, se sustrage de la executarea sanctiunii
dupa inceperea activitatii sau nu i$i indepline$1e indatoririle ce Ii revin la locul de
560 Drept penal. Partea specialii Infrac(iuni contra infaptuirii justifiei 561
munca, judecatoria, la sesizarea µrimarului, a unitatii de politie sau a conducen 1 '
unitatii la care contravenientul avea obligatia sa se prezinte $i sa presteze activi-
$i prograi:n~l de lucru, illcuno$tintfuld despre mlisurile luate unitatea la care se va I
tatea In folosul comunitatii, poate inlocui aceastii sanc/iune cu sancfiunea
amenzii, revenindu-se astfel in punctul initial, ciind va fi destul de probabil ca
I
presta actw1tatea;
(iv) supravegherea executarii sanctiunii prestarii unei activitliti in folosul
organele statului sa nu aiba din nou cum sa execute sanctiunea amenzii $i sa comunitatii se asigura de catre primarul localitlitii sau de clitre primarii sectoarelor
ajunga din nou sa solicite lnlocuirea amenzii cu prestarea unei activitati in folosul municipiului Bucure$1i, prin persoane imputemicite in acest sens, cu sprijinul
comunitatii; unitatii de politie, in a caror raza teritorialli se executli sanctiunea;
- actiunea penala se pune in mi$care din oficiu, nefiind posibila impacarea. (v) contravenientul se prezintli de lndatli, dar nu mai tiirziu de 3 zile de la
primirea mandatului de executare, la primarul unitatii administrativ-teritoriale in a
2. Subiecp
clirei raza i$i are domiciliul sau re$edinta, pentru luarea in evidenta $i executarea
- au tor poate fi numai persoana fizicii care a implinit viirsta de 16 ani care a sanctiunii;
fost obligata printr-o hotariire definitiva la prestarea unei activitati ill folosul - in cazul ill care persoana obligatli Ia prestarea activitatii tn folosul comunitatii
comunitatii; astfel, trebuie avut in vedere ca potrivit art. 6 alin. (2) din 0.G. care a primit mandatul de executare a sanctiunii nu se prezinta in mod deliberat tn
nr. 21200 l prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate aplica numai termen de 3 zile de la primirea mandatului de executare la primarul unitatii
contravenienfilor persoane fizice, iar conform art. 18 din 0.G. nr. 55/2002 sanc- administrativ-teritoriale in a carei razli i$i are domiciliul sau re$edinta, pentru
tiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate fi aplicata $i minorilor, luarea tn evidenta $i executarea sanctiunii, fapta va fi considerata consumata;
daca la data saviir$irii faptei au implinit viirsta de 16 ani; b. sustragerea de la executarea sanc/iunii dupii inceperea activitii/ii sau
- participatia penala este posibila in forma instigarii $i a complicitatii; nu este neindeplinirea indatoririlor ce revin la locul de muncii;
posibil coautoratul; - ill art. 19 $i 20 din O.G. nr. 55/2002 sunt stabilite modalitatile ill care trebuie
3. Latura obiectiva executate activitatea, precum $i supravegherea acestei executliri dupli cum urmeaza:
(i) tnceperea executlirii sanctiunii constand ill prestarea unei activitati tn folosul
3.1. E/ementul material consta in activitati alternative (infractiune cu continut
comunitatii se face In eel mult 5 zile de la primirea mandatului de executare;
altemativ) prin care se obiectiveaza nerespectarea hotararii judecatore$ti prin care
s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati ill folosul comunitatii: (ii) primarul stabile$te de tndatli continutul activitlitii ce urmeaza sli fie prestata
de contravenient, conditiile in care acesta executli sanctiunea, precum $i progra-
a. neprezentarea la primar pentru luarea in evidenJii # executarea
sancJiunii; mul de lucru, incunO$tintfuld despre masurile luate unitatea la care se va presta
activitatea; la stabilirea continutului activitlitii ce urmeaza sa fie prestata de
- in art. 15-18 din 0.G. nr. 55/2002 sunt stabiliti pa$ii administrativi pentru contravenient primarul va avea tn vedere pregatirea profesionala ~i starea sanatatii
punerea ill executare a sanctiunii contraventionale, dupa cum urmeaza: acestuia, atestate prin acte eliberate in conditiile legii; este interzisli stabilirea
(i) instanta stabile$te prin hotariire natura activitatilor ce vor fi prestate de pentru contravenient a prestarii de activitliti in subteran, in mine, metrou ori ill alte
acesta ill folosul comunitatii, pe baza datelor comunicate de primarul localitatii ill asemenea locuri cu un grad ridicat de rise in prestarea activitatii, precum $i in
care contravenientul i$i are domiciliul sau re$edinta, tiniind seama de aptitudinile locuri periculoase ori care, prin natura !or, pot pricinui suferinte fizice sau pot
sale fizice $i psihice, precum $i de nivelul pregatirii profesionale; produce daune sanatlitii persoanei; sanctiunea prestlirii unei activitliti in folosul
(ii) sanctiunea prestarii unei activitati ill folosul comunitatii se pune in comunitlitii se executli cu respectarea normelor de protectie a muncii;
executare de clitre prima instanta de judecata prin emiterea unui mandat de execu- (iii) repartizarea sarcinilor $i coordonarea actiunilor intreprinse de persoanele
tare; ciite o copie de pe dispozitivul hotariirii, illsotita de mandatul de executare, se imputemicite de primar, precum $i modalitlitile de acordare a sprijinului de catre
comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale $i unitlitii de politie ill a unitatile de politie in vederea supravegherii executarii sanc\iunii prestarii unei
cliror raza teritoriala 1$i are domiciliul sau re$edinta contravenientul, precum $i activitati in folosul comunitatii se realizeaza in baza unui program de suprave-
contravenientului; sanctiunea prestarii unei activitati In folosul comunitatii se ghere $i control intocmit de primar, cu acordul unitlitii de politie in a clirei razli
executa in raza unitatii administrativ-teritoriale in care contravenientul i$i are teritorialli i$i are domiciliul sau re$edinta contravenientuL Ciite un exemplar al
domiciliul sau re$edinta; programului ramiine in evidenta autoritatii locale $i a unitlitii de politie
(iii) prirnarul are obligatia sli aducli Ia illdeplinire mandatul de executare; ill competente teritorial;
executarea mandatului primarul stabile$te de illdata continutul activitatii ce urmeazli (iv) prestarea activitlitii in folosul comunitatii se executa pe baza unor norme
sli fie prestata de contravenient, conditiile in care acesta executli sanctiunea, precum orientative de muncli stabilite de primar, care sa facli posibila exercitarea contro-
lului, la diferite intervale de timp, de catre cei imputerniciti cu supravegherea
executlirii sanctiunii.
562 Drept penal. Partea speciala

- in acest cadru, se va retine tipicitatea obiectiva a faptei atunci cand, dupa

prezentarea la primar in vederea punerii in executare a sanctiunii $i dupa inceperea
activitatii, persoana obligata la prestarea activitatii in folosul comunitatii se Capitolul V
sustrage de la executarea sanctiunii (de pilda, nu se mai prezinta la unitatea uncte
Infracpuni de corupfie
trebuie sa presteze activitate) sau nu i$i indepline~te indatoririle ce ii revin la locul
de munca;
1
- potrivit art. 21 alin. (2) din 0.G. nr. 55/2002, daca pana la punerea in
executare a mandatului de executare a sanctiunii prestarii unei activitati In folosul
comunitatii sau dacii in timpul executiirii sancfiunii prestiirii unei activitati in
folosul comunitatii a intervenit o hotarare definitiva de condamnare la o pedeapsa
privativa de libertate, cu executare, sanctiunea contraventionala nu se mai executa;
prin urmare, in acest caz, neprezentarea nu se mai poate retine incalcarea obli-
gatiei de a se prezenta la primar pentru luarea in evidenta $i executarea sanctiunii,
ori de a executa sanctiunea sau de a-$i indeplini indatoririle, fapta nefiind tipica.
3.2. urmarea imediatii: starea de pericol pentru inraptuirea justitiei;
3.3. legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
4. Latura subiectiva
- intenfia directa sau indirecta;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau
scopul cu care a fost savar$ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la
individualizarea pedepsei. I.I. Nofiune

5. Formele infracfiunii - este infraqiunea ce consta In fapta functionarului public [prevazut de art. 175
alin. (1) NCP] care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
- actele preparatorii ~i tentativa sunt posibile (cu exceptia formelor omisive prime~te bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de
improprii), dar nu sunt incriminate; foloase, fn legiiturii cu lndeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea lndepli-
- infractiunea se conswna in momentul corniterii faptei tipice; ca exceptie, la nirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau fn legiiturii cu indeplinirea unui
modalitatea neprezentiirii la primar pentru luarea in eviden/ii ~i executarea act contrar acestor indatoriri [art. 289 alin. (1) NCP];
sancfiunii cand neexecutarea hotararii judecatore~ti trebuie sa fie realizata in - prin prevederea in NCP a cerintei ca fapta sa fie cornisa in legiiturii cu indepli-
termen de 3 zile de la prirnirea mandatului de executare, consumarea infractiunii nirea, nelndeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in
are loc la expirarea tennenului;
indatoririle sale de serviciu sau fn legiiturii cu indeplinirea unui act contrar acestor
- poate avea o forma continua, caz in care infractiunea se epuizeaza in indatoriri, iar nu in scopurile menfionate mai sus, au fost incriminate In cuprinsul luarii
momentul incetarii activitatii infractionale; de rnita faptele care, potrivit C.pen. din 1969, constituiau infractiunea de luarea de rnita
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care infraqiunea se. epuizeaza la sau infractiunea de primire de foloase necuvenite. Astfel, nu se poate vorbi de o dezin-
momentul realizarii ultimului act de executare. criminare operata prin NCP a infractiunii de primire de foloase necuvenite, faptele
6. Pedeapsa incriminate de art. 256 C.pen. din 1969 regasindu-se in confinutul constitutiv al infrac-
tiunii de luare de rnita prevazute de art. 289 NCP;
- inchisoarea de la 3 luni la 2 ani;
- in privinta funcfionarilor publici asimilati prevazuti de art. 175 alin. (2) NCP, noul
- spre deosebire de infractiunile reglementate in alin. (1) al art. 287 NCP, Cod face precizarea ca luarea de rnita savar$ita de persoana care exercita un serviciu de
pedeapsa inchisorii nu este prevazuta alternativ cu amenda, actiunea penala nu se interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau cate este supusa
pune in rni$care la plangerea prealabila ~i nici nu este posibila impacarea. controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu
public constituie infrac/iune numai cand este comisii fn legiiturii cu neindep/inirea,
fntarzierea fndep/inirii unui act privitor la fndatoririle sale legale sau fn legiiturii cu
efectuarea unui act contrar acestor fndatoriri [art. 289 alin. (2) NCP];
564 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni de corupfie 565

- constituie varianta agravata a infracpunii de luare de mita savaqirea faptei de 0 adica mijlocul de realizare a laturii obiective a infractiunii, iar nu obiect material al
. "1
persoana care exercita o functie de demnitate publica; care este judecator sau procuror infracµunn .
organ de cercetare penala sau· are atribupi de constatare ori de sanctionare a contraven~
tiilor, sau de persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte 0 t.3. Subiecfii infracpunii
hotarare cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de catre partile la acest a) subiectul activ: autor al infractiunii in forma de bazli poate fi funcfionarul
acorci, indiferent daca procedura arbitrala se desr~oara in baza legii romane ori in baza public, astfel cum acesta este definit de art. 175 alin. (1) NCP (notiune autonoma in
unei alte legi (art. 7 din Legea nr. 78/2000]; materie penala), respectiv: persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau Iara o
- potrivit art. 308 NCP raportat la art. 289 NCP, constituie varianta atenua1a a remuneratie:
infracpunii de luare de mitii savaqirea faptei de ciitre persoanele care exercitii, perma- (i) exercitii atribupi ~i responsabilitiifi., stabilite In temeiul legii, in scopul reali-
nent ori temporar, cu sau rara o remunerape, o 1nsarcinare de orice natura in servi::iul ziirii prerogativewr puterii legislative, executive sau judeciitore~ti (de pilda, deputapi,
unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) NCP ori in cadrul oric~rei senatorii, Pre~edintele Romiiniei, membrii Guvernului, judecatorii $i procurorii,
persoane juridice ( coruppa in mediul privat); roembrii CSM etc.2);
- constituie o incriminare cu caracter special fapi de abuzul In serviciu. (ii) exercitii o funcfie de demnitate publicii sau o funcfie publicii de orice naturii
(de exemplu: functionarii publici propriu-Zi$i sau cei cu statut special, functionarii
~ Curtea apreciazli ca, intr-adevar, aceea$i faptii retinutii in sarciaa publici din cadrul administratiei centrale sau locale, functionarii parlamentari, primarii,
pre$edintii de consilii locale sau judetene, pre$edintele Curpi de Conturi, polip$tii,
inculpatului D.P., descrisa anterior, se circumscrie atiit infractiunii de luare de
mitii, cat $i celei de abuz in serviciu, insa ne aflam in prezenta unui concurs de medicul angajat cu contract de munca lntr-o unitate spitaliceasca din sistemul public
calificiiri, iar nu a unui concurs ideal (formal) de infractiuni. lnfractiunea de sanatate etc.);
de luare de mitii are caracter special fata de cea de abuz in serviciu $i doband~te
aplicare prioritara, in dauna acesteia. De asemenea, $i instanta suprema a statuat ~ Medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din
ca infractiunea de abuz in serviciu are caracter subsidiar in raport cu alte sistemul public de sanatate are calitatea de functionar public in acceptiunea dis-
infractiuni al caror subiect activ este un functionar. Sistematizarea diferita, in pozitiilor art. 175 alin. (I) lit. b) teza a II-a NCP (J.C.C.J., completul de hotanire
noul Cod penal, a ,,infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul" (in preliminara, decizia nr. 2612014, www.scj.ro).
prezent, in ,,infractiuni de coruptie" $i ,,infractiuni de serviciu") nu inlatura
caracterul subsidiar al infractiunii de abuz in serviciu mentionat anterior. Curtea ~ Profesorul din invatamantul preuniversitar de stat are calitatea de
nu exclude posibilitatea retinerii, in concurs, a infractiunilor de luare de mita ~·i functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (!)lit. b) teza a II-a
abuz in serviciu, dar numai dacii fapta de abuz in serviciu prezinta o autonomie din Codul penal (I. C. C.J., completul de hotariire pre/iminara, decizia nr. 812017,
infractionala bine conturatii $i se afla in concurs real cu luarea de mitii; aceasta www.scj.ro).
este situatia avuta in vedere la pronuntarea deciziilor penale nr. 2083 din 20
aprilie 2004 $i nr. 4877 din 23 august 2006 ale I.C.C.J., sectia penala, la care ~ In raport cu dispozitiile art. 114 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, ce
face trimitere Parchetul, in care s-a retinut luarea de mita in concurs real cu atribuie institutiilor de invatamant superior caracterul de utilitate publica, per-
complicitatea la infractiunea de contrabanda $i, respectiv, luarea de mita in soana care are calitatea de cadru didactic in invatamantul superior intr-o univer-
concurs real cu abuzul in serviciu (legat de modalitatea de efectuare a si~ate privatii are calitatea de functionar public, in acceptiunea dispozitiilor
controlului vamal) (C.A. Bucur~ti, sec/ia a II-a penala, decizia penal/i art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a NCP. Cadrele didactice din invatamantul
nr. 1667/A din 9 noiembrie 2016, www.sintact.ro). superior au calitatea de functionari publici, in sensul dispozitiilor art. 175
alin. (I) lit. b) teza a II-a NCP, indiferent dacii i$i desla~oara activitatea in cadrul
1.2. Obiectul infracfiunii unei universitati de stat sau al unei universitati private (l.C.C.J., secfia penala,
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la buna des~urare a rapor- decizia nr. 97/A din 23 martie 2017, www.scj.ro).
turilor de serviciu;
b) obiectul material: nu are. 1 in acela~i sens, a se vedea S. Bogdan, Cateva consideratii privind infractiunile de luare
- banii, bunurile sau alte valori necuvenite primite constituie bunuri dobiindite prin de mitii ~ i trafic de influenta, in SUBB nr. 1-2/1996, p. 142.
2 In cazul functionarilor publici, in sensul legii penale, care dobandesc aceastii calitate in
siivaqirea infracpunii (prin intermediul acestora se comite fapta tipica), care s1mt unna alegerilor locale sau parlamentare trebuie avut in vedere faptul ca dupa finalizarea ale-
supuse confiscarii speciale; astfel, aceste bunuri sau valori constituie obiectul mi·.ei, gerilor ca\itatea de functionar public se dobande~te in urma parcurgerii unor proceduri de vali-
dare a mandatului, precum ~i in urma depunerii juramantului. Astfel, eliberarea certificatului
doveditor al alegerii nu coincide cu inceperea exercitarii mandatului pentru care a fost ales.
 566 Drept penal. Partea speciala
lnfrac/iuni de corup/ie 567
(iii) exercitii, singurii sau impreunii cu alte persoane, in cadrul unei regii auto.
sunt considerate ,,functionari publici" in conditiile art. 175 alin. (2) NCP, atunci
nome (de exemplu, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, Regia Autonorna cand, de~i functioneaza in baza unei legi speciale ~i nu sunt finan~te de Ia
,,Monitorul O fic ial", Regia Autonomli Administratia Patrimoniului Protocolului de bugetul de stat, exercitii un serviciu de interes public ~i sunt supuse controlului
Stat, Registrului Auto Roman etc.), al altui operator economic sau al unei persoane sau supravegherii unei autoritati publice (DCC nr. 2 din 15 ianuarie 20 14, in
juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribufii legate de realizarea MO/ nr. 71 din 29 ianuarie 2014) .
obiectului de activitate al acesteia {de exemplu, directorul unei regii autonome
guvematorul Bancii Nationale a Romaniei, persoanele incadrate In unitati bancare c~
capital integral sau majoritar de stat, nu ~i cele care i~i des~oara activitatea intr-o
~ Scopul utilizarii de catre legiuitor a expresiei ,,functie publica de orice
natura'', iar nu ,,functie publica" a fost acela de a evita existenta unei suprapu-
bancli cu capital integral privat sau atat cu capital privat, cat ~i cu capital de stat daca neri intre notiunea de ,,functie publica" in sensul Legii nr. 188/J 999 privind
statul roman este actionar minoritar).
Statutul functionarilor publici ~i expresia utilizatli in cuprinsul art. 175 alin. (!)

~Pot
lit. b) teza a II-a NCP, pentru a delimita sfera persoanelor care au calitatea de
fi incluse In categoria functionarilor publici, prevazutli In art. 175 func\ionar public in acceptiunea legii penale. Astfel, sintagma ,,functie publicii
alin. ( I) lit. c) NCP, persoanele care exercita in cadrul unei regii autonome de orice natura", in sensul art. 175 al in. (1 ) lit. b) NCP, define~te o categorie mai
infiintate potrivit legii ( ... ) ori al altui operator economic sau al unei persoane larga decat funqia publica, a~a cum este inteleasli in dreptul administrativ, iar
juridice cu capital integral ori majoritar de stat lnfiintate potrivit legii, de tipul notiunea de ,,funcponar public" este mai cuprinzatoare decat cea la care se refera
companiilor nationale, al societlitilor nationale sau al societlitilor cu capital an. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. ( ... )
integral ori majoritar de stat organizate potrivit Legii societatilor nr. 3 1/1990, ., Funcfia publicii" reprezinta ansamblul atributiilor ~i responsabilitatilor stabi-
atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia (I.C.C.J , com- lite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii com-
pletul de hotariire preliminara, decizia nr. 2612014, www.scj.ro). petentelor sale, iar .,interesul public" este ace! interes care implica garantarea ~i
respectarea de catre institutiile ~i autoritlitile publice a drepturilor, libertafilor ~i
- sfera notiunii de functionar public in NCP este mai extinsa decat cea prevlizut:a de intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitufie, legislatia intemli
C.pen. din 1969; persoanele care aveau calitatea de functionar potrivit C.pen. din 1969, ~i tratatele intemationale la care Romania este parte. A~adar, conceptul de
dacli nu fac parte dintre cele prevlizute de art. 308 NCP, nu vor mai putea fi considerate ,.func/ie publicii " se afla in stransa corelape cu notiunea de ,. interes public",
subiecti activi nemijlociti a i infractiunii de luare de mita; ambele urmiirind satisfacerea trebuintelor de interes general, in baza preroga-
- avand in vedere notiunea autonomii de functionar public din materia dreptului tivelor constitutionale care fac sa prevaleze interesul public fatii de eel privat.
penal, Curtea Constitutionala a arlitat ca semnificatia acestei notiunii ,,nu este echiva- Or, functionarul public i~i desra~oara activitatea in scopul realizarii interesului
lenta cu cea de functionar din dreptul administrativ"; public ~i ca atare, in exercitarea funcP,ei, are indatorirea de a considera interesul
public mai presus decat interesul personal (J.C.C.J, completul de hotiiriire
~ Semnificapa notiunii de functionar public din dreptul penal nu este
echivalentli cu cea de functionar din dreptul administrativ ( ... ), potrivit legii
preliminara, decizia nr. 2612014, www.scj.ro).
- persoana asbnilatii funcfionarului public potrivit art. 175 alin. (2) N CP [per-
penale, nopunile de funcponar public ~i de funcfionar au un mfeles mai larg soana care exercita un serviciu de interes p ublic pentru care a Jost fnvestitii de auto-
decat acela din dreptul administrativ, datoritli atat caracterului relatiilor sociale ritatile publice sau care este supusii controlului ori supravegherii acestora cu privire
aplirate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cat ~i faptului ca la indeplinirea respectivului serviciu public (de pildli, notarii, executorii judecatore~ti,
exigentele de apiirare a avutului ~i de promovare a intereselor colectivitatii administratorii ~i lichidatorii judiciari in procedura insolvente i, expertii tehnic i
impun o cat mai buna ocrotire prin mijloacele dreptului penal (... ) in legea judiciari, interpretii ~i traduciitorii autorizati etc.) poate fi subiect activ nemijlocit al
penala, funcponarul este definit exclusiv dupli criteriul functiei pe 'care o detine
infractiunii doar daca fapta este comisii fn legiiturii cu nefndeplinirea, intiirzierea
sau, cu alte cuvinte, daca l~i exercitli activitatea in serviciul unei unitati determi-
fndeplinirii unui act privitor la fndatoririle sale legate sau fn legiiturii cu efectuarea
nate prin legea penala, supus unui anumit statut sau regim juridic. ( ... ) Exclu-
unui act contrar acestor fndatoriri]; prin urmare, functionarul public asimilat nu este
derea persoanelor care exercitli profesii liberale din sfera de incidenta a riispun-
subiect activ nemijlocit al infracpunii atunci cand fapta se comite In varianta
derii penale in materia infracpunilor de serviciu ~i de corupfie nu constituie un
criteriu obiectiv in functie de care se poate justifica intervenpa legiuitorului. indeplinirii sau urgentlirii lndeplinirii unui act ce intra in atributiile sale de serviciu;

~ i~i des~oarli
Determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidenta
normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic in Administratorul judiciar/practicianul in insolventa activi-
baza ciiruia se presteaza respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana tatea in realizarea unui serviciu de interes public, ceea ce atrage, implicit, cali-
in cauza ~i autoritafile publice, institufiile publice, institutiile sau alte persoane tatea de functionar public in sensul dispozifiilor art. 147 C.pen. din 1969,
juridice de interes public. Unele dintre persoanele care exercitli profesii liberale respectiv art. 175 alin. (2) NCP (I.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 50/A din 16
februarie 2015, www.scj.ro).
 Jnfracfiuni de corup{ie 569
568 Drept penal. Partea speciala
~ Expertul tehnic judiciar este functionar public in conformitate cu dis-
~ Nofiunea de ., serviciu public " desemneaza fie o forma de activitat<! pozitiile art. 175 alin. (2) teza I NCP (J.C.C.J., completul de hotiirdre prelimi-
prestata in folosul interesului public, fie o subdiviziune a unei institutii din narii, decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014, www.scj.ro).
administratia intema impa£tita pe sectii, servicii etc. Din categoria serviciilor de
,•\\ interes public fac parte acele entitati care, prin activitatea pe care o desra~oara, ~ in sensul legii penale, functionarul bancar, angajat al unei societli!i
sunt chemate sa satisfaca anumite interese generale ale membrilor societatii. ( .."J bancare cu capital integral privat, autorizata ~i aflata sub supravegherea Bancii
Pe de altii parte, medicul care i~i des~oara activitatea in baza unui contract d~: Nationale a Romaniei, este functionar public, in accep\iunea dispozitiilor
munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate nu poate fi
art. 175 alin. (2) NCP (J.C.C.J., decizia JBIHP/2017).
incadrat in sfera funqionarilor publici asimilati, potrivit dispozitiilor art. 175
alin. (2) NCP, care restrong aceastii categorie doar la persoanele ce exercita un - conform art. 293 NCP, pot fi subiecti activi nemijloci? ai infrac?unii de Iuare de
serviciu de interes public, fiind investite de autoritatile publice sau supuse rnita persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sli pronunte o hotariire
controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de catre pa£tile la acest acord,
serviciu public. Potrivit art. l 75 alin. (2) NCP, nu este suficient ca persoana sii indiferent dacli procedura arbitrala se des~oarli in baza legii romiine ori in baza unei alte
exercite un serviciu de interes public, ci trebuie sii ~i fie investitii sau con- Jegi; reglementarea distincta a acestei categorii de subiecti activi se justifica prin faptul ca
trolatii, dupii caz, supravegheatii, de autoritatile publice cu privire la indepli- ace~tia nu pot fi calificati in sensul legii penale drept functionari publici sau func?onari
nirea respectivului serviciu public. in plus, investirea, controlul sau suprave- publici asiroilati (art. 175 NCP) ~i nici ca func?onari privati (art. 308 NCP);
gherea din partea autoritatilor publice vizeaza exclusiv exercitarea de ciitre
- deopotriva, potrivit art. 294 NCP, pot ti subiecti activi nemijlociti ai infractiunii de
func/ionar a serviciului public, iar nu dreptul de practicare a profesiei in
domeniul de competen/ii necesar pentru fndeplinirea serviciului public res- luare de mita (daca, prin tratatele intema?onale la care Romania este parte, nu se
pectiv. Mai mult, rezulta ca intre autoritatea publica ~i persoana care exercita dispune altfel):
serviciul de interes public nu existii raporturi de serviciU, stabilite in baza unui 1. functionarii sau persoanele care i~i desf'~oarli activitatea pe baza unui contract de
contract individual sau colectiv de muncii, pentru ca, in acest din urma caz, res- munca ori altor persoane care exercitii atributii similare In cadrul unei organizatii
pectiva persoana ar fi avut obligatia sa presteze munca sub autoritatea angaja- publice intema?onale la care Romania este parte;
torului, urmand a fi incadrata fie in categoria functionarilor publici prevazuti de 2. membrii adunarilor parlamentare ale organizatiilor internationale la care
art. 175 alin. (!) NCP - daca angaj atorul este o persoana de drept public, fie in
cea reglementata de art. 308 alin. ( ! ) NCP - daca angajatorul este o persoana de Romiinia este parte;
drept privat. Dispozitiile art. 175 alin. (2) NCP privesc persoane care nu ~i 3. functionarii sau persoanele care l~i des~oara activitatea pe baza unui contract de
exercitii atribufiile in cadrul unui sistem public, ci persoane care exercitii un munca ori altor persoane care exercita atributii similare, in cadrul Uniunii Europene;
serviciu de interes public, pe baza investirii de catre autoritatile publice sau sub 4. persoanele care exercita functii juridice in cadrul instantelor intema?onale a caror
controlul ori supravegherea acestora, Ia.ra a fi angajate in unitiitile de stat ale competenta este acceptata de Romania, precum ~i func?onarii de la grefele acestor
unui sistem public (I.C.CJ., completul de hotiiriire preliminarii, decizia
nr. 2612014, www.scj.ro). instante;
5. functionarii unui stat strain;
- in privinta funcfionarilor publici asimilafi, in sensul dezlegarii instantei supreme 6. membrii adunarilor parlamentare sau administrative ale unui stat strliin;
de mai sus, in doctrina s-a retinut ca este necesara intrunirea urmatoarelor condifii:
7. juratii din cadrul unor instante strliine.
- calitatea de functionar public trebuie sa existe la momentul sav~irii faptei tipice;
(i) autoritatea publicli de investire, control sau supraveghere a indeplinirii serviciu··
lui de interes public sli faca parte dintre cele prevazute in mod expres in Titlul III,.
precum ~i la art. 140 ~i 142 din Constitutia Romfullei, republicata (art. 240 LPANCP); - potrivit art. 1 din Legea nr. 78/2000, sunt de asemenea subiecti activi nemijlociti

(ii) investirea, controlul sau supravegherea sii vizeze exclusiv exercitarea res- ai infractiunii de luare de mita persoanele care:
pectivului serviciu public, iar nu dreptul de practicare a p r ofesiei in domeniul de (i) exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul
competenta cerut pentru indeplinirea respectivului serviciu public; autoritatilor publice sau institutiilor publice;
(iii) intre autoritatea publica ~i persoana abilitata sli indeplineascli serviciul public (ii) indeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sau o insarcinare,
in mlisura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul serviciilor
sa nu existe r aporturi de serviciu, stabilite ill baza unui contract individual sau
colectiv de munca; in prezenta acestor raporturi, persoana va fi incadrata fie in cate- publice, regiilor autonome, societlitilor comerciale, companiilor nationale, societatilor
goria functionarilor publici prevlizuti de art. 175 al in. (I) NCP, fie in categoria nafionale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici;
functionarilor privati, prevlizuti de art. 308 NCP. (iii) exercitii atributii de control, potrivit legii;
 570 Drept penal. Partea speciala
Infracfiuni de cornp/ie 571
(iv) acorda asistenµ specializata unitatilor prevazute la pct. (i) ~i (ii), In masura in
care participii Ia luarea deciziilor sau le pot influenta; nemijlocit al infractiunii de luare de mita nu are calitatea de complice sau instigator la
infractiunea de dare de mita;
(v) indiferent de calitatea !or, realizeazii., controleaza sau acorda asistenta specializata,
- dupa luarea deciziei de a comite infractiunea de luare de mitii, persoana pe care
in masura in care participa Ia luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire Ia: operatiuni
autorul infractiunii o stabile~te sa fie intermediar lntre el ~i mituitor va avea calitatea de
care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit,
complice la luarea de mitii; tot astfel, dupa Iuarea deciziei de a comite infractiunea de
operatiuni de plasament, ill burse, In asiguran, in plasament mutual ori privitor la
dare de mitii, persoana pe care autorul infraqiunii o stabile~te sii fie intermediar 'intre el
conturile bancare ~i cele asimilate acestora, tranzacµi comerciale inteme ~i intemationale;
~i mituit va avea calitatea de complice la darea de mitii 1;
(vi) detin o funqie de conducere intr-un partid sau lntr-o formatiune politica, lntr-un
- dacii initiativa luiirii mitei a aparfinut intermediarului, acesta va fi instigator la
sindicat, intr-o organizatie patronala ori intr-o asociatie rara scop Iucrativ sau fundatie;
Iuare de mitii (actele de ajutorare ulterioarii a autorului fiind absorbite In cele de
(vii) alte persoane fizice decat cele previizute mai sus, in conditiile previizute de Iege. instigare Ia luare de mitii);
- in ipoteza variantei atenuate a infraqiunii pot fi subiecti activi nemijlociti - In ipoteza in care intermediarul a avut atat initiativa Iuiirii de mitii, cat ~i a diirii de
,,fu ncfionarii privafi", adica persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau mitii se va retine numai instigare Ia infractiunea de luarea de mita; daca nu se poate
fiirii o remuneraµe, o insiircinare de orice natura ill serviciul unei persoane fizice dintre stabili prin interrnediul probelor administrate pe cine a urmarit sa ajute interrnediarul,
cele previizute Ia art. I 75 alin. (2) NCP (de pilda, angajatii din cadrul birourilor de exe- efectele principiului in dubio pro reo impun retinerea participatiei penale la infrac-
cutori judecator~ti sau notariale etc.) ori in cadrul oriciirei persoane juridice (de pilda, tiunea cea mai putin severa, urmand a se retine numai instigare la dare de rnitii;
directorul unei societiiti comerciale sau medicul angajat intr-un spital privat); ·
- In Iiteratura de specialitate2 s-a ridicat problematica calificiirii faptei unei
- la varianta agravatii a infractiunii pot fi subiecti activi nemijlociti persoanele care persoane care fnlesne§te primirea unei sume de bani cu titlu de mitii de ciitre un
exercita o functie de demnitate publica; judeciitorii sau procurorii, persoanele care au func/ionar public, dupii ce acesta, in prealabil, a acceptat propunerea primirii
calitate de organe de cercetare penalii sau organe care au atributii de constatare ori de acestei sume, aratiindu-se ca nu se poate repne: (i) o complicitate la luare de rnitii,
sancµonare a contraventiilor, sau persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt deoarece infractiunea de Iuare de mitii s-a consumat la momentul la care 1ntre
chemate sa pronunte o hotarare cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de functionar ~i mituitor a intervenit intelegerea, remiterea efectiva a sumei de bani fiind
ciitre piirµle Ia acest acord, indiferent dacii procedura arbitrala se des~oara ill baza un act material ulterior, lipsit de relevantajuridica ~i nici nu se poate retine caracterul
legii romane ori ill baza unei alte legi (art. 7 din Legea nr. 78/2000); continuat al infractiunii; (ii) ca momentul darii sumei de bani este rarii relevantii

~ Nufoloase
juridicii pentru autorul care a promis, dar ca are efecte juridice pentru ceilalti parti-
poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita angajatul care cipanti, pentru care darea reprezintii o modalitate de comitere a faptei de dare de rnitii
prime~te materiaJe pentru a nu-~i indeplini obligatia generala de a ~i, ca atare, o activitate de sprijinire a realiziirii acestei modalitati reprezintii compli-
asigura paza impotriva sustragerilor de Ia locul de muncii, previizuta in con- citate la infractiunea de dare de rnitii, deoarece momentul consumiirii infractiunii este
tractuJ de munca prin care fusese angajat In functia de electrician (C.S.J, sec/ia unul obiectiv; (iii) favorizarea raptuitorului, deoarece in cazul acestei incrirniniiri s-a
penalii, decizia nr. 126611998, www.legalis.ro). renuntat la modalitatea de comitere constand ill ,,ajutorul dat pentru a asigura

~
infractorului folosul sau produsul infractiunii"; cred cii solu/ia propusii este gre~itii,
Expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat sa viidind o ln/elegere # aplicare gre~itii a institu(iilor de drept penal partea genera/ii
efectueze expertize in cauze judiciare ~i retribuit sub forma onorariului prin in material complicitiipi la infracfiunile de consumare anticipatii; astfel, nu trebuie
biroul de expertize, poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mitii (C.S.J, ornis ca ·infractiunea de luare de mita este una de consumare anticipanta ill care
secfia penalii, decizia nr. 178512003). pretinderea sau acceptarea mitei, de~i au natura unor acte pregatitoare sau a tentativei
sunt incriminate ca forma consumatii a infractiunii; aceasta nu exclude consumarea
- Ia data la care functionarul pretinde, prime~te, acceptii promisiuni de bani sau alte
foloase necuvenite, trebuie sa aiba competenta de a indeplini, a nu illdeplini, a illtarzia 1
sau acce!era illdeplinirea actului pentru care este mituit; in doctrina (C. Rotarn-Radu, Participatia in cazul infracpunilor de coruptie, in C.D.P.
nr. 3/2017, p. 14) s-a considerat ca in situatia in care se poate proba existenta darii - luarii de
- participatia penala este posibila in toate formele: mita ~i faptul ca persoana respectiva a jucat rolul de intermediar, dar nu se poate proba daca
(i) coautorat, daca toti raptuitorii au calitatea de functionari publici sau celelalte aceasta a sprijinit initial activitatea mituitorului sau a functionarului public s-a considerat ca
calitati previizute de lege enumerate mai sus; trebuie reti.nuta infractiunea cea mai grava, ~i anume complicitate la luare de mitii. Consider ca
in aceste situatii, inexistenta unei probe dincolo de orice indoiala rezonabila cu privire la
(ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participantiJor; persoana care faptul ca intermediarul a unnarit sa ii ajute de mituit, trebuie sii conduca la retinerea doar a
dii mita nu are calitatea de instigator sau complice la infractiunea de Iuare de rnitii, ci va complicitatii la darea de mita, dubiul cu privire la o component! a laturii subiective a
ri1spunde penal ca autor al infractiunii de dare de mita; tot astfel, subiectul activ infractiunii profitandu-i intermediarului.
2
C. Rotaru-Radu, Joe. cit., p. 16.
 572 Drept penal. Partea specialii
Infi·ac(iuni de corup/ie 573
infractiunii ~i la momentul primirii bunului; astfel, actele de compJicitate pot fi
altfel spus interesul clirui autor dore$te acesta in mod prioritar sli-1 satisfaca.
comise $i dupa momentul consumarii infractiunii, daca mituitul comite ulterior
Pornind de la aceste consideratiuni tehnice apreciem cli actele dosarului
acestui moment una sau mai multe dintre celelalte modalitati alternative ale
reliefeazli neechivoc ca intentia inculpatului B. a fost aceea de a satisface
elementului material al infractiunii; prin urmare, In ipoteza prezentatli, daca actiunea
prioritar interesele infraqionale ale inculpatului A., persoana de la care acesta
intermediarului1 a urmarit ajutarea mituitului apreciez ca se va refine complicitatea la
Iuarea de mita ; beneficia de importante sume de bani, astfel ca angajarea raspunderii penale pe
acest palier se va face doar sub aspectul participa\iei penale Ia infraciiunea de
- se va refine participatia penala la varianta agravat:a prevazut:a de art. 7 din Legea dare de mi ta (/. C. CJ., secfia penalii, decizia nr. 23512017, www.scj.ro) .
nr. 7812000, chiar dacli complicele sau instigatorul nu au calitatea prevazut:a de legea
speciala 1n conditiile 1n care participantul a cunoscut ca actele de instigare sau comp Ii. b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institutia publica, institutia sau persoana
citate sunt comise faµ de subiectul activ nemijlocit calificat; juridica de interes public ori privat in cadrul careia Ia.ptuitorul se afla ill exercitarea
atribut}ilor de serviciu; de asemenea, este subiect pasiv ~i autoritatea publica a statului
- avand in vedere noua definitie a fi.mqionarului public prevazuta de art. I 75 NCP
strain, instanta internationala sau organizatia internat}onala in care subiectul activ l~i
nu este exclusa ipoteza ca o persoana juridica sa fie autor al infractiunii de Iuare de
exercitli serviciul etc.
mita [de pilda, 1n ipoteza 1n care adrninistratorul judiciar 1n cadrul unei proceduri de
insolvenµ (functionar public asimilat) este o persoana juridica, dacli fapta de luare de
1.4. Latura obiectiva
mita este comisa 1n realizarea obiectului sliu de activitate, 1n interesul ori 1n nurneJe
persoanei juridice); persoana juridica poate avea calitatea de complice sau instigator Ia a) elementul material: pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite
infractiunea de Iuare de mita.
de catre functionarul public' ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase

~ ~ata
(infracfiune comisivii);
0 abordare distincta necesita incadrarea juridicli faptelor retinute - pretinderea presupune solicitarea explicita de catre functionarul public direct sau
in sarcina inculpatului B., In sarcina caruia se retine complicitate atat la infrac- indirect (inclusiv prin diferite modalita!i codificate de exprimare), pentru sine sau
tiunea de dare de mita (autor A.), cat $i complicitate la infractiunea de luare de pentru altul, a unor bani sau a altor foloase necuvenite; nu este necesar ca solicitarea sa
mita (autor E.), respectiv detenninarea pozitiei juridice a intennediarului, 5e satisla.cutli;
respectiv daca acesta este complice Ia infractiunea de dare de mita sau la cea de
- primirea presupune remiterea directa sau indirectli, pentru sine sau pentru altul, de
luare de mita. (. .. ) in cazul infractiunilor bilaterale nedisociate, ne afllim in
prezent:a unei complicitati unice, indiferent dacli acea persoanli a dorit sli ajute bani sau alte foloase necuvenite din ini/iativa mituitorului; remiterea se poate realiza in
numai pe unul dintre autori sau pe amandoi, pentru ca ar fi inechitabil ca orice modalitate, fie prin traditiunea banilor sau a valorilor, sau prin virament bancar,
persoana intermediara sli fie condamnata pentru un concurs de infractiuni, iar fie disimulat prin incheierea unor contracte (de pilda, de vfuizarea, ori consultanµ); 1n
mituitoruI §i respectiv persoana mituita sa fie condamnati doar pentru infrac- cazuI In care anterior primirii Ia.ptuitorul acceptase promisiunea de primire a unor astfel
tiunea de dare de mita §i respectiv luare de mita. In angajarea raspunderii penale, de bunuri, fapta se consuma la momentul acceptlirii; infract}unea l~i plistreaza unitatea
este insa esential a se determina cu privire Ia care din cele doua infractiuni naturala ~i 1n ipoteza In care primirea banilor sau valorilor nu are loc uno ictu, ci 1n rate,
complicele a sliv~it acte de complicitate, respectiv este important a se stabili neputandu-se retme in acest caz din urma existenta unitatii legale a infractiunii
elementul subiectiv cu care actioneaza complicele. Astfel, trebuie determinat ~i · continuate;
delimitat dacli complicele actioneaza cu intentia directa de a-I ajuta pe mituitor - acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune acordul
sau pe mituit, de~i ~i-a dat seama ca prin fapta sa ii va ajuta implicit ~i pe ceialalt expres sau tacit (dar neindoielnic) al Ia.ptuitorului referitor la oferta (de mitii) focutii de
(intenfia indirecta) ~i in raport de pozitia sa subiectiva, se va retine complicitate mituitor, se poate realiza atat direct, cat ~i indirect, pentru sine sau pentru altul;
fie Ia infractiunea de dare de mita, fie complicitate Ia infractiunea de Iuare de
mita. in detenninarea pozitiei subiective a compiicelui trebuie de asemenea - NCP nu a mai prevlizut drept variantli alternativa a elementului material al infrac-
stabilit in raport de care dintre cele douli persoane autori ai infractiunilor de dare t}unii nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite ce implica atitu-
de mita ~i respectiv luare de mita, se aflli compiicele in relatii mai apropiate sau dinea Ia.ptuitorului care nu are o reactie ferrna expresli ill fata unei oferte de mituire;
aceastli modalitate de comitere a infractiunii prevazuta de C.pen. din 1969 a fost prin
aceI~i
1
in sens in doctriaa (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 238) s-a retinut ca: urmare dezincriminatli prin NCP, in mlisura 1n care nu se refine o acceptare tacitli ~i
,,in cazul infracfiunilor de consumare anticipata, actul de complicitate poate fi comis ~i nemdoielnica a promisiunii;
dincolo de momentul consumani, in masura in care autorul mai sav~e~te ulterior o alta
acfiune tipicli aitemativa. Spre exempiu, infractiunea de luare de mita se consumli ~i prin
simpia cerere formulata de functionar. Dacli ulterior acestui moment are foe ~i primirea Peatru flexibilizarea ~i eficieatizarea exprimarii vom folosi in continuare notiunea de
1

efectivli a sumei de bani solicitate, iar o aita persoanli ajutli la aceastii remitere, vorn retine in functionar public, insli in sens autonom, intelegand sa includem in cadrul acesteia toate cate-
sarcina respectivei persoane o complicitate la infractiunea de luare de mita". goriile de subiecti activi nemijlociti ai iafractiunii [functionarii publici asirnilati prevlizuti de
art. l 75 alin. (2) NCP, persoaaele prevlizute de art. 293, 294 ~i 308 NCP].
 574
Drept penal. Partea specialii
lnfracfiuni de corupfie 575
- In ipoteza in care mita nu ajunge direct la autorul infraqiunii de Ja mituitor, ci Prin
mijlocirea unui intennediar, acesta va avea calitatea de complice la infraqiunea de dare destinape, se va retine comiterea infractiunii de abuz in serviciu, iar nu pe cea de luare
de mita daca scopul unnarit a fost acela de a-l ajuta pe mituitor, respectiv de complice de rnita 1;
la infractiunea de luare de mita daca scopul urmarit a fost acela de a-I ajuta pe mituit· - in ipoteza in care fapta consta in pretinderea $ifsau primirea (.. obfinerea ") de
:1 nu este exclus ca In sarcina intermediarului sa se retina instigarea la dare de mita (car~ favoruri de natura sexuala (,,orice avantaje cu continut sexual acordate subiectului
absoarbe complicitatea), respectiv instigarea la luare de mita (care de asemenea activ al infractiunii2") in scopul de a indeplini, a nu indeplini, a urgenta ori a intarzia
1' absoarbe instigarea) daca acesta a determinat pe mituit sau mituitor sa comita infrac- indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de a face un act
tiunea, iar apoi a ajutat la realizarea faptei tipice.
contrar acestor indatoriri, nu se va retine comiterea infractiunii de luare de mita

~
(incriminarea generala), ci incriminarea speciala de folosire abuziva a functiei in scop
PreUnderea P"'"P""' •olid""3 dfrect "" indi<eot, pontru
pentru altuJ, a unor bani sau foloase necuvenite. Aceasta trebuie sa fie
"°' ''" sexual [art. 299 alin. (1) NCP)3 ; ~adar, trebuie avut in vedere ca in aceste ipoteze de
exercitare abuziva a functiei publice in care mita se obiectiveazii in doua dintre
neechivoca, fiind suficient ~i necesar ca, In raport cu imprejurarile ~i mijloacele variantele alternative ale infractiunii previizute de art. 289 NCP (pretindere $ifsau
folosite, sa fie inteleasa de eel caruia i se adreseaza. Primirea de bani sau primire, nu $i acceptarea de promisiuni) se impune retinerea numai a calificiirii
foloase reprezinta intrarea in posesia bunului oferit drept mita, iar acceptarea speciale; spre deosebire de infracpunea de luare de mita, in cazul infractiunii
promisiunii de bani sau foloase reprezinta a consimti, a fi de acord cu aceasta prevazute de art. 299 NCP:
promisiune. (...) Acceptarea promisiunii reprezinta incuviintarea neechivoca a. Obiectul ,,mitei" in constituie favorurile de natura sexuala pretinse/primite de
privind primirea folosului injust, aceasta putand fi explicita sau implicita, tacita
(Curtea Constitufionalci, DCC nr. 29712017, www.ccr.ro). functionar pentru sine, nu $i pentru altul;
Cerin!e esenpale: b. Favorurile de naturli sexualii sunt pretinse/primite fnainte sau concomitent cu
fndeplinirea, nefndeplinirea, accelerarea sau fntarzierea actului ce intra fn
(i) fapta trebuie sci aibii ca obiect bani sau alte foloase patrimoniale sau nepatri- atribu/ii/e de serviciu ale func/ionarului, sau dupa indeplinire doar daca
monia/e care nu sunt cuvenite in mod legal fiiptuitorului, pretinse, primite sau accep- intelegerea referitoare la primirea favorurilor a avut loc inaintea indeplinirii
tate pentru sine sau pentru altul; actului; persoana care ofera favorurile sexuale nu comite infractiunea de dare
de mita4 ;
- pot face obiectul luii.rii de mita: bani (lei sau valuta, primiti in numerar, ori prin
virament bancar, inclusiv atunci cand sunt remi~i sub fonna unui ilnprumut simulat sau
al unor contracte simulate de prestari de servicii), bunuri corporale sau incorporale, alte 1
in acel~i sens, G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 623. Autoarea citeazii ~i doua
foloase patrimoniale (de exemplu, acordarea folosintei g.tatuite a unei biirci, sau acorda- decizii ale instantelor in care se retinea ca daca fiiptuitorul pretinde o suma de bani nu cu titlu
rea unei sume de bani cu titlu de ilnprumut tarn dobandii, diferenta dintre valoarea de de folos necuvenit, ci cu titlu de obligatie cc trebuie indeplinita de eel ce solicitii actul, fapta
achizipe a unui bun ~ivaloarea sa de piata, prorogarea termenului de plata al unui nu constituie luare de mita, ci abuz in serviciu contra intereselor persoanelor [ori de cate ori
credit sau acordarea unui tennen de grape semnificativ de la momentul acordii.rii funcponarul va motiva destinapa ~i va destina efectiv profitul ilicit primit nu in folosul
propriu, ci in folosul unitapi (Trib. Suceava, sec/ia penalii, decizia nr. 1911985, in R.R.D.
ocreditu!ui) sau nepatrimoniale (de exemplu, asigurarea prezentei unui inalt demnitar la
receptie etc.); nr. 711985, p. 73)], cum ar fi acpunea fliptuitorului de a pretinde ~i a primi de la cei aflap in
subordinea sa avantaje materiale sub pretextul acoperirii cheltuielilor fiicute de el, prin folo-
- nu trebuie ca bunurile sau foloasele sii fi fost individualizate explicit de mituitor, sirea autoturismului personal pentru procurarea de comenzi sau materii prime (Trib. Suprem,
fapta fiind tipica chiar daca funqionarului nu i-a fost precizat m mod neechivoc in ce secfia penalii, decizia nr. 196511973, in C.D. 1973, p . 419).
constau foloasele promise, acestea fiind insa determinabile; 2
DCC.nr. 44912018 (M.Of. nr. 719 din 21august 2018).
3
in Expunerea de motive a NCP s-a aratat ca ,,Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
- nu este necesar ca pretinderea banilor sau folosului, acceptarea promisiunii de
este o incriminare nouii, creata pornind de la infracpunea de hiiftuire sexuala din regle-
foloase ori a daruriior sa ti fost urmata de executare, adica de satisfacerea pretentiei mentarea actuala, cuprinzand a~a-numita hfil1uire verticala, prin abuz de autoritate, cat ~i
sau de respectarea prornisiunii de foloase 1;
ipoteze noi de incriminare. Incriminarea se justifica prin aceea ca faptele de acest gen sunt de
- foloasele patrimoniale sau nepatrimoniale trebuie sa nu fie cuvenite in mod legal; natura sa afecteze indeplinirea corecta de catre functionar a atributiilor sale de serviciu.
daca foloasele sunt pretinse, dar nu cu titlu de folos necuvenit, ci cu orice alta Aceasta fapta se deosebe~te de hiiquirea sexualii din categoria infractiunilor contra libertatii
sexuale prin obiectul juridic special ~i elementul material, de~i la ambele fapte subiectul activ
nemijlocit poate fi ~i un functionar".
4
In literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 222) s-a retinut ca
,,ca nu va fi sanctionat intervenientul necesar a ciirui protecpe o urmare~te norma de
1 incriminare, chiar ~i in situatia In care el este eel care instiga la comiterea infractiunii.
Ase vedea in acest sens DCC nr. 650/2018 (M.Of nr. 97 din 7 februarie 2019). Persoana respectiva nu face parte din sfera destinatarilor normei menite sa o protejeze, astfel
ca nu se poate spune ca, prin acpunea sa, ea ar incalca respectiva norma. Aceea~i va fi solupa
,....
576
Drept penal. Partea speciafa
Infrac{iuni de corup/ie 577
. . . . . fo general, un fo/o, •«u•enU rep=;ntii nn foJo, me e<le ,.l<gaJ - avand in vedere noua definitie a infracpunii, se va retine luarea de mitii ~i in ipo-
nedatorat" $i care are caracter de retributie, constituind o plata ori riisplata In
teza in care fapta este sii.v~itii. dupa indeplinirea actului, indiferent dacii. lntelegerea
vederea detenninani unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de
referitoare la primirea banilor sau a foloaselor necuvenite a avut loc inaintea indepli-
probitate a subiectului activ al unor infractiuni. (... ) Banii sau foloasele sunr
necuvenite nu numai atunci cand pentru lndeplinirea unui act gratuit se pretinde nirii actului ori concomitent sau ulterior acestui moment;
{[ sau se prime$te o retributie, ci $i atunci cand se prime$te ceva peste ceea ce - potrivit NCP, constituie infractiunea de luare de mita ~i fapta subiectului activ
legalmente este datorat sau se accepta o promisiune care depa$e~te ceea ce se nemijlocit care acceptii promisiuni ori care pretinde bani sau alte foloase necuvenite
acela~i
•.. I

datoreaza. in timp, banii sau alte foloase trebuie sa fie pretinse, primite dupa indeplinirea unui act licit in virtutea functiei sale ~i la care era obligat in temeiul
etc., cu titlu de contraechivalent al conduitei pe care fliptuitorul se angajeaza :;a acesteia, intrucat variantele alternative ale infractiunii se comit nu in scopul, ci in
o aiba pentru i'ndeplinirea, nelndeplinirea sau intarzierea indeplinirii unui act Jegatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intiirzierea indeplinirii unui act
privitor la indatoririle sale de serviciu ori pentru efectuarea unui act contrar ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar
acestor indatoriri (Curtea Constitufionalii, decizia nr. 29712017, www.ccr.ro). acestor indatoriri.
(ii) pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte fofoase (iv) actul licit sau ilicit in legiiturii cu a ciirui fndeplinire, nefndeplinire, accele-
necuvenite trebuie comisa in fegiiturii cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori rare ori intarziere se pretinde, prim~te sau acceptii suma de bani sau alte foloase
intiirzierea indeplinirii unui act ce intrii in indatoririle safe de serviciu sau in fegiiturii necuvenite trebuie sii intre in cadrul atribufiilor de serviciu ale func/ionarului.
cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri;
- atributiile de serviciu pot fi previizute atat prin dispozitii legislative de nivel
- nu este necesar ca actul ce intra in atributiile functionarului sau altui salariat sa primar, cat ~i prin cele de nivel secundar; in aceastii. privinta prin DCC nr. 297/2017 1
ti fost efectuat, este suficient cii. s-au primit ori pretins foloase sau ca s-au acceptat nu s-a retinut existenta unei ipoteze de neconstituponalitate in cazul in care atribupile
promisiuniindeplinirii
intfuzierea de foloase In legatura
actului 1;
cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori de serviciu ale celui mituit sunt stipulate de legislapa secundarii, fata de diferentele
constatate intre elementele materiale ale infracpunilor de luare de mitii. ~i de abuz in
- potrivit art. 289 alin. (2) NCP, fapta comisa de un funcponar public asimiiat serviciu;
previizut de art. 175 alin. (2) NCP este tipica numai cand este comisa in legii.tura cu - fapta este tipica daca la momentul pretinderii bunurilor sau foloaselor necuvenite
neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau functionarul public avea in atribupile de serviciu indeplinirea actului in legatura cu care
in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri; prin art. 289 alin. (2)
NCP legiuitorul a dorit sa tr~eu
o problema dezbiituta in doctrina, in sensul c.i
a fost pretinsa mita, chiar daca la momentul primirii nu mai indeplinea aceste atributii,
avand in vedere ca infracpunea este consumatii la momentul pretinderii;
notarul public, executorul judecatoresc sau alte persoane care executa o funcpe de
interes public, pentru care este necesara o abilitate speciala a autoritiitiJor publice, pot fi. - neindeplinirea acestei cerinte poate conduce la retinerea sav~irii infractiunii de
subiecp activi ai infracpunii de luare de mita2. Din intezpretarea per a contrario a ~elaciune;
acelui~ialineat deducem ca, pentru funcfionari publici asimilafi previizup de art. 175 - in cazul in care actul pentru a cii.rei indeplinire, neindeplinire, accelerare ori intar-
alin. (2) NCP nu este tipicii. fapta constand in pretinderea, primirea sau acceptarea de ziere functionarul este mituit presupune sav~irea unei infractiuni (de pilda, fals
p romisiuni de bani sau alte foloase cand este sav~itii
in legiiturii cu indeplinirea sau material in inscrisuri oficiale ori falsul intelectual), aceasta va fi retinutii in concurs cu
urgentarea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu. Rafiunea luarea de mitii; deopotriva, luarea de mita poate fi retinuta in concurs real cu traficul de
acestei excluderi rezidii. in faptul ca aceste persoane pot solicita in mod legal sume de influenj:ii sau cu favorizarea faptuitorului;
bani pentru lndeplinirea serviciului public pe care i1 presteaza sau pentru urgentarea - potrivit deciziei or. 19/HP/2015, fapta medicului angajat cu contract de munca
efectuani unui
efectuarea anumit
executiirii act (spre exemplu, onorariuI executorului judecatoresc
silite). · pentru intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de siinatate, care are calitatea de
funcponar public, in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a NCP,
(iii) pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase
siivdr~itii
de a primi plati suplimentare sau donatii de la pacienp, in condipile art. 34 alin. (2)
necuvenite poate fi inainte, concomitent sau ulterior indeplinirii, neindepli- din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, constituie infracpunea de luare de
nirii, acceferiirii sau intiirzierii actu/ui ce intrii in atribufiile de serviciu ale fancfio- mitii, neputand fi asimilatii cauzei justificative previizute de art. 21 alin. (1) teza I
narului, respectiv indeplinirii actului contrar acestor indatoriri;
NCP, intrucat nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege;

~i
intervenientului,
1 cat ~inorma
in ipoteza in care valoripenala
care nuceiiprevede
aparpn".interventia necesara protejeaza atat o valoare a
2
Ase vedeadeinmotive,
Expunere acest sens DCC nr. 650/2018 (M.Of. nr. 97 din 7 februarie 2019).
p. 54.
1
M.Of. nr. 798 din 9 octombrie 2017.
 ~
578
Drept penal. Partea specia/a
lnfrac(iuni de coropfie
~
579

~
Pentru susfinerea acuza(iei de luare de mita trebuie dovedite, din punct
de vedere obiectiv: a) conduita proprie a persoanei acuzate in legatura cu banii Referitor la cea de-a doua criticli a inculpatului (absorbirea infractiunii
saufoloasefe: pretinderea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin; primirea de de favorizare a raptuitorului), I.C.C.J. constatii, in primul rand, ca obiectul
bani sau alte foloase care nu i se cuvin; acceptarea promisiunii de bani sau juridic al acesteia este diferit de eel al infractiunii de luare de mita, savar~ita de
foloase care nu i se cuvin, faptul ca nu a respins o asemenea promisiune (de catre acela~i inculpat. Astfel, daca infraqiunea de luare de mitli are in vedere
exemplu, acceptarea de lucrari in interes propriu de la firma care beneficia de relatiile sociale a caror normalli formare, desfli~urare ~i dezvoltare nu ar fi
contracte de prestliri servicii la institutia la care lucra un inculpat); b) conduita posibile f"arli a asigura exercitarea cu probitate de clitre functionari a atributiilor
proprie a persoanei acuzate in legatura cu actele de serviciu: indeplinirea, de serviciu ce le-au fost incredintate, infractiunea de favorizare a taptuitorului
nelndeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de are ca obiect juridic relatiile sociale a cliror existenfii este ocrotitli prin apararea
serviciu, realizarea unui act contrar acestor indatoriri {de exemplu, omisiunea activitatii de infaptuire a justitiei penale impotriva actiunilor de naturli sli ajute
exercitarii oricarui control, aflat in atributiile celor care au beneficiat de lucrari pe infractor, In cele doua modalitliti enumerate anterior (favorizare personala,
personale din partea firrnei care lucra pentru institutia la care erau angajafi, cu respectiv realli). In al doilea rand, pentru a discuta despre absorbirea unei infrac-
privire la realitatea lucrarilor efectuate de aceastli firrnli ~i la cuantumul sumelor tiuni in continutul alteia, este necesar ca actiunea sau inactiunea ce constituie
acceptate la plata); c) legatura dintre banii sau fo/oase/e necuvenite ~i actu/ de elementul material al infractiunii absorbite sli fie inclusli, ca element constitutiv,
serviciu. Banii sau produsele trebuie sli fie pretinse, printite etc. cu titlul de in cealaltii infractiune. Or, in spefii, leglitura dintre cele doua infractiuni nu este
contra-echivalent a l conduitei pe care taptuitorul se angajeaza sli o aiba ~i anume data de elementul !or material, ci de imprejurarea cli inculpatul a comis acte
pentru indeplinirea, neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a unui act de ilicite (constand In restituirea catre denunfiitor a unor corpuri delicte). Cu alte
serviciu. Dacli leglitura lipse~te, fapta nu are caracter penal. Dacli insli scopul cuvinte, factorul comun al celor douli infractiuni ii constituie actul ilicit, care
urmlirit se realizeaza ~i acuzatul face un act contrar indatoririlor de serviciu, act reprezintli, pe de o parte, elementul material al unei infractiuni (favorizare a
care constituie prin el insu~i o infractiune, cum ar fi un . fals In inscrisuri, raptuitorului), iar pe de altii parte, o cerinta esentialli a laturii obiective a altei
infracpunea de luare de mitli intra in concurs cu acea infractiune (f C. CJ, sec/ia infractiuni (luare de mitli). Din aceastii perspectivli, I.C.C.J. apreciazii cli In spetli
pena/ii, decizia nr. 311312014, www.scj.ro). nu suntem In prezenta unei singure infractiuni (de luare de mitli), ci a unui

~ De~i ~i
concurs real de infractiuni (lntre luare de mitii ~i favorizarea taptuitorului)
atat infractiunea de luare de mita, cat infractiunea de trafic de (J.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 180/ din 6 mai 2010, www.sintact.ro).
influenta aduc atingere aceluia~i· obiect juridic, ele se deosebesc prin faptul ca
lezarea prestigiului organelor de stat sau publice se realizeaza In mod direct in ~ In ceea ce prive~te situatia de fapt, inculpatul a arlitat, in esenfA, cli in
cazul infractiunii de luare de mitli ~i ill mod indirect in cazul infractiunii de trafic perioada februarie 2015 a pretins in mod repetat de la martorul denunµtor T.F.
de influenta, deoarece in acest ultim caz fapta creeaza impresia ca un functionar foloase necuvenite pentru sine ~i pentru procurorul de caz pentru a asigura o
poate fi influentat In leglitura cu atributiile sale de serviciu, pe cand ill primul solutie favorabilli martorului denuntator prin modul de realizare a anchetei ~i
arata ca un functionar este corupt. Cu privire la latura subiectiva a celor doua prin influentarea procurorului care supraveghea urmlirirea penalli in ace! dosar.
infracfiuni, daca la infractiunea de trafic de influenfii subiectul i~i da seama ca De asemenea, inculpatul a mai recunoscut cli in data de 3 martie 2015 a prirnit
discrediteaza un functionar, lasand impresia nefavorabila ca acesta este influen- de la martorul-denunptor foloase necuvenite in valoare de 1.000 euro constand
tabil sau incoruptibil, ill cazuJ infractiunii de luare de mitii, subiectul i~i da In douli cutii de trabucuri marca ,,COHIBA" ~i o bricheta marca ,,DUPONT'
searna ca discreditarea functiei pe care o mdepline~te se datoreaza propriei sale pentru a obtine o solutie favorabilli din partea procurorului de caz, stabilind ca in
coruptii. in mod indubitabil, activitatea infractionala a inculpatului E. a implicat c~ea ce prive~te ,,rlisplata sa", unneaza sli o stabileascli ulterior. Inculpatul a mai
propria sa funcpe ~i nu s-a probat faptul ca activitatea sa nu s-a limitat 11umai la recunoscut, de asemenea, cli in perioada aprilie-iulie 2014 a prirnit de la mar-
aceasta activitate generata de noua sa functie ~i ca s-a prevalat de influenta pe torul denunf.iitor D.R.E. contravaloarea unui sejur la Mamaia pentru a asigura o
care i-a conferit-o noua sa functie pe Janga alti functionari ai ASF pentru a se solutie favorabila martorului-denunptor prin modul de realizare a anchetei ~i
putea retine ~i infractiunea de trafic de influenfa. Pentru retinerea in mod prin influentarea procurorului care supraveghea urmarirea penalli in acel dosar.
corelativ a acestor doua infraqiuni, este necesar ca ~i eel asupra caruia urmeaza Cu privire la delimitarea infracfiunii de luare de mita de infracpunea de trafic
a se trafica sau, dupa caz, cumpara influenta sa cunoasca fie ~i in linii mari de injluenfii, este de observat cli, dacli la infractiunea de luare de mita intele-
faptul ca urmeaza sau este angajat In activitati ce tin de atributiile sale de gerea dintre functionar ~i persoanli, dacli mtelegerea exista, are ca obiect efec-
serviciu de catre eel care i~i va trafica influenta sau i-o va cumplira, in caz tuarea, neefectuarea sau lntarzierea efectuarii de clitre functionar, a unui act
referitor la indatoririle sale de serviciu, ori efectuarea unui act contrar acestor
contrar in lipsa oricliror probe care sa confere posibilitatea de a demonstra ca s-a
intervenit in vreun mod apt sa angajeze riispunderea penala ~i sub acest aspect
indatoriri, la infractiunea de trafic de influenfli intelegerea care de aceastli datli
nu se mai perfecteaza cu functionarul, are ca obiect interventia subiectului activ,
nu se poate dispune condamnarea (l.C.C.J. sec/ia pena/ii, decizia nr. 23512017,
www.scj.ro). o alta persoanli, pe Iangli functionar pentru a-1 determina sli facli ori sli nu faca
un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Cat prive~te rezultatul celor douli
 !nfrac1iuni de corup/ie 581
580 Drept penal. Partea specia/a

infractiuni, de~i ambele aduc atiugere aceluia~i obiect juridic, ele se deosebesc ~ Persoana cu atribu\ii privind conducerea ~i controlul unei activita\i,
prin faptul ca lezarea prestigiului organelor de stat sau publice se realizeaza in cand prime~te foloase pentru indeplinirea nemijlocitii a acestora, este subiect
mod direct in cazul luiirii de mitii ~i in mod indirect in cazul traficului de activ al infractiunii de luare de mitii. Prin acte privitoare la indatoririle de
influenµi , deoarece in acest ultim caz fapta creeazii impresia ca un functionar serviciu ale functionarului se inteleg ~i actele care, in mod obi~nuit, sunt de
poate fi influent:at in legaturii cu atribu\iile sale de serviciu, pe cand in primul, atributia directa a altui functionar, dar pe care persoana cu functie de conducere,
fapta aratii ca un func\ionar este corupt. Cu privire la latura subiectiva a celor cum este primarul, le poate efectua ~i nemijlocit (C.S.J.. sec/ia penalii, decizia
doua infractiuni, daca la infractiunea de trafic de influenµ subiectul i~i da seama
ca discrediteazii un functionar, lasand impresia nefavorabila ca acesta este nr. 60511995, www.legalis.ro).
influentabil sau coruptibil, in cazul infractiunii de luare de mitii, subiectul i~i da
seama ca discreditarea functiei pe care o indepline~te se datoreazii propriei sale
~ Expertul contabil nu poate fi acuzat de infractiunea de luare de mitii,
coruptii. In ceea ce prive~te cererile de schimbare a incadriirii juridice solicitate daca pe parcursul efectuarii unei expertize contabile in faza de cercetare penalii a
prin apelul inculpatului, Curtea constatii ca inculpatul a promis denunµitorilor primit diferite sume de bani pentru care a eliberat chitante ~i facturi fiscale,
atat efectuarea unor activitati pe care le implica propria sa functie, cat ~i influen- suma reprezentand contravaloarea expertizei contabile in cauzii, in conditiile in
tarea procurorului de caz. Atunci cand traficantul este un functionar sau alt care nu exista ~i alte elemente circumstantiale, cum ar fi promisiunea intocmirii
salariat ce face parte din organizatia publica in a carei competenµ intra efec- unei expertize favorabile sau pretinderea unei alte sume de bani decat cea fixatii
tuarea actului functional, in acest caz acte de unnarire penalii, vizat prin comi- (1. C. C.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 683912004, www.legalis.ro).
terea faptei, iar functionarul trafica propriile lui atribupi de serviciu, obli-
gandu-se sa indeplineasca, sa nu indeplineasca sau sa intarzie lndeplinirea unui ~ Faptele inculpatului, medic primar, ~ef de sectie in cadrul spitalului de
act referitor la indatoririle sale de serviciu, ori sa faca un act contrar acestor obstetrica ~i ginecologie, de a fi primit de la mai multe persoane bani ~i bunuri
indatoriri in schimbul acestor foloase necuvenite, el comite infractiunea de luare pentru a acorda o ingrijire deosebitii unor copii nascuti prematur, constituie
de mitli. Daca, insa, functionarul nu se limiteazii la aceastii activitate, ci se ~i infractiune de luare de mitli (C.S.J.. secfia penalii, decizia nr. 98311996,
prevaleazii de influenta pe care i-o confera functia sau relatia personala, indife-
rent daca influenµ este reala sau presupusa, pe Janga alt functionar, in acest caz www.legalis.ro).
procuror, pentru ca acesta din urma sa faca sau sa nu faca, in favoarea unui tert,
~ Pretinderea unor foloase de catre functionar anterior indeplinirii actului
un act privitor la atributiile sale de serviciu, el comite ~i infraqiunea de trafic de
influenµi (C.A. Bucure$ti, secfia a II-a penalii, decizia penalii nr. 819/A/2015, privitor la indatoririle sale de serviciu pentru care foloasele au fost pretinse ~i
www.rolii.ro). primirea ulterioarli a acestora constituie infractiunea de luare de rnita (C.S.J.,
sec/ia penalii, decizia nr. 234312000, www.legalis.ro).
~ ~i
Inculpatul N.V. a propus inculpaplor N.C. V.R., paznici la complexul
~ Fapta de a pretinde ~i a primi bani, inducand in eroare persoana vata-
de porci al unei societati comerciale, sa-i permitii sa sustraga porci din complex,
lll1ll3.nd ca din beneficiul rezultat din vanzarea porcilor o parte sa le revina !or;
propunerea fiind acceptatii, in trei nopti din luna decembrie 1997, top inculpatii,
actionand impreunii, au sustras 42 de porci mari ~i mici, care au fost inciircap in
r matii cu privire la imprejurarea ca actul pentru a carui neindeplinire raptuitorul a
pretins ~i primit banii prive~te indatoririle sale de serviciu, intrune~te elementele
constitutive ale infractiunii de in~elaciune, iar nu pe cele ale infractiunii de luare
autoturismul lui N.V., iar dupa valorificarea acestora, banii rezultati din vanzare - de roitii (J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 362212004. www.legalis.ro).
23. 184.300 lei - au fost impartiti intre inculpati. Fapta inculpatilor N.C. ~i R.V. de
a fi acceptat promisiunea unor sume de bani ce nu li se cuveneau ~i apoi de a fi ~ Pretinderea sau primirea de foloase de catre un functionar, pentru a
primit sumele promise, cu scopul de a nu-~i indeplini indatoririle de serviciu, in indeplini un act in privint:a caruia are atributii de serviciu, chiar !imitate, pentru
sensul de a-i ingadui lui N.V. sa sustraga bunuri a ciiror paza erau obligati sa o realizarea actului final, constituie infractiunea de luare de mitii (C.S.J., sec/ia
asigure, constituie infractiunea de luare de mitii, iar fapta inculpatului N.V. de a fi penala, decizia nr. 39111999, www.legalis.ro).
promis ~i apoi de a fi dat primilor doi inculpati sumele de bani, in scopul mai sus-
-aratat, constituie infractiunea de dare de mita, at.it infractiunea de luare de mitii,
cat ~ i cea de dare de mita aflandu-se in concurs cu infractiunea de furt calificat,
~ Conditia prevazuta de lege ca fapta functionatului sa fie sav~itii in
legaturli cu indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, este
siiv~itli in comun de toti inculpapi. lmprejurarea ca foloasele promise de N.V. ~i
realizatli ~i in situatia in care indeplinirea actului cade in atributiile altui func-
acceptate de N.C. ~i R.V. coincid cu sumele rezultate din valorificarea bunurilor
tionar, dar raptuitorul, prin roodul in care W realizeazii propriile sarcini de
furate - ca urmare a neindeplinirii obligatiilor de serviciu de catre inculpatii mituiti
- nu exclude existenta infractiunilor de dare ~i luare de mita (C.A. Bucur~ti, secfia serviciu, poate influenta indeplinirea actului de catre functionarul competent
I penalii, decizia nr. 33311998, in C.P.J.P. 1998, p. 185). (J.C.C.J.. sec/iapenala, decizia nr. 333412004, www.legalis.ro).
582
Drept penal. Partea specialii
ln.frac/iuni de corupfie
~
583

~ ~i
lnfractiunea de luare de mitii subzista In cazul cand faptele prevazute
In textul de lege se savar~esc In scopul de a lndeplini un act privitor la lndato- Fapta de a pretinde a primi un folos necuvenit, de ditre un funqio-
ririle de serviciu ale funcfionarului ~i In situafia cand actul nu constituie decat nar, dupii lndeplinirea, in parte, a unei indatoriri de serviciu, dar !nainte de fina-
componenta unei activitiifi finale, Ia care participa ~i funqionari avand alte lizarea ei, constituie infractiunea de luare de mita. Ca atare, aprobarea de catre
atributii legate de aceasta. ( ... ) De aceea, In percep\ia persoanelor solicitante, functionarul competent a unei cereri, dar refuzul de a comunica petifionarului
acordarea dreptului Ia pensie ~i calcularea anilor de serviciu rezulta\i din timpul solufia !nainte de a i se da o suma de bani, lnseamna a condi\iona indeplinirea
util de munca constituiau nopuni echivalente, situatie ce explica lipsa vreunei unui act privitor la indatoririle sale de serviciu de un folos material (C.S.J..
distincfii in declara\iile date In fata instanfei. Dar, chiar daca sfera celor doua sec/iapenalii, decizia nr. 47311996, www.legalis.ro).
nofiuni nu se acoperii intocmai, sava~e~te infraqiunea de luare de mitii ~i
functionarul care pretinde ori nu refuza banii sau alte foloase pentru efectuarea ~ Fapta persoanei, avand calitatea de ofiter de politie judiciara, de a
unui act ce constituie o parte dintr-un act final, daca acea parte prive~te indato- primi o suma de bani de la administratorul unei societiiti comerciale, pentru a
ririle sale de serviciu ~i are un rol In realizarea actului final, In spefii stabilirea propune o solufie de nelncepere a urmaririi penale intr-un dosar penal in care a
pensiei ce constituie obiectul dosarului de pensie. Fata de cele de mai sus, avand fost delegata sa efectueze acte de cercetare penala, precum ~i fapta aceleia~i per-
in vedere ca pentru calcularea timpului util de muncii inculpatul a pretins ~i a soane de a primi o altii suma de bani, dupa un interval de trei ani, de Ia acela~i
primit bani, ca a refuzat sa efectueze lucrarea pentru cei care nu plateau, se administrator al unei societiiti comerciale, in scopul de a propune o solu~ie de
constatii ca elementele constitutive ale infracfiunii de Iuare de mitii sunt intrunite neincepere a urmaririi penale intr-un alt dosar penal In care a fost delegata sa
(C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 192311995, www.legalis.ro). efectueze acte de cercetare penala intrunesc elementele constitutive a doua

~ ~i
infractiuni de luare de mitli, aflate ill concurs real de infractiuni (l.C.C.J., secfia
Distinctia intre infractiunea de luare de mitii infracpunea de penalii, decizia nr. 844 din 4 martie 2010, www.scj.ro).
~antaj consta in faptul cii, in cazul celei dintai, primirea unor surne de bani sau a - banii, valorile sau orice alte bunuri primite (remise efectiv) sunt supuse confis-
altor foloase are Joe in scopul indeplinirii, neindeplinirii ori al intarzierii de a
clrii, iar dadi acestea nu se glisesc, se va dispune confiscarea prin echivalent;
indeplini un act de serviciu sau in scopul de a face un act contrar indatoririlor de
serviciu, iar in cazuI celei de-a doua primirea folosului injust se realizeaza prin - art. 289 alin. (3) NCP nu limiteazii sfera persoanelor de la care se poate dispune
simpla constrangere a persoanei vatamate, nelegatii de lndeplinirea atribufiilor confiscarea doar la persoana condamnatului, avand in vedere posibilitatea dispunerii ~i a
de serviciu ale inculpatului. In cauza, inculpatul - impiegat ~ef de tura Ia o sectie confisciirii extinse; deopotrivii, nu este limitatii miisura confisciirii doar la echivalentul in
de cale feratii uzinala - a determinat-o pe victima, un subaltern al sau, sa-i bani a foloaselor primite, orice bun susceptibil a fi evaluat put.and fi supus confisclirii;
plateasca o suma de bani, ameninfand-o ca altfel va lndeplini unele acte ce intrau - in cazul participatiei penale, de la fiecare participant se va confisca prin echivalent
in sfera atribupilor sale de serviciu care vor putea avea ca efect indepiirtarea valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin savar~irea infractiunii;
victimei din postul sau. Aceasta faptii constituie infracfiunea de Iuare de mitii, nu - nu sunt supuse confisciirii bunurile, valorile sau orice alte bunuri necuvenite pretinse
cea de ~antaj (C.A. Bucur~ti, sec/ia I penalii, decizia nr. 11011994, in C.P.J.P. ori cele ce fac obiectul unei promisiuni acceptate, dacii nu au fost remise efectiv;
1994,p. 127).
- de asemenea, nu pot fi confiscafi banii, valorile sau orice alte bunuri date, daca
~ Faptele inculpatei B.F., constand in aceea ca, in intervalul lunilor
februarie-iunie 2013, in doua imprejurliri distincte, insa in baza acelei~i
acestea au fost date de mituitorul constrans [care beneficiazii de cauza de neimputa-
bilitate specialii prevazutii de art 290 alin. (2) NCP] sau de mituitorul care beneficiazii
rezolutii infractionale, a pretins ~i primit sumele de 13.000 lei ~i 5.500 euro de la
de cauza -de nepedepsire specialii prevazutii de art. 290 alin. (3) NCP (denun/area
investigatorii sub acoperire V.I.M. ~i S.I., pentru a-~i indeplini in mod necores-
faptei fnainte de sesizarea organelor de urmiirire penalif), daca au fost date dupa
efectuarea denunfului; in ambele cazuri banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie
punzlitor atributiile de serviciu privitoare la activitiitile jurisdicponale, in sensul
persoanei care le-a <lat;
pronuntlirii unei sentinte civile prin care sa admitii in totalitate cererea de
chemare in judecatii formulatii in numele investigatorului sub acoperire V.I.M., - tot astfel, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitia mituitorului pentru
iar In realizarea acestui scop a redactat un inscris in care a consemnat impreju- realizarea flagrantului la infractiunea de luare de mitli., acestea restituindu-se organelor
rliri nereale, respectiv ar fi precizat ca intelege sa cheme in judecata un numar de urmarire penala;
mai mare de persoane aliituri de cea initial indicatii, fapte ce intrunesc elemen- - daca banii, valorile sau orice alte bunuri au fost date de mituitor inainte de reali-
tele constitutive ale infractiunilor de Iuare de mitii in forma continuata (doua zarea denunfului, chiar daca acesta beneficiazii de cauza speciala de nepedepsire, aceste
acte materiale) ~i fals in inscrisuri sub semnatura privatii, in scopul ascunderii bunuri vor fi supuse confisciirii;
comiterii infractiunii de Iuare de mitii (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 78 din
9 aprilie 2014, www.scj.ro). - in cazul in care infractiunea de luare de mita a fost comisa dupa 22 aprilie 2012
pot ft supuse confzsciirii extinse bunurile sau foloasele dobandite dupa intrarea in
vigoare a Legii nr. 63/2012 (22 aprilie 2012) chiar dacii acestea se afla in proprie-
 584
Drept penal. Partea specialii
lnfracfiuni de corup{ie 585
tatea membrilor familiei condamnatului sau unei persoane juridice asupra careia
condamnatul detine controlul. proveni nu doar de la un coleg, ci, in aceea~i masura, $i de la tatal unui candidat
b) urmarea imediara: starea de pericol pentru buna des~urare a raporturilor de la Facultatea de Medicina Generala. In consecinta, Curtea apreciaza ca nu se
serviciu in cadrul unitatilor prevazute de art. 176 NCP, a persoanelor juridice de drept poate retine existenta elementului subiectiv corespunzator unei infractiuni de
privat, a autoritatilor publice ale statului strain, a unei instante intemationale sau luare de mitli in sarcina inculpatei A.D. , primirea unor suveniruri de la diverse
organizatii intemaponale etc.; persoane in calitate de decan al facultati putand avea, eventual, implicatii de
natura deontologica (a se vedea Codul de etica $i deontologie profesionalii
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infractiune de pericoJ
abstract). universitarii al Universitiitii de Medicina ~i Farmacie ,,Grigore T. Popa" din la~i,
adoptat de Senatul Universitatii inca din anul 2012), nicidecum infractionala
1.5. Latur a subiectiva (C.A. l~i. sec/ia penalii, decizia nr. 471125.06.2018, nepublicatii).

- intenµa directa sau indirecta;

~ Existenta dubiului cu privire la pretinderea sau primirea de bani, res-
- nu intereseaza sub aspectul existentei infracpunii mobilul cu care a fost savar~iti pectiv la titlul ilicit cu care inculpatul ar fi primit aceste sume de la anumite
fapta; acesta poate fi avut in vedere de instanµi la individualizarea pedepsei. persoane, impune adoptarea unei solutii de achitare a inculpatului {l.C.C.J ,
sec{ia penalii, decizia nr. 1012007).
~ Analizand ~i latura subiectiva a infractiunii de luare de mitii, Curtea
arata ca potrivit art. 289 alin. (!) NCP actiunea de primire de foloase care nu i se ~ Spre deosebire de comiterea faptelor de luare de mitii, pe care, ~a cum
cuvin de catre un functionar public in Iegiitura cu indeplinirea unui act contrar s-a aratat, inculpata le-a savfu-$it in baza unei rezolutii infractionale unice, cele
lndatoririlor sale de serviciu se poate realiza cu forma de vinovatie a intentiei doua fapte de trafic de influenta, comise de inculpata M.E., nu sunt rezultatul
directe sau indirecte, conform art. 16 alin. 3 lit. a) ~i b) NCP. Posibilitatea unei cunoa~teri anticipate a conditiilor in care actiuni ilicite vor fi comise. Daca
savar~irii infractiunii de luare de mita ~i cu forma de vinovatie a intentiei in cazul faptelor de luare de mita, inculpata era con~tientii ca datoritli atributiilor
indirecte este a modului in care a fost incriminatii aceasta infractiune in NCP, sale de serviciu specifice, putea pretinde ~i/sau primi foloase materiale injuste cu
fiind inlocuita sintagma ,,in scopul" din reglementarea art. 254 alin. (I) C.pen. titlu de regularitate, in cazul celor doua fapte de trafic de influenta retinute in
din 1969, cu sintagma ,,in legiitura cu". De asemenea, in noua reglementare, sarcina acesteia, acest element de previzibilitate apriorica a hotiiririi infractio-
infractiunea de luare de mita absoarbe infractiunea de primire de foloase nale lipse$te, intrucat pentru sav~irea traficului de influenta este necesara ~i
necuvenite prevazuta de art. 256 C.pen. din 1969 (~ cum este ipoteza ~i in participarea unei alte persoane, cumpiiratorul de influenta, a carui interventie nu
speta de fata) care se putea sav~i at.it cu intentie directa, cat ~i cu intentie era previzibila la momentul anterior siiv~irii celor doua acte de executare
indirecta. Raportat la activitatea imputata inculpatei A.D., Curtea arata ca nu {l.C.C.J, sec/ia penalii, decizia nr. 1140 din 31 martie 2014, www.scj.ro).
existii in dosar nicio probli, directa sau indirecta, care sa demonstreze ca
inculpata a primit bunurile mentionate mai sus cu reprezentarea clara ca acestea 1.6. Varianta agravata
reprezintii o recompensa, un folos necuvenit, pentru modul in care ~i-a indeplinit - este mai grava fapta de luare de mita comisa de o persoana care exercita o funcpe
indatoririle de serviciu in functia de Decan al Facultapi de Medicina din cadrul de demnitate publica ori care este judecator sau procuror, organ de cercetare penala sau
Universitapi de Medicina ~i Farmacie ,,Gr. T. Popa" I~i ~i membru al Biroului are atribu!ii de constatare ori de sanctionare a contraventiilor, sau de persoanele care,
Consiliu al respectivei facultati in legatura cu situatia solicitantului HY ori ca ar pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte o hotarare cu privire la un
fi sugerat ~teptarea sa de a primi vreun folos in acest sens. Inculpata a sustinut litigiu ce le este dat spre solutionare de catre pliftile la acest acord, indiferent daca
in fata instantei de ape! ca nu s-a gandit ca suvenirul prim.it de la inculpatul HEH
procedura arbitrala se des~oara in baza legii romane ori in baza unei alte legi (art. 7
reprezintii mitii, deoarece cu cateva zile inainte, in data de 17.11.2014, se
din Legea nr. 7812000); potrivit deciziei nr. 2/HP/2017, dispozitiile art. 7 a lin. (1) din
intalnise cu acesta ~i cu traducatorul sau Keniz Y, in aeroport in Bucure~ti, au
calatorit cu acel~i avion spre I~i, au discutat doar chestiuni profesionale, iar la
Legea m. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ~i sanctionarea faptelor de
destinatie, dat fiind ca era miezul noptii, afara era lapovita ~i in aeroportul din
coruptie se aplica doar in ipoteza in care infractiunea de luare de rnita a fost savar~itii
Ia~i nu era niciun taxi, s-a oferit sa ajute un coleg in sensul de a-I duce cu ma~ina de raptuitor fn legiitura cu atribufiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau
sa la hotelul Ia care era cazat ~i care se afla in drUmul sau spre casa, apreciind ca
sanctionarea contraventiilor, ori constatarea, urmiirirea sau judecarea infractiunilor.
acesta este un gest uman. A mai aratat inculpata ca nu s-a putut gandi ca
1.7. Varianta atenuata
primirea suvenirului ar avea semnificapa luiirii de mita dat fiind mediul din care
provine, in care a crescut ~i $i-a desra~urat viata cotidiana, imprejurari care au - potrivit art. 308 NCP raportat la art. 289 NCP, constituie varianta atenuatii a
determinat-o sa interpreteze gestul colegului sau ca pe unul de curtoazie, de infractiunii de luare de mita sav~irea faptei de catre persoanele care exercita, permanent
colegialitate, $i nu $i-a pus problema la ace! moment ca respectivul suvenir ar ori temporar, cu sau Iara o remuneratie, o insiircinare de orice natura in serviciul unei
persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) NCP (persoana fizica care
 586
Drept penal. Partea specia/ii
Infracfiuni de corupfie 587
exercira un serviciu de interes public pentru care a fost !nvestita de autoritatile publice sau
care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la mdeplinirea respec- doar In modalitatea primirii de foloase necuvenite. De asemenea, chiar dacli
tivului serviciu public) ori In cadrul oricarei persoane juridice (funcfi.onarii privaµ). sumele de bani primite au fost diferite ca ~i cuantum ~i, instanta a constatat,
referitor la faptele imputate ~i deduse judecafii ~i, in mod contrar celor retinute
1.8. Formele infracfiunii
in ordonanta de schimbare a lncadrarii juridice, cli rezolutia infractionalli a
- actele premergatoare ~i tentativa nu sunt posibile, infractiunea fiind de executare
inculpatului nu a fost conditionatli de manifestarea de vointa a pacientilor, de
posibilitlitile !or financiare. Astfel, din procesele-verbale de redare a continutului
prompta; activitatile ce ar putea fi considerate acte premergii.toare sau care ar intra In
lnregistrlirilor In mediu ambiental, din declaratiile martorilor ~i din DVD-urile
continutul tentativei sunt incriminate ca acte de executare de sine staratoare ale infrac- cu imaginile lnregistrate reiese ca, Inca de la intrarea in cabinet, pacientii puneau
tiunii de luare de mita;
plicul cu bani sau bunurile la dispozitia inculpatului, bunuri pe care acesta le lua
- infractiunea se consuma in momentul pretinderii, primirii, acceprani promisiunii la scurt timp ~i le ascundea In sertar, sub dosare, rara a pretinde In prealabil vreo
de bani sau foloase necuvenite in legiiturii cu indeplinirea, nemdeplinirea, urgentarea sumli de bani ~i rarli a verifica cuantumul sumelor de bani, raportat la fiecare
ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra 1n mdatoririle sale de serviciu sau fn pacient In parte. In acela~i sens, s-a mai retinut ca actele inculpatului reprezintli
legiiturii cu mdeplinirea unui act contrar acestor mdatoriri; este o irifrac/iune de consu- fiecare In parte conpnutul aceleia~i infracpuni, actiuni care s-au desf"~urat In
mare anticipatii, deoarece consumarea are Joe nu numai prin primirea de bani, bunuri mod repetat, la intervale scurte de timp, cu intentia recunoscutii de a primi
sau alte foloase astfel cum pare sa sugereze denumirea marginala (,, luarea "), ci ~i foloase nedatorate (Trib. Sibiu, secfia penalii, sentinfa penalii nr. 85 din 20 iunie
prin actiuni care reprezinta in fapt forme ale tentativei fata de primire {pretindere ori 2013, nepublicatii).
acceptare a promisiunii), dar pe care legiuitorul le-a incriminat ca modalitii/i
alternative acesteia care consumii infracfiunea 1; ~ Unitatea de subiect pasiv nu este suficientii pentru a concluziona
- in situapa In care filptuitorul realizeaza mai multe dintre variantele alternative ale asupra unicitiitii rezolutiei infractionale. lnstanta de control judiciar constatli ca
elementului material al infractiunii, se va retine o singura infraqiune de luare de mita, in cazul infractiunilor de luare de mitli statul este subiectul pasiv principal, insa,
In cauzli, nu sunt incidente prevederile art. 35 alin. (1) NCP pentru unnlitoarele
iar nu concursul de infractiuni ori forma continuatii. a acesteia; !n acest caz, fapta se
consuma !n momentul realizii.rii primei activitati infracponale; motive: prin raportare la infractiunile retinute in sarcina inculpatului, la impreju-
rlirile de fapt ~i datele cauzei, ca din punct de vedere material s-au slivar~it douli
- infractiunea poate fi comisii. 1n forma continuata, caz 1n care se epuizeaza la data fapte, din care una in formli continuatii., care constituie, fiecare in parte,
comiterii ultimului act de executare.
infractiunea de luare de mitli, iar din punct de vedere juridic nu ex.ista unitate de

lnfracpon•l~
infractiune. Pentru existenta infractiunii continuate este necesar a se stabili dacli
- . . . Referit-0< I• unltat" de <0zolutlo "" dootrina, <>lt ,; actiunile inculpatului au fost sau nu generate de o rezolutie infractionalli unica
jurisprudenta au evidentiat ca aceasta trebuie sa fie prealabila inceperii activitii.pi sau au fost savar~ite izolat, pe baza unor rezolutii infractionale distincte. Pentru
infracponale ~i sa dureze tot timpul cat se deruleaza aceastli activitate, cerinte existenta infractiunii continuate este necesar a se stabili dacli actiunile inculpa-
care sunt indeplinite In cauza. Cu privire la rezolufia infractionala s-a mai tului au fost sau nu generate de o rezolutie infractionalli unicli sau au fost slivar-
subliniat ca reprezinta un liant de ordin subiectiv care une~te actiunile savar~ite ~ite izolat, pe baza unor rezolutii infractionale distincte. Din analiza elementelor
intr-o unitate infracfionala, daca este conturatii. in linii generale, in ansamblu, cu de fapt ~i a imprejurlirilor in care inculpatul a comis cele douli fapte, rezultii ca,
posibilitatea survenirii unor noi imprejuran caracteristice fiecarei actiuni, presu- in momentul lulirii rezolutiei infractionale, inculpatul nu a avut reprezentarea, in
punand prin urmare, reprezentarea de la inceput a activitii.tii materiale corespun- concret, a activitlitii infractionale in ansamblul ei, lipsind acea persistentli a ele-
zii.toare laturii obiective a infractiunii, reprezentarea unei imagini de ansamblu a mentului subiectiv care trebuie sli existe initial ~i sli lege actiunile inculpatului.
actiunilor pe care raptuitorul urmeaza sa le comita. Analizand actele dosaruJui, in concret, actiunile inculpatului au avut loc in baza unor rezolutii distincte, dat
instanta de fond a apreciat cli inculpatul LA. ~i-a reprezentat de la inceput, in fiind ca, initial, in luna decembrie 2013, intalnirea dintre martorul denuntator
ansamblu, activitatea pe care o va realiza, respectiv aceea de a primi de la T.H. ~i G.V., a generat o primli rezolutie infractionalli, care avea drept finalitate
pacienp bani sau alte foloase care nu i se cuveneau. Imprejurlirile retinute in sa devinli procurer de caz in Dosarul nr: 800/P/2013 al Parchetului de pe langli
ordonanta procurorului prin care s-a dispus schimbarea incadrarii juridice, Tribunalul Galati ~i sa efectueze urrnlirirea penalli in sensul dorit de T.H.,
respectiv ca infractiunea a fost comisli in mai multe dintre forrnele ei alternative respectiv al confiscarii bovinelor de la societlitile reprezentate de H.O. Ulterior,
de savar~ire, nu mai subzista In contextul in care, prin insli~i precizarea din dupa ce inculpatul G.V. a rezolvat favorabil solicitarea lui T.H., ajungand sli
rechizitoriu, inculpatuf a fost acuzat de comiterea infractiunii de luare de mitli efectueze urrniirirea penalli prin conexarea Dosarului nr. 800/P/2013 la Dosarul
nr. 20/P/2014, in noua situatie juridicli inculpatul ~i-a asumat o rezolutie

acela~i
1
distinctli, o nouli manifestare de vointli in raport cu momentul initial, solicitand
in Bucure~ti,
Juridic, sens a sep.vedea
2013, 433. C. Bu!ai, B. Bu!ai, Drept penal. Partea generala, Ed. Universul de aceastli data sume de bani suspectului H.O. in conditiile in care in cursul
derularii activitatii infractionale, dupli efectuarea demersurilor in sensul dorit de
 588 Drept penal. Partea speciala
lnfrac(iuni de corupfie 589
T. H., inculpatul G. V. a fost pus in fata unei alte evaluan, la momentul instituirii
de miisuri asiguriitorii fata de firmele suspectului H.O., aceasta nu putea subzista persoanele care exercitii, permanent ori temporar, cu sau rara o remuneratie, o insiirci-
in baza aceleia~i rezolutii infractionale. La acest moment a apiirut o altii rezo- nare de orice naturii in serviciul unei persoane fizice dintre cele previi.zute Ia art. I 75
lutie infractionalii, inculpatul identificand o noua modalitate de a obtine foloase alin. (2) NCP (de pildii, angajatii din cadrul birourilor de executori j udeciitore~ti sau
fi nanciare de la persoana cu interese contrare in acela~i dosar, respectiv H.O. notariale etc.) ori in cadrul oriciirei persoane juridice (de pildii, directorul unei societiiti
Drept urmare, in cauza nu se poate retine comiterea unei infractiuni in fonna comerciale sau medicul angajat intr-un spital privat).
continuata
www.scj.ro). (IC.CJ, completul de 5 judeciitori, decizia nr. 83 din 29 iunie 2015.
2.2. Obiectul infracfiunii
1.9. Pedeapsa a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la buna des~urare a
raporturilor de serviciu;
- pentru forma tip prevazuta de art. 289 alin. (I) NCP: fuchisoare de la 3 Ia I 0 ani ~i
b) obiectul material: nu are.
interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia
sau activitatea in executarea ciireia a savar~it fapta;
2.3. Subiectii infractiunii
- pentru varianta agravatii prevazuta de art. 7 din Legea nr. 78/2000: fuchisoare de
~i ~i
la 4 la 13 ani 4 !uni interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o funcpe publica
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanii (fizica sau juridicii) care are capa-
ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea ciireia a siiv~it fapta; citate penalii;
- infractiunea de dare de mitii poate fi siiv~itii ill calitate de subiect activ nemijlocit
- pentru varianta atenuatii prevazuta de art. 308 NC~ raportat la art. 298 NCP:
~i ~i
fuchisoare de la 2 la 6 ani 8 !uni interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o funcpe
~i de un functionar public/privat;
publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a sav~it fapta. - autorul infractiunii de dare de mitii nu poate fi considerat totodatii ~i complice sau
instigator Ia infracfiunea de luare de mitii;
. . . &te di,prnpoqiooata iot=irerna de a OXereila de piano prnf"fa de - in cazul fu care promisiunea, oferta sau darea de mitii nu este realizatii direct, ci
medic, prin raportare la gravitatea faptei, la persoana inculpatului, dar ~i in prin intermediar, se va refine darea de mitii in sarcina celui care a comis fapta prin
considerarea penuriei de medici cu o pregiitire de exceptie ~i experienta profe- persoana interpusa (cu conditia ca intermediarul sa fi comis actele tipice fatii de func-
sionala vasta, pedeapsa ca ataie urmand a se riisfulnge ~i asupra eventualilor tionarul public), aceasta din urmii avand calitatea de complice sau instigator fu functie
pacienp ~i nu este necesara mtr-o societate democraticii. Pentru a sancpona sub de natura actelor concrete realizate (fie la dare de mitii dacii a actionat fu interesul
acest aspect conduita inculpatului de o manierii care sii asigure propoqionalitatea mituitorului, fie la luare de mita daca a fost desemnat ca intermediar de mituit);
pedepsei, sii garanteze protectia societiitii faµ de astfel de comportamente ~i sa - fu doctrinii 1 s-a ariitat cii 1n situatiile fu care intermediarul solicitii o suma de
asigure cii inculpatul nu va repeta actul sanctionat de legea penalii, se impune bani in numele functionarului public trebuie racutii urmiitoarea distinctie: (i) dacii
interzicerea exercitarii profesiei de medic exclusiv in sistemul public de
intermediarul solicitii bani sau alte foloase pentru un functionar public ~i ii remite
siiniitate, atata timp cat infractiunea a fost comisii 1n mdeplinirea unei funcpi
publice, funcpe in exercitarea ciireia se pretinde o conduita irepro~abila a celui
acestuia dupii ce intra fu posesia lor pentru ca funcponarul sa fudeplineascii, sii nu
fusiircinat cu indeplinirea acesteia (CA. Bucur~ti, secfia a II-a penalii, decizia fudeplineasca, sii urgenteze sau sa futarzie Indeplinirea unui act ce intra in legatura cu
pena/ii nr. 100/A din 27 ianuarie 2017, www.sintact.ro). fudatoririle de serviciu, in conditiile in care funcponarul nu a avut o intelegere
prealabila cu mituitorul, se va repne instigare la dare de mitii; (ii) daca intermediarul
solicitii bani sau alte foloase pentru un functionar public ~i ii remite acestuia doar o
parte dupa ce intra ill posesia !or pentru ca funcponarul sa fudeplineasca, sa nu inde-
2.1. Nofiune plineascii, sa urgenteze sau sii Intarzie indeplinirea unui act in legaturii cu indatoririle
de serviciu, in conditiile in care functionarul nu a avut o intelegere prealabila cu
mituitorul fu sarcina sa, se va putea retine instigarea la infracfiunea de dare de mitii,
- este infractiunea ce consta In fapta unei persoane fizice sau juridice de a promite,
de a oferi sau de a da, direct sau indirect, bani ori alte foloase unui functionar public in urmand ca in sarcina celui care dii banii sau foloasele sii se retina dare de mitii, iar in
/egiiturii cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act sarcina functionarului sii se retina luare de mitii; (iii) daca intermediarul care ar avea
ce intraindatoriri;
in indatoririle sale de serviciu sau in legiiturii cu indeplinirea unui act contrar posibilitatea sa-~i exercite influenta sau lasii sii se creada ca are influenta asupra unui
acestor functionar public identificabil, pretinde bani sau foloase, promite sa-~i exercite
influenta asupra unui functionar public ~i retine pentru sine banii sau foloasele mate-
- potrivit art. 308 NCP raportat la art. 290 NCP, constituie variantii atenuatii a
infracpunii de dare de mitii siiva~irea
faptei in Iegiiturii cu funcfionarii priva/i, adicii
1 C. Rotaru-Radu, loc. cit., p. 18.
 T
_,

Jnfracfiuni de corup{ie 591

590 Drept penal. Partea speciala
- toate modalitatile alternative ale elementului material pot fi realizate direct de
riale, fapta savar$ita reprezinta infracfiunea de trafic de injluenfa; (iv) daca interrne-
rnituitor sau indirect, prin intennediul unei persoane interpuse (complice la infractiunea
diarul care ar avea posibilitatea sa-$i exercite influenta sau lasa sa se creada ca are
de dare de mita); in cazul in care persoana interpusa este cea care I-a detenninat pe
influenta asupra unui funqionar public identificabil pretinde, prime$te sau accepta
rnituitor sa comita infraqi.unea, se va retine numai instigarea la dare de mit1i;
bani sau foloase pentru sine pretinzand ca are influenta asupra unui funqionar public,
dar da o parte din ele functionarului public ce nu a avut o intelegere prealabila cu eel - promiterea de bani sau alte foloase necuvenite se poate realiza verbal ori in scris,
de la care provin banii sau foloasele, pentru ca functionarul sa indeplineasca, sa nu expres sau implicit, fiind necesar ca bunurile promise sa nu fie prezentate persoanei
indeplineasca, sa urgenteze sau sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in legatura cu mituite; nu prezinta importanta pentru sava~irea infractiunii daca promisiunea este
indatoririle de serviciu, se va retine in sarcina acestuia infrac/iunea de trafic de acceptata sau nu; daca insa promisiunea este respinsa ferro de catre functionar se va
injluen/ii fn concurs cu instigare la infracfiunea de luare de mitii; retine numai comiterea infractiunii de dare de mit1i, nu $i pe cea de luare de mita;
- bunurile necuvenite promise pot fi date !?i dupa indeplinirea sau neindeplinirea
~ 0 societate poate fi condamnata pentru savar~irea infraqiunii de dare actului, fapta consumandu-se la momentul promiterii;
de mita in cazul in care asociatul $i administratorul sau ofera ~i apoi da sume de
bani unui functionar vamal pentru a intocmi in favoarea societatii acte de control ~ Pentru existenta infraqiunii de dare de mita este indiferent daca pazni-
desfa$urate la sediul societatii comerciale, pentru a nu-i confisca acesteia o suma cilor Ii s-a oferit suma de bani anterior sustragerii, tu timpul comiterii furtului
de bani, pentru ca activitatea societatii sa nu fie sistata ~i pentru a nu i se aplica o sau imediat dupa aceea, ceea ce intereseaza fiind scopul urmarit de autorii
amenda contraventionala (J.C.C.J., secfia penali'i, decizia din 28 martie 2013, in sustragerii prin darea banilor, ~i anume acela ca paznicii sa nu-~i indeplineasca
A.R. !lie, Raspunderea penala a persoanei juridice - Jurisprudenfa rezumati'i :fi indatoririle de serviciu, de a-i impiedica sa scoata din unitate sacii cu zahar ~i de
comentatii, Ed. C.H. Beck, Bucur~ti, 2013, p. 70). a sesiza organele de urmarire penala (C.A. Bucur~ti, secfia a 11-a penalii,
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. decizia nr. 129/A/1994, fn NCP comentat, p. 632).

b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institutia publica, institutia sau persoana - oferirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune ca bunurile oferite sa fie
juridica de interes public ori privat In cadrul careia persoana mituita se afla in exerci- infliti~ate celui rnituit;
nu prezintii importantii pentru savar$irea infractiunii daca oferta
tarea atributiilor de serviciu; este, de asemenea, subiect pasiv ~i autoritatea, institutia este acceptata sau nu $i nici. modul in care aceasta a ajuns la cuno$tinta celui mituit;
sau persoana (fizica sau juridica) in care persoanele mituite prevazute de art. 293, - in mod intemeiat instanta de contenci.os constitutional analizand previzibilitatea
294 sau 308 NCP i~i desra~oara serviciul sau exercita o insarcinare de orice natura; incriminarii a aratat ca oferta trebuie sa fie sa fie precisa, neechivoca, sa se concre-
- in mod intemeiat s-a aratat in literatura de specialitate 1 ca se va retine comiterea tizeze intr-o actiune efectiva $i reala; nu este necesar ca oferta sa fie inteligibila
unei singure infractiuni de dare de mita ~i In ipoteza in care oferta de mita vizeaza pentru oricine, ci numai pentru persoana functionarului, care, cunoscand circumstan-
1
doua persoane, cat timp se realizeaza printr-un act unic ce vatama interesele unei tele, este in situatia de a-i putea intelege semnificatia ;
singure institutii in cadrul careia functionarii publici se afla in exercitarea atributiilor - promisiunea de bani sau alte foloase reprezinta mai putin decat oferta, fiind
de serviciu; in acest context apreciez ca unicitatea actului de dare de mita, comis in absorbita de aceasta. Prin natura ei, oferta presupune promisiunea, pe care o absoarbe
aceea$i imprejurare fata de mai multi functionari publici va trebui sa conduca la $i o depii$e$te, cele doua activitati suprapunandu-se, fiind simultane. Ceea ce carac-
retinerea unei unitati naturale de infractiune, iar nu a unui concurs de infractiuni, in terizeazii oferta este prezentarea banilor sau foloaselor ce constituie obiectul mitei ori
masura in care mituitorul a avut reprezentarea unui singure aqiuni de coruptie activa, posibilitatea ca ace$tia/acestea sa fie imediat remise. Prin unnare, oferta nu este
indiferent daca functionarii publici fac parte din aceea1?i institutie ori functioneaza in afectata de vreun termen. Spre deosebire de oferta, promisiunea prive$te sume de
institutii publice diferite. bani sau foloase viitoare •
2

- darea presupune remiterea efectiva a banilor sau a altor foloase necuvenite,

2.4. Latura obiectiva precum ~i primirea acestora direct sau indirect de catre eel mituit; in ipoteza in care
a) elementul material: banii sau foloasele sunt date Iara vreo discutie anterioara cu functionarul sau flira ca
- darea de mitii se comite prin urmiitoarele acfiuni (infrac/iune comisivii): promi- acesta sa fi avut cuno$tinta de actele mituitorului, se va retine numai comiterea
siunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite unui functionar public infractiunii de dare de mitii, nu $i a celei de luare de mitii.
(art. 175 NCP), in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea
indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu inde-
plinirea unui act contrar acestor indatoriri;
1 DCC nr. 464/2018 (M.Of. nr. 901 din 26 octombrie 2018).
1 2 Ibidem.
G. Bodoroncea, in NCP comentat, p . 634.
 592 Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni de corup/ie 593

~ Prin promisiune se intelege angajamentul, fagaduiala, obligatia pe care

~i-o asuma o persoana fata de un
funqionar public de a remite in viitor o suma
~ Pentru sustinerea acuzatiei de dare de mitii trebuie dovedite din punct
de vedere obiectiv: a) conduita proprie a persoanei acuzate in legiiturii cu banii
de bani sau alte foloase, daca va actiona sau nu va aqiona In sensul urmarit ~ i sau fo/oasele: promisiunea de bani sau alte foloase; oferirea de bani sau alte
Ji dorit de acea persoana. Promisiunea presupune un act unilateral al mituitorulu1, foloase; darea de bani sau alte foloase (de exemplu, daca a dat, oferit sau promis
.I~ ea neimplicand neaparat actul corelativ al acceptlirii de clitre functionarul public . bani ori produse petroliere, benzinii sau motorina); b) existenfa unui act dorit de
'.•: Mijloacele prin care se face prornisiunea sunt multiple. Aceasta se poate face mituitor: indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor
verbal, In scris, precum ~i in orice alt mod; ea trebuie insa sli ajunga la cuno~-­ la indatoririle de serviciu ale unui functionar, realizarea unui act contrar acestor
tinta destinatarului (funcponarului public sau persoanei care exercita atributi: indatoriri (de exemplu, sii dea informatii hotilor de combustibil despre locul $i
similare in varianta atenuata), neavand relevanµ, ~a cum s-a mentionat, daca
modul in care urma sa se realizeze supravegherea conductelor P., sa nu intoc-
acesta o accepta sau o respinge. Prin oferire se intelege activitatea de prezentare meascii rapoarte despre infractiunile de furt de combustibil constatate sau sesi-
functionarului public a banilor sau folosului pe care acesta unneaza sa ii pri-
zate, in raport cu unii dintre hotii de motorina $i benzina; sa nu conduca la Sectia
measca, in scopurile precizate prin textul incriminator, infractiunea de dare de de politie in vederea cercetarii unele persoane care au siiv~it infractiuni de
mitli subzistand chiar daca oferta nu este acceptata. Modurile in care oferta sustragere de motorina $i benzina; sii omitli mentionarea in rapoartele intocmite
ajunge la functionarul public au au relevanta atat timp cat ea a ajuns la cuno~­ a datelor care conduceau la identificarea locurilor in care erau montate instalatii
tinta acestuia. Oferta presupune prezentarea, arlitarea banilor sau a altor foloase prin care se sustrageau motorinii $i benzinii, impiedicand astfel partea vatamatii
pe care functionarul unneaza sa le primeasca in schimbul serviciilor sale ~i sii remedieze spartura, sa indepiirteze instalatia $i sii limiteze pierderile determi-
aceasta o deosebe~te esential de promisiune, care este ~i ramane o simpla raga- nate de sustrageri ~i scurgerea de combustibil in urma sustragerii; sii omitli
duiala fiicuta functionarului pentru indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea raportarea de acte de corupfie ale altor politi$ti in legaturii cu sustragerea de
indeplinirii unui act referitor la indatoririle sale de serviciu ori pentru efectuarea
benzinii $i motorinii, la care functionarul a fost prezent; sa ornitii raportarea de
unui act contrar acestor indatoriri. Darea de bani sau alie foloase presupune a
acte suspecte legate de furtul de combustibil, la care functionarul a fost prezent).
preda efectiv, a remite funcponarului public banii sau foloasele. Este nerelevanta
Fapta de a oferi rnita trebuie sii fie anterioara, concomitenta sau sa urmeze
imprejurarea ca mituirea nu a reu~it, adica nu 1-a determinat pe functionarul imediat dupa fudeplinirea sau neindeplinirea actului avut in vedere de catre
public sli ia mita, futrucat infracpunea se consuma odatli cu acpunea de predare,
mituitor, fu caz contrar nefiind fudeplinite elementele constitutive ale infractiunii
inmanare a avantajului material. Nu prezintli importanra daca banii sau foloasele
de dare de mita. Daca exista insa oferta de mituire nu are relevanta ca banii sau
au fost date din proprie initiativa sau cedand solicitlirilor functionarilor publici
foloasele au fost date ulterior, dupa indeplinirea actului. Actiunea constand In
ori dacli au fost date direct sau indirect (prin intermediar) (Curtea Consti-
tu/iona/ii, decizia nr. 46812018, www.ccr.ro). promisiunea oferirea sau darea de bani sau alte foloase poate fi sav~itii direct
de ciitre mituitor sau indirect (prin intermediul unei alte persoane). c) /egiitura
Cerin/e esenfiale: dintre banii sau foloasele necuvenite ~i actu/ de serviciu. Banii sau produsele
(i) promisiunea, oferirea sau darea sii aiba ca obiect bani sau alte foloase necuve- trebuie sa fie pretinse, primite etc. cu titlul de contraechivalent al conduitei pe
nitefunc/ionaru/ui public mituit; care fiiptuitorul dore~te ca functionarul sii o aibii. Dacii legatura lipse~te, fapta nu
are caracter penal. Infractiunea existii insii chiar daca promisiunea sau oferta
(ii) actu/ licit sau ilicit fn legatura cu fndeplinirea, nefndeplinirea, urgentarea ori fiicuta nu este urmata de executare (I.C.C.J., secfia penala, decizia penalii
fntfirzierea fndeplinirii caruia se promite, ofera sau se dau bani ori alte foloase nr. 234812012, fn L. Leflerache, Probe ~i prezum/ii fn procesu/ penal, Ed. Uni-
necuvenite trebuie sa faca parte din cadrul atribufiilor de serviciu_,ale funcfionarului versul Juridic, Bucure~ti, 2015, p. 93-94).
public; .

- m cazul funcponarilor publici asimiJati prorniterea, oferirea sau darea de bani sau -- Infracti~nea siiv~itli
de dare de mitli poate fi in modalitatea oferirii de
alte valori necuvenite trebuie sa fie realizata in Iegatur a cu neindeplinirea, intar- bani sau de alte foloase necuvenite unui functionar, in scopul ca acesta sa
zierea indeplioirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu indeplineasca, sa nu indeplineascii ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor la
efectuarea unui act contrar acestor mdatoriri, nu ~i in legatura cu indeplinirea sau indatoririle sale de serviciu sau sii indeplineascii un act contrar acestor indatoriri.
urgeotarea indeplioirii unui act ce intra m mdatoriri~e sale de serviciu. Pentru existenta infractiunii de dare de mitii in aceastli modalitate nu este
(iii) promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite poate avea
necesar ca oferirea de bani sau de alte foloase necuvenite sa fi fost urmatli de
acceptare sau de executare, fiind suficient faptul oferirii de bani ori de alte
loc inainte, concomitent sau ulterior fndeplinirii, nefndeplinirii, urgentarii ori fntar-
foloase. De asemenea, nu este necesar ca scopul urmiirit - indeplinirea, neinde-
zierii fndeplinirii actului ce intra fn atribupile de serviciu ale funcfionarului, respectiv
fndep/inirii actului contrar acestor fndatoriri. plinirea, intarzierea indeplinirii de ciitre functionar a unui act privitor Ia indato-
ririle sale de serviciu sau siiv~irea unui act contrar acestor indatoriri - sii fi fost
realizat (I. C. C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 18112008, www.scj.ro).
 594
Drept penal. Partea specia/<i
lnfracfiuni de corup/ie 595
- potrivit art. 290 alin. (5) NCP banii, valorile sau orice alte bunuri necuvenite
oferite (chiar daca nu au fost acceptate) sau date se confisca, iar daca nu se gasesc, oenerale (constrangerea fizica sau constrangerea morala), previi.zute de art. 24-25 NCP,
infractorul va fi obligat Ia plata echivalentului lor 1n bani; trebuie totu~i
fii.cura "'constn'l.ngerea mituitorului presupune conditii de indeplinire mai largi: (i) se poate
~i
precizare pentru clarificarea normei: daca banii valorile au fost oferite, confiscarea se0 realiza prin orice mijloace ~i nu numai prin amenintarea cu un pericol grav; (ii) nu
va dispune din patrimoniul mituitorului, In vreme ce banii
confisca din patrimoniul celui mituit;
~i
valorile date se vor . trebuie sa fie irezistibila I;
- banii, valorile sau orice alte bunuri care au flicut obiectul darii de mita se restituie
- nu vor fi confiscati banii sau foloasele necuvenite promise celui mituit; rnituitorului care a fost constrans sa sav~easca fapta.

~
- m cazul constriingerzi mituitorului, banii sau foloasele necuvenite date nu se
confisca, ci se restituie acestuia; deopotriva, banii, valorile sau orice alte bunuri date se Analiziind activitatea martorului M. se constatli ca activitatea acestuia
~i
restituie mituitorului dacii acestea au Jost date dupii denun/area faptei mai lnainte ca a depa~it cu mult cadrul necesar probarii infractiunii, in conditiile in care nu este
organul de urmarire penala sa ti fost sesizat cu privire la aceasta; daca banii, valorile sau dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul a avut initiativa
orice alte bunuri au fost date de mituitor mainte de realizarea denunpi!ui, chiar daca oferirii mitei, ci ca a existat doar o suspiciune a martorului (ce putea fi perfect
acesta beneficiaza de cauza speciala de nepedepsire, aceste bunuri vor fi supuse fondatli, dar lipsita de relevanp. in acest context); singurele probe relevante sunt
confiscani.
inregistrarile ambientale din care rezulta ca inculpatul a preferat tacerea, s-a ferit
a formula vreo propunere, discutia fiind nu numai condusa de martor, dar ~i cu
insistente deosebite, ce au provocat Iacrimile inculpatului, care s-a vazut pus in
. . . Di,po'ifi;Je refocitoare ra oonfaoru-e " nplio> ohin< dac• oforta nu a situatia de inferioritate fap_ de martor, care ii ancheta. in plus, nu exista niciun
fost unnata de acceptare ;;i, ca urrnare, instanµi avea obligatia de a dispune motiv rezonabil care sa confirme banuiala ca inculpatul ar fi un infractor, a~a
confiscarea sumei de bani in baza acestui text de lege (C.A. Craiova, sec/ia cum s-a subliniat in motivele de ape!, catli. vreme acesta nu este cunoscut cu
penalii, decizia nr. 3412007, www.legalis.ro).
antecedente penale, este in viirsta de 56 de ani, piina la care ~i-a cii~tigat exis-
b) urmarea imedfata: starea de pericol pentru buna des~urare
a raporturilor de tenta in mod onest. ( ... ) de~i nu este vorba de o constriingere in sensul clasic al
SeIViciu m cadrul unitaplor prevazute de art. 176 NCP, al persoaneJor juridice de drept acestui termen, activitatea de provocare a martorului, dar ~i faptul ca probele din
privat, al autoritaplor publice ale statuJui strain, al unei instante intemafionale sau care rezulta saviir~irea faptei nu au fost Loia! administrate, se constata ca a existat
organizapi internationale; o activitate de constrangere. Astfel, provocarea determinatli de insistentele
indelungate ale martorului, lmprejurarea ca acesta a avut initiativa intalnirii In
c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infractiune de pericol
abstract). alt loc decat eel destinat in mod Legal unor astfel de intalniri, se constituie intr-o
veritabila cauza justificativa (n.n. cauzii de neimputabilitate specia/if), nu in
2.5. Latura subiectivii sensul art. 25 NCP, ci prevazuta de art. 255 alin. (2) C.pen. din 1969. Aceasta
constrangere rezulta din pozitia de superioritate in care se afla martorul in raport
- intentia directa sau indirecta; cu inculpatul, fiind persoana ce actiona in calitate de agent al statului cu atributia
de a instrumenta un dosar ce 'll privea direct pe inculpat, starea de temere indusa
- nu intereseaza sub aspectul existenfei infractiunii mobilul cu care a fost siivat?itii
fapta; acesta poate fi avut in vedere de instanta la individualizarea pedepsei; acestuia ~i evidenta din inregistrari ( ... ), astfel ca, de~i inculpatul nu a fost amenin-
tat in mod direct, din cauza faptului ca aproape mita i s-a solicitat de o maniera

- - . . Oforirea onui """"''°'~i ofiterului de poli~e

=e avea ohligntii de
seIViciu In Iegatura cu verificarea ridicarea actelor contabile justific;:ative aflate
persuasiva, prin insistente indelungate, flir1i ca inculpatul sa accepte acest lucru,
afinnand dupa Iungi momente de tacere ,,cum spuneti dumneavoastrli" releva
pozitia de inferioritate in care acesta se afla ~i constituie o constrangere ,,prin
in magazinu! inculpatului, in conditiile in care s-a dovedit ca intre ofiter ~i
ace~tia,
orice mijloace" in sensul cerut de art. 255 alin. (2) C.pen. din 1969 [actual
inculpat nu au existat relatii de natura ajustifica gratuitati intre nu poate art. 290 alin. (2) NCP], acest text fiind mai pennisiv decat textul art. 25 NCP ce
avea decat semnificatia faptei de dare de mita, fiind realizata atat latura obiectiva
~i
reglementeaza constrangerea moralii, intemeiatli in fapt pe lipsa de vinovatie a
a infractiunii - oferirea folosului material, cat vinovatia inculpatului sub fonna fliptuitorului ~i reprezentand o cauza speciala de iniaturare a caracterului penal al
intentiei acestuia de a corupe (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 155012005, in
NCP comentat, p. 632). faptei (CA. Bra$OV, secfia penalii, decizia penalii nr. 64812014, www.rolii.ro) .

- constriingei'ea mituitoru/ui Ia darea de mitli este o cauzii de neimputabilitate 2.6. Varianta atenuata
specialii constand in presiunea pe care acpunea celui care a luat mita a exercitat-o - spre deosebire de forma de baza a infractiunii care incrimineaza mituirea unui
asupra persoanei care a dat mita, in scopul de a-! determina pe acesta din urma sa
sliv~easca
functionar public [art. 175 alin. (1) NCP] sau a unui functionar ·public asimilat [art. 175
infractiunea de dare de mita; spre deosebire de cauzele de neimputabilitate
1
In acela~i sens, a se vedea S. Bogdan, op. cit., p. 422.
 596 Drept penal. Partea specia/ii
lnfrac(iuni de corup/ie 597
alin. (2) NCP], i:n ipoteza variantei atenuate este incriminata fapta tipica de dare de inita
comisa In legatura cu funcfionarii p riva/i, adica persoanele care exercita, permanent - nu se pedepse$le raptuitorul care denunta fapta de dare de mita mai inainte ca
:~·· ori te mporar, cu sau fiira o remuneratie, o lnsarcinare de orice natura in serviciul unei organul de urmiirire penalii sii ft Jost sesizat cu privire la aceasta infractiune; in acest
:~i
;:. p ersoane jizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) NCP (persoana fizica care caz, banii sau foloasele necuvenite date dupii realizarea denunftilui nu se confisca, fiind
f,}~· exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritaple publice restituite rnituitorului; de asernenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispo-
1~ sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la illdeplinrrea zitia mituitorului pentru realizarea flagrantului la infractiunea de luare de mita, acestea
;r: respectivului serviciu public) ori in cadru! oriciirei persoane juridice. restituindu-se organelor de urmarire penala.

~NCP
alin.
Varianta atenuata a infractiunii de dare de rnita prevazuta in
(1) raportat la art. alin.
290
308
NCP este incidenta numai in ipoteza in
(I)
art.
- pr in Legea de modificare a NCP a fost reconfigurata cauza speciala de
nepedepsire, art. 290 alin. (3) NCP prevazand ca rnituitorul nu se pedepse~te daca
denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire
care subiectul activ promite, ofera sau da bani ori alte foloase, in conditiile art. Ia aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data sav~irii acesteia;
289 NCP, unei persoane enumerate in art. 308 alin. (l) NCP, iar nu unu , - prin DCC nr. 650/2018 Curtea Constitutionala a apreciat ca ,,noua regle-
functionar public prevazut in art. 175 NCP. fn consecinta, incidenta variantei mentare nu impiedica persoana care are cuno~tinta de savar~irea unei fapte penale
atenuate a infractiunii de dare de mita nu este conditionata de calitatea de a denunta persoanele raptuitoare ~i dupa expirarea termenului de un an de la
subiectului activ, in cazul infractiunii de dare de mita subiectul activ nefiind data la care a aflat de comiterea infracfiunii, in acest caz, fusa, ea aqionand
circumstantiat, ci de calitatea persoanei ciireia subiectul activ ii promite, ii ofera exclusiv in valorizarea interesului general, nemaiputand cere acordarea bene-
sau ii da bani ori alte foloase (f.CCJ., sec/ia penalii, decizia nr. 433/A din 14 ficiulu i legal. ( ... ) adoptarea acestei solutii legislative constituie optiunea legiui-
decembrie 2017, www.scj.ro).
torului in reglementarea institutiei denuntului, optiune care respecta marj a de apre-

~ Fapta de dare de mita siivir~ita

in legatura cu o'persoana care are cali-
tatea de director executiv adjunct in cadrul Agentiei de Plati ~i Intervenpe pentru
ciere in interiorul careia aces ta are libertatea de a dispune; ( ... ) aceste prevederi
sunt de natura a completa politica penala a statului in domeniul descoperirii ~i
sanctioniirii faptelor de coruptie, acestea reprezentand, totodata, optiunea Iegiui-
Agricultura se incadreaza in dispozitiile art. 290 NCP, iar nu ill dispozitiile torului, exprimata conform dispozitiilor art. 61 alin. (1) NCP ~i in marja de apre-
art. 290 NCP raportat la art. 308 NCP, privitoare la varianta atenuata a infrac- ciere previizuta de acestea, nefiind contrare art. 1 alin. (3) ~i (5) din Constitutie";
punii de dare de mita, intrucat directorul executiv adjunct din cadrul Agenpei de - pentru retinerea incidentei acestei cauze speciale de nepedepsire trebuie
Plati ~i Interventie pentru Agricultura are calitatea de funcponar public, in indeplinite urmatoarele condip.i.:
acceptiunea art. 175 alin. (I) NCP (f.CCJ., sec{iapenalii, decizia nr. 404/A din a. sa se fi comis o infractiune de dare de mita, respectiv de luare de mita;
27 noiembrie 2014, www.scj.ro).
b. autorul infractiunii de dare de mi ta sa denunte in fata autoritatilor (chiar
2.7. Formele infracfiunii necompetente) fapta comisa, indicand modul de sav~ire a acesteia, precum ~i
functionarul public mituit;
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; c. denunµil sa fie formulat in termen de eel mult un an de Ia data comiterii
- tentativa nu este posibila, fiind asimilata faptei consumate; faptei ~i inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in alt mod sau sa se
fi sesizat din oficiu.
- infractiunea se consuma ill momentul promiterii, oferirii sau darii banilor sau a
- cerinta formularii denunµilui in tennen de 1 an de la comiterea faptei, pentru
altor foloase necuvenite funcponarului public mituit; este o in.fracfiune de consumare a fi incidenta cauza de nepedepsire, nu limiteaza posibilitatea de sesizare a orga-
anticipatii, deoarece consumarea are Joe nu numai prin dare de bani, bunuri sau alte nelor judiciare prin denunt, care poate ·fi racuta oricand, ci numai posibilitatea de a
foloase astfel cum pare sa sugereze denumirea marginala (,, darea "), ci '§i prin acpuni beneficia de cauza de nepedepsire;
care reprezinta in fapt forme ale tentativei fata de dare {promitere sau oferire), dar pe - in acest caz, banii sau foloasele necuvenite date dupii. formularea denun/ului
care legiuitorul le-a incriminat ca modalitii/i alternative acesteia care consumii in primul an de la comiterea faptei nu se confiscii., fiind restituite mituitorului; de
in.fracfiunea;
asemenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitia mituitorului
- infractiunea poate fi comisa in forma continuata, caz fu care se epuizeaza Ia data pentru realizarea flagrantului la infractiunea de luare de mita, acestea restituindu-
comiterii ultimului act de executare. · se organelor de urmarire penala.
2.8. Pedeapsa
~ Mituitorul nu se pedepse~te daca denunta autoritatii fapta inainte ca
- pentru forma tip: mchisoarea de la 2 la 7 ani; organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu acea infracpune. Cauza speciala
- pentru varianta atenuatii: inchisoarea de la I an ~i 4 !uni la 4 ani ~i 8 luni; de nepedepsire este aplicabila atunci ciind sunt indeplinite cumulativ urmatoa-
rele condi/ii: a) mituitoru/ a denun/at fapta. Fapta se considera denuntatii in
cazul in care, de exernplu, mituitorul fiind urmiirit pentru o infracpune, face o
 Jnfracfiuni de corup{ie 599
598 Drept penal. Partea speciala

declaratie prin care aduce la cuno~tinta organului de urmarire penalli, fapta sa de _§3. Traficul de in.fluenti
dare de mita, precum ~i functionarul care a primit mita. Nu constituie insli o
denuntare recunoa~terea de clitre raptuitor in fata organului de urmarire penala 3.1. Notiune
care a constatat slivar~irea infractiunii ~i investigheaza fapta. b) denun/area - este infraqiunea ce constli 'in pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de
trebuiefocutii unei autoritii/i, chiar necompetente sli efectueze urmlirirea penalli bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, sav~ita de catre
in aceasta materie; c) denun(area trebuie sii se producii mai fnainte ca organul o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functio-
de urmiirire penal<i sa fl Jost sesizat. Cauza de nepedepsire are ca scop sli nar public $i care promite ca 'il va determina pe acesta sa 'indeplineasca, sa nu indepli-
previna sav~irea infraqiunii de luare de mita prin inducerea temerii ca va fi neasca, sa urgenteze ori sa 'intarzie indeplinirea unui act ce intra in 'indatoririle sale de
denuntat celui care este tentat sa primeasca bani sau foloase pentru un act de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri (art. 291 alin. (1) NCP];
serviciu. Sanctionarea mituitorului ar ingreuna descoperirea faptelor, deoarece,
dacli ar fi pedepsit, nu s-ar plange impotriva functionarului incorect, functionar - constituie variantii agravata a infracfiunii sava~irea faptei de o persoana care
care 'in acest mod ar fi la adlipost de rlispundere pentru infractiunea comisa exercita o functie de demnitate publica; este judecator sau procuror; este organ de cer-
(l.C.C.J., sec/ia penal<i, decizia penala nr. 234812012, in l. lefterache, Probe .yi cetare penala sau are atributii de constatare ori de sanctionare a contravenfiilor, sau de
prezum/ii in procesul penal, Ed. Universul Juridic, Bucure.yti, 2015, p. 94). persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte o hotarare cu
privire la un litigiu ce le este dat spre solu\ionare de catre pfiltile la acest acord, indi-
~in data de 6 iunie 2013, inculpatul A. a condus autoturismul cu nr. de ferent daca procedura arbitrala se desr~oara in baza legii romane ori in baza unei alte
'irunatriculare XXX pe ON 7. in jurul orei 20.00, ajuns pe raza localitatii I., a legi (art. 7 din Legea nr. 78/2000];
fost 'inregistrat de un aparat radar montat pe un autovehicul al politiei rutiere, - potrivit art. 308 NCP raportat la art. 291 NCP, constituie variantii atenuata a
ruland cu viteza de 107 km/h, intr-o zona in care viteza maxima admisli era de infracfiunii de trafic de influenta sav~irea faptei in legatura cu persoanele care exer-
50 km/h. in consecinj:i!i, a fost oprit de echipajul de politie pentru 'intocmirea cita, permanent ori temporar, cu sau !ara o remuneratie, o 'insiircinare de orice natura in
procesului-verbal de contraventie ~i ridicarea permisului de conducere in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) NCP ori in
vederea suspendarii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice. cadrul oricarei persoane juridice.
Atat inculpatul, cat ~i martora L.R.E. au 'incercat sa convinga politi$tii sa nu
aplice sanctiunea contraventionala, scop in care s-au deplasat la m~ina politi~­ 3.2. Obiectul infractiunii
tilor, iar martora L.R.E. a 'incercat sli-i convinga ca ea I-a determinat pe inculpat
sa conducli cu asemenea viteza. Inculpatul a mentionat in scris pe pro- a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la buna desra$urare a raporturilor de
cesul-verbal ca a oferit politistului mita $i cli acesta a refuzat. A mai mentionat serviciu;
cli ,,Ma$ina era ascunsa ~i nu avea cum sa ma inregistreze corect". Nu au existat b) obiectul material: nu are.
probe din care sa rezulte ca agentul de politie ar fi solicitat 'in mod expres o - banii sau foloasele necuvenite reprezintli bunuri date in vederea savar$irii infrac-
sumli de bani pentru a nu 'intocmi procesul-verbal de sanctionare a inculpatu!ui.
tiunii, supuse confiscarii, iar nu obiect material al infracfiunii.
Suma de 50 lire a fost datli politistului prin introducerea intre filele documen-
telor, sugerandu-i-se astfel sa nu 'intocmeasca procesul-verbal de contraventie.
3.3. Subiectii infracp.unii
Din actele dosarului a rezultat concluzia ca politistul a refuzat bancnota $i a
'intocmit procesul-verbal de contraventie conform legii. Imprejurarea ca incul- a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate
patul, constatand ca oferta sa de mitli a fost refuzata, a denuntat fapta la numarul penala care are influen\3- sau lasa sa se creada ca are influen\3- asupra unui functionar
unic de urgenj:i!i 112, nu 'inlatura raspunderea penala a inculpatului, intrucat public, funcfionar public asimilat sau functionar privat;
agentul de politie a anuntat ~i el telefonic superiorii sai despre situatia in care a - in cazul in care traficantul de influenta este totodata !?i un functionar public care are
fost pus, iar o ancheta era astfel inevitabila, 'in baza raportului telefonic al competente in legatura cu actul pentru a carui 'indeplinire, neindeplinire, urgentare,
agentului de politie. in drept, s-a retinut cli fapta inculpatului A care, In data de 6 intarziere traficheaza influenta, se va retine concursul intre luarea de mita !?i traficul de
iunie 2013 a oferit agentului de politie suma de 50 lire sterline pentru a 'ii deter-
mina sli nu 'ii sanctioneze contraventionat ~i sli nu ii retina permisul de condu- influen\3-;
cere pentru dep~irea vitezei legale pe un sector de drum, a 'intrunit elementele
constitutive ale infraqiunii de dare de mitli (C.A. Alba Julia, sec/ia penala -li
~ Faptele persoanei, avand calitatea de ofi\er de politie judiciara, de a
pentru cauze cu minori, decizia penal<i nr. 42312015, www.rolii.ro). pretinde $i primi sume de bani, 'in scopul de a administra probe in favoarea uneia
dintre parti ori de a nu administra probe 'in dosare penale, ~i de a pretinde ~i
primi sume de bani lasand sa se creada ca are influenj:i!i asupra procurorilor
pentru a-i determina sa adopte solutii de netrimitere 'in judecata 'in dosare penale,
 600 Drept penal. Partea specia/ii
' Jnfracfiuni de cornpfie 601
intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de luare de mita ~i de trafic
de influenfii, aflate in concurs real de infractiuni (/. C. CJ, sec{ia penalii. decizia vreun control, in calitate de organ fiscal), iar serviciul traficat (de a nu fi sesizate
nr. 369012009, www.scj.ro) . organele de urmarire penala de catre inspectorii fiscali care efectuau controlul
societati i E.) nu se afla in aria indatoririlor sale inscrise in fi ~a postului. Facand
- participatia penalii este posibila 1n toate fonnele: coautorat (dacii toti subiectii au o distinctie intre forma autorat ~i forma participatiei penale a complicitatii ~i
influenta sau lasa sa se creadii ca au influenµ asupra funqionarului public), complici- verificand, raportat Ia spet:a dedusa judecatii, daca inculpatu l A. a comis acte
tate sau instigare;
materiale care intra in sfera elementului material al infractiunii de trafic de

~
influenfii. sau doar a realizat acte ce reprezinta un sprijin sau un ajutor la comi-
Dacii autorul infractiunii de trafic de influenµi , dupa ce a pretins un terea faptei, rezultii. ca acuzatia care i se aduce vizeaza complicitatea la infrac-
anumit folos pentru a determina un functionar sa faca un act ce intra in atribu- tiunea de trafic de influenfii. ~ i nu autoratul acestei infraqiuni, de~i 'incadrarea
tiile sale de serviciu, a ~i primit folosul prin intermediul altei persoane, aceasta juridica a fost stabilita in acest ultim sens. in sensul celor mai sus-retinute, se
din unna persoana va raspunde in calitate de complice, deoarece I-a ajutat pe constata ca 'in literatura de specialitate s-a aratat ca, 'in cazuljnfractiunii de trafic
autor sii . realizeze unul din continuturiie alternative ale infractiunii (Trib. de influenfii. prevlizuta 'in art. 291 NCP, participatia penala este posibila in toate
Suprem, sec{iapenalii, decizia nr. 474811972, fn R.R.D. nr. 811973, p. 161). formele. in practica, exista uneori dificultatea de a distinge actele de autorat

~
(coautorat) faµ de cele de complicitate. Ca 'in cazul oriciirei infraqiuni, ~i la
traficul de influenµi aceastii. distinctie trebuie sli se realizeze, in primul rand,
Se va retine participatia sub forma coautoratului in situatia in care
inculpatul, avocat, a aflffilat ca, in scbimbul sumei de 50.000 dolari SUA, poate pomind de la elementul material, respectiv trebuie sa se verifice daca partici-
asigura sprijinul reprezentantului A.V.A.S. ( ... ) pentrua avea succes lo demersul pantul comite acte ce intra 'in sfera elementului material al infractiunii sau
realizeazii doar acte ce reprezinta un sprijin sau un ajutor la comiterea faptei . De
de cumparare a unui obiectiv industrial; ulterior, dupa cooptarea altor doua
asemenea, in literatura de specialitate s-a arlitat ca, daca autorul infractiunii de
persoane, consilieri juridici, au hotarat cu topi sa incerce obtinerea unei sume de
trafic de influenp. (in spefii., inculpatul B.), dupa ce a pretins un anumit folos
bani, sub pretextul ca ar avea influenfii asupra judecatorului-sindic lnvestit cu
solufionarea cererii, pe care 1-ar putea detennina astfel sa pronunte o hotarare pentru a determina un func!ionar sa faca un act ce intra in atributiile sale de
favorabila SC E.I.E. SRL Bucure~ti, indiferent de orice alte circumstante. ( ... )In
serviciu, a ~i primit folosul prin intermediul altei persoane, aceastii din urma
final, denunfiitoarea a remis inculpatilor suma de 75.000 euro, care a fost impiir- persoana va riispunde in calitate de complice, deoarece 1-a ajutat pe autor sli
tita ~i numarata de ace~tia, dupa care a fost reintrodusa in plicul unde fusese
realizeze unul din continuturile alternative ale infrac\iunii. Ca atare, avand in
tiflutii ~i care a fost preluat de unul dintre inculpap (J.C.C.J , sec/ia penalii,
vedere toate aceste aspecte, se constatli ca fapta retinuta in sarcina inculpatului
decizia nr. 154712009, www.scj.ro). A. ~i recunoscutli de acesta corespunde participatiei penale in forma compli-
citatii la infractiunea de trafic de influenfii. (I.C.C.J., secfia pena/a, decizia
- in cazul in care traficul de influenta se realizeazii prin mijlocirea unui intermediar, nr. 138/A din 18 aprilie 2017, www.scj.ro).
acesta din urmii poate fi complice la in.fracfiune sau chiar instigator la aceasta;
- este posibil ca acee~i persoanii sa fie complice atat la trafic de influenta, cat ~i la ~ Fapta inculpatului S.I., care in intervalul octombrie 2009 - februarie
cumpiirarea de influenfii daca acesta sprijinii atat actele traficantului de influenµ (de 2010, cu ~tiinta, I-a ajutat pe inculpatul F.L. sa-~i trafice influenta asupra condu-
pilda, comunicii persoanelor interesate suma solicitanta de traficant), cat ~i la actele catorului A.N.V., in favoar~ inculpatei D.N. ~i pentru numirea acesteia in
cumparatorului de influenta (ridicii de la acesta suma de bani ~i i-o inmaneaza functia de conducere la Varna H. ~idea primi de la inculpata D. suma totalli de
traficantului); 130.000 euro destinatii. inculpatului F.L., 'in schimbul exercitlirii acestei
influente, intrune~te elementele constitutive ale complicita!ii la infrac\iunea de
- activitatea complicelui sau a instigatorului poate imbriica in unele cazuri caracter
trafic de influenta. Fapta inculpatului S.I., care incepand din luna martie 2010, cu
in.fractional, constituind infractiunea de cumpiirare de influenfii prevazuta de art. 292 ~tiinta, 1-a ajutat pe inculpatul F.L. sa-~i trafice influenta asupra conduciitorului
NCP.
A.N.V., lo favoarea inculpatei D.N. ~ i in legliturli cu numirea acesteia in functia de

~ Din coroborarea tuturor probelor administrate in cauza, rezulta in mod

cert ca inculpatul A. a facilitat denunfii.torului legatura cu inculpatul B., acesta
~ef al Biroului Vamal H. in schimbul sumei de 300.000 euro, intrune~te elementele
constitutive ale complicitlitii la infrac\iunea de trafic de influenta (I.C.C.J., secfia
penata, decizia nr. 1015 din 21 martie 2014, www.scj.ro).
fiind eel care a promis traficarea de influenfli ~i a stabilit preful, suma de bani ce
formeaza obiectul infracpunii de trafic de influenµ fiind remisa acestuia. Mai b) subiectul pasiv: principal este autoritatea publica, institutia publica, institupa
mult, inculpatul A. nu a exercitat presiuni asupra inculpatului B., care era ~eful sau persoana juridica de interes public ori privat in cadrul ciireia functionarul public se
serviciului fiscal ora~enesc, care, de altfel, nici nu avea atributii in legliturii cu
problema semnalata de martorul denunfii.tor C. (respectiv, aceea de a efectua
 602 Drept penal. Partea specialii
Infrac{iuni de corup/ie 603
atla in1 exercitarea atributiilor de serviciu, iar subiect pasiv secundar este funqionaruJ
public cu privire la care se pretinde ca exista o influenta. infrac{iunea de luare de mitii. lnfractiunea de trafic de influenta este una
comisivii ~i se realizeaza prin eel putin una dintre modalitatile normative
3.4. Latura obiectiva precitate, acestea fiind alternative, toate referindu-se la bani sau ,,alte foloase",
pentru existenta elementului material ~ i deci a infractiunii de trafic de influenta,
a) elementul material: traficul de injluenfii se comite numai printr-o acfiune nefiind necesar ca pretinderea banilor sau folosului, acceptarea promis iunii de
(infracfiune comisivii) - pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau foloase ori a darurilor sii fl Jost urmatii de executare, adicii de satisfacerea
alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru preten{iei sau de respectarea promisiunii de foloase. Nu este necesar ca actul ce
altul, savar~ita
de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are intra in atributiile functionarului sau altui salariat sa fi fost efectuat, este
~i
influenta asupra unui functionar public care promite ca il va determina pe acesta suficient ca s-au primit ori pretins foloase sau ca s-au acceptat promisiuni de
sa lndeplineasca, sa nu lndeplineascii, sa urgenteze ori sa lntarzie indeplinirea unui foloase in vederea determinarii functionarului sau altui salariat, fiind indiferent
act ce intra in lndatoririle sale de serviciu sau sii lndeplineasca un act contrar faptul ca initiativa apaqine traficantului sau persoanei interesate ca influenta sa
acestor indatoriri;
fie exercitata. Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta nu are relevanta
- pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni constituie singurele modalitati daca pretinderea folosului a fost satistacuta, nici daca acceptarea promisiunii
a lternative ale elementului material al infractiunii ~i au ace~i semnifica!ie ca ~i In unor foloase a fost urmata de prestarea acestora, nu intereseaza daca interventia
pe Ianga un functionar sau alt salariat s-a produs sau nu, nici daca prin inter-
materia infrac(iunii de luare de mita; nu este tipica fapta, daca aceasta consta in neres-
ventie (reala sau presupusa) se urmare~te determinarea unei actiuni licite
pingerea de oferte sau de promisiuni, aceste modalita!i nefiind prevazute de norma de
incriminare in materia traficului de influenta; (efectuarea corecta de catre un functionar sau alt salariat a unui act ce intra In
atributiile sale de serviciu) sau a unei acpuni ilicite (efectuarea incorecta a
- actuJ pentru a ciirui lndeplinire, neindeplinire urgentare sau intarziere se trafi- actului) ori determinarea unei inacpuni licite (abtinerea de la efectuarea unui act
cheaza influenta poate fi legal sau ilegal; abuziv) sau a unei inactiuni ilicite (neindeplinirea unei indatoriri de serviciu), de
- in cazuJ in care anterior primirii faptuitorul acceptase promisiunea de primire a vreme ce dezaprobarea exprimata prin incriminarea faptei de trafic de influentft
unor astfel de bunuri, fapta se consuma la momentul acceptiirii; prive~te scopul urmarit de infractor nu ca un rezultat, ci ca o caracterizare a

- nu intereseaza daca bunurile sunt ~i remise efectiv, dupa pretinderea sau accep-
acpunii de traficare a influentei reale sau presupuse (Curtea Constitu/ionalii,
tarea de promisiuni de bani sau alte foloase. DCC nr. 650 din 25 octombrie 2018, www.ccr.ro).

~
Cerinfe esenfiale:
Elementul material al faptei de trafic de influenta cuprinde trei moda- (i) fapta trebuie sii aibii ca obiect bani sau alte foloase patrimonia/e sau nepatri-
litati normative, respectiv primirea (intrarea efectiva in posesia sumei de bani, a moniale, pretinse, primite sau acceptate pentru sine sau pentru a/tu/;
unui folos), pretinderea (formularea de catre taptuitor nemijlocit, In mod expres - pot face obiectul traficului de influenta banii (lei sau valutli, primiti in numerar, ori
sau tacit, a solicitiirii unei sume de bani, a unui bun sau alte valori), acceptarea prin virament bancar, inclusiv atunci cand sunt remi~ i sub forma unui imprumut
de promisiuni (manifestarea acordului cu privire Ia promisiunile tacute sau simulat sau al unor contracte simulate de prestliri de servicii), bunuri corporate sau
banii/foloasele oferite de catre cumparatorul de influenta), aceste nofiuni avdnd
infelesu/ din vorbirea curentii ~i nu diferii de sensu! termenilor utilizafi la
incorporale, alte foloase patrimoniale (de exemplu, acordarea folosintei gratuite a unei
barci) sau nepatrimoniale 1 (de exemplu, asigurarea prezentei unui inalt demnitar la o

~i
1
receptie. etc.);
Potrivit art. 294 NCP, fapta de trafic de in.fluenta poate fi comisa In Iegatura cu activi-
~ No~unea
tatea urmatoarelor categorii de subiecti pasivi secundari:
a) functionarilor sau persoanelor care i~i des~oara activitatea pe baza unui contract de de alte foloase are, potrivit Dicponarului explicativ al lirnbii
munca ori altor persoane care exercita atribufii similare in cadruJ unei organizapi publice romane, sensul de avantaj, beneficiu, cii~tig, profit. Banii pot fi efectivi
intemationale la care Romania este parte; (monede) sau sub forma de valori ori titluri de orice fel echiva\and bani, iar prin
esteb) membriior adunarilor parlamentare ale organizapilor intemationale la care Romania
parte; expresia ,,alte foloase" se poate intelege orice fel de avantaje patrimoniale (de
pilda bunuri, comisioane, irnprumuturi, premii, amiinarea platii unei datorii,
c) funqionarilor sau persoanelor care i~i desfli~oara activitatea pe baza unui contract de
munca ori altor persoane care exercita atributii similare, In cadrul Uniunii Europene;
1
d) persoanelor care exercita funcpi juridice in cadruJ instantelor intemationale a caror In DCC nr. 650/2018 (M.Of. nr. 97 din 7 februarie 2019) Curtea Constitutionala a
competenµ este acceptata de Romania, precum ~i funqionarilor de la grefele acestor instante; apreciat ca ,,Prin conditionarea elementului material al infracpunii de fo/oasele materiale
e) functionarilor unui stat strain;
pretinse/primite/acceptate se constata o restrangere nepennisa a conditiilor de incriminare a
j) membrilor adunanlor parlamentare sau administrative ale unui stat strain; traficului de influenta, din moment ce sunt excluse foloasele nemateriale - nepatrimoniale.
g) juratilor din cadruJ unor instante straine. Se ajunge la sustragerea unui act de coruppe din sfera incriminarii, ceea ce este contrar art. l
alin. (3) din Constitutie".
 604 Drept penal. Partea speciala
Infrac{iuni de corup{ie 605
folosinta gratuita a unei locuinte, prestatiuni de servicii In mod gratuit,
promovarea In serviciu), dar ~i nepatrimoniale (de pilda acordarea unui titlu sau conditii, printre care ~i aceea ca influenta pe care o are sau lasa sa se creada ca o
a unui grad ori a altei distinctii onorifice), toate acestea nefiind legal datorate are raptuitorul, sa priveasca un funqionar sau alt salariat care are atributii In
(foloase necuvenite), deci avand caracter de retributie, de plata (rasplata). lndeplinirea actului pentru care fiiptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte
Foloasele obtinute reprezinta un contra-echivalent al conduitei lipsite d~ foloase. Nu are relevanta daca fiiptuitorul atribuind un nume acelui functionar
probitate a persoanei (Curtea Constitufionalii, DCC nr. 489 din 30 iunie 2016. sau salariat, numele atribuit este real sau fictiv. Prin urmare, esential este ca
M Of nr. 661din29 august 2016, www.ccr.ro). influenta raptuitorului sa fi constituit pentru persoana interesata motivul
determinant al tranzactiei. in ipoteza In care raptuitorul lasa sa se creada ca are
(ii) fliptuitorul trebuie sii aibii o injluen{ii realii sau sii lase sii se creadii cii are influenta, de~i nu are, este vorba ~i de inducerea In eroare, de o ln~elaciune pe
injluenfii asupra funcfionarului public;
care traficul de influenta o absoarbe In continutul sau. Prevalarea de o influenta
- influenta faptuitorului trebuie sa reprezinte motivul determinant a] aqiunii cum- inexistenta In realitate asupra unui functionar sau pretinderea sau primirea de
paratorului de influenµl;
bani urmata de neexercitarea ulterioara a influentei pentru tndeplinirea actului,
- influenta pretinsa poate fi personala sau exercitatii prin mijlocirea unui
mediar; int~r­ de~i constituie o prezentare ca adevarata a unei fapte mincinoase, realizeaza
elementul material al infractiunii de trafic de influenta, aceasta avand un alt
obiect juridic (relatiile sociale referitoare la buna desra~urare a raporturilor de
- o persoana are injluen/a asupra functionarului public (inclusiv asimilat) sau privat serviciu) fatii de infractiunea de in~elaciune (relatiile sociale referitoare la
daca in circumstantele realitiitii obiective acesta poate in mod efectiv solicita ~i obtine patrimoniu), infractiunea de trafic de influenta existand independent de produ-
un anurnit comportament, ori schimbarea acestuia sau efectuarea unei anumite activitiiti cerea unei pagube materiale, a~a cum este cazul infractiunii de ln~elaciune. Pe
de catre functionar; chiar daca influenta nu este reala, efectiva, simpla pretindere, in cale jurisprudentiala s-a retinut lnsa ca, daca actul a fost tndeplinit fara sa se fi
mod credibil, a existentei unei astfel de influente poate av~ valente infracµonale in racut nicio interventie ~i totu~i se pretind bani sau alte foloase, fapta constituie
situatiile in care sunt indepJinite ~i celelalte elemente de tipicitate ale faptei. ln~elaciune. S-a mai statuat ca nu exista trafic de influenta daca inculpatul nu s-a

~
prevalat de vreo influenta pe langa vreun functionar, ci a luat suma de bani
Prin expresia are injluenfii se intelege ca acea persoana se bucura in pentru serviciile pe care el personal putea sa le faca celor care au dat banii,
mod real de increderea functionarului sau a altui salariat, ori ca bunele relatii existand In acest caz infractiunea de luare de rnita (Curtea Constitufionalii, DCC
personale cu acesta corespund realitatii, ll§adar acea persoana este In asemenea nr. 48912016, MOf nr. 661din29 august 2016, www.ccr.ro).
relatii cu functionarul !neat sa-1 poatii determina la o anumita conduita, atitudine, (iii) fliptuitorul trebuie sii promitii cii ll va determina pe func{ionarul public sa
actiune. Prin expresia lasii sii se creadii cii are injluen/ii asupra unui functionar fndeplineasca, sa nu indeplineasca, SQ urgenteze ori SQ fntarzie fndeplinirea unui act
sau a altui salariat se intelege ca o persoana se lauda ca are trecere pe langa un
ce intra fn fndatoririle sale de serviciu sau sii fndeplineascii un act contrar aces/or
functionar sau alt salariat (afirmand, de pilda, ca datorita increderii de care se
indatoriri, cltiar dacii aceastii promisiune nu este indeplinitii ulterior ori actul nu este
bucura sau datorita rudeniei sau relafiilor personale pe care le are cu ace!
functionar sau salariat poate detennina o anumita atitudine a acestuia ori poate efectuat;
obtine o anumita rezolvare), ori se prevaleaza, pretinde, afirma, contrar realitatii, - faptuitorul poate afinna ca are influenta cu privire la un anumit functionar public
ca este In relatii bune cu functionarul ori alt salariat, se bucura de aprecierea ~i care are in competenta lntocmirea actului sau ciiruia i s-a repartizat cauza ce prezintli
increderea acestuia de asemenea natura incat poate rezolva problema de care interes pentru cumparatorul de influenta; deopotrivii, fliptuitorul poate arata ca are
este interesat cumparatorul de influenta. Se considera ca cerinta este indeplinita influenta asupra unei persoane care ar putea ajunge sa influenteze chiar functionarul
~i atunci cand o persoana, tara a se lauda ca are trecere asupra unui functionar, public competent (de pilda, fliptuitorul poate arata ca are influenta asupra unui procuror
nu dezminte afirmatiile altora cu privire la existenta acesteia De· asemenea, in sau a unui judecator care nu face parte dintr-o secpe penala, dar care ar putea interveni
practica judiciara s-a retinut ca nu are relevanµ daca fiiptuitorul a precizat ori nu pe langa judecatorul investit cu soluponarea unei cauze pentru a dispune o solupe
numele functionarului public asupra caruia are influenta, suficient fiind sa-1 fi favorabila cumparatorului de influenta sau unei persoane apropiate acestuia);
determinat numai prin calitatea acestuia. Pentru retinerea infractiunii de trafic de
influenta nu este necesar ca inculpatul sa indice In mod nominal functionarul - este indeplinita aceastli conditie ~i In cazul In care funcponarul public nu este
public pe langa care pretinde ca ar avea trecere, daca din continutul celor afir- explicit nominalizat, dar se face referire la organul de stat, institutia publica sau orice
mate de el se desprinde competenta acestui functionar de a dispune in legatura alta persoana juridica din care face parte funcponarul, care are competenta de a efectua
cu actul referitor la care se trafica influenta, deoarece ceea ce este important este sau a nu efectua actul (de exemplu, traficarea influentei pe Ianga un procurer In cadrul
ca influenta presupusa a inculpatului sa fi constituit pentru persoana interesata D.N.A. ori traficarea influentei pe langa judecatorul care va face parte din completul
motivul tranzactiei. Cu alte cuvinte, pentru intregirea laturii obiective a infrac- care va solupona o contestaµe cu privire la o masura preventiva, chiar daca magistratul
tiunii de trafic de influenµ este necesar sa fie lndeplinite cumulativ mai multe nu este identificat nominal); In cazu1 In care se pretinde influenta pe langa un func-
tionar public necompetent, se poate retine sav~irea infractiunii de in~elaciune ;
 607
lnfrac/iuni de corupfie
606 Drept penal. Partea specialii

- in cazul traficarii influentei fatil de un functionar public asimilat, fapta trebuie sa

~ Chiar daca $i traficul de influentii $i in$elaciunea presupun o actiune de
constea In pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase inducere in eroare, deoarece autorul pretinde ca are influentii asupra unui func-
tionar de$i nu are, spre deosebire de in$elaciune, unde prejudiciul se produce
patrimoniale sau nepatrimoniale in legiiturii cu neindeplinirea, intlirzierea indeplinirii
doar ca urmare a unei activitati de inducere in eroare, In cazul traficului de
unui act privitor la indatoririle /egale ale fimc{ionarului public asimilat sau 'in legatur{J
influenta autorul obtine folosul In urma promisiunii ca va interveni pe langa un
cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri, nu $i in legiiturii cu indeplinirea
functionar in legatura cu atributiile de serviciu ale acestuia. Prin urmare, cata
sau urgentarea indeplinirii unui act ce intra In lndatoririle sale de serviciu. vreme incu\patul 0 .B.D. a pretins $i primit suma de 300 euro in cursul lunii
ianuarie 2010, pretinzand ca va interveni pe 1§.nga un procuror (...), iar dosarul
- - . Influenta pe care o are sau lasa sa se creada ca o are raptuitorul, sa ( ...)in care martorul denuntator B.I. a fost cercetat pentru sava~irea infractiunii
priveasca un functionar care are atributii in lndeplinirea actului pentru care prevazute de art. 85 a\in. (2) din 0.U.G. nr. 195/2002 a fost solu\ionat la data de
raptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte foloase,fiind suficientii $i numai 10 roartie 2010 de un procuror de la aceasta institutie, In cauza nu a putut fi
precizarea actului pentru a ciirei fndeplinire urmeazii a se exercita injluenfa retinuta infractiunea de in$elaciune (I.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 404 din
foptuitorului, iar nu $i indicarea persoanei asupra ciireia va Ji exercitatii. Prin
5 noiembrie 20 I 5, www.scj.ro).
determinarea actului este determinata, In mod implicit, ~i persoana care ti va
indeplini, ca urmare a realei sau pretinsei influente a raptuitorului, ~i anume ~ Infractiunea de trafic de influenta presupune din punct de vedere al
functionarul In a carui atributie intra lndeplinirea acelui act. Nu intereseaza daca laturii obiective prelevarea de o influenta inexistenta in realitate asupra unui
interventia promisa a avut sau nu Loe ~i nici daca prin interventie s-a urmarit functionar $i care de$i constituie o prezentare ca adevarata a unei fapte
efectuarea de catre functionarul public a unui act legal sau a unui act ilegal ~i mincinoase - actiune ce realizeazii elementul material al infractiunii de
nici daca ace! act a fost sau nu efectuat. Pentru existenta infractiunii, nu are in$elaciune - prin vointa legiuitorului constituie o infractiune distincta, dacii
relevanra daca pretinderea folosului a fost satisracuta, nici daca acceptarea pro- sunt indeplinite $i celelalte conditii prevazute de lege, traficul de influenta
misiunii unor foloase a fost urrnata de prestarea acestora. Nu este relevant nici existand spre deosebire de ln$elaciune indiferent daca s-a cauzat sau nu o
daca interventia s-a produs ori nu, precum nici momentul in care aceasta s-a pagubii materiala. De altfel, tacand-se o analizii comparativa a celor douii
realizat, raportat la momentul savar~irii uneia dintre actiunile ce constituie ele- infractiuni se retin cateva elemente de diferentiere distincte; astfel, in timp ce
mentul material al infractiunii, deoarece producerea interventiei nu este o con- infractiunea de in$elaciune este o infractiune de rezultat, traficul de influenta
ditie pentru existenta infrac\iunii de trafic de influenta (Curtea Constitu/ionalii, este o infrac\iune de pericol, aceasta din urma nefiind conditionata de produ-
DCC nr. 85612017, MO/ nr. 326 din 13 aprilie 2018, www.ccr.ro). cerea unui prejudiciu. in plus, in timp ce in cazul infractiunii de in$elaciune,
(iv) fapta trebuie sa fie siivar$itii inainte sau concomitent cu indeplinirea, nefnde- persoana vatamata care remite un bun infractorului ac\ioneazi:l cu bunii credin\a
plinirea, urgentarea sau fntarzierea actului ce intra fn atribufiile de serviciu ale func- in urma activitatii de inducere in eroare, in cazul infractiunii de trafic de
{ionarului asupra ciiruia este traficata injluen/a, respectiv anterior sau concomitent cu influenta curoparatorul de influenta care da bani sau alte valori traficantului de
fndeplinirea actului contrar indatoririlor de serviciu. influenta actioneaza cu rea-credinta urmiirind sa obtina determinarea functio-
narului public sa dea, sa faca sau sa nu facii un act ce intra in atributiile sale de
- daca pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite a fost realizata serviciu. A$a cum s-a retinut constant in practica judiciara, pentru existenta
dupa indeplinirea actului, se va refine sava~irea infi:actiunii de in~elaciune in masura infractiunii de trafic de intluenta este necesar ca taptuitorul sii aibii influenta sau
in care se constata existenta unei induceri in eroare, precum ~i celelalte elemente de sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar. Nu intereseazli dacii
tipicitate prevazute de art. 244 NCP 1; taptuitorul a precizat sau nu numele functionarului asupra caruia are sau a lasat
sa se creadii ca are influenta, fiind suficienta numai determinarea acestuia prin
calitatea pe care o are, esentiala fiind imprejurarea ca aceasta influenta reala sau
1
in acest sens, in literatura de specialitate (0. Loghin, T. Toader, Drept penal roman. presupusa sa fi constituit pentru persoana interesata motivul determinant al
Partea speciala, Casa de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL, Bucure~ti, 1994, p. 369) s-a aratat ca tranzactiei. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de intluenta presupune in
,,ceea ce deosebe~te infractiunea de trafic de influenta de infractiunea de in~elaciune este egala masura angajamentul taptuitorului ca va interveni la acel functionar pentru
calitatea persoanei pe liinga care traficantul de influen\a sus\ine ca va interveni. Daca in sfera ca acesta sa facli sau sa nu faca un act ce intra In atributiile sale de serviciu,
atributiilor de serviciu ale persoanei respective intra actul sau faptul pentru care raptuitorul pentru ca daca actul nu intra in aceste atributii fapta va putea constitui infrac-
afirmii ca va interveni, fapta realizeazii c0ntinutul constitutiv al infractiunii de trafic de
tiunea de in$elaciune. Nu in ultimul rand nu intereseazii daca interventia promisa
influen\ii, iar daca in sfera atribu\iilor de serviciu ale acesteia nu intra actul respectiv, fapta va
realiza continutul infractiunii de in~eliiciune. Esen\ial este, de asernenea, sub aspectul cali- a avut sau nu \oc $i nici daca prin interventie s-a urmarit efectuarea de catre
ficiirii juridice a unei fapte ca trafic de influenta sau ln~elaciune rnomentul pretinderii banilor functionar a unui act legal sau a unui act ilegal, dupa cum nu intereseazi:l daca
sau serviciilor. Astfel, daca banii au fost pretin~i dupii indeplinirea actului, fapta constituie actul a fost sau nu efectuat, esential fiind ca folosul sa fi fost primit sau pretins
infractiunea de i~elaciune, iar daca au fost pretin~i inainte de indeplinirea actului constituie
infractiunea de trafic de influen\a".
 608 Drept penal. Partea specia/a
Jnfracfiuni de corupfie 609
pentru a-I detennina pe funqionar In sensul celor dorite de persoana interesata.
Re{inand, ~adar, ca la data de I I ianuarie 20 I3, du pa discutii preliminare avute actului ori pentru indeplinirea unui un act contrar indatoririlor de serviciu se va retine
anterior, In perioada decembrie 20 I 2-ianuarie 2013, inculpatu! L.M. a pretins de in concurs darea de mita ~i traficul de influenta;
Ia martorul denun{iitor V.L.D. suma de 50.000 euro din care a primit efectiv
suma de 43.000 euro in mai multe tran~e, sustinand ca are influen{ii asupra unei ~ Existenta infraqiunii de trafic de influenp nu presupune o influenta
persoane importante, nenominalizat din cadru! DIICOT S.T.C. mult mai reala a inculpatului asupra unui functionar pentru a-I determina sa faca ori sa nu
influentli decat procurorul de caz L.B. ~i ca in schimbul remiterii sumei de mai faca un act ce intra In atribu!iile sale de serviciu, insa este necesar ca influenta
sus poate obtine pentru martorul denuntlitor, inculpat in dosarul penal nr. pe care o are sau lasli sa se creada cli o are raptuitorul sa priveasca un functionar
.../P/201 I al acestei unitati de parchet o solutie nefavorabila de netrimitere in determinat sau indicat generic de natura influentei ce urma sa fie exercitatli, care
judecata instan{a constatli ca in drept fapta acestuia lntrune$te elementele are atributii in indeplinirea actului pentru care raptuitorul a primit sau a pretins
constitutive ale infraqiunii de trafic de influenµ (CA. Craiova, sec/ia penalii, bani ori alte foloase. in consecinta trebuie sa existe legatura de cauzalitate intre
decizia penalii nr. 16812016, www.sintact.ro). primirea foloaselor respective ~i promisiunea exercitlirii influentei, pretinse sau

~
reale. in cazul in care primirea de bunuri se face anterior solicitlirii interventiei,
In ce prive$te schimbarea incadrarii juridice a infractiunii de trafic de flira legatura cu interventia solicitatii, conduita celui acuzat, indiferent cat de
influen{a pentru care a fost trimis in judecatli incu1patu1 in infractiunea de imorala ar fi, nu se inscrie in latura obiectiva a infractiunii de trafic de influeoµ.
in~elliciune, in mod corect instanta de fond a respins aceastli cerere formulatli de Infraqiunea de trafic de influenµ se consuma prin savar~irea oricareia dintre
inculpat. In acest sens, lntre cele doua infractiuni existli deosebiri fundamentale actiunile tipice prevlizute altemativ in norma de incriminare (primirea ori pretin-
atat in ce prive$te obiectul juridic $i latura obiectivii a acestora, cat ~i in mod derea de bani ori alte foloase sau acceptarea de promisiuni, de daruri, s avar~ite
special in legiiturli cu trlisiiturile ce caracterizeaza conduita subiectului activ. de catre o persoana care are influenta ori lasa sa se creada ca are influenµ asupra
Astfel, obiectul juridic al infractiunii de trafic de influenfii II constituie unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in
increderea in prestigiul ~i integritatea functionarului aflat in serviciul unei atributiile sale de serviciu. De~i nu are relevanµ dacii pretinderea folosului a fost
persoane juridice, obiectul juridic al infractiunii de ln~eliiciune constli doar in satisflicutli, nici daca acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmatli de
buna-credin{ii care trebuie sli existe in cadru! re!a{iilor sociale ce privesc prestarea acestora, pentru existenta ilicitului penal este necesar sa se probeze din
patrimoniul. Pe de altli parte, traficul de influen{ii poate exista, de exemplu, in punct de vedere al laturii obiective: 1. actul pe care inculpatul urma sli-1 deter-
varianta pretinderii unei sume de bani sau alte foloase, independent de produ- mine prin influenta sa; 2. primirea sau acceptarea de foloase in legiiturii cu exer-
cerea vreunei pagube, de vreme ce de esenta infractiunii de in~elliciune este citarea influentei; 3. legatura dintre exercitarea influentei pretinse sau reale ~i
atingerea adusli patrimoniului subiectului pasiv. in fine, in ipoteza cand traficul pretinderea/primirea/acceptarea bunurilor. Din punct de vedere al laturii subiec-
presupune prevalarea de o influen{ii inexistentli in realitate asupra unui functi- tive trebuie probate elementele de fapt care conduc la concluzia ca persoana acu-
onar, de~i constituie o prezentare ca adeviiratli a unei fapte mincinoase, ac{iune zatii a urmlirit primirea de foloase avand sau llisand sa se creada ca are influenta
ce se regiise~te ~i in cazul Iaturii obiective al infrac{iunii de ~elliciune, se asupra unui functionar pentru ca acesta sa i~i exercite intr-un anumit mod
analizeaza celelalte elemente constitutive ale infraqiunii de tragic de influen{ii, atributiile de serviciu. Daca primirea sau acceptarea de foloase au loc anterior
~i cu toate ca in ipoteza de spe{li s-a realizat ~i o pagubli in patrimoniul denun{ii- solicitlirii exercitlirii influentei, probatoriul trebuie sa indice anticiparea invoclirii
torului, criteriul decisiv de distincpe este acela cli in cazul traficului de influen{ii influen{ei, intr-un caz determinat, de catre inculpat. Vinovatia inculpatului se
se intalne~te o diminuare patrimonialii voluntara. Cu alte cuvinte, inducerea in probeazii in raport de conduita proprie. Vinovatia inculpatului nu poate ti dedusa
eroare specificli in~eliiciunii are drept consecin{ii o pagubli in patrimoniul in mod exclusiv din motivul pentru care partea vatiimatli a <lat foloasele respec-
subiectului pasiv cu care acesta nu este de acord, a~a cum se intamp~ii in privin{a tive, dacli nu existli un act de conduitli al inculpatului care sii confirme faptul ca
traficului de influen{ii, unde cumplirlitorul de influen{ii oferli benevol suma de partea vatlimatli era indreptlititli sa creada ca inculpatului i~i va exercita infl.uen{a.
bani pretinsli de traficant. Fapta inculpatului care a pretins denun{iitorului DS Primirea de bunuri pe care partea vatlimatli le dli in scopul unei protectii eventuate
suma de 300 euro pentru a-I ajuta sa promoveze proba practica pentru obtinerea viitoare, generale, nedeterminate (daca va fi nevoie), nu intra in latura obiectiva a
pecmisului de conducere, prin interventia pe langii un functionar din cadrul infractiunii de trafic de influenta. in concluzie, de~i nu este relevant dacli inter-
SPCRPCIV Arge~, bani primiti de altfel in acest scop Ia data de 28.11.20 I, ventia s-a produs ori nu, sau daca este sau nu realli, sau momentul la care acesta
lntrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de trafic de influenta (CA. s-a realizat raportat la momentul sav~irii unei dintre actiunile ce constituie
Pitqti, sec/ia pena/ii, decizia nr. 52612014, www.sintact.ro) . elementul material al infractiunii, pentru existenta laturii obiective a traficului de
infl.uenta este necesar ca probele sli indice influenta pe care inculpatul o avea sau
- in situapa In care traficantul de influenta oferii bani sau alte foloase necuvenite llisa sa se creadli ca o are asupra unui functtonar ~i care este actul ce intra in
funcponarului public pentru indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea sau intarzierea atributiile de serviciu ale unui functionar pe care inculpatul urma sa-l determine
sa facii ori sa nu faca, iar din punct de vedere la laturii subiective elementele de
fapt care conduc la concluzia ca persoana acuzatli a urmarit primirea de foloase
 61 O Drept penal. Partea specialii
lnfrac/iuni de corupfie 611
avand sau lasand sa se creada ca are influenra_ asupra unui functionar pentru ca
acesta sa i$i exercite i'ntr-un anumit mod atributiile de serviciu. lnvocarea ciune - prin vointa legiuitorului constituie o infracfiune distincta, daca sunt
influenfei, direct sau indirect, trebuie sa fie determinanta pentru primirea indeplinite $i celelalte conditii prevazute de lege, traficul de influenta existand,
foloaselor (I. C. C.J, sec/ia penala, decizia nr. 67612013, www.scj.ro). insa, spre deosebire de ln~eliiciune, indiferent daca s-a cauzat sau nu o paguba
materiala (l.C.C.J, sec/ia penalii, decizia nr. 342012007, www.legalis.ro) .

~ Savar~e~te prime~te
. . . fapta iooulpatului "'"'· ln '"""' lunii iunin 2010, a pretin, de la mM-
torul-denunf8.tor SJ.A. suma de 50.000 euro, reprezentand un procent din infractiunea de trafic de influenta eel care bani sau
valoarea unor lucrari, pentru a-i asigura acestuia, prin influenra pe care o are alte foloase materiale pentru ca, prin influenta pe care pretinde ca o are asupra
asupra unor functionari din aparatul administrativ, ca~tigarea unor licitafii In unui funqionar, sa-1 determine pe acesta sa faca un act ce intra in atribufiile sale
valoare de 5 milioane euro, iar de la martorul-denuntator M.P. suma de I 00.000 de serviciu. in cauza nu sunt intrunite aceste elemente ale infractiunii de trafic
euro, inainte de semnarea unui contract, asigurandu-1 pe denunµtor de ca~tigarea de influenta, cat timp directorul pe langa care inculpatul a promis ca va interveni
licitatiei privind atribuirea unor lucran in valoare de 50 milioane RON, intrucat nu avea ca atributie de serviciu repartizarea de locuinte, incadrarea juridicii a
ar ti cunoscut persoane influente din cadrul Ministerului Agriculturii, unde pre- faptelor fiind in infractiunea de in~elaciune (C.A . Cluj, sec/ia penalii, decizia
tindea ca lucreaza; in data de 30 noiembrie 2010, a pretins de la martorul-denun- nr. 21311997, in NCP comentat, p . 642).
f8.tor C.P. suma de 50.000 euro, pentru interventia pe Ianga un lichidator judiciar
in scopul ~tigani de catre denunrator a unei licitatii avand ca obiect imobile ~ Pentru existenta infractiunii de trafic de influenµ este necesara numai
aflate in raza municipiului Bucure$ti; la data de 7 decembrie 20 I 0, a pretins precizarea actului pentru a carui indeplinire urmeazii a se exercita influenta
numitului K.L. 3% din valoarea unei lucrari de circa 100 milioane dolari S.U.A., taptuitorului, iar nu $i indicarea persoanei asupra careia va fi exercitatii (C.S.J..
drept comision de consultanµ (reprezentand, In fapt, parte din prefUI traficarii secfia militarii, decizia nr. 5211995, www.legalis.ro).
intluentei) $i suma de 100.000 euro cash, pretinzand ca are influenpi asupra unor
functionari la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, respectiv o persoana care
lucreaza in acest minister pe zona Libia, pentru a detennina lncredintarea lucra- ~ Legiuitorul a conditionat existenta infractiunii de trafic de influenta de
rilor catre finna cetateanului tu.re, intrune~te elementele constitutive ale infrac- imprejurarea ca raptuitorul sa aibii influenta sau sa lase sa se creadii ca are
influenta asupra unui functionar, in ale ciirui atributii sii intre actul pentru care se
tiunilor de trafic de intluenfA (l.C.C.J, sec{ia pena/ii, decizia nr. 100412014,
www.scj.ro). promite interventia. Aceasta conditie este indeplinitii nu numai atunci cand
taptuitorul precizeaza numele functionarului, ci ~i cand acesta este indicat prin

~ lnruiP"ta a"""'' un oonrun; de infraeJiuni de trafie de influenJi

complicitate la trafic de influenµ pentru ca, in calitate de avocat in cadrul unui
,1
calitatea sa, in mod direct sau indirect (C.A. Craiova, sec/ia penalii, decizia
nr. 18912007, www.legalis.ro).

barou, a pretins $i primit o suma de bani de la denunf8.tor, sustinand ca are

influenµ asupra unui magistrat ~iastfel va obtine o hotarare judecatoreasca ~ Existenta infracpunii de trafic de influenp. nu presupune existenta unei
favorabila acestuia, iar ulterior, inaintea termenului de judecata, 1-a pus in influente reale a raptuitorului asupra unui functionar pentru a-1 determina sa faca
legatura cu alt avocat, spunandu-i ca trebuie sa-i <lea acestuia bani pentru a se ori sa nu faca un act ce intra in atribupile sale de serviciu, insa pentru existenta
interveni Ia un alt magistrat de la tribunal, in vederea obtinerii unei hotarari acestei infractiuni este necesar ca influenta, pe care o are sau lasa sa se creada ca
judecatore~ti favorabile (lC.C.J, sec/ia pena/ii, decizia nr. 50012008, fn NCP
comentat, p. 638).
o are fliptuitorul, sa priveasca un functionar care are atributii in indeplinirea
actului pentru care fliptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte foloase

fli~tuitorul
(I.CC.J., sec/ia penalii, decizia nr. 239812006, www.legalis.ro) .

. . . infraeJiunea de tralie de influenJi exi'1ii at<t atunei e.fud

~i
in mod real o influenµ asupra unui funcponar, cat atunci cand fliptuitorul lasa
are
~ A lasa pe cineva sa creada ca are o influenta inseamnii a crea falsa
sa se creada ca are intluenµ asupra unui functionar, de~iinfluenta nu exista In impresie ca inculpatul se bucura de o oarecare trecere pe langa functionari,
realitate. Prin urmare, fapta de a pretinde $i de a primi o suma de bani, savar~ita inclusiv prin atitudinea de a nu dezminti afirmatiile in sensul existentei
influentei. Inculpatul, chiar daca nu a fost el eel care a avut inifiativa contactului
de catre o persoana care lasa sa se creada ca are influenµ asupra unui funqionar,
pentru a-I determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atribupile sale de cu denuntatorul, a avut, totu~i, o atitudine activa, intretinand falsa credinta a
serviciu, chiar daca in realitate fliptuitorul nu are o astfel de influenµ, intrune$te acestuia din urma cu privire la influenta pe care ar avea-o asupra functionarilor
elementele constitutive ale infraqiunii de trafic de influenµ, iar nu pe cele ale din cadrul institutiilor medico-legale de la A.I. ~i Cluj Napoca. Acest din urma
infractiunii de in$elaciune. Prevalarea de o influenµ inexistenta In realitate aspect rezulta din contextul in care au avut loc discutiile dintre cei doi, context
asupra unui funqionar, de$i constituie o prezentare ca adevarata a unei fapte constand in depistarea denuntatorului in trafic, sub influenta alcoolului ~i in
mincinoase - actiune ce realizeaza elementul material al infraqiunii de in$ela- iminenta intocmirii unui dosar penal sub aceasta acuzatie, dar mai rezulta ~i din
aceea ca inculpatul a promis ca va ,,rezolva" problema denuntatorului. in
 613
lnfracfiuni de corup{ie
612 Drept penal. Partea specialii
'in vigoare a Legii nr. 63/2012 (22 aprilie 2012) chiar daca acestea se aflli 'in proprie-
tegatura cu notiunea folosita de inculpat pentru a denumi solutia la situa1ia tatea membrilor familiei condamnatului sau unei persoane juridice asupra careia con-
denun¢torului, aceea de ,,a rezolva" problema ( ...) aceasta denota tocmai atiu-
dinea activa a inculpatului In sensul lntretinerii falsei credinte a denuntatorul ii damnatul detine controlul.

,,I asupra pretinsei influente (CA. Alba lulia, secfia penalii, decizia pena/ii ~ Banii, valorile sau orice alte bunuri primite de taptuitor se confiscli, in
j nr. 3612013, www.rofii.ro). oatura sau prin echivalent banesc, dupa caz, ~i nu se restituie beneficiarilor
~
~ Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta nu are relevanµ daca
traficului de influen¢ care denun\ii autorita\ii fapta mai inainte ca organul de
urmarire penalli sa fi fost sesizat (C.S.J., completul de 9 judeciitori, decizia
pretinderea folosului a fost satistacuta, nici daca acceptarea promisiunii unc r nr. 11212002, www.legalis.ro).
foloase a fost urmata de prestarea acestora. Nu este relevant daca interventia s-:i
produs ori nu, precum ~i momentul In care aceasta s-a realizat, raportat l.:i ~ Instantele nu puteau sli oblige pe inculpat la restituirea clitre persoanele
momentul sava~irii uneia din actiunile ce constituie elementul material al care au dat banii (cumparatorii de influenta) a sumelor primite de la acestea
infraqiunii, deoarece producerea interventiei nu este o conditie pentru existenf<1 pentru realizarea activitatii de trafic de influenta, ci erau datoare sa dispuna con-
traficului de influenta (CA. Bucure~ti, sec/ia penalii, decizia nr. 3411995, in fiscarea acelor sume (C.S.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 197611999, in Probleme
R.D.P. nr. 111996. p. 144).
de drept... 1990-2000, p. 416).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru buna des~urare a raporturilor de
~ Atunci ell.ad influenta nu este reala, trebuie sa fie posibila ~i credibila, serviciu in cadrul unitlitilor prevazute de art. 176 NCP sau al persoanelor juridice de
~i nu irealizabilii sau absurda, imposibil de a exista ~i a avea efect. Persoana
cumparatorului de influen¢ trebuie sa aiba un interes real - indiferent daca este drept privat;
nelegitim sau legitim - in legaturli cu ace! act al functionarului (CA. Alba lulia, c) leglitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infraciiune de pericol
sec/ia penalii, decizia nr. 366 din 22 martie 2016, www.rolii.ro). abstract).

~ Primirea de bani, cu promisiunea de a influenta ofiteri de politie spre a 3 .5. Latura subiectiva
se obtine liberarea unui arestat sau pentru netrimiterea in judecata a invinuitului
- intentia directli;
indepline~te cerinta prev~ta de lege ca fapta sli se refere la atributiile de - scopul: determinarea funcponarului public sli faca ori sli nu faca un act ce intra m
serviciu ale functionarului asupra caruia raptuitorul pretinde ca are influenµ,
deoarece politistul, de~i nu are atributia de a revoca arestarea ori sli solutioneze atribupile sale de serviciu;
cauza, poate actiona in efectuarea cercetarilor in ~a fel meat sa determine luarea - nu intereseazli sub aspectul existentei infractiunii mobilul cu care a fost savar~itli
unei atare mlisuri sau adoptarea unei anumite solutii de catre procurer (C.S.J., fapta; acesta poate fi avut In vedere de instan!li la individualizarea pedepsei.
completul de 9 judeciitori, decizia ·nr. 1512001, fn NCP comentat, p. 639).
~ Aceasta fapta se sav~e~te numai cu intentie calificata prin scop,
- banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscli de la persoana care le
neexistlind niciun dubiu asupra atitudinii incu\patei de con$tiintii $i vointi\.
Astfel, vointa sa consta in sliv~irea uneia sau mai multora dintre actiunile
detifie (daca sunt glisite), iar dacli nu se gasesc, se vor confisca prin echivalent (nu se
poate dispune confiscarea ~i in natura ~i prin echivalent a bunurilor gasite care au tacu~
specifice e\ementului material al infractiunii - ~tiind ca foloasele reprezinta
obiectul traficului de influentli); aceste bunuri pot fi restituite cumparatorului de'
pretul influentei sale asupra functionarului, pe planul con$tiintei reprezinta
influenra care a deountat fapta sa organelor de urmlirire penalli fnainte ca acestea sa se
pericolul creat pentru onestitatea ~i corectitudinea functionarului. Actiunea care
fi fost sesizate, cu conditia sa fi fost date dupa efectuarea denuntulµi; daca banii, constituie elementul material al infractiunii se savar$e:?te numai cu intentie
valorile sau orice alte bunuri au fost date de curnparatorul de influenta lnainte de directa, fiind necesara intentia inculpatei de a primi bani, bunuri sau alte foloase
realizarea denuntului chiar daca acesta beneficiazli de cauza speciala de nepedepsire, necuvenite - de$i legal, nedatorate - respectiv sa existe un contra-echivalent al
aceste bunuri vor fi supuse confisclirii; conduitei sale ilicite ~i ~tiinta ca i~i insu~e$te ceva ce nu i ,se cuvine, aspecte
- nu se vor confisca banii, valorile sau orice alte bunuri pretinse sau cele cu privire dovedite de probele dosarului. Or, din actele dosarului rezulta in mod clar
la care afost acceptatii promisiunea ca vor fi date; intentia inculpatei (l.CC.J., secfiapenalii, decizia nr. 6512015, www.scj.ro).
- de asemenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitie pentru reali-
zarea flagrantului la infractiunea de trafic de influenta, acestea restituindu-se organelor 3.6. Varianta agrava ta
de urmlirire penala; - constituie variantii agravata a infractiunii sav~irea faptei de o persoanli care
- in cazul In care infractiunea de trafic de influenta a fost comisa dupa 22 aprilie exercitli o functie de demnitate publicli; este judeclitor sau procuror, este organ de
2012, potfi supuse confisciirii extinse bunurile sau foloasele doblindite dupa intrarea
 617
Jnji-ac(iuni de comp{ie
616 D•·epl penal. Partea speciala
publice sau care estc :;upusa controlului ori supravegherii acestora cu ptivire Ia indepli-
baza ace l e ia ~ i rezolutii infractionalc, recurentul-inculpat a mai so licitat denun- nirea respectivului scrviciu public) ori in cadrul oridirei persoane juridice.
tatoare i, s uplimentar, suma de 300 euro, suma cu plata careia, initial, aceasta nu
a fost de acord insa, in cele din urma, dupa ce impreuna cu sotul siiu a avut o
4.2. Obiectul infractiunii
intalnire cu un barbat ramas neidentificat, care s-a oferit sa-l ajute pe inculpat in relaliile sociale referitoare Ia buna desfli~urare a
desfii~urarea activitlit ii infractionalc, in sensu! ca s-a prezentat ca fiind directoru l a) obiectul juridic special:
SC P., a remis acestuia pentru inculpat suma de 1.000 lei (echivalcntul celor 300 raporturilor de serviciu;
euro pretin~i de acesta in schimbul promisiunii eli va interveni pentru angajarea b) obiectul material: nu are.
denun\litoarei in cadrul societliiii mentionatc). Prin urmare, faptele recuren-
tului-inculpat C.C., savar~it e in baza aceleia~i rezolutii, de a pretinde ~i a primi de 4.3. S ubiectii infractiunii
mai multe ori, Ia diferite intervale de timp, de Ia denun\litoarea C.A. sumele de a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are
3.000 lei ~ i 500 euro, sustinand eli are influentli asupra directorului de Ia SC P. pe
care-1 va determina sa aprobe cererea de angajare a acesteia pe un post cores-
savar~ita In calitate de subiect activ
capacitate penalli:
punzator pregatirii sale de inginer chimist intr-un departament ce viza controlul - infrac\iunea de cumparare de influentll poate fi
calitlitii produselor Ia societatea mentionata, constituie infractiunea continuata de nemijlocit ~i de un func\ionar public;
trafic de influenta (I.C.C.J., sec(ia penalii, decizia nr. 417112011, Wlvw.scj.ro). - participa\ia penala este posibila In toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
~i
~ Are caracter continuat fapta inculpatului care a pretins ~i primit de Ia
- autorul infrac\iunii de cumparare de influenta nu poate fi considerat totodata
complice sau instigator Ia infractiunea de trafic de influenta;
denun\litor, in intervalul aprilie-decembrie 2003, suma totala de 460.000.000 lei
- in cazul In care promisiunea, ofcrta sau darea nu este realizatli direct, ci prin
(ROL), iar Ia 5 decembrie 2003 - data Ia care a fost surprins in flagrant - suma
de I 0.000 euro, pentru a interveni pe langa reprezentantii firmei italiene in intermediar, se va retine cumpararea de influenjii in sarcina celui care a comis fapta
vederea incheierii unui contract cu denuntatorul, privind fumizarea cantitatii de prin persoana interpusa, aceasta din urma aviind calitatea de complice sau instigator in
150.000 me balast, in intervalul martie 2003 - iunie 2004, precum ~ i pentru efec- ftmc\ie de natura actelor concrete realizate;
tuarea Ia timp a platilor (l.C.C.J., sec(ia penalii, decizia nr. 1180 din 26 martie
2010, IVWW.scj.ro). ~
.i.fll!!. Fapta inculpatului D.D. care a promis remiterea sumei de 20.000 de
curo unui poli\ist de frontiera (numitul C. R. E.) pentru ca, in schimbul acestei
3.9. Pedeapsa sume de bani, acesta din urma, prin influen\a pe care o avea asupra unui \ucrator
varna\ cu care l~i desfii~ura activitatea in P.T.F. Moravi\a, sa procedeze Ia identi-
ficarea unui lucrator vamal care sa accepte lncalcarea atributiilor de serviciu ~i
- pentru fonna tip: inchi soarea de Ia 2 Ia 7 ani;
- pentru varianta atenuatii: inchisoarea de Ia 1 an ~ i 4 luni Ia 4 ani ~i 8 luni; implementarea in fa\s in evidentele sistemului informatic vamal a unei opera-
- pentru varianta agravatii: inchisoarea de Ia 2 ani ~i 8 luni Ia 9 ani ~i 4 luni. liuni de export, tara ca bunurile lnscrise in documentele vamale ce urmau sa fie
utilizate in acest scop sa paraseasca teritoriul Romaniei, intrune~te elementele
constitutive ale infraC\iunii de cumparare de inl1uen1a. Fapta inculpatci F .I. care
~~- ~l!nw~i.ar..ea ~~e}Df}ueota: 1-a ajutat pe inculpatul D.D. In activitatea infrac1ionala conceputa de acesta ~i a
promis pol ilistului de front iera suma de 20.000 de euro, in schimbul careia
4.1. Notiune acesta sa identifice prin influen\a pe care o avea asupra unui lucratorilor vamali
cu care i~i desfli~ura activitatea in P.T.F. Moravi\a, sa procedeze Ia identificarea
unui \ucrator varna\ care sa accepte incalcarea atribu!iilor de serviciu ~i imple-
- este infraq iunea ce constli in fapta unei persoane fizice sau juridice de a promite,
de a oferi sau de a da, direct sau indirect, bani ori alte foloase unci persoane care are
mentarea in fa ls In eviden\ele sistemului informatic vamal a unei operatiuni de
influentll sau lasa sa se creada ell are influentll as upra unui functionar public, pentru a-1 export, fiirli ca bunurile lnscrise in documentele vamale ce urmau sa fie utilizate
determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineascli, sa urgenteze ori sa intiirzie in acest scop sa paraseasca teritoriul Romaniei, intrune~te elementele consti-
indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineascll un act tutive ale complicita\i i Ia cumparare de influenta (C.A. Timi~oara, sec{ia penalii.
contrar acestor indatoriri;
decizia nr. 707/A/ 2015, www.rolii.ro).
- potrivit art. 308 NCP raportat Ia art. 292 NCP, constituie varianta atenuatii a
b) subiectul pasiv: principal este autoritatea publica, institutia publica, institutia
infractiunii de cumparare de influenta savii~irea faptei in legatura cu persoanele care
sau persoana juridici! de interes public ori privat In cadrul clireia func1ionarul public se
exercitli, permanent ori temporar, cu sau tara o remuneratie, o insarcinare de orice natura
in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevlizute Ia art. 175 alin. (2) NCP (persoana
fizica care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investitli de autoritlltile
 6 19
Jnfrac(iuni de corup(ie
6 18 Drepl penal. Parlea specialii
- oferirea de bani sau alte fo\oasc necuvenite presupune ca bunuri\e oferite sa fie
a fla in exercitarea atributiilor de serviciu, iar subiect pasiv secundar este funqionarul infa\i~ate persoanei care are influenta sau lasa sa se creada ca are influe nta asupra unui
publi c' cu pri vire Ia care se pretinde ca exista o influen!li. func~ionar public; nu prezinta importan\ii pentru savar~irea infraqiunii daca ofcrta este
4.4. Latura obiectiva acceptata sau nu;
a) ele mentul material : promisiunea, oferirea sau darea tie bani sau alte foloase ~ Sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de cumparare de
unei persoane care arc in fluen ~ sau lasa sa se creadii cii are influen~ asupra unui influen\li in cazul In care inculpatul C. G., prin intermediul inculpatului S.V ., a
fimc(ionar public, pentru a-1 determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, oferit ~i a dat suma de 45.000 lei inculpatului G.C.N., suma pretinsa de accsta
sa urgenteze ori sli lntarzie indeplinirea unui act ce intra In indatoririle sale de serviciu pentru s ine ~i te!\e persoane, in baza promisiunii sale de a interveni asupra unui
sau sa indeplineasca un act contrar acestor lndatoriri; comisar cu func\ie de conducere din cadrul Garzi i Financiare pentru ca sa fie
oprita aqiunea de monitorizare efectuata Ia 22 iunie 2009 de comisarii V .A.,
l .E .. C.N.Y. ~i I.G. a loca\iei situate in str. P.G.C., sector 5, Bucure~ti, unde
- toate modalitlitile alternative ale elementului material pot fi realizate direct de
inculpatul e.G. de\inea o sec\ie clandestina de depozitare ~i imbuteliere bauturi
cumpariitorul de influe nta sau indirect, prin intem1ediul unei persoane interpuse
(complice Ia infraqiunea de cumparare de influenta); in cazul in care persoana inter-
a\coolice (!.C.C.J. . sec(ia penalii, decizia nr. / 809 din 27 mai 2013.
pusa este cea care 1-a determinat pe cumparatorul de influenta sa comita in fract iunea,
se va retine numai instigarc Ia cumparare de influenta: www.scj.ro).
- promiterea de bani sau alte fo loase necuvenite se poate real iza verbal ori in scris, - darea presupunc remiterea efectivli a banilor sau a a\tor foloase necuvenite,
expres sau implicit, fiind necesar ca bunurile promise sa nu fie prezentate persoanei precum ~i primirea acestora direct sau indirect de d\tre persoana care are influenj.li sau
care a re influenta sau care lasa sa se creada ca arc influenta asupra unui functionar lasa sa se creada eli are influen\a asupra unui func1ionar public.
public; nu prezinta importan~ pentru saviir~i rea infractiunii daca promisiunea este
acceptatli sau nu ; bunuri le necuvenite promise pot fi date ~i dupa efectuarea traficului ~ Fapta de a promite ~i de a da sume de bani unui consi\ier a\ vicepre~e­
de influenta, fapta consumiindu-se Ia momentul promiterii ; dintelui unei institutii pub lice, care are influenta sau \asa sa se creada ca are
influen\li asupra funqionarilor din cadml institu\iei, pentru a-i determina sa faca
~ Fapta de a promite suma de 7.000 euro in mod direct inc ul patei B.P.L.
sau sa nu faca acte ce intra in atributiile lor de serviciu, privitoare Ia monito-
rizarea modului in care sunt respectate clauzele unui contract de privatizare,
care a lasat sa se creada cii are influenta, prin intermediul unui parlamentar,
asupra funqionarilor din cadrul Administratiei Prezidentiale pentru a-i deter-
intrune~te elementele constitutive ale infrac\iunii de cumparare de influen\li
(J.C.C.J., sec{ia penalii, decizia nr. / 333 din 17 aprilie 2013, \vww.scj.ro).
mina sa examineze cu prioritate ~ i sa avizeze favorabil o cercre de graticre indi-
viduala a condamnatulu i V.T.A. consti tuie infractiunea de cumparare de
in fl uenta (J.C.C.J., sec{ia penalii, decizia nr. 212 din 22 ianuarie 2014,
~ Persoana acuzata a oferit bani ~i produse martorului l.l. pentru ca
martorul , oftter de poli\ie, sa nu trimita dosarul care II privea pe recurent ditre
Parchet ~i In consecinta suma oferita avea \egatura cu indatoririle de serviciu ale
www.scj.ro).
martorului . Sustinerile recurentului In legatura cu faptul ell Ia momentul Ia care a
oferit suma de bani dosaml fusese deja trimis de catre ofi\erul de poli\ie catre
parchet nu au relcvanta, avand In vedere ca recurentul nu a cunoscut acest fapt
dedit ulterior. La momentul Ia care discu\ia a avut loc cu martorul, inculpatul i
1
Potrivit art. 294 NCP, fapta de cumpiirare de inOuenta poate fi comisa ~i in lcgatura cu s-a adresat acestuia in calitate de persoana care facea eercetari in cauza, astfel
activitatea urmatoarelor categorii de subieqi pasivi secundari: !neat condi\ia de Ia dare de mitli este lndeplinita (i. C.C.J., sec(ia penalii, decizia
a) functionarilor sau persoanelor care i~i dcsla~oara activitatea pe baza unui contract de
nr. 2034/20 I 2, www.scj.ro).
munca ori altor persoane care exercitii atributii simi lare in cadrul unci organizatii publice
internationale Ia care Romania este parte; ~ Cu privire Ia modalitatile de comitere prin promisiune sau oferire,
b) membrilor adunarilor parlamcntare ale organizatiilor internationale Ia care Romania
pentru existen\a infractiunii nu prezinta importan\a daca promisiunealoferta este
este parte;
c) funqionari lor sau persoanelor care i~i desfli~oara activitatea pe baza unui contract de
acceptata sau nu de catre eel caruia ii este adresata. De asemcnea, aC\iunea
munca ori altor persoane care exercita atributii similare, in cadrul Uniun ii Europene; trebuie sa fie realizata asupra unei alte persoane care are injluenJii sau care lasii
d) persoanelor care exercita fu nqii juridice in cadrul instan!elor intemationalc a caror sii se creadii cii are influen(ii asupra wwi funcfionar public. Prin urmare, prin
competcnta este acccptata de Romania, precum ~ i funqio narilor de Ia grcfele acestor instante; expresia are injluenfii se intelege ca acea pcrsoana se bucura In mod real de
e) functio nari lor unui stat strain; lncrederea unui funC\ionar public, iar prin expresia lasii sii se creadii cii are
f) mcmbrilor adunarilor parlamentare sau administrative ale unui stat strain ; injluenfii se i ntelegc o persoana care se \auda eli are treeere pe \anga un
g) juratilor din cadrulunor instante strai ne.
 620 /Jrept penal. Partea specialii
lnji-ac{iuni de corup(ie 621
fu nctionar, care sc prevalcaza, prcti ndc, atirma, contrar real itatii, ca cste i n
- fapta nu cste tii)icii dacii din probele administrate nu se poate retine ex istenta unci
rclatii bunc cu acesta. se bucura de aprecicrca !?i increderea sa de asemenea
natura incilt sa poata rezolva problema de care se intercseaza cumparatorul de persoane care a pretins sau a lasat sii se l nteleaga eli are influe nta asupra functionarului
inlluen(a. 0 astfe l de cond i(ie este indep linita ~i atunci cand o persoani.i, tara a se r ublic.
liluda ca a re trcccre asupra unui fun ctionar public, nu dczminte afinnatiil e altora .L!'Iil/i!...
cu privire Ia existcnta acesteia. A ~a fi ind, prevalarea de o intlu enta inex istenta, ~ Diferen{a dintre cumpiirarea de influen{ii !ii clarea de mitii se produce
in rea litate, asupra unui fu nq ionar, dc~i constituie o prezentare ca adevara ta a in ceea ce prive!ile subiectul pasiv. Promisiunea, oferi rca sau darea de bani ori
unci fapte mincinoase - aq iune ce realizeaza clementul materia l a l infrac(i unii a lte foloase se face in cazul infraC\iuni i de dare de mitli catre eel care are
de in~claciune - prin vo in ta legiu itorul ui, constituie o in frae(iunc dist incta, daca indatoririle de servic iu a cliror i ndeplinire, neindeplin ire, intilrziere sau act
sunt indepl inite ~i celelalte condi(ii lega le, infraqiunea ex istilnd pe ntru eel care contrar acestor indatoriri se solicitll. In cazul infractiunii de cumpa rare de
face trafic de intluentli, spre deosebire de infraq iunea de in!?eliiciune, ind iferen t intluenta, actele de promisiune, oferire sau dare de bani se exercitli ciitre o a ltii
daca s-a cauzat sau nu o pagubli materia lii. O ricum, aceastii problema nu vizeaza persoana decal fun ctionaml , a le caru i indatoriri de serviciu sunt legate de banii
in mod direct subiectul aqiunii de cumpa rare de intluenta, c i pe eel care face sau foloasele in cauza, respectiv actele sunt flicute clltre o persoanli care are
tra fic cu intl uen(a sa $i asupra cliruia intervin e cumpliratorul de inlluentii influentii sau lasa sa se creadll ell are intluenta asupra unui funC\ionar. Or,
(Curtea Constitu{ionala. decizia nr. 60712017, M.Of nr. 968 din 7 decembrie raportilndu-ne Ia datele particulare a le prezente i cauze, se constatii eli strict pe
2017, www.ccr.ro). aceea~i situatie juridici! s-au retinut doua incadrari j uridice in sarcina inculpatilor

Cerin{e esen{ia/e: A. ~i M., tara a se face dovada vreunei conivente infrac(ionale probata astfel
c um cer ex igentele procesual pena le i n ceea ce privc~tc retinerea ~ i a infractiunii
(i) promisiunea, oferirea sau darea sa aibii ca obiect bani sau a/te foloase; de cumpllrare de influenta. N u s-a fac ut dovadii dinco lo de orice indo ialii eli
(ii) promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte joloase sii fie rea/izatii in suma de bani cu care a fost bonusat inculpatul E. ~ i data cu titlu de mita s-a flicut
scopu/ determiniirii func(ionarului public sa fndeplineascii, sii nu fndeplineasca, sa inclusiv in scopul ca acesta sa-~i exercite influenta ~ i ciitre o a lta persoana deciit
urgentpze ori sa intiirzie indeplinirea unui act ce intrii in indatoririle sale de serviciu persoana acestuia, ale cami indatoriri de serviciu sunt legate de banii sau
sau sa fndeplineasca un act contrar acestor fndatoriri; folo asele in cauzli. Dacii actele cauzei conduc Ia conc luzia certa eli inculpatul E.
a fost mituit in leglitura cu acte ce tin de propria acti vitate, situatia este total
- este indepl inita cerinta esenpalii atilt in cazul in care persoana care are intluenta diferitli in ceca ce prive~te retinerea ~ i a infractiunii de cumparare de influentii
sau lasii sa se c reada cii are influen~ii asupra funqionarului public promite sa intervina retinutli in sarcina inculpatului A. core lativ cu retinerea in sarcina inculpatului E.
pe lilnga acesta (chiar dacli aceasta promisiune nu este indeplinitii ulterior ori actul nu a infractiun ii de trafic de influenta. Simpla prezumtie eli prin numirea acestuia i n
este efectuat), ipotezli in care se va retine ~i com ite rea infraqiunii de trafic de influen~ii, calitate de membru neexecutiv al ASF i~ i va incalca atilt propriile indatoriri, cilt
cilt ~i atunc i cand aceasta pe rsoanii nu face nic io promisiune, situatie in care se va retine ~ i faptul eli i ~ i va exerc ita influcnta asupra altor persoane din conducerea ASF,
numai c umpiira rea de infl uentii, nu ~i traficul de influentii (de pildii, in cazul in care o pentru a proteja intcrcsele fin anciare a le M., nu poate conduce de plano Ia
persoanii oferii bani fiului unui magistrat pentru ca acesta sa intervinii pe langli ta tlil siiu condamnarea acestuia pentru ambe le infractiuni. Nu a fost demonstrat in niciun
pe ntru dispune rea unci so lutii favorabile cumpa riitorului de influenta fapta este tipicii, mod eli inculpatul A. ~i implic it inculpata persoanli j uridica M., i-a solicitat
atilt in ipoteza in care fi ul magistratului acceptii sa intervina pe liingii tatiil siiu ori refuza inculpatului E. ca in momentul in care va ajunge Ia ASF va detennina sau va
interventia indrumand cumpiiriitorul de influe nta spre un avocat); face toate demersurile in ceea ce-i pri ve~ te pe ceilalti membri din conducerea
- este lndeplinitii aceastii conditi e ~i in cazul in care fu nctionarul p ublic nu este
ASF pentm a favoriza intr-un mod sau altul pe M., dupa cum nu s-a dovedit in
nic iun mod eli inculpatul E. a promis sau s-a angajat in vreun mod sa intervina
explic it nomina lizat de traficantul de influentii, dar se face refe rire Ia organul de stat,
prin prisma noii sale ca litiiti in favoarea lui M., pentru a se putea retine
institutia publica sau orice a iUi persoanii j uridica din care face parte fun qionarul , care
savar~ irea i n concurs a celor doua infractiuni (l.C.C.J.. sec(ia pena/a, decizia
arc competc n!a de a efect11a sau a nu e fectua actul (de pildii, trafi carea influente i pe
langii un procuror in cadrul D.N.A.); nr. 23512017, www.scj.ro).

- in cazul in care traficantul pre tinde influenta pe langii un functionar public necom-
petent , in sarcina acestuia se poate retine siivar~irea infract iunii de in~eliiciune, nepu-
~ Pentru a se retine infractiunea de cumpiirare de influentii, este necesar
ca aqiunile incriminate (promisiunea , oferirea, darea de bani sau alte foloase) sli
ta nd fi retinutii insii comiterea in fractiunii de cumpiirare de influentii pentru persoana vizeze o persoana care are infl uentli ori lasa sa se creadli eli are influenta asupra
care a promis, oferit, dat ba ni pentru tra ficare, aceasta din urmii fiind s ubiectul pasiv al unui functionar public, in scopurile aratate mai sus. Cu alte cuvinte, este necesar
infraqiunii de in~eliiciune;
ca infractiunea de cumparare de influenta sa fie insotita de o fapta (nu neaparat
infraC\ iunc) de trafic de influenta, respectiv este esential ca o persoana sii ,vandii"
intluenta, respectiv sa aiba influenta ori sa lase sa creada eli are intluenta asupra
unui fu nctionar public. In conditiile in care aq iunea de a promite, oferi sau da
 623
ln{raC(illni de COI1tp(ie

622 Drepl penal. Partea ~peciala

- potrivit art. 292 alin. (4) NCP banii. valorile sau orice alte bunuri necuvenite
bani ori alte foloase nu vizeazii o persoana ce are intluen1a ori lasii sa se crcadii of erite (chiar dadi nu au fost acceptate) sau date se conftscli, iar dad\ nu se gasesc, se
eli arc in!lucnlli asupra unu i functionar public, fap la nu estc prevazutii de lcgea va dispune confiscarea prin echivalent; trebuie totu~i racutli o precizarea pentt"U
penala, nefiind indeplinite cerinlele pentru a se reline infrac1i unca de cumpiirare ~i
c\arificarea nonnei: dacli banii valorile au fost oferite, confiscarea se va dispune din
de in !luenlii. 0 asemenca circumstan1a se riisfriinge ~i asupra pal1icipantilor, patrimoniul cumparatorului de influenta, In vreme ce banii ~i valorile date se vor
astfel inca! nici fata de comp licc nu se poate reline comiterea unei fapte
prevazute de legea penalli, deoarece in fapt a ajutat ori inlesnit comiterea unci confisca din patrimoniul traftcantului de influen\1'1;
fapte ce nu are relcvanta penala (CA. Bucure$li. sec(ia a 11-a penala, decizia - nu vor fi confisca\i banii sau foloasele necuvenite promise traficantului de
nr. 828 din] iunie 2015, www.rolii.ro).
(iii) fapta trebuie sa fie savdr$ifii lnainte sau concomitent cu fndeplinirea,
influenta.
b) urmarea imediata: starea de pe ricol pentru buna desf.a~urare
a raporturilor de
serviciu In cadrul unitli\ilor prevazute de art. 176 NCP, a\ persoanelor juridicc de drept
nefndeplinirea, urgentarea sau intarzierea actului ce intra in atribu{iile de serviciu ale
privat, al autoritii\ilor pub\ice ale statului strain, a! w1ei instante intemationale sau orga-
funC{ionarului asupra ciiruia urmeaza sii fie traficata influen{a, respectiv anterior sau
concomitent cu indeplinirea actului contrar fndatoriri/or de serviciu: niza\ii intemationale;
c) legatura d e cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infractiune de pericol
- nu cste tipica fapta daca promisiunea, oferirea sau darea are foe dupii indepli-
nirea actu/ui de func{ionanil public 1 ; abstract).
- nu va constitui infraqi unea de cumparare de intluenta promisiunea, of erirea
4 .5. Latura s ubiectiva
sau darea de bani sau a lte foloase unci persoane care are influen~a sau las3 sa sc
c reada eli are infl uenta asupra unui arbitru; In aceasta privintli In doctrinli 2 s-a aratat
eli ,in cazul unci conven(ii de arbitraj, piirtile litig iului, adicii persoanele d irect inte-
- intentia directa ;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul cu care a fost saviir~iU\
resate, s unt cele care stabilesc, de comun acord, un arbitru care sa le solutioneze fapta; acesta poate fi avut In vedere de instan\li Ia individualizarea pedepsei.
litigiul, ~ i tot ele sunt cele care suportli o norariul acestuia sau alte che ltuieli . Prin
unnare, acestea pot sa cearli nemij locit de Ia arb itru, pr in ch iar procedura desra~ ura ta, 4.6. Varianta atenu a t a
solutionarea litigiului in sensu! dorit, pentru eli acesta este, in esentii, chiar obiectul - spre deosebire de fonna de baza a infraqiunii care incrimineaza cumplirarea influ-
a rbitraju lui. l nfluentarea decizii lor arbitru lui pri n promisiuni, oferire sau dare, In mod entei fata de un funqionar public [art. 175 al in. (1) NCP] sau de un functionar public
d irect, de ban i ori a lte foloase atrage raspunde rea penala sub forma darii de mitli, ori asimi\at [art. 175 alin. (2) NCP], in ipoteza variantei atenuate este incriminata fapta tipicli
a instigarii sau complicitlifi i Ia aceasta infractiune, dacli este vorba de un alt partici- de cumparare de influen\li comisa in \egatura cu fimc(ionarii pril,a(i, adica persoanele
pant. Daca insa un tert, i n raport cu partile impl icate In procedura arbitraju lui, doreste care exercitli, pennanent ori temporar, cu sau tara o remuneratie, o inslircinare de orice
intluentarea deciziei arbitrului intr-un sens care, in mod indirect, 1-ar avantaja fapta natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin. (2) NCP
celu i care, avand influe nta sau lasand sa se creada eli are infl uenta asupra arbi- (persoana fizica care exercitli un serviciu de interes public pentru care a fost lnvestita de
tru lui/arbitrilor, promite eli va interven i pe langli acesta/ace~tia, pretinzand bani sau autoritli\ile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire
alte fo loase pentru a actiona in acest sens, in t ru n e~te e lementele constitutive ale Ia indeplinirea respectivului serviciu public) ori in cadrul oricarei persoanejuridice.
infrac(iunii de ln!jeliiciune sau tentativii Ia ln!jeliiciune (dacii bunuri le nu au fost
date), iar nu ale infractiunii de trafic de influentli, din cauza lipsei calitli!ii de f1111C- 4.7. Formele infractiunii
!ionar public sau privat a arbitrului . ( ... ) Ccl care va oferi bani sau alte foloase
- actele de pregatire sunt posib ile, dar nu sunt incriminate;
persoanei ce promite, in schimbul bunurilor, interventia Ia arbitru, nu va fi pedepsit
pentru infractiunea de cumplirare de influenta, deoarece nu sunt i ndeplin ite conditi ile - tentativa mt este posibila, fiind asimilatli fap te i consumate;
art. 292 NCP cu privire Ia calitatea persoanei Ia care se promite influenta" 3 ;

infraqiunii de in~eliiciune intr-o cauzii rclativa Ia activitatea de arbitraj; astfel, s-a considerat
1 Apreciez cii in acest caz nu se poate considcra di autorul a actionat creziind in mod cii fa pta inculpatului V .M., care in calitate de Pre~edinte ~i
a\ Camerei de Comer\ lndustric a
cronat eli a comis o fapta prevazuta de legea penala pentru a se retinc cx istenta unci fap tc Romiiniei a pretins martorului denuntiitor P.G.I. suma de 1.000.000 curo, din care a primit
putative, astfel cum s-a afirmat in doctrina (V. Cioclei, in Curs tematic 2, p. 243), ci eli, fatii de 200.000 euro Ia data de 18 martie 2014, prin intermediul numitului O.A.I., in schimbul influentei
cerintele de tipicitatc obiectiva stipulate de norma de incriminare, ex1stii impedimcntul Ia pe care a lasat sa se creadii cii o are asupra arbitrilor din cadrul Curtii de Arbitraj Comercial
punerea ~ i cxercitarea actiu nii penale stipulat de art. 16 alin. ( I} lit. b) tcza I NCPP. lntemational de pe Hingii Camera de Comer\ ~i lndustrie a Romaniei, investi\i cu solutionarea
2
G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 651. unui dosar de arbitraj in care demm\iitorul avea calitatea de pariit-reclamant, promitand eli ii va
1
Consider eli in mod eronat s-a retinut in jurisprudentli (!.C. C.J., sectia penalii, decizia determina pe ace~tia sa pronuntc o hotiinire arbitrala favorabiHi denunlatorului.
nr. 224 din 18 iunie 2015, www.scj.ro) comiterea infractiunii de trafic de in!luenta in locul
 r

Drepl p enal. Pa rteu sp ecialci fn(raC(iuni de comp{ie 625

624
- infraqiunea se consuma in momentul promiterii, oferirii sau darii banilor sau a c. denuntul sa fie form ulat in termen de eel mult un an de Ia data comiterii
altor foloase nccuvcnite traficantului de influenta ; fa pte i ~i inainte ca o rganul de urmarire pcnall'i sa fi fost scs izat in alt mod sau sa se
- infraqiunea poale fi comisa In forma continuata, caz In care se epuizeazii Ia data fi sesizat din ofic iu.
comiterii ultimului act de executare. - cerinta formularii denuntului in termen de I an de Ia comiterea faptei pentru a
fi incidenta cauza de nepedeps ire nu limi teaza posib ilitatca de sesizare a organclor
~ Fa pta inculpatului care, In perioada 28 mai 20 I 3- I 2 iulie 20 13 i-a judiciare pri n denunt in valorizarea interesului genera l, care poate fi fiicuta
oricand , ci numa i posibilitatea de a bene ficia de cauza de nepedepsire;
remis inculpatei N.E.A. In baza unci lnte legeri prealabile de natura infractionala
cu aceasta, sumele de I .000 lei, 2.000 lei ~ i I .500 lei (s.n. - M.U. nu ca tran~e - in aces t caz, banii sau foloasele necuvenite date dupa realizarea denuntului nu
dintr-o sumii globalii solicitatii initial, ci ca urmare a unor solicitiiri patrimo- se confisca, fiind restituite cumparatorului de influenta; daca banii, valorile sau
niale noi efectuate pentru atingerea aceluia~ i scop) In schimbul promi siunii orice alte bunuri au fost date de cumparatorul de influen\ii inainte de realizarea
inculpatei ca va interveni pe langa martorul C. D., prim procuror Ia Parchetul de denuntului , chiar daca acesta beneficiaza de cauza speciala de nepedepsire , aceste
pe langa Judecatoria C. ~ i II va determina sa adopte o so lutie favorabila fata de bunuri vor fi supuse confiscarii .
M.F.A.$., acuzat lntr-un dosar penal al acestui parchet realizeaza elementele
constitutive ale infraqiunii unice continuate de cumparare de influenta (3 acte
materiale) (I.C. C.J, completul de 5 j udeciitori, decizia nr. I din 12 ianuarie
2015, www.scj. ro) .

4.8. Pedeapsa
- pentru forma tip: lnchisoarea de Ia 2 Ia 7 ani ~i interzicerea exercitarii unor
drepturi;
- pentru varian/a atenuatii: lnchisoarea de ia 1 an ~i 4 luni Ia 4 ani ~i 8 luni ~i inter-
zicerea exercitarii unor drepturi;
- nu se pedepse.yte taptuitorul care denunta fapta de cumpiirare de intluenta mai
inaintc ca organul de unnarire penala sa fi fost sesizat cu privire Ia aceasta infractiune; in
acest caz, bani i sau fo loasele necuvenite date dupii realizarea demmfului nu se confisca,
fiind restituite cumpariitorului de influen\ii; daca banii, valorile sau orice alte bunuri au
fost date de cumparatoml de influen\ii inainte de realizarea denun~ului chiar dacii acesta
bene ficiaza de cauza speciala de nepedeps ire aceste bunuri vor fi supuse confisciirii;
- nu pot fi confiscate sume le de bani puse Ia dispozitia cumparatorului de influen\ii
pentru realizarea tlagrantului Ia infraqiunea de trafic de influentii, acestea resti-
tuindu-sc organc lor de um1arire penala.
- prin Legea de modificare a NC P a fos t reconfigurata cauza speciala de
nepedepsire , art. 292 a lin. (2) NCP prevazand cl'i nu se p edepse~te cumparl'itorul de
influenta daca denunta fa pta mai ina inte ca organul de urmarire penala sa fi fos t
sesizat cu privire Ia aceasta, dar nu mai tarziu de un an de Ia data savar~irii
acesteia;
- pentru retinerea inc idente i acestei cauze speciale de nepedepsire trebuie
indeplinite urmatoarele conditii:
a. sa se fi comi s o infraqiune de cumparare de in f1uenta, respcctiv de trafic de
influenta;
b. autorul infractiunii de cumparare de influenta sa denunte in fata autoritatilor
(chiar necompetente) fa pta comisa, indiciind modul de savar~ ire a acesteia, precum
~ i funqionarul public care ~ i -a traficat infl uenta;
 lnji·acriuni de serviciu 627
1.2. Obiectul infractiunii
Capitolul VI a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale referitoare Ia buna desfil~u­
lnfracfiuni de serviciu ,.,re a serviciului; obiectul juridic secrmdar il constituie relaliile sociale referitoare Ia
protectia patrimoniului;
b) obicctul material:
- prin raportare Ia obiectul j uridic secundar: banii, valorile sau alte bunuri mobile
=t"' In acest capitol vor fi analizate principalele infracpuni care atrag rep- cu o valoare economica, pe care raptuitorul le gestioneaza sau administreaza efectiv
~ nerea exercitarii, cu intenpe sau din culpii, in mod abuziv, a atribupilor (chiar daca acestea nu au fost inrcgistrate efectiv In contabil itatea persoanei vatamate);
de serviciu. Subiectul activ nemijlocit calificat al acestor infractiuni va fi studiat - bunurile imobile (inclusiv cele prin natura lor) pe care filptu itorul le gestioneaza
atat prin raportare Ia nopunile de functionar public (propriu-zis sau asimilat) sau sau administrcaza efectiv (chiar daca acestea nu au fost lnregistrate efectiv In conta-
privat, cat ~i cu referire la unele calitiip speciale cum ar fi cele de administrator sau bilitatea persoanei vatiimate) pot consti tui obiect material al in fracti unii (de pilda,
gestionar.
atunci cand fapta este comisa pri n fol osire sau traficare);
- de asemenea, pot constitui obiect material al delapidarii banii, valorile sau alte
bunuri care, de~i nu fac parte din patrimoni ul persoanei vatamate, sunt In concret admi-
_§1. Delapidarea ni strate sau gestionate de filptui tor, sau pl usurile In gestiune create fraudulos;
1.1. Nofiune -in cazul in care bunul sustras nu face parte dintre bunurile administrate sau gestio-
nate, acesta va consti tui obiectul material al infracti unii de furt.
- este in fraqiunea ce consta In folosirea, lnsu~irea sau traficarea de ditre un func-
tionar, In interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le 1.3. S ubicctii infractiunii
gestioneazii sau le administreaza [art. 295 alin. ( I) NCP]; a) subiectul activ: autor al infrac(iunii poate ft numai un fimc{ionar public
-art. 272 alin. ( 1) li t. b) ~i c) din Legea nr. 31/1990, republicata, prevede oforma (propriu-zis sau asi milat) ori fimc{ionarul privat care gestioneaza (In fapt sau in drept)
specia/a de delapidare, dar cu aplicabi/itatea subsidiara normei principa/e prevazute sau administreaza bunurile unei persoane juridice publice, respectiv al unei persoane
de NCP, constand In fapta fondatorului , administratorului, directorului genera l, directo- juridice private:
rului, membrului consiliului de supraveghere sau a! directoratului ori reprezentantului - calitatea de functionar public sau privat care este administrator sau gestionar
legal a! soc ieta1ii care: b) folose~te, cu rea-credin~, bunuri sau creditul de care se reprezinta o circumstan{ii persona/a de individualizare;
bucura societatea, lntr-un scop contrar intereselor acesteia sau in fo losul lui propriu ori - subiect activ nemijlocit poate fi a tat o persoana fizidi, cat ~ i o persoana j uridici\;
pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect; c) se lmpru-
- gestionaru/ 1 este persoana care are ca atributii pri ncipale de serviciu primirea,
muta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de Ia societatca pe care o
pastrarea ~ i el iberarea de bunuri aflate In admini strarea, chiar temporara, a unitatii In
administreaza, de Ia o societate controlata de aceasta ori de Ia o societate care
care i~i desta~oara activitatca; poate fi subiect activ al infractiunii de delapidare ~ i un
controleaza societatea pe care el o administreaza, s uma imprumutata fiind superioara
4 gcstionar de fapt, adica angajatul care indepline~te in fapt atributiile principale de
limitei prevazute Ia art. I 44 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societati sa ii
serv iciu ale unui gcstionar de drept;
acorde vreo garan1ie pentru datorii propri i;
- gestionaru l vine intotdeauna lntr-un contact direct, material cu bunurile pe care le
- potrivit art. 295 NCP rap01tat Ia art. 308 NCP, constttuie varianta atenuata a prime~te, pastreaza sau elibereaza;
infraqiuni i de delapidare savar~irea faptei de catre persoancle care exercita, permanent
- gestionam/ de .fapl (persoana care indepl ine~?te in fapt atributiile principale de
ori temporar, cu sau tara o remuneratie, o lnsarcinare de orice natura in servici ul unci
servici u ale unui gestionar de drept) poate ti subiect activ nemijlocit a! infraqiunii de
persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. I 75 alin. (2) NCP ori in cadrul oricarei
persoane juridice; delapidare;

- constituie o varian/a agravata delapidarea care a produs consecinte deosebit de

grave; 1
Potrivit art. 1 din Legea nr. 22/ 1969, gestionarul cste acel angajat alunei pcrsoane juridice
prevazute Ia a11. 176 NCP care are ca atributi i principale de serviciu primirea, plistrarea ~i
- NCP a inc/us de/apidarea fn cadru/ infrac(iunilor de serviciu avand fn vedere eliberarea de bunuri atlate In administrarea, fo losinta sau detinerea, chiar te mporara, a acestcia.
obiectuljuridic principal a/ acesteia.
Tot astfel, art. 3 1 din Legea nr. 22/1969 face re fcrire $i la gestionarul de fapt stipuhlnd ca anga-
jatul care prim e~te, pastreaza ~i elibereaza bunuri lara a avea calitatea de gestionar In inJelcsul
art. 1 raspunde integral, aplicandu-i-se in mod corespunzator prevederile prezentului capitol.
 628 Drept penal. Partea speciala
Infrac(iuni de serviciu 629
~ insu~irea de catre eel angajat , prin contract de prestari de servicii. a publici din cadrul administratiei centrale sau locale, functionarii parla mentari , primarii ,
banilor primiti de Ia angajator pentru achizitionarea unor marfuri constituie p re~edinti i de consilii locale sau judetene, pre~edintele Curtii de Conturi, politi~ti i,
infraqiunea de abuz de lncredere, iar nu aceea de de lapidare, fii ptuitoru l medicul angajat cu contract de muncli lntr-o un itate spitaliceascll din sistemul public
neaviind calitatea de fu ne(iona r (C.S..J.. sec{ia p enalii, decizia nr. 350212002, de slinlitate etc.);
1vww.legalis.ro).
(iii) exercitii, sing urii sau impreunii cu alte persoane, in cadrul unei regii auto-

~ po~tal,
Incu lpatul, fac tor ~i-a lnsu~jit
prin fa lsificarea unor acte, su me
nome (de exemplu, Regia Autonomli pe ntru Activitli\i Nucleare, Regia Autonomli
, Monitorul Oficial", Regia Autonoma Administratia Patrimoni ului Protocolului de
de bani care, aflate temporar in gestiunea unor funq ionari din cadrul direqi ilor Stat, Registml Auto Roman etc.), a/ altui operator economic sau a/ unei persoane
judetene de po~tll, cum sunt factorii po~tali, apar(in bugetului de stat. A~a fi ind, juridice cu cap ital integral sau majoritar de stat, atribu(ii legate tie realizarea
insu~irea de catre inculpat a banilor pe care ii avea in gestiune constituie in frac- obiectului de activitate a/ acesteia (de exemplu, directorul unei regii autonome,
tiunea de delapidare, iar nu de gestiune frauduloasa, cum gre~it a re(inut instanra
guvematorul Bancii Nationale a Romiiniei, persoanele incadrate In unitati bancare cu
(C. S.J., secfia pena/ii, decizia nr. 2762/2000, www.legalis.ro) .
capital integral sau majoritar de stat, nu ~i cele care i~i desfa~oara activitatea i ntr-o

~ ~i
Fapta inculpatului, inspector de impozite taxe in eadru l unei admi-
bancli cu capita l integral privat sau atat cu capital p rivat, ciit ~i cu capital de stat daca
statui roman este actionar minoritar).
nistrati i fi nanciare, de a-~i insu~i sume de bani din incasarile fllcute In aceasta
calitate, eonstituie infractiunea de delapidare, ~i nu in fractiunea de gestiune frau- - p ersoana asimilatii func{ionarului public potrivit art. 175 alin. (2) NCP (per-
duloasa. Aceasta, deoarece inculpatul are calitatea de funcponar, iar in cadrul soana care exercitli un serviciu de interes public pentru care a fost investita de auto-
atributiun ilor sa le de serviciu ii revenea ~i o bligatia de a gestiona sumele inca- ritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire
sate, in timp ce gestiunea fra uduloasll se comite de orice persoana ee are bunuri Ia indeplinirea respectivului serviciu public) poate fi subiect activ nemijlocit al
in conservare sau adm in istrare, nefi ind necesa r sll aiba calitatea de functionar infraqiunii (de pi lda , admin istratorii judiciari sau lichidatorii, experti i te hnici judi-
(C.S.J. , secfia p enalii, decizia nr. 100511998, fn C.P. Ad. , p. 793). ciari, funct ionaru l bancar, angajat al unei societa(i bancare c u capital integral privat,
autorizata ~i atlata sub supravegherea Bancii Nationale a Romiiniei);
- administratorul este functionarul care printre atributiile de serviciu le are ~i pe
acelea priv ind incheierea de acte de dispozitie cu privire Ia bunurile persoanei vlitamate - potrivit art. 308 NCP, pot fi subiec(i activi nemijloci~i ai infractiunii de delapidare
sau de a adm inistra aceste bunuri (de pilda, directoru l unei persoane j uridice); in varianta atenuatli ~ i func(ionarii priva(i, adicli persoanele care exercitli, permanent
ori temporar, c u sau tara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei
- este administrator in sensu! legii penale ~i administratorul judiciar sau lichidatorul
persoane fizice dintre cele prevlizute Ia art. 175 alin. (2) NCP ori in cadrul oriclirei
averii debitorului insolvent (functionari publici asimilati), precum ~i orice reprezentant
sau prepus a l acestora; persoane juridice; fata de obiectul juridic principal a! infractiunii de delapidare ~i fata
de domeniul de ap licare a art. 308 NCP, funqionarul privat, pe liinga calitatea de
- adm inistratorul asociatiei de proprietari sau de locatari este de asemenea subiect gestionar (de fapt sau de drept), respectiv de administrator, trebuie sa se afle In rapor-
activ nemij locit al in fraqiunii de de lapidare (functionar p rivat); turi de serviciu cu persoana prevazuta Ia art. 175 al in. (2) NCP ori cu persoana juridicli;

~ Administratorul asociatiei de proprieta ri sau de locatari are calitatea de

funct ionar. Fapta acestuia de insu~ire, folosi re sau traficare, in interesul sliu ori
~ Cum instanta de ape! a retinut eli inculpatul A. a sllviir~it fapta in
calitatea sa de con tab i l-~ef al Sucursalei B. Craiova a societlltii B., persoanll
pentru altu l, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le admi- juridica cu capital integral sau majoritar de stat, acesta are calitatea de functionar
nistreazll constitu ie infraqiunea de delapidare (C.S.J. , Sec{iile Unite, Decizia public cerutii de textul de incrimina re pe care, de altfel , nici nu a contestat-o.
nr. /J//2002, www.legalis.ro).
Este gestionar, conform art. I a lin. ( I) din Legea nr. 22/ 1969, ace I angajat a(
- potriv it art. 175 alin. ( 1) NC P, prinfunc{ionar public se intelege persoana care, unei persoane j urid ice care are ca atributi i principale de servic iu primirea,
cu titlu permanent sau temporar, c u sau fii ra o remune ratie: pastrarea ~ i el iberarea de bunuri aflate in administrarea, folosinta sau detinerea,
ch iar temporara, a acesteia. Sunt considerate bunuri, potrivit art. 2 din acela~ i act
(i) exercitii atribu(ii ~i resp onsabilitii{i, stabilite in tem eiullegii, in scopul rea/i- nom1ati v, bunurile materiale, mijloacele biine~ti sau orice altc valori. insa, poate
ziirii prerogative/or puterii legislative, executive sau judeciitore~ti (de pilda, depu- fi subiect activ a( infractiunii de delapidare ~ i un gestionar de fapt, rcspectiv
tatii, senatori i, Pre~edintele Romiiniei, membrii Guvernului, judecatorii ~i proc urorii, persoana care indepline~te in fapt atributiile principale de serviciu ale unui
membri i CSM etc.);
gestionar de drept. in sensu! legii pcnale, este administrator functionarul care are
(ii) exercita o fwt c(ie tie tlemnitate publica sau o fimc(ie publica de orice natura ca atributii de serviciu incheierea de acte de dispozi tie cu privire Ia bunurile
(de exemplu: functionarii publici propriu-zi~i sau cei cu statut special, fu nctionarii persoanei juridice sau de a administra aceste bunu ri. i nalta Curte de Casatie ~i
Justitie reti ne, sub un prim aspect, ca instanta de ape! a constatat ca inculpatul A.
 630 Drept penal. Partea speciala
fl?fi·ac(iuni de serviciu 63 1
avea atributii de adm inistrare a bunurilor S ucursa lei B. a societatii B., respectiv
acesta detinea calitatea de admi ni strator, imprej urare fata de care indcplinc~te subieqii acti vi necalilicati care contribuie ncmij locit Ia aceasta; aceastli solut ie prezinta
conditiile cerute de lege (dubla calitate de functionar publ ic ~i administrator) avantajul ca nu prod uce o fractura in unitatea de infractiunc, chiar daci'i asimileaza
subiectu lui activ al infractiunii de delapidare. Totodata, subliniaza di o analiza a .ctele de executare nemij loc iti'i a le subiectului act iv nemijlocit necalificat actelo r de
pro belor care au condus Ia aceasta concluzie nu este admisibilii in calea de atac a inlesnire/ajutorare a le autorului ; solutia a lte rnat ivi'i care ar putea fi reti nuti'i este aceea ca
recursulu i in casatie, limitatii doar Ia problemc de drept, intruciit ar avca d rcpt subiectul activ ne mijlocit calificat sli rlispundii pentru infractiunea de delapidare, iar
consecinta modificarea s ituatiei de fapt retinutii in apel. De altfel , este de necon- cela lalt subiect activ nemij locit necali ticat pentru fapta efectiv comisi'i , dar tot in
testat faptul ca, in calitate de contabil-~ef, incul patul avea ~i atributi i de admi- cal itate de autor (de pildii, pentru infractiunea de furt comisa ca autor), deoarece
nistrare generala a intregului patrimoniu al sucursalc i, fiind eel care, alaturi de circumstantele personale de individua lizare nu se ras friin g intre coautori 1 ;
~eful de s ucursa la, angaja Sucursala B. Cra iova in raporturi j uridice ~i semna - in ipoteza in care numai autorul are calitatea de funqionar public sau privat care
ordine le de plata. in subsidiar, observli eli in culpatul A . avea ~i atributii de este admini strator sau gestionar, nu ,ri instigatorul sau cornplicele, ace~tia din urma vor
gestionar, chiar dacli acest aspect nu este mentionat expres in acte le care ii raspunde in calitate de pat1icipanti Ia infraqiunea de delapidare, dacli au cunoscut sau
reglementeazli activi tatea, din moment ce d in fu nctia de contabil-~cf pe care o prevazut calitatea autoru lui; In caz contrar, se poate retine participatia penala Ia
detinea era abilitat sli foloseasci'i mij loacele biine~ti ale societi'itii pentru a efectua comiterca infi·acti unii de f1trt ;
pliiti, semniitura sa fiind inregistrata Ia unitatea bancari'i, tinea evidenta fondu -
rilor biine~ti ale S ucursalei B. C ra iova ~i aproba efectuarea platilor, confo rm - In situatia in care numai instigatorul sau complice/e are calitatea de functionar
facturilor, clemente care caracterizeazli gestiunea de fapt. De a ltfel, in lipsa public sau privat care este administrator sau gestio nar, nu ,ri autorul, acesta din urrna va
atributiilor de administrare ~ i gestiune, inculpatul nici nu ar fi putut angaja rlispunde numai pcntru fapta efectiv comisa (de exemplu, furt), Ia care se va retine ~i
societatea in rapo rturile fictive ce ii sunt imputate ~i nici nu ar li putut plati participatia penalii: calitatea speciala a partic ipantu lui va fi insi'i avuta in vedere in
bunurile achizitionate, pentru folosu l sau sau a l altcuiva, a~a cum s-a stabilit de procesul de indi vidua lizare a pedepsei:
ciitre instanta de ape l. Prin urmare , inalta Curte de Casatie ~i Justi tie constatli eli b) subiectul pas iv: persoana (publica sau privata) ale clirei bunuri sun t gestionate
inculpatu l ~i-a insu~it fondurile biine~ti ale societiiti i Ia care era angajat atiit din sau administrate de faptuitor.
calitate de funct ionar public, cat ~i din aceea de gcstionar ~i administrator de
fapt, indcplinind cond itiile cerute de lege subiectului activ al infract iunii de 1.4. Latura obiectiva
delapidare (I.C.C.J., sec{ia penala, decizia nr. 138/RC din 28 martie 2017,
www.scj.ro). a) elementul material2 :
(i) sustragerea unui/ unor bunuri mobile din patrimoniul persoanei viitamate , bunuri
- proprietarul bunului/bunurilor poa te fi subiect activ nemij loci t al infractiunii de pe care faptu itorul le gestio neaza sau administreaza3 , urmatii de fnswjirea acestora de
delapidare dacli a re atilt calitatea de funqionar publ ic/privat, cat ~i pe cea de gestionar/
administrator al bunurilor (de pilda, proprietarul bunului este totodata ~i administra tor 1
in acest sens in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit., vol. II, p. 2 10 ~i 270) s-a
a l persoanei juridice careia, in baza unui contract, i-a fost transmisa folosinfa bunului); rctinut ca apare ca fiind criticabilll solutia promovata in doctrina polrivit careia persoana care,
- aviind In vedere noua de linitie a functionarului public prevazutli de art. 175 NCP, tara a avea calitatea speciala cerutii de norma de incriminare comite acte de sustragere impreuna
nu este exclusli ipoteza ca o persoanli j uridica sa fie a utor a! infractiunii de de lapidare cu gestionarul delapidator raspunde in calitatc de complice Ia in fracti unea de delapidare. in
realitatc. actelc de sustragere saviir~ite de persoana rcspcctiva intrunesc elementele infractiunii
in forma de baza (de pildii, in ipoteza in care administratorul judi ciar in cadrul unei
de fur1. ( .. .) Ce se intiimpla in sa atunci cand participantul detine calitatea spcciala ccruta de
proccduri de insolvenJ:li (fu nqionar publ ic asim ilat) este o persoana jurid icli, dacli
nonna de incriminare. iar autorul nu arc aceasta calitate? 0 solutie ar fi sa considerlim ca in acest
delapidarea este comisa In realizarea obiectului si'iu de activitate , in interesul ori in caz calitatea rcspectivii redevine o circumstantll pur subicctiva ~i ea se va retine in cazul
numele persoanei juridice]; persoana juridica poate avea calitatea de complicc sau participantului . Spre cxemplu, gestionarul care dctermina o persoana lara aceasta calitate sa
instigator Ia infractiunea de delapidare; sustraga bunuri aflate in gestiunca lui ar urma, in acest caz, sa raspunda in calitate de instigator
- partic ipatia penala este posibilli in toate fo rrne le: coautorat, instigare sau com- pentru o infractiune de delapidarc, in timp ce autorul ar riispunde pentru un furt. Nu credem ca
plicitate; aceasta solutie este acccptabila, ea contravenind caractcrului accesoriu al participatici. incadrarea
juridicrt a faptci par1icipantului decurge, inaintc de toate, din tipicitatea faptei autorului, astfel ca,
-in cazul coautoratului este necesar ca tori coautorii sli aiba calitatea de funqionar in abscnta unci fapt c de delapidare savar~ ite de autor, nu credem ell se poate retine o asemenea
public sau privat care este administrator sau gestionar, deoarece c ircumstante le fapta in cazul complicelui. De accea, aprecicm ca in ipoteza analizata vom retine in sarcina
personale de individualizare nu se rlisfrilng intre ace~tia; funqionarului o instigare Ia furl, um1and ca in procesul individualizi'irii judiciarc sa valorificiim
imprejurarea cii cl a instigat Ia o sustragere din gestiunea sa".
- solutia agreatli de practica j udiciara in cazul in care douii sau mai multe persoane 2
1\ sc vedca ~i V. Dongoro= $.a., Explicati i teoretice ale Codul ui penal. Partea speciala,
comit actele de executare nemijlocitli, insa numa i una sau unele au ca litatea spec ialli op. ci t., vol. Ill , p. 466.
cerutli de lege se va rc(ine compl icitate Ia sliviir~irea infi·aqiunii de delapidare pentru 3
in !ipsa ca lit1'1\i de administrator sau gesti onar s-ar putca retine com iterea infractiunii de
furl.
 632 Drept penal. Partea specia/ci lnji-actiuni de serviciu
633
admini strator sau gestiona r, ori de o terJli persoana; a~adar, sustragerea echivaleaza cu i n su ~ irea ~ i fo lvsirea de clitrc o persoana aflatli in serviciul une i persoane juri-
scoaterea c u caracte r de finitiv a bunului din sfera patrimonia la a persoane i vatamate dice, a unui bun pe care il gestioneazli ~i administreaza. S-a apreciat ca urmarea
unnata de imposedarea faptuitorulu i; imed iatli a infractiunii de delapidare consta in paguba creata in patrimoniul plirtii
(ii) folosirea unui/ unor bun uri mobile/imobile din pa trimoniul persoane i vatamate- c ivile (SC M Taxi SRL), reprezentiind contravaloarea autoturismulu i insu~ it.
scoaterea temporara a bunului din s fera patrimonia la a pe rsoa nei vatamate urmata de Din punct de vedere al laturii subiective, infracti unea a fost comisa cu forma de
intrebuintarea acestuia de laptuitor sau de un terJ; paguba produsa este cea gene rata de vi noviitie a intentiei directe. incu lpatul prcvaziind rezultatul fa ptei sale, urmiirind
!ipsa de fo losinta a bunului mobil sau imobil ; fapta nu presupune obtinerea unor producerea lu i prin s1ivii r~ irca acesteia (C.A. Bucure$1i. sec{ia I, penala, decizia
benefici i tinanc iare de administrator sa u gestionar caIn cazul traficarii ; nr. 114312014, nepublicatii).
(iii) traficarea unuilunor bunuri mobile/imobile din patri moniul persoa nei vatamate
- scoaterea temp orara a bunului din sfera patrimoniala a persoane i vatamate, urmata de
~ Fapta incu lpatei care, in cal itate de administrator mij loace de plata, in
cadrul unei banci, in baza acc l eia~ i rezoluti i infraqionale ~ i -a insu ~it suma de
incredintarea bunului spre fo los inta unui te rt, in scopul obtinerii unui profit de catre
administra tor sau gestiona r; 441. 536,82 lei, prin viramente neautorizate din contu l unor societii!i comerciale
in contul SC V. C. I. SRL, urmate de 189 retrageri de numerar din contu l acesteia

~ Fapta inculpatului care, in cal itate de administrator al SC P.P. SA

prin fa lsificarea documentelor de retragere, cauziind un prejudiciu in cuantum de
441 .536,82 lei, intru ne~te elementele constitutive a le infractiunii de delapidare,
Ga lati, a actiona t ca un gestionar de fapt, atunci dind, in cursu! anului 2000, in in forma continuatll, previizuta de art. 295 alin. (I) NCP raportat Ia art. 308 NCP
relatia comerciala derulata cu SC D. SRL Galati , a incasat suma tota l1i de c u aplicarea a rt. 35 al in. ( I) NCP ~i ale infractiunii de fals in inscrisuri sub
1.748.262.628 le i pe care nu a folosit-o in vederea achitarii debitelor restante Ia semnaturii pri vata, previizuta de art. 322 alin. ( I) NCP cu aplicarea art. 35
SC S. SA Galati ~i nu a putut justifica surna de 449.000.000 lei, din care sume le alin . ( I ) NCP. lnculpata avea calitatea de functionar in sensu! art. 308 alin. (I)
de 162.000.000 le i ~i 337.000.000 lei, in efectu area de plati , prin luarea acestora NCP Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii de dela-
di n gestiune, ce reprezentau avansuri spre deconta rc, tacand sustineri eronate pidare consta in in su ~irea, prin realizarea unor viramente neautorizate din contul
re feritoare Ia destinatia acestora ~i justiticarea lor ca fiind insu~ite de catre unor societati comerciale in contul SC V.C.I. urmate de retrageri de numerar din
asociati, echi valeaza cu o insu~ire a acestor sume, realiziind elemente le consti- contul accsteia, de catre inculpata a sumei de 441.536,82lei. Sub as pectullaturii
tuti ve a le infraqiunii de delapidare in forma continuatll (I.C.C.J., sec{ia penalii, subiective, cu privire Ia infractiunea de delapidare, inculpata a actionat cu forma
decizia nr. 209112010. In NCP comental, p. 655). de vinovatie a intentiei directe, aviind c uno~tin ta faptului ca sume le de bani din

~ a-~i lnsu~i ~i
conturi le pe care le administreazii nu ii apartin, a prevazut c1i prin fapta sa le va
Fapta inculpatului de de a fol osi cu rea-credint1i, in scoate din sfera de stapiinire a deti nlitori lor legal i ale acestora ~i , cu toate
interesul unei a lte societliti , al care i asocial unic ~ i admin istrator era, bunurile acestea, a urmarit saviir~irea faptei ~i producerea rezultatului. Cu privire Ia
incorporate reprezentiind mlircile soiurilor de vin G . ~ i R., pe care le gestiona in infractiunea de f als material In inscrisuri sub semniiturii privata, s-a retinut ca
nurnele ~i In interesul SC J . SRL, unde era salariat, intrune~te elernentele consti- elementul material al /aturii obiective al infractiuni i consta in actiunea de a
tutive ale infractiunii de delapidare. Marcile de fabricli, de cornerJ ~i de serviciu intocmi documentele de retragere numerar din contul SC V.C.I. SRL, prin falsi -
sunt semnc distincte folosite de agentii economici pentru a deosebi produsele ~i fica re, respectiv prin contrafacerea scrieri i ~i a semnaturii documentelor de
servici ile lor de cele identice sau sirnilare ale altor agcnti economici. Marci le fac retragere, pe care le completa cu numele personal sau cu numele altor persoane
obiectul dreptului de proprie tate industriala ~i s unt c uprinse in fondul de comerJ, ~ i pe care aplica ~tamp i la ~i le semnat. Sub as pectullaturii subiective, cu privire
denumit ~ i patrimoniu comerc ial, ca clemente Incorporate a le acestuia. lnc ul- Ia infractiunea de fals in inscrisuri sub semnaturii privatii, inculpata a aqionat
patul a avut calitatea de administrator, aviind ca a tribu(ii de serv iciu efectua rea cu fom1a de vinoviitie a intentiei directe, atilt cu privire Ia actiunea de fa lsificare,
de acte de dispozi(ie, re feritoare Ia starea ~i circul atia bun urilor din patrimoniul cat ~i cu privire Ia actiunea de folosire care s-a real izat in vederea producerii
un itatii. Prin scoaterea marcilor din patrimoniul plirJii civile ~i inregistrarea consecintelor j uridice pe care i nscrisurile falsificate erau apte sa le produca
acestora Ia OSIM in patrimoniul comerc ia l al a ltei societati , unde incu lpatul era (C.A. Bucure$ti, seC{ia /, penalii. decizia nr. 18412015, nepublicatii).
asocial ~i administrator, acesta a comis ~i infractiunea de de lapidare (C.A. Alba
Julia, secfia penala, decizia nr. 33812005, in NCP comentat, p . 655). ~ Fapta inculpatei care, in perioada 28 marti e 2007-20 septembrie 2012,

~ a-~i insu~i ~i
in cal itate de angajata a SC C. C., in exercitarea atributii lor de serviciu, prin mai
Fapta inculpatului de a dispune de a utoturismul marca multe acti uni, saviir~ i te in baza ace l eia~ i rezoluti i infractionale ~i impotri va
Logan, apartiniind SC M. Taxi SRL, unde era angaj at cu contract de muncli ~i il acele i a~i persoanc vatamate, a modificat, in fo rmat electronic, situatia contabila
detinea pe baza unui proces-verba l de predare-primi re, intrune~te ele mentele a drcpturilor salariale cuvenite angajatilor soc ietatii respective ~ i a transmis
const itutive a le infractiunii de delapidare. in ceea cc pri ve~te e lementul materia l fi~iere le astfe l moditicate catre Banca Romiina pentru Dezvoltare (unde acei
al laturii obiecti ve a infracfiunii de delapidare, s-a apreciat ca acesta constli in angajati aveau conturi), iar, ulterior, prin virarea unor sume de bani din fondu l
634 Drept penal. Partea specialii !nji·ac(iuni de serviciu 635

de sa larii al societatii angajatoarc in contul sau personal, cu titlu de d repturi in numerar Ia oanca Ia intervale mari de timp, depuncri care erau nesemniti-
salariale, lara suport legal sau convent ional , ~ i-a insu~ it, in interes personal. cative comparativ cu incasarile ~i soldul zilnic de casa. Pentru difere nte le
suma totalii de 245.587,57 lei intrunC$te elcmentele constituti ve ale infraqiuni i constatate, inculpata nu a putut oferi nicio cxplicatie" (J.C.C.J., sec(ia p ena/i.i,
eontinuate de delapidarc, previizuta de art. 295 a lin. ( I) raportat Ia art . 308 cu decizia nr. 264312006, www.scj. ro) .
apl icarea art. 35 a lin. (I) NCP (C.A. Bucurqfi, sec{ia I, p enali.i. decizia
nr. 1575/2014. nep ublicati.i). ~ Faptele inculpatelor angajate pc baza de contract de mundi Ia o
b) urmarea imediata: scoaterea de finit iva sau tempora ra a bunului din sfera patri- socielate comereiaHi, de a-~i insu~i mai multe bunuri din gestiune, cu acordul
monia la a persoanei vatamate $i, eventual, producerea unei pagube acesteia ; administratorului societiitii ~i a l asociatului unic, care le-au dat permisiunea de a
lua bunurile pe datorie, fiind trecute intr-un caiet special sub controlul asoci-
c) Iegatura de cauzalitate: rezulta, in princ ipiu, d in materialitatea fa ptei. atului uni c, nu intrunesc elementele constituti ve ale infraqiunii de delapidare

~
sub aspectul laturii subiecti ve, din moment ce inculpatele nici nu au prevazut $i
Jnfraq iunea de delapidare a reca obiect juridic special relatiile sociale nici nu au urmarit producerea unei pagube in patrimoniul unitatii , constand in
de servieiu a ciiror fo rmare $i desla$urare implica o corecta gestionare $i valoarea bunurilor insu~ite, urmfind sa plateasca ulterior contravaloarea acestora,
administrare a bunurilor mobi le din patrimoniul unei persoane juridicc. iar, ca conform intelegerii initia le cu conducerea unitatii (C.A . Bucure~ti, sec(ia I
ob iect material, conform ipotezei no rmei de inc riminare. bani, valori sau alte penalii, decizia nr. 835/2004, in P.J.P. 2003-2004, p. 118) .
bunuri, tiind vorba despre o infractiune ce are ca subieet aetiv o persoana care
are ca litatea de funqionar public in sensu! leg ii pe na le. Persoana jurid ica al~
- scopu/ urmiirit: satisfacerea unui interes persona l al taptuitorului sau al altei
carei interese lega le sunt ocrotite prin incrim inarea faptelor aratate Ia art. 295 persoane;
NCP este o autoritate publica, o institutie publica sau o alta persoanii juridiea ce - nu are importanta mobilul care 1-a determinat pe faptuitor sa actioneze;
administreaza sau exploateazii bunuri proprietate publica. Elementul material a l
laturii obiective se realizeazii prin fapta de insu$ire, fo losire sau traficarc de ~ Sub aspectul laturii subiective, instanta a retinut eli inculpatul a
bani, valori sau alte bunuri , in interes persona l sau pentru alt1rl. Prin insu}ire se actionat c u intentie directa, ca liticata de scopul insu$irii sumelor de bani, lara
inte lcge scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridicc dintre drept, din patrimon iul persoanei c ivile. Mo bilul savar~ irii faptei este eel declarat
cele mai sus mentio nate $i trecerea acestuia in pro prietatea !aptuitorulu i, a$a de inculpat, respecti v de a fo losi sumele sustrase, i n interes propriu, pentru plata
incat acesta sa poata dispu ne de e l prin consumare, fo los ire sau c hiar instriiinarc. uno r datorii care trebuiau onorate, cu speranta eli in viitor va avea posibilitatea
Folosirea, ca modalitate normativii de realizare a obiectului materia l al infrac- sa le acopcre prin obtinerca unui credit. Chiar ~i in situatia anticipata $i prefi-
tiunii ana lizate, consta in scoaterea initia lli a unui bun din posesia unci pcrsoane guratii de inculpat in care ar fi obtinut sursa de finantare ulterior sustragerii
juridice $i in utilizarea lui, in folosul laptu itorul ui , urmata de readucerea bunului sumelor de bani, fapte le ar fi fost consumate Ia momentul in care inculpatul s-a
in patrimoniul din care a fost scos. Trajicarea constli in scoaterea unui bun din comportat cu sumele de bani ca un proprietar, astfel incat aceasta justificare nu
patrimoniul unei persoane juridice $i in utilizarea lui de catre laptuito r in vederea a r fi putut constitui un element care sa conduca Ia nerealizarea continutului
obtinerii unui pro fit, i ntr-o maniera speculativa. Urmarea imediatii consta in crea- conslitutiv a l infractiunii, ci, eel mull, ar putea fi apreciat ~i ar avea efect sub
rea unci stari de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia activitatea economica aspectul individualizari i pedepsei (C.A . Galati. sec{ia p enalii, decizia nr. 240 din
a persoanelor juridice avute in vedere, prin scoaterea bunului care formeazii 25/ ebruarie 2016, www.rolii.ro).
obiectul material a l infraqiunii din sfera patrimonia lii in care se gasea in itial $i
folosirea lui in interesul fliptuitonrlui sau al a ltei persoane. Atingcrea scopul ui - in cazul variantei agravate (art. 295 NCP raportat Ia art. 309 NCP), fapta poate fi
saviir$i rii faptei, respectiv obtinerea unui folos sau satis facerca unui interes pcntru comisa ~i cu praeterintentie.
sine sau pentru altul, nu prezinta importanta pentnr consumarea infraqiunii de
delapidare (Curtea Constitu{iona/i.i, DCC nr. 25612017, Mq(. nr. 571 din 18 iulie 1.6. Varianta atenuatii !art. 295 NCP raportat Ia art. 308 NCPJ
20/ 7. www. ccr.ro).

1.5. Latura subiectiva

0- potrivit art. 295 NCP rapo rtat Ia art. 308 NCP , constituie varianta atenuata
a infractiunii de delapidare savar~irea fa ptei de clitre un adminislrator sau un gestionar
- intentia directa sau ind irecta; care are calitate de func(ionar privat, adica exercita, permanent ori temporar, cu sau
tara o remuneratie, aceasta ca litate in serviciul unei persoane fiz ice dintre cele
~ lntentia de insu~ire este dovedita chiar de moda litatea de aqiune a prevazute Ia art. 175 a lin. (2) NCP (persoana fizica care exercita un serviciu de interes
inculpatei . Falsificarea foil or de varsamant ~i a reg istrului de casa d ovede~te public pentru care a fost investita de autorita\ile publice sau care este supusa contro-
intenpa aceste ia de a-~i insu$i banii din gesliune, prin cfectuarea acestor fa lsuri lului ori supravegherii acestora cu privire Ia 'lndeplinirea respectivului serviciu public)
dorind sa acopere insu~irea unor sume de bani. ( ...) lnculpata a efectuat depuneri
 !nfrac(iuni de serviciu 637
636 Drept penal. Partea specia!Ci
- infrac\iunea se consuma In momentul in care bunul iese temporar sau definitiv din
ori In cadrul oricarei pcrsoane juridicc; instanta suprema a aratat ca art. 308 NCP nu
sfcra patrimoniala a persoanei vi.itamatc, ca unnare a sustragcrii. folos iri i, respectiv a
consti tuie o cauzi'l de reducere a pedepsei, lntrudit prin vointa leg iuitorului o anume
ca litate a subiectului activ al infraq iunii de delapidare (element circums tantial de traficarii;
rea lizarea caruia depinde existenta infractiu nii) a dcterminat crearea unei variante - in modalitatea comite1ii faptei prin folosirea bunului delapidat infractiunea are
1
atenuate, care reflecta prin intermcd iullimitelor de pedeapsa proprii gradul de pericol caracter continuu, epuizfmdu-se Ia momenntllncetarii actiunii infractionale ;
social abstract spec ific infraqiunii in varianta atenuata (J.C.C.J. , comp/etul de - poate fi realizata In forma continuata, caz In care infraqiunea se epuizeaza Ia
hotariire preliminara, decizia nr. I12015, www.scj.ro). momentul realizarii ultimului act de executare.
- dispozitiile art. 272 din Legea nr. 31/1990 au caracter subsidiar fat i'l de
art. 295 NCP, astfe l cum rezulta din art. 28 1 din Legea nr. 31 / 1990; in aceste
conditii, daca fapta concreta comisa intrune ~te atilt elementele constitutive ale
infractiunii de delapidare In vari anta atenuanta sll.va r~ ita de un funC\ionar prival
0 1.9. Pedeapsa
- In forma tip: lnchisoarea de Ia 2 Ia 7 ani ~i interzicerca exerciHirii dreptului de a
(norma principala), cat ~i c lemcntele constituti ve ale infractiunii prevazute de
ocupa o functie publica;
art. 272 din Lcgea nr. 3111990 (norma subsidiara), nu se retine aceastll. din urma
- pentru varianta atenuatii: limitele speciale ale pedepsei pentru forma de bazii se
infractiune in considerarea principiului specia/ia generalibus derogant, ci varianta
atenuanta a delapidi.irii In aplicarea principiului lex primaria derogat legi s ubsi- reduc cu o treime;
diariae retim1nd ex is te nta unui concurs de califici.iri (in modalitatea calificarilor - p entru varian/a agravatii: limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege
alternative) care atrage incidenta normei principale ce acoperi.i intreaga semnifi catie (inclusiv in ipoteza comiterii faptei de subieqii activi nemijlociti prevll.zuti de art. 308
antijuridica a faptului com is 1• NCP) se majoreazi'l cu jumll.tate.
Cauza speciata de reduccre de pcdeapsli
1.7. Varianta agravata !art. 295 NCP raportat Ia art. 309 NCP]
- in cazul variantei atenuate a infractiunii de delapidare prevazute de art. 308
- se retine 'in cazul in care fapta a produs pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei; NCP cu referire Ia art. 295 NCP, cand fapta a fost comisa de un functionar privat,
- se va retine aceasta varianta agravata inclusiv in ipoteza comiterii faptei ·de prin Legea de modificare a NCP s-a prevazut o cauza specialii de reducere a
subieqii activi nemijlociti prevll.zuti de a1t. 308 NCP; limite/or de pedeapsa, in situatia in care estc acoperit integral prejudiciul material
- In cazul comiterii infraqiunii de delapidare in forma continuata, varianta agra- cauzat, In cursu! urmi.iririi penale sau al judecatii, pana Ia rll.manerea definitiva a
vantll. se va retine prin raportare Ia cuantumul prejudiciului material produs prin toate hotararii judecatore~ti;
aqiuni le sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective - prin DCC nr. 650/2018 Curtea Constitutiona li.i a opinat eli dispozitiile art. 308
a infraqiunii (se va proceda Ia adunarea cuantumului prejudic iului produs prin fie- alin. (3) ~i (4) NCP sunt constitu\ionale retinand ca: ,aceasta solutie juridica
care act de executare), deoarece unitatea lega la de infractiune atrage eva luarea exprimll. impo rta nta acordata de legiuitor acoperirii integrale a prej udiciului
a ns amblului prejudi ciului produs prin aceasta; In cazul concursului de infractiuni nu material produs prin si'lva~irea infractiunilor prevazute Ia art. 295 ~i 297-300
se va putea proceda Ia cumularea prejudiciului produs prin infractiunile concurente NCP, pana Ia ramanerea definitiva a hoUirarii judecatore~ti, acesta apreciind ca
pentru a se retine varianta agravanU\ a infractiunii , urmand a fi avut in vedere cuantu- indeplinirea conditiei astfel reglementate este de natura a justifica reducerea Ia
mul prejudiciului produs de fiecare infraqiune concurenta In parte. jumll.late a limitelor de pedeapsll., intrucilt denota inte legerea de catre suspect,
respectiv inculpat a semnificatiei faptei sale urmata de eforturile concrete de
1.8. Formele infractiunii lnlaturare a consecintelor acesteia. De altfel, acoperirea integrala a prej udiciului
material produs prin savar~irea infractiunii reprezinta ~i o c ircumstanta atenuanta
- actele de pregll.tire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; legal a, prevazuti.i Ia art. 75 alin. (I) lit. d) NCP, in cazul unor infraqiuni expres ~i
- tentativa este posibila ~i incriminata; limitativ enumerate de legiuitor In cuprinsul normei antere ferite, potriv it preve-
derilor legale In vigoare , aceasta conditie trebuind a fi lndeplinita pana Ia primul
1
in accasta privin(a, In doctrina (F. Streteanu. D. Ni(u, op. cit., vot. 11. p. !02) s-a retinut termen de judecata, iar, conform legi i de modificare, pana Ia rll.manerea definitiva
ell elementul de diferentiere intre concursul ideal ~ i eel de calificari este reprezentat de a hotarari i judecll.tore~ti . Aceasta masura de incurajare a acoperirii prejudiciului
,aptitudinca unuia dintre textele de lege aplicabile de a acoperi intreaga semnificatie antiju- material produs prin savar~irea infractiunilor enumerate in cuprinsul textului criti-
ridic11 a faptu lu i comis. in masura In care actiunea, impreuna cu toate urmarile sale, se rega-
se~te intr-o si ngura norma, vom fi in prezenta unui concurs de calificari, iar norma rcspcct iva
va fi singura aplicabilli. in defavoarea celorlalte texte incidente. ( .. . ) Daca insa ni ciuna dintre 1 In doctrina (F. Streteanu, D. Ni{u , op. cit., vol. !!, p. 3 1) s-a aratat eli .jolosirea din

normele aplicabile nu acopera in lntrcgime starea de fapt, fiecare dintre aceste texte trebuie sa cuprinsul infractiunii de dclapidare desemneaza o aqiune susceptibila de prelungire In timp, in
primeasca aplicare, pentru a reprima fapta comisa sub toate aspectele acesteia". vreme ce acela~i termen in incriminarea uzului de fals desemncaza o actiune instantanec".
 638 Drept penal. Partea ~pecia/ii
/nji·ac(iuni de serviciu 639
cat constituic o masura ce sc lncadreaza in politica penala a statului . fiind adoptata
de legiuitor confo rm atributiei sale constitutionale prevazute Ia a11. 6 1 a lin. ( I) din - nu este necesar pentru retinerea acestei cauze de reducere a pedepsei ca
Constitutie ~i In marja de aprecierc prevazuta de aceasta. De asemenea, textu l inculpatul sa fi acoperi t ~i prejudiciulmoral sau ca acesta sa se poata produce;
critical prevede, in cuprinsul normei propuse pentru art. 308 alin. (4) NCP, sol i- - nu este indeplinita aceasta conditie daca persoana vatamata s-a constituit
daritatea pasiva a persoanelor care savar~esc impreuna una dintre faptP.Ie prevazute parte civila solici tand doar daune mora le, nu ~i daune materiale;
de lege, in sensu! in care cauza de reducerc a limitelor de pedeapsa mai sus analizata
- se va retine aceasta condit ie in cazul in care incu lpatul, in termenul legal, a
se aplica tuturor acestora, indife rent daca plata a fost efectuata doar de una sa u o
acoperil integral prejudiciul malerial produs prin infrac{iune, astfel , analiza
parte dintre ele. Aceasta solutie juridici! reprezinta o aplicatie a dispozit iilor
prejudiciului material se va raporta Ia momentul consumarii/epuizarii infractiunii ,
art. 1443-1460 C.civ. ( ... )In condifii le in care repararea prejudic iilor prod use printr-
avandu-se in vedere pierderea efectiv s uferita ca urmare a comiterii infraqiunii
o infraqiune reprezinta, din perspectiva dreptului civil, o obligatie civila, a carei
executare este supusa regu li lor generale prevazute In Codul civil referitoare Ia (damnum emergens), nu ~i beneficiul nerealizat (lucrum cesans) acesta d in urma
obligatii. A~a fiind, solutia jurid ica prevazuta pentru art. 308 alin. (4) NC P consti tuie fi ind avut in vedere numai Ia solutionarea laturii civi le, nu $i cu privire Ia
o forma de solidaritate pasiva lega la, reglementata in scopul incurajarii persoanelor individualizarea pedepsei prin retinerea cauzei de reducere a pedepsei; in practica,
care sava~esc infraqiuni dintre ce le reglementate Ia a11. 295 $i 297-300 NCP sa uneori se pot constata situatii in care este difici l de determinat in mod previzibil
acopere prejudiciile materiale provocate prin comiterea acestora ~i, in acest ·re i, al benefic iul nereali zat, intrucat partea civila nu a efectuat un calcul al dobanzilor. In
asigurarii recuperarii respectivelor prejudicii de catre persoanele fi zice $i juridice plus, trebuie avut in vedere ca lucrum cesans poate varia in fun ctie de durata
prejudiciate. Faptul ca aceasta cauza de reducere a pedepsei se aplica unei persoane procesulu i;
care nu a contribuit Ia acoperirea prejudiciului nu cste de natura a-1 privilegia In - este imleplinita aceasta conditie ~ i in ipoteza in care inculpatul a acoperit
raport cu eel care efecti v a acoperit prejud iciul, i'ntrucat legiuitorul nu a conditional integral doar prejudiciul materia l, nu ~ i prejudic iul moral soli citat de partea civila,
aplicarea acestei cauze de reducere a pedepsei de un criteriu subiectiv, ci de unul ori in cazul in care inculpatul a acoperit integral doar o parte din prejudiciul
obiectiv, respectiv recuperarea prejud iciu lui, pe care il poate extinde asupra tuturor material solicitat de partea civila, insii, in urma de liberarii, instanta constata ca
persoanelor care au comis impreuna faptele prevazute de textul legal critical. prestatii le inculpatului sunt acoperitoarc fata de intreg prejud iciul produs, astfel
Aceasta mani era de reg lementare a infraqiunilor de coruptie ~i de serviciu com ise cum rezulta din probele admi nistrate, actiunea civila urmiind a fi admisa numai in
de alte persoane nu este de natura a incalca art. I alin. (3) ~i (5) din Constitu(ie, din parte;
moment ce textul critical este clar, precis $i previzibil $i nu vulnerabi lizeaza s istemul
nonnativ sub aspectul combaterii lenomenului in fract iona l". - nu se va retine indeplinita aceasta conditie daca incu lpatul nu a acoperit
integral prejudiciu l materia l, dar a convenit cu partea civila pe calea unei tranzactii
- pentm retinerea acestei cauze de reducere a pedepsei p revazute de art. 308 ori a unui acord de mediere (care nu produce 'in cauza efecte impeditive cu privire
alin. (3) NCP cu referire Ia art. 295 NCP trebuie indeplini te urmatoarele condi(ii : Ia exercitarea aqiunii pena le) prin care doar a convenit o modalitate de reparare a
a) ca uza sa sc a fle in faza urmaririi pe na le, ori in c urs u! judeclitii (in prejudiciu lui , sau in ipoteza i'n care repararea prej udiciului are Joe in natura, insa
prima inst anta sau in apel), pa na Ia raman er·ea d efiniti vii a hoti'i r arii ; independent de manifestarea de vointa a infractom lui (de pilda, in ipoteza in care
- poate fi incidenta atat in ipoteza in care instanta este sesizata prin rechizitoriu , bunul folosit sau traficat este gasit in posesia automlui delapidarii in urma unei
cat $i in cazul In care actul de sesizare este acordul de recunoa~tere a vinovatici perchezitii domiciliare, corpora le ori a vehiculului ~i restituit de organele de
(de pilda, in ipoteza in care inculpatu l a acoperit prejudiciul in curs u! urmariri i urmarire pe nala pe rsoanei prejudiciate);
penale) sau i'ncheierea judecatomlui din cadrul instanre i competente prin care s-a - dispozitiile art. 308 alin. (4) NCP consacra caracterul de cauzii specialii de
admis plangerea impotriva so lutiei de clasare $i s-a dispus inceperea judecatii, reducere a pedepsei care produce ejecte in rem, ja(ii de tofi participan{ii Ia
respectiv prin care s-a respins confirmarea renun(ari i Ia urmarirea pcnala ~i s-a infracfiunea de delapidare lrimi$i fnjudecatii, iar nu o fonna de so lidaritate pasiva
dispus i'nceperea judecatii;
legala ca aplicatie a dispozi(ii lor art. 1443-1460 C.c iv., astfel cum in mod eronat a
- infractorul (raptuitor, suspect sau inculpat) poate ach ita integral prejudiciul retinut Curtea Consti tutional a in DCC nr. 650/2018, scopu l leg ii pen ale nefiind
material i'n faza de urmarire penala, sau in faza de judecata indiferent de etapa acela de a crea un nou caz de solidaritate pas iva pentm a se constata repararea
procesuala ori de stadiul sau momentul proces ual pa na Ia ramanerea definitivii a integrala a prej udic iului prin plata efectuata de unul dintre codebitorii solidari , in
hotara rii ;
conditii le 'in care art. 1382 C.civ. stipuleaza explicit solidaritatea autorilor ~i parti-
b) prej udici ul materia l produ s prin infractiunc sii fi fost acoperit integral; cipantilor Ia comi terea infractiunii; astfel, cauza de reducere a pedepsei va profita
- fata de aceasta conditie, ca uza de reducere a pedepsei poate fi inc identa ~ i part icipanti lor Ia savar~ irea infractiunii care nu au contribuit Ia repararea preju-
numai in cazu l in care unnarea imediata a infractiunii consta i'n produccrea unui diciului; in aceste cond itii, in cazul participatiei penale, faptul ca automl sau unul
prejudiciu material; dintre participanti achita integral prejudiciul materia l conduce Ia concluzia ca
ceilalti vor beneficia ope legis de aceasta cauza de reducere a pedepsei;
 lnfrac{itlni de serviciu
641
640 Drepr penal. Parrea speciala
2.2. Obiectul intractiunii
- chiar dad i exprimarea legiuitontlui este deflc itara, nu cred ca cxpresia .,lutu-
ror persoanelor care au comis impreunii una din faptele prevazute de art. 308 a) obiectul juridic special: principal consta in relatiilc de serviciu referitoare Ia
alin. (I) NC P" trebuie sa primeasca aceea$i interpretare cain cazul circumstantei buna desf5$urare a raporturi lor de servici u, cu asigurarea respectu lui fa\fi de persoanele
agravante legale prevazute de art. 77 lit. a) NCP, cand , savar$irea faptei imprc- cu care functionarul intra In contact; obiectul j uridic secundar consta in relatiile sociale
una" arc in vedere caracterul mai grav al faptei ca um1are a legaturii specifice referitoare Ia onoarea, demnit~tea, viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanei;
dintre 1aptuitorii care aqioneaza concomitent. Astfel, in acest caz legiuitorul a vrut b) obicctul material: nu are Ia forma tip; Ia varianta agravata obiectul material este
sa evidentieze caracterul real al cauzei Speciale de reducere a pedepsei, caz in care corpul persoanei asupra careia se exercita actele de violenta.
ea va profita autorului, coautorilor, instigatorilor sau complic ilor concomitenti ori
anteriori ca re au fost trimi~i in judecata; 2.3. Subiectii infractiunii
- inc identa acestei cauze speciale de reducere a pedepsei va conduce Ia imposi- a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fiz ica aflata in exercitiul atribu-
bilitatea retinerii circumstantei atenuante personale prevazute de art. 75 alin. (I ) !iilor de servic iu (inclusiv funq ionarul public sau pcrsoanele asimilate func!ionarului
lit. d) NCP, care are ace l a~i continut ~i produce efecte numai in p ersonam ; va fi
public);
posibila Ins a aplicarea reducerii de pedeapsa In conditiile art. 396 a lin. (I 0) NCPP - NCP a extins astfel s.fera incriminarii purtiirii abuzive, nelimitandu-se Ia s.fera
ca urmare a judecarii potrivit procedurii abreviate a recunoa$terii inv·inuirii ,
deoarece cauzele de reducere a pedepsei pot produce efecte atenuante succesive; .func{ionarilor publici $i priva{i;
- subiectul activ nemijlocit f$i poate des.fasura activitatea de serviciu Ia orice p er-
- reducerea cu jumatate se va raporta Ia limitele de pedeapsa prevazute de lege soanii j uridicii p ublica sau p rivata ori Ia o pcrsoana fi zica (de pilda, bona copilului
pentru forma atenuanta a infractiunii de delapidare, iar nu prin raportare Ia limitele minor care exercita violente asupra mamei copilulu i care o angajase);
de pedeapsa prevazute de lege pentru forma de baza; de pilda, In cazul comiterii
infractiunii de delapidare de catre administratorul unei societati cu raspundere , - participatia penala este posibila in toate fom1ele:
limite le pedepsei lnchisorii prevazute de lege pentru fom1a atenuata a infractiunii (i) coautorat, daca toti 1aptuitorii au ca litatea speciala ceruta de lege, cu exceptia
vor fi inchisoarca de Ia I an $i 4 luni Ia 4 ani $i 8 luni , ca unnare a reducerii cu o situatici in care fapta este savflr$ita prin intTebuintarea de expresii jignitoare sau ptin
treime a limitelor speciale prevazute de art. 295 alin. (I) NCP in temeiul art. 308 amenintare prin viu grai , cand fiecare subiect activ are calitatea de autor;
alin. (2) NCP. In ipoteza in care infractorul acopera integral prejudiciul material (ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatca participantilor.
pana Ia pronuntarea hotararii definitive, limitele pedepsci inchisorii vor fi de Ia 8 - o persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii, insa poate avea calitatea de
luni Ia 2 ani ~i 4 luni, ca urmare a aplicarii art. 308 alin. (3) NCP. Daca opteazii $i
pentru judecata potrivit procedurii abreviate a recu n oa~terii invinuiri prin aplicarea instigator sau complice.
b) subicctul pasiv: general este statui, iar eel secundar orice persoana care a fost
art. 396 alin. (10) NCPP, limite le pedepsei inchisorii vor fide Ia 5 luni $i 10 zile Ia
un an, 6 Juni $i 20 de zile. amenintata sau asupra careia au fost exercitate actele de violenta;
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage, in principiu, retinerea unui concurs
de infraq iuni; in cazul in care activitatea infractionaH1 este rcalizata Ia diferite intervale
§2. Pur!a~~a abuziva de timp In baza aceleia$i rezolutii infractionale se poate retine infractiunea continuata;
- purtarea abuziva poate fi retinutii in concurs ideal cu infraqiunea de ultraj
2.1. Notiune savar!?ita asupra aceleia$i persoane in cazul in care persoana vatamata avea calitatea de
- este infractiunea ce consta in intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o functionar public care indeplinea o functie ce implica exerci!iul autoritati i de stat $i se
persoana de catre eel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu; atla in exercitiul fu nqiei.
- constituie varianta ag ravata a infractiunii amenintarea ori lovirea sau alte violente
comisa de eel a Oat in exercitarea atributiilor de serviciu; 2.4. Latura obiectiva
a) e\emcntul material: intrebuintarea de catre persoana aflata in exercitiul atribu-
- fata de obiectul juridic, subiectul activ ~ i elcmentul materia l al infractiunii, purta-
rea abuziva nu poate fi considerata o incriminare spec iala a cercetarii abuzive, ambe le tiilor de serviciu de expresi i jignitoare (insulte), i n orice fonna, fata de o persoana care
fiind forme vari ate de exercitari abuzive ale functiei. lc percepe in mod direct; 1
- nu pot fi incluse in notiunea de ,exprcsii j ignitoare" gesturile jignitoare •

1 ln acela~i scns, S. Bogdan, op. cit., p. 438.

 642 Drept penal. Partea speciala lnfrac{irmi de serviciu 643
- insultarea In mod repetat a subiectului pasiv In aceca~i lmprejurare atrage declararii!e) 1 , se va re~ine numai infracti unca de cercetare abuziva (an. 280 NCP), care
re tinerea une i uniti'ili natura le de in fraqiune; absoarbc pu rtarea abuzivii;
- In fom1a de baza nu este o infracliune cornplexa; - in situat ia in care prin acte le violente se urmarc~te vaUimarea corporalii, supri-
marea vietii persoane i sau daca acest rczultat se produce praeterinten~ionat, purtarea
~ Saviir~irea unor acte de violenta lrnpotri va unci persoane de catre ~eful abuziva va fi relinuta In concurs cu infraqiunea de vlitiimare corporala, omor, respecti v
loviri sau vatarnari cauzatoare de moartc.
postu lu i de poli tie, pentru rnotivul cii nu s-a prezentat Ia chemiirile anterioare
spre a fi cercetat l ntr-o cauza atlatii. In curs de urmiirire penala, constituie infrac-
tiunea de purtare abuz iva ~i In cazul In care este siivar~itii intr-o zi nelucriitoare ~ Fapta inculpatulu i care, In calitate de piidurar, avand statut de fun c-
(C.S.J., sec(ia penalii, decizia nr. 341811999, www.legalis.ro). tiona r public, In timp ce panicipa Ia efectuarca unci inspectii In cantonul de care
raspunde impreunii cu alti doi funq ionari publici din cadrul Ocolu lui Silvie, a
b) urmarea imediata: starea de pericol creatii prin atingerea demnitatii persoanei ~i ame n i n~at -o pe persoana vatiirnatii ~ i i-a aplicat lovituri In urma carora aceasta a
a prestigiului activitati i unitiilii In care l~i desfa~oara serviciul autoru l; suferit leziuni ce au necesitat un numar de 4-5 zile de ingrijiri medica te.
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe lntre fapta tipica ~i um1area imediata. intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de punare abuzivii, infraqiune
prevazuta de art. 250 alin. (3) C. pen. din 1969 cu aplicarea an. 5 NCP. Cererea
2.5. Latura subiectivii de schimbare a incadrarii juridice este nefondata lntrucat ( ... ) fiind o infractiune
complexii, aceasta absoarbe in continutul ei in frac1iunile de lovire ~i amenin\are
- intentie d irecta sau indirecta; (CA. Cluj. sec(ia penala $i de minori, decizia I 378 din 10 noiembrie 2015,
- nu intcreseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost www.rolii.ro).
savar~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta Ia individualizarca pedepsei.
2.7. Formele infractiunii
2.6. Variante agravate - actclc premergatoare ~i tentativa (Ia forma agravata) sunt posibile, dar nu sunt
2.6.1. Amenintarea savar~ita de catre p ersoana atlata in exercitiul atribu- incriminate;
tiilor sale de scrviciu Iart. 296 alin. (2) teza I NCPJ - infraqiunea se consumii in momentul realiziirii aqiunii sau inaqiunii tipice;
- poate fi savar~ita ~i In forma continuata, caz In care se epuizeaza Ia data realizarii
- absoarbe infractiunea de amenin(are prevazuta de art. 206 NCP;
ult imului act de executare.
- daca subiectul activ nemijlocit nu este o persoana atlata In exercitiul atributiilor de
serviciu se va retine comiterea infractiunii de amenin(are; 2.8. Pedeapsa
- in situatia In care, imediat dupa folosirea de expresii jig nitoare, faptuitorul ame- - pentru forma tip I luna Ia 6 luni sau cu arnenda;
ninta victima, se va retine numai forma agravata prevazuta de art. 296 al in. (2) teza 1 - pentru varian/a agravata: prevazuUi de lege pentru infrac1iunea de amenin1are,
NCP, care absoarbe natural forma de baza.
respectiv loviri sau alte violente ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.

2.6.2. Lovirea sa u alte acte de violenta saviir~ite de p crsoa na atlata in excr- §3. Abuzul in serviciu
citiul atri.butiilor sale d e serviciu !art. 296 alin. (2) teza a 11-a NCPI
- absoarbe infractiunea de lovi ri sau alte violente prevazuta de art. 193 NCP; 3.1. Notiu n e
- daca s ubiectul activ nemijlocit nu este o persoana atlata in exercitiul atributi ilor de - este infraqiunea ce constii in neindepli nirea unui act sau lndeplinirea defectuoasa
servici u se va retine comite rea infractiunii de loviri sau alte violente; a acestuia de ciitre un functionar publ ic a tlat in exercitiul atributii lor sale de serviciu,
- In cazul in care, imediat dupa folosirea de expresii j ignitoare sau dupa amen intare, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legi-
fiiptuitorul exerci ta acte de violenta asupra victimei, se va retine numai forma agravata time ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridicc [an. 297 alin. ( l) NCP];
previizuta de art. 296 alin. (2) teza a ll-a NCP, care absoarbe natural forma de baza ~i - constituie forma asimilatii a infraqiunii de abuz in serviciu fapta (ac1iune sau
prima varianta agravata;
inactiune) funqi onarului public, care in exercitarea atributi ilor de serviciu lngrade~te
- cand actele de vio lenta sunt exercitate asupra unci persoane aflate In curs de exercita rea unui drept al unci persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferiori-
cercetare (suspect sau inculpat) In scopul obtinerii de declaratii (pentm a o determina
sa dea ori sa 1111 dea declara{ii, sa dea declara{ii mincinoase ori sa i~i retraga
1 Dcopotriva, trebuie avut in vedere eli subiectul activ nemijlocit al infrac1iunii de cerce-

tarc abuziva estc numai judccatorul , organele de cercetare penala ~i procurorul.

 644
Drep1 penal. Parlea speciala
lnfrac(iuni de serviciu 645
tate pe temei de rasa, nationalitate, o rigi ne etnica, limba. relig ie, sex, orientare sexualii.
penal e nr. 2083 din 20 aprili e 2004 $i nr. 4877 din 23 august 2006 a le I.C.C.J.,
apa11enenta politica, avere, varsta. di zab ilitate, boalii cronica necon tag ioasii sau infeqie
HI V/S IDA [a1t. 297 alin. (2) NCPJ; sectia pcnala, Ia care face trimi tere Parchetul , i n care s-a retinut luarea de mila in
concurs real cu complicitatea Ia infraqiunea de contrabandii ~ i , respectiv, luarea
- potrivit art. 297 NC P raponat Ia art. 308 NCP, constituie variantii atenuata a de mita in concurs real cu abuzul in scrviciu (legat de modalitatca de cfcctuare a
infi·actiunii de abuz in serviciu savar~irea faptei de ciitre persoanele care exercita, pe r- controlului vamal) (CA. Bucure$1i, sec(ia a If-a pena/0, deci=ia penalii
manent o ri temporar. cu sau rara o remuneratie , o insarci nare de orice natura in servi- nr. 1667/A din 9noiembrie 2016, ww,v.sintacu o).
c iul unci persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin. (2) NC P ori in cadrul
orica re i persoane juridice; 3.2. Obicctul juridic
- con fom1 a1i. 297 NCP rap01tat Ia art. 309 NCP, constituie variantii agravatii a a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia asigurarea desfa~uriirii in
infraqi unii fapta de abuz in serviciu care a avut drept um1are producerea unor conditii optime a activitati i persoanelor juridice publice sau private sau Ia protectia
consecinte deosebit de grave;
intereselor legitime ale persoanelor i mpotriva abuzuri lor venite din partea funqio -
- norma de incriminare are caracter general in materia sanctionarii activitatilor nflrilor public i;
abuz ive prin i'nciilcarea atributiilor previiz ute de legislatia primara; prin unnare, b) obicctul material: in princ ipiu, nu are.
infrac(iunea de abuz in servic iu prevazutii de art. 297 NCP are caracter subsidiar, fiind
re tinuta numai i'n cazu l in care fapta siiva~ita de funqionarul public nu este previizutii 3.3. Subiectii infractiunii
ca inji·ac{iune distinctii de o altii norma de incriminare cu caracter special fie ca
aceasta vizeaza acela~i obiect juridic, fie un obiect juridic diferit (de pildii, delapidare,
a) subicctul activ: autor a l infractiuni i in fonna de baza sau asimilata poate fi
func(ionaru/ public astfel cum acesta cste dcfin it de art. 175 a lin. ( I) NCP, respectiv
luarc de mita, cercetare abuziva, repres iune nedreaptii, inlesnirea evadii rii etc.);
persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau rara o re muneratie:
- NCP a reunit intr-o singurii no1ma de incriminare in fraq iunile de abuz in serviciu
(i) exercitii atribu(ii ~i responsabilitii(i, stabilite in tem eiu/ legii, in scopul reali-
contra intereselor persoanelor. contra inte reselo r pub! ice ~i prin ingriidirea unor drepturi
din art. 246-248 C. pen. d in 1969. ziirii prerogative/or puterii legislative, executive sau judeciitore!jti (de pilda, deputatii,
senatorii , Pre ~edintele Romiiniei, membrii Guvemului. judecatorii ~i procurorii,

~ Fapta inculpatu lui D.P, constand i'n aceea eli, in mod repetat ~i
rea lizarea aceleia~i rezolutii infrac tiona le, Ia data de 20 martie 20 14, ocupilnd
in
membrii CS M etc.);
(ii) exercitii o ftmc(ie de demnitate publica sau o ftmc(ie publica de orice natura
funqia de ~eftren in cadrul SNTFC ,.CFR Caliitori " SA, pe trenul!C 472, avilnd
(de exemplu : funqionarii publici propriu-zi ~i sau cei cu statut special, funqiona rii
atributii de consta tare ~i de sanctionare a contraven!iilo r, in mod direct ~i pentru publici din cadrul administratie i centrale sau locale, funqionarii parla mentari, primarii,
sine, a primit ca te 15 lei de Ia 4 calii!ori fraudulo~i - M .A., G.P., G. R. ~i C.A. , in pre$edintii de cons ilii locale sau j ude(ene, pre$ed inte le Cur(i i de Conturi, politi$tii,
cuantum total de 60 de lei , in legaturii cu neindeplinirca actelor ce intra in m edicul angajat c u contract de munca lntr-o unitate spitaliceasca din sistemul public
i'ndatoririle sa le de serviciu referitoare Ia revizia legitimatiilor de cii latorie de sanatate e tc.);
privind pe ace~tia, permitilndu-le accsto ra cii latoria cu trenul tara p lata biletului (iii) exercitii, singurii sau impreunii cu a/te p ersoane, in cadrul unei regii auto-
de ca liito rie, imrune~te elemente le constitutive a le infraqi unii de luare de mita, nome (de exemplu, Regia Autonomii pentru Activitati N uc leare, Regia Autonomii
in forma continuata. in cauzii, C urtea apreciaza ca, intr-adevar, aceea~i fapta , Mon itorul Oftc ial", Regia A uto nomii Administratia Patrimoniului Protocolu lui de
rctinuta in sarc ina inculpatu lui D. P., descrisa anterior, se circumscrie atilt Stat, Registrul Auto Roman etc.), a/ altui operator economic sau a/ unei persoane
infractiunii de luarc de mita, ca t §i celei de abuz in servic iu, insii ne atlam in juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribu(ii legate de realizarea
prezenta unu i concurs de califtcari, iar nu a unui concurs idea l ( forma l) de obiectului de activitafe al acesteia (de e xemplu, directoru l unci regii autonome,
infractiuni . lnfraqiunea de luare de mila are caracte r spec ial fata de cea de abuz gu vematorul Biincii Nationa le a Romiiniei, persoane le incadrate in unitiiti bancare cu
in servic iu ~i dobande~te aplicare prioritarii In dauna aceste ia. De asemenca, ~i capital integral sau majoritar de stat, nu $i cele care i~i desfa$oara activitatea i'ntr-o
instanta suprema a statuat ca in fractiunea de abuz in serviciu are caracter subs i- banca c u capita l integral privat sau atat cu capital privat, cat $i c u capital de stat daca
diar in raport cu a lte infractiun i a l ciiror subiect acti v este un fu nctionar. Siste- statui rom an este actionar m inoritar);
matizarea diferitii, In nou l Cod pena l. a , lnfractiunilo r de serviciu sau In legatura
cu serviciul" (In prezent, in , Infraqiuni de C011lp(ie" ~i ,.lntl·actiuni de servic iu") - perso(ma asimilatii ftmc(ionarului public potrivit art. 175 a/in. (2) NCP (per-
nu ln latura caracte nll subs idiar a l in fraqiunii de abuz In servici u mentiona t soana care exercitii un serviciu de interes public pentru care a fost investita de auto-
anterior. Curtca nu exclude pos ibilitatea rctinerii, In concurs, a infractiunilor de ritatile publice sau care esle supusii controlu/ui ori supraveglterii aces/ora cu privire
luare de mita ~i abuz in serv ic iu, dar numai daca fapta de abuz in scrvic iu Ia indeplini rea respectivul ui serviciu public) poate fi subiect activ nemijlocit al
prezinta o a utonomic infraqionala bi ne conturata ~i se a tla in concurs rea l cu infractiuni i de abuz in servic iu daca fap ta este comisa in exerc itarea atributi ilor de
luarca de mita; aceasta este s ituatia avuta In vedcre Ia pronuntarea deciziilor serviciu (de pilda, notarii, executorii judeca tore~ti , expe r(ii te hnici autoriza~i, interprctii
~i traducatorii autorizati etc.);
 646 Drept penal. Partea speciala
lnfi'ac{iuni de serviciu 647
- potrivit art. 308 NCP, pot fi subiecti activi nemijlociti ai infi·actiunii de abuz in ser-
viciu in varianta atenuata !?i fimc(ionarii priva(i, adica persoanele care exercita, in refuzul nejustificat de ada curs unei cercri, solicitari sau unui ordin; ncindeplinirea
pem1anent ori temporar, cu sau fiira o remuneratie, o m sarcinare de orice natura in poate fi totala sau paq iala:
serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin. (2) NCP ori in cadrul (ii) prin expresia , indep/ine$te (actul) In mod defectuos •· se intelege indeplinirea
oricarei persoane j uridice, fata de obiectu l juridic principal a! infraqiunii de abuz in lacuta altfel decat se cuvenea sa fie efectuata; defectuoz itatea In indeplinire poate
serviciu !?i fata de domeniul de aplicarc a ar1. 308 NCP, functionarul privat trebuie sa privi con~ inutul , fo rma sau intindcrea indeplinirii, momentu l efectuarii, cond itiile de
se atle in raporturi de serviciu cu persoana prevazuta Ia art. I 75 alin. (2) NCP ori cu efectuare etc.;
persoana j uridica;
- prin DCC nr. 405/2016, Curtca Constitutionala a admi s exceptia de neconstinitio-

~ lnstantele judecatore~tisunt suverane in a aprccia atiit probatoriul

nalitate ~i a constatat ca dispozitiile art. 297 alin. (I) NCP sunt constitutionale in
masura in care prin sintagma .. lndepline~te In m od defecwos " din cuprinsul acestora
administrat In cauzele cu care s unt lnvestite, ciit ~i textele de lege aplicabile,
se intelege .. lndepline~te prin lnciilcarea legii "; Curtea a retinut ca sintagma , fnde-
diindu-le interpretarea pe care o considera corespunzatoare, iar pronuntarea unor
pline$te in mod defectuos" nu intrune~ te conditiile cali tative impuse atat de Constitutie,
so lutii de catre procurori, In unna efectuarii acti vitati lor specitice de cercetare
penala ~i potrivit convingerii proprii, nu poate fi echivalata cu exercitarea cat ~i de Conventia pentru apararea dreptur ilor omului ~i a libertatilor fundamentale,
abuziva a atribu\iilor ce le revin potrivit legii, astfel lnciit nu pot consti tu i, prin nefii nd enuntata cu suficienta precizie pentru a pennite cetateanul ui sa i$i adapteze
ele insele, temei pentru retinerea unor infraqiuni de abuz in serviciu sau negli- conduita in functie de aceasta, astfel incat acesta sa fie capabil sa prevada, intr-o
jenta in serviciu (I. C. C.J., sec{ia penala, decizia nr. 3/26/2008, www.scj.ro). masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta
- participatia penala este posibila in toate formele: dintr-o anumi ta fapta $i sa i$i corecteze conduita; motivarea deciziei releva faptul ca
instanta de contencios constitutional a inteles sa stabileasca lim itele de constitutionali-
(i) coautorat, daca toti raptuitorii au calitatea de functionari publici;
tate ale infraqiunii de abuz in serviciu atat cu referire Ia forma comisiva, cat ~i Ia cea
(ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participantilor. omis iva, lasand insa deschi sa, in absenta unei interventii legislative, sfera imprevizi-
b) subiectul pasiv: general este statui, iar eel special este persoana fi zica sau bil itatii atiit in cazu l fapte lor comise de functiona rii privati (fata de normele care
persoana juridica care a suferit o paguba ori o viitamare a drepturilor sau intereselor reglementeaza in concreto atributi ile de serviciu ale acestora), cat ~ i in zona aplicarii de
legitime prin activitatea infraqionalii; catre organele judiciare a principiului minimei interventii a legi i penale;
- in mod intemeiat s-a retinut in doctrina ca plural ita tea de infractiuni nu cste deter- - in cazul in care acnll indeplin it in timpul serviciului nu intra in atributiile de
minata de pluralitatea intereselor lezate, ci de pluralitatea conduitelor abuzivc 1; servic iu ale fiiptuitorulu i se va retine comiterea infractiunii de uzurpare a funqiei,
- in ipoteza formei asimilate a infrac{iunii subiect pasiv special este cetateanul prevazuta de a rt. 300 NCP, daca a avut ca urmare producerea unei pagube, o vatamare
roman sau strain ori apatridul caruia prin activi tatea infractionala i-a fost fugradit exer- a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fi zice sau ale unei persoane
citiul drepturilor ori care a fost pus intr-o situatie de inferioritate pe temei de rasa, juridice ori ingradirea exercitiului unu i drept al unei persoane sau crearea pentru
national itate, origine etnica, Iimba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta po litica, aceasta a unei inferioritati pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie,
avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infeqie HTV/SJDA. sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, d izabi litate, boala cronica
necontagioasa sau infeqie Hl V/SIDA: se constata, a~adar, cii um1area imediata a
3.4. Latura o biectiva
infraqiunii prevazute de art. 300 NCP este s im ilara cu cea stipulata de art. 297 NCP,
a) elementul material: neindeplinirea unui act sau indep/inirea acestuia in mod insa in acest caz , abuzul in serv iciu" nu consta in exercitarea defectuoasa a atributiilor
defectuos de catre un functionar public/pri vat aflat in exercitiu l atributi ilor sa le de de serviciu prevazute de legislatia primara (inclusiv in caz de delegare de atributii), ci
serviciu; in exercitarca altor competente prin uzurparea functiei;
- in doctrina 2 s-a aratat ca: - aviind in vedcre caracterul de nom1a incompleta a celei care reglementeaza abuzul
in serviciu, DCC nr. 405/2016 produce urmatoarele efecte:
(i) prin expresia , nu indepline~te un act" se intelege omiterea, neefectuarea unui
act care trebuie indeplinit in v irtutea indatoririlor de serviciu; neindeplinirea unui act a) limiteazii sfera normelor de complinire numai Ia cele previizute tie legislaJia
poate consta fie in lasarea in nelucrare a unui act care trebuia adus Ia lndeplinire, fie primarii; prin aceasta decizie cu caracter interpretativ a fost restrlinsii sfera actelor
abuzive numai Ia cele prin care au fost incalcate atributi ile de serviciu stipulate
explicit in lege, ordonanta a Guvernului sau O.U .G., scotiind astfel d in sfera incri-
1
minari i actele nelega le sau defectuoase care au fost comise prin incalcarea atributiilor
S. Bogdan, op. cit., p. 442. de serviciu stipu late doar in acte nom1ative care nu constituie legislatia primara
2

p. 71.
V. Dongoroz $.a., Explicatii teoretice ale Codu lui penal. Partea speciala, op. cit., vol. IV, (de pilda, prin Hotarari de Guvem, Ordine ale mini~tri lor sau ale conducatorilor autori-
tati lor administratiei publice centrale sau locale, regulamente interne, coduri deonto-
 Drept penal. Panea speciala lnfi·ac(iuni de serviciu 649
648
logice etc.) sau care sunt stipulate In detaliu in acestc acte in conditi ile in care norma de sau prevazuta in mod previz ibil ~ i precis doar in legislatia sccundara. daca norma de
drept primar esrc echivoca sa u cu o ap licabilitate extrem de general a 1; instanta de drept primar este echivoca, neclara, imprevizibilii neliind apta sa stabileasca limitele in
contencios constitutiona l nu exc lude posibilitatea ca atributiile de serv ic iu sa fie care sc pot e mite actcle de drept secundar;
descrise ~i in lcgis latia secundara (,adoptarea unor acte de reg lementare secundara care c) impune in sarcina organ elor judiciare necesitatea evaluiirii inciden(ei prin-
vin sa dctaliezc legisla! ia primarll se realizeaza doar in limitele ~ i potrivit normelor care cipiului minimei intervenJii a legii penale; racand referire Ia princip iul minimei
le ordona''), fiind insll necesar ca lcgislatia primarl\ (in baza cl\reia sunt emise actele de interven\ii C urtea Constitu\ionala a constatat ca , in prezent. orice aciiune sau inac\iunc
legislatie secundara) sa le prevada In mod explicit, neechivoc ~i cu su ficienta precizie; a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subi ectului acti v, indifercnt de gravi-
astfel, in mod intemeiat s-a rc ti nut in literatura de specia litate 2 ell , normele din tatea faptei savar~ite, poate intra In sfera normei de incriminarc. Aceasta constatare
legislatia secundara nu su nt excluse de plano din sfera actelor susceptibile de a com- detennina C urtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fos t voint.a legiuitorului
pleta nom1a penala, insa e le nu pot face dedit sl\ detalieze prevederile nonnei primare. cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta, cu atat mai mult c u cat Curtea
Proble ma care se pune in acest context este legatl\ lnsa de determinarea sferei constata d! legiuitorul a identificat ~i regleme ntat Ia nivel legislati v extrapenal
ele mcntelor de ordin tchnic. a diror stahilire poate riimane in sarcina regle menUirii parghiile necesare inlaturarii consecin\elor unor fapte care, de~i . potri vit reglemen-
secundare. Analiza jurisprudentei noastre constitutionale pare a conduce Ia concluzia ca tarii actuale se pot circumscrie savar~irii in fraqiunii de abuz in serviciu, nu prezinta
aceasta sfera este mai restransa decal cea considerata admisibila in alte sisteme. ( ... ) gradul de intens itate necesar aplicarii unei pcdepse pe nale. ( ...) in concluzie, Curtea
lnstanta noastra de contencios constitutional a statuat insa ca legiuitorul trebuie , sa retine ca sarcina aplicarii principiului ,. ultima ratio" revi ne, pe de-o parte, legiuito-
indice in mod clar ~ i neechivoc obiectul material al infrac tiunii In chiar cuprinsul rului , iar, pe de a/tii parte, organe/or judiciare chemate sii aplice legea. Astfel,
nom1ei legale sau acesta sl\ poata fi identificat cu u~urinta prin trimiterea Ia un alt act Curtea apreciaza ca respons abilitatea de a reglementa ~i aplica, In acord cu principiul
notmativ de rang legal cu care textul incriminator se afla In conexiune". Dacl\ insa legea anterior men\ionat, prevederile privind ,abuzul in scrviciu", tine atilt de autoritatea
me nita sa completeze norma in alb este Ia fel de putin precisa ca aceasta din urma, legiuitoare primara/delegata (Parlame nUGuvem), cat ~i de organcle judiciare - minis-
elementul completator va fi preluat, In realitate, direct din actul nonnativ de fot1a juridica terul public ~i instan~ele judecatore~ti - indiferent daca subiectul activ este acuzat
inferioara, ceca ce aduce nonna penala in zona riscului de neconstitutionalitate"; conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare''. Prin
b) opereazii o de:.incriminare in concreto a faptelor constand in neindeplinirea urmare, se poate considera ca in mod implicit C urtca u considerat ca faptele care prin
unui act sau indeplinirea acestuia in mod defectuos de catre un func~ionar public/privat efectele lor sunt lipsite de importan~a ori sunt apte sa atraga numai raspunderea
aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu prevazute numai in legislatia secundara disciplinara nu pot fi considerate fapt e tipice de abuz in serv iciu;
- actul trebuie sa intre in atributiile de serviciu ale functionamlui public/privat;
1 i n parag. 59-6 1, 65 din considerentele deciziei Cuflii Constitu\ionale se retine eli:
- in cazulformei asimilate ele mentul material consta In actiunea sau inactiunea prin
a) raportarea organelor judiciare Ia o sferli normativa larga care cuprinde, pe liinga legi ~i
care se realizeaza ingrlldirea exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea unei
ordonante ale Guvernului , ~ i acte de ni vel inferior acestora, cum ar ti hotariiri ale Guvernului ,
ordine, coduri etice ~i deontologice, regulamente de organizare interna, ti~a postului , are situatii de inferioritate, ambele pe te mei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba,
influen(a asupra laturii obiective a inji·ac(iunii de abu= in serviciu prin extinderea acesteia fa religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, d izabilitate, boala
ac(iuni sau inac(iuni ce detinesc elemcntul material al laturii obiective a infractiunii, dar care cronica necontagioasa sau in fectie HIV/SIDA de ciitre 1111 func(ionar public ajlat in
nu sunt prevazut1, in acte nonnative de reglementare primara; exerci(iul atribu(iilor sale de serviciu; dispozitiile art. 77 lit. h) NCP nu pot fi retinute Ia
b) neindcplinirea ori lndcplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin individualizarea pedepsei pentru form a asimilata a infractiunii de abuz In serviciu,
raportare Ia alribu(ii de senic:iu reglementate e.xpres prin legisla(ia primarii - lcgi ~i ordo- circumstanta generala fiind incorporatii de legiuitor in continutul constitutiv al
nante ale Guvernului;
c) comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (inteleasa ca infractiunii.
act formal adoptat de Parlament, in temeiul art. 73 a lin. (I) din Constitutie, precum ~i ca act b) urmarea imediatl:i: cauzarea unei pagube ori a unei ditiimiiri determinate a
material. cu putere de lege, emis de Guvern, in temeiul delegarii legislative prevazute de art. J 15 drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fi zice sau ale unei persoane juri-
di n Constittl\ie, rcspecti v ordonanre ~i ordonante de urgenpi ale Guvernului) ncputiind fi dice, respectiv in cazul .formei asimilate vatamarea mate riala sau mm·ala a dreptului
dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele j uridice; unei pe rsoane prin restrangerea e xercitiului acestuia ori prin crearea unei s itua\ii de
d) in materie penala. principiul legali tatii incriminarii, ,mtllum crimen sine lege, nulla
poena sine lege". impune ca numai legiuitorul primar sa poatii stabili conduita pe care desti-
inferioritate (infraqiune de rez ultat);
natarul lcgii este obligat sao respectc, in caz contrar ace~tia supunandu-se sanqiuni i penalc; - fapta i~i pastreaza unitatea in fraqionala chiar daca se produc ambele urmari ale
e) dispozi{iilc art. 246 C. pen. din 1969 ~ i ale art. 297 alin. ( J) NCP sunt const itutionale In activitatii infractionale.
mlisura in care prin sintagma ..ind cp li nc~ te in mod defcctuos" din cuprinsul acestora se c) legatura de cauzalitatc: In cazul forme i de baza trebuie sa fie dovedita legatura
intelege ,indepline~te prin inciilcarea legii".
2 de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea tipica ~i um1area produsa: i n ipotcza.formei
F . Streteanu, Considcratii pri vind regimul normelor penale incomplete in lumina juris-
prudentei rccente a Cuf\ii Constitutionalc, in C.D.P. nr. 4/20 16, p. 20-23. as imitate legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
650 Drept penal. Partea specialii lnfi·ac{iuni de serviciu 65 1

~ Translatand considerentele deciziilor Cu!\ii Constitutionalc a Romaniei acuzatie , nu s-ar putea sustine intemeiat eli obligatia de a instala doar c u proiect
un bra n~ament este prevlizutii de art. 32 din Legea nr. I 0/ 1995 privind ca litatca
nr. 205/20 16 in speta de fatii se observii cii niciunuia dintre inculpatii acuzati de
comiterea infraqiuni i de abuz in serviciu nu i se poatc repro~1 cii indeplinirea in constructi i, deoarece chiar textul art. 32 incrimineazli ca infractiune specia lii
defectuoasa sau neindeplinirea repro~ata prin acuzatia concreta adusa ar reprczema instalarea tara proiect. Dad\ textul legal prevedea obli gatia tara a o incrimina,
o incalcare a unei prevederi legale exprese, care obligii Ia un anumit compot1ament ncrespectarea obligatiei putea constitui infractiunea de abuz in serviciu,
intr-o situatie detenninata, dupa cum a statuat Curtea Constirutiona la a Romiiniei. deoarecc abuzul in serviciu are un caracter subsid iar. Al tfel, pentru aceea$i
Nici obligatia a carei neindeplinire este imputata inculpatilor FV ~i ER de a fapt11, inculpatul ar fi sanc(io nat de doua ori. Prin urmare, Curtea va dispunc
verifica ~i controla activitatea subordonat ilor, in ceea ce prive~tc instalarea retelei achitarea inculpatilor in temeiul art. 16 alin. ( I) lit. b), teza 1 NCPP pentru
infraqiunile de abuz in servic iu. Teme iul achitarii este detenninat chiar de clitre
de distributie a gazului in municipiul SMannatiei ~i acti vitatea de distribuire a
gazului ~i nici obligatia a carei neindeplinire este imputatA inculpatului GE, cons iderentele Deciziei CCR in care s-a specificat ca neconstitutionalitatea este
respectiv de a lua miisurile prevazute de lege ~i propuse de agentii constatatori , atrasa de faptu l ca dispoziti ilc ce incrimineaza abuzul in serviciu pennit
referitoare Ia suspendarea licentelor ~i autorizati ilor e liberate incu lpate i SA o ri config urarea elementului material al laturii obiective a infractiunii altfel deciit
obligatia imputata inculpatului DV, respectiv de a verifica tehnic conductele ~i prin lege (C.A. Cluj, sec{ia p enala, decizia nr. 85712018, Wlvw.sintact.ro).
bran~amente in vederea depistarii eventua le lor scapari de gaze c u det«ctorul de
gaze Dragger nu sunt prevazute in dispoziti ile legale invocate de catre parchet in ~ C um din intreg materialul dosarului rczulta ca inculpatele, in exerci-
cursu! judecarii cauzei, dupa publicarea dcciziil o r incidentc in materie ale Cuqii tarea atributiilor de scrviciu - de decan, respectiv prodeean, dar ~ i in calitate de
Constitutionalc a Romiiniei . Obligatiile inculpatului G E sunt stab ilite in membru in Biroul Consi liu a l Facultatii de Medicinli, au incalcat atributii de
Reg ulamentul de funqionare a ANRE prin hotariirea de guvern, nu prin lege. servic iu stabilite prin acte de nive l inferior, respectiv ordin al ministrului ,
Oricum acesta nu avea abligatia de a suspenda activitatea SA, liindcii nu a vea hotliriire a scnatului, proeeduri reglementate in regulamente interne a le U.M .F.
aceasta competentii. Primirea sustineri i din ape! a parchetu lui potrivit careia l a~i - atributii care nu sunt prevlizute i n acte normati ve ce constitu ie legislatie
obligatiile din ti~a postului inculpatului retlecta dispozitii le genera le din lege ar primarli ( legi , ordonante de Guvern ), instanta va constata ca faptele comise de
incalca cele statuate de Curtea Constitl.tt io nalii a Romiiniei care a speeiticat clar aeestea, in concret, nu indeplinesc e lementele de tipicitate ale in fractiunii de
cii obligatia, in s ine, de serv ieiu inciilcata trebuie sa rcprezinte o prevedere legalii abuz in serviciu, neliind prevazute de legea pcnalli, astfel ca va dispune
expresa, care obliga subiectul activ a l infractiunii, iar nu o a lta ent itate juridicli, achita rea acestora. lnstanta nu poate retine asertiunea parchetului potrivit clireia
Ia un anumil comportamenl intr-o situati e detern1inata. Se observa eli toate atributiile de serviciu a le ce lor doua inculpate sunt reglementate de Legea
atributiile ANRE sunt generale, iar legea nu le stabile~te in sarcina vreunui nr. I/20 I I privind educatia na(i onala ~i, prin unnare, acuzatia de abuz in
angajat anume a l AN RE. Curtea observa caracterul general al obligatiilor serviciu ar subzista. Contrar opiniei exprimate de acuzare, Curtea constalA eli in
stabilite prin lege incu lpatilor din cadrul AZ SA ~i faptul ca acestea incumba ori legea mentionatii sunt reglementate aspeete ~i principii generale privind educatia
distribuitorului de gaze naturale, ori furnizorul ui de gaze natura le (art. 40) o ri nationalli, nicidecum proccdura dupa care sunt primiti Ia continuarea studiilo r
titularului de Jicenta (art. 73) calitati pe care niciunul dintre inculpatii in discut ie studentii strliini Ia U.M .F. ,Gr. T. Popa" din l a~ i . Atributiile de serviciu ale celor
nu le detine. Ob ligatiile generate stabilite in sarc ina unei enti tliti j uridice pot fi douli inculpate sunt stab ilite in mod ex pres in Carta Universitarli 20 II a U.M .F.
privite doar eronat ca fiind obligatii particulare ce incumba unci persoane fi z ice ,Gr. T. Popa" din l a~ i adoptaUi de Senatul Universitlitii, in art. 78-art. I 06, in
ce ar decurge din simplul fapt eli aceasta este angajata in cadrul ent itatii j uridice. baza acestui document fii nd em ise ~i Regulamentul de Organizare ~i Functionare
in decizia C uqii Constilutionale se specificli clar eli viciu l de neconsti tutio na- a l U.M .F. , Gr. T . Popa" din l a~i ~ i Regulamentul de studii universitare de
litate este atras in cone ret tocmai de fap tul eli persoana care are cal ita tea de licenta a! U.M.F. , Gr. T. Popa" din l a~i (adoptate de Senatul Universitat ii in
fu nctionar in sensu! legii penale trebuie sa poata detenn ina, tara echi voc. care 20 13) ce reglementeazli procedu ri le de admitere, transfer/continuare a studiilo r,
cste comportamentul sau ce poate avca scmni licatie penala. Obligati ile generale contraetele indi viduale de munca , de management, ti~a postului (C.A. la~i.
din lege insti tuite i n sarcina unei entitati juridice nu pot fi considerate ca fi ind sec{ia penalii. decizia nr. 4 71/2 5.06.2018. nepublicata).
implicit a le tuturor angajatilor sai, deoarece creeaza, precum in speta, premisele
unei interpretari arbitrare, in urma careia anumiti funct ionari sli lie trimi~ i in ~ C urtea apreciaza di, prin raportare Ia probato riul administrat in cauza,
judecata, iar a lt ii nu. C urtea Constitutionala a co nstatat tocmai !ipsa de claritate, fa pta inculpatei nu in t run e~ te elementele de tipicitate obiectiva ale infractiunii de
precizie ~i prcvizibilitate a incriminarii , ce dctern1inli aplicarca ei prin interpre- abuz in serviciu, in conditiile in care: a) nu se poatc retine existen(a unor
tare sau aprccierc arbitrara. I nculpatul ER a fost acuzat eli a solicitat atributii de serviciu ale inculpatei in legiitudi cu deeiz ia adoptarii de acte admi-
subordonatilor siii sii-~i exercite in mod necorespunziitor atributiile de scrviciu nistrative prin care a fost aprobat schimbul de terenuri. Curtea considera ca rol ul
referitoare Ia instalarea retelei de distri butie a gazului in localitatea S Mannatiei, de decident in privinta schimburilor de terenuri it avea Consiliul Local a l
ceriindu-lc sa efectueze bran~amentul de Ia Muzeul Memorial Sig het, cu toate eli comune i S., in baza autonomiei locale, hotariirile emise in aceasta materie depin-
aceste lucrari erau complet in afara proiectului de executie. Referitor Ia aceasta zand exclusiv de vointa celor care fonnau aces! organ colegial ~ i fiind singurele
652 Drept penal. Portea specialii lnfi·ac{iuni de serviciu 653

actc adm inistrative aptc sa produca efcctc juridice cu pn v1rc Ia schimbu l de secundarii. f) Prima instanta a considerat ca ahuzu l in s.:rvic iu este relevat de
tcrenuri; b) prin raportarc Ia conduita propric a inculpatei, astfel cum rezulla din lmprejurarca ca inculpa tul M.T. mt a fast desemnat Ia data .faptei ca poli(ist
probatoriul striins In acuzarc, acesta ~i-a lndcplinit atribuliile de scrviciu vizilnd rlllier, potrivit procedurilor interne ~ i. prin urmare, oprirea in trafic a unor
verificarca legali tiilii formale a ccrerilor refcritoare Ia schimburile de terenu ri; au tovehic ule in scopul verificarii unor aspecte sau nc rcguli Ia rcgimul circulatie i
c) nu se poate stabili nicio legatura directa sau indirecla intre prejudiciul pretins rutiere sau cu referire Ia greutalea incl'irciiturii in autovchiculc. crau act ivitat i
a fi produs paq ii civil e ~ i atributiile de serviciu ale incu lpate i (C. A. Oradea, care depa~eau atributiunilc sale de serviciu. A stfel. ni ci prima instanta nu a
secfia penala. decizia nr. 21812016. nepublicatii). retin ut i n considerentele ho tl'irarii de condamnare existcnta unor aq iuni de incal-
care a atributiilor de serviciu reglcmentate ex pres prin legislatia primarl'i, ci doar
~ C urtea retine urmatoarclc: a) situat iile de fapt cu care a fost sesizata a atribuliilor stabilite prin norme lc inte rne din cadrul lnspecto ratului General al
Politiei Romiine ; g) din probele admini strate nu se poate rctine com iterea de
prima instanta ~i care au fost retinute prin sentin~11 in continutul infractiunii de
catre inculpatul M .T. a unor actiuni cu incl'i lcarea atributiil or de serviciu regle-
abuz in serviciu, referitoare Ia pretinderea ~i primirea de c11tre incu lpatul M.T . a
mentate ex pres prin legislatia primarli. A viind in vedere considerentele
sumei de ! 50 lei, rcspectiv a diferitelor cantitiiti de cereale (orz, porumb, 111riiJe)
DCC nr. 405/20 16 C urtea aprec iaza ca incl'ilcarea de clitrc inculpatu l M.T. a
in legatura cu cxercitarea atribu~iilor de serviciu nu pot ji reanalizate din
atributii lor de servici u prevlizute in legislatia secundarii (d ispoziti i interne ale
p erspectiva comiterii unor fapte de corup{ie in /ipsa formu/iirii de cafre parchet
~e filor ierarhici, ghiduri de bune practici) nu poate constitui o fa ptii tipicii de abuz
a ciiii de alae a apelului in defavoarea inculpatului; b) inculpatul M,T. in cali-
in serviciu in abscnta probarii existentci unci incl'ilcari a atributii lor de serviciu
tate de agent-~ef principa l de po litic in cadrul Politie i Municipiului 0 . Biroul de
prevl'izute in acte normative de reglementare primara. Prin urmare, unitatii legale
Ordine Publ ic11, Sigurantl'i Publica ~i Patrulare avea calitatea de subiect activ
de infractiune care a format obiectul acuzatiei penalc ii l i pse~te tipic itatea
nemijlocit a/ infrac(iunii de abuz in serviciu, jiind func(ionar public atilt potrivit
obiecti vl'i, prin raportare Ia conditiile cerutc de norma de incriminare interpretatl'i
dispozitiilor Codulu i pena l anterior (art. 147 C.pen. d in 1969), cat ~i a le celui in
In lumina DCC nr. 405/20 16 cu privire Ia elementul material a! infractiunii
vigoare (art. 175 NCP); c) fa!ii de obiectul ~i limitele judecl'itii in ape!, Curtea
(C.A. Oradea, secfia penalii, decizia nr. 58212016, nepublicalii).
considera cii sing urele silua(ii de fapt dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil
sun/ ac{iunile prin care inculpatul M.T a april in /rajic In luna aprilie 2011. in
hma iunie (Ia data de 7 iunie 2011, precum si ulterior acestei date) si Ia data de ~ Pcntru sustinerea acuzatiei de abuz in servici u trebui e doved ite, d in
25 iulie 2011, autovehiculele conduse de C.O.F.; d) parchetul nu a dovedit ca punct de vcdere obiectiv: a) conduita proprie a persoanei acu:ate inlegaturii cu
actiunile inculpatului M .T . re flecta o modalitate de operare conceput11 in prejudiciul: cu ~ ti inta , nu indepline~tc un act ori il indepline~tc in mod defectuos
ansamblu de acesta in ceca ce prive~te desfli~urarea abuzivii a atributiilor de (de exemplu daca semneazl'i acte de serviciu dupa expirarea mandatului de
serviciu ~i nici eli inculpatul a luat o hot11rilre generic11, cu obiecti ve clare de director, daca trimite un functionar sa obtinli oferte de serv icii pentru propria
inca lcare in mod intentional a atributiilor de serviciu urmat11 de comiterea ma i inslitutie de Ia firma Ia care lucreaz11 prietena sotiei respectivului funq ionar,
multor fapt e ilicite Ia diferite intervale de timp. e) parchetul nu a indicat nici in dacl'i ofertele de servici i depuse de mai muhe firme au un caracter tictiv, fi ind
actul de sesizare si nici in conc/uziile orale de Ia judecata din ape/ vreo atri- intocmite de directorul firmei declarat11 ulterior ca~ti gatoa re ~ i de prietena SO\iCi
bu{ie de serviciu reglementatii expres prin legisla{ia prim01·ii (legi si ordonan(e functionaru lui finnei bene ficiare, dacl'i eva luarea ofertelor dcpuse pentru prestl'iri
ale Guvernului) care sii ji fast inciilcatii prin ac(iunile inculpatu lui M.T. Astfel, serv icii sau servic iile prestate nu se rcal izeaz11, in m od constant. prin omisiunea
parchetul avea sarcina probei c u privire Ia i ncl'i lcarea de catre inc ul patu l M.T. a unor functionari ai firmei beneficiare, d e~i fi rma beneficiarl'i d ispunea de apa-
atributiilor de serviciu prevazute de legislatia primarli. Curtea constatl'i eli ratul tehnic necesar pentru a efectua operati unile de evaluare mentionate, daca
parchetul ~i-a intemeiat acuzarea pe incalcarea de cl'itre inculpat a dispozitici sunt aprobate in mod constant pUiti pentru lucr11ri fict ive Ia tinna benefic iara in
nr. 7/2008 cmise de lnspectorul General a l Politiei Romilne ~i a anexei Ia considerarea uno r lucrari executate Ia locuintele functionarilor firmei bene fi ciare
aceasta, a dispozitiei nr. 643/ 2005 emisc de lnspectorul General a! PoliJiei ~ i care nu au fost platite de ace~tia , fiind incluse i n lucrarile pl11tite din bani

Romilne ~i a anexei Ia aceasta (Manualul de bune practici de interventic pentru publici etc.); b) conduita proprie a persoanei acuzate in legiiturii cu actele de
po li(istul de ordine publica). Dcopotri v11, s-a in vocat inciilcarea procedurii serviciu: indepl inirea, neindeplinirea ori a i ntarzierii indepl iniri i unui act privitor
privind efectuarca serviciului de patrulare aprobaU'i de lnspecto rul Genera l a! Ia indatoririle sale de serviciu, realizarea unui act contrar acestor indatori ri (de
Politiei Romane ~i intratli in vigoare in 27 octombrie 2008 ~i a procedurii exemplu semnarea unui contract Ia un a n de Ia data inceperi i executlirii co ntrac-
privind conlrolul veh iculelor aprobatli de lnspectorul General a! Poli{iei Romilne tului, o misiunea evalul'irii calitl'itii ~i real itl'itii lucrari lor pentru care se efectuau
~i intratl'i i n vigoare in 8 decembrie 2008. Tot astfel, i n fata instantei de ape! par- pll'i !i de cl'itre beneficiar, emiterea de documente de plata pentru beneficiar in
chetul a invocat ca nonne lega le inc11lcate dispozitiile nr. 347 ~i 348 din 20 iunie care sunt incluse lucrl'iri realizate pentru d irectorii institutici beneficiare, inciil-
2005 ~i prevederile art. 9 din lnstructiunile M.A.!. nr. S/420/2003 privind ccrce- carca oricarei proceduri de achizitie a bunuri lo r ~i serviciil or, respectiv de
tarea Ia fata locului , acestea fi ind cuprinse explic it in fi~a postu lui inculpatului evaluare a modu lui de derulare a contractelor); c) legi'itura dintre prejudiciul
M.T. Prin urmare , Cu rtea constatl'i ca parchetul ~i-a intemciat acuzarea pe faptul produs si atribu(iile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului (!.C.C.J..
cl'i inculpatul a incalcat cu ~tiin(ii alributiile de serviciu stipul ate de lcgis latia sectia p ena/ii, decizia nr. 311312014. www.scj. ro).
654 Drept penal. Partea specialii Infrac{iuni de serviciu 655
.1!1/il.
~ Fapta notarului public, savar;; ita cu intentie, de a autentifi ca un
contract de vanzare-cumparare a unui imobil, contact lncheiat prin mandatar In
~ Fapta inculpatului, constiind in aceea di nu a inregistrat contract u! de
munca al piir(ii civil e ~i a concediat-o pe aceasta in perioada in care era gravida,
numele vanzatorului, In !ipsa extrasului de carte fun ciarii, cauzand o vatama re a prejudiciindu-i interesele legale de obtinere a dreptului de concediu maternal ~ i
intereselor legitime ale proprietarului imobilului prin transferarea dreptuiui de de cre~tere a copilului niiscut piina Ia implinirea viirstei de 2 ani, intrune;;te
proprietate, In condi(i ile In care proprietarul a notal In cartea func iarii o inter- conditiilc constitutive ale in fraq iunii de abuz In servic iu rCA. Pite:jti, sec{ia
diqie de vanzare a imobilului , lntrune~te clementele constitutive ale infraqiunii pena/ii, decizia nr. 125/2008, wwwjurisprudenta.org) .
de abuz in serviciu (I.CCJ., sec(ia penalii, decizia nr. 17!/A din /3 mai 2015,
www.scj.ro).
~ Refuzul nejustificat al organului de politic de a restitui permisul de

~ Fapta inculpatului care, in calitate de director general al une i companii

conducere a~a cum s-a dispus prin hotiiriire judecatoreasdi constituie infractiu-
nea de abuz in serv iciu (CS.J., sec{ia militarii, decizia nr. 4511997,
na(ionale ;;i pre;;edinte al consiliului de administratie al companiei, In exercitarea
www.legalis.ro).
atribufiilor de serviciu. prin incalcarea reglementarilor priv ind vanzarea de
active din patrimoniul companiei nationale referitoare Ia initiativa cons iliului de
administra(ie, aprobarea aduniirii generale a actionarilor ;; i mandatarea spec iala a ~ De~i petitionara a aratat In concret In ce consta vatamarea adusii intere-
reprezentanplor ministerului de resort In adunarea generala a aqi onarilor, a selor sale, trebuie precizat eli nu oricc eventuala incalcare a dispoziti ilor proce-
dispus viinzarea unor imobile din patrimoniul companiei catre o societate, Ia un durale cu ocazia desfii~u rarii activitatii executorului judecatoresc angajeazii
pret inferior valorii reale de piatii a imobilelor, cauziind un prejudiciu companiei riispunderea penala a acestuia, ci doar dacii se dovede~te reaua-credintii cu care
;;i obtiniind un avantaj patrimonial pentru societatea cumparatoare, reprezentat aqioneaza acesta In scopul prejudicierii intereselor unei persoane, ceea ce nu
de diferenta dintre pre!Ul de piata al imobi le lor ;;i preful de vanzare, ln trune;;te este cazul in speta, lips ind latura subiectivii/obiectiva a infrac(iunii reclamale.
elementele constitutive ale infraqiunii de abuz in serviciu, cu retinerea dispozi- Eventualele incalcari a le dispozitiilor procedurale cu ocazia efectuarii actelor de
!iilor art. IY din Legea nr. 78/2000 (I.CCJ. , sec(ia penalii, decizia nr. 104/A executare silita de catrc executorul judecatoresc puteau fi criticate intr-un cadru
din 27 martie 2015. www.scj.ro). procesual adecvat, respectiv in fafa instantei de judecata sesizate cu solutionarea
cauzei, astfel cum se prevede strict ~ i limitativ in dispozitiile art. 53 din Legea
~ Termenul ,.act" din continutul infraqiunii de abuz in serviciu treb.uie nr. 188/2000. Avand in vedere eli executarea silita era in curs de de sla~urare,
persoana vatamatii avea pos ibilitatea sa ceara executorului judecatoresc lndepli-
inteles ca acea opcratiune care trebuie efectuata de funqion arul public in exer-
citi ul atribu(iilor de serv iciu, atributii de serviciu care trebuie lntelese ca tot ceca nirea ori carui act de executare, iar In caz de refuz nejustificat din partea acestuia,
ce cade in sarcina unui funqionar potrivit norme lor care reglementeazii servic iul sa se adreseze instantei de judecata din raza teritoriala in care acesta i~i avea
respectiv ori care sunt inerente acelui serviciu. in spe(ii, s-a retinut cu certitudine sediul (l.CCJ., sec{ia penala, decizia nr. 261212008, www.legalis.ro).
eli inculpatul nu avea de efectuat, in calitatea sa de viceprimar al localitatii, nicio
operatiune legata de activitatea desra;;urata Ia parcul eo lian, ce ar fi tinut de ~ Desfi intarea actelor administrative sus-menfionate, in unna unor
instalarea utilaje lo r, de admini strare sau de functionare, activitate care sa poata fi acliuni in instanta, nu este similara cu siiva r~ irea unui ,abuz" in sensu! legii
influentatii prin indeplinirea defectuoasa sau neindepl ini rea acelei opera(iuni. in penale de catre funqionarii care le-au emis, intn1ciit cetateanul strain a fonnul at
real itate, inculpatul, de~i cuno~tea eli nu are atributii de serviciu In legatura cu cererea de pre lungire a dreptului de ~edere in calitate de comerciant, iar Ia
activitatea parcului eo lian, a incercat ca prin intimidare, ce ar ft trebuit sa fie momentul emiterii celor douii acte acesta nu indeplinea conditi ile pentru care a
resimtita de muncitori, determinata de ca litatea sa de viceprimar, prin exces de solicitat viza ~i care erau expres prevazute in art. 28 a lin. ( I) lit. e) ~ i art. 29
putere, prin vio lente fi zice, sa determine intreruperea activi tatii societatii respec- alin. (1 ) lit. a) din H.G. nr. 476/2001. Pentru a se stabili existenta tuturor e le-
tive, situatie ce nu poate fi echivalata nici cu indepli nirea defectuoasii ;;i nici cu mentelor constitutive ale unor infraqiuni de abuz in serviciu sau purtare abu-
neindeplinirea unu i act care trebuie efectuat de funqiona rul public sau funq io- z iva, este necesar ca organe le de cercetare penala sa porneasca de Ia un minim
nar in exercitiul atributii lor de serviciu. Necesitatea indeplinirii actu lui ilicit in de date eli persoanele acuzate ~ i-a r ft incalcat atributiile de serviciu, nu le-au
exercitiul atributii lor de servic iu, pentru a fi in prezenta infraqiunii de abu z in lndeplinit sau le-au lndep linit in mod defectuos. Or, o hotarare in materie de
serviciu, rezulta din obiectul j urid ic special al acestci infraqiuni , care este contenc ios administrativ care stabilqte contrariul celor statuate intr-un pro-
reprezentat de re latiile sociale privitoare Ia asigurarea bunului mers al unitatilor ces-verba l sau alt act emis de autoritatile compe tente nu reprezinta un indiciu In
pub! ice ori al altor persoane juridice uncle funqionarul i~i desla;;oarii activitatea , sensu! stabilirii imprejuriirii ca reprezentantii administratiei publice ar fi actionat
Ia buna desla~urare ;;i realizare a acti vitiilii de serviciu , care implicii executarea cu inten\i e Ia momentul emi terii lui, cu atiit mai nllllt cu cat orice astfel de act
lndatoririlor de serv iciu in mod cinstit ;;i coree! (CA. Constanta. sec{ia penalii. este supus controlului ~i cenzuri i instantei de judecata (CA. Cluj, sec{ia penalii,
decizia nr. 4 712012, in V Viiduva, InfraC{iuni de abuz in serviciu ~i neglijen{ii in decizia nr. 8212008, in V Viiduva. l nfrac{iuni de abuz in serviciu :ji neglijen(ii in
serviciu, Ed. Hamangiu. Bucur~ti. 2012, pet. 36). serviciu, op. cit. , pet. 45).
656 Drepl pe11al. Parlea specialci lnfrac{iuni de sen,iciu 657

~ Actcle de dispozitie emise de clitre intimati reprezinta expresia pro- doar o prezurPtie sau ehiar o posibilitate, dar nu un fapt impl init Ia data dind se
pretinde eli s-a comis fa pta. Ca acesta este adevaru l o dovede$te in mod cert
priil or convingeri , formulate prin interpretarca di s pozi ~iil o r lega le ce reglemen-
faptul ell. ulterior, activul ipotecat a fos t trecut in proprietatea SC E.M.P. SRL
teazii drepturile de care un detinut se bucurli, avand insii totodata in vedere
B ra~ov, pe baza unui contract de vanzare-cumplirare, ocazie cu cares-au preluat
cond i~i i l e ~ i limitiirile acestora. De altfel, orice astfe l de act poate fi supus con-
atat drepturi le, cat ~ i obl igati ile acestu i activ, respccti v obligatiile bancare In
trolului judecatorului delegat, iar ulterior, impotriva so lu~ ie i pronuntate de
vederea clirora s-a dispus ipotecarea. De altfe l, nici soc ietatea eomerciala careia
accsta, persoana ce se cons idcra vatamatli in drcpturile sale poatc face contes-
ii apartinea activul ipotecat nu a reclamat cauzarea unei pagube. in concluzie,
tatie Ia judecatoria in a carei c ircumscriptie se a fl a penitenc iaru l, clii de atac pe
i na lta Curte apreciazll eli ipotecarea activului C. s-a lacut cu nerespectarea
care petentul le-a ~i valori fieat partial. in acel a~i timp, admiterea unci contestati i
nu poate reprezenta, prin ea in sa~ i , temei pentru a se re~in e ell intimatii ar fi prevederilor legale, nu satisface cerintele Ia care s-a lacut referi re (cauzarea unui
comis vreuna dintre infraq iunile reclamate de petent, in )ipsa unor probe de prejudici u) ~i, prin urmare, in mod j ustiticat s-a di spus achitarea i n culpa~ilor
vinovlltie in acest sens, dovadli care, in spetll, nu s-a lacut, pentru ca rlispunderea pe ntru infractiunea de abuz in serviciu (I.C.C.J.. secfia penalii, decizia
pena la a acestora sll fie angaj ata. Din analiza intregului material de urmlirire nr. 307112006, wWiv.legalis.ro).

~
pena lli, a inscri surilor depuse de catre petent (in majoritate plangcri adresate
diverselor institufii a le statului), Curtea a constatat ell nu exista ind icii de Fapta directorului general al unei societliti comerciale avand ca actio-
com itere, de catre intimati, a infraqiunilor s us-arlitate (I. C. C.J.. sec(ia penala. nar unic consil iul local care, in exerci ~iu l atributii lor sale de serviciu, cu ~tiin\ll,
decizia nr. 188612010. www.legalis.ro). inche ie in nume le acestei societliti contracte cu nerespectarea prevederilor legale
~ i a hotararii adunliri i generate a ac~iona ri lo r $i prin aceasta cauzeaza o paguba
~ Retinandu-se slivar~ireainfractiunilor de fa ls intelectual sliviir~ite
de patrimoniului soci etli ~i i intrune!?te elementele constitutive a le infractiunii de
inculpat 'i'n ca litate de funqi onar public aflat In exe rc itiul atributiilor sale de abuz in servic iu contra intereselor publ ice prevazuta In art. 248 C.pen. din 1969
serviciu, al cllror continut este caracterizat, prin calitatea de functionar public a l (I.C.C.J., secfia pena/ii, decizia nr. 686012004, www.legalis.ro).
subiectului activ ~i de comiterea falsului in exercitiul atribut iilor de servici u. nu
se mai poate retine in fractiunea de abuz in servic iu a l carei subiect activ este tot
un functionar public, iar latura obi ectiva este caracterizata prin indeplinirea, cu
~ re~inute
Fapte le in sarcina inculpatu lui aflat In exercitiul functiunii,
atata vreme ciit acesta, cu ~ tiin ta, a ordonat indepl inirea unui act in mod defec-
~tii n\ll, in mod de fectuos a atributiilor sale de serviciu, trasaturi cupri nse in
tuos, produc o pagubll patrimoniului institutiei in cadrul cllreia i~i desfa!?ura
continutul infraqiu nii de fa ls. Ca atare, normele de incriminare a abuzului in ac tivitatea. Tocma i din cauza ordinelor sale, procesele-verbale de constatare ~i
serviciu nu sunt incidenle in cauza, ni ci in condiliile concursului real ~ i nici in sanctionare a contraventiilor ce au fost emise initial au fost anu late, operatiune
acelca a le concursului ideal de infractiuni (C.S.J., secria penalii, decizia
abuziva ~ i nelegata. Examinand intr-o procedurli derulatli cu corectitudine situ-
nr. 10 1911996, Wlvw. legalis.ro).
atia, se poate Ia modul ce rt afirma eli acele procese-verbale intocmite de inspec-

~ in cauza sunl intrunite elemente le constitutive ale infractiunii de abuz

tori i fisca li, in situatia neataclirii lor sau respingeri i pliingeri i Ia modul definitiv
de catre instanta de judecata, a r fi constitu it titluri executorii $i ar ti condus Ia
in serviciu atilt sub aspectul laturii obiective, cat ~i a celei subiective, inculpata dobandirea sume lor inscrise pe acestea in contul institutiei publice. Tocmai
J.l .P. prin act iun ile sale conjugate cu a le celorlalti coinculpati, contribuind prin activitatea abuzivll ~ i intocmirea unor a lte procese-verbale In mod defecruos. Ia
i nca lcarea, cu ~tiin\1i, a atributiilor de serviciu, Ia obtinerea ilegalli de fonduri ~ i ordinul acestui inculpat, a u intrerupt circuitul legal ~i fi resc, care ar fi dus Ia
fin antarea campanie i electorate a inculpatului N.A., sub aparenta organizarii incasarea amenzilor aplicate. Determinlirii i n i ncheierea unor acte oficiale cu un
unu i eveniment aniversar al institutiei pe care o conducea, creiind un prejudiciu continut fals, crearea chiar a unor avantaj e de ordi n patrimonial in interesu l
in patrimoniul aceste ia in suma de 75.526.350.588 ROL, prin neincasarea unor contravenientilor sanctionati , evident eli ii corespunde, pe un alt plan, cauzarea
venituri ~ i efectuarea unor che ltuieli cu incalcarea prevederilor legale (!.C. C.J., une i pagube de clltre acest inculpat bugetu lu i de stat. Toata aceasta activitate din
comp/etul de 5 j udeciitori, decizia nr. 16012012. nepublicatii). partea inculpatului se grefeazii pe deplin pe temeiurile ~i e lementele constitutive
concrete ce tin de infractiunea de abuz in serviciu. Tot in acest plan, in contextul
~ in spe~a, in mod corcct instantele de fond ~i de apel au arlitat eli retinerii ~ i condamnlirii pentru infractiunea de abuz in serviciu instanta de recurs
ipotecarea unu i acti v, respectiv a seqiei C. apaf\i niind SC F. Z.B. SA, care repre- a considerat ell se impune obligarea inculpatului fata de partea civilli !?i Ia plata
zenta aproximativ 5% din valoarea patrimon iului acestei socieli'iti comcrcia le, sumei de 14.900 lei cu titlu de despligubiri civile (C.A. Cluj, sec{ia penalii,
activ care de a ltfe l a ~i lacut obiectul unui contract in partic ipatiune cu firma decizia nr. 69412008, in V. Viiduva, lnfracfiuni de abuz in serviciu $i neg/ijen(ii
apaf! iniind numitului H.P., in vederea obtinerii de imprumuturi bancare, chiar in in serviciu, op. cit., pel. 56).
conditiile in care nu au fost respectate prcvederile legale, nu consti tuie, prin ea
ins1i$i, o paguba. Sustinerea parchetului , potrivit careia nera mbursarea clitre ~ Instanta aprec iazll eli sunt intrunite elementele constitutive ale
blinci le in favoarea clirora s-a inscris ipoteea ar fi putut cauza o paguba, este infractiunii de abuz in serviciu fata de urmlHoarele clemente de fapt: a) initierea
658 Drept penal. Partea specialii !nji-ac(iuni de serviciu 659

unui control de catre inculpatul F.G.C., bazat pe un fapt nereal, susptctunca s-a tacut apli:area dispozitii lor referi toare Ia suspenclarea pern1isului de condu-
viinza ri i de carne de cal (martora 0.1 ., medicul pietei, conform declarat iei de Ia cere ~i Ia restitu irea acestuia, astfe l cum au lo st interpretate de forurilc supcri-
dosar fo nd , a a ratat ca probele nu au indica! prezen(a cllrnii de cal); b) crearea de oare. Prin urmare, nu se poate nici macar aprecia ca fliptuitorii au prevazut
catre inculpat a unui context nereal (suspiciunea comercializarii carnii de ca l in rezultatul acti unilor lor, socotind tara tcme i cii el nu se va produce ~i nici cii nu
Joe de cea de vita) i n care a impl icat politia ~i medicul pietei, pentru a determ ina au previizut rezultatul ac1iunilor lor, de~i trebu iau ~i puteau sa il prevada, deoa-
martora sa plateasca datoria prietenulu i sau; c) protcjarea cu ~ t iinta (astfe l cum rece au aqi onat confom1 dispozitiei pri mite, procediind in ace la~i mod ~i in alte
rezulta din decla ratia lui C. l. , ~ i intercepH!ri lor convorbirilor dintre acesta ~ i s itua\i i s imilarc (l.C.C.J. , sec(ia p ena/a, decizia nr. 2374/2009, www.legalis.ro).
F.G.C.), prin initierea unui control d esta~ urat cu incalcarea dispozitii lor legale,
intereselor fin anc iare ale unei persoane care d esta~ura acte de comer( ilici te ~ Atiit abuz ul in serviciu, cat si neglijc n\a in scrviciu au clrept element
(C.!.), prin obtinerea platii datoriei catre aceasta persoana; d) omisiunea consta- comun latura obiectiva, respectiv nerespectarea atribu\iilor de serviciu, iar ca
tarii marfii detinute tara documente de provenienta (confonn procesului-verbal element de diferenticre latura subiectiva: in primul caz, intentia, ~i in al doilea
intocmitla dictarea inculpatulu i F.G.C.); e) omisiunea confiscarii marfi i detinutc caz, cul pa - deci clemente ce nu sunt ulterioare condu itei inculpatei; producerea
tara documentc de provenienta (conform proccsului verbal intocmit Ia dictarea rezultatulu i previizut de catre textul incriminator, constand in cauzarea unci
inculpatului F.G.C.);..O omisiunea aplicarii sanq iunii contraventionale (conform pagube patrimoniului publi c este singurul e leme nt al laturii obiective ce ar
procesului-verbal lntocmit Ia dictarea inculpatului F.G.C.) (/.C.C.J. , sec(ia putea interveni ulte rior, i nsa, in spetii, producerea prej udiciul ui a fost urmarca
p enalii, decizia nr. 6 76/201 3, www.scj .ro). directii atat a primulu i act material comis de catre inculpata, respectiv retinerea
di spozitiei de urn1iirire a clebitorului - fa pt ce a condus Ia imposibilitatea inre-
3.5. Latura subiectiva gistrarii debitorului in baza de date a Aclministra\iei Finan1elor Publice ~ i mleu
S . - ca t ~i a actelor materiale ulterioare constancl i n semnarea certificate lor
- in caz ul formei de baza: inte ntia directa sau indirecta; nu intereseaza sub aspectul
fiscalc flirii datorii pentru societatea debitoare. Fiind doveditii intentia directli
ex isten(ei infraqiunii mobilul sau scopul c u care a fos t savii~ita ; accstea pot fi avute In c u care a actionat inculpata, incadrarea juridicii corectii a faptei este aceea de
vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei; abuz in serv ici u (C. A. Cluj, sec(ia penalii ~i de m inori, decizia nr. 3 7112009.

~ in cazul infractiunii de abuz in serviciu prcvazuta in art. 297 NCP,

H 'II'IV.j11 r ispr11denta.org).

-in ipotezaformei asim ilate: inten1ia directa;

eliminarea cerintei ca fapta sa fie savii r~ ita ,cu ~t i inta", care stabil ea ca forma a
vinovatiei intentia sub imperiul reglementarii a nterioare, rezulta din d ispozip il e - mobi/11/: ura de rasa, nationalitate, origine etnicii. limba, religie, sex, orientare
art. 16 alin. (6) NCP - potrivit carora fa pta constiind intr-o actiune sau inaqiune se xuala, aparte nentli politica, ave re, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa
constituie infractiune cand este savar~i ta cu inte ntie, iar fapta comisa din culpa sau infeqie HIV/SJDA; In !ipsa acestui mobil, se poate retine savar~irea fonnei de baza
constituie infractiune numai cand legea o prevede in mod expres - dispozitii din a infraqiun ii de abuz In servic iu;
care rezulta eli forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta in fractiunii de - In cazul primei variante agravate (art. 297 NCP raportat Ia art. 309 NCP), fapta
abuz in serv iciu este intentia (I.C.C. J., s ec(ia penalii, decizia nr. 171/A din 13
mai 2015, www.scj. ro). poate fi comisa ~i cu praete rintentie.

~ in cazul infractiunii de abuz in serviciu este necesara cunoa~terea de

3.6. Varianta atenuata )art. 297 NCP raportat Ia art. 308 NCP)

catre taptuitor a caracterului necorespunzator al exercitari i atributiilor de - potrivit art. 297 NCP raportat Ia art. 308 NCP, constituie variantii atenuatii a in frac -
serviciu ~i urmarirea sa u acceptarea ca prin aceasta sa se ajunga Ia vatamarea tiun ii de abuz in serviciu savii~irea fa ptei de catre un ftmc(ionar privat, adicli de o
intereselor lega le al e une i persoane. O r, in speta, laptuitorii N.S . ~ i S.E. nu au pcrsoana care excrcita, pe rmanent ori temporar, cu sau tara o remunera(ie, aceasta calitate
avut rcprezentarea faptului ca i ~ i indeplinesc necorespunziitor atr ibutiile de in serviciul unei persoane fizice dintre celc prevazute Ia art . 175 alin. (2) NCP (persoana
serviciu, fii nd ferm co nv in ~i ca respecta dispozitii le legale, cu atilt mai mult cu fi zica care exerc ita un se rviciu de interes public penttu care a fost lnvestitii de autoritatile
cat nu au lacut altceva deciit sa respecte o dispozitie data de l.G.P.R. Astfe l, cei publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire Ia
doi ofi teri de politic au ac(ionat in virtutea dispozitii lor primite de Ia I.G.P.R. cu indeplinirea respecti vului scrviciu public) ori in cadrul oricarei persoane juridice.
privire Ia modu l de interpretare a dispoziti ilor referitoare Ia suspendarea perm i-
sului de conducere, precum ~ i in raport de dispoziti ile legale referitoare Ia ~ .
~ Pe rsoana care are calitatea de membru a l consiliului director al une i
restituirea permisului de conducere retinut. Situatia petentului, fap! de care In asociatii constituite in baza 0 . G. nr. 26/2000 are calitatea de persoana previizutii
mod g re~ i t s-a apreciat ca ar fi savar~ it infraqiunea prevazuta de art. 86 alin. (2) in art. 308 a lin . ( l ) NCP si, in consec intii, poate fi subiect activ al infractiun ii de
din O. U.G. nr. 195/2002 ~ i , urmare a acestui fapt, i s-a retinut permisul de abuz in serviciu. Fapta persoanei care are calitatea de mcmbru al consiliul ui
conducere, nu este reglementatii i n mod expres i n O.U.G. nr. 195/2002, astfel ell director al unei asociati i, de a inchcia acte j uridice in numele si pe seama
 660 Drep t penal. Parrea specialii
lnfrac(iuni de serviciu 66 1
asociatiei - atributie reglementata expres in art. 24 alin. (2) lit. b) din O.G.
nr. 26/2000, pri n incalcarea unei dispozit ii prevazute in legis latia primara ce ~ Faptele inculpatei care, in calitatc de magistrat-j udccator Ia Judccii-
reglementeaza o interdictie de instril inare, cauzand o paguba asociatiei, toria R., judetul Diimbovita ~ i pre~edi nte al respectivei instante, in baza acel e i a~ i
intrune~te elementele constituti ve ale infractiunii de abuz in serviciu prevazutil rezolutii infrac tionale, prin cxercitarea cu rea-credi nta a functiei ~ i incalcarea
in art. 297 NCP raportat Ia art. 308 NCP (I.C.C.J.. sec{ia p enalii, decizia normelor de procedura civila, a sol utionat mai multe dosare avand ca obiect
nr. 47/A din I marrie 2018. \t'lt'lt'.scj. ro). aC\iun i in constatare pretins promovate de reclamanti prin preschimbarea terme-
nului de judecata lara motive temeinice in vederea repartiziirii pe completul sliu

NCP)
0 3.7. Prima varianta agravata (art. 297 NCP raportat Ia art. 309
de j udecata ~ i judecarea in aceea~ i zi a preschimbarii tennenului, in absenta
plit1ilor impli cate care au fost considerate prezente, aspecte ale ciiror consecinte
au fost inca lcarea dreptului Ia un proces echitabil prin ignorarea regu li lor care
garanteazli contradictoria litatea procedurii ~ i a principiului disponi bilitatii din

0 - se retine In cazul In care fapta a produs pagube materiale mai mari de

2.000.000 lei;
perspecti va exerciiiului drepturilor procesuale ale reclamantilor $i - totodata -
obtinerea unui avantaj ncpatrimonial pentru S.N., C.Y. ~i 8. 1., prin pronu ntarea,
a patru hotariiri jud ecat o re~ ti (3 incheieri lara numar $i o sentinta civila), In

0- comit~rii
favoarea acestora constituie infractiu nea de abuz In serviciu contra intereselor
se va retine aceastil variantii agravatii inclusiv In ipoteza faptei de publice, prevazuta de art. 132 din Legea nr. 78/2000 (1.C.C.J. . sec{ia penala.
subieqii activi nemijloci~i previizufi de art. 308 NCP; decizia nr. 140 din 17 aprilie 2015, www.scj. ro).

0- In cazu l comiterii in fractiunii de abuz in serviciu in form a continuata,

varianta agravata se va retine prin raportare Ia cuantumul prejudiciului materia l
Prin Legea de modificare a NCP au fost abrogate d ispozitiile art. 132 din Legea
nr. 78/2000, astfe l ca nu se va mai putea retine aceasUi var iantii agravatll.
Se remarca, astfel, ell odatll cu intrarea in vigoare a Legii de modifi care a NCP
produs prin toate aqi unile sau inaqi unile prin care se realizeaza elementul materia l
abuzul in servic iu nu va ma i avea nicio varianta agravata.
al laturii obiective a in fractiunii (se va proceda Ia adunarea cuantumului prejudiciului
prod us prin fiecare act de executarc), deoarece unitatea legala de infractiune atrage
3.9. Formele infractiunii
eva luarea ansamblului prejud iciului produs prin aceasta; In cazul concursului de
infraqiuni nu se va putea proceda Ia cumularea prejudiciului produs prin infraqiunile - actele premerglltoare ~i tentativa sunt posibile (Ia modali tatea comisivll), dar nu
concurente pentru a se retine varianta agravata a infractiunii, urmand a fi avut in sun\ incriminate; tentativa nu este p osibila Ia abuzul sllva~ it prin inaqiune;
vedere cuantumul prejudic iului produs de fiecare infraqiune concurenta ln parte. - infractiunea se consumll ln momentulproducerii urmiirii imediate (data producerii
Prin Legea de modificare a NCP a fost eliminata din continutul art. 309 NCP pag ubei ori a viitiimiirii determinate a drepturilor sau intereselor legitime ale une i
trimiterea Ia infractiunea de abuz In serviciu. Prin urmare, odata cu intrarea in persoane, respectiv data vlltamllrii materiale sau morale a dreptului unei persoane prin
v igoare a acestei legi nu se va mai putea retine aceasta varianta agravata. restrangerea exercitiului acestuia ori prin crearea unei situatii de inferioritate);
Modi ficarea legis lativa cuprinsa ~i in prima forma a Legii de modificare a NCP -pot exista ipoteze In care infractiunea sa aiba caracter continuu (de pildll, in urma
a fost apreciatii drept constituti onala, opinandu-se in cons iderente le DCC exercitarii abuzive a atributiilor de serviciu prevllzute de lege functionarul pub lic
nr. 650/2 0 18 ca aceasta este optiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale, incheie un contract cu exccutare succesivll extrem de dezavantajos pentru bugetul sta-
reglementata conform prevederilor art. 6 1 a lin. ( I) din Constitutie ~i in marja de tului; in aceste conditii, in care plata obligatiilor contractuale de clltre stat este realizata
apreciere prevazuta de acestea. periodic pe durata contractului l ncheiat In mod ne legal se impune retinerea existentei
unei infraqiuni de abuz in serviciu cu caracter continuu) ; in fraqi unea se va consuma Ia
data producerii p rimei urmllri imediate, epuizandu-se Ia data ultimei sau prin
0 3.8. A doua varianta agravata (art. 13 2 din Legea nr. 78/2000) intreruperea activiUitii in fractionate ori a efecte lor acesteia;
- poate fi sliviir~ i tll ~ i in fo rma continuatll, caz In care se epuizeazii Ia data realiziirii

0 - cea de-a doua variantli agravata se re(ine in cazul infrac(i unii de abuz in
servic iu dacli fu nq ionarul public a ob(inut pentru sine ori pentru altul un fo los
ultimului act de executare.

necuvenit.
0 3.10. Pedeapsa
- pentru forma de baza ~ i cea asimilata: inchisoarea de Ia 2 Ia 7 ani $i interzicerea
exercitiirii dreptului de a ocupa o functie publica;
662 Drept penal. Partea specia/ii li?fi·ac(iuni de serviciu 663
- pentru varian/a atenuatii: limitele Speciale ale pedepsei pentru forma de baza sc - se va retine aceasta cond itie in cazul in care inculpatul. in tcrmenul legal, a
reduc cu o treime;
acoperit imegral prejudiciul material prudus prin infrac{iune, astfel, analiza

0- pentru prima variantii agravatii: limitele speciale ale pedepsei prevazute de

lege (inclusiv In ipoteza comiterii faptei de subieqii acti vi nemij loc i!i prevazuti de
prejud iciului materia l se va raporta Ia momentul consumarii/epuizarii infractiunii,
avandu-se in vedere pierderea efectiv suferitl:i ca unnare a com itcrii infractiunii
(damnum emergens), nu ~i bcneficiul nerealizat (lucrum cesans), acesta d in unnii
art. 308 NCP) se majoreaza cu j umatate; fiind avut in vedere numai Ia solutionarea laturii c ivile, nu ~i cu privire Ia

~i
individualizarea pedepsei prin retinerea cauzei de reducere a pedepsei; in practica,
0- pentru cea de-a doua varianta agravata: inchisoarea de Ia 2 ani 8 luni Ia 9
ani ~i 4 luni ~i interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o funqie publica.
uneori se pot constata situati i in care este dificil de detenninat in mod previzibil
beneficiul nerealizat, intrucat partea civilii nu a efectuat un calcul a l dobanzilor. in
plus, trebuic avut in vcdere eli lucrum cesans poate varia in fu nctie de durata
Cauza speciala de reducere a pedepsei procesu lui;
- in cazul variantei atenuate a infraqiuni i de abuz in serviCiu prevazute de - este indepl inita aceasta conditie ~i in ipoteza in care inculpatul a acoperit
' art. 308 NCP cu referire Ia art. 297 NCP, cand fapta a fost comisa de un functionar integral doar prejudiciul material, nu ~ i prejud iciul moral solicitat de partea civila,
privat, prin Legea de modificare a NC P s-a prevazut o cauzii specialii de reducere ori in cazul in care inculpatul a acoperit integral doar o parte din prejudiciul
a limite/or de pedeapsa, in situatia In care este acoperit integral prej udiciul mate- material solicitat de partea c ivila, insa, in um1a del iberarii, instanra constata ca
ria l cauzat, in curs u! unnaririi pena le sau a l judecatii, piina Ia ramiinerea defini ti va prestati ile in culpatului sunt acoperitoare fata de lntreg prejudiciul produs, astfel
a hotariirii judecatore~ti; cum rezultii din probele administrate, actiunea civi la urmand a fi admisa numai In
- prin DCC nr. 650/20 18 Curtea Constitutionala a opinat ca dispozi ti ile art. 308 parte;
a lin. (3) ~i (4) NCP sunt constitut iona le; - nu se va retine indeplinita aceasta conditie daci\ inculpatul nu a acoperit
in tegral prejudiciul material , dar a convenit cu partea civ ilii pe calea unei tranzaqii
- pentru retinerea acestei cauze de reducere a pedepsei prevazute de art. 308
alin. (3) NCP cu referire Ia art. 297 NC P trebu ie indeplin ite urmatoarele condifii: ori a unui acord de med iere (care nu produce in cauza efecte impeditive cu privire
Ia exercitarea aqiun ii penale) prin care doar a convenit o modalitate de reparare a
a) cauza sa se afle in faza urmaririi pcnale, ori in cursul judecatii (in prej udiciului , sau in ipoteza in care repararea prejudic iului are loc in natura, insa
prima instanta sau in apel), pana Ia r a manerea definitiva a hotlira rii; independent de manifestarea de vointa a infractorului (de pi lda, in ipoteza in care
- poate fi incidenta atiit in ipoteza in care instanta este ses izata prin rechi zitoriu, bunu l fo los it sau lraficat este gasit in posesia autorului delapidarii in unna unei
cat ~i in cazul in care actul de sesizare este acordul de recunoa~tere a vinovatiei perchezitii domic il iare, corporale ori a vehiculului ~i restitui t de organele de
(de pilda in cazul in care inculpatul a acoperit integral prej ud iciul material in urmarire penala persoanei prcjudiciate);
cursu) unnaririi penale) sau incheierea j udecatorului din cadru l instantei compe- - dispozitiile art. 308 a lin. (4) NCP consacrii caracteru l de cauzii de reducere a
tente prin care s-a admis p langerea impotriva solutiei de clasare ~i s-a dispus pedepsei care produce efecte in rem, fara de to(i participan(ii Ia infrac(iunea de
inceperea judecatii, respectiv prin care s-a respins confinnarea renuntarii Ia unna- abuz in serviciu trimi~i in j udecata, iar nu o fonna de solidaritate pasiva legall'i ca
rirea penala ~i s-a d ispus inceperea judecatii;
apl icatie a dispozitiilor art. 1443-1460 C.civ., astfe l cum in mod eronat a retinut
- infractorul (faptuitor, suspect sau inculpat) poatc achita integral prejudiciul Curtea Constitutional a in DCC nr. 650/20 18, scopul legii penale nefiind acela de a
material in faza de unnarire penala, sau in faza de j udecata indiferent de etapa proce- crea un nou caz de sol idaritate pasiva pentru a se constata repararea integraHi a
suala ori de stadiu l sau momentul procesual piina Ia ramiinerea definitiva a hotariirii; prejudiciului prin plata efectuata de unul dintre codebitorii solidari, in conditiile in
b) prejudiciul material produs prin infractiune sa fi fost acope rit integral; care art. 1382 C.civ. stipuleazii explicit solidaritatea autori lor ~i participantilor Ia
comiterea infraqiunii; astfel, cauza de reducere a pedcpsei va profi ta ~i participan-
- fata de aceasta condipe, cauza de reducere a pedepsei poate fi incidenta
tilor Ia savarsirea infractiunii care nu au contribuit Ia repararea prejudiciului; in
numa i in cazul in care unnarea imediata a infractiunii consta In producerea unu i
prejudiciu material; aceste conditii, in cazul partici patiei penale, faptu l ca autorul sau unul dintre
participanti achita integral prejudiciul material conduce Ia concluzia ca ceilalti vor
- nu este necesar pentru retinerea acestei cauze de reduccre a pedepsei ca beneficia ope legis de aceasta cauza de reduccre a pedepsei;
inculpatul sa fi acoperi t ~i prej ud iciul moral sau ca acesta sa se poata produce;
- chiar daca exprimarea legiuitoru lui este deficitara, nu cred cii expresia ,tutu-
- nu este indeplinita aceasta conditie daca infractiunea comisa a prod us doar un ror persoane lor care au comis impreunii una din fa ptele prevazute de art. 308
prejudi ci u personal nepatrimonial sau daca persoana vatamata s-a constituit parte alin. ( I) NCP" trebu ie sa primeasca ac eea~i in terpretare ca in cazul circumstantei
civila solicitiind doar daune morale, nu ~i daune materiale ;
agravante legale prevazute de art. 77 lit. a) NCP, cand ,savar~irea faptci impre-
 Infrac(iuni de serviciu 665
664 Drepl penal. Parteo speciala
natura in serviciul .mei persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin. (2) NCP
una" are in vedere caracterul mai grav al faptei ca unnare a legl'iturii specifice
dintre faptuitorii care aqioneazii concomitent. Astfel, in aceastii ipotezii legiuitorul ori in cadrul oricarei persoane juridice;
a vrut sa cvidentieze caracterul real al cauzei speciale de reducere a pedepsei, caz - conform art. 298 NCP raportat Ia art. 309 NCP. constituie variantii agravatii a
in care ea va profita autorului, coautorilor, instigatorilor sau complicilor concomi- infractiunii fapta de neglijenta in serviciu care a avut drept urmare producerca unor
tenti ori anteriori care au fost trimi$i in judecaUi; consecinte deosebit de grave;
- incidenta acestei cauze speciale de reducere a pedepsei va conduce Ia imposi- - infractiunea are caracter subsidiar, fiind retinutl'i numai in cazul in care fapta
bilitatea retinerii circumstantei atenuante personate previizute de art. 75 alin. (I) savar$itl'i de functionarul public nu este prevazutl'i ca infractiune distincta de 0 alta
lit. d) NCP, care are acela$i continut $i produce efecte numai in p ersonam; va fi norma de incriminare;
posibill'i, insl'i, aplicarea reducerii de pedeapsii in conditiile art. 396 a! in. (I 0) - nom1a de incriminare are caracter general in materia sanctionarii activitl'itilor
NCPP, ca urmare ajudeciirii potrivit procedurii abreviate a recunoa$terii invinuirii, abuzive prin incalcarea din culpa a atributiilor prevazute de leg islatia primarii; prin
deoarece cauzele de reducere a pedepsei pot produce efecte atenuante succesive; unnare, infraqiunea de neglijentii in serviciu prevazut de art. 298 NCP arc caracter
- reducerea cu juml'itate se va raporta Ia limitele de pedeapsl'i prevl'izute de lege subsidiar, fiind retinutii numai in cazul in care fapta savar~itii de funqionarul public nu
pentru forma atenuantl'i a infractiunii de delapidare, iar nu prin raportare Ia limitele este previizutii ca infrac(iune distincta de o altii norma de incriminare cu caracter
de pedeapsa prevazute de lege pentru forma de baza; de pilda, in cazul comiterii lpecial fie eli aceasta vizeaza acela~i obiect jUiidic, fie un obiect juridic diferit;
infractiunii de abuz in serviciu de cl'itre administratorul unei societati cu rl'ispun- - prevederea explicitii a NCP a incriminiirii faptei cand aceasta este savar~itii din
dere, limitele pedepsei inchisorii prevl'izute de lege pentru forma atenuatl'i a infrac- culpa era necesarii ca urmare a dispozitiilor art. 16 alin. (6) NCP potrivit can1ia fapta
tiunii vor fi inchisoarea de Ia I an ~i 4 luni Ia 4 ani $i 8 luni, ca urmare a reducerii comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea prevcde aceasta. NCP nu mai
cu o treime a limitelor Speciale prevl'izute de art. 297 a lin. (I) NCP in temeiul prevede drept urmare imediatii a infraqiunii producerea unei tulburiiri insemnate a
art. 308 alin. (2) NCP. In ipoteza in cl'itre infractorul acoperl'i integral prejudiciul bunului mers al unui organ sau unei institutii sau ale unei unitiiti publice, inlaturand
material panii Ia pronuntarea hotl'irarii definitive, limitele pedepsei inchisorii vor fi astfel un aspect de imprevizibilitate al incriminarii stipulat de vechiul Cod.
de Ia 8 luni Ia 2 ani $i 4 luni, ca urmare a aplicarii art. 308 alin. (3) NCP. Dacii
Prin Legea de modificare a NCP a fost abrogatii infractiunea de ncglijenta in
opteaza $i pentru judecata potrivit procedurii abreviate a recunoa~terii invinuiri,
serviciu, operandu-se astfel o dezincriminare a faptelor constand In incalcarea din
prin aplicarea art. 396 a! in. (I 0) NCPP, limitele pedepsei inchisorii vor fi de Ia 5
culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu, prin neindepli-
luni $i I 0 zile Ia un an, 6 luni $i 20 de zile.
nirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasii, dacii prin aceasta se cauzeaza o
paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane
fizice sau ale unei persoane juridice. Evaluand constitutionalitatea acestei decizii,
instanta de contencios constitutional a opinat in DCC nr. 650/2018 eli norma de
dezincriminare nu afecteaza valori fundamentale ale societatii, !ipsa prevederilor
art. 298 NCP din legislatia penala nefiind de natura a incalca drepturi sau libertati
0 4.1. Notiunc fundamentale, conchizand cii modificarea legislativa a fost adoptata in acord cu
politica penal a a statu lui, potrivit prevederilor art. 61 a lin. (I) din Constitutie ~i in
- este infrac~unea ce consUl. in ind\lcarea din culpa de ditre un functionar public a marja de apreciere conferita de acestea.
unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defec-
Dezincriminarea neglijentei in serviciu va produce urmatoarele efecte in
tuoasii, dacl'i s-a cauzat o paguba ori o vl'itl'imare a drepturilor sau intereselor legitime
functie de momentul intrarii in vigoare a legii. Astfel, dacii Legea de modificare a
ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice (art. 298 NCP) 1;
NCP intra in vigoare:
- potrivit art. 298 NCP raportat Ia art. 308 NCP, constituie varianta atenuata a
(i) inainte de inceperea urmaririi penale, se va dispune o solutie de clasare in
infractiunii de neglijen(ii in serviciu savar~irea faptei din culpa de catre persoanele care
exercitii, permanent ori temporar, cu sau tara o remuneratie, o insiircinare de orice temeiul art. 16 alin. (I) lit. b) NCPP;
(ii) in cursu! unnaririi penale (indiferent dacii s-a dispus sau nu continuarea
efectuarii urmaririi penale fatii de suspect sau daca s-a pus in mi~care aqiunea
1 penala), se va dispune clasarea in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP;
Prin DCC nr. 650/20 18 (M.Of. nr. 97 din 7 februarie 20 19) s-a apreciat eli optiunea
Parlamentului de a abroga neglijenta in scrviciu (dezincriminiind astfel actiunile sau inactiu- (iii) in faza de judecaUi, se va dispune achitarea in temeiul art. 16 alin. (1)
nile abuzive in exercitarea funqiei comi se din culpa) nu afccteazl'i valori fundamentalc ale lit. b) NCPP;
socictatii , lipsa prcvcdcrilor art. 298 NCP din legislatia penaH\ nefiind de natura a incalca
drepturi sau libertl'ili fundamentalc.
 Drepl penal. Parlea speciala
fnji-aC{iuni de serviciu 667
666
integral privat sau atftt cu capital privat, cat ~i cu capital de stat daca statui roman este
(iv) dupa ramanerea defin itiva a hotararii judecatore~ti , potrivit art. 4 teza a 11-a
aqionar minoritar).
NCP, executarea pedepselor (principalc, accesorii, ori complcmentare), a masu-
rilor educative ~ i a masurilor de siguranta, pronuntate in baza legii vechi, - p ersoana asimilatii flm c{iomtrului public potrivit art. 175 a/in. (2) NCP [per-
precum ~i toatc consecintele penale ale hota rarilor jud eca tore~ ti privitoare Ia soana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fosr lnvestitii de autori-
aceste fapte (interdiqiile, incapacitatile ~i dccaderile) 'inceteaza prin intrarea in tatile publice sau care este supusii controlului ori supravegherii acestora cu privire Ia
vigoare a legii de dezincriminare; in esenta, aceste efecte se produc numai in lndeplin irea respectivului serviciu public (de pilda, notari i, executorii judecatore~ti,
ipoteza in care lcgea de dezinc riminare intra in vigoare inainte de interventia expeftii tehnici autorizati, interpretii ~i traducatorii autorizati etc.)) poate fi subiect activ
reabilitarii de drept sau inain te de a se fi dispus reabilitarea judecatoreasca; dupa nemijlocit al infractiunii de neglijenta In serviciu daca fapta este comisa In exercitarea
interventia reabilitari i, intrarea in vigoare a unei legi de dezi ncriminare produce atributii lor de serviciu;
numai efecte pe plan mora l, efectele juridice fiind , in ansamblu, estompate de - potrivit art. 308 NC P, pot fi subieqi activi nemij lociti ai infraqiunii de neglijenta in
efectul purgatoriu al reabil illirii. serviciu in varianta atenuata ~i flmc{ionarii priva(i, adica persoanele care exercita,
pennanent ori temporar, cu sau lara o remuneratie, o insarcinarc de orice natura in

0 4.2. Obiec tul infractiunii

serviciul unci persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin. (2) NCP ori in cadrul
oricarei persoane juridice, fata de obiectul juridic principal al infraqiunii de neglijenta
in serviciu ~i fatli de domeniul de aplicare a art. 308 NCP, functionarul privat trebuie
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia asigurarea desta~u rarii in sa se aile in rap01turi de serviciu cu persoana prevazuta Ia art. 175 alin. (2) NCP ori
conditii optime a activitatii persoanelor juridice publice sau private sau Ia protectia
cu persoana juridica:
intereselor legitime ale persoanelor impotriva abuzurilor savar!?ite chiar din culpa de
- participatia penala proprie nu estc posibila; este posibila participatia improprie,
funqionari;
cand autorul raspunde pentru neglijcnta In servic iu, iar coautorul, instigatorul sau
b) obiectul ma terial: in principiu, nu are. complicele pentru aceste forme de participarc penala Ia o infractiune de serviciu
intentionata (art. 297 NCP).
0 4.3. Subiectii infractiunii b) subiectul p asiv: general este statui, iar eel special persoana (fizica sau juridica)
careia i-a fost cauzata o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor sale
a) subiectul activ: autor al infraqiunii in fonna de baza poate fi ftmctionarul public legitime, prin savar~irea faptei.
astfcl cum acesta este deft nit de art. 175 alin. (I) NCP, respectiv: persoana care, cu titlu
pcnnanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:
(i) exercitii atribu{ii ~i responsabilitiifi, stabilite in temeiul /egii, in scopul
rea/iziirii prerogative/or puterii legislative, executive sau judeciitore.~ti (de pi Ida.
0 4.4. Latura obiectiva
a) clementul material: nelndeplinirea uncia sau a mai multor indatoriri de serviciu
deputatii, senatorii, Pre~edin tc l e Romaniei, membrii Guvemului, judeditorii ~i procu- ori lndeplinirea indatoririilindatoririlor de serviciu in mod defectuos de catre un
rorii, membrii CSM etc.); functionar public aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu;
(ii) exercitii o flmc(ie de demnitate publica .wtu o flmcfie publicii de orice naturii - prin DCC nr. 518/20 17 1, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconsti-
(de exemplu, f1mctionarii publici propriu-zi~i sau cei cu statut special, functionarii tutionalitate ~i a constatat ca dispozitii le art. 298 NCP sunt constitutionale in masura
publici din cadrul administratiei centrale sau locale, funqionarii parlamentari, primarii, In care prin sintagma .. fndeplinirea ei def ectuoasii " din cuprinsul acestora se inte-
pre~edintii de consilii locale sau judetene, pre~edintele Curtii de Conturi , po l iti~tii , lege .. indeplinirea prin fn ciilcarea legii ". In argumentarea solutiei de admitere,
medicul angajal cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistem ul public Curtea a rctinut, mutatis mutandis, considerentele ce au stat Ia baza pronuntarii DCC
de sanatate etc.); nr. 405/2016; astfel, atributiile de serviciu trebuie stipulate numai In lege, ordonanta a
(iii) exercitii, singurii sau impreunii cu a/te persoane, in cadrul unei regii auto- Guvemului sau O.U.G., scotandu-se din sfera incriminari i actele nelegale sau
nome (de exemplu, Regia Autonoma pentru Activitati Nuclearc, Regia Autonoma defectuoase care au fost comise prin lndilcarea din culpa a atributiilor de servic iu
, Monitonll Oficial", Regia Autonoma Administratia Patrimon iu lui Protocolului de stipulate doar In acte normative care nu constituie legislatia primara (de pilda, prin
Stat, Registrul Auto Roman etc.), a/ altui operator economic sau a/ unei persoane Hotarari de Guvem, Ordine ale mini~tri lor sau ale conducatorilor autoritatilor admi-
juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribufii legate de rea/izarea obiec- nistratiei pub lice centrale sau locale, regulamente interne, coduri deontologice etc.)
tului de activitate a/ acesteia (de exemplu, directorul unei rcgii aulonome, guvcmatorul sau care sunt stipulate in detaliu in aceste acte in conditiile In care norma de drept
Bancii Nationale a Romaniei , persoanele incadrate in unitati bancare cu capital integral
sau majoritar de stat, nu ~i cele care l~i desla~oara activitatea lntr-o banca cu capital 1 M.Of. nr. 765 din 26 septembrie 20 17.
 lnfrac(iuni de servici11 669
668 Drept penal. Partea specialii

primar este echivoca sau cu o aplicabilitatc extrem de gencrala; a~adar, va opera ~ Fapla func\ionaru lui public din cadrul Direqiei generate de asistcn ja
o dezincriminare in concreto a faptelor constund fu neindep/inirea din culpa unui act sociala !?i protectia copilului care, din culpa, In calitate de asistent social respon-
sau fndeplinirea din culpa a acestuia fn mod defectuos de catre un func~ ionar sabil de caz ~i de ~ef servi ciu asistenti matcrnali profesioni~ti, nu !?i-a indeplinit
public/privat aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu prevazute numai 'in legislatia in mod corespunzator atributiile de serviciu privind evaluarea ~i rnonitorizarea
secundara sau previiz uta in mod previzibil ~i precis doar in legislatia secundara, daca asistentului maternal care a supus actelor de violenta minorul aflat in grija sa,
nonna de drept primar este echivoca, ncclara, imprevizibila, nefiind aptii sa stabileascii cauziind o vatamare drepturilor minorului Ia via\li, integritatc corporala ~i
limitele in care se pot emile actele de drept secundar; deopotriva, este necesar ca organele dezvoltare psihica annonioasa, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii
judiciare sa evalueze incidenfa principiului minimei intervenfii a legii penale; de neglijenta in serviciu prevazuta in art. 298 NCP (J.CCJ. . sec{ia penalii.
decizia nr. 1998 din I I iunie 2014, www.scj.ro).
b) urmarea imediata: producerea unci pagube efective ~i cene in patrimoniul
persoanei fi zice sau juridice, respectiv producerea unei vatamari a drepturilor $i
intereselor legitime ale unci persoane fi zice sau juridice (infractiune de rezultat); ~ incalcarea din culpa, de catre functio narul public din sistemul admi-
nistratiei penitenciare, a indatoririlor de serviciu privind supraveghcrea persoa-
- fa pta i~i pastrcaza unitatea infraqionala chiar daca se produc toate unnarile activi-
nelor private de libertate, prin indeplinirea defectuoasa a acestor indatoriri, care
tatii infraqionale. a avut ca rezultat vatarnarea corporala a unei persoane private de libertate de
c) leglitura de cauzalitate: trebuie sa fie dovedita legatura de cauzalitate tntre catre o alta persoana privata de libertate, lntrune~te elementele constitutive ale
actiunea tipica ~ i unnarea produsii. infractiunii de neglijenta In serviciu (!.CCJ.. sec(ia penalii, decizia nr. 946 din

~
14 martie 2014, www.scj.ro) .
Fapta inculpatei care, in cursu! lunii noiembrie 2009, in calitate de
asistent medical Ia Spitalul C linic de Urgenta Sf. loan Bucure~ti , din neatentie, a ~ Fapta notaru lui public, saviir~ita din culpa, de a autentifica un contract
etichetat eronat o lama histologica aviind in continut fragmente tisularc, ceca ce de vanzare-cumparare a unui imobil cuprins in lista monumentelor istorice, tara
a condus Ia diagnosticarea gre~ita cu , carcinom ovarian" a pacientei S.A.E., ~i a-~i indeplini in mod corespunzator indatorirea de serviciu de a verifica dacl\
prin urmarc acesteia i s-a aplicat un tratament medical sever, care nu era necesar,
statui ~i-a exercitat dreptul de preemptiune - conditie prevazuta, sub sanctiunea
cu consecinte grave asupra starii sale de sanatatc 'intrune~t e elemcntele consti-
nulitatii absolute a vanzarii , in art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind
tutive ale infracti unii de neglijen!ii in serviciu (CA. Bucure$fi, sec{ia penalii,
protejarea monumentelor istorice - intrune~te elementele constitutive ale in frac-
decizia nr. 1265/2014, nepublicatii).
tiunii de neglijenta in serviciu (J.C.CJ., sec{ia p enalii. decizia nr. 142312009,
~ Faptele inculpatelor L.N. ~i ~.A., care Ia data de 19 martie 2008 au www.scj.ro).
flicut parte din echipa medicala care a procedat, din eroare, Ia efectuarea unei
operatii de apendicectomie asupra minorului M.A., de~i acesta era programat sa ~ Fapta politistului lnsarcinat cu evidenta proceselor-verbale de contra-
fie supus unei citoscopii, fiind confundat cu minorul Z.V., intru n e~te, pentru ventie ~i valorificarea lor prin dare in plata, de a nu-~i lndeplini tirnp de peste
fiecare dintre inculpate, elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta in I an aceasta obligatie, cu unnarea eli amenzi contraventionale de peste ISO de
serviciu (CA. Bucure$fi, sec(ia p enalii, decizia nr. 54612012, nepublicatii). milioane de lei s-au prescris, constituie infractiunea de neglijenta in serv iciu
(J.CCJ.. sec{ia penalii, decizia nr. 5204/2004, www.legalis.ro).
~ Fapta inculpatului, care in calitate de medic in cadrul cabinetului
medical care d eserve~te Serviciul Independent de Retinere ~ i Arestare Preven- ~ In fapt, Ia data de 17 noiembri e 2005, in jurul ore!or 10:30, ca urmare a
tiva, nu !?i-a indeplinit atributiile de examinare clinica zilnica a lui AZ, persoana neglijentei inculpatilor, care au parasit autospeciala de transport valori marca
arestata preventiv aflata in refuz declarat de hrana incepand cu data de I I iulie VW cu nr. de lnmatriculare ( .. .), lasand-o nesupravegheata, din aceasta au fost
20 12, ~i ~i-a indeplinit necorespunzator atributia de acordare a unei asistente sustra~i doi saci de valori, in care se ana suma de 33.300 lei. in drept, fapta
medicate corespunzatoare astfel incat viata acestuia sa nu fie pusa in pericol, inculpatului V.D.J ., de nerespectare a obligatiei de asigurare ~i supraveghere a
cauziind astfel o vatamare drepturilor Ia asi stenta medicala ~i Ia viata, prin aceea zonei adiacente autovehiculului, precum ~i a obligatiei de organizare, conducere
eli in data de I I iu lie 20 12 a fost de acord cu transferarea acestuia in Centrul de ~i control a activitiilii de pazli ~i a modului de executare a scrviciului de catre
Retinere ~i Ares tare Preventiva nr. 1, intr-o camera cu mai multe persoane ares- personalul din subordine, ~i fapta inculpatului E.$, de nerespectare a obligatiei
tate preventiv, apreciind eli starea de sanatate a acestuia nu impune transferul de a nu parasi autospeciala, au cauzat o vatamare important!\ intereselor legale
lntr-un spital penitenciar ~i in data de 13 iulie 2012 nu 1-a consul tat pe defunct,
ale pal'\ii vatamate SC D.J . SA, fiind intrunite in cauza elemcntele constitutive
dar a apreciat In continuare ca nu se irnpune nici admi nistrarea de glucoza (sau
ale infractiunii de neglijen\ii in serviciu. in cauza, trebuie acordata o atentic
verificarea gli cemiei), nici transferul intr-un penitenciar cu infirmerie, intru ne~te
elementele constitutive ale infraqiunii de neglijenta in servici u (Judeciitoria dcosebita cuantumului pagubei suferite de clitre partea vatamata, in contextul in
sectorului 4 Bucure~ti, sentin{a nr. 62712015, nepublicatii). care aceasta este implicata in relatii de come!'\ caracterizate prin operati vitate ~i
 670 Drepr penal. Pcmea specia/ii li?frac(iuni de serviciu 671
rapidi tate, supuse mentineri i incrcdcrii parteneri lor de afaceri. inc rcdcre ce ar
putea fi afectatii de asemenea evcnimente negati ve. Trebuie avut in vedere
scopu l urmarit de legca penalii prin incriminarea faptei de neglijenta in serviciu,
0 4.8. Formcle infractiunii
respectiv sanqionarea unui comportamcnt necorespunziltor care aduce atingere - actele de pregatire ~i tc ntativa nu sunt posibi le;
inte reselor persoanelor (Jud. Timi$oara, sec{ia pena/ii, sentinta w . 82912008. - infraqiunca se consuma in momentul producerii urmaririi imediate.
nepub/icatii).
- nu este posibilii comiterea in forma continuata, fiind o inrractiune saviir~itii din

0 4.5. Latura subicctiva

cu lpa.

-culpa cu prevedere (u~urinta) sau tara prevedere (simpli'i, gre~eala). 0 4.9. Pedeapsa

~ Nu sunt intrunite clementclc constituti ve ale infractiunii de neglijentii - pentru fo rma tip: inchisoare de Ia 3 luni Ia 3 ani sau amenda;
- pentru varian/a atenuatii: limitele speciale ale pedepsei pentru forma de baza se
in serviciu, lipsind vinovlitia sub forma culpei, in cazul in care inculpata, in
calitate de operator ghi~eu Ia o societate bancara, a eliberat in mod repetat sume reduc cu o treime;
de bani corespunzlitoare valorilor inscrise pe mai multe bilete Ia ordin semnate - pentnt varian/a agravatii: limitele spec iale ale pedepsei prevazute de lege
in alb de administratoru l societa(ii , completate insli c u sume mai mari ~ i oe (inclusiv in ipoteza comiterii faptei de subieqii activi nemijlociti prevazuti de art. 308
numele altor furni zori decat cei vizati de conducerea socictiitii de ciitre NCP) se maj oreazli cu jumatate.
con tabila-~eta, care le-a ~ i prezentat Ia bancli, cat timp o mare par1e din cecurile
in litigiu au avut semniiturile efectuate in alb, de inse~i pcrsoanele autorizate, iar
prezentarea contabilei-~efe pentru a ridica sumele de bani cerute nu numai ca nu §5. Violarea secretului corespondentei
putea sli creeze vreo suspiciune operatoarelor de ghi~eu , dar era chiar de natura a
sublinia legitimitatea operatiunii , datoritii garantiei ce o oferea preluarca banilor 5.1. Notiu ne
de catre insa~i persoana ce indeplinea funq ia de contabil -~er al soc icta(ii bene~
- art. 302 NCP prevede patn1 modalitii(i normative in care se lntati~eaza infraqiu-
fici are, imputernicitli de consi liul de administratie, cu drept de semnliturii pentru
documcntele bancare (C.S.J.. completul de 9 judeciitori, decizia nr. 32512004. nea de violare a secretului corespondentei:
www.legalis.ro). I. deschiderea, sustragerea, distrugerea sau retinerea, tara drept, a unei corespon-
dentei adresate altuia, prec um ~ i divulgarea tara drept a con\inutu lui unei asemenea

0 4.6. Varianta atenuata [art. 298 NCP raportat Ia art. 308 NCP [
corespondente, ch iar atunci ciind aceasta a fost trimisa deschisii ori a fost deschisii din
gre~eal a [art. 302 alin. (I ) NCP];

- potrivi t art. 298 NCP raportat Ia art. 308 NCP, constituie variantii atenuatii a 2. interceptarea tara drept a unei convorbiri sau a unei comunicari efectuate prin
inrraqiunii de neglije nta in serviciu saviir~irea faptei de catre un fun c(ionar privat, telefon sau prin orice mij loc electronic de comunicatii [art. 302 alin. (2) NCP];
adicii de o persoanii care exercitii, permane nt ori temporar, cu sau tara o rcmuneratie, 3. divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, catre o alta persoana sau
aceastii calitate in serviciul unei persoane fi zice dintre cele prevazute Ia art. 175 catre public, tara drept, a continutului unei convorbiri sau comuniciiri interceptate,
alin. {2) NCP (persoana fizica care exercitii un serviciu de interes public pentru care a chiar In cazul in care taptuitorul a Juat cuno~tinti'i de aceasta din gre~ea la sau din lntiim-
fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii plare [art. 302 alin. (4) NCP];
acestora cu privire Ia indepl inirea respecti vului serviciu public) ori in cadrul oriclirei 4. detinerea sau confectionarea, tara drept, de mijloace specifice de interceptare ori
persoane juridice.
de inregistrarc a comunica tiilor [art. 302 alin. (6) NCP).
- modalitatile nonnative prevazute de art. 302 a lin. (I) ~i (2) NCP au regim sanqio-
0 4.7. Varianta agravatii [art. 298 NCP raportat Ia a rt. 308 NCP[ nator mai aspru daca faptele au fost savar~ite de un funqionar public care are obligatia
legala de a respecta secretul profesional ~i con fidential itatea in formatiilor Ia care are
- se retine in cazul in care fapta a produs pagube materia le mai mari de 2.000.000 lei; acces;
- se va retine aceasta varia nta ag rava tii inclusiv in ipoteza comiterii faptei de - pentru modalitatea norma tiva prevazuta de art. 302 alin. (l) NCP actiunea penalii
s ubieqii activi nemijlociti previiz uti de art. 308 NCP. se pune in m i ~care Ia pliingerea prealabila a persoane i viitamatc.
 673
Jnfrac(iuni de serviciu
672 Drepr penal. Partea !>pecia/ii
5.4. Latura obiectiva
5.2. Obiectul infractiunii
5.4.1. Prima modalitate normativii !art. 302 alin. (l) NCPI
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia inviolabilitatea corespon-
dentei, a convorbirilor sau comunid\rilor unei persoanc ~i implicit cele privitoare Ia at) elementul material:
protectia vietii pri vate a persoanei; (i) deschidcrea corcspondentci adresate altuia;
- de$i inclusa in categoria infractiunilor de serviciu, violarea sccrctului corcspon- - nu prezintli impOitanta pentm existenta infraqiunii dacli, dupa deschidere,
dentei afecteaza numai In subsidiar relatiile de serviciu, In varianta agravata prevazuta faptuitorul a luat sau nu cuno$tintli de continutul corespondentei;
de art. 302 alin. (3) NCP ciind fapta este comisa de un funqionar public care are - poate fi retinuta In concurs cu accesul tara drept Ia sisteme informatice ce repre-
obligatia legala de a respecta secretul profesional ~i confidentialitatea infom1atiilor Ia zinta infractiunea constand In fapta unei persoane de a plitrunde, tara drept, intr-un
care are acces; in celelalte fom1e sau variante subiectul activ nemijlocit este necircums- sistem informatic (,hacking", ,cracking") [art. 360 alin. (I) NCP).
tantiat, deci nu se poate vorbi de afcctarea, ca principiu, a relatiilor sociale de serviciu
prin comiterea acestei infractiuni; aceasta concluzic este intarita $i de prevederile (ii) sustragerea corcspondentei adresate altuia;
art. 244 LPANCP potrivit caruia dispozitiile art. 302 NCP se aplica ind[ferent dacii - luarea tara drept a corespondentei din posesia celui care o detine (expediter,
.faptele au.fosl siiviir.yite in cadrul unor relafii de serviciu sau in a.fara acestora. servicii po~tale);
b) obiectul material: in principiu, nu are, cu exceptia situatiei in care corcspon- - nu se va retine concursul cu infraqiunea de furt, ci numai infraqiunea de violare a
denta sau comunicarile unei persoane sunt prezentate sau stocate pe un suport material. secretului corespondentei (exista un concurs de calificari juridice) cand sustragerea
vizeazli numai corespondenta; daca alaturi de corespondentli exista ~i alte bunuri in
- deopotriva, mijloacele specifice de interceptare ori de inregistrare a comunicatiilor
coletul transmis sustragerea $i a acestora din urma va constitui infractiunea de furt care
detinute sau confeqionate, tara drept, constituie obiect material al infractiunii.
se va retinc In concurs cu violarea secretului corespondentei.
5.3. Subiectii infractiunii (iii) distrugerea corespondentei adresate altuia;
- nu se va retine concursul cu infraqiunea de distmgere, intrucat exista un concurs
a) subiectul activ: orice persoana fi zica sau jurididl (necircumstantiat) cu capa-
citate penala; de calificari juridice.
- poate fi autor al infraq iunii de violare a secretului corespondentei $i sotul desti- (iv) retincrca corcspondentei adresate altuia;
natarului corespondentei 1; - este o infractiune continua, ce presupune pastrarea corespondentei ajunse ilicit in
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul (cu exceptia divul- posesia taptuitorului;
garii secretului corespondentei prin viu grai, cand infractiunea este instantanee cu autor - In aces! caz insu~irea bunului gasit este absorbita In infraqiunea de violare a
exclusiv), instigarea sau complicitatea; secretului corespondentei.
- In cazul variantei agravate prevazute de art. 302 alin. (3) NCP subiectul activ (v) divulgarea continutului corespondentci adresate altuia, chiar atunci cand a
nemijlocit este functionarul public care are obligatia legala de a respecta secretul profe- fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din gre~ealli.
sional $i contidentialitatea infOimatiilor Ia care are acces 2; in ipoteza in care alaturi de - comunicarea catre un tert a continutului corespondentei sau comunicarii care era
flmctionarul public actioneaza $i o persoana care nu are aceastli calitate, aceasta din adresata altei persoane, iar nu faptuitorului; fapta nu este tipica dacli divulgarea se
urmli va fi complice Ia varianta agravatli a infractiunii. referli Ia continutul unei corespondente adresate lnsu~i faptuitorului;
b) subiectul pasiv: orice persoana fi zica sau juridicli a clirei Jibet1ate de comunicare - In toate modalitati le tipice descrise mai sus prin coresponden(ii se intelege, in
a fost afectatli prin violarea corespondentei. principiu, sensu! dat acesteia de art. 2 pet. II din O .U.G. nr. 13/2013 privind serviciile
po~tale, potrivit cliruia trimiterea de coresponden{ii desemneazii o comunicare informii
scrisii pe orice fel de suporl jizic, care urmeazii sii fie transportatii ~i /ivratii Ia adresa
indicatii de expeditor chiar p e trimiterea in sine sau pe ambalajul acesteia. Ciir(ile,
1
Potrivit art. 3 10 C.civ. (Jndependen(a sv(ilor), un sot nu are dreptul sa cenzureze cores- cataloage/e, ziarele, periodicele nu sun/ considerate trimiteri de corespondenJii;
pondenta celui lalt sot.
2
Dintre subiectii activi nemijlociti care au obligatia de pastrare a secretului profesional $i
a~adar, in ipoteza in care lrimiterea po$tala are ca obiect unul dintre aceste bunuri
sustragerea acestuia va constitui infractiunea de furt!furt calificat (art. 228, 229 NCP),
confidentialitatea informatiilor Ia care are acccs exemplificam: notarii publici (art. 70 din
Legea notarilor publici ~i a activitl'iti i notarialc nr. 36/ 1995. rcpublicatll), m edicii ~i fannaci~tii distrugerea infraC\iunea de disttUgere (art. 253 NCP);
(art. 420 lit. h), respectiv, art. 595 lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul Cerin(a esen(ialii este ca deschiderea, sustragerea, distrugerea, retinerea sau divul-
sanl'itl'itii , republicatl'i], detectivii particulari [art. 3 alin . ( I) $i art. 12 lit. c) din Legea garea corespondentei adresate alttlia sa fie Ia.cuteforii drept.
nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, republica!li] .
 675
lnfrac(itmi de serviciu
674 Drept penal. Pa1·tea speciala
Cerin(a esen{ialii a elementului material presupune ca divulgarea, difuzarea, pre-
- nu este tipica fap ta comisii in conditiile prevazute de lege (de pilda, se poate pro- zentarea sau transmiterea sa fie flirii drept. Fapta nu va fi tipica daca divulgarea,
ceda Ia retinerea, predarea, perchezi1ionarea trimiterilor po~tale in cazul in care aceasta
di fuzarea, prezentarea sau transmiterea este pennisa de lege.
activitate este autorizatii de catre judecatorul de drepturi ~i libertli\i).
- In cazul in care faptuitorul divulga continutul unei convorbiri sau comunicari tele-
5.4.2. A d oua modalitate normativa !art. 302 alin. (2) NCPI fonice pe care a interceptat-o fiira drept se va retine concursu l lntre modalitatea nor-
a2) elementul mate rial: interceptarea unei convorbiri sau comunicclri efectuate mativa prevazuta de a1t. 302 a lin. (4) NCP ~i cea prevazuta de art. 302 alin. (2) NCP;
prin tel(!(on sau prin orice mijloc electronic de comunica(ii intre alte persoane; - atunci dind laptuitorul divulga con\inutul unei corespondente e-mail care a fost
- interceptarea presupune surprinderea sau luarea sub control a convorbirilor sau interceptata, se va retine comiterea infractiunii prevl'izute de art. 302 alin. (4) NCP daca
comunicarilor Ia distantl'i ale unor alte persoane; dacli interceptarea are ca obiect o respectiva comunicare a fost interceptatl:\ legal, respectiv a concursului de infraC\iunii
intre infrac\iunea violare a secretului corespondentei prevazuta de art. 302 alin. (4)
NCP ~i infractiunea de interceptare ilegaHi a unei transmisii de date infom1atice
convorbire privata nemijlocita se va retine comiterea infraqiunii de v iolarea vietii
private (art. 226 NCP);
(art. 36 1 NCP) cand respectiva comunicare a fost interceptata fiira drept.
- nu este tipicl'i fapta persoanei care i~i inregistreaza pro pria convorbi re privata
purtata cu o tertii persoanli; 5.4.4. A patra modalitate normativa !art. 302 alin. (6) NCP I
-In ipoteza in care interceptarea ilegalli areca obiect transmisii de date informatice a4) clementul material: de{inerea sail confec{ionarea, forti drept, de mij/oace
care nu sunt publice ~i care sunt destinate unui sistem informatic se va reti ne numai specifice de intPrceptare sail de inregistrare a cornunica{iilor;
comiterea infractiunii prevlizute de art. 361 NCP. - constituie o incriminare autonoma a actelor pregatitoare Ia infractiunea de violare
Ceritt(a esen(ialii este ca interceptarea siijieflicutiifara drept.
a secretului corespondentei;
5.4.3. A treia modalitate normativa [art. 302 alin. (4) NCP) - mijloacele de\inutc sau confeC\ionate pot servi Ia interceptarea unei convorbiri
ambientale, telefonice, ori a unei comunicari efectuate prin orice mij loc electronic;
a3) elementul material: divulgarea, difuzarea, prezentarea sautransmiterea, catre
o alta persoana sau catre public, .fora drept. a con{inutului unei convorbiri sau - mijloacele trebuic confectionate special pentru a servi Ia interceptarea sau
comuniciiri interceptate, chiar in cazul in care fliptuitorul a luat cuno.)·tin{ii de aceasta inregistrarea convorbirilor, nefiind avute in vedere aparatele care au printre alte funqii,
din gre~ealii sau din intamplare; ci pe cea de inregistrare a unei conversati i;
- nu intra in obiectul incriminarii prevazute de art. 302 alin. (6) NCP dispozitivele ~i
programele infonnatice concepute sau adaptate pentru savar~irea infraC\iunii de
- cerinta prealabila este sa existe o convorbire sau comunicare interceptata, chiar in
cazu l ln care fiiptuitorul a luat cuno~tin~ de aceasta din gre~ealli sau din lntamplare;
interceptare ilegall'i a unei transmisii de date informatice, a caror detinere sau produ-
- divulgarea (dezvaluirea catre un tert a existentei ~i a continutului convorbirii sau
comunicarii 1), difuzarea (punerea in c irculatie sau in vanzare, distribuirea prin orice cere, fiira drept, este sanctionaUi. potrivit art. 365 NCP;
aceasta modalitate normativa poate fi retinuta In concurs cu cea prevazuta de
mijloace (ziare, TV, site-uri etc.) a continutului convorbirii sau comunicl'irii], prezentarea
('infii~~area, expunerea continutului convorbirii sau comunicarii) sau transmiterea art. 302 a lin. (2) NCP;
(rerniterea suportului pe care sunt stocate convorbirile sau comunicarile ori a unui alt Cerinfa esen(ialii este ca detinerea sau confeC\ionarea de mijloace specifiee de
s uport pe care acestea s unt redate) trebuie lacutii clitre o alta persoanli fizica sau j uridica interceptare sau de inregistrare a comunica\iilor sa fie realizata fiira drept; potrivit
(chiar ~i numai unei singure persoane) ori catre publicul larg, prin orice mijloace (in scris, dispozi\iilor legale pot detine ast fel de mijloace: organele de urmarire penalii (art. 15
pe cale orala, prin intemet, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale etc.); alin. (I) din O.U.G. 11.r. 30/2007 privind organizarea ~i func\ionarea Ministerului
lntemelor ~i Reformei Administrative], Serviciul Roman de lnformatii (art. 8 din Legea
nr. 14/1992 priv ind organizarea ~i funC\ionarea Serviciului Roman de lnf01ma\ii),
- chiar daca fiiptuitorul realizeazli mai multe dintre modalitatile alternative de
violare a v ietii private prevazute de art. 302 alin. (4) NCP (de pi lda, atat prin divulgare,
Serviciul de lnformatii Exteme (art. 10 alin. (I) din Legea nr. 1/ 1998 privind organiza-
cat ~ i prin transmiterea de convorbiri sau comunicliri) se va retine comiterea unei
s ingure infracpuni de violare a secretului corespondentei; rea ~i functionarea Serviciului de ln forma\ii Exteme, republicata].
- nu prezintli importanta daca interceptarea convorbirilor sau comunicarilor efec- b) urmarea imediata: starea de pericol creata prin violarea secretului corespon-
tuate prin telefon sau mijloace electronice a fost realizatli In conditiile legi i sau in mod
dentei;
ilega l; c) lcgatura d e cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei (e.x re).

in aceasta ipotezl\ nu este necesara ~i prezentarea suportului pe care convorbiri le sau

1

comunicllrile sunt stocate.

676 Drept penal. Partea speciala lnji"ac(iuni de serviciu 677
telefonulu i tinta in scopul rularii programulu i spye ~i pentru realizarea func tiilor
~ Dispo~.:itiile art. 226 al in. (5) ~i celc ale an . 302 ali n. (6) NC P au un acestuia. in sensu! legii nu se poate vorbi despre acceptul pe care un bun 1-ar
con(inut apropiat sub aspectul laturii obiective, ~i niciuna dintrc ele nu au are putea da, acceptarea presupune o manifestare de voi nta specifica omu lui astfel
corespondent In C.pen. din 1969. Ambele nom1e de incriminare ocrotesc, in ca aceasta trebuia sa emane de Ia util izatorul bunului. Situatia nu este similara
ultima instan(a, dreptul Ia viatll privata, chiar daca piasa rea lor In ti tlurile C. pen. nici cu cxistenta unor programe similare incluse in telefoanele de ultima genc-
este diferitll. Distinc(i a dintre cele doull nonne este data de obi ectul concret ra(ie - prin care se unnare~te stocarea datclor. Daca in primul caz cumparatorul
ocrotit. Astfe L an . 226 alin. (5) NCP incrimineazll plasarea de mijloace tehnice unui telefon achizitioneaza in cunO$tinta de cauza un bun pe care este instalat un
de inregistrare audio sau video in scopul saviir$ iri i fa ptelor prevazute Ia alin. (I) program ce-i pennite stocarea datelor, in spe(a utilizatorului bunului nu cunoa$te
~i (2), respectiv pentn1 ascultarea cu mijloace tehni ce sau inregistrarea audio a cape telefonul lui ruleaza o astfel de aplicatie $i nu el este eel care are accesul la
unci persoane aOate intr-o locuin(ll, sau incllpere ori dependinta sau a unci datele stocate. N ici existen(a unci clauze pe site care unnarea exonerarea sa de
convorbiri private. in conseci n(a pentru a se realiza continutul infractiunii este orice folosire ilegala a programului infonnati c comercializat nu conduce Ia
necesar ca plasarea mijloacelor tehnice sa vizeze inregistrarea imaginilor sau neindeplinirea elementelor constitutive ale infractiunii atata vreme cat din
sunetelor dintr-un spa(iu pri vat sau scopul plasarii sa fie aceta al ascultari i ori probele administrate rezulta tara dubiu ca inculpatu l avea cuno~tinta despre
inregistrari i unei convorbiri private. Art. 302 alin. (6) NCP incrimineaza deti- scopul pentru care era achizi\ionat softul , ~i mai mull chiar acesta arata in
nerea sau confectionarea, tara drept, de mijloace specifice de interceptare ori de declaratia data in fata instantei eli in prezentarea programulu i era specificat ca
inregistrare a comunicatiilor. De~i intre teza a 11-a din art. 226 alin. (5) $i este destinat monitorizarii copilului, bonei, in caz de furt, pierdere sau back-up
an . 302 alin. (6) NCP exista o relativa simi litudinc diferen(a dintre cele doua al datelor. ( ...) Fapta inculpatulu i A.M. de a detine tara drept un s istem infor-
constii in faptul ca cea dintai protejeaza confid entialitatea convorbiri lor, pe cand matic destinat interceptarii convorbirilor telefonice, discutiilor ambientale ~i
cea de-a doua, confidcntialitatea comunicatiilor. Legi uitorul a avut in vedere transmisiilor SMS realizeaza trasaturile escntiale ale infractiunii prevazute de
tennenul de convorbire in situatia in care transferul infonnatiilor se realizeazll in art. 302 a li n. (6) NCP (/. C. C.J.. sec{ia penala, decizia 33 din 2 februarie 2015.
mod direct de Ia emitent Ia receptor tara interventia unui mijloc de comunicare Wlvw.scj.ro).
pe cand tem1enul de comunicatie vizeaza existenta unui mijloc tehnic de comu-
ni care pentru rea lizarea legaturii intre emi tent ~ i receptor. ( . .. ) Legea nu defi- 5.5. Latura subiectiva
ne~te notiunea de mijloc specific de interceptare ori inregistrare astfel ca revine
- intentia directii sau indirecta;
interpretului obligatia de a detennina sfera acestei notiuni. in conditiile in care
- nu intereseazii mobilul sau scopul cu care a fast saviir$ita activitatea infraqionala;
nu este preci zat in mod concret ce anume reprezinta un astfel de mijloc, acesta
poate fi considerat ca acopera continutul no(iunii orice produs care este apt sa acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
realizeze interceptarea ori inregistrarea comunicati ilor. in speta chiar daca softul
comercializat de catre inculpat nu era apt, in sine, sa rea lizeze interceptarea ori 5.6. Varianta agravata
lnregistrarea comunicatiilor in conditiile in care acesta era instalat pe un telefon - elementul material: deschiderea, sustragerea, distrugerea, retinerea sau divulgarea,
avand anumite caracteristici, ansamblul astfcl realizat devenea un mijloc de tara drept, a unei corespondente adresate altuia, ori interceptarea, tara drept, a unei
interceptare ori inregistrare. in consecin(a, prin vanzarea softu lui $i ajutorul dat convorbiri sau comunicari telefonice, comisa de un functionar public care are obligalia de
coinculpati lor pentru instalarca lui pe telefoanelc tinta incu lpatul confeCliona, in a respecta secretul profesional $i confidenlialitatea infonnatiilor Ia care are acces;
sensu! legii, mijloace de interceptare ori inregistrare a comunicatiilor. ( ... )Ceca - nu prezinta importanta dadi fapta a fast comisa in timpul exercitarii atributiilor de
ce este relevant in sensu! legii cste ingerinta In viata privata a persoanei, ter-
serviciu sau ulterior acestora.
menul de interceptare fiind folos it in sensu! com un de a surprinde ~ i a controla o
comunicatie, a asculta tara permis iune o comunicatie, ~i nu intr-un in(eles 5.7. Formele infractiunii
restrictiv, tehnic care sa aiba in vedere ~i modalitatea in care se realizeaza
aceasta ingerinta. 0 alta interpretare ar conduce Ia o limitare nepenni sa a - actele de pregi:itire $i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; tolu$i, anu-
protectiei oferita de lege confidentialitatii comunicatiilor, ceea ce nu poate fi mite acte de pregatire, precum detinerea sau confectionarea, tara drept, de mijloace
acceptat. ( .. . ) Este relevant fa ptul eli prin rularea programului se obtinea un specifice de interceptare sau de inregistrare a comunicati ilor, au fost incriminate
acccs fraudulos Ia continutul comunicat iilor altci persoane, indi ferent daca acest autonom de catre legiuitor;
lucru era rezultatul unu i transfer de date. Pede alta pan e, legea nic i nu face vreo - infraqiunea se consuma in momentul realizarii activitatii prevazute de elementul
distinctie cu privire Ia modul in care se realizeaza accesul tara drept pentru a fi material al infractiunii;
util a o astfel de distinctic. N ici faptul ca aplica(ia pennitea monitorizarea telefo- - in cazul savfir$irii infraqiunii in modalitatea retinerii 1ara drept a corespondentei.
nul ui tinta numai cu acceptul acestuia nu are relevanta sub aspectul realiz.'\ri i infractiunea este continua $i se epuizeazli in momentul incetarii retinerii sau al
laturii obiective a infractiunii. Acceptul telefonului tinta nu poate avea semnifi- condamnarii definitive pentru aceasta infractiune.
catia unei utiliziiri legale a softului. in fapt, este vorba despre configurarea
 678
Drept penal. Partea speciala
5.8. P edeapsa

- pentru prima modalitate normativa [art. 302 alin. (1 ) NCP]: lnchisoarea de Ia 3

Juni Ia I an sau amenda;
Capitolul VII
- pentn r cea de-a doua modalitate nonnativa [art. 302 alin. (2) NCP]: lnchisoarea de
Ja 6 luni Ia 3 a ni sau amenda; lnfracpuni de fals
- pentnr cea de-a treia moda litate nonnativa [art. 302 a lin. (4) NCP]: lnchisoarea de
Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda;

- pentru cea de-a patra modalita te normativa [art. 302 alin. (6) NCPJ: lnchisoarea de
la 3 Juni Ia 2 ani sau amenda; Je3 jn acest capitol se vor analiza cele mai semnificative activitliti de
falsificare a monedelor, titlurilor de valoare, titlurilor de credit ori a
- pentru varianta agravata: lnchisoarea de Ia I Ia 5 ani ~i interzicerea unor drepturi. altor valori. Deopotriva, vor fi studiate ~i principaleJe modalitli~i in care
utilizarea produsului unei infractiuni de fals produce urmari socialmente
5.9. lpoteze speciale de inliiturare a tipicitiitii faptei
periculoase apte sa impuna incriminarea.
- art. 302 alin. (5) NCP s tipuleaza o serie de ipoteze care conduc Ia retinerea lipsei
ti picita(ii fa ptei prevazute de ari. 302 a lin. ( l )-(4) NCP, prin lnliiturarea cerintei
esentiale a comiterii faptei tara drept; in realitate, cele doua situa(ii stipulate de §1. Falsificarea de monede
art. 302 alin. (5) NCP inlatura prima triisatura esentiala a infractiunii (tipi-
c itatea), iar nu cea de-a doua trasiitura esentialii a infractiunii, respectiv antiju- 1.1. Nofiune
ridicitatea; din aceasta perspecti va vor fi incidente dispozitiile art. 16 alin . ( 1) lit. b)
teza l NCPP, ca impediment Ja exercitarea aqiuni i pena le, iar nu ee l prevazut de - este infraqiunea ce constii In fa1sificarea de moneda cu valoare circulatorie
art. 16 alin. ( 1) li t. d) NCPP: [art. 31 0 alin. ( I) NCPJ;
- ipotezelc de Iipsa a tipicitafii vor fi re tinute atunci cand: - constituieformii asimilarii a infraqiunii fals iticarea unei monede, emise de ciitre
autoritiitile competente, lnainte de punerea oticiala In circulatie a acesteia;
a) raptuitorul surprinde
sava r~irii unei infraq iuni;
savar~irea unci infrac!i uni sau contribu ie Ia dovedirea
- NC P a reglementat In articole distincte faptele tipice prevazute In art. 282 C.pen.
din 1969 (inji·ac{iunea dejalsificarea de monede ~i alte valori).fata de pericolul social
b) laptuitorul surprinde fapte de interes public, care au semnifica(ie pentru viata d[ferit a/ celorfaptelor; astfel,fosta fa pta tipicii p reviizuta art. 282 C.pen. din 1969 se
comuni tatii ~i a caror divu lgare prezinta avantaje pub!ice ma i mari decat prejudiciul regiise$te scindata In fals[ficare de moneda, respectiv falsificarea tit/uri/or de credit ~i
produs persoanei viWimate.
a/tor instntmente de plata; deopotrivii variantele derivate pre1·iizute art. 282 a/in. (2)
te=a I $i teza a If-a C.pen. din 1969 au o incriminare autonomii, iar cele doua variante
agravate previizute de art. 282 a/in. (3) teza 1 ~i teza a 11-a C.pen. din 1969 nu au mai
fost preluate de NCP.

1.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special: relatii le sociale referitoare Ia increderea publ ica In
autenticitatea monede lor;
b) obiectul material: moneda falsiticata prin a1terare.
- moneda falsificata prin contrafacere reprezinta produsul in frac1iunii, iar nu
obiectul materia l al aceste ia; in acest caz, bunurile fo losite pentru contrafacerea
monedei pot constitui obiect material al infrac1iunii;
- moneda: este mij locul de plata emis de un stat; poate fi metalica sau moneda de
hartie; potrivit art. I d in Decizia-cadru 2000/383/JAI, prin moneda se lntelege
moneda fid uc iara (inclusiv bancnote le) ~ i moneda metalica, care circula legal,
incl usiv bancnotele ~i mo nedele metal ice euro, a caror c irculatie este legal autorizata,
In confo nnitate c u Regulamentul (CE) nr. 974/98;
680 Drept p enal. Parten speciala Infi'ac(iuni defa/s 68 1

-art. 3 10 NCP nu vizeaza ~i actele de falsificare de moneda elcctronica; - in cazul in care falsificarea nu poatta asupra unor monede care au putere circu-
latorie, fapta nu este tipica, insa poate constitui infraqiunea de fals material in
- In cazul In care sunt fals ificate monede ale altor state ori a UE (de pilda, dolarul
american sau euro) fapta intrune~te tot elemente le constitutive ale infractiunii prevazute im crisuri oficiale ori sub semnatura privata.
de art. 310 NCP, lntrud it potrivit art . 31 6 NCP, dispoz itiile art. 310 N C P se aplica ~i in b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile socia le referitoare Ia lncre-
caz ul dind in fractiunea pri ve~te monede emise In strainatate. derea publica in autenticitatea monedelor (infrac{iune de pericol abstract);
c) legatura de cauzalitate: In principiu, rezulta din materialitatea faptei; In litera-
1.3. Subiectii infractiunii lUra de specialitate 1 s-a aratat ca exigenta veridicitatii impune, in unele cazuri probarea
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fi zica sau juridica) care are faptului ca moneda cu aparenta de veridicitate este rezultatul unei actiuni de fals ificare.
capacitate penala;
1.5. Latura subiectiva
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: statui sau institutia emitenta a monedei. - intentia directa sau indirecta;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infraq iunii mobilul sau scopul cu care a fost
1.4. Latura obiectiYa saviir~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
a) elementul material: falsificarea de monede prin contrafacere sau alterare;
1.6. Forma asimilata
- contrafttcerea consta In producerea, prin imitare, a monedei; nu este necesar ca
- constituie forma asimilata fals ificarea unei monede, emise de clitre autoritatile
imitarea sa fi e perfecta. fiind suficient sa fie realizata astfel incat moneda sa poata fi
competente, inainte de punerea oficiafa in circufa(ie a acesteia ; in aceasta ipoteza
perceputa ca fiind autentica; astfel , contrafacere poate rezulta ~ i dintr-un summum de
aparente suficiente pentru ca valoarea circulatorie sa fie obtinuta In detrimentul valoarea circulatorie este viitoare;
monedei originale; - raptuitorul ia cuno~tinta de modul in care va arata moneda ce unneaza sa fie pusa
in circulatie ~i procedeaza Ia falsificare fie prin contrafacere, fie prin alterare lntre data
- a/terarea consta In modificarea in sens material a monedei (de exemplu, prin
efectuarea unor adaugiri sau ~tersaturi); emiterii ~i cea a punerii In circulatie a monedei.
- cerin(a esen(iafii: mo nedele trebuie sa aiba putere circulatorie Ia data falsifi- 1.7. Formele infrac~iunii
carii ; a ~ad a r , puterea circulatorie se refera Ia produsul infractiunii care trebuie sa fie
asemanator unei monede veritabile, iar nu Ia moneda originara, care a fost falsificata; - actele de pregatire sunt posibile ~i, In principiu, nu sunt incriminate; In anumite
in aceasta pri vinta, in doctrina 1 s-a aratat ca , puterea circulatorie a monedei prive~te 'imprejurari, actele de pregatire constiind in fabricarea ori dettnerea de instrumente sau
produsul fals ificarii care trebuie sa corespunda unei monede atlate in circulatie, iar materiale cu scopul de a servi Ia falsi ficare de moneda sunt incriminate in art. 31 4 NCP;
- tentativa este posibila ~i incriminata ;
2
nu obiectul acesteia. Astfel, o moneda ie~ita din circulatie este flicuta, prin falsificare
(alterare), sa corespunda unei monede aflate in circulatie. Au fost considerate ca aviind - infractiunea se consuma Ia data falsificarii monedelo~;
putere circulatorie ~i monede le retrase din circulatie, dar care mai pot fi inca preschim-
bate. 0 moneda retrasa din circulatie ~i care nu mai poate fi preschimbata poate forma
obiect a l aqiuni i de fals ificare dad \ prin aceasta va fi iacuta sa corespunda unei 1 /. Nedelcu, in NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1046.
monede aflate In circulatie. ( ... ) Produsul falsificarii trebuie sa prezinte un minim de 2 in literatura juridica (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 5 11 ) s-a aratat ca .,in cazul
veridicitate''; fa pta nu intrune ~te elementele de tipicitate prevazute de art. 3 10 NC P in care urmarea tipica a infractiunii consta in producerea unui anumit bun, ale carui caracte-
daca produsul infractiunii este o moneda ie~ ita din circulatie; ristici sau destinatie sunt determinate tot de catre textul legal, va ex ista o tentativa, ~i nu o
fapta consumata, in masura In care bunul obtinut nu intrune~te caracteristicile sau este in mod
- fapta este tipica ~i atunci cand a fost falsificata o singura moneda cu putere circu- vadit in imposibilitate de a primi destinatia prevazuta de lege. in accst sens, in practica mai
latorie; veche s-a decis ca vom avea o tentativa Ia infractiunea de falsif1care de moneda in situatia in
care fapta a fost comisa in conditii improprii, astfel incat moneda obtinuta nu era susceptibila
de a fi pusa in circulatie".
1
/ . Nedelcu, in NCP comentat, p. 688. Autoarea precizcaza ca ,alterarea poate avca ca 3 in doctrina (/. Nede/cu , in NCP comentat, ed. a 2-a, p. I 045) s-a subliniat ca: , pentru a

obiect material atat o moneda cu valoare circulatorie (ipotcza in care se intervine asupra produce urmarea imediata, produsul falsifid iri i trebuie sa prezinte un minim de veridicitate.
acesteia pentn1 ca, prin falsificare, sa i se dea in mod aparent o va loare mai mare, adicll sa Astfcl, ( ... ) pentru existenta infractiunii se cere ca produsul falsificarii, chiar daca nu este
corespunda cu o alta moneda cu valoare circulatorie), cat ~i o moneda fiira valoare circulatorie identic cu valoarea reala corespunzatoare, avand uncle deosebi ri ~i imperfectiuni fata de cea
(ipoteza in care, prin falsificare, aceasta este fiicutll sa corespunda unei monede cu valoare reala, sa fie asemanator acelei valori ~i sa ex iste posibilitatea de a fi pus in circulatie. l11
circulatorie)". consecinta, momentul consumativ at infraC\iunii de falsificare de monede se va aprecia in
 682 Drepl penal. Parlea speciala lnji·ac(iuni dejals 683
- poate fi savar~italn forma continuata, caz In care infrac tiunea se epu izeaza Ia data - cecul: instrume n.ul de pla ta prin care t itulaml sau da o rdin bancii emitente sa pla-
realizarii ultimului act de executare.
teasca in contul persoanei indicate o anumita suma de bani;
1.8. Ped cap sa - constituie instrumente de plaNi ~i titlurile de orice fel pentm efectuarea platilo r
emise de institutia bancara ori de alte institutii de credit competente: cambia ~i biletul Ia
- pentru forma de baza ~i cea asimi lata: inchisoarea de Ia 3 Ia I 0 ani interzicerea ordin;
exercitarii unor drepturi.
- fa~a de continutul constitutiv al infraqiunii , apreciez ca ordinul de platii poate fi
calificat drept instrument p entru efectuarea pla(ilor, vizat de incriminarea prevazuU'i de
§2. Falsificarea de titluri de credit sau instrumeute de plata art. 31 1 NCP;
- in cazul in care sunt fa ls ificate titluri de credit sau instmmente de plata e mise de
2.1. Notiun e alte state ori de UE fapta intmn e~te tot elementele constitutive a le infraqiunii prevazute
de art. 311 NCP, intrucat potrivit art. 3 16 NCP dispozi!iile at1. 3 1 I NCP se aplica ~ i in
- este infraqiunea cc constii in falsificarea de titluri de credit, till uri sau instrumente
pentru efectuarea pllitilor sau a oricaror a ltor titluri ori valori asemanatoare [art. 3 11 cazul cand infractiunea prive~te titluri de credit sau instrumente de plata emise in
a lin. (I) NCP]: strainatate.

- constituie varianta agravata a inrractiunii falsificarea unui instrument de plata

e lectronica (art. 3 11 a lin. (2) NCP].
~ ~i
Bi letul Ia ordin constitui e un titlu pentru cfectuarea plati lor consti-
tuie, astfel, un titlu asemanator celo r emise pentru efectuarea platilor de o insti-
2.2. Obiectul in fracfi unii tutie bancara sau de credit. A~a fiind, biletul la ordin poate constitui obiect mate-
rial al faptelor incriminate ca infractiuni falsul de mo nede (C.S.J.. sec(ia penalii.
a) obiectul jurid ic sp ecia l: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica in decizia nr. 330912000, www.legalis.ro).
autent icitatea titlurilo r de credit sau a instrumentelor de plata;
2.3. S ubiecfii infracfiunii
b) obiectul mate ria l: titlul de credit sau instmmentul de plata fa lsificat prin
a/term·e. a) s u b iectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care arc capa-
- titlul de credit sau instrumentul de plata fals ificat prin contrajacere reprezinta citate pe na la;
produsul inrractiunii, iar nu obiectul material al acesteia; in acest caz, bunurile folosite - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
pentru contrafacere pot constitui obiect materia l a l infractiunii; b) s ubiectul pasiv: statui sau institutia emitenta a titlului de credit ori a instrumen-
- titlurile de credit: inscrisurile care atesta calitatea de creditor a detinatonllui ei fa!a tului de plata.
de stat; poate fi titlu de c redit Ia ordin, nominativ sau Ia purtiitor 1;
2.4. L atura o biectiva
a) ele me ntul m aterial: fa ls ificarea de titluri de credit sau instrumente de plata prin
raport cu caractcrul monedei obtinute prin fa lsificare de a ti aptii sa circulc, adica de a fi
confundata cu cea rcala ~i chiar daca nu reprezinta o imitatie perfecta a acesteia. Se va putea contrafacere sau alterare;
considera ca nu s-a prod us urmarea imediata doar atunci ciind fa lsul cste atiit de nereu~it inciit
nu exista posibi litatea ca moncda sau va loarea respectiva sa fie confundata cu cea reala, iar nu
~i atunci ciind, de~i existli uncle deosebiri intre ele, exista totu~i posibilitatea confundarii lor
(Trib. Suprem. sec{ia pena/ii, decizia nr. I 729 din 27 iulie I976, in C. D. 1976, p. 370-372).
Faptul ca falsul nu este perfect executa! nu exclude infraqiunea, din moment ce sc dreptul posesorului Ia o prestatie, const.iind intr-o suma de bani, o cantitate de lucruri fu ngibile
demonstreaza posibi litatea punerii in circulatic (adicli este apt sa crceze confuzie cu moneda sau marfuri determinate generi c; titluri de credit de participatie, care confera titularului un
reala) (Trib_ Suprem, seC{ia penaiii. decizia nr. I I 59 din 9 iunie I979, in C. D. 1979, p. 444-446); complex de drepturi patrimoniale (dividende) ~ i personale nepatrimoniale (dreptul de a
savar~irca infractiunii nu este conditionata de obti nerea unui fals perfect, infractiunea putiind participa Ia A.G.A. in societlili lc comerc iale etc.); tit/uri de credit Ia purtiilor, document In
ti consumata ~i in cazul in care s-au intrebuintat materiale ~i procedce cc nu ar fi permis cuprinsul caruia este indicat doar debitorul ~ i intinderea obli gatiei acestuia, titularul dreptului
rea lizarea unci asemanari totale intre moneda falsificata ~i original (Trib . Suprem, decizia de creanta fiind posesorul acestui titlu; titluri de credit Ia ordin , in care titularul este riguros
penalii nr. 30411959, in T. Vasiliu $.a., Codul penal al Republicii Socia liste Romania comentat determinat, titlul neputiind fi transmis deciit prin gir. Sunt titluri de credit cambia. biletul Ia
~i adnotat. Panea speciala. vo l. II , Ed. ~tiinli ficli ~i enciclopedica, Bucure~ti , 1977, p. 220)". ordin, cecul, obligaliunile (titlu care reprezintli un imprumut care se poate tranzaqiona, moda-
1
in aceasta privinlli, in doctrina (/. Nedelcu , in NCP co men tat, ed. a 2-a, p. I 04 7) s-a litate de imprumut atat pentru companii, cat ~i pentru stat sau autoritatile locale pentru o suma
retinut eli , Titlurile de cred it pot imbraca mai multe forme: Iii/uri de credit propriu-zise ~i o duratli determinata de Ia pcrsoanele care au subscris ~i carora le asigura o dobiinda fixli
(cambia, cecul, obligatiunile emise de societatile comerciale, polilele de asigurare) care dau platibila Ia intervale regulate)".
 684 Drept penal. Partea specia/ii lnji-ac(iuni de fals 685
- c:ontrafacerea consta in producerea, prin imitare, a titlului de c redit ori a instru- - aceastii varianta nu era prevazuta de C.pen. din 1969, fi ind pre luata din art. 24
mcntulu i de plata: imitarea lre buie realizata astfel inciit titlul de credit sau instrurncntul alin . ( I) di n Legea nr. 365/2002 privind comertu l electronic, republ icata.
de pla ta sa poata fi perceput ca fiind autentic;
- a/terarea constil In modificarea in sens material a titlului de credit ori a instru- ~ Fo losirea Ia ba ncomat a unui card bancar falsifi cat, pentru retrageri de
m entului de platil (de exemplu, prin e fectuarea unor ada ug iri sau ~tersaturi); numerar, constituie infrac1iunea de efectuare de ope ra1iuni fi nanciare in mod
- cerin(a esen(ialii: titlu l de credit sau ins trumentu l de plata trebuie sa a ibii p utere fraudul os prin uti lizarea unui instrument de plata electronica. inclusiv a datelor
circulatorie Ia data falsificari i; de identificare care permit utilizarea acestuia in conc urs ideal cu infrac1 iunea de
acces, tara drept, Ia un siste m informatic comisa In scopul oblinerii de date
- fapta este tipica ~i atunci ciind a fost fa lsi fi cat un singur titlu de credit sau instru-
mentul de plata c u putere circ ulatorie. informatice prin inciilcarea masuri lor de securitate ~i c u infraC\iunca de falsifi-
care a instrumentelor de plata electronica (I. C.C.J., completul competent sa
b) u r ma r ea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia lnc re- judece recursul in interesul legii, Decizia nr. 15 din 14 octombrie 2013,
derea publica in autenticitatea titlului de credit ori a instrumentului de plata (infrac{iune www.scj. ro).
de pericol abstract);
c) legatura d e cauzalitate: rezultil. din materialitatea fapte i. 2.7. Formele infract iunii
- actele de pregatire sunt posibile ~ i , in principiu, nu sunt incriminate; in anumite
2.5. Latura s ubiectiv ii
imprejurari, actele de pregatire constiind in fabricarea ori dc~nerea de instrumente sau
- intentia directil sau indirecta; materiale cu scopul de a servi Ia falsificare sunt incriminate In art. 3 14 NCP;
- nu intereseazii sub aspectul ex istente i infracfiunii mobi lul sa u scopul cu care a fost - tentativa este posibila ~i incriminatil;
saviir~itil.; acestea pot fi avute In vedere de ins tanfl! Ia indi vidualizarea pedepsei. - infractiunea se consuma Ia data falsificarii titlulu i de cred it ori a instrume ntu lui de
p l ata~
2.6. Varia n ta ag rava tii
- poate fi sil.va r~i til. in forma continuata, caz In care infraq iunea se epuizeazll la data
- constituie varianta agravata a infractiunii fa lsifica rea un ui ins trument de plata realizil.rii ultimului act de executare.
electronicii;
- potrivit art. 180 NCP, prin ins trument de pla ta electronica se lntelege un instru- 2.8. Pedeap sa
me nt care permite titularului sa e fectueze retrageri de numerar, incarcarea ~i descil.r- - pentru forma de baza: inc hi soarea de Ia 2 Ia 7 ani ~i interzicerea exercitilrii unor
carea unui instrument de moneda e lectronica, precum ~i transferuri de fonduri, a ltele drepturi;
deciit cele ordonate ~i executate de catre institu tii financiare;
- pentru varianta agravatil: inchisoarea de Ia 3 Ia I 0 an i ~i interzicerea exercitarii
- de~i art. 2 pe t. 4 I ~ i 42 din Regula mentu l nr. 3/20 18 al B a ncii Nationale Romiine unor drepturi.
o fera o defin itie c uprinzil.toare a notiunii de instrument de plata electronica 1, aceasta
nu poate fi preluata tale qua/e In privinta variantei agravate a infraqiunii previl.zute
de a rt. 3 11 alin. (2) NC P, fi ind va la bilil. numai cu privire Ia instrumentele de p la ta
e lectronice care au o ex istenfl! ma teriala ~i care sunt susceptibile de fals ificare prin
contrafacere ~i altera re; deopotriva, trebuie avut In vedere ca actiuni le frauduloase cu 3.1. Not iune
instrumentele de p lata elec tronice pot cons titui fapte tipice contra patrimoniu lui - este infractiunea ce constil in falsificarea de timbre de orice fel, marci po~tale .
[fra uda informatica (art. 249 NCP) sau efectuarea de ope ratiuni fin anciare in mod plicuri po~tale, cllfti po~tale ~i cupoane raspuns international [art. 3 12 a lin. ( I) NCP];
fraudulos (art. 250 NCP)];
- NCP nu mai p revede drept obiect material a/ acestei infi'ac{iuni falsificarea de
bilete ori f oi de calatorie sau transport, aceasta putand constitui infrac(iunea de f als
material in inscrisuri oficiale;
Potrivit an. 2 pet. 4 1 ~i 42 din Regulamentul 312018 privind monitorizarea infrastruc·
1

turilor pie(ei financiare $i a instnanentelor de plata prin instrument de platii electronicii se - deopotriva NCP nu mai p revede ca varian/a derivata a infrac(iunii punerea in
infe/ege un card sau un instrument de plata electronica cu acces Ia distan(ii, in vreme ce prin circula{ie de timbre, marci po~tale, plicuri po~tale, car(i po.~tale ~i cupoane raspuns
instrument de platii electronicii cu acces Ia distanfii se in(elege setu/ de proceduri, care se interna(ional falsificate, aceasta ftind incriminata autonom in art. 313 NCP.
bazeaza pe o so/u(ie informatica. de tipul: internet·banking, home-banking, phone-banking,
mobile-banking, care permile utilizatoru/ui ini(ierea de opera(iuni de plata. in baza fondurilor
de care dispune.
686 Drepr penal. Parrea specia/ii Jnfi"ac(iuni de.fals 687
3 .2. Obiectul infr actiun ii 3.5. Latu ra su biectivi'i
a) obiectul j u r idic special: relatiile sociale referitoare Ia i ncrederea publica acor- - inten(ia dirccta sau indirecta;
data timbre lor, marcilor, precum ~ i operatiunilor care se efectueaza cu acestea; - nu intereseaza sub aspectul ex isten(ei infraqiunii intentionate mobilul sau scopul
b) obiectul material: timbrul, marca po~tala, plicu l po~tal, cartea p o~ta l a, ~ i cu care a fost saviir$ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta Ia individualizarea
cuponul raspuns international adevarat falsificat prin a/terare ori cele puse In ci rcu latie. pcdepsei.
- timbrul, marca po~tala, plicul po~tal, cartea po~tala ~ i cuponul raspuns interna-
tional fals ificat prin contrafacere reprczinta produsul infractiunii, iar nu obiectul 3.6. Form elc infract iu nii
material al acesteia; in acest caz, bunurile folosite pentru realizarea contrafacerii pot - actele de pregatire sunt posibile $i, In principiu, nu sunt incriminate; actele de
constitui obiect material al infraqiunii; pregatire constand In fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale In scopul de
- In cazul in care sunt fa lsi ficate timbre, marci po~ta l e, plicuri pO$tale, carti po$tale a servi Ia fals ificarea timbrelor, marcilor s unt incriminate in art. 3 14 NCP;
emise de alte state ori de U .E. fapta intrune~te tot elementele constitutive ale infractiu- - tentativa estc posibila $i incriminata;
nii prevazute de art. 3 12 NCP, lntrucat potrivit art. 316 NCP, di spozi~iile art. 312 NCP
- infractiunea se consuma Ia data falsificarii timbrului , miircii po$1ale, plicului
se aplica ~i in cazul cand infractiunea prive~te timbre, marci po~ta l e , plicuri PO$lale,
po~tal,car(ii po~tale ~i a cuponului raspuns ;
caf1i po~tale emise in strainatate.
- poate fi sava r~ita in forma continuata, caz in care infraqiunea se epuizeaza Ia data
3.3. S u biectii in fractiunii realizari i ultimului act de executare.
a) subicctul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capa- 3.7. Pcd eap sa
citate penala;
- part icipatia penala este posibila In toate formele: coautorat, instigare, complic itate. - lnchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani sau cu amenda.

b) subicctul pasiv: statu i sau institutia competenta sa puna in circulatie timbre,

marci po~ta le, plicuri po~ta le, carti po$tale $i cupoane raspuns international. §4. Punerea in circulatie de valori falsifi.cate
3.4. Latura obiectiva 4.1. Notiun c
a) elementul material: falsificarea de timbre, marci po$ta le (cu exceptia celor care - este infraqiunea ce consta In punerea fn circula{ie de moneda cu valoare circu-
au valoare fi latelica), plicuri po$tale, carti po$tale ~i cupoane raspuns international prin latorie falsifi cate, a titlurilor de credit, a titluri lor sau instrumentelor pentru efectuarea
contrafacere sau alterare; plat ilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanatoare falsificate, respectiv a
- co11trajacerea consta In producerea, prin imitare, de timbre, marci pO$tale, plicuri timbrelor de orice fe l, marcilor pO$tale, plicurilor po~tale, car(ilor po~tale ~i cupoanelor
PO$tale, caf1i po$tale $i cupoane raspuns international; imitarea trebuie realizata astfel raspuns intema1ional falsificate, precum ~i primirea, de(inerea sau transmiterea
!neat rezultatul sa poata fi perceput ca fiind autentic; aces/ora, In vederea punerii lor in circulatie;
- a/terarea consta in modificarea materiala a timbru lui , marcii PO$tale, plicului -prima forma asimilatii a infrac{iunii consta In punerea fn circula(ie de moneda cu
po~tal ,caf1ii pO$tale ~ i a cuponului raspuns intema(ional (de exemplu , prin efectuarea va loare circulatorie fals ificate, a titlurilor de credit, titlurilor sau instrumentelor pentru
unor adaugiri sau $1ersaturi); efectuarea platilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemaniitoare fals ificate,
- timbrele, marcile pO$tale, plicurile pO$ta le, cartile p0$1ale $i cupoanele raspuns respectiv a timbrelor de orice fel, marcilor po~tale, plicurilor po$!ale, cartilor pO$tale ~i
international trebuie sa aiba putere circulatorie Ia data fa lsificarii; in cazu l in care nu au cupoanelor raspuns international falsificate siivar.yitii de ciitre autor sau 1111 participant
putere circu latorie, fapta nu este tipica, insa poate consti tui infrac(iunea de fa ls materi al Ia infracfiunea de falsificare;
In inscrisuri oficiale ori sub semnatura privata. - cea de-a doua forma asimilatii a infraqiunii consta in repunerea fn circula{ie de
b) urmarea imediatli: starea de pericol pentru relatii le sociale re fe ritoare Ia incre- moneda cu valoare circulatorie falsificate, a titlurilor de credit, titlurilor sau instru-
derea acordata timbrelor, marcilor, precum $i operatiunilor care se efectuea za cu mentelor pentru efectuarea platilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanatoare
acestea (infrac(iune de pericol abstract); falsificate, respectiv a timbrelor de orice fel, marcilor po~tale, plicurilor pO$lale, caf\ilor
c) leglltu ra de cauzalitate: rezulta din materialitatea fa pte i. po$tale $i cupoanelor raspuns international falsificate de catre o persoana care a
constatat, ulterior intrarii in posesia acesteia, ca este fa lsificata;
 688 Drept penal. Partea specia/ii lnji-ac{iuni de jots 689
- NCP a prevazut explicit co .)·i autorul infraC(iunii de fa lsificare poate .fi subiecr - laptuitorul cun oa~te Inca de Ia momentul intrarii in posesie ca valorile sunt fa lsi-
activ nemijlocit a/ faptei de punere in circu/a{ie a valorilor jalsijicate, nu insa ~i a/ ficate ~i in acestc conditii le pune in circulatie;
faptei de detinere in vederea punerii in circula(ie sau a/ celorla/te moda/ita{i previizute - fapta este tipica ~ i atunci ciind a fast pusa in circulatie o singura valoare falsa
de art. 3 I 3 NCP; deopotrivii, NCP a incriminat ~i repunerea in circula(ie a unei valori dmtre ccle enumerate mai sus;
falsificate de cafre o persoanii care a primit-o fora sii $fie ini(ial acest lucru, sanc-
- infraqiunea de punere in circulatie de valori fals ificate poate fi retinutii in concurs
fionand-o mai pufin sever decal prima punere in circula(ie.
cu in~e l ac iunea, in cazul in care persoana care le prime~te a fost indusa in croare ~i a
4.2. Obiectul infractiunii suferit un prcjudiciu 1;
- ciind fapta se saviir~e~te prin acte succesive, se va retine forma continuata a
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia lncrederea publica acor-
infractiunii;
data monedelor cu valoare circulatorie, titluri lor de credit, ti tlurilor sau instrumentelor
pentru efectuarea pla~ilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanlHoare, respectiv - fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
timbre lor de orice fel, marcilor po~tale, plicurilor po~tale, ca~ilor po~tale ~i cupoanelor (ii) primirea, de(inerea sau transmiterea in vederea prmerii lor in circula(ie de
raspuns international , precum ~i Ia operatiunile care se e fectueaza cu acestea; monedii cu valoare circulatorie fa/sificatii, a tit/uri/or de credit, tit/uri/or sau instru-
b) obiectul material: valori le falsificate: monedele cu valoare circulatorie falsi- mente/or pentru efectuarea pliifilor sau a oriciiror a/tor tit/uri ori valori asemii-
ficate p rin a/terare, titlurile de cred it, titlurile sau instrumentele pentru efectuarea plati- niitoare falsificate, respectiv a timbre/or de orice jet, miircilor po!jtale, plicurilor
lor sau orice alte titluri ori valori asemanatoare falsificate prin alterare, respectiv a po!jtale, ciir(ilor po!ftale !fi cupoanelor riisprms international falsificate {art. 313
timbrelor de orice fel, marcile po~tale, plicurile po~talc, cartile po~tale ~i cupoanele a/in. (1) teza a /1-a NCP}.
raspuns international fa lsi ticate prin alterare. - fapta tipica consta in primirea (luarea in posesie), de{inerea (pastrarea) sau
transmiterea (remiterea) valorilor falsificate; aceste modalitii\i trebuie sa fie realizate in
4.3. Subiectii infractiunii scopul punerii in circula(ie a valorilor falsificate;
a) subiectul activ: autor al faptei in forma tip poate fi orice persoana (fizica sau - reprezintii un caz special de incriminare a tainuirii sau fav0rizarii raptuitorului care
jurididi) care are capacitate penala, cu exceptia autorului sau participantului Ia fals ifi- a falsificat monedele sau titlurile de valoare;
carea valorilor cand se va retine prima forma asimilata a infractiunii prevazuta de - fapta nu este tipica in ipoteza In care Ia momentul intrarii in posesia valorilor
art. 3 13 a!in. (2) NCP; falsificate laptuitorul nu cuno~tea caracterul fals al acestora;
- subiect activ nemijloc it al celei de-a doua forme asimilate a infractiunii este orice - fapta nu poate fi savar~ ita de autorul falsului sau de un participant Ia acesta,
persoana (fizica sau juridica) care constatiind ulterior intrarii In posesie ca detine valori intrucat prima forma asimilata prevazuta de art. 3 13 alin. (2) NCP incrimineaza numai
fa lsificate, le repune In circula~ie; punerea in circulafie a valorilor falsificate de autorul sau participantul Ia fals; astfel,
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. detinerea este absorbita in mod natural In falsificare; prin urmare, In sarcina autorului
falsului prevazut de art. 310 -3 12 NCP sau a participantului Ia aceasta nu i se poate
b) subiectul pasiv: statui sau institu~ia competenta sa puna In circula~ie monedele
retine In concurs cu aceasta infractiune ~i cea prevazuta de art. 313 alin. ( I) teza a ll-a
cu valoare c irculatorie, titlurile de credit, titlurile sau instrumentele pentru efectuarea
NCP cu referire Ia primirea, de(inerea sau transmiterea valorilor fa lsificate.
platilor sau orice alte titluri ori valori asemanatoare, respectiv a timbrelor de orice fe l,
marcile po~tale, plicurile po~ta le, cartile po~tale ~i cupoanele raspuns international.
~ Detinerea de moneda, cu ~tiintii
eli este falsificata, in vederea punerii in
4.4. Latura obiectivii circulatie, constituie infractiune chiar dacli nu a fost pusa in circulatie. inainte de
a incerca sa viindli moneda fals ificata, laptu itorii nu au comis tentativa Ia
a) elcmentul material : infractiunea de in ~e l aciune, deoarece lip se~ le ac(iunea de punere in executare a
(i) punerea in circulafie de monedii cu valoare circu/atorie falsificatii, a tit/uri/or hotadirii de a savar~ i infractiunea. Sub aspectul acestei infractiuni, deci, fapta a
de credit, tit/uri/or sau instrumentelor pentru efectuarea pliifilor sau a oriciiror a/tor ramas in faza actelor preparatorii, nesanctionata de lege (C.S.J., sec(ia penala,
tit/uri ori valori asemiiniitoare falsificate, respectiv a timbre/or de orice fel, miircilor decizia nr. 155711996, www.legalis.ro).
po!ftale, plicurilor pO!ftale, ciirfilor po!jtale !fi cupoanelor riispuns international falsi-
ficate [art. 313 a/in. (1) teza I N CP};
1
- reprezinta in fapt un , uz de fals" cu privire Ia valorile falsificate constiind in intro- In acest sens, in doctrina (F. Streteanu, Concursul de infractiuni, Ed. Lumina Lex,
Bucure~ ti , I999, p. I 56- I57) s-a aratat ca in ipoteza in care remiterea valorilor falsilicate nu a
ducerea acestora In circuitul economico-financiar;
fost realizata cu titlu gratu it, ci oneros infractiunca de punere in circulatie a valorilor
falsilicate va fi retinuta in concurs cu cea de in~e l aciu n e.
 690 Drepl penal. Partea specialii !nji·ac{iuni de jals 691
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale rcferitoare Ia lncre- - tentativa este ;JOSibila ~i incriminata ;
derea acordata timbrelor, marcilor, precum ~i operatiunilor care se etectueaza cu
acestea (infrac(iune de pericol abstract); - desi prin raportare Ia punerea in circula{ie a valorilor fa lsificate, primirea acestora
poate avca aparenta unci tentative, trebuie avut In vedere ca primirea constituie una
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea fapte i.
dintre modalitatile alternative de comitere a faptei prevazute de art. 313 alin. (I) teza
4.5. Latura subiectiva a 11 -a NCP, constituind astfel o forma consumata a infractiunii ;
- infractiunea se consuma Ia rnomentul comiterii faptei tipice;
- intentia directa sau indirecti'i in ipoteza In care fapta se comite prin punerea in
circulatie a valorilor falsificate; - fapta comisa In modalitatea punerii in circula{ie a valorilor falsificate se consuma
Ia momentul realizarii aqiunii infractionale; nu prezinta importanta cantitatea de valori
- intenfia directa In cazulln care fapta se comite prin primire. de{inere sau transmi-
puse in circulatie ilegal ~i nici intervalul de timp cat acestca au fost in circulatie pana Ia
tere, fiind necesarii refinerea scopului special a/ comiterii faptei in vederea punerii fn
circula{ie a valorilor falsijicate. momentul descoperirii lor, acest din urma moment neputand fi asimilat cu eel al
epuizarii infraqiunii 1;
4.6. Prima forma asimilata a infractiunii [art. 313 alin. (2) NCP] - fapta comisa in modalitatea detinerii reprezinta o infraqiune continua, care se
epuizeaza Ia momentul incetari detinerii;
- punerea in circula(ie de moneda cu valoare circulatorie falsificata a . titlurilor de
credit, titlurilor sau instrumentelor pentru efectuarea platilor sau a oridiror altor titluri - poatc fi sava r~ita in forma continuata, caz in care infrac~iunea se epuizeaza Ia data
ori valori asemanatoare falsificate, respectiv a timbrelor de orice fel, marcilor ro~tale, realizarii ultimului act de executare.
plicurilor po~tale, cartilor po~tale ~i cupoanelor raspuns international falsificate siivar-
~itii efectiv ~i nemijlocit de ciitre autor sau un participant/a infrac(iunea de.falsijicare; 4.9. Pedeapsa
- se va retine concursul dintre una din infractiunile prevazute de art. 3 10-312 NCP - pentru fonna tip previizuta de art. 3 13 alin. ( I) NCP, precum ~i pentru prima
~i prima forma asimi lata a infraqiunii prevazuta de art. 313 alin. (2) NCP, daca fapta fonna asimilata prevazutii de art. 3 13 alin. (2) NCP: pedeapsa prevazuta de lege pentru
de punere In circulatie a valorilor falsificate este savar~iti'i chiar de autorul falsului ori infractiunea de falsificare prin care au fost produse valori le;
de un participant Ia fa ls (nude un tert caruia i-au fost incredintate fals urile).
- pentru cea de-a doua forma asirnilata prevazuta de art. 3 13 alin. (3) NCP: pedcapsa
4.7. Cea de-a doua forma asimilata a infractiunii [art. 313 alin. (3) NCPI prevazuta de lege pentru infrac~iunea de falsificare prin care au fost produse, ale carei
limite speciale se reduc Ia jumatate.
- cea de-a doua forma asimilatii a infraqiunii consIa in repunerea In circulafie de
moneda cu valoare circulatorie falsificata a titlurilor de credit, titlurilor sau instru-
mentelor pentru efectuarea platilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanatoare §5. Definerea de instrumente in vederea falsificirii de valori
falsificate, respectiv a timbrelor de orice fel , ml!rcilor po~tale, plicurilor po~tale, cartilor
po~tale ~i cupoanelor rl!spuns international falsificate de catre o persoana care a 5.1. Notiune
constatat, ulterior intrarii in posesia acestora, ca s unt false;
- este infraqiunea ce consta in fabricarea, primirea, de~inerea sau transmiterea de
- Ia momentul intrarii In poses ia valorilor autorul nu cunoa~te caracterul lor fals, instrumente sau materiale cu scopul de a servi Ia falsificarea valorilor sau titlurilor
lnsa ulterior dupa ce l~i da seama ca poseda valori fal sificate decide sa le repuna in prevazute in art. 3 10 NCP, art. 31 1 a lin. (I) NCP ~ i art. 3 12 NCP;
circulatie; nu prezinta importanta pentru retinerea tipicitii(ii faptei daca faptuitorul a
prirnit valorile falsificate cu titlu gratuit sau in mod oneros ~i nici daca a suferit sau nu
un prejudiciu;
- fapta se comite cu intentie directa; 1 in varianta agravata prevazuta de art. 313 ali n. (2) NCP nu se va reline existen\a unei

- In ipoteza In care inca din momentul intrarii in posesie taptuitorul cuno~tea infraqiuni conti nue, care are un moment al consumllrii ~ i unul al epuizarii, ci a unei
caracterul fals a! va lorilor se va retine forma de baza a infractiunii prevazuta de art. 3 13 infi'ac(iuni de stare definite In doctrinli (F. Streteanu, D. Ni(u , op. cit. , vol. II, p. 30) ca acea
alin. {I) NCP. it?frac(itme care. odaHi aj unsa In faza consumarii , produce o unnare care persista in timp, lara
a fi necesarli o manifestare de voinlli a autorului in acest scns. Aceia~i autori aratli eli ,in cazul
4.8. Formele infractiunii punerii in circu lalie a unor monede falsilicate [art. 3 13 a lin. (2) NCP], comiterea infraqiunii ia
s fiir~ it in momentul in care s-a rcalizat aqiunea incriminatli, chiar daca urmarea produsli
- actele de pregatire sunt posibile ~i, In principiu, nu sunt incriminate; actele de subzistli atiit timp cat valorile falsificate continua sa se afle in circuitul monetar (... )in aceste
pregatire constand in fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale In scopul de ipoteze, dc~i se creeaza o urmare antijuridica cc dureazli In timp, comiterea infrac1iunii
a servi Ia falsificarea valorilor sunt incriminate In art. 3 14 NC P; inccteaza odata cu produccrea accsteia, caci legiuitorul incrimineazli doar producerea
rcspectivei urmari , nu ~ i men1inerea ei".
692 Drepr penal. Parrea speciala lnfrac{iuni defals 693
- spre deosebire de C.pe n. din 1969, NCP a incriminat ca modalitati alternative ale - fab ricarea, urmatli de detinerea de instrumente ori m aterial e astfel fabricate in
formei de baza vi primirea sau transmiterea de instrume nte sau matc riale cu scopul de vederea fa lsificarii de mo nede, timbre sau de alte valo ri etc. reprezi nta un caz de unitate
a servi Ia fa lsificarea valorilor sau titlurilor prevazute in art. 3 10 NCP, art. 3 11 a lin. ( I) natura Ia de infractiune, ne fiind retinut concursul de infract iuni ;
NCP ~ i art. 3 12 NCP; - infractiunea prevazuta de art. 3 14 NCP se va retine in concurs c u cea prevazuta de
- reprezintli o incriminare auto noma a uno r acte de pregatire Ia infractiunile preva- art. 310 sau 3 II NCP, respectiv art. 3 12 NCP in cazul in care , pe la nga detinerca
zute de art. 3 10-312 NCP; instrumentelor sau a m aterialelor, se realizeaza ~i fals ificarea de monede, alte va lori,
- constituie variantii agravatii a infrac(iunii fabricarea, primirea, detinerea sau timbre, marc i po~tale, plicuri po~tale, carti po~ta le ~i cupoane raspuns international.

~
transmiterea de echipamente, inclusiv hardware sau software. cu scopul de a servi Ia
fa/sificarea instrumentelor de p lata electronicii; Infractiunea de detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori
constituie o infractiune unica, indifere nt daca acestea pot servi Ia falsificarea
- NCP a stipulat vi o cauzii specialii de nepedepsire de care benejiciazii persoana numai a unora sau mai multor titluri enumerate de lege: monede sau alte valori ;
care dupii comiterea faptei tip ice fn forma de bazii sau agravatii fnainte de descope- marci; monede, timbre, alte valori straine. Ca atare, nu su bzista concursul de
rirea acesteia vi inainte de a se ji trecut Ia siivdrvirea faptei de jalsificare, predii infractiuni cand uncle instn1me nte sau matcriale fabricate o ri detinute puteau
instrumentele sau materialele de(inute autoritii(ilor j udiciare ori fncunovtin(eazii aceste servi Ia falsificarea de monede ~ i a lte le Ia fabricarea de marc i sau alte valori,
autoritii(i despre existen(a lor. amandoua valori le inscriindu-se in trasaturi le caracteristice ale infractiunii unice
(C.S.J. , sec(ia penala, decizia nr. 453/ /991, wv.'W.!egalis.ro) .
5.2. Obiectul infractiunii
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valori le protejate de lege (infrac-
a) obiectul juridic: relatiile sociale re feritoare Ia increderea publica in autentic i- fiune de pericol abstract);
tatea monedelor sau a altor valori, respectiv cele referitoare Ia increderea publica c) legatura de cauzalitate: rezu ltii. din materialitatea fapte i.
acordata timbrelor, marcilor, precum ~i operatiunilor care se efectueaza c u acestea;
b) obicctul material: instrumentele fabricate, primite, detinute sau transmise in 5.5. Latura subiectiva
vederea falsifica rii de monede, timbre sau de a lte valori etc.
- fn ipoteza variantei agravate constituie obiect material a/ infracfiunii echipa-
mente, inclusiv hardware sau software, fabricate, primite, definute sau transmise cu - scopul: instrumentele sau materia lele sa fie fabricate, primite, detinute sau trans-
scopul de a servi lafalsificarea instrumentelor de plata electronicii. mise pentru a fi fo losite Ia falsificarea de monede, alte valori cu putere c irculatorie,

5.3. Subiecpi infracfiunii

1
Problema laturii subicctive a stamit controverse in doctrina. Astfel, /. Nedelcu (in NCP
a) subicctul activ: au tor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capa- comentat, ed. a 2-a, p. I 061) a evidt:ntiat pozitiile ex primate retinand urmatoarele: , Dupil cum
c itate pena la; scopul se refera Ia vinovatie ori Ia actiune/element material, infractiunea se realizeaza numai
- participatia penala este posibi la in toate formele : coautorat, instigare, complicitate . cu intentie directa (prima ipoteza) sau se realizeaza atiit cu intentie d irecta, cat ~i indirecta
(ipoteza a doua). Tratiind vinovatia, doctrina (Explica{ii IV, ed. I, 1972, p. 400, 40 1) a d ist ins
b) subiectul pasiv: statui sau institutia com petentli sa puna in circulatie monede, intre doua situatii. Prima este situatia in care autorul fabricil sau detine instrumentcle sau
a lte valori, timbre, ma rc i po~tale, plicuri po~tale, carti po~tale ~ i c upoane rlispuns materialele pentru uzul personal, caz in care, pentru ex istenta infractiunii, cste ncvoie de o
international. intentie directa, calificata prin scopul urmarit (adica, trebuie sa se constate ca autorul a
fabricat ori detinut instrumentele sau materialele cu scopul de a se servi personal de accstea Ia
5.4. Latura obiectiva fa lsificarea de valori). A doua situatie este aceea in care fabricarea sau delinerea se face Ia
solicitarea ~i pentru uzul altor persoane, caz in care infraqiunea se poate comite ~ i cu intentie
a) elcmentul material: fabricarea de instrumente o ri materiale sau pmnrrea, indirecta (autorul prevede eli instrumentele ori materialele solic itate de alte persoane ar putea
definerea, respectiv transmiterea ins trume ntelor fabri cate in vederea falsifi carii de fi folosite Ia falsificarea de valori ~i, de~i nu urmare~te un asemenea rezultat, accepta totu~i
monede, timbre sau de a lte valori etc.; eventualitatea producerii lui); in acest caz, termenul scop are sensu! de destinatie, viziind
- instrumentele sau materia le le fabricate, primite, detinute sau transmise trebuie sa aqiunea, ~i nu vinovatia. intr-o alta opinie (V. Papadopol, in T. Vasiliu $.a., Codul penal
comentat ~i adnotat. Partea speciala, vol. II, Ed. $tiintifica ~ i enciclopedica, Bucure~t i , I 977,
fi e apte sa fi e folosite Ia fals ificarea de monede, timbre sau de alte valori etc.;
p. 233_1 . ~~~ss_a,var~e§te nuiJ1,:.i. ~u in.!;~~~ direclli". .,, ~"~" = - _ ~~-­
- daca instrumentele sunt apte sa falsifi ce atat bunurile prevazute de art. 3 10 NCP, se veoea~i mOdificarea oberatlde legiUitor m prhdnta art. 16 alin, (3) lit. .a) teza au~~
ciit ~i pe cele prevazute de art. 3 11 sau 3 12 NCP, se va retine o unitate naturala de CP p"otriyi~ cariia ori d~ cAte ~ri no~.~~ incriminare,prevede necesitatea .existent~. on~
infractiune; cp,p spec1al ,pentru ootmtetea -infraettunu~-m forma de bazii., ,~av ca -element al..,.yana.gte
·mv.me a infufcfullili.' fi Pia ya)i,'ijpicAAI!!P!Lt'!ac~ •este .'<.Q!JJ!~(;'u •ilit.enpe clirecuf
 lnfrac(iuni defals 695
694 Drept penal. Partea specialii

timbre, miirci po~tale, plicuri po~tale, ci'irti postale si cupoane ri'ispuns international; nu §6. Emiterea frauduloasa de moneda
intereseazi'i pentru existen(a in fractiunii daci'i scopul a fost atins efectiv, fiind necesar ea
scopul sa existe numai Ia data si'iviir~i rii faptei tipice; 6.1. Notiune
- nu intereseaza mobilul care 1-a animat pe raptuitor. - este infraqiunea ce consta in confectionarea de moneda autentica prin folosirea de
instala\ii sau materiale destinate acestui scop, cu 'indl.lcarea conditiilor stabilite de
5.6. Varianta agravata autoritatilc competente sau tara acordul acestora [art. 315 alin. (I) NCP);
- constituie variantii agravatii a infrac(iunii fabricarea, primirea, definerea sau - constituie variantii derivatii a infraqiunii punerea in circulatie a monedei con-
transmiterea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi Ia feqionate prin folosirea de instalatii sau materiale destinate acestui scop, cu incalcarea
falsijicarea instrumentelor de platii electronicii; astfe/, a fost inclusii in NCP conditiilor stabilite de autoritatile competente sau tara acordul acestora, precum ~i
infrac(iunea previizwii de art. 25 a/in. (22) din Legea nr. 36512002, republicatii. primirea, detinerea sau transmiterea acesteia, in vederea punerii ei in circulatie.

5.7. Formele infracfiunii 6.2. Obiectul infractiunii

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica in
- infraqiunea se consuma in momentul fabricarii unui instrument sau material in autenticitatea monedelor;
vederea folosirii acestuia Ia falsificarea de monede, timbre sau alte valori, respectiv in b) obicctul material: fa forma de bazii nu are, moneda autentica confectionata in
momentul in care instrumentele sau materialele au intrat in stapiinirea efectiva a mod fraudulos, care este identica cu moneda oficiala, constituie produsul infrac(iunii;
fi'iptuitorului sau au fost transmise de acesta; - Ia varian/a derivatii moneda confectionata fraudulos ~i pusa in circulatie constituie
- saviir~irea faptei prin fabricare poate imbraca forma continuati'i, caz in care infrac- obiectul material al infractiunii;
tiunea se consuma Ia data ultimului act de executare; - moneda: este mijlocul de plata emis de un stat; poate fi metalicii sau moneda de
- in cazul in care fapta este comisi.i in modalitatea detinerii, infraqiunea are caracter hartie:
continuu, epuiziindu-se Ia momentul inceti'irii detinerii ilicite. - in cazul In care sunt confeqionate monede ale altor state ori ale U.E., fapta intru-
5.8. Pedeapsa
ne~te tot elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 315 NCP, intruciit,
potrivit art. 316 NCP, dispozitiile art. 315 NCP se aplica ~i In cazul cii.nd infraqiunea
- pentru forma tip: inchisoarea de Ia I Ia 5 ani; prive~te monede emise In strainatate.
- pentru varianta agravata: inchisoarea de Ia 2 Ia 7 ani.
6.3. Subiectii infractiunii
5.9. Cauza speciala de nepedepsire a) s ubicctul activ: autor poate fi orice persoanii (fizica sau juridica) care a re
- pentru a opera cauza speciala de nepedepsire trebuie indeplinite cumulativ urma- capacitate penalii $i care este imputemicita de autoritatea competenta (banca centrala)
toarele condi(ii: sa efectueze activitati de confeqionare a monedei autentice;
a) sa fi fost comisa fapta in fonna de bazi'i sau in varianta agravati'i; - participa\ia penala este posibila In toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
b) fapta si'i nu ti fost descoperita; b) s ubiectul pasiv: statui sau institutia emitenta a monedei.
c) fi'iptuitorul sa nu fi procedat Ia falsificarea valorilor, comitiind astfel ~i vreuna
dintre infractiunile previ'izute de art. 3 10, 311 sau 312 NCP; 6.4. Latura obiectiva
d) fi'iptuitorul sa ti predat instrumentele sau materialele detinute autoritatilor a) clementul material: confec(ionarea de moneda autentica prin folosirea de
judiciare sau sa fi incuno~tintat autoritatile judiciare despre instrumentele sau mate- instalatii sau materiale destinate acestui scop, cu incalcarea conditiilor stabilite de
rialele detinute. autorita\ile competente sau tara acordul acestora;
- daca sunt indeplinite conditiile enumerate mai sus, fapta va constitui infrac(iune, - faptuitorul emite a$adar, tara drept, moneda autentica, folosind instalatiile sau
insa raptuitorul va beneficia de cauza de nepedepsire prevazuta de art. 314 alin. (3) materia tete care sunt In mod oficial destinate emiterii monedei;
NCP. - inciilcarea condi(iilor impuse de autoritii(ile competente nu se refera Ia orice
forma de nerespectare a condi\iilor contractuale ori Ia ceri ntele de forma sau de
siguran\ii ale monedei, ci Ia cantitatea de moneda confectionata, surplusul fiind eel
care atrage caracteml fraudulos at confectionarii;
 696 Drept penal. Partea specialii

- inexisten{a acordului autoritii{ii competente vizeaza situat}ile in care moneda se

confectioneaza fara a exista vreo solicitare de Ia banca centrala ori dupa finalizarea
raporturi lor contractuate cu aceasta;
- NCP incrimineaza ca variantii derivatii punerea in circulafie a monedei confec-
tionate, precum .yi primirea, de(inerea sau transmiterea acesteia, In vederea punerii ei
In circulatie;
- in cazul in care dupa confectionare se pune in circulatie moneda confectionatii fara
drept se va retine concursulintre infractiunea In fonna tip !?i cea in varianta derivatii.
b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia incre-
derea publica In autenticitatea monedelor (infracfiune de pericol abstract);
c) legiitura de cauzal.i tate: rezultii din materialitatea faptei.

6.5. Latura subiectiva

- inten(ia directii sau indirectii;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
slivar~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.

6.6. Formele infractiunii

1.1. Notiune
- actele de pregatire sunt posibile ~i. In principiu, nu sunt incriminate;
- este infraqiunea ce constli In falsificarea unui lnscris oficial (inclusiv a copiilor
- tentativa este posibila ~i incriminata; legalizate ale acestuia), prin contrafacerea (imitarea) scrierii sau a subscrierii ori prin
- infractiunea se consuma Ia momentul comiterii faptei tipice; alterare In orice mod (~tergeri , adaugiri etc.), daca inscrisul oficial falsilicat este de
- poate fi sava~itii in forma continuatii, caz in care infractiunea se epuizeaza Ia data natura sa produca consecinte juridice [art. 320 a lin. (I) NCP];
realizarii ultimului act de executare. - constituie varianta agravatii a infraqiunii savar~irea falsului de ci'ilre un func-
tionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
6.7. Pedeapsa
1.2. Obiectul infractiunii
- pentru forma de baza ~i cea derivatii: inchisoarea de Ia 2 Ia 7 ani ~i interzicerea
exercitarii unor drepturi. a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica de care se
bucura inscrisurile oficiale;
b) obiectul material: inscri sul prt!ex istent alteriirii, in cazulin care falsul sc reali-
zeaza in aceasta modalitate.
- in ipoteza falsificarii unui inscris oficial prin contrafacere, inscri sul falsilicat va
reprezenta produsul infraqiunii, iar nu obiectul material al acesteia 1;
- prin inscris se intelege actul unilateral sau conventional care emana de Ia una sau
mai multe persoane fi zice sau juridice de drept public sau de drept privat ori care
apartine acestor persoane; inscrisul trebuie sa aiba o forma materiala (tiparit pe hartie),
neavand relevanta Ia aceastii infraqiune forma electronica a inscrisului;

1
In acela~i sens F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 27 1 care mai arata ca , infrac-
tiunile de fa ls, in modalitatea intocmirii sau contrafacerii unui inscris, sunt infractiuni de
rezultat - caci ele detennina o modificare in lumea exterioara, respectiv aparitia inscrisulu i
care anterior nu cxista - dar nu au un obiect material, foaia de hartie pe care s-a rcdactat. ( .. . )
nu vedem cum o coala alba de hartie (pe care se redacteaza inscrisul contrafacut) ar fi .,lezata"
prin redactarea pe ea a inscrisului conlratacut".
 698 Drept penal. Partea speciala Fafsuri fn inscrisuri 699
- potrivit art. 178 a!in. (2) NCP, inscris ojicia/ este oricc inscris care emana de Ia o - in doctrina 1 s-a apreciat ca inscrisul oficial poate fi produclHor de consecinte
persoani'i juridicii dintre cele Ia care se referii art. 176 NC P [autoritati le publice, juridice contra unei persoane liz ice sau juridice; aceasta persoanii este subiectul pasiv
institutiile publice sau a lte persoane j uridice care administreaza sau exploateaza C'ventual a l infractiuni i care va deveni s ubiect pasiv efectiv atunci ciind inscrisul va fi
bunurile proprietate publ ica ori de Ia persoana prew'izuti'i in art. 175 a/in. (2} NCP tolos it impotriva sa; aviind in vedere ca subiectul pasiv este titularu l va lorii sociale
(persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de care constituie obiectul jurid ic al infractiunii ~ i ~i niind seama de fa ptul ca subiectul
autoritatile publice sau care cste supusa controlului ori s upravegherii acestora cu privirc pas iv al infractiun ii nu se confunda cu persoana prejudiciata, nu cred ca se impune
Ia indeplin irea respectivului serviciu public) sau care apartine (inregistra't sau depus) retinerea unei noi distinqii in categoria subieqilor pasivi intre cei eventuali ~i cei
unor asemenea persoane (de pilda, diplomele de studii, acte le de stare civi la, hotariirile efectivi2 , existenta subiectului pasiv putiind fi retinutii doar in ipoteza existentei unei
judecatore~ti, ordinele emise de catre un ministru)];
vatamiiri a valorii sociale protegu ite, iar nu in eventual itatea ex istentei unei vatamllri.
- lnscrisu l care emana de Ia o unitate dintre cele prevazute de art. I 76 NCP ori de Ia In p lus, trebuie avut in vedere ca nu in toatc lmprej urarile In care se realizeaza o
persoana previizuta in art. 175 a/in. (2} NCP trebuie sa respecte conditiile ad aqiune de falsificare a inscrisului oficial se produce automat ~ i o consecintll juridic
validitatem prevazute de lege, sa aiba valoare probatorie ~i sa lie ap te de a da na~tere, prejudiciabila unei persoane fiz ice sau juridice.
modi fica sau stinge raporturi j uridice;
- copi ile legalizate ale inscrisurilor o fic iale au aceea~i valoare ca ~i original ul , chiar 1.4. Latura obiectiva
~i In ipoteza in care nu mai ex ista sau nu se mai gase~te in materi alitatea sa origina lul; a) element.ul material: fa ls ificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori
- inscrisul formeaza obiectul materia l al infraqiun ii, ind iferent daca a fost falsi- a semnllturii sau prin alterare (infrac{hme comisiva);
fica! total sau partial, daca fa lsul prive~te con{ inutul inscrisului ori semnatu ra aces- - prin activitate infractionala se actioneazll asupra formei materiale a inscrisului
tuia , sau modul de autentificare, de atestare ori de certificare a acestuia 1; (instrumentum);
- este necesar ca inscrisu l oficial sa nu fie lovit de o cauza de mil itate abso luta, - contrajacerea (pliismui rea, ticluirea) este modalitatea de falsifica re a unui inscris
care sa fie evidenta (In absenta eviden tei ca uzei de nulitate absoluta fapta va fi tipica) oficial constiind in ac{iunea de reproducere, pri n imitare, a obiectului fa lsificat;
sau sii nu fie perimat; daca aq iunea de fa ls ificare prive~tc un inscris care cstc lovit de contrafacerea poate privi scrierea (continutul inscrisului, cu respectarea cerintelor de
o cauza de nul itate relativii, fapta va fi tip ica; forma pentru a da aparenta unui inscris real) sau subscrierea (semnlltura persoanei In
- In ipoteza in care inscri sul care se dore~te a fi fa lsilicat este el insu~i rezultatu l drept sa semneze inscrisul oficial ori o alta semnatura);
unor acte de fa lsificare efectuate anterior fie de aceea~ i persoanii, lie de un tert, activi- - alterarea este modalitatea de falsificare a unui inscris oficial constiind in acfiunea
tiitile ulterioare de contrafacere ~i/sau de alterare a inscrisului deja fa lsificat nu vor de modificare in sens material a acestuia (de exemplu, prin efectuarea unor adaugiri,
constitui o fap ta tipicii prevazutii de art. 320 NCP; ~tersaturi, modifica ri in inscris, inclusiv mod ificarea punctuatiei dacii prin acesta se
- sunt asimilate cu lnscrisurile o ficiale bi letele, tichetele sau orice imprimate pro- schimba sensu! celor consemnate in inscris);
duciitoare de consecinte juridice care emana de Ia o unitate d intre cele prcvazute de -in literatura de special itate3 s-a aratat in mod lntemeiat ca nu este tipica fapta de
art. 176 NCP ori de Ia persoana previizuta in art. 175 alin. (2) NCP. a altera un inscris in scopul indreptiirii unei erori materiale ori a unei lacune a
acestuia; tot astfcl, in doctrina4 s-a aprec iat ell nu este tipicii fapta unei persoane de a
1.3. Subiectii infractiunii
semna un 'inscris oficial in numele a ltei persoane fie cu acordul acesteia, fie in con-
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanii fizica sau juridicii (necircumstan- ditiile in care aceasta se afla intr-o impos ibil itate temporara de a semna, , deoarece,
tiat) cu capacitate penalii; astfel, lncrederea publica nu este atinsa; prin urmare, actul fals trebuie sa produca alte
consecinte juridice sau .yi alte consecinte )uric/ice deciit cele pe care le-ar fi produs
- In ipoteza in care subiect activ nemij loci t este un funcfionar public care comite
falsul material in exercitarea atributiilor de serviciu se va re~ine varianta agravata a
daca nu era fa lsificat. Or, actul semnat pentru al ta persoana nu genereaza alte conse-
infractiun ii;
1
- participatia penala este pos ibilii in toate forme le: coautoratul, instigarca sau com- Idem, p. 377.
2 Deopotrivll, crcd ca este eronata distinq ia facuUi In unele lucrllri (a se vedea C. Rotam,
plicitatea.
in Curs tematic 2, p. 38 1) intre subiect pasiv prinicipal ~i subiect pasiv eventual (acesta din
b) subiectul pasiv: unitatea emitentii sau cea ciireia ii apartinc inscrisul olicial; unna fiind considerat persoana fizica sau juridicll ale carei interese au fast lezate de lnscrisul
falsificat; se remarcll faptul eli de~i este considerat subiect pasiv eventual, autoarea considera
ca lezarea este efectiva, nu evcntuala).
3
S. Bogdan, op. cit., p. 540.
~.a.,
1
V. Dongoroz Explicatii teoret ice ale Codu lui penal. Partea speciala, vol. IV, • T. Vasiliu !j.a., Codul penal comentat ~i adnotat. Partea speciala. vol. II, Ed. $tiintifica ~i
op. cit., p. 376.
Enciclopedica, Bucure~ti , 1977, p. 256.
 Falsuri in l11scrisuri 701
700 Drept penal. Partea specia/ii
- falsificarea lnscrisului oficial de functionarul public aOat In exercitiul atributiilor
cintc dedit cele ce ar fi avut Joe in cazul in care persoana respectiva ar fi semnat ea
de serviciu nu are loc Ia momentul lntocmiri i acestuia, ipoteza In care se impune reti-
insa~i actu l";
naea comiterii infraqiuni i de fa ls intelectual, daca func~ionarul public era competent
- cerin(a esen(ialii: este necesar ca inscrisul contraracut sau alterat sii fie apt de a sa lntocmeasca lnscrisul; In s itualia In care funqionarul public nu avea competenta de a
produce consecin(e juridice; lntocmi lnscrisul oficial, chiar daca falsul are loc Ia momentul intocmirii se va retine

~ plasmuie~te,
varianta agravata a infraqiunii de fals material in lnscrisuri oficiale, deoarecc activi-
Persoana care in intregime sau paflial, un inscris oficial tatea sa reprezinta in realitatc o contrafacere a lnscrisului;
comite infractiunea de fa ls In inscrisuri oficialc rara a fi necesar ca, pentru
existenta acestei infractiuni , lnscrisul sa fie folosit (Trib. Suprem, sec{ia penalii, - se poate retine coautoratul daca infractorii au calitatea speciala cerulli de lege;
decizia de indrumare nr. 1//969, in R.R.D. nr. 511970, p. /16- 118). - se va retine instigarea sau complicitatea Ia varianta agravatl'i daca participantul a
cunoscut sau a prevazut calitatea speciala a autorului.
~ Prin falsificare nu trebuie sa se inteleaga numai denaturarea unui
inscris adevarat, ci ~i plasmuirca in lntrcgimc a unui inscris. lntocmirea unei 1.7. Formele infr actiunii
copii a unui act inexistent constituie, de aceca, infracti unea de fa ls material in
- actele de pregatire sunt posibilc, dar nu sunt incriminate;
inscrisuri oficiale (Trib. Suprem, sec(ia penala, decizia nr. 411/1971, in R_eper-
toriu /969-1975, p. 168). - tentativa este posibila ~i incriminata;
- infractiunea se consuma in momentul In care s-a realizat fapta tipica, chiar daca
- fapta va fi tipica ~ i in cazul in care este fals ificata o copie legalizata a unui inscris
oficial; fapta nu va fi tipica daca activitatea de alterare vizeaza u n inscris fa lsificat inscrisul fa lsificat nu a fost folosit;
anterior; - poate fi realizata In forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza Ia data
- in cazul in care falsificarea unui inscris oficial se realizeaza prin aplicarea unei realizarii ultimului act de executare.
~tamp il efa lse, se va retine in concurs fa lsul material in inscrisuri oficiale ~i folosirea de
instrumente false (art. 318 NCP); 1.8. Ped eapsa
- nu este necesara pentru saviir~ irea infractiunii ~i folosirea inscrisului oficial falsi- - pentru forma de baza: lnchisoare de Ia 6 luni Ia 3 ani sau cu amenda (180-300
fica!; in ipoteza in care eel care a fa ls ificat inscrisu l oficial il ~i folose~te ulterior, se va zile-amenda);
retine concursul real intre infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale ~i una sau - pentru varianta agravata: inchisoarea de Ia l Ia 5 ani ~i interzicerea exercitarii unor
mai multe infractiuni de uz de fals (in functie de numarul utilizarilor frauduloase); in
drepturi.
ipoteza in care se retine aceea~i rezolutie infractionala va exista o un itate legala sub
forma infractiunii continuate de uz de fals);
b) urmar ea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia incre- .::.§2-=-:FalsuffritelectUal
derea publica de care se bucura inscris urile oficiale; in cazu l In care fapta se comite
prin contrafacere wmarea imediata trebuie sa constea ~i in aparitia inscrisului 2.1. Notiune
contratacut care anterior nu exis ta; - este infractiunea ce consta In falsificarea unui inscris oficial cu prilej ul intocmirii
c) legatura d e ca uzali tate: rezu lta din materialitatea faptei Ia modalitatea comiterii acestuia, de catre un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin
faptei prin alterare (infractiune de pericol abstract); in cazul in care fapta este comisa atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea,
prin eontrafacere fiind o infractiune de rezultat legatura de cauzalitate trebuie dovedita; cu ~tiin\A, de a insera unele date sau lmprejurari (art. 321 NCP).

1.5. Latur a su biectiva 2.2. O biectul infractiunii

- intentie directa sau indirecta; a) obiectul jur idic: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica de care se
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost bucura inscrisurile oficiale;
saviir~ ita ;
acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei. b) ob iectul m aterial: 'inscrisul oficial falsificat emis de organul competent cu
respectarea conditiilor ad validitatem.
1.6. Varianta agr ava ta
- este mai grava comiterea falsului material in inscrisuri oficiale de un functionar ~ lnscrierea de date nereale in cametul de munca, de catre un funct ionar
public (art. 175 NCP) aflat in exercifiu/ atribu{iilor de serviciu (indiferent daca inscrisul aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu, constitui e fa ls intelectual, acest act
oficial a fost intocmit ab initio chiar de functionarul public ori de catre alt functionar);
 Falsuri in inscrisuri 703
702 Drept penal. Parteo speciala
care semnaturile nu apaJ\in vanzatorilor constituie infractiunea de fals intelec-
avand caracter de inscris o fi cial. Falsificarea une i adcverin1e eliberate de o tual (C.S.J .. sec(ia penala, decizia nr. 337811998, www.legafis.ro).
cooperativa m e~te~ u gli reasca privind vechimea in munca $i vcniturile unor
cooperatori constin1ie fa ls in inscrisuri sub semnlitura privata, acest act neavand - participatia penala este posib ila in toate fom1ele: coautoratul (dadi toti subiectii
caracterul unu i inscris o ficial (C.S.J. , sec(ia penalii. decizia nr. 2822120(}3, activi au cal itatea de functionar public $i se afla in exercitarea atributiilor de serviciu in
www.legalis.ro). legatura cu emiterea actului); instigarea sau complicitatea nu este conditionata de vreo

- in vederea evitarii duble i incriminari , prin LPANC P a fost abrogat art. 43 din calitate a participantulu i;
Legea contabilitatii nr. 8211 991 , republicata, deoarece prevedea o incriminare speciala - este posibilli participatia improprie Ia fals intelectual atunci cand autorul comite
a fa lsulu i intelectual. fapta din culpa sau lara vinovatie;

2.3. S ubiectii infr actiunii ~ Fapta inculpatei M.A.V., care, Ia data de 21 mai 2009, 1-a detenninat
pe inculpatul R.P., judecator in cadrul Judecatoriei Nasaud, sa procedeze Ia
a) s ubicctul activ: autor este funq ionarul pu blic atlat In exerc i~iul atributi ilor de redactarea unci incheieri In Dosarul penal nr. .. ./2008, atlat pe rolul Judecatoriei
serviciu care este competent sa intocmeasca inscrisul oficial; Nlisaud, in care sa consemneze, 'in fats, participarea unui alt procurer de ~edin\li,
- potrivit art. 175 NCP, fu nqionar public, in sensu! legii pena le, este persoana care, unnarind ascunderca stlirii de incompatibilitate a inculpatei in cauza respectivli,
cu titlu pennanent sau temporar, cu sau lara o remuneratie: intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de instigare Ia fa ls intelectual.
(i) exercita atribufii !ji resp onsabilita(i, stabilite in temeiul legii, in scopul reali- Fapta inculpatului R.P. care, unnare a solicitlirii fonnulate de clitre inculpata
M.A.V., a dispus grefierul ui de ~edinVi sli consemneze, in fa ts, In 'inchcierea de
zarii p rerogative/or p uterii legislative, executive sau judeciitore!jfi (de pi lda. deputatii ,
~edinta a cauzei penale nr ... ./2008, participarea unui alt procurer de ~edintli,
senatorii, Pre ~edinte le Romanie i, membri i G uvem ului, judecatorii ~ i procurori i,
urmarind ascunderea starii de incompatibilitate a inculpatei, incheiere pe care a
membrii CSM etc.); semnat-o ~i a dispus ata~area sa Ia dosarul cauzei, intrune~te elementele consti-
(ii) exercita o ftm c(ie de demnitate p ublica sau o ftm c(ie p ublica de orice naturii tuti ve ale infraqiunii de fats intelectual (I.C.C.J. . sec{ia penala, decizia
(de exemplu: fu nqionarii publici propriu-zi ~ i sau cei cu statut special, functionarii
nr. 90/2015, www.scj.ro).
pub lic i din cadrul administratiei centra le sau locale, functionarii parlamentari, primarii,
pre~edinti i de consilii locale sau judetene, pre~edinte le Curti i de C onturi, po li\i ~tii , ~ Fapta inculpatului de a-i propune unui politist sli-i 'incheie pro-
medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spital iceasca din s istemul public cesul-verbal de constatare a producerii accidentului cu o dalli ulterioarli (pentru a
de slinatate etc.); putea incheia asigurarea CASCO anterior accidentului in scopul obtinerii
(iii) exercita, singura sau impre una cu alte persoane, in cadrul unei regii auto- despllgubirilor de Ia asigurator), propu nere acceptatli de clitre politist, constituie
nome (de exemplu, Regia Autonoma pentru Activitati N ucleare, Regia Autonoma instigare Ia savar~irea infractiuni i de fats intelectual, iar in cazul politistului, fats
, M onitorul Ofic ial", Regia Autonoma Admini stratia Patrimoniulu i Protocolului de intelectual (1.C.C.J., sec{ia penala, decizia nr. 5049 din 6 septembrie 2006, in
Stat) , a/ altui operator economic sau a/ unei persoan e juridice cu capital integral sau NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1078).
majoritar de stat, atribufii legate de realizarea obiectului de activitate a/ acesteia (de
exemplu, directorul unei regi i autono me, g uvem atorul Bancii Nationa le a Roman iei, ~ Fapta inculpatului de a detennina, cu intentie, pe o salariatli subaltema
persoane le incadrate in unitati bancare cu capital integral sau majoritar de stat, nu $i lui, care nu cuno~tea realitatea, de a atesta, intr-o chitan~li fiscalli, date necores-
cele care i~i des!a~oara activitatea intr-o banca cu capital integral privat sau atat cu punzlitoare adevarului , cu scopul de a fi platite taxe vamale mai reduse de catre
persoana clireia i-a fost eliberata chitanta, intrune~te elementele constitutive ale
capital privat, cat $i cu capital de stat daca statui roman este actionar minoritar).
infractiunii de fats intelectual, sllvar~itli in conditiile participatiei improprii
- p ersoana asimilata f unc(ionarului p ublic potrivit art. 1 75 a/in. (2) NCP lper- (C.S.J., sec(ia penalii. decizia nr. 15311999, in R.D.P. nr. 112001, p. 140).
soana care exerc ita un serviciu de interes public pentru care a jost investita de auto-
riUitile publice sau care este supusa controlului ori sup raveg herii acestora cu privire ~ Fapta inculpatului care, in baza unci rezolutii infractionale unice, Ia
Ia indep linirea respectivu lui serviciu public (de pi lda, notari i, executorii j udecatore$ti. cererile din 20 iulie 2006 ~i din 2 1 martic 2007 a anexat acte false prin care se
expertii tehn ici autorizati, interpretii $i traducatori i autorizati, med ic ii, fu nqionarii identifica amplasarea imobilului in teritoriu, ceea ce a avut drept consecintli
bancari etc.) poate fi subiect activ nemijlocit al infract iunii]; emiterea certificatelor de urbanism din 31 iulie 2007 ~i din I 0 aprilie 2007,
con\inand mentiuni ~i anexe cu date nereale, de clitre functionarii ce au actionat
~ ~i
Actul de vanzarc-cumplirare intocmit autentificat de notarul pub lic lara vinovatie d in cadrul Primariei ~i, respectiv, Ia solicitlirile adresate Oficiului
consti tuie inscri s oficial, iar notaru l public are calitatea de fu nctionar publ ic. Ca Registrului Comertului de pe langli Tribunal, determinand e fectuarea de men-
unnare, autentificarea de catre notaru l public a unui act de vanzare-cumparare in
 704 Drept penal. Partea ~pecia/ii Falsuri In fnscrisuri 705
tiuni nereale in evidenta Registrului Comertului, in baza hotan1rii judecatomlui - In cazul In care falsul este realizat dupa intocmirea lnscrisului sau In afara exerci-
dclegat, conform incheierii nr. 2376 din I 0 iunie 2008, ti.mdamentatil. pe actele tarii atributiilor de serviciu ale functionarului public, se va retine saviir~i rea in fraqi unii
false folosite de inculpat (cu privire Ia denumirea, sediul, structura organizatorica a
rle fals material In inscrisuri oficiale, iar nu aceea de fals intelectual;
SC R.E.P. SRL C. devenita SC C.E.T.) intrune~te elementele constitutive ale parti-
cipatiei improprii Ia fats intelectual in forma continuata (J. C.C.J., secfia penalii, - in situatia in care funqionaru l public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu
decizia nr. 82 din I I martie 20I 5, fn NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1080). atesta cu prilejul ]ntocmirii unui lnscris oficial fapte sau 'imprejurari necorespunzatoare
adevarului, ~i ulterior contraface semnatura persoanei care avea competenta de a semna
b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institutia publica sau alta persoana juridica actul, se va retine savar~i rea In concurs real a infractiunii de fals intelectual ~ i a celei de
de drept public emitenta a lnscrisului oficial.
fals material in inscrisuri oficiale;

~ Falsificarea unor lnscrisuri apar(imlnd S.N. P. Petrom SA ~i

folosirea
- infraqiunea de fals intelectual poate fi retinuta in concurs real , nu ideal, cu
infraqiunea de uz de fals.
lor nu constituie infractiunea de fals intelectual ~i uz de fals, deoarece aceasta
societate comerciala nu este o persoana juridica de interes public, iar bunurile
acesteia, de asemenea, nu sunt de interes public; ca atare, faptele mentionate ~ Dezincriminarea unei fapte ~i abrogarea textului de incriminare sunt
constituie infractiunea de fals in lnscrisuri sub semnatura privata (C.S.J., sec{ia chestiuni diferite, a~a !neat abrogarea normei nu conduce, In mod automat, Ia
penalii, decizia nr. 660/2002, www.legalis.ro). dezincriminarea faptei. A~adar, nu exisHi dezincriminare atunci cand, de~i norma
de incriminare din legea veche nu se mai regase~te in legea noua, continutul ei a
2.4. Latura obiectivii fost preluat de o alta norma din Codul penal sau din legislatia speciala ori este
acoperit de o incriminare generala existenta. Or, o analiza in abstracto conduce
a) elementul material: fals ificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii aces- Ia concluzia ca, de~i dispozitia din legea speciala a fost abrogata, continutul ei
tuia,.fie prin ac(iunea de atestare a unei/unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare este acoperit, ca ~i anterior intrarii In vigoare a noului Cod penal, de incrimi-
adevarului (infracjiune comisiva) , fie prin omisiunea de a insera o/unele data/date sau narea generala, art. 32 1 NCP. in final, se impune a fi efectuata o analiza in
imprejurari (infracfiune omisiw.'i proprie); concreto, respectiv trebuie verificata corespondenta dintre fapta concreta, astfel
- in mod intemeiat s-a retinut in doctrina 1 ca este necesar ca atestarea mincinoasa cum a fost descrisa in considerentele deciziei din ape! ~i modelul legal de
sau omisiunea neingaduita sa priveasca fapte sau lmprejurari referitoare Ia starea de incriminare, ~ i anume eel prevazut In art. 321 NCP. Sub acest aspect se constata
fapt pentru a carei constatare se intocme~te inscrisul ~i sa fie producatoare de eli, prin decizia atacata, s-a retinut, lntre altele, ca recurenta inculpata A. , In
consecinte juridice; perioada I ianuarie 2009-3 1 mai 2010, in calitate de casiera in cadml Companiei
Nationale Loteria Romiina S.A., in mod repetat, a efectuat lnregistrari fictive sau
- In ipoteza in care fiiptuitorul procedeaza Ia falsificarea unui inscris sub semnatura inexacte In documentele contabile. Totodata, s-a retinut ca inculpata, Ia
privata cu prilejul intocmirii acestuia, prin atestarea unei/unor fapte sau imprejurari momentul comiterii faptelor, era functionar public, In conditiile art. 175
necorespunzlHoare adevarului ori prin omisiunea de a insera o/unele data/date sau a lin. (I) lit. c) NCP, deoarece a exercitat atributii legate de realizarea obiectului
imprejurari, iar apoi acest inscris este depus Ia una dintre unitatile prevazute de art. 176 de activitate in cadrul Companiei Nationale Loteria Romana S.A. Regimul sau
NCP, se va retine saviir~irea infraqiunii de fa ls in inscrisuri sub semnatura privata, iar juridic este acela al unei companii in care statui roman prin Ministeml
nu cea de fals intelectual; Finantelor detine I 00% din actiuni ~ i care organizeaza ~i exploateaza, In calitate
- prin activitatea infractionala se actioneaza asupra continutului inscrisu lui oficial de unic organizator, pe intreg teritoriul tarii, jocuri toto ~ i pariuri mutuale.
(negotium), iar nu cu privire Ia materia litatea acestuia (instrumentum) ca in cazul A~adar, instanta de apel a constatat ca prin abrogarea normei de incriminare din
infraqiunii de fals materia l In inscrisuri oficiale2 ; legea speciala, fapta inculpatei de a efectua inregistrari fictive sau inexacte In
documentele contabile nu a devenit licita, adica permisa de ordinea juridica, ci,
- se va retine saviir~irea unei singure infractiuni de fa ls intelectua l, chiar daca ates- dimpotriva, constituie infractiunea de fals intelectual (!.C.C.J. , sec{ia penalii,
tarea mincinoasa prive~te una sau mai multe fapte sau imprejurari, respectiv daca decizia nr. 53/RC din 10 febnwrie 2017, www.scj.ro).
omisiunea inserarii prive~te una sau mai multe date sau imprejurari;
- cerin(a esen(ialii: falsul trebuie realizat cu ocazia exercifiului atribu(iilor de ~ lncriminand falsul intelectual, legiuitorul nu a prevazut cerinta ca
serviciu alefiiptuitoru/ui .yi sa fie apt de a produce consecinfejuridice; falsificarea lnscri sului oficial sa fie de natura a produce consecinte juridice.
Includerea acestei cerinte in continutul infractiunii ar fi fost de prisos, din
moment ce inscrisul, din punctul de vedere al conditiilor de forma ~i al
C. Bulai, A. Filipa~. C. Mitrache, lnstitu~ii de Drept penal. Curs selectiv pentru examenul
1
competentei celui care 1-a emis este un inscris valabil, iar continutul sau nu
de licenta 2003-2004, Ed. Trei, Bucure~ti, 2003, p. 5 I 3. corespunde realitatii (J.C.C.J.. sec{ia penalii, decizia nr. 90/2015, www.scj.ro).
2
Idem, p. 289.
706 Drepr penal. Parrea specialii
Falsuri in tiJscrisuri 707
~ Fapta inculpatu lui F.G.C., care in calitate de o fitcr de po litic judiciara
in cadrul lnspectoratului Jude{ean de Po litic Arge~ - Serviciul de ln vesti garea
in mod nereal numele altui procuror deciit eel care era prezent in mod efectiv in
sala de judccata, in scopul vadi t de a ascu nde o incompatibil itate, determinata de
Fraudelor, cu gradul de comisar, Ia data de 17 decembrie 2010, dupa controlul relatia de rudenie dintn.: avocatul cauzei ~ i procurorul prezent lizic in sala de
efectuat Ia agentul comercial C.S. in Piata C., cu ~tiin{l!, a omis inserarea in judecata - conscmneaza un fapt contrar realitiiti i. O rice incheiere de ~edinta are
procesu l-verbal intocmit impreunl! cu C. R.I. a constatarilor de Ia fata locului, menirca sa faca dovad a adevarului pe care il exprimii sau II atestl! in continutul
respectiv faptul cii martora poseda Ia vanzare sortimente de came de vita tara celor consemnate in cuprinsul e i. Prin urmare, ca ~i in situatia oricarui inscris al
documente de provenienta, fapta fiind siivar~ita cu scopul de a ascunde comi- carui continut este alterat prin inserarea unor imprejuriiri nereale, contrare
terea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, obtinand pentru realitiitii , i n cazu l alterarii un ci hoU1rari j u d ecatore~ti - fie ea ~i o incheiere de
altul (C.I., C.S.) avantaje de natura patrimonialii (prin plata datoriei respectiv ~edinta prin care s-a d ispus amanarea judccarii cauzei, dar ~i prelungirea
prin omisiunea pliitii amenzii ~i omis iunea aplicarii confisciirii), intrune~te dreptu lui de circu latic al inculpatului - va loarca socialii ocrotitii este increderea
elementele constitutive ale infraqiunii de fal s intelectual (l.C.C.J., sec{ia publica in autenticitatea celor consemnate, adica adevarul pe care aceste hotariiri
pena/a, decizia nr. 67612013, www.scj.ro). au destinatia legala de a-1 exprima sau de a-1 atesta. Fi ind vorba despre fa lsifi-

~
carea unui inscris o fi cia l. o astfel de fa pta aduce atingere rela1iilor sociale
Falsificarea unor actc contabile a le unei societiiti comerciale .private referitoare Ia increderea publica pe care trebuic sii o inspire un astfel de inscris.
prin modificari, ~tersiituri ~i adaugiri ~i folosirea lor Ia intocmirea eviden{elo r Din aceasta perspectiva, fnalta Curte constata ca sunt lntrunite elementele
contabile nu constituie infractiunea de fals intelectual ~i de uz de fals, ci infrac- constitutive ale infrac tiunii de fals intelcctua l, atilt timp cat in cuprinsul
(iunea de fals material in inscri suri sub semnaturii privata (C.S.J., sec{ia pena/ii, lncheieri i s-a trecut, in mod nereal, Ia termenu l de j udecatii d in data de 22 mai
decizia nr. 426612000, W\vw.legalis.ro). 2009, participarea procurorului de ~edinta P.C. Or, accasta consemnare retine o

~
imprejurare nereala despre care inscrisul este destinat sa facii proba, prezcn-
Fapta angajatu lu i unei societii(i comerc iale private de a intocmi facturi tand-o astfel in deplina concordanta cu realitatea. Ce lc retinutc de catre instanta
nereale de livrare a unor miirfuri ~i de a le folosi in scopul justificarii unor lip- de fond referitor Ia aceastii activitate infractionala, care induce concluzia ca
suri in gestiune constituie infractiunea de fals in inscrisuri sub scmniiturl! prezenta inculpatei Ia ~ed inta de judecata in discutie ar fi lipsita de relevanta
privata, iar nu infractiunile de fals intelectual ~i uz de fals, inscrisurile falsificate juridica, deoarece cauza se amana oricum pentru lipsa raportu lui de expertizlL
~i folo site in vederea producerii unor consecinte juridice neavand caracte r oficia l nu sunt intemeiate, intrucat, in respcctiva cauza. nu a fost vorba desprc o
(C.S.J., sec(ia pena/ii, decizia nr. 5 19512001, www.legalis.ro). amanare fii rii discutii, c i instanta s-a pronuntat in mod favorabil asupra
prelungirii dreptului de circulatie a l incu lpatului , in cond itiile in care aparatorul
~ lnculpata, in ca litate de diriginte de ofic iu po~tal,
nu a inmanat spre
cxecutare factorului po~tal un mandat po~tal in valoare de 2,5 milioane lei. Dupii
acestuia era fiu l inculpate i M .A.V. De altfel , in analiza e lementelor constitutive
ale infractiun ii de fals intelectual nu are nicio relevanta juridica faptul ca, Ia
termenul de j udecata respectiv, cauza se amana sau nu, tara discutie, important
primirea mandatu lui, inculpata 1-a retinut, 1-a completat cu numele destinatarei,
Ia rubrica seria ~i numiirul de bule tin al dcstinatarei a trecut datele din buletinul
fiind fa ptul ca, in incheierea de ~edi nt ii - inscris o fi cial - s-a consemnat, in mod
siiu de ide ntitate ~i a semnat pe destinatarii, dupii care a aplicat ~tampila oficiului
nercal, nume le al tui procuror decal eel care era prezcnt, in mod efectiv, in sala
po~tal. Fapta inculpatei care cu prilejul lntocmirii inscrisului o fi c ial a atestat de j udecatii. ( . .. ) lncriminiind falsul intelecrua l. legiuitorul nu a prevazut cerinta
lmprejura ri necorespunzatoare adeviirului , ~i anume faptul cii s uma de bani a
ca fa lsificarca inscrisu lui oficial sa fie de natura a produce consecinte juridice.
Includerea acestei cerinte in continutu l infractiunii a r ti fost de prisos, din
fost inmanata destinatarei, a trec ut datele din buletinul siiu de identitate ca fiind
moment ce inscrisu l, d in punctul de vedere al conditi ilor de fom1a ~i al compe-
cele ale destinatarei ~i a sernnat c u numele destinata re i, intrune~te elemcntele
ten!ci celui care 1-a emis este un i nscris valabil. iar continutul sau nu corespunde
constitutive ale infrac(iunii de fal s intelectual, deoarece date le nereale au fost
realiH\tii (I. C. C..J.. sec(ia pena/ii. decizia nr. 90120/5, www.scj.ro).
inserate c u prilejul intocmirii inscrisului . Aqiunea de a semna in fa ls destinatara
nu intrune~te elementele constitutive ale infraqiun ii de fa ls materia l in lnscrisuri
oficiale, deoarece inculpata nu a contratacut semnatura destinatarei , ci a ~Fa pta inculpatei M.A. Y., care Ia data de 2 1 mai 2009 1-a determinat pe
semnat-o cu prilejul intocmirii inscrisului, atestand astfel ca acea semnaturii inculpatul R.P., judeciitor in cadrul Judecatoriei Nasaud, sa procedeze Ia
apartine destinatarei (CA. lm;i, seCfia pena/ii, decizia nr. 57912003, in B.J. C.P.J. redactarea unci incheieri in Dosaru l penal nr ... ./2008, atlat pe rolul Judecatoriei
2003, p . 288). Nasi'iud , in care sa consemncze, in fa ls. participarea unui alt procuror de ~edinta,
urmarind ascunderea starii de incompatibilitate a inculpatei in cauza respectiva,
~in sensu! larg a l no tiunii, prin , fals" se intelege orice alterare a adeva-
rului . Or, in prezenta cauzi'i, in directii legiitura cu obiectul dedus judecl!tii, ceca
intrune~te elementele constitutive ale infractiun ii de instigare Ia fals intelectual.
Fapta inculpatu lui R.P. care, urmarc a soliciHirii fo rmulate de catre inculpata
M.A.Y., a d ispus grefierului de ~edi n tii sa consemneze, In fals, in incheierea de
ce intereseaza este imprejurarea cii incheierea de ~edintii - in care s-a consemnat
~edintii a cauzei penale nr. .. ./2008. participarea unui alt procuror de ~edinta,
 708 Drept penal. Partea speciala Falsuri in inscrisuri 709
unnarind ascunderea starii de incompatibilitate a inculpatei, incheiere pe care a atestarea Ia momentui intocmirii fnscrisului a unor fapte sau imprejuriiri necorespun-
semnat-o ~i a dispus ata~area sa Ia dosarul cauzei, intrune~te elementele ziitoare adeviirului ori prin omisiunea cu stiin(ii de a insera unele date sau imprejuriiri,
constitutive ale infrac1iunii de fals intelectual (I.C.C.J., sec(ia penala, decizia dnca raptuitorul folose~te el insu~i inscrisul falsificat sau il incredinteaza alte i persoane
nr. 9012015, v.rww.scj. ro).
spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice (art. 322 NCP).
b) urmarea imediatli: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia incre-
derea publica de care se bucura inscrisurile oficiale; 3.2. Obiectul infractiunii
c) leglitura de cauzalitate: rezulta din materia litatea faptei. a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica de care se
bucura inscrisurile sub semnatura privata;
2.5. Latu ra subiectiva b) obiectul material: inscrisul preexistent alteriirii, in cazul in care falsul se reali-
- intentic directa sau indirecta; zeaza in aceasta modalitate; in ipoteza falsificarii unui inscris sub semnatura privata
prin contrafacere, inscrisul falsificat va reprezenta produsul infractiunii, iar nu obiectul
- in cazul in care fapta este saviir~ita din culpa, se va retine participatia improprie Ia
fal s intelectual, pentru instigator sau complice; material a! acesteia (acesta constituind un exemplu de infractiune de rezultat rara obiect
material).
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
- deopotriva, va constitui obiect material a! infractiunii ~i inscrisul falsificat prin
atestarea Ia momentul intocmirii a unei/unor fapte sau imprejurllri necorespunzatoare
~ Falsul intclcctual cste o infraqiune intcntionata :?i nu intereseaza
adevarului, fie prin omisiunea de a insera o/unele data/date sau imprejurari;
- prin fnscris se in~elege actul unilateral sau conventional care emana de Ia una sau
scopul sau mobilul faptei . Cerinta intentiei este pe deplin indeplinita in cauza,
aviind in vedere conlinutul discutiei dintre inculpatii M.A.V. ~i R.P. , din data de mai multe persoane fizice sau juridice de drept public sau privat ori care apaJ1ine
2 1 mai 2009, din biroul inculpatei M.A.V. de Ia Parchetul de pe liinga Judeca- acestor persoane; inscrisul trebuie sa aiba o forma materiala (tiparit pe hartie), neaviind
toria Nasaud, din care rezulta, fara niciun dubiu, faptul eli inculpata M.A.V. ii relevanta cu privire Ia aceasta infraqiunc, fom1a electronica a inscrisului;
solicita, in mod insistent, coinculpatu lui R.P., ca in cuprinsul acelei incheicri sa - fnscrisu/ sub semniiturii privata este ace! inscris semnat ce este apt sa produca
fie trecuta procuror de ~edinta P.C., data fiind starea sa de incompatibilitate, iar consecinte juridice in mediul privat (intre particulari), altul deciit eel prevazut de
acesta este de acord {,.bine. bine"), dupa ce se asigura, in prealabil , eli procurorul art. 178 alin. (2) NCP;
P.C. nu figureaza in concediu in data de 22 mai 2009 (l.C.C. J. , sec(ia penala,
decizia nr. 9012015, www.scj. ro). - in cazul in care inscrisul sub semnatura privata este autentiticat de notar, acesta
devine inscris oficial;
2.6. Formele infractiunii - inscrisul trebuie sa aiba valoare probatorie ~i sa fie apt de a da na~tere, mod ifica
sau stinge raporturi juridice;
- actele de preglitire sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- tentativa este posi bila ~i incriminata; - inscrisurile emise de o unitate bancaril sunt inscrisuri sub semnatura privata, fiind
emise de o societate comerciala ce activeazil in mediu privat; in schimb, inscrisurile
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica, chiar daca emise de Banca Nationala a Romaniei sunt inscrisuri oficiale.
inscrisul falsificat nu a fost folosit;
- poate fi realizata in forma continuata, caz in care infraqiunea se epuizeaza Ia data
realizarii ultimului act de executare.
~ Falsificarea unui inscris sub semnatura privata trebuie sa se realizeze
in unul dintre modurile aratate de lege ~i sa fie folosit in vcderea producerii unei
consecinte juridice. Nesemnarea unei pctitii adresate unci institutii de stat, prin
2.7. Pedeapsa care se aduceau Ia cuno~tinta date nereale despre o suprafata de teren pentru care
- inchisoarea de Ia I !a 5 ani. trebu ia emis titlu de proprietate, nu putea produce consecinte juridice, o astfel de
petitie trebuind clasata (C.A. Suceava, sec(ia penalii, decizia nr. 54912007,
\VWW.legalis. ro).

~ Nu este savar~ita infractiunea de fals in inscri suri sub semnatura

3.1. Notiune privata daca inscrisul nu are aparenta unui inscris adevarat ~ i orice persoana
poate reali za ell nu este apt sa produca consecinte juridice, in accst caz nefiind
- este infraqiunea ce consta in falsificarea unui lnscris sub semnatura privata, prin
contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, respectiv prin
 7 10 Drept penal. Partea specialii
Falsuri in inscrisuri 711
indeplinitii latura obiectivii a infractiuni i (CA . Bra$ov. sec(ia penalii. decizia
nr. 349/2002, in B.J. 2002, p. 118). unei/unor fapte sau i ntprejurari necorespunLatoarc adcvaru lui , respectiv prin omisiunea
de a inse ra o/unele data/date sau imprejurari. urmata de fo losirea i nscrisu lui fa ls sau
~ Ordinul de platii nu constituie titlu pentru efectuarea platilor, deoarece
potrivit Regulamentului Biincii Na(ionale a Romaniei, pentru a face plati pe baza
lnc redin1area lui spre folosire;
NCP a prcvazut ca denu mire rnarginala a infractiuni i falsu l in inscrisuri sub
acestui ordin, lara putere circulatorie in sine, societatca bancara este obligata sa semnatura pri vata, deoarece stipu leaza in continutul a rt. 322 N C P:
indep lineasca anumite opera(iun i lara de care transferul sumei de ban i nu se (i) fal!>ul , material" in inscrisuri sub semniiturii privatii comis prin contrafacere
poate realiza. in atare s ituatie, fapta de fa ls ificare ~i folosire a unui ordi n de plata sau alterare;
constituie infrac(iunea de fa ls in i nscrisuri sub semnatura privata (C.S. J.. sec(ia
p enalii, decizia nr. 283911999, www. legalis.ro). - contrafacerea (plasmuirea, ticlui rea) este modal itatea de fa lsi fi care a unui inscris
sub semnatura privata constand in reproducerea, prin imitare, a obiectului falsificat;
~ Contractu! de asistentii jurid ica, imputemicirea avocatiala sunt inscri-
contrafacerca poate privi scrierea (con(inutul inscrisului, cu respectarea cerintelor de
fonna) sau subscrierea (semnatura);
suri sub semnatura privata; inscricrea de date nereale in aceste inscrisuri, de
catre avocat, dupa inc heierea lor, constituie infraqiunea de fal s in inscrisuri sub - a/terarea este modal itatea de falsificare a unui inscris sub semnatura privata prin
semnatura privata (I. C. C.J, sec{ia penala, decizia nr. 24 din 26 ianuarie 2016, modificarea i n sens materia l a accstuia (de exemplu, prin efectua rea unor adaugiri,
in NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1084) . ~tc rsatur i , mod ificari in l nscris).

3.3. S ubi ectii infractiunii (ii) falsul , inte/ectual" in inscrisuri sub semniiturii privatii comis prin atestarea
Ia m omentul intocmirii a uneilunor fapte sau imprejuriiri necoresptmziitoare adevii-
a) subiectul a ctiv: autor poate fi orice pe rsoana fi zica sau juridica (necirc umstan- rului, sau prin omisitmea tie lt insera ol unele dttUi/dttte sau imprejuriiri 1•
tiat) care are capacitate penala;
- inscrisu l falsificat trebuie sa fie apt sa produca consecinte juridice;
- partic ipatia penalii este pos ibila In toate formele: coautoratul, instigarea sau com- - cste necesara nu doar falsificarea inscrisului sub semnaturii privata, ci ~ i folosirea
plicitatea.
acestu ia de catre fa ptuitor sau lncredinta rea acestuia altei persoane spre a-1 folos i, In
- In cazu l In care persoanele care conlucreaza realizeaza acte de executare nemij- scopul produceri i de consecinte juridice (nu este necesar ca aceste consecinte sa se fi
locita a ae(iunilor prevazute de a rt. 322 NCP se va retine ex is tenta coautoratului; p rin produs efectiv). Prin um1are, fo losirea inscrisulu i falsificat de laptuitor nu va constitui
urmare, daca o pe rsoana fals ifica actul fi ind determinata sau ajutata de o a lta pe rsoana, ~i infracp unea de uz de fa ls, care va fi absorbit legal i n falsul in inscrisuri sub
aceasta din urma fi ind ~i cea care folose~te actul fals ificat se retine in sarcina ambelor semnatura privata;
persoane existenta unor acte nemijlocite de executare a infraqiunii de fals In lnscrisuri - s im pla de(inere a unui inscris sub semnatura privata fa lsificat nu constituie
sub semniitura privata ~i constata ndu-se existenta legaturii subiective a nterioare sau infraq iune.
concomitente, apreciez ca sunt lntrunite cerintele coautoratului 1•
b) subiectul p asiv : persoana fi zica sau juridici! vatiimata m ate rial sau mora l prin ~ Fapta de evident iere in actele contabi le sau in aile documente legale a
folosi rea lnscrisului falsificat, avand In vedere ca pentru consumarea infractiuni i este cheltuiel ilor care nu au Ia baza opcratiuni rea le ori evidentierea altar operatiuni
necesara ~i fo losirea lnscrisului , nu doar falsi fi carea acestuia. fictive, prin fo losirea de facturi ~i chitante fisca le fa lsificate, in scopul sustra-

3.4. Latura obiectiva 1 in literatura de specialitate (/. Nedelcu, in NC P comentat, ed. a 2-a. p. !081) s-a sus1inut
posibi litatea re1inerii comiterii infrac1iunii de fals in inscrisuri sub semnaturii privatli ~i in
a) eleme ntul m a terial: fa ls ificarea lnscrisului sub semnatura pri vata prin contra-
ipoteza simulatici. Astfel , s-a ariitat ca , falsu l estc real izabil ~i prin simul a1ie, care poate privi
facerea scrie rii sau subsc rie rii sau alterare, ori prin atestarea Ia mome ntul lntoc miri i a
oricare dintre elernentele act ul ui - obicct, con1inut, paqi (de pilda, o vanzarc cste prezentatli
drept o dona1ie; o suma de bani primitii drept mita este prczentata ca obiect al unui contract de
ln acela~i sens F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit. , vol. II , p. 206, care precizeaza cii ,se retine
1
imprumut etc.). Noua optiune legislativa va crea difi cu ltii\i, :\Vand in vedere ca, potrivit
un coautorat Ia infraqiunea de fals in inscrisu ri sub semnaturii privata (art . 322 NCP) daca X il dreprului civil, simu la1ia este permisa (at1. 1289-1 294 C.civ.). Astfel, paf\ ile au drepntl de a
deterrninii sau il ajutii pe Y sa falsifice prin contrafacere sau alterare documentul, iar apoi X crea printr-un inscris o aparen1a falsii. chiar daca aceasta prej udiciazii tef\ii. Ya trebui distins
folose~te respectivul inscris in vederea producerii de consecinJe juridice. ( ... ) in conditiile in intre simulali ile care raman in sfera dreptulu i civil ~ i ace lea care intra in ilicitul penal. De
care persoana in cauzii are acte de executare Ia una dintre aqiunile din structura infractiuni i pildii. slliri de fapt care, potrivit reglcmentarii anterioare, erau incadrate juridic drept infrac-
respective (in spefii Ia folosirea inscrisului) credem cii ea trebu ie sa fie calificatii drept tiuni de in~e l aci une (intocmirea ~i folosirea inscrisului/actului aparent pentru inducerea in
coautor". in sensu! ell se impune retinerea complicitiitii Ia infractiunea de fa ls a celui care eroare a unei persoane ciireia i s-a cauzat o paguba, totodatii autorul fap tei oblinand un folos
aj utii Ia contrafacere a se vedea C Rotaru, in Curs tematic 2, p. 377. material injust) vor impune ~i re1inerea infrac1iuni i de fals i n inscrisuri sub semniiturii privata
aliituri de cea de in~eliiciune' '.
712 Drepr penal. Parrea specialii Falwri in inscrisuri 7 13
gerii de Ia indeplinirea obligatiilor fiscale. constituie infraqiunea de evaziune actiune civila ill care nu a avut Joe o dezbatere judecatoreascii, intrucat persoana
liscalii previizutii de art. 9 alin. (I) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru preve- care a depus inscrisul a renuntat Ia judecata, nu intrunc~te elementele consti-
nirea ~i combaterea evaziun ii fiscale" (I. C. C.J., decizia nr. 21/RJU20!7, tutive ale infraqiunii de fals in inscrisuri sub semnatura inscrisul neavand putere
www.scj.ro) .
probatorie in procesul civil ~ i nefiind apt a produce consecinte juridice (I.C. C.J.,

~
seC{ia p enalii, decizia nr. 11 42/2011 , ww·w.scj. ro).
Pemru dovedirea ac uLatiei de fats in inscrisuri s ub semniilurii privata,
situatia de fapt trebuie sii conduca Ia stabilirea urmiitoarelor clemente: a) ex is- ~ lnfractiunea consta in fals iticarea unui inscris sub semnaturli privata
tenta unui inscris sub semnlitura privata; b) folosirea inscrisului de catre prin contrafacerea scri erii ori a subscrierii sau alterarea inscrisului in orice mod,
persoana acuzata ori de ciitre o altii persoana; c) scopul producerii de consecinte daca laptuitorul folo se ~ te inscrisul falsilicat ori il incredinteaza altei persoane
juridice; d) alterarea inscrisu lui (I.C.C.J., seC{ia penalii, decizia nr. 3JJ3/2014, spre folosire, in vederea producerii unci consecinte juridice. Contrafacerea
www.scj.ro).
scrierii include ~ i confectionarea unui inscris sub semnatura privata, care contine

~ Latura obiectiva a infractiunii de fa ls in inscrisuri sub semnatura

mentiun i necorespunzatoare adevlirului. in consecinta, fapta de a intocmi actu l
constitutiv ~i statutul unci fundati i - inscrisuri sub semniiturii privatll - in
privata cuprinde douii actiuni, una de fals ificare ~i alta de folosire a inscrisului cuprinsu l carora fllptuitorul a inclus mentiunea necorespunziitoare adevllrului eli
sub semnatura privata. Cele doua actiuni cumulate constituie unitatea Clemen- activul patrimonial al fundatiei se compune dintr-un imobil, de ~ i coproprietarul
tului obiectiv al infractiun ii ~i exclude concursu l dintre infractiunile de fals in imobilului nu ~i-a dat acordul pentru intrarea acestuia in activul patrimonial al
inscrisuri sub semnatura privata ~i uzul de fals (C.A. fa$i. sec(ia penalii, decizia fundatiei , acte pe care taptuitorul le-a autentificat ~i le-a folos it in fa ta autori-
nr. 18912005, fn B.J 2005, p. 97). tatilor pub! ice, in vederea producerii de consecin~e juridice, constand in doban-

~
direa personalitiitii juridice a fundatiei, inregistrarea fisca la a acesteia ~ i intabu-
Fapta inculpatu lui de a fi intocmit, pentru o alta persoana, o cerere de larea dreptului de proprietate asupra imobilului, intrune ~te elementele constitu-
eliberare a unui certificat de urbanism ~i de a fi semnat cererea respectiva cu tive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnaturii privata (l. C.C.J., sec(ia
numele acelei persoane nu constituie infractiunea de fals in inscrisuri sub p enalii, decizia nr. 2696120 11, www.scj. ro).
semniitura privata, atata vreme cat inculpatul a scris ~i a semnat actul cu acordul
autorului aparent a! scrierii, iar continutul inscrisului reprezinta voi n~a acestuia ~ Faptele inculpatului V.M .C. care, In perioada martie-decembrie 2004,
(C.A. Bucure$fi, sec{ia a 11-a p enalii, decizia nr. 21/ 1996, in R.D.P. nr. 311996, in baza aceleia~i rezoluti i infractionale, a dispus ~i a intocmit in fals mai mu lte
p. 123). i nscrisuri (contracte, facturi fis cale, avize de insotire a marlii, procese-verbale
de predare primi re ~i o decizie), folosite pentru a disimula finantarea ilegala a
~ Fapta de a intocmi file cec, semnate sub o identitate falsa, ~i
de a le campan iei electorale a inculpatului N .A. ~ i procurarea de materiale de propa-
folosi pentru ridicarea unor marfuri de Ia socie tati comerciale intrune~te e lemen- ganda electoralii pentru acesta, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii
tele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata de fa ls in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (J.C.C.J. ,
(l.C.C.J., sec{ia penalii, decizia nr. 401212009, in B.J. 2009, p. 731). completul de 5 judeciitori, decizia nr. 16012012, nepublicatii).

~ Falsificarea unor acte cantabile ale unei societati comerciale private ~ Nu se va rctine comiterea infractiunii de fa ls in inscrisuri sub semnii-
prin modificiiri, ~tersaturi ~i adaugiri ~i folosirea lor Ia intocmirea evidentelor turii privata Ia lntocmirea unei cereri in numele altei persoane, inclusiv semnarea
cantabile nu constituie infractiunea de fals intelectual ~i de uz de fals, ci in locul acesteia, careia i-a fast incredintata cererea spre folos ire, dacll fapta s-a
infractiunea de fats material in inscrisuri sub semnaturli privata (C.S.J.. sec{ia comis cu consimtamantul titularului. in cauza, inculpatul s-a comportat ca un
penalii, decizia nr. 426612000, WWiv.lega/is.ro). mandatar care savar~e~te o actiune ·in numele ~i pe contul mandantulu i, scriind
integral cererea, pe care a ~i semnat-o spre a scuti pe mandant sa faca aceste
~ Constituie infractiunea de fa ls in inscrisuri sub semnatura privata operatii, ceca ce face sa lipseasca urmarea imediata, starea de pericol , deoarece
incredintarea spre folosire s-a filcut chiar persoanei a carei semniiturli a fost contra-
falsiticarea unui inscris sub scmnatura privata prin contrafacerea scrierii ori a
subscrierii sau prin alterarea lui in oricc mod, dacii faptuitoru l folose~te inscrisu l flicutii ~i in vederea producerii de consecinte juridice in folosul acesteia, iar nu al
falsificat ori il incredinteazii altei pcrsoane spre folosire, in vederea producerii falsificatorului. De asemenea, lipse ~te intentia care implica urmarirea rcalizarii de
unei consccinte juridicc. Prin urmare, pentru ca fa lsificarea unui inscris sub consecinte juridice in fo losul fa lsificatonJiui, consecinte evident allele decat cele
semniitura privata, urmatll de folosirea acestuia, sa atraga incidenta infractiuni i in care ar fi interesata persoana a carei semniiturll a fast contrafilcutii (Trib.
este necesar ca inscrisul sa tie apt a produce consecinte juridicc. Prin urmare, Suprem, sec(ia penalii, decizia nr. 1111989, In NCP comentat, p. 706).
depunerea, in copie xerox, a unui in scris sub semnatura privata fa lsificat, intr-a
 7.14 Drepl penal. Purtea speciala Falsuri in inscrisuri 715
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru rela!ii le sociale referitoarc Ia lncre- - poate fi realizaca in forma continuata, caz in care in fracpunea se epuizeaza Ia data
derea publica de care se bucura lnscrisurile sub semnatura privata; in cazul in care fa pta realizarii ultimului act de executare.
se comite prin contrafacere, urmarea imediata trebuie sa constea ~ i in apari!ia
inscrisului contraracut care anterior nu ex ista; ~ ~i
Fapta de a intocmi, semna promova in numele unei alte persoane o
c) legatura de cauzalita tc: rezu lta din materialitatea faptei Ia modalitatea comiterii cerere de chemare in judecata in fata instan~ei civile, tara mandat, de a depune Ia
faptei prin alterare (infraqiune de pericol abstract); in cazul in care fap ta este comisa dosarul civi l, Ia date diferite, mai mu lte cereri intocmite ~ i semnate in numele
prin contrafacere, fiind o infraq iune de rezultat, legatura de cauzalitate trcbuie ace leia~i persoane, tara mandat, precum $i de a completa cu date nereale $i de a
dovedita; depune Ia dosar o imputemicire avocatiala semnata In alb de un avoca!, intru-
ne$le elementele constitutive ale infraqiunii de fats in inscrisuri sub semnatura
3.5. Latura subiectiva privata in forma continuata. intr-un astfel de caz, instanta dispune, prin hotariirea
de condamnare, anularea tuturor inscrisuri lor falsificate (I. C. C.J., sec(ia penala,
- intentia directa 1;
decizia nr. 3999/2010, www. legalis.ro).
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobi lul sau scopul cu care a fost
savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individua lizarea pedepsei. 3.7. Pedeapsa

~ Latura subiectiva a infractiunii de fals in inscrisuri sub scmnatura

- inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani sau amenda ( 180-300 zile-amenda).

privata presupune vinovatia taptuitorului sub forma intentiei directe, deoarece,

pri n savar~ irea faptei, acesta unnare~te produccrea unei consecin1e juridice. §4. Uzul de fals
lnten(ia prive~te atilt aqiunea de falsi ficare, cat ~i ac(iunea de folos ire sau de
incred intare a inscrisului fa lsifi cat altei persoane spre folosire in vederea produ- 4.1. Notiune
cerii unor consecinte juridice. Latura subiectiva a infractiunii este realizata ~i
- este infraqiunea ce consta in fo losirea unui inscris oficial ori sub semnatura pri-
atunci ciind inscrisul falsificat a fost folosi t pentru dovedirea unu i fapt adevarat,
deoarece un inscris fa lsificat creeaza intotdeauna o stare de pericol pentru vata falsificat, cunosciind ca este fal s, in vederea produccrii unei consecinte juridice
increderea publica pe care legiuitorul a urmarit sa o apere prin incriminarea (art. 323 NCP).
falsulu i in inscrisuri (I.C.C.J. , sec(ia penala, decizia nr. 3999 din 10 noiembrie
2010, www.scj.ro). 4.2. Obiectul infractiunii
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica de care se
3.6. Formele infractiunii bucura inscrisurile oficiale ori cele sub semnatura privata;
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incrim inate; b) obiectul material: inscrisul oficial sau eel sub semnatura privata fals, fo losit de
- tentativa este posibila (fiind necesara inceperea actiunii subsecvente de folosire taptuitor.
sau incredintare in vederea fo losirii) ~i incriminata; in doctrina 2 s-a retinut ca tentativa
exista atunci cand a inceput executarea ac!iunii de folosire a inscrisului fals de catre 4.3. S ubiectii infractiunii
autor, sau de incredintare a acestuia unci alte persoane, dar a fost intrerupta ori a a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica sau juridica (necircumstan-
ramas tara rezu ltat din cauze s traine de vointa taptuitorului; tiat) care are capacitate penala;
- simpla fa lsificare a unui inscris sub semnatura privata nu constituie tentativa Ia - in cazul inscrisului sub semnatura privata falsificat, uzul de fals poate ti saviir$it
infractiune; numai de o alta persoana dedit participantii Ia fals ificarea inscrisului;
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a reali zat fapta tipica (folosirea - persoana care fals ifica un inscris oficial ~i apoi II folose$te in vederea producerii
inscrisului falsificat de catre autor sau incredintarea de catre autor a inscrisului de consecinte juridice saviir$e$te un concurs real de infractiuni retinlindu-se fals
fals ificat unci alte persoane pentru a fi fo losit); material in inscrisuri oficiale $i u z de fats;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
plicitatea.
in acela~i sens /. Nedelcu, in NCP comentat, ed. a 2-a. p. 1082; in sensu! ca infractiunea
1
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica vatamata material sau moral prin
se poate comite ~ i cu intentie indirectli, C. Rolaru, in Curs tematic 2, p. 375. fo losirea inscrisului falsificat.
2
V. Dongoroz !i.a. , Explicat ii teorctice ale Codu lui penal. Partea specia la, vol. lV, op. cit. ,
p. 395.
 7 16 Drept penal. Partea specialii Falsuri in inscrisuri 7 17
4.4. Latura obiectiva - nu intereseaza sub aspectul ex istentei infractiunii mobitul sau scopul cu care a fost
saviir~ ita;
acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
a) elcmentul material: folosirea efectivli (prezentare, invocare, depunere) a unui
lnscris oficial ori sub semnaturli privata fals ificat In prea labil;
4.6. Formele infractiunii
- es te necesar ca taptuitorul sa cunoascii faptul ca fnscrisul este fals ( ch iar dacli nu
este produsul sau obiectul material al uneia dintre infraqiunile prev:izute de art. 320 - actele de pregatire ~i tentati va sunt posibite, dar nu sunt incriminate;
NCP - art . 322 NCP) $i sa urmareascii producerea unei consecin{e juridice; - infraqiun ea se consuml'i in momentul In care s-a realizat fapta tipica - f olosirea
- lnscrisul folosit trebuie sa fie apt s:i produca consecinte juridice; (infrac(iune instantanee, iar nu continua);
- poate fi realizatli in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza Ia data
~ Fapta de fol osire, cu vinovatie, de acte vamale false Ia Registrul Auto realizarii ultimului act de executare.
Roman, In vederea verificarii unui autoturism adus din strainatate In scopul
inmatricularii acestuia, constituie infractiunea de uz de fats (I. C. C.J.. Sec(iile ~ lnfractiunea de uz de fats prevazuta in art. 29 1 C.pen. este o infrac-
Unite, Decizia nr. 1912006, www. legalis.ro). tiune instantanee, care se consuma in momentut cand lnscrisut falsificat este
folosit, prelungirea in timp a efecte tor inscrisului folosit neatribuind infractiunii
~ Fapta notarului public de a prezenta organelor de urmarire penala o de uz de fats caracterul de infraqiune continua. Prin urmare, termenul de
declara(ie autentificata falsa, prin care se atesta in mod nereal c:i persoanele prescriptie a rlispunderi i penale in cazul infractiunii de uz de fats curge, conform
vatamate ~i-au expri mat acordul ca fiica lor minora sa iasa din tara neinsotita, cu art. 122 alin. (2) C.pen., de Ia data savii r~irii infractiunii , reprezentata de data
o data ulterioara ie~irii minorei din tara - declaratie care a inlocuit o alta folosirii inscri sului (I.C. C.J. , sec(ia penalii. decizia nr. 1I 39 din 24 martie 20 I 0,
declaratie autenti ficata falsa avand acela~i continut, dar o data anterioara ie~iri i wW~A>. scj. ro).
minorei din tara - intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de uz de fats
(I.C.C.J.. sec fia penalii, decizia nr. 68 1 din 22f ebruarie 201 I, www.scj. ro). 4.7. Pedeapsa

~ Fapta de a folosi, in cadrul autoritatii contractante, printr-o actiune a - lnchisoare de Ia 3 luni Ia 3 ani sau amenda, ciind lnscrisul fotosit este oficial ( 180-
300 zile-amendli);
autorului, documente ori declaratii incxacte, ce a avut ca rezultat obtinerea, pe
nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate - inchisoare de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amendli ( 120-240 z ite-amenda), ciind inscrisul
de aceasta ori in numele ei, precum ~i de fonduri din bugetul national intrune~te fotos it este sub semnlitura privata.
elementele constitutive ale infraqiunii unice prevazule de art. 18 1 a lin. (I) din
Legea nr. 78/2000 pri vind prevenirea, descoperirea ~i sanctionarea faptelor de
corup(ie, indiferent daca legea penall'i mai favorabila este legea veche sau legea .§_5~ Jr~tsificJ!r~:!a..tt~ei-inregis.t tin tehni_ce.
noul'i (l.C.C.J. , comp/etul competent sajudece recursul fn interesullegii, Decizia
nr. 4 din 4 ap rilie 2016, www.scj.ro). 5.1. Notiune

- In cazut in care o persoana savar~e~te infractiunea de fats in declaratii, iar apoi - este infraqiunea ce consta in falsificarea une i lnregistrari tehnice prin contra-
fotose~te inscrisul care cuprinde declara(ia falsa, nu se va retine uzul de fals, fapta facere, alterare ori prin determinarea atestarii unor imprej urliri necorespunzlitoare
nefiind tipic:i, ci numai infract iunea de fats in declaratii; adevlirului sau omisiunea fnregistrarii unor date sau imprejurari, dac:i a fost urmatii de
fo tosirea de catre taptuitor a inregistrlirii ori de incredintarea acesteia unei alte persoane
- infractiunea de fats in declaratii saviir~ita prin prezentarea unui inscris fats
absoarbe uzul de fals. spre fotosire, in vederea producerii unei consecinte juridice [art. 324 alin. (I) NCP];
- constituie forma asimilata a infraqiunii folosirea une i inregistrliri tehnice falsifi-
b) urmarea imediata: starea de pericot pentru relatiite sociale referitoarc Ia lncre-
cate In vederea producerii unei consecinte juridice [art. 324 alin. (2) NCP].
derea publ ica de care se bucura lnscrisurile oficiale sau cele sub semnatur;! privata;
c) leglitura de cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei.

4.5. Latura subiectiva fals, pentru existenta vinovatiei - intentie califtcata - se cere, pe de o parte, ca fliptuitorul sa
voiasca a se folosi de inscrisul fa lsificat, ~t i ind ca este fals, iar pe de alta parte, prin comiterea
- intentia directa 1; faptei sa urmareasca producerea unei consecinte j uridice; In afara acestui scop - care este un
scop imediat, indreptat catre producerea unei urmari de drept, pcntru existenta infractiunii nu
intereseazl\ nici mobilul ce sUi Ia baza activitl\lii infractionale, nici scopul privind producerea
in acela~i sens, 1. Nedelcu, in NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1086, precum ~i Trib. Suprem,
1
unci urmari de fapt"); in sensu! eli infractiunea se poate comite ~ i cu intentie indirectl\,
sec(ia penalii, decizia nr. 41 7411973, in Repertoriu ... 1969-1975, p. 434 (,in cazul uzului de C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 380.
 - ---

718 Drept p enal. Partea specialii Falsuri in inscrisuri 7 19

5.2. Obiectul infractiunii - alter01·ea este modalitatea de falsificare prin modiftcarea In sens material a
a) obiectul juridic: rela(iile sociale referitoare Ia lncrederea publica de care se inregistrarii tehnice (modificarea unci lnregistrari video obtinuta de pe aparatul radar in
bucura inregistrarile tehnice; sensu! indicarii unei vi teze superioare de deplasare a autovehiculului).
b) obicctul material: suportul pe care se afla iru·egistrarea tehnidi preexistent (ii) fa/sui , intelectual" a/ inregistriirii telmice prin determinarea atestiirii unor
alterarii, in cazulln care falsul se realizeaza In aceasta modalitate; In ipoteza falsiftcari i imprejurliri necorespunzatoare adevarului stm omisiunea inregistriirii unor date
unei lnregistrari tehnice prin contrafacere, inregistrarea falsiftcatii va reprezenta pro- sau imprejurari.
dusul infrac(iunii, iar nu obiectul material al acesteia. - inregistrarea falsificata trebuie sa fie apta sa produca consecinte j uridice;
- deopotriva, va constitui obiect material al infrac(iunii ~i inregistrarea falsiftcata - este necesara nu doar fals ificarea inregistrarii tehnice, ci ~ i folos irea acesteia de
prin determinarea atestarii unor imprejurari necorespunzatoare adevarului sau omisiu- catre raptuitor sau incredintarea acesteia altei persoane spre a o folosi, in scopul
nea fnregistrarii unor date sau lmprejurari; producerii de consecinte juridice (nu este necesar ca aceste consecinte sa se fi produs
- potrivit art. 324 alin. (3) NCP, prin fnregistrare tehnica se intelege atestarea unei efectiv). Prin urmare, in ipoteza folosirii inregistrarii tehnice de catre fi\ptuitor nu se va
va lori, greutati, masuri ori a desla~urarii unui eveniment, real izata, In tot sau In pa11e, in retine comiterea ~ i a fo m1ei asimilate a infractiunii;
mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat ~i care este destinata a - simpla detinere a unei inregistrari tehnice fals ificate nu constituie infractiune.
proba un anumit fapt, In vederea producerii de consecinte juridice (de pi Ida, aparatele
de masura sau inregistrare care prin folosirea frauduloasa pot genera fnscrisuri sau b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia incre-
atestari neconforme cu realitatea privind viteza cu care circu!Ci un vehicul. concen- derea publica de care se bucura inregistrarile tehnice autentice;
lra{ia de a/cool in aerul expirat, concentra{ia di(eritelor componente in g aze/e de c) lcgatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
e$apamenr, greutatea unui bagaj inreg istrat automat intr-un aeroport etc.);
5.5. Latura subiectiva
- inregistrarea tehnica trebuie sa aiba valoare probatorie ~i sa fie apta de a produce
consecin(e juridice. - intentia directa 1;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost
5.3. S ubiecfii infractiunii
saviir~ ita;
acestea pot fi avute in vedere de instan\ii Ia individualizarea pedepsei.
a) s ubicctul activ: autor poate ft orice persoana fizica sau juridici\ (necircumstan-
(iat) care are capacitate penala; 5.6. Forma asimilata
-in cazul formei asimilate subiect activ poate fi doar o alta persoana (necircumstan- - constituie forma asimi lata a infraqiunii: folosirea efectiva (prezentare, invocare,
tiata) dedit cea care a falsificat inregistrarea tehnica; depunere) a unei inregistrari tehnice falsificate In prealabi l in vederea producerii unei
- participa(ia penala este posibila In toate formele: coautoratul, instigarea sau com- consecinte juridice;
plicitatea. - subiectul pasiv al formei asimilate este persoana fi zica sau juridica vatamata mate-
b) subicctul pasiv: persoana ftzica sau juridica vatamata material sau moral prin rial sau moral prin folosirea lnregistrarii falsiftcate;
folosirea inregistrarii tehnice fa lsiftcate. - este necesar ca raptuitorul sa cunoasca ca lnregistrarea tehnica este falsa ~i sa
unnareasca producerea unei consecinte juridice;
5.4. Latura obiectiva
- inregistrarea tehnica falsa trebuie sa fie apta sa produca consecinte juridice;
a) elem entul material: f alsificarea unei inregistrari tehnice prin contrafacere,
a lterare ori prin detenninarea atestarii unor imprejurari necorespunzatoare adevarului
sau omisiunea inregistrarii unor date sau imprejurari , daca a fost urmata de folosirea
de catre raptuitor a inregistrarii ori de lncredin(area acesteia unei alte persoane spre
fo losire, i'n vederea producerii unei consecinte juri dice; 1
in acela~i sens, I. Nedelcu , in NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1089 [, Autorul, realiziind atilt
N CP stipuleaza in con{inutul art. 324: falsifi carea, cat ~ i folosirea inregistrarii (ori incredintarea acesteia sprc folosire altei pcrsoane),
are reprezentarea ca actiunile sale conjugate (de falsificare ~ i folosire ori de fa lsificare ~ i
(i) fa/sui ,material" a/ inregistdirii telmice comis prin contrafacere sau alterare; incredintare altei persoane spre folosire, ambele in scopul producerii unei consecinte juridice)
- contrafacerea (plasmui rea, ticluirea) este modalitatea de fals iftcare constiind in vor conduce inevitabilla periclitarea valorii socialc ocrotite; de aceea, savii r~ ind fapta, practic,
urmare~te producerea acestei urmari, cu atilt mai mult cu cat autorul actioneaza in vederea
reproducerea, prin imitare, a obiectului fa lsificat (spre exemplu, realizarea unei inregis-
produceri i unei consecinte juridice ca scop imediat prevazut de lege (scopul concret urmarit
trari audio fic tive prin care este probata promis iunea remiterii un ei sume de bani In
nu este relevant)"]; in sensu I ca infractiunea se poate comite ~ i cu intentie indirecta, C. Rotaru,
vederea efectuarii unui act);
in Curs tematic 2, p. 384.
720 Drepr penal. Parrea speciala Falsuri 1it1i1Scrisuri 72 1
1
- fom1a asimilata se comite c u intentie directa: nu intereseaza sub aspectul existentei va rlispundc pentru complicitate Ia fa ls in declaratii ; in cazul in care fu nctionarul
infrac!i unii mobilul sau scopul cu care a fost saviir~ita; acestea pot fi avute in vedere de public afla despre caracteml fats al declarati i care a fost datli in fata sa, neaviind nicio
instan!3 Ia indi vidualizarea pedepsei. intelegere prealabilli cu laptuitorul, ~i nu sesi-:eaza de indata organele judiciare, se va
1\:tine inrractiu nea de omi siune a ses izarii prevazuta de ar1. 267 NCP.
5.7. Formele infractiunii b) subiectul pasiv: persoana fiz ica sau juridica vatlimata material sau moral prin
- actele de pregatirc ~ i tentativa sunt posibilc, dar nu sunt incriminate; declaratia falsa.
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica;
6.4. Latura obiectiva
- poate fi realizata in forma continuata, caz In care in fractiunea se epuizeaza Ia data
realizarii ultimului act de executare. a) elementul material: fapta unei persoane de a face, in fata unui fu nctionar public
sau unei unitati in care aceasta i~i desra~oarli activitatea, o declaratie o rala (consemnatli
5.8. Pcdeapsa intr-un lnscris) sau scrisli necorespunzatoare adevarului ;

- forma de baza ~i forma asimi lata: inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani sau amenda - in doctrina 2 ; s-a apreciat ca legea prevede tlouii cerin{e esen(iflle: l. declaratia
( 180-300 zile-amenda). trebuie sa fie una din acelea care , potrivit legi i ori imprejurlirilor, sa serveasca Ia pro-
ducerea de conseci nte juridice pentru sine sau pentru altul; nu este necesarii produ-
cerea efectivii a consecin{ei juridice; 2. declaratia sa nu fie sup usa unei reglementliri
penale specia le cu privire Ia veridic itatea ei; dacli declaratia falsa are o incriminare
specialli se va retine numai aceastli norma speciala [de pilda, inducerea in eroare a
6.1. Notiune organelor judiciare (art. 268 NCP) sau in marturia mincinoasa (art. 273 NCP);

~
- este infractiunea ce consta in fapta unei persoane de a face, in fata unui functionar
public sau unei unitati In care aceasta l~i desta~oara activitatea, o declaratie necores- Faptele inculpatu lui de a se prezenta in fata unui notar public ca fiind o
punzatoare adevaru lui. In vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine sau alta persoana - proprietar al terenurilor i nscrise intr-un certificat de mo~tenitor ­
~i , sub aceasta identitate, de a dcclara necorespunzator adevarului ca el este sin-
pentru altu l daca, potrivit leg ii ori lmprejurarilor, declaratia racuta serve~te pentru
producerea acelei consecinte (art. 326 NCP). guru) mo~te nitor ~ i proprietar al terenurilor pe care le instraineaza, determiniind
prin acti unile sale notarul public sa lntocmeasca un inscris oficial (actul notaria l)
6.2. Obiectul infractiunii In care sa ateste lmprejurari necorespunzatoare adevarului - constiind in inscrie-
rea inculpatului ca singur proprietar al tcrenurilor - lntrunesc elementele consti-
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica in declaratiile tutive ale infracti unii de fa ls privind identitatea, ale in fractiunii de fa ls In decla-
date in fata unui functionar public sau unei unitati in care aceasta l~i desta~oara ratii ~ i ale participatiei improprii Ia infraqiunea de fals inte lectual (I.C.C.J.,
activitatea; sec(ia penalii, decizia nr. 541/2009. www.legalis.ro) .

~ aceleia~i
b) obicctul materia l: inscrisul in care este consenmata declaratia falsa.
in calitate de consili..:r municipal, in baza rezolutii infrac-
6.3. Subiectii infractiunii tionale, inculpatul A. a complelal In fals declaratiile de avere aferente anilor
2009, 2010, 20 11 ,2012, 2013, 2014, 20 15 ~ i 2016, mentionand In mod nereal,
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fi zica sau juridica (necircumstan- in declaratiile din 2009 ~ i 20 I0, Ia rubrica ,datorii", ca ar fi contractat in anul
tiat) care are capacitate penala; 2008 un imprumut de Ia tatal sau, B., in valoare de 250.000 de euro, scadent in
- nu este posibil coautoratul fata de natura juridica de infractiune cu autor unic a 20 10, aceea~i suma fiind trecuta de inculpat in declarajiilc din anii 2011-2016la
fa lsului In declaratii; daca mai multe persoane comit in baza unei intelegeri anterioare rubrica , venituri din alte surse", ca fiind mo~tenita de Ia tatal sau. inscrierea, cu
sau concomitente, In aceea~ i imprej urare sau in imprejurari diferite acte prin care fac intentie, a unor mentiuni false In declaratia de avere constituie infTactiunea de fa ls
declaratii fa lse, fiecare va avea calitatea de autor al infractiunii , iar nu de coautor; in declaratii. in cazul in care dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea
- participatia penala este posibila in forma instigari i sau a complicitatii; infractiunii de fals in declaratii, constiind in inscrierea unor mentiuni false in
declaratii1e de avere, instanta desfiinteaza partial, conform art. 25 a lin. (3) NCPP,
- funqionarul public in fata cliruia se face declaratia ~i care nu cunoa~te caracteml
fa ls a l aceste ia nu este participant Ia sava~irea infraqiunii; in cazul in care acesta 1 Jn acela~i sens, a se vcdea T. Vos iliu ~i colab., Codul penal comentat ~i adnotat. Partca
cunoa~te caracteml mincinos a l declaratiei datorita unei lntelegeri anterioare cu autorul , speciala, vol. II, op. cit., p. 296.
2
In acela~i sens a se vcdea V. Dongoroz ~.a., Explica1ii teoretice ale Codului penal. Partca
speciala, vol. IV, op. cit., p. 395.
722 Drept penal. Partea speciald Falsuri in inscrisuri 723
declaratiile de avere, sub aspectul mentiunilor false din cuprinsul acestora Prin unnarc. nu se poate susti ne ca fiind indeplinitc elementele constitutive ale
(I.C.C.J, see{ia penalii, decizia nr. 38//A din 6 noiembrie 2017. www.sci.ro). infraC\iunii de fals in declaratii , cat timp instanta de judecata nu se poate baza,
- declara~ia persoanei vli.Uimate care, cu prilejul constituirii ca parte civila 'intr-un potrivit legii ori imprejuriirilor, pe simplele afirmatii tacute cu ocazia interoga-
toriului ~i in Iipsa altor mijloace de proba administrate in cauza, afirmatiile fiind
proces penal, indica o suma mai mare dedit valoarea reala a prejudiciului nu intrune~te
necesar a fi dovedite in urma coroboriirii intregului material probatoriu
elementele constitutive ale infractiunii de fa ls In declarati i;
administrat. De altfel, chiar daca instanta de judecatli se intemeiazli in mod
- formularea unei cercri de chemare in judecata nu poate constitui o modalitate de exclusiv pe asemenea afirmatii , singuml remediu consta in exercitarea cailor de
savar~ire a infraqiunii de fa ls in declaratii , indiferent de obiectul pretentiei ~i de temei- alae. Or, in prezenta spetli, afirmatia intimatei date cu ocazia administrarii
nicia cererii; deopotriva nu se poate comite fa lsul in declarati i prin mentiunile interogatoriului nu serve~te, ut singuli, potrivit legii ori imprejurliri lor, la produ-
consemnate In lntiimpinare, in cererea reconventionala, in raspunsul Ia lntampinare sau cerea acelei consecinte juridice constiind in retinerea ei in situatia de fapt, fiind
In afirmatiile tacute cu ocazia administrarii interogatoriului ~i care nu constituie necesar a fi dovedita prin administrarea unor mijloace legale de probli. ( ... )
marturisiri; Dupli cum afirmatiile tacute de plirti prin cereri le de chemare in judecata,
intampi nare ori rlispuns Ia intampinare urmeazli a fi dovedite prin mijl oacele de
~ A~a cum rezulta din textu l de incriminare a infractiunii de fals in proba administrate in cauzli, lara a se putea retine infractiunea de fals In decla-
ratii atunci ciind au fast sustinute oral in fata instantei, dovedindu-se neinte-
declaratii de mai sus, nu prezinta relevanta faptul daca s-au produs in concret
consecinte juridice ori nu, respectiv daca interogatoriul a prod us vreo consecinta meiate, nici afirmatiile £acute cu ocazia administrlirii interogatoriului ~i care nu
juridica asupra solutiilor adoptate de instantele de judecata in materie civila. In constituie marturisiri nu pot sa conducli Ia intrunirea elementelor constitutive ale
acest sens, sintagma ,in vederea producerii unei consecinte juridice" din art. 326 infractiunii de fals in declaratii , pentru acelea~i considerente, respectiv eli
NCP circumscrie scopul actiunii de declarare necorespunzatoare a adevarului , evaluarea temeiniciei acestora urmeazii a avea Joe prin prisma mijloacelor de
iar nu urmarea acestei actiuni, sub rezerva ca declaratia respectiva sa fie apta sa probli admin istrate in cauzli (.Judeciitoria Cluj-Napoca. sec(ia penalii, incheierea
produca acea consecinta juridica in scopul careia a fast data. In conformitate cu nr. 126812017, www.sintact.ro).
art. 348 alin. (l) C.proc.civ., constituie marturi sire recunoa~ terea de ciitre una
dintre parti, din proprie initiativa sau in cadrul procedurii interogatoriului, a unu i ~ Nu pot duce Ia rctinerea infractiunii de fals in declaratii sustinerile
fapt pe care partea adversii 'i~ i intemeiazii pretentia sau, dupa caz, apararea. Sub neadevlirate ale reclamantului dintr-o actiune civila, deoarece ele sunt supuse
acest aspect, mii.rturisirea reprezinta mijlocul de proba administrat in cauza, in unei verificiiri ulterioare obligatorii a continutului lor, de clitre instan\li, iar
timp ce interogatoriul, nefiind un mijloc de proba, ci un procedeu probatoriu, a~a plirtile in proces au dreptul de a contesta cele sustinute de reclamant ~i de a face
cum a retinut procurorul, reprezinta modalitatea prin care pctenta a incercat proba contrarli (C.A. Bucure.}ti, sec(ia a If-a penalii, decizia nr. 41511996, in
obtinerea in partea intimatei a unei marturisiri provocate, acesta fiind ~i scopul R.D.P. nr. 2/1997).
interogatoriului. in consecinta, orice alte afirmatii tacute de ci'itre partea intero-
- falsul in declaratii se va retine in concurs cu infraqiunea de bigamie, nefiind
gata in procesul civil, cu ocazia luarii interogatoriului , altele decat cele prin care
recunoa~te, in totul sau in parte, pretentiile formulate de partea adversa (marturi-
absorbit de aceasta;
sirile), nu reprezinta mij loace de proba in sensu! art. 250 C.proc.civ., reprezen- - declaratia neadeviirata a suspectului sau inculpatului nu constituie fals In declaratii,
tiind simple afirmatii care trebuie dovedite, aviind aceea~ i ,valoare probatorie" ci expres ia unei modalitliti de exen:itare a dreptului Ia aparare al acuzatului in cursu!
ca sustinerile partilor !acute prin cererea de chemare in judecata, intiimpinare, procesului penal;
raspuns Ia intiimpinare, note scrise etc. Or, potrivit art. 326 NCP, pentru intru- - fapla unui participant in cadrul procesului penal (care nu are calitatea de ma1tor,
nirea elementelor constitutive ale infractiunii de fals in declaratii este necesar ca expert sau interpret) de a da declaratii necorespunzlitoare in fata organului judiciar,
declaratia tacuta sa serveasca, potrivit legi i ori imprejurarilor, , Ia producerea pentru a zadarnici tragerea Ia raspundere penala a unui 1aptuitor, constituie infracti-
acelei consecinte juridice", iar nu a unei conseci nte juridice, a~a cum s-a unea de favorizare a faptuitorului, nu cea de fals in declarati i;
sustinut, diferenta terminologica aleasa de lcgiuitor releviind eli declaratia tacuta
sa poata fi folosita Ia producerea consecintelor juridice pe care ea le determina
potrivit legii ori 'imprej urarilor, iar nu a oricaror asemenea consecinte. In acest ~ Fapta persoanei arestate in alta cauzii, de a declara fa ls eli a participat
sens, afirmatiile persoanei interogate, altele deciit marturisirile, de~i !acute in Ia comiterea unei infraqi uni de furt in calitate de compli ce, ciind in realitate nu
vederea producerii consecintei juridice constiind in retinerea acestora de catre patticipase Ia aceasta ~ i , astfel , a determinat netrimiterea in judecatli a adevara-
instantele de j udecatli ~i respi ngerea actiunii reclamantci, nu sunt apte sa tului complice - a ciirui identitate o c uno ~ tea , saviir~e~te infractiunea de favori -
serveascli, prin insu~i faptul ca au fost tacute, Ia producerea acelor consecinte zare a infractorului (Trib. Bucure~ti, sec{ia a 11-a penalii, decizia nr. 2259/1993,
juridice, neaviind eficienta probatorie suficienta, aviind in vedere ca asemenea nepublicatii) .
afirmatii trebuie dovedite prin mijloacele de proba administrate legal In cauza.
724 Drept penal. Pcmea specialii Fa/suri in inscrisuri 725

~ Fapta persoanei condamnate, aflate in executarca unci pedepsc priva- ~ Curtea opineaza eli fapta inculpatei TAG de ada o dcclaratic necores-
tive de libertate. care sesizeaza organele de um1arire pena la afirmand ca este punzatoare adevarului despre lmprejurarile in care s-a produs evenimentul rutier
autoarea unei anume infractiuni, pe care nu o comisese, pentru a zadamici urma- in care, in noaptea de 14/15 ianuarie 2015 a fost avariat autoturismul Skoda
rirea penala impotriva adevara(i lor vinovati, pe care ii eunO$tea, co nstituie Octavia cu nr. de inmatriculare BH-52 pe care a predat-o unui politist al JP J
infractiunea de favorizare a infractoru lui (CA. Bucure~ ti, sec(ia a If-a penala, Bihor - Serviciul Rutier in vederea ob~ineri i au torizatiei de reparatie ~i a
decizia nr. 2 I 6/ 1996, nepublicatii). favorizarii fliptu itorului vizat de o potenti alii ancheUi penalii este tipicii, intrunind
atilt sub aspect obiectiv, cat ~i subiectiv elementele constituti ve ale infractiunii
- in cazul in care o persoanli savar~e~te infraqiunea de fa ls in declaratii, iar apoi de fals in declaratii, prevazute de art. 326 NCP. Curtea considera eli este inde-
folose~te inscrisul care cuprinde declaratia falsa, nu se va retine uzul de fa ts, fapta plinita situ atia premisa a infractiunii constand in ex istenta unei imprejurari in
nefi ind tipica, ci numai infraqiunea de fals in declaratii; care este necesara depunerea une i declaratii in fata unui functionar public sau a
- infractiunea de fa ls in declaratii savar~ita prin prezentarea unui inscris fals unitatii In care acesta i~i desla~oarli activitatea in scopul producerii de consecinte
juridice. Astfel, potrivit art. 80 din O.U.G. nr. 195/2002, in cazul avarierii unui
constituie o incriminare speciala a uzului de fa ls, care se va retine in aplicarea
autovehicul in alte imprejurari decal intr-un accident de circu latie, conducatorul
principiului specialia generalibus derogant;
auto este obligat sa se prezinte in 24 de ore de Ia constatare Ia unitatea de politic

~ Retinerea unei singure infractiuni, respectiv aceea de fals in declaratii,

pe raza careia s-a produs evenimentul, pentru intocmirea documentelor de
constatare, iar conform art. 80 1 din O.U.G. nr. 195/2002, repararea vehiculului se
prevazuta de art. 326 NCP, este j ustificata, insa nu pe cons iderentul retinut de face pe baza documentului de constatare eliberat de unitatea de politic. A~a cum
procurer, in sensu! eli ar opera absorbtia infractiun ii de uz de fa ls, prevlizuta de rezulta din declaratia dat!i de martorul TSI, politist in cadrul IP J Bihor -
art. 323 teza a 11-a NCP in infract iunca de fa ls in declaratii, prevazuta de art. Serviciul Rutier, care a preluat declaratia inculpatei, in cazul declaratii lor de
326 NCP, ci pe cons iderentul eli declaratia mincinoasa flicuta in modalitatea tamponare tara victi me, conducatorului auto implicat in accident i se elibercazli
prevlizuta de art. 326 NCP ~i folos irea e i pentru producerea consecintelor pe o autorizatie de reparatie, conditi i in care, in mod evident, declaratia lacuta ~i
care ea le determina potrivit legii sau imprejurari lor atrage retinerea doar a consemnata de inculpata TAG in formularul tip , pentru tamponare" este de
infraqiuni i de fa ls in declaratii, avand un caracter special. A~a cum s-a retinut in natura sa conduca Ia producerea conseei ntelor juridice pe care le-a urmarit.
practica j udiciara aparutli sub imperiu l Codului penal anterior (elementele Elementul material al la turii obicctive consta in acti unea inculpatei TAG de a
constitutive ale celor doua infraqi un i fiind acelea~i $i in prezent), infractiunea face o declaratie necorespunzatoare adevarului in fata unei persoane dintre cele
de fa ls in declaratii exclude, prin insu~i continutul sau normativ, existenta - in prevazute in art. 175 Cod penal (politistul din cadrul Pol itiei mun icipiului
concurs - a infraqiun ii de uz de fa ls. Ca atare, fapta unci persoane de a Oradea - Serviciul Rutier). in cauzli, sunl intrunite cerintcle esentiale ata~ate
autentifica Ia notariatul de stat o declaratie in care ati rma imprej urari nerea le ~i elementului material: I. Declaratia inculpatei TAG este una dintre declaratiile
de a prezenta apoi acea declaratie unei autoritli\i consti tuie numai infract iunea de care, potrivit imprejurarilor cauzei, serve~te Ia produccrea de consecinte juridice,
fals in declaratii , nu ~ i aceea de uz de fa ls. Or, absorbtia natu ralli opereaza numai in baza accsteia putand fi ontinute documentele necesare repararii autoturismului
atunci cand, teoretic, ar putea fi retinute ambele infractiuni, atat cea absorbanta, avariat; 2. Declaratia inculpatei TAG a fost flic uta in vederea producerii unei
cat ~i cea absorbita, criteriul esential fi ind ca infractiunea absorbanta sa nu se consccinte j uridice, prin acesta urmarindu-se relatarea une i situatii de fapt
poata consuma lara savar~ irea infractiuni i absorbite (Judecatoria Cluj-Napoca, necorespunzatoare adevi'irului in vederea obtinerii autorizatiei de reparare a
secfia penala. incheierea nr. 126812017, www.sintact.ro) . autovehiculului avariat, cat ~i a favo rizlirii unui fii ptuitor vizat de o potentiala
ancheta penala. Contrar celor retinute de instanta de fond, Curtea considera ci'i
- declararea falsa a identitatii implica ret inerea numai a infractiuni i de fals privind pentru constatarea intrunirii acestei cerinte esentiale nu este necesar ca declaratia
identitatea, nu a unui concurs de infractiuni cu fa lsul in declarati i; dacli pe langa decla- falsa sa fie unnati'i de intocmi rea unui document oticial, in spetii a autorizatiei de
ratia fa lsli cu privi re Ia identitatea taptu itorul mai face, cu aceea~i ocazie, ~i alte reparatii, fiind suficient eli declaratia falsa a fost lacutii de inculpatii in vederea
declaratii fa lse (de pi ldli, i~i aroga calitatea de proprietar al un ui teren in fata unui notar producerii unei consccintc juridice (obti nerea autorizatiei de reparatii) ~i eli ea
public) in scopul produceri i de consecinte juridice, fa lsul privind identitatea va putea fi putea sa serveascli pentru producerea acelei consecinte, in cazul in care martorul
retinut in concurs cu falsul in declaratii. Tama~ Silviu loan, politist in cadrul IPJ Bihor - Serviciul Rutier, care a preluat
declaratia inculpatei, nu ar fi avut cuno~ti nta despre evenimentul rutier in care
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia incre- fusese intr-adeviir implicat autoturismul marca Skoda Octavia ~i cu privire Ia
derea publica de care se bucura declaratiile tacute in fata unui fu nctionar public sau care efectuase cercetari. Pe de alta parte, Curtca retinc cii in cazul unor
unei unitati in care aceasta i~i desra~oarli activitatea; tamponliri (or ice incident din trafic care produce avarierea a eel put in unui
c) Iegatura d e cauzalitate: rezulta d in materialitatea faptei. vehicul tara a produce viitamari ale integritatii corporale a unei persoane)
singura obl igatic imperativa este cea a conducatontlui autovehiculului de a se
prezenta in 24 de ore de Ia constatare Ia unitatea de politic pe raza careia s-a
726 Drepr penal. Partea specialii Fa/suri in inscrisuri 727
produs evenimentul, pentru intocmi rea documentelor de constatare, neex istiind o §7. Falsul privind identitatea
dispozitie similara in sarcina lucratorulu i de politic, in sensu! ca acesta ar li
obl igat sa se deplaseze Ia fata locului pentru a verifica realitatea celor declarate 7.1. Notiune
pe propria raspundere de conducatorul autoveh iculului; 3. Declaratia incu lpatei
TAG nu este supusa unei reglementari penale speciale cu privire Ia veridicitatea - este infraqiunea ce consta prezentarea sub o identitate falsii ori atribuirea unei
ei. Urmarea imediata consta in producerea unei stari de pericol pentru increderea asemenea identitati altei persoane, fi'icutii unui functionar public sau transmisa unei
publica in adevarul pe care trebuie sa il reprezinte o declaratie tacuta unui unitati In care aceasta i~i d esfi'i~oarii activitatea prin folos irea frauduloasa a unui act ce
funct ionar public sau unitatii in care aceasta i~i desta~oara activitatea, in vederea serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea starii civile sau a unui astfel de act
producerii de consecinte juridice. Fiind o infractiune de pericol, legatura de fals ificat, pentru a induce sau a mentine in eroare un funqionar public, In vederea
cauzalitate intre fapta ~i urmarea produsa rezulta din insa~i savar~irea actiunii ce producerii unei consecinte juridice [art. 327 a lin. ( I) NCP];
constituie elementul material prevazut de norma de incriminare (ex re). Curtea
considera ca infractiunea de fals in declaratii s-a consumat in momentul in care - constituie variantii agravata a infraqiunii comiterea falsului privind identitatea
inculpata a prezentat declaratia completa. cu continut nereal. politistului din prin intrebuintarea identitii(ii reale a unei persoane [art. 327 alin. (2) NCP] ;
cadru l Poli(iei mun. Oradea - Serviciul Rutier intrucat, pe de o parte, actiunea de - constituie variantii atenuata a infraqiunii incredintarea unui act ce serve~te Ia
prezentare a declaratiei, in scopul obtinerii autorizatiei de reparatii ~i al identificare, legitimare ori Ia dovedirea starii civile spre a fi fo losit tara drept [art. 327
favorizarii fi'iptuitorului , rea li zeaza elementul material al infractiunii prevazute alin. (3) NCP];
de art. 326 NCP, iar, pe de alta parte, declaratia fi ind in!ati~ata organului ln
drept sa-i acorde eficienta juridica serve~te, potrivit legii, prin s implul fapt ca a - NCP a clarificat reglementarea in scopul evitarii unor solu(ii contradictorii In
fos t racuta, producerii consecintelor juridice vizate de inculpata. Curtea doctrina ~ i In jurisprudenta tran ~and prin noul continut al infraqiunii disputa privind
subliniaza ca producerea sau nu a conseci ntelor juridice urmarite de inculpata necesitatea utilizarii unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracfiuni,
nu prezinta relevanta pentru consumarea infraqiunii de fals ln declaratii (CA . pornindu-se de Ia premisa cii fimc(ionarul in fafa caruia autond se prevaleaza de o
Oradea, sec(ia penala, decizia nr. 21 1/20 I 8, nepublicata). identitate falsa nu trebuie sa dea crezare simple/or ajirma{ii ale acestuia, e/ dispunand
de mijloacele necesare ident[ficarii persoanei;
6.5. Latura subiectiva - NCP a reglementat ca varianta agravata ipoteza utilizariifrauduloase a identitii{ii
- intentia directa 1 ; apar{inand a/tei persoane, deoarece in aces! caz exista riscul angajiirii unor conse-
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost cin{e juridice fn sarcina persoanei respective.
siivar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanFi Ia individualizarea pedepsei.
7.2. Obiectul infractiunii
6.6. Formele infracfiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia lncrederea publica pe care
- actele de pregiitire ~i tentativa sunt posibile, dar nu s unt incriminate; societatea o are in constatiirile organelor competente cu privire Ia identitatea unei
persoane;
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a produs
urmarea imediatii (regula: Ia momentul realiziirii declaratiei necorespunziitoare a adevii- b) obiectul material: nu are.
rului; excepfia: Ia un moment ulterior celui al declariirii necorespunziitoare a adeviirului - - in cazulln care falsul privind identitatea se reali zeazii prin prezentarea unui inscris
momentul depunerii ulterioare a inscrisului ce consemneaza declaratia falsii); fals ori prin incredintarea unui inscris pentru a fi folosit pe nedrept, obiectul material il
- poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeazii Ia data constituie inscrisul respectiv.
realizarii ultimului act de executare.
7.3. Subiectii infractiunii
6.7. Pedeapsa a) subiectul activ: autor poate fi oricc persoanii fizica (necircumstantiat) care are
- inchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda ( 120-240 zile-amendii). capacitate penala;
- ca exceptie, coautoratul nu este posibil, In principiu; in cazul in care infrac(iunea
este siivar~itii prin atribuirea unei identitafi false unei persoane prezente in aceea~ i
1
in acela~i sens f. Nedelcu, in NCP co mental, ed. a 2-a, p. I 092 [,Fi'iciind in mod voit o lmprejurare, care i~ i insu~e~te identitatea falsii, aceasta din um1ii are calitatea de coautor;
declaratie mincinoasa (din categoria celor care potrivit legii sau imprejurarilor este produca- dacii persoana careia i s-a atribuit identitatea falsa nu este prezenta Ia locul savar~irii
toare de consecinte juridice), urmarind tocmai producerea acestor consecintc, autorul are
reprezentarea starii de pericol pentru valoarea soc iala ocrotita, astfel inciit, saviir~ind fapta. faptei, insa In prealabil a fost de acord sa fie prezentatii sub o identitate falsa, va avea
urmare~te producerea acestora"]; in sensu! ca infractiunea se poate comite ~i cu intenJic
calitatea de complice; deopotriva, coautoratul este posibil ~i cand doua persoane,
indirecta, C Rotaru, in Curs tematic 2, p. 394. impreuna ~ i in aceea~ i lmprejurare, atribuie o identitatefa/sa uneia alte persoane;
728 Drepr penal. Partea specialii Fa!suri in fnscrisuri 729
- participa(ia penaHi este posibiHi In forma instigarii sau a complicitatii; - fata de multipiele soluti i prin care instanta suprema a apreciat ca se poate reti ne
- in silllatia in care infraqiunea este savar~ita prin incredintarea unui inscris real calitatea de functionar public asimilat [art. 175 alin. (2) NCP], fapta va fi tipica daca
pentru a fi fo losit pe nedrept, iar eel care 1-a primit il folose~te atribuindu-~i o identitate prezentarea s ub o identitate falsa are Joe In fata unui functionar bancar, angajat al unei
falsa, eel care lncredinteaza inscrisul are calitatea de autor al variantei atenuate, iar eel societati bancare cu capital integral privat, autorizat.a ~i aflata sub supravegherea Bancii
care folose~te inscrisul calitatea de autor al formei de baza. Nationale a Romaniei ( decizia 18/HP/20 17), unui profesor din invatamiintul preuni-
b) subiectul pasiv: unitatea In cadrul careia functionarul public l~i desta~oara versitar de stat (decizia 8/HP/20 17), unui medic angajat cu contract de munca lntr-o
activitatea. unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate (decizia 26/HP/2014), sau unui
expert tehnic judiciar (decizia 20/HP/20 14).
~ Fapta cctateanului roman, aflat in strainatate, de a se prezenta sub o b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valori le juridice protejate;
identitate falsa autoritatilor unui stat strain constituie infractiunea de fals privind c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
identitatea (I.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 1912007, v,rww. legalis. ro).
7.5. Latura subiectiva
7.4. Latura obiectiva
- intentia direct.a 1;
a) elemcntul material:
(i) prezentarea sub o identitate falsii, oralii sau prin folosirea unui inscris, in fata ~ lnculpatul, sub identitate fa lsa, s-a oferit sa stranga fonduri in vederea
unui func{ionar public sau transmisii unei unitii(i in care func{ionarul public: i# constru irii unei biserici. Rezulta, de asemenea, ca numai datorita ta ptului ca nu i
desfo:joarii activitatea; s-a permis sa stranga direct aceste fondu ri, ci prin depuneri Ia CEC sau Ia
- identitatea sub care se prezinta raptuitorul trebuie sii fie fictivii (identitate falsii); Oficiul parohiei, urmarile demers ului facu t de inculpat nu s-au produs. Ca
in ipoteza in care este lntrebuintata identitatea rea/a a unei alte persoane se va retine urmare a condiliei impuse de protopop privind modalitatea striingerii fondurilor,
varianta agravata a infraqiunii; inculpatul nici nu a mai intreprins vreo actiune pentru obtinerea de ajutoare in
folos ul bisericii. Prin urmare, scopul urmarit de inculpat prin falsificarea identi-
- cerin{e esen{iale: I . prezentarea sub o identitate falsa trebuie racut.a prin folosirea tatii a fost acela de a produce, pe aceasta cale, consecinte juridice, iar impre-
frcudu/oasii a unui act fa/sificat care serve~te Ia identificare (cartealbuletinul de jurarea ca ele nu s-au produs este irelevanta in ceea ce pri ve~te ex istcnta
identitate, pa~aportul), legitimare (legitimatia de serviciu, legitimatia de student etc.), infrac1iunii (C.S.J., sec(ia pena/ti, decizia nr. 284711997, www. legalis. ro).
ori Ia dovedirea stari i civile (de exemp lu, certificatul de na~tere, certificatul de casatorie
etc.) sau a unui astfel de act falsificat; daca faptuitorul nu a folosit fraudulos astfel de - nu intereseaza sub aspectul existentei in fract iunii mobilul sau scopul cu care a fost
sliviir~itli ;
acestea pot fi avute In vedere de instanta Ia individualizarea pedepse i.
acte fals ificate, fapta nu este tipica; 2. prezentarea sub o identitate falsa trebuie realizata
pentru a induce sau a menfine in eroare un fonc(ionar public, fn vederea producerii
7.6. Varianta agravata
unei consecin(e j uridice;
- uzul de fa ts este absorbit de fa lsul privind identitatea. - cons tituie variantii agravatii prezentarea sub o identitate falsii prin intre-
buin(area identitii(ii reate a unei p ersoane, oral a sau prin folosirea unui lnscris, in fata
(ii) atribuirea unei identitii(i false unei alte persoane in fa(a mrui func(ionar unui functionar public sau transmisa unei unitati in care aceasta i~ i des!a~oara
public sau transmisii unei unitii{i in carefunc(ionarul i!fi desfti:joarii activitatea. activitatea focutii prin folosirea frauduloasti a unui act ce serve~te Ia identificare,
- prin atribuire raptuitorul inrati~eaza sub o identitate nereala o persoana care, din legitimare ori Ia dovedirea sttirii civile sau a unui astfel de act falsificat, pentm a
orice motive, are o dificultate ori se afla in imposibilitate de a-~i declina identita tea;
- cerin{e esen(iale: I. atribuirea unei identitati false trebuie lacuta prin folosirea
frauduloasa a umri act falsijicat care serve~te Ia identificare (cartealbuletinul de 1
in acela$i sens, I. Nedelcu, in NCP comentat, ed. a 2-a, p. I 097 [,Saviir$ind fapta in
identitate, pa~aportul), legitimare (legitima~a de serviciu, legitimatia de student etc.), conditiile in care este con$tient de neadevarul identitatii sub care se prezinta sau pe care o
ori Ia dovedirea starii civ ile (de exemplu, certificatul de na~tere, certificatul de casatorie atribuie altei persoane, autorul are rcprczentarea (in mod obligatori u, din materialitatea faptei
etc.) sau a unui astfel de act falsificat; daca laptuitorul nu a folosit fraudulos astfel de inse$i) starii de pericol pentru valoarea sociala ocrotita. Ac(ionand in conditii le precizate,
acte fals ificate, fapta nu este tipica; 2. atribuirea unei identitati false trebuie realizata fapta astfel comisa conduce inevitabil Ia periclitarea valorii sociale, astfel incat, saviir$ind
pentru a induce sau a mentine in eroare un functionar public, in vederea producerii unei fapta, rezultatul acesteia este, practic, urmarit, cu atat mai mu ll cu cat autorul urmare$1e un
consecinte juridice; scop (inducerea sau mentincrea in eroare a fun ctionaru lui public, pcrsoanei asimilate acestuia
sau un itati i in care aceasta 1$i desfli$oarll activitatea cu privire Ia identitatea sa sau a altci
- uzul de fals este absorbit de fa lsul privind identitatea. persoane, pcntru a produce consecinte juridice pentru sine sau pentru altul)".); in sensu! c.a
infractiunea se poate comite $i cu intentie indirectli, C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 400.
730 Drept penal. Partea sp eciafiJ Falsuri in inscrisuri 73 1

induce sau a men~ine in eroare un functionar public, in vederea producerii unei conse- act de complic itate amerioara Ia forma de baza a infracti unii. iar nu autorat Ia varianta
cinte juridice; atenuantli a infraqiunii.
- pericolul soc ial sporit provine din faptul eli utilizarea frauduloasa a identitatii
7.8. Formele infractiunii
reate a unei persoane poate conduce Ia repercusiuni negative insemnate pentru
persoana a carei identitate este utilizata fraudulos; - actele de pregatire ~i tentati va sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- elementul material al variantei agravate consta numai in prczcntarea sub iden- - infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica;
titatea realli a unci persoane, ciireia fiiptuitorul ii intrebuinfeazii identitatea, atat - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infraqiunea se epuizeaza Ia data
prin folosirea frauduloasa a unui act ce serve~te Ia identificare, legi timare ori Ia dove- realizarii ultimului act de executare.
direa stlirii c ivile (act nefalsificat), cat ~i prin folosirea unui act falsificat ce serve~te
Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea stlirii civile; 7.9. Pedeapsa
- prin decizia nr. 20/HP/2015 instanta suprema a apreciat cerinta esentialli a ele-
- pentm forma de baza: inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani ;
mentului material al infractiunii de fats privind identitatea reglementata in varianta-tip
[art. 327 alin. (!) NCP] vizand folosirea frauduloasli a unui act ce serve~te Ia - pentru varianta atenuata: inchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda ( 120-240
identificare, legitimare ori Ia dovedirea stlirii civile sau a unui astfel de act falsificat, zile-amenda);
este obligatorie ~i In ipoteza in care actiunea de prezentare s-a racut prin intrebuintarea - pentru varianta agravata: inchisoarea de Ia I Ia 5 ani.
identitlitii reale a unei persoane; in varianta prevazuta de art. 327 alin. (2) NCP se
lncalca nu doar relatiile sociale privind increderea publica in adevarul privind concor-
danta dintre identitatea sub care se prezinta o persoana in fata unui functionar public ~ i
identitatea realii, ci ~i cele privind atributele de identificare a persoanei, prevlizute de
dispozitiile din Codul civil;
- in cazul in care in cadrul unei proceduri judiciare o persoana se prezinta pentru a
fi audiata in calitate de martor sub identitatea unci alte persoane, fo losind actul de
identitate al acesteia (nefalsificat), se va retine comiterea infraqiunii de fals privind
identitatea, nu ~i a infraqiunii de marturie mincinoasll sau de inducere in eroare a
organelor judiciare;

~ Faptele inculpatului, de a se prezenta in fata unui notar public ca fiind

o altll persoanli - proprietar al terenurilor inscrise intr-un certificat de rno~tenitor
- ~ i , sub aceastli identitate, de a declara necorespunzlitor adevarului eli el este
singurul mo~tenitor ~i proprietar al terenurilor pe care le instrliineazli, determi-
nand prin actiunile sale notarul public sli intocmeasdi un inscri s oficial (actul
notarial) in care sli ateste imprejurliri necorespunzlitoare adevarului - constand
in inscrierea inculpatului ca singur proprietar al terenurilor - intrunesc elemen-
tele constitutive ale infraq iunii de fa ls privind identitatea, ale infractiunii de fals
in declaratii ~ i ale participatiei improprii Ia infraqiunea de fats intelectual
(1. C. C.J., sec(ia penala, decizia nr. 54112009, in B.J. 2009, p. 767).

7.7. Varianta atenuata

- constituie variantli atenuata a infractiunii incredin(area unui act ce serve~te Ia
identificare (carteafbuletinul de identitate, pa~aportul) , legitimare (legitimatia de ser-
viciu, legitirnatia de student etc.), ori Ia dovedirea starii civile (de exemplu, certificatul
de na ~ tere , certificatul de casatorie etc.), care este real, spre a fi folosit rara drept;
- incredintarea unui act ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea starii
civile, care este falsificat, spre a fi folosit de eel caruia ii fusese procurat constituie un
 Jnfrac(iuni care aduc atingere unor rela{ii privind convie{uirea socialii 733

b) subiectul pas iv: principal este statui, iar ee l secundar persoanalclc a caror
lini~te
a fost perturbaUL
Capitolul IX - pluralitatea de subiect i pasivi secundari nu constituie o cerinta de tipicitate a
olnfracpuni care aduc atingere unor relapi privind convietuirea incriminarii ; astfelln decizia nr. 9/HP/2016 s-a retinut ca , de esenta incriminari i nu
sociaHi este numiirul de persoane vizate de acfiunile autorului, c i tulburarea ordinii ~i lini~tii
publice prin conduite le comi se in public ~i care au aceste caracteristici. Elementul
esential ramiine, Ia fel ca In legislatia penala anterioara, tulburarea ordinii ~i lin i~tii
pub/ice prin actiuni le din structura laturii obiective. $i nu aspectullegat de pluralita-
tea subiecfi/or pasivi secundari; In ipoteza in care v iolentele, amenintarile sau
In acest capitol vo,r fi prezentate: atingerile grave aduse demnitatii persoanei, care tulbura ordinea ~i lini ~tea publica au
fost comise in public impotriva unei singure persoane, nu opereaza dezincriminarea,
cele "lai frecvente infra~tiuni care aduc atingere" ordinii: ~i lini~tii ··publice: nefiind incidente dispozitiile art. 4 NC P" ;
tulbunrrea-ordinii ~i Iini~tii·publice ~i ultrajul contra bunelor moravuri; ~ ·
trei·dintre cele ~ai importante ih'frilctiuni contra famiJiei: in.ces_
tuJ, abaildonul
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari nu conduce Ia retinerea unei pluralitl'i ti
de infractiuni de tulburare a ordinii ~ i lini~tii publice; astfel, comiterea actelor de
i:le fa.iriilie ~i nerespectarea masurilor privind iDcreili.n{:area minorului. Avand
violenta asupra mai multor persoane poate conduce La retinerea unui s ingure infrac-
in veder~ sfera subieqilor activi .~i pasivi ai acestor,. infrae<fiuni, V.?r fi
tiuni de tulburare a ordinii ~ i lini~tii publice In concurs cu mai multe infractiuni
detaliate coriqifiil~ de incrirninare; precum ~i fornieJe variate in care pot fi
refinute in-practica judiciarn; contra integritatii corporate.
~ ~

conditfi.Ie ae incriminare ale infrac(iunii intalnite eel mai frecvent ·in practica 1.4. Latura obiectiva
judiciarii ~in sfera celor care aduc atingere libertafii religioase ~i respectului
datorat peisoanelor decedate. · a) elementul material: sunt prevazute trei modalitati alternative ale ele mentului
material care pot ti comi se numai printr-o actiune (infractiune comisiva cu continut
alternativ):
1. Tulburarea ord.ir'lii §i lini§tii publice I. violenfe asupra p ersoanelor (orice acte de violenta fiz ica);
2. violenfe asupra bunurilor (orice acte de distrugere degradare, aducere In stare
1.1. Notiune de nelntrebuintare a unui bun);
- este inrractiunea ce consta in fapta persoanei care, in public, prin violente comise 3. amenin{iiri sau atingeri grave aduse demnitii{ii p ersoanelor (orice acte de
impotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse amenintare, insultatoare, ultragiatoarc (de pilda, gesticularea cu un pistol In mana ~i
demnitatii pe rsoanelor, tulbura ordinea ~i lini~tea publica [art. 371 NCP]; amenintarea astfel a publicului)];
- actiunea penalii se pune in mi~care din o ficiu, nefiind posibila impacarea. - fap ta este tipicl'i chi ar dad\ se comitc asupra unei persoane ori a unui s ingur bun;
- nu are natura unei infractiuni complexe care absoarbe ultrajul asupra bunelor
1.2. Obiectul infracfiunii
morav uri, lovirile sau alte v iole nte. vatamarea corporala, amenintarea sau distru-
a) obiectul juridic: re latiile de conv ietuire sociala referitoare Ia ordinea ~i lini ~tea gerea, aceste infractiuni urmiind a fi retinute i n concurs ideal sau, dupa caz, real, cu
p ubl ica. carora li se aduce atingere prin comiterea fapte i; infractiunea de tulburarea ordinii ~ i lini~tii pub!ice;
b) obiectul material: fn principiu nu are; ca exceptie, pot exista cazuri In care infrac- - comiterea In ace l ea~ i imprejurari spatio-temporale a doua sau mai multe dintre
tiunea areca obiect material bunurile sau persoanele asupra cl'irora au fost exercitate acte modalitatile alternative ale elementului material al infractiun ii duce Ia retinerea unei
de violen!l'i.
unitati naturale de infractiune (de pilda, In cazu l in care este provocat un scandallntr-
un club pe fondul caruia sunt loviti mai multi clienti ai clubului ~ i agent i de paza, se
1.3. Subiectii infractiunii
provoaca di strugerea unor obiecte de mobilier, a unor stic le ~ i a unor pahare, se
a) s ubiectul activ: autor poate ti orice persoanl'i (nec ircumstantiat) care are adreseaza amenintari patronilor clubului);
capacitate penala;
- cerinfa esen{ialii: fa pta trebuie saviir~ ita In public (in sensu I art. 184 NCP. fiind
- pa1t ic ipatia penala este posib ila in toate fo rme le: coautorat, instigare sau compli- lnsii necesar sa tie prezent publicu l pentru a se produce urmarea imediata).
c itate;
 734 Drept penal. Partea specialii lnfi·ac(iuni care aduc atingere unor re/a{ii privind convie{uirea sociala 735
- In decizia nr. 9/HP/2016 s-a aratat di , in masura in care actiunea de lovire, zgomote alannante, scandaluri, ciind oamenii se vad in primejdie de a fi obiect
amenintare etc. este indreptata impotriva unei s ingure persoane, imprejurarea eli fapta a! unor violente fizice sau de limbaj. Din analiza textului incriminator rezulta ca
este comisa In public nu va conduce automat Ia retinerea infraqiunii prevazute de legiuitorul a indicat in continutul acestuia, limitativ, actiuni le prin care se poate
art. 371 NCP, atata vreme dlt nu se identifica o tulburare a ordi nii ~i lini~tii pu- rcaliza tulburarea ordinii ~i lini~tii publice. Actele de violenfii comise impotriva
blice. Identificarea acestei consecinte tine inclusiv de prezenta altor persoane Ia locul persoanelor sau bunurilor semnificii toate manifestarile brutale, constriingerile
comiterii faptei, fiirii a fi insa necesar ca asupra acestora sa fie exercitate violente, fizice de orice natura, care ar putea cauza sufcrinte fi zice (lovirea, tragerea de
amenintari etc.; pentru existenta infraqiunii, violentele, amenintarile sau atingerile par, tiirarea) ori acte de distrugere, alterare sau aducere in stare de neintrebuin-
grave aduse demnitatii nu trebuie sa fie comise impotriva mai multor persoane, fiind tare a unor bunuri (spargerea unor geamuri, taierea cauciucurilor ma~inii,
suficient ca violentele, amenintarile ori atingerile grave aduse demnitatii, care tulbura distrugerea unor mese, scaune, banci). Ameninfarile constau in insuflarea temerii
ordinea ~i lini~tea publica, sa fie savar~ite, in public, lmpotriva unei persoane. uneia sau mai multor persoane ca vor fi supuse unui pericol sau eli alta persoana
apropiata va suferi un rau, realizata prin orice mijloace de comunicare: cuvinte,
b) urmarea imediatii: tulburarea ordinii ~i lini~tii publice (infrac(iune de rezultat). gesturi, fapte . Prin atingeri grave aduse demnitafii persoane/or se intelege
- de~i in literatura juridica sau in unele solutii jurisprudentiale tulburarea efectiva atingerea aduse onoarei, reputatiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin
a ordinii ~i lini~tii publice este tratata ca o cerinta esentiala ata~ata elementului orice alte mijloace prin expunerea Ia batjocura, atribuirea unui defect, boala sau
material al infractiuni, cred ca in realitate acesta trebuie sa fie privita doar ca urmare infirmitate, ori afirmarea sau imputarea unei fapte determinate privitoare Ia o
imediata a infractiunii; astfel, comiterea in public a unor acte de agresiune asupra persoana, care, daca ar fi adevi'irata, ar expune acea persoana Ia o sanctiune
penala administrativa, disciplinara ori dispretului public. Actele sau gesturile,
unor persoane ori a unor bunuri ori proferarea de amenintari nu este apta conduca in
cuvintele sau expresiile ori manifestiirile de orice fel prin care se realizeazi'i
toate cazurile Ia tulburarea ordinii ~i lini~tii publice astfel incilt sa fie retinuta
actiunea inculpat ilor, trebuie sa aiba Joe in public. Cerinta legii este indeplinita
lntotdeauna ~i comiterea infractiunii prevazute de art. 37 1 NCP; in ipoteza In care nu
atunci ciind fapta se saviir~e~te in conditiile art. 184 NCP, text care explica ce se
se retine ca prin actiunile comise s-ar fi tulburat efectiv in orice mod ordinea ~i intelege prin faptii saviir~ i ta in public. Urmarea imediata existii numai atunci
lini~tea publica, fapta va constitui doar o in fractiune contra persoanei sau a patrimo- ciind prin manifestarile saviir~ it e in public s-a tulburat ordinea ~ i l ini~ tea publica.
niului, daca sunt intrunite toate cerintele legale de tipicitate ale acestora din urma. Aqiunea prin care se aduce atingere ordinii ~i lini~tii publice presupune prejudi-
- in cazul in care se retine eli fapta nu este tipica, deoarece nu s-a produs urmarea cierea, incalcarea acelor obiceiuri, deprinderi, comportari ce sunt compatibile cu
imediata, nu este exclusa sanctionarea contraventionala a fiiptuitorului in conditiile respectul reciproc, cu o comportare civilizata, umana, cu respectul decentei in
art. 2 pet. I din Legea nr. 61 / 1991 care prevede ca reprezinta ,contraventie savar~irea expresii ~i atitudini. Ordinea ~ i lini~tea publica se tulbura prin manifestari care
oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de condifii incat, stamesc zarva, valva sau care provoaca indignarea, acestea trebuind sa aibli
potrivit legii penale, sa fie considerate infrac{iuni: I. savar~irea in public de fapte, caracter public, indignarea sau valva trebuind sa se transmita in cadrul unei
acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ame- colectivitati ~ i sa nu fie o singura indignare izolata. Sunt considerate ca acte prin
nintiiri cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa care se tulbura ordinea ~i lini ~tea publica, a~a cum se arata in practica judiciarii:
tu lbure ordinea ~i lini~tea publica sau sa provoace indignarea cetiitenilor ori sa lezeze spargerea de geamuri ~i de sticle intr-un local public sau privat, acostarea unor
demnitatea ~i onoarea acestora sau a institutiilor publice"; persoane necunoscute ~i exercitarea asupra acestora a unor acte violente. In
aprccierea urmarii cerute de lege se va tine seama, printre altele de amploarea
c) legiitura de cauzalitate: trebuie sa ex iste legatura de cauzalitate intre fapta ~i mediului social in care s-a produs tulburarea, de natura acestui mediu social, de
urmarea imediatii. durata ~i intensitatea tulburarii, reflectate in reaqiile carora le-a dat na~tere. ( ... )

~
Sintetizand dec laratiile acestor martori , rezulta fiira dubiu ca scandalul a fost
Ordinea -1i lini-1tea publica, in sensu! art. 3 7 1 NCP este ace! atribut a! generat de atitudinea victimei, iar inculpatul nu a fiicut altceva decat sa intervina
vietii sociale in care raporturile dintre oameni, comportarea lor ~i in general , pentru aplanarea acestuia, nefiind tulburata ordinea ~i lini~tea publica, a~a cum
activitatile lor atunci ciind participa Ia fom1e de viata in comun, in public, se rezultii din intreg probatoriul testimonial administrat nemij locit de judecatorie.
desfii~oara in mod pa~nic, dupli norme de respect reciproc, de securitate Curtea retine ca aceasta stare de ingrijorare sau minima panica, exista insa de
personalli, de incredere in atitudinea ~i faptele celorlalti oameni. Aceste valori fiecare data ciind o anumita persoana estc Jovita, insa acest lucru nu duce de
sunt adiinc intiparite in con~tiinta oamen ilor, ele constituind rezultatul unei fiecare data cand exista o actiune de lovire asupra unei persoane ~i Ia saviir~irea
indelungi convietuiri civi!izate. Existii ordine ~i l ini~te publica numai in situatia infraqiunii de tulburare ordinii ~i lini~tii publice, atiit timp ciit nu produce
cand in public, In formele de viata in comun, oamenii au o conduita conforma scandal public in randul celor prezenti, nu provoaca iritare, indignare sau reactii
normelor de drept ~i de morala, eli viata sociala se desfii~oara nonnal , in conditii violente ale acestora. De altfe l, prin rechizitoriul intocmit in cauza, nici
de lini~te ~i securitate. Dimpotriva, ordinea ~i lini~tea publica este tulburata procuronll nu a aratat in ce fe l a fost tulburata ordinea ~i lini~tea publica, drept
atunci ciind au Joe in public, manifestari sau comportari imorale, ciind se produc urmare a aqiunii inculpatului ~i nici din probele administrate in cursu! urmaririi
736 Drep1 penal. Parlea ~pecia/ii lnfrac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea socialii 73 7
penalc nu rezultii eli ar li cxistat o asemenea tulburare. ci reiese mai degraba prin determinat interventia lucrarilor de politic ~i nici a Echipajului de lntervent ie
coroborare ~i cu probcle administrate In faza de judecata eli inculpatul a aplanat Rapida FORCE I, Ia aceea~i locatie, obiectiv a carui paza o asigurau; aplanarea
o stare de conf1ict gencrata de atitudinea victimci, care, fiind in stare avansata de imed iatii a conf1ictului; durata acestuia, de doar cateva minute, precum ~i faptu l
ebrietate, a provocat scandal in local distrugand o vitrina frigorifica. Cele I0 eli tulburarea ordinii ~ i lini~tii publ ice poate fi imputata ~i persoanei vatamate
persoane prezente, au ariitat ca nu au fost indignati abso lut deloc de actiunea care, a tlat fi ind sub intluenta bauturilor alcoolice, 1-a interpelat pe incu lpat,
inculpatului, ci doar de fapta partii viitamatc (CA. Constanfa, secfia penalii, adresandu-i injurii accstuia, dar ~i cclorlalte persoane care se aflau Ia masa cu
decizia nr. 138112018. www.sintact.ro). eel din urma, manifestandu-se agresiv (lovind cu pumnii masa ~i astfel cauzand
ciiderea sticlelor ~i a paharelor). in aceste conditii, sustineri le reprezentantului
~ Fapta inculpatului constand In aceea eli ar li exercitat acte de violentli restaurantului, care nici nu a fost de fata Ia incident, in sensul eli ,astfel de
asupra persoanei vatamate, prin aplicarea unci lovituri unice Ia nivelul capu lui evenimente nu sunt benefice pentru afacerea sa, deoarece ii alunga clienti i,
c u o sticla, determinand totodatli spargerea unuia din geamuri le localului , nu producandu-se o tulburare a ordinii ~ i lini~tii publice" nu sunt su fi ciente pentru a
intrune~te elementele de tipicitate obiect iva. Astfel , In conti nutul incrirninarii determina retinerea in cauzli a tipicitatii infractiuni i prevazute de art. 371 NCP,
prevlizute Ia art. 371 NCP, legiu itorul a delirnitat rnodalitatile alternative de sub aspectul laturii obiective, notand ~ i eli alte persoane care sa fi asistat Ia
slivar~i re a faptei, Ia violente cornise irnpotriva persoanelor sau bunurilor, incident nu au fost identificate ~i audiate (C.A. Bucure~ti, secJia penalii, decizia
arnenintiiri, atingeri grave aduse demnitati i persoanelor. in continuare, Ins~, cele nr. 129912018, www.sintact.ro).
trei rnodalitliti alternative aratatc asigura tipicitatea infraqiunii nu numai atunci
cand fapta este comisa in public, astfel cum notiunea este delinita lr, ~ Pentru a deveni incidenta nonna incriminatoare este suficienta simpla
art. 184 NCP (din acest punct de vedere, fiira indoiala, restaurantul S este un loc exercitare a unor acte de violenta impotriva persoanelor, tara a avea relevanta
accesibil publicului, de fata fiind douli sau mai mu lte persoane), ci ~i atunci ciind numarul de zile de ingrijiri medicale necesare victimei pentru vindecare ori
tulbura ordinea ~i lini~tca publica (denumirea marginala chiar a textului natura leziunilor suferite, condi tia esentiala fiind aceea ca fapta sa fie savar~i ta
incrimi nator). Astfel, de esenta faptei incriminate de legiuitor in Titlul VII I a l in public; or, in cauza, instanta a constatat eli inculpatii A. ~ i B. au exercitat
Codului penal intitulat , Jn frac tiuni care aduc atingere unor relatii priv ind violente fi zice asupra persoanei vatamate D., in vreme ce inculpatu l C. a
convietuirea sociala", Cap. I ,.lnfract iun i contra ordinii ~i lini~tii publice", cste exercitat violente fizice asupra martorului G., iar ambele actiuni au fos t realizate
chiar tulburarea ordinii ~i lini~tii publice prin conduitele comise in public ~i care in incinta barului x din Mangalia, care constituie un Joe intotdeauna accesibil
au aceste caracteristici (violente asupra persoanelor, violente asupra bunurilor, publicului prin natura sau destinatia lui, astfel ca faptele intrunesc elementele
amenintari sau atingeri grave aduse dernnitiitii persoanelor). ( ... ) In continuare, constitutive ale infractiunii de tulburare a ordinii ~i lini~tii publice prevazutli de
identificarea consecintei in discutie tine inc lusiv de prezenta altor persoane Ia art. 371 NCP. Mai mult decat atilt, pentru existenta infraqiunii nu prezintii
locul comiterii faptei, carora sii li se fi creal o stare de temere, de indignare, un importanfii nici conduita victimei anterioarii siivcir$irii faptei, constand in
sentiment de revolta sau de dezaprobare. Mai mull deciit atat, aceea~i consec inta eventuale acte de provocare fata de fiip tuitori, dat fiind di infractiunea
trcbuie sii aibii o anumita intensitate, de vreme ce fapta poate constitui, intr-un de tulburare a ordinii ~i lini~tii publice are ca obiect j uridic special relatiile
caz concret, ~i o contraventie , existand un concurs de calificari. Astfel, potrivit sociale referitoare Ia lini~tea publica, definita ca fiind ace! atribut al vietii sociale
art. 2 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de inca lcare a unor in care raporturile dintre oameni se desfii~oara in mod pa~nic, dupa norme de
norme de convietuire sociala, a ord inii ~i lini~tii publice, constituie con trave ntie respect reciproc ~i de securitate personala, relatiile sociale referitoare Ia
savar~irea oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de integritatea fizica a persoanei avand doar un caracter subsidiar, astfel eli
conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni: I. savar~irea in sustinerile inculpatului A. in sensu! eli, anterior incidentului din barul x, ar fi
public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii j ignitoare avut loc un all inc ident in timpul caruia persoana vatamata ~i un nepot de-al sau
sau vulgare, amenintiiri cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor 1-ar fi lovit pe fiul sau F., chiar reale daca ar fi, nu pot conduce Ia exonerarea sa
accslora, de natura sa llllbure ord inea ~i lini~tea publica sau sa provoace de rlispundere penala (CA. Constan(a, sec(ia penalii, decizia nr. 13 13/20/6,
in dignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea ~i onoarea acestora sau a institu- www.sintact.ro).
tiilor publice. in cauza, ansamb lul probator adm in istrat nu a sustinut tulburarea
ordinii ~i lini~tii publice de o asemenea amploare incat sii determine calilicarea
faptci ca ~i infractiune, inregistrarile video confinnand ca, intr-adevar, inci-
~ Faptele inculpatilor PBS ~i PB jr., care in data de 22. 11.2016 orele
12:30 cu autoturismul BMW, in centrul municipiului OS, in P-ta Varoshaza, au
dcntul , chiar soldat cu aplicarea unci lovituri persoanei vatiimate ~i spargerea
blocat in tralic autoturismul persoanei vatamate PA, au amenintat cu moartea
unuia din geamurile restaurantului nedeterminand modificari ale comportament-
persoana vatamatli, provocand astfel tulburarea ordinii ~i lini~tii publice, avand
ului persoanelor prezentc, in calitatea lor de clienti ai localului, dimpotriva,
in vedere faptu l eli prin actiunile inculpatilor a fost oprita circu latia, autovehi-
atentia abia fiindu-lc atrasil. Aceea~i concluzie se desprinde ~i din unnatoarcle culelor intr-un loc intens circulat, situat in centrul municipiu lui OS ~i totodata s-
clemente de fapt: contl ictu l izbucnit intre inculpat ~i persoana vatamata nu a a creat o stare de spirit de nervozitate ~i temere intrucat Ia orele amiezii, in plina
738 Drept penal. Partea specia/ii !nfrac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea socialii 739

zi, cei doi inculpati au urmari t in tra lic ma~i na victimei, punand in pericol - fapta poate fi saviir$iUi i n forma continuata ciind unul sau mai multe actiuni care
circ ulatia rutiera prin conduite agres ive precum neacordarea prioritati i de trecere constiniite modalitati alternative ale elementui material 1 sunt repetate Ia diferite
pietonilor ~i blocarea ma~inii persoanei vatamate $i a ma11orilor pa11icipan1i Ia intervale de timp ~i in baza acelei a~i rezolutii infractionale, caz in care se epuizeaza
tralic, fortand victima sa opreasca propria ma~ina $i apoi au proferat amenintari Ia data comiterii ultimului act de executare.
Ia adresa acesteia, inclusiv prin folosirea unui cutit in acelea~i conditii publice
intrunesc elcmentele constitutive ale infractiunilor de tulburarea ordinii ~i lini$lii 1.7. Pedeapsa
publice ~i amenintare. Nu poate li retinuta in sarcina inculpa\ilor savar$irea
infraqiunii de lipsire de libertate in mod ilegal. Astfel fatii de motivul invocat de - inchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda ( 120-240 zile-amenda).
inculpa\i respectiv de a cere socotea lli plirtii civile pentru anterioare neintelegeri
generatoare de conflicte permanente dintre ei faptei ii lipse~te vinovlitia
prevlizutli de lege. Partea civilli nu a fost lipsitli de liberate avand posibilitatea
s1i-$i continue drumul pe cealaltli banda de circulatie. De altfel, blocarea in trafic
constituie contravcntie $i modalitatea de comitere a faptelor de incu lpa\i ar putea 2.1. Notiune
atrage rlispunderea lor contraventionalli (C.A. Tg- Mure~. sec(ia penala, deciz ia - este infraqiunea ce consta in fapta persoanei care, in public, expune sau distribuie
nr. 63112018, www.sintact.ro). tara drept imagini ce prezinta explicit o activitate sexuala, alta decat cea care ar

~in data de 10 octombrie 20 12, in jurul orei 16:00, inculpatul M.M.C. reprezenta un act de pomografie infantila, ori saviir~e~te acte de exhibitionism sau alte
acte sexuale explicite [art. 375 NCP];
1-a insotit pe fratelc sa u M.M.D. Ia camera de garda a Spitalului Clinic de
Urgenta ,Sfiintul 1." - Bucure$ti, pentru ca acesta din um1a sa primeascli ingrijiri - actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, nefiind posibila impacarea.
medicale de urgenta in urma faptulu i eli se tliiase cu un flex Ia antebrat. Au fost
indrumati Ia etajul I, Ia sectia de chirurgie generala, unde inculpatul a devenit 2.2. Obiectul infractiunii
amenintator, prin gesturile $i limbajul folosit, exprimandu - ~i dorinta ca fratele
sau sa fie condus direct in sala de operatic, $i nu in salon. Jnculpatul a motivat a) obiectul juridic: relatiile de convietuire social!i referitoare Ia ordinea ~i lini~tea
aceasta atitudine prin faptul eli fratele sau fusese dus i n salon, de$i pierdea publica, carora li se aduce atingere prin comiterea faptei;
cantitli\i foarte mari de sange $i a fost intrigat de atitudinea medicului de gardli, b) obiectul material: in prinicpiu, nu are; ca exceptie se poate considera obiect
S.R.A., care, in opinia sa, nu acorda suficienta atentie pacientu lui $i vorbea Ia material suportul pe care sunt stocate/fixate imaginile ce prezinta explicit o activitate
telefon. Din declaratiile cadrelor medicale, ale agentilor de paza ~i ale celorlalti sexuala.
martori audiati in cauza rezultli eli inculpatul a intra! in camera in care se afla
medicul de garda, agresiindu-1 pe acesta, iar, in integralitatea lui , incidentul s-a 2.3. Subiectii infractiunii
petrecut in decurs de ciiteva minute. in drept, fapta inculpatului M.M.C. este de
natura a intruni elementele constitutive ale infractiunii de tulburare a ordinii $i a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (necircumstantiat) care are
lin i$ti i publice (Jud. Sector 4 Bucure~ti, sentin$a penalii nr. 2069 din 10 iunie capacitate penala;
2014, www.rolii.ro). - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli-

1.5. Latura subiectiva citate:

b) subiectul pasiv: principal este statui, iar eel secundar persoanalele ultragiate
- intentia directa sau indirectli; prin fapta tipica.
- nu intereseaza sub aspectul existentei in fractiunii mobilul sau scopu l c u care a - pluralitatea de subiecti pasivi secundari nu constituie o cerinta de tipicitate a
fost saviir$ita; acestea pot fi avute in vedcre de instanta Ia individualizarea pedepsei. incriminarii ~i nici nu conduce Ia retinerea unei pluralitati de infractiuni;

L6. Formele infracti unii

- actele de pregatire $i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a produs tulburarea ordin ii $i
lini$tii publice;
1 Omogenitatea juridica se men~ine chiar dacll primul act de executare constrt in exerci-
- poatc fi retinuta in concurs cu o infractiune contra persoanci sau a patrimoniului
sau autoritli\iifjustitiei (de pilda, cu omorul, vatamarea corporala, incaierarea, tarea de violen1e asupra persoanelor, a! doilea act de executare constrt in exercitare de violente
asupra bunurilor, iar ultimul act de executare il reprezintli amenint1irile sau atingerile grave
distrugerea, ultrajullultrajul judiciar etc.); aduse demnitatii persoanclor, fata de natura de infractiune cu continuturi alternative.
 740 Drept penal. Partea specia/ii lnfraC(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea sociafii 74 1

~ lnfrac(iunea de ultraj contra bunelor moravuri prevazuta de art. 375 c) legatura de cauzalitate: rezulUi din materialitatea faptei (infrac(iune de
p ericol abstract).
NCP este o infractiune de pericol avfmd ca urmare imediata crearea unei stari de
pericol pentm moral itatea publica. De~i subiectul pasiv principal estc statui , - sprc deosebire de art. 371 NCP, art. 375 NC P nu prevede condit ia ca fapta sa
exista ~i un subiect pasiv secundar, care poate fi orice persoana ale carei aduca atingere bunelor moravuri, prezumiind in mod absolut eli actele descri se de
sentimente morale au fost ultragiate. Calitatea de subiect pasiv secundar nu n01ma de incriminare aduc intotdeauna atingere bunelor moravuri.
impune $i calitatea de persoana vatamata, infractiunea de ultraj contra bune lor
moravuri nefiind o infractiune de rezultat, a carei existenta sa fie conditionata de
producerea unui prejudiciu patrimon ial sau nepatrimonial, ci o infractiune de
~ Fapta inculpatului, care in realizarca aceleia~i rezolutii in fractionate Ia
data de 19.11.20 18, in juml orelor 23:00, in timp ce se atla In statia de tramvai
pericol. Cu alte cuvinte, se constata ca in mod gre$it incepand cu faza de
ON , a lncercat sa poarte un dialog cu persoana vatllmatli TCA, care se atla pe
urmarire penala ~i continuand cu faza cercetarii judecatore~ti in prima instanta,
peron, Ia o distantli de aproximativ 2 metri, adresandu-i mai multe intrebari
atat procuroml, cat ~i prima instantii In mod gre~it au stabilit ca in cauza aceasta
infraqi une este o infractiune de prej udiciu, atribuind calitatea de persoana generale ~i personale, dupa care ~ i -a ridicat geaca ~i bluza, ~i - a scos pen isul din
vatamata minomlui, acesta fiind o persoana ale carei interese au fost viitamate pantaloni ~ i i 1-a aratat persoanei vatamate, trllgand de el, respectiv 23.11.2017,
prin manifestarea inculpatului in calitatea sa subiect pasiv al infra~tiunii . in j untl orei 22:15, in timp ce se afla in refugiul statiei R.A.T.B. de tramvai a
lntmcat obiectul judecatii vizeazii o infraqiune de pericol, actiunea penala nu liniei 40, s-a apropiat de persoana vlitlimatli IlL, care se afla pe peron, Ia circa I
este urmatii de o actiune civila, in consecinta, minoml neavand calitate de metru, ~ i-a scos penisul afara din pantaloni, iar cand persoana vatamata a fugit
persoana vatamatii nu se poate constitui parte civila direct sau prin intermediul din statia de tramvai, a urmat-o ~i a traversal bulevardul, avand penisul scos din
reprezentantului legal, acesta fii nd doar martor in cauza de fa ta (CA. Craiova, pantaloni, pana cand a fost oprit de prietenul persoanei vatamate, intntne~te
secfia penalii, decizia nr. 156012018, www.sintact.ro). elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri comisa
in forma continuatli (C.A . Bucur~· ti, sec(ia penalii, decizia nr. 525/201 8,
2.4. Latura obiectiva www.sintact.ro).
a) elementul material: sunt prevazute trei modalitati alternative ale elementului 2.5. Latura subiectiva
materi al care pot fi comise numai pri ntr-o ac(iune (infracfiune comisiva cu conjinut
alternativ): - intentia directa sau indirectli;
I . expunerea de imagini ce prezintii explicit o activitate sexuaHi, alta dedit cea care ar - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a
reprezenta un act de pornografie infantila; fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
2. distribuirea de imagini ce prezintii explicit o activitate sexuala, alta dedit cea care
ar reprezenta un act de pomografie infantila; 2.6. Formele infractiunii
3. siivar~irea de acte de exhibifionism (de pilda, exhibarea organelor genitale pe - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
profilul de Facebook care nu avea nicio setare de confidentialitate, masturbarea in public - infractiunea se consuma in momentul in care s-au realizat actele prin care s-a
etc.) sau alte acte sexuale explicite {de exemplu, actul sexual oral comis in public ~i produs starea de pericol pentnt ordinea ~i moralitatea publica;
observat de mai multe persoane).
- fapta poate fi savar~ ita in forma continuata cand unul sau mai multe actiuni care
- fapta este tipica chiar dadi vizeaza o singura imagine expusa sau distribuita, constituite modalitati alternative ale elementului materia l sunt repetate Ia diferite
respectiv daca este realizat un singur caz de exhibitionism sexual. intervale de timp ~i in baza aceleia~i rezolutii infractionale, caz in care se epuizeaza
- comiterea in acelea~i imprejurari spatio-temporale a doua sau mai multe dintre Ia data comiterii ultimului act de executare.
modalitatile alternative ale elementulu i material a l infractiunii duce Ia retinerea unei
unitati natura le de infractiune; 2.7. Pedeapsa
- poate fi retinuta in concurs ideal cu actul sexual cu un minor sau cu coruperea - lnchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda ( 120-240 zi le-amendli).
sexuala a minorilor;
- cerinfe esenfiale : fapta trebuie sa fie comisa fora drept ~i fn public (in sensu!
art. 184 NCP), iar imaginile prezentate nu trebuie sii constituie e/emente de
pornografie infantilii (materiale pornografice cu minori).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru ordinea ~i moralitatea publica;
 742 Drept penal. Parteo specia/ii
lnfrac(iuni care aduc atingere unor rela{ii privind conviefuirea sociala 743
§3. lncestul 3.4. Latura obiectiva
3.1. Nofiune a) ele mentul material: intretinerea unui raport sexual (protejat ori neprotejat) liber
~.:onsimtitintre rude in linie directa sau intre frati ~i surori;
- este infractiunea ce const.a in raportu l sexual consimtit intre rude in linie directa
sau intre frati ~i surori (art. 377 NCP); - consim\iimiintul persoanelor care intretin raportul sexual nu are natura cauzei
justificative prevazute de art. 22 NCP, intruciit vizeazii valori de care persoana
- actiunca penala se pune in mi~care din oficiu. vatamata nu poate dispune;
3.2. Obiectul infractiunii - fiecare autor comite actele de executare prevazute de norma de incriminare;
- nu sunt incriminate ca incest actele homosexuale, actele sexuale orale sau anale,
a) obicctul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia normalitatea ~i moralitatea
viet ii socialc 1; ori alte acte de penetrare sexuala, care insa pot intruni elementele constitutive ale
variantei agravate a infractiunii de act sexual cu un minor;
b) obiectul material: nu are.
- in cazul in care persoana cu care se intretine raportul sexual este minor ~i are
3.3. Subiecfii infractiunii calitatea de ruda in linie directa, frate sau sora, se va retine varianta agravata a
infraqi un ii de act sexual cu un minor prevazuta de art. 220 alin. (3) lit. a) NCP (daca
- fiind o forma a pluralitatii naturale de faptuitori, fiecare subiect are ca li tatea taptuitorul este major), respectiv de art. 220 alin. (4) lit. a) NCP (indiferent de viirsta
de autor, nu de coautor; taptuitorului) care absoarbe incestul;
- autorii incestu lui sunt ca/iflcafi: rude in linie directa (ascendentii ~i descendentii - actele de natura sexuala care nu presupun penetrarea nu sunt fapte tipice de incest,
indiferent de grad) sau intre frat i ~i surori ( inclusiv consangvini i sau uterinii); este insa pot intruni elementele constitutive ale variantei agravate a infractiunii de coruptie
necesar ca autori i infractiuni i sa fie de sex diferit; sexuala [art. 22 1 alin. (2) lit. a) NCP];
- par1icipatia este posibila in forma instigarii sau a complicitatii ; coautoratu l nu este - rap01tul sexual cu o persoana de sex diferit, care este ruda In linie directa sau frate
posibil; ori sora, prin constriingerea acesteia sau profitiind de imposibilitatea ei de a se apiira ori
- in cazul in care alaturi de autor Ia comiterea infractiunii participa doi sau mai de a-~i exprima vointa, constituie infracti unea de violin varianta agravatii prevazuta de
multi complici concomitenti poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazutii de art. 2 18 alin. (3) lit. b) NCP; nu va putea fi retinuta aceasta variantii agravata a
art. 77 alin. ( l) lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane impreuna; infraqiunii de violin concurs cu incestul, cele doua fi ind calificari alternative (concurs
aparent de calificari);
- cste posibila parti cipatia improprie (instigare sau complicitate improprie), atunci
dlnd autorul comite fapta tara vinovatie (de pilda, in cazul in care unul dintre autori b) urmarea imediatli: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia norma-
este iresponsabil sau in eroare cu privi re Ia calitatea celuilalt); litatea ~i moralitatea vieti i sociale;
- s ubiectul pasiv este general -statui, iar nu persoana cu care se intretine raportu l c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infrac{iune de pericol
sexual; a bstract).

- daca in aceea~i imprejurare o persoana intretine un raport sexual (protejat ori 3.5. Latura s ubiectivli
neprotejat) liber cons imtit c u o rudii in linie directa, cat ~i un raport sexual consimti t
cu un frate/sora, se va retine unitatea naturala de infrac tiune, iar nu un concurs de - intentia directa sau indirecta;
infractiuni, fata de unicitatea actiunii ~ i de omogenitatea materiala ~i juridici! a - nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savii~ita activitatea infractionala;
faptelo r-2. acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.

3.6. Formele infractiunii

1
fn doctrina ( V. Cioclei, lncestul lara victima: crima sau pedeapsa? in Critica ratiunii - actele de pregatire sunt posibilc, dar nu sunt incriminate;
penale. Stud ii de criminologic juridica ~i drept penal, Ed. C. H. Beck, Bucurc~ti, 2009, p. 50)
s-a aratat cii inccstul ocrotc~te aspecte de ordin bio logic, in scopul evitarii na~terii unor copii - tentativa este posibila In forma imperfecta (lntreruptii), nefiind insa incriminata;
cu malformatii . tentativa perfecta nu este posibila;
2
fn accst sens, recent , in literatura de specialitate (F. Streteanu. D. Ni{u , op. cit. , vol. II , - infraqiunea se consuma In momentul intretinerii raportului sexual lntre rudele in
p. 22) s-a aratat ell intr-o atare s ituatie nu se poate vorbi de existenta unor rezultate distinctc linie directa ori intre frati ~i surori;
suponate de diferitii paneneri (s ubiectul pasiv fiind societatca, iar nu panenerul), dar, in
schimb, sc poate idcntifica o urmare globalii (atingerea adusii moralei publice), a ciirei - poate fi saviir~ita in forma continuata, caz In care infractiunea se epuizeaza Ia data
amploare cstc direct proportionala cu numarul actclor comi sc. comi terii ultimului act de executare.
744 Drept penal. Partea speciala lnfrac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convietuirea sociala 745
3.7. Pedeapsa obligato prin hotariirt! judeciitoreascii Ia presta(ii p eriodice in favoarea persoanelor
indreptilfite Ia intre{inere din partea victimei infrac{iunii ~i are capacitate penala;
- inchisoarea de Ia I Ia 5 ani.
- participatia penala este posibila in toate fonne le: coautorat (daca toti subiectii
activi sunt debitori solidari ai obligatiei de intretinere, iar fapta nu imbraca forma
··• Abandonu'fcle:famille 4.

Art. 513. Caracterul legal al obliga{iei de intre{inere: ,Obligatia de lntre!inere exist1\

4.1. Nofiune numai lntre persoanele prevlizute de lege. Ea se datoreazli numai daea sunt intrunite eonditiile
- este infractiunea ce consta in fapta persoanei care avand obligatia de intretinere eerute de lege" .
fata de eel indreptatit Ia intretinere savar~e~ te una dintre urrnatoarele fapte: Art. 514. Caracterul p ersonal a! obliga{iei de intre(inere: ,(1) Obligatia de intretinere are
earacter personal. (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a ereditorului obligatiei de
a) parasirea, alungarea sau Jasarea tara ajutor, expunandu-1 Ia suferinte fizice sau intretinere, daea prin lege nu se prevedc altfel. (3) Dreptul Ia intrctinere nu poate fi cedat ~i nu
morale; poate fi urmarit dedit in conditiile prevazute de lege".
b) neindeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de intretinere prevazute de lege; Art. 515. lnadmisibilitatea renuntarii Ia lntretinere: ,Nimeni nu poate renunta pentru viitor
Ia dreptul sau Ia lntretinere".
c) neplata, cu rea-credinta, limp de 3 luni, a pensiei de intretinere stabilite. pe cale Art. 516. Subiectele obliga(iei de intre{inere: ,(1) Obligatia de intretinere existli intre sot ~i
judecatoreasca. sotie, rudele In linie dreapta, intre frati ~i surori, precum ~i intre eelelalte persoane anume
- NCP a previizut ca forma asimilata a infracfiunii neexecutarea, cu rea-credin{a, prevlizute de lege. (2) Dispozitiile alin. ( I) privind obligatia de intretinere intre rudele in linie
de catre eel condamnar a presta{iilor p eriodice s rabilite prin hot a rare judecatoreascii. dreapta, precum ~i intre frati ~i surori sunt apl icabile ~i in cazul adoptici. (3) Obligatia de
intretinere cxista intre fo~tii soti, in conditiile prcvlizute de lege".
in favoarea persoanelor indrepta{ite Ia intre{inere din partea victimei infrac(iunii;
Art. 517. iwre(inerea copilului de ciio·e so(ul piirintelui sau: ,(! ) Sotul care a eontribuit Ia
- actiunea penala se pune in mi~care Ia plangerea prealabila a persoanei vatamate; intretinerea eopilului celuilalt sot este obligat sli presteze lntrc~incre copilului cat timp aeesta este
- pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea prealabila se for- minor. lnsli numai dacli parintii slii fire~ti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie. (2) La randul
muleaza de reprezentantul sau legal; persoana cu capacitate de exercitiu restransa sliu, copilul poate fi obligat sli dea intretinere eelui care 1-a intretinut astfeltimp de 10 ani".
Art. 518. Obliga(ia de intre(in ere apar(inand mO$tenitorilor: ,{!) M o~tenitor ii persoanei
poate face plangere prealabila cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila;
care a fost obligatli Ia intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinere tara a avea obligatia
in cazul in care subiectul pasiv este o persoana Jipsita de capacitate de exerciti u ori cu legalli sunt tinuti , In mlisura valorii bunurilor mo~tenite , sli continue intretinerea, daea plirintii
capacitate de exercitiu restransa, aqiunea penala poate fi pusa in mi~care ~i din oficiu, minorului au murit, sunt displiruti sau sunt in nevoie, insli numai cat timp eel intretinut este
conform art. 157 alin. (4) NCP; minor. (2) in cazul in care sunt mai multi mo~tcnitori, obligatia este solidarli, fiecare dintre ei
- impacarea nu mai este posibila, insa poate interveni retragerea plangerii prealabile, eontribuind Ia intretinerea minorului proportional eu valoarea bunurilor mo~tenite".
care poate opera ~i in personam, conform art. 158 alin. (2) NCP sau incheierea unu i Art. 519. Ordinea de plata a intre(inerii: ,,ntretinerca se datorcaza in o rdinea urmlitoare:
a) sotii ~i fo ~t ii soti i~i datoreazli lntretinere inaintea celorlalti obligati; b) descendentul este
acord de mediere.
obligat Ia intrctinerc inaintea asccndentului, iar daeli sunt mai multi descendeoti sau mai multi
ascendenti, eel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat; c) fratii ~i surorile l~i
4.2. Obiectul infractiunii datoreaza intretinere dupli plirinti, insli ina intea bunieilor" .
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia raporturile ce presupun obligatia Art. 520. imre(inerea in cazul desfacerii adop(iei: ,.Dupa incetarea adoptiei, adoptatul poate
de intretinere intre membrii familiei; cere intretinere numai de Ia rudele sale fire~ti sau, dupli caz, de Ia sotul sau".
Art. 521. Pluralitatea de debitori: ,(1) in cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute
b) obiectul material: nu are. Ia art. 5 16 sunt obligate sli intretina aceea~i persoana, ele vor contribui Ia plata intretinerii,
- bani i, bunurile sau orice alte valori de care este lipsit creditorul obligatiei de proportional cu mijloacele pe care le au . (2) Daca parintele are drept Ia intretinere de Ia mai multi
intretinere nu constituie obiectul material al infraqiunii. copii , el poate, ln caz de urgen\li, sa pom easca aqiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care
a plat it intretinerea se poate intoaree impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecliruia".
4.3. Subiectii infractiunii Art. 522. Obliga{ia subsidiarii: ,in cazul ln care eel obligat in primul riind Ia intretincre nu are
mijloace indestulatoare pcntru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta de tutela le poate obliga
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are obligatia de intretinere pe celelalte persoane indatorate Ia intretinere sli o completeze, in ordinea stabilita Ia art. 519".
[legala - art. 378 alin. ( 1) lit. a) ~i b) NCPP - sau stabilita printr-o hotarare judeca- Art. 523. Divizibilitatea intre(inerii: ,C3nd eel obligat nu poate presta, in acel a~i timp,
toreasca - art. 378 alin. (1) lit. c) ~i alin. (2) NCPP] 1, re~pectiv p ersoana care este intretincre tuturor ector indrcptlltiti sli o cearli, instanta de tutela, tinand seama de nevoile
fiecareia dintre aceste persoane, poate hotliri fie ca intretinerea sa se plateascli numai uneia dintre
ele, fie ca intrctinerea sli se impartli intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o cearli.
In accst caz, instanta hotlira~te, totodatli, modul in care se imparte intretincrea intre persoanele
1
C.civ. contine o reglementare detaliata a obligatiei de intretincre. Astfel: care urmeazli a o primi".
746 Drept p enal. Partea sp eciafii f11j i·ac(iuni care aduc ati11gere unor re{afii privind convie(uirea sociala 74 7
infraqiunii omtstve proprii), instigare, complicitate; instigarea sau complicitatea nu
este conditionata de vreo calitate a participantului. ~ La data de 5 fe bruarie 20 14, in jurul orelor 16:00, lara a anunta pe
nimeni, inculpata a plecat de Ia domicil iu, in municipi ul l a~ i , pentru a cer~i,
b) subiectul pasiv: persoana fi zica (majora sau minora) care este creditorul obliga- lasandu-i pe cei patru copii s inguri in casa, nesupraveghea\i. lara mancare ~ i lara
tiei de intretinere; s ursa de incalzire. Intrucat nu aveau ce sa manance, doi dintre copii au mers Ia
- nu este intotdeauna un membru de familie al autorului infractiunii; magazinul de mancare, context in care martora R.E. a apelat numarul unic de
- de~i pluralitatea de subiecti pas ivi, creditori ai obligatiei de intretinerc, ar trebui sa urgente I 12 cu privire Ia aceasta situatie. In urma ses izari i. un echipaj de poli1ie,
conduca Ia retinerea unei pluralitliti de infractiuni de abandon de fa milie sub fonna insotit de asistenta sociala B.A.A., di n cadrul Serviciului de Asistenta Sociala al
concursului de infraqiuni 1 in cazul in care debitorul obligatiei de intretinere nu i~i Primariei comunei s-au deplasat Ia locuinta minorilor, ~i i-au gasit pe ace~ti a
si nguri, tarll hrana, lmbracati sumar ~ i neingrij iti , copiii declarand ca mama lor
executa indatorirea in conditiile prevllzute de norma de incriminare, in mod eronat
este plecata de acasa de circa 24 de ore, timp in care au stat singuri . Ulterior,
instanta suprema a apreciat prin decizia nr. 4/RJV2017 ca natura personalll a obli-
persoane le vatamate au fost transportate Ia Spitalul de Copii din la ~ i , unde au
gatiei de intretinere nu genereaza tot atatea raporturi juridice de drept penal cate
primit ingrijiri medicale, In urma examinarii lor stabil indu-sc eli fieca re copil
pers oane sunt indrituite, in temeiul aceleia~i hotarari judecatore~ti , Ia pensie de intre- avea problemc de sanatate. In drept, fapta inculpatei care, Ia data de 5 febn1arie
tinere, cu consecinta incidentei dispoz itiilor referitoare Ia concursul de infractiuni, 2014, a plecat de Ia domicili ul sau din localitatea S., judeful l a~ i , in municipiul
deoarece, Ia calificarea ca infractiune unicll continua a abandonului de -famil ie, in l a ~ i , lasilndu-i Ia domiciliu, pe o durata de aproximativ 24 de ore, pe cei patru
varianta prevazuta de art. 3 78 a lin. (I) lit. c) NC P, se au in vedere, a~a cum s-a copii minori , cu varsta de 2 ani , 4 ani , 5 ani ~ i 7 ani. s inguri, fiira hrana, lara
mentionat anterior, obiectul juridic, unicitatea subiectului pasiv principa l ~i pozitia caldura ~ i sumar imbraca1i, expunandu-i. In acest mod, Ia suferinte fi zice ~i
subiectivll a raptuitorului fata de faptll ~ i urmarile sale. in consecinta, Jnalta Curte a morale, i nt run e~ te e lcmentele constituti ve a patru infraqiuni de abandon de
apreciat ell infraqiunea de abandon de familie sllvar~itli prin neplata, cu rea-credintll, familie, prevazuta de art. 378, alin. ( I ), lit. a) NCP (Jud. la~·i. sec(ia penafii,
timp de trei luni, a pensiei de intretinere, instituita printr-o singura hotarare jude- sentin(a penalii nr. 2254 din 29 iunie 2015, www.rolii.ro).
catoreasca in favoarea mai multor persoane, constituie o infractiune unicii
(ii) neindeplinirea integra/a, cu rea-credin(ii, a obliga(iei de fntre(inere previizutii
continua; de~i pare sa lamureasca o problema de drept substantial in ipoteza in care
de lege;
exista mai multi creditori ai obligatiei de intretinere, cred ca decizia instante i
supreme va fi de natura de a genera o practica neunitara, eel putin in privinta urma- - este o infractiune omis iva proprie continua ;
toare lor problematici: e fectele retragerii pliingerii prea labile de catre unul dintre - nu este necesar ca obl igatia de intretinerc sa fie stabilita doar pe calc judecato-
beneficiari pensiei de intretinere, efectele formularii in mod nelegal a pliingerii reasca;
prealabile de catre mama copiilor in cazul in care unul dintre ace~tia este major, altul - indeplinirea partiala a obliga~iei de lntretinere echivaleaza cu nelndeplinirea obli-
are viirsta de 17 ani, iar eel de-al treilea viirsta de 15 ani etc.; gatiei;

4.4. Latura obiectiva - neindeplinirea obligatiei de intretinere trebuie sa aiba caracter de continuitate;
- poate fi retinuta in concurs cu infraqiunea de rete tratamente aplicate m inorului;
a) elementul material:
(iii) nep/ata integra/a, cu rea-credin(ii, timp de 3 luni, a pensiei de intre(inere
(i) piiriisirea (p1ecarea din locul in care aceasta persoana se afla), ailmgarea (lnde-
stabilitii printr-o ltotiiriire judeciitoreascii e.:'Cecutorie.
partarea prin orice mijloace din locul in care se afla) sau liisareafiirii ajutor (adoptarea
- tTebuie sa fie vorba de o pens ie de lntretinere in sensu! C.civ., stabilita printr-o
unei atitudini de dezinteres, nefumiziind mijloacele necesare traiului) a persoanei f a(ii
hotariire judeditorcasca de finit iva, iar nu de o obligatie de plata periodica a unei sume
de care existii obligafia legalii de fntrefinere, care are ca eject expunerea acesteia Ia
de bani stabilitll cu titlu de daune materiale sau morale prin orice titlu (inclusiv printr-o
suferin(e flzice sau morale;
hotariire judecatoreasca), in aceasta ultima ipoteza urmiind sa se retine forma asimilata
- posibilitatea producerii suferintelor fiz ice sau morale este suficienta pentru a infractiunii ;
existenta infractiunii, nefiind necesar ca acestea sa se fi produs efectiv;
- se remarca o necore lare lntre dispoz itiile Codului penal ~i cele ale C.civ. , intruciit,
- poate fi retinuta in concurs cu infraqiunea de rele tratamente aplicate minorului; incepand cu l octombrie 20 II , in cazul in care procedura de di vort se desta~oara in fata
notarului, pensia de intretinere poate fi stabilita de comun acord ~i consemnata in actul
notarial; in aceasta ipoteza, aprec iez eli trebuie ape lat Ia interpretarea prin analogie in
favo rem a dispozitiilor art. 378 alin. ( I) lit. c) NCP, in sensu! ca nom1a de incriminare
se refera atiit Ia pensiile de lntretinere stabilite pe calea j udecatoreasca, cat ~i Ia cele
institu ite in urma procedurii notariale, intrucat altfel incadrarea juridica ar trebu i reti-
1
In acela~i sens, A.R . Trandafir, in Curs tematic 2, p. 455.
748 Drept penal. Partea speciala Infrac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea socialii 749
nuUi printr-o interpretare extensiva a dispozitiilor art. 386 alin. (I) lit. b) NCP dind tipicitatea obiectivli a faptei , deoarece plata partialii a pensiei de intretinere
infrac(iunea se consuma Ia momentul primei omisiuni referitoare Ia lndeplinirea obli- echivaleazii cu nep lata acesteia, deoarece lntr-un astfel de caz, pensia platitli nu
ga{iei de lntretinere, iar nu dupa trecerea unui termen de 3 luni, creandu-se o situa!ie estc cea stabilita de instanta de judecata. Urmarea imediatii consUl in punerea In
discriminatorie ~i inechitabila fata de pcrsoanele care au divof!at In procedura notariala; pericol a dezvoltlirii fi zice, psihice ~i morale a persoanelor vlitamate in favoarea
clirora a fost stabilita pensia de intretinere. Avand in vedere natura juridica a
- nu prezinta importan(li pentru existen1a infractiunii faptul eli persoana care este
infractiunii care constituie o form a speciall'i de nerespectare a hotararilor judeca-
creditorul obliga(iei de intretinere sau reprezentantul acesteia nu a pus in executarc
tore~ti, reglementata in cadrul infraqiunilor contra familiei, nu este necesar
silitli hotararea judecatoreasca prin care a fost stabi lita pensia de lntretinere ~i nici daca
pentru consumarea infractiunii ca subiectii pasivi (P.M.G. ~i P.B.D.) sau repre-
creditorul obligatiei de intretinere beneficia de intretinere ~i din partea unei alte
zentantullor legal M.M.I. sli fi tacut dovada eli nu dispuneau de alte mijloace de
persoane ori dacli avea sau nu mijloace care sa li asigure traiul, cre~terea ~i educarea; subzisten1a, intrucat legea nu stipuleazli producerea vreunui rezultat. Legiitura
- constituie o ,,neplata" a pensiei de lntretinere, in sensu! legii penale, ~i plata pat1i- de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei (ex re) (Judeciitoria Oradea,
alli a acesteia; sentin{a penalii nr. 114312016, nepub/icatii).
- termenul de 3 luni curge de Ia data Ia care hotararea judeclitoreascli prin care a fost
4.5. Latura subiectiva
stabilita pensia de intretinere este executorie sau de Ia ultima plata efectuata;
- trebuie sa existe 3 luni de neplata a pensiei de intretinere, chiar daca acestea nu - intentia directa sau indirecta;
sunt consecutive; - nu intereseazli sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
- in ipoteza in care s ubiectul pasiv este un minor al clirui reprezentant legal este slivar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
fliptuitorul, actiunea penala poate fi pusa In mi~care ~i din oficiu;
- daca subiectul pasiv este un major, termenul de formulare a pliingerii prealabile ~ Curtea retine ca infraqiunea de abandon de familie se comite cu
curge de Ia data expirari i celor 3 luni in care pensia de i ntretinere nu a fost pllitita cu intentie (directli sau indirectli), iar latura subiectiva este intregita de cerinta
rea-credinta. relei-credin{e. Reaua-credin[ii existli ciind inculpatul nu-~i indepline~te obligatia
de intretinere, de~i are posibilitliti materiale sa o faca. Curtea consider1i eli
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valorile sociale protejate; neplata pensiei de intretinere nu conduce, in sine, Ia concluzia eli inculpatul a
c) legiHura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infrac{iune de pericol ac(ionat cu rea-credintli, deoarece aceasta nu se presupune ~i nici nu rezulta
abstract). direct din simplul fapt al omisiunii de a plliti pensia de intretinere. A~adar,
reaua-credin(li trebuie doveditli de parchetul care are sarcina probei. In acest
~ Tnstanta constata ca in cauza este indeplinitl'i situa(ia premisii a infrac- cadru, Curtea apreciazli eli nu se poate retine tipicitatea subiectiva a faptei de
abandon de fam ilie daca eel obligat Ia intretinere este lipsit de mijloace mate-
tiunii de abandon de fam ilie constand in preexistenta unei obligatii patrimoniale
de intretinere, stabilite pe cale judecatoreasca, intrucat, prin sentinta civila riale sau de venituri proprii, ori cand, din cauze obiective, este In imposibilitate
nr. 11260/2013 din data de 09.10.2013 pronuntata de Judecatoria Oradea, de a-~i indeplini obliga(ia de intretinere. in ipoteza rctinerii bunei-credinte,
definitiva Ia data de 09.01.2014, inculpatul P.D. a fost obligat Ia plata pens iei de instanta poate constata !ipsa de tipicitate subiectiva a faptei in sensu! imposibi-
intre1inere in cota de 33% lei din venitul minim pe economic, revenind minorei lita(ii retinerii comiterii faptei cu intentie directli sau indirecta. Chiar dacli ca
P.M.G. 18% lunar, iar minorei P.B.D. 15% lei lunar, panli Ia majoratul bene- cerinta relei-credinte ata~atl'i laturii subiec te poate fi retinutli ca lndeplinita ~i
ficiarelor sau alte dispozitii legale, incepand cu data de 13.11.2012 (data intro- atunci cand inculpatul nu a avut un loc de muncli ori cand a lucrat tara forme
ducerii cererii de chemare in judecata). Sub aspectul laturii obiective a legale sau a ramas in pasivitate, netacand niciun demers pentru a-~i gasi un loc
infractiunii de abandon de familie, elementul material a! acesteia, recunoscut ~i de munca in care sli fie angajat in mod legal ori neprestand vreo activitate p"ntru
de cl'itre inculpat, consta in neplata pensiei de intre1 inere mai mult de trei luni, a dobiindi veniturile din care sa achite pens ia de intretinere, Curtea apreciaza eli,
pensie de intretinere stabilita in favoarea minorelor P.M.G. ~i P.B.D., prin in spetli, existli cauze obiective, temeinic justificate care conduc Ia concluzia eli
hotarare judeclitoreascli definitivli. Termenul de 3 luni se calculeazli de Ia data de inculpatul L.I., titular al obligatiei de intretinere, nu a avut posibilitatea de a-~i
09.0 1.2014, data ramanerii definitive a hotararii prin care pensia de intretinere a indeplini obli gatia ~i a actionat cu buna-credintli. Relevante pentru retinerea
fost stabilita pe cale judeclitoreascli, avand in vedere, pe de o parte, limitele bunei-credinte a inculpatului L.l. sunt urmlitoarele imprejurliri de fapt
factuale in care instanta a fost investitli cu judecata prezentei cauze, cat ~i data care rezultli din probele administrate in cauzli: a) din testul de paternitate
de Ia care inculpatul nu a platit pensia de intretinere stabilita i n mod definitiv ~ i efectuat in baza profilului ADN de clitre Societatea de Cercetare, Fabricare ~i
executoriu pe cale judeclitoreascli. lnstanta constata eli aplirlirile inculpatului in Servicii Medicale Biologic Moleculara Genoid (Budapesta, Ungaria) lntocmit Ia
sensu! eli a achitat unele sume de bani (suma de 400 lei, 200 lei in luna data de 30.07.2010 a rezultat eli probabi litatea este de peste 99,99% ca intre
octombrie ~i 200 lei in luna noiembrie 20 14) nu sunt de natura sa inlliture inculpatul L.l. ~i minorul L.A.A. sa existe o relatie tala - copil nebiologic.
750 Drept penal. Partea specialii h?fi'ac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea sociala 751
Astfel, s-a conc luzionat di patemitatea nu este doveditii; b) faprul cii inculpatul septembrie 2014, respectiv in lunile apri lic ~ i mai 20 15, fi ind re munerat cu suma
L.l. este o persoanii in varstii (63 de ani), care nu realizeaza venituri, nu bene li- totala de 680 lei. lnstanta mai apreciaza ~ i eli Ia stabilirca rele i-credinte trcbuic
ciaza de pensie ~ i nici nu define bunuri impozabile. Avand in vedere varsta avute in vederc ~i bunurile proprictatea inculpatului din cxploatarea carora poate
inculpatului L. l. , Curtea considerii ca pa rc hetul nu a dovedit ca !ipsa unui Joe de obtine venituri. Astfel. din adresa nr. 200 I di n 02.07.20 15 a Primariei comunei
munca este consecinta pasivitatii acestuia, fiindu-i astfel imputabila. Prin G.C., rezultii faptul ca inculpatul P.O. figu reaz.'i in cvidcntelc fiscale ale institutiei
urmare, Curtea apreciaza ca in mod temeinic a reti nut pri ma instanta !ipsa cu casii in suprafata de 86 mp ~i tercn aferent concesionat de Ia Primaria G.C. In
tipicitlitii subiective a faptei de care a fost acuzat inculpatul L.l. (C.A . Oradea, suprafata de 1.000 mp. Nu in ultimul rand, instanta retine ca din declaratia
secJia penalii, decizia nr. 32412017, nepublicatii). inculpatului a rezultat ca acesta de1inea ~i o uti li tarli cu care transporta lemne,
incasiind, a~ada r. ~ i alte venituri neprecizate (Judeciitoria Oradea, sentin(a penalii
~ Sub aspectul laturii subiective a infractiunii , inculpatul P.O. a nr. 114312016, dejinilivii prin decizia nr. /93/A/2017 a CA. Oradea, nepublicatii).

~ Latura subiectiva a infractiunii de abandon de famil ie se caracteri zeaza

acJionat cuforma de vinovafie a intenfiei directe, In sensu! ell a prevazut caprin
neplata pensiei de lntretinere, stabilita in sarcina sa ~i In favoarea minorelor, va
aduce atingere dreptului Ia lntretinere a copilului sau minor ~ i prin aceasta prin rca-crcdinta, ceca ce inseamna eli persoana obl igata Ia plata pensiei de
dezvoltarii lui fi zice, psihice ~i morale ~ i a urmarit producerea acestui rezultat. intretinere are posibilitatea de a o plati, dar refuza sa o faca. In consecinta, nu
lnstanta considera ca cerinta relei-credinte ata~ata laturii subiecte poate ti savii r~e~ te aceastll infracti une ee l care, din cauza lipsei mijl oacelor materiale,
retinuta ca indeplinitli ~i atunci cand inculpatul nu a avut un Joe de munca ori este i mpiedicat sa plateasca pensia de intreti ncrc, nefiind, dec i, de rea-credinta
cand a lucrat tarll forme legale sau a ramas In pasivitate, ne taciind niciun demers (C.S.J.. sec{ia pena/ii, decizia nr. 174811996, www.legalis.ro).
pentru a-~ i gasi un Joe de munca In care sa fie angaj at in mod legal ori
nepresta nd vreo activitate pentru a dobandi veniturile din care sa achite pensia
de intretinere. Numai existenta unor cauze obiective, temeinic j ustificate pot
~ Nu se poate retine existenta infrac{iuni i de abandon de fam ilie lips ind
elementu l relei-cred inte atata vreme cat, dupa pronun1a rea hotllrari i prin care a
conduce Ia concluzia ell titularul obligatiei de intretinere nu a avut posibilitatea fost obl igat sa plateasca o pensie de intretinere fostci sale sotii, In folosul
de a-~i indeplini obligatia sa, astfel ca neplata pensie de lntrctinerea nu a fost copiilor rezulta!i din casiitorie, inculpatul a luat copiii Ia domiciliul sau, acordan-
realizata cu rea-credin~. in ipoteza retine rii bunei-credinte, instanta poate du-le ingrijire ~i lntretinere tara contributia mamei, deoarece, in aceasta situatic,
constata !ipsa de tipicitate subiectiva a faptei in sensu! imposibilitatii retinerii el a fost incredin{at cii nu mai trebuie sa plateasca aceste ia vreo sumli de bani
comiterii faptei cu intentie directa sau indirecta. in cauzll, probele administrate (C.A . Bucure:jti, sec(ia I penala, decizia nr. 15311998, in C.P.J.P. 1998, p. /).
relevii comiterea faptei cu rea-credin(ii in conditi ile in care, de~ i era apt de
muncll ~i a realizat venituri in perioadele In care s-a aflat in stare de libertate, 4.6. Forma asimilata
inculpatu l P.O. nu a achitat pensia de intretinere stabilita In favoarea fi icelor sale
minore. Astfel, din adeverinta medica Ia nr. 31839 din 08.09.201 5 a Cabinetului - constitu ie forma asimilma a infraqiun ii neexecutarea, cu rea-credinta, de clitre eel
Medical a! Penitenciarului Oradea rezulta ell inculpatul P.O. nu jigureaza in condamnat a prestatiilor periodice stabilite prin hotiirare j udecatoreasca, In favoarea
evidenfe ca ar ji suferind de afec[iuni cronice care sa nu-i perm ita desfo:jurarea persoanelor indrepta tite Ia lntretine re din partea v ictimei iufraqi unii;
de activitiifi lucrative, fiind selectionat pentru munca in exterior, cu plata. D in - subiectul activ nc mijlocit al in frac(iunii, In cadrul acestei variante asimilate, poate
adresa nr. 301 8 din 09.06.201 5 a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de fi numai inculpatu l cu privire Ia care s-a d ispus condamna rea pentru siivar~irea unei
Munca Bihor, rezultli faptul eli inculpatu l P.O. nu jigureazii in evidenfele infrac tiun i care a avut ca urmare imediata decesul victimei (de pilda, inc ulpatul
institu{iei ca persoana ajlatii in ciiutarea unui loc de muncii in perioada de condamnat pentru com ite rea infractiunii de omor, ucidere din culpa, loviri sau vlitlimiiri
referintll. Din declaratiile inculpatului care se coroboreaza cu cele ale martorului cauzatoare de moarte, talharie sau v iol unnata de moartea victimei etc.) ~i care a fost
P.R.I. (frate le inculpatului) a rezultat eli in perioadele in care s-a a flat in stare de
obligat, in te mei ul art. 1390 C.civ., fie de instanta penalli, fie de instanta civilii, Ia plata
libertate a Iuera! in mod sporadic, ajutandu-1 pe un consatean Ia ingrijirea anima-
unor presta{ii periodice in favoarea persoanelor i ndreptatite Ia intretinere din partea
Ielor, obtinand sume cuprinse intre 30 ~i 50 lei pe zi. Din declaratia martoru lui
victimei care a decedat in unna siiviir~ i rii unei infractiuni (spre exemplu, in urma
P.R.!. mai rezultli ell inculpatul a fost angajat al societatii SC Maragro in cursu!
savar~irii infractiunii de ucidere din culpa, condamnatul este obligat sa plateasca
lunii septembrie, obtinand venituri in cuantum de 700-800 de lei. Din adresa
nr. 598 din 15.05.201 5, a Agentiei Nationale de Admin istrare Fiscala, Directia copi ilor pe rsoanei decedate in urma saviir~iri i in frac tiunii, suma de 1.000 lei lunar); nu
Generala a Finantelor Publice Bihor, rezultli ell inculpatul P.O. a figurat in anul prezinta importanta dacli inculpatul a fost condamnat Ia o pedeapsa cu executare In
20 12 cu alte venituri impozabile de 6.569 lei, iar in a nul 2014 a figural cu alte regim de detentie ori cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, modal i-
venitur i impozabile In suma de 742 lei. Din adresa nr. 35 124 din 28.10.20 15, a tatea de individualizare a executlirii pedepsei putiind avea relevanta doar cu privire Ia
Penitenciarulu i Oradea, rezulta eli inculpatu l P.O. a desfli~u rat activitati productive evalua rea existentei relei-credinte in cazul neindeplinirii obligatiei de plata a presta-
In timpul executarii pedepselor privative de libertate in lunile mai, august, !iilor periodice; de~i a rt. 378 alin. (2) NCP face referire Ia persoana condamnata,
752 Drept penal. Partea sp ecialci lnji-ac(irmi care aduc atingcre unor rela(ii privind convie(uirea socialci 753
apreciez ca poate fi subiect activ nemijlocit al fom1ei asimilate a infractiunii de epuizarii pronuntarea unei hotariiri in prima instanta, care nu a devenit inca definitiva,
abandon de familie ~i inculpatul cu privire Ia care s-a dispus o so lu~ie de amiinare a deoarece o astfel de solutie nu poate prezenta relevantii atilt timp cat inculpatul
aplicarii pedepsei [de pilda, In cazulln care inculpatul a fost acuzat de comiterea unei beneficiaza inca de prezumtia de nevinovatie.
infract iuni de ucidere din culpa In forma de baza, pentru care art. 192 alin. ( 1) NCP
prevede pedeapsa inchisorii de Ia I Ia 5 ani]; 4.8. Pcdeaps a
- nu are calitatea de autor al fonnei asimilate a infractiunii suspectul sau inculpatul - inchisoare de Ia 6 luni Ia 3 an i sau amenda ( 180-300 zile-amenda);
fata de care s-a dispus o solutie de clasare 1 ori inculpatul fa!Ji de care s-a dispus o
- daca inculpatul acuzat de saviir$irea infractiunii de abandon de familie nu $i-a
solutie de achitare sau de incetare a procesulu i penal, chiar daca instanta civila a dispus
indepli nit obligatiile pana Ia data em iterii rech izitoriului, dar ~i le indepline~ te In faza
obligarea acestuia Ia plata unor prestatii periodice in favoarea persoanelor indreptatite
camerei prel iminare ori in cursu! judccati i in prima instanta ori in apel , amiinarea
Ia intretinere din partea victimei care a decedat in urma sava~irii unei infractiuni (de
aplicarii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei va fi
pi lda, in ipoteza In care solutia de clasare s-a dispus pe motiv de interventie a prescrip-
dispusa ~i in cazul In care nu sunt indepl in ite conditii le prevazute de lege (cu
tiei raspunderii penalc); deopotriva, partea responsabila civilmente sau succesorii
excep}ia consimtamiintu lui Ia prestarea unei munci in folosul comunitatii, care
inculpatului nu pot avea calitatea de subiecti activi nem ijlociti ai formei asimilate a
trebuie sa existe in prealabil, deoarece impunerea unei astfel de obligatii In absenta
infractiunii , deoarece nu sunt autori ai infractiuni care a condus Ia decesul victimei ~i
consimtamiintului inculpatului ar conduce Ia o incalcare a Conventiei europene $i a
nu pot face obiectul unei solutii cu privire Ia actiunea penala;
Constitu{iei); astfel, este stabilit un caz in care, de~i nu sunt satisracute conditiile
- spre deosebire de art. 378 a lin. ( I) lit. c) NCP, neexecutarea unei singure presta{ii art. 83 NCP, respectiv art. 9 1 NCP, i n st an ~a, daca constata ca sunt indeplinite
periodice este suficienta pentru a retine savar~irea infractiuni i in forma consumata. elementele constitutive ale in fractiunii de abandon de familie ~i daca nu da efect prin-
cipiului oportuni tatii in sensu! de a di spune renuntarea Ia apl icarea pedepsei este
4.7. Formele infractiunii obligatii sii opteze intre una dintre urmiitoarele forme de individualizare a
- actele de preg1Hire ~i tentativa sunt posibile Ia faptele comisive, dar nu sunt incri- pedepsei: amunarea apliciirii p edepsei sau suspendarea sub supravegltere a
minate; p edepsei inc/risorii (miisurii obligatorie, iar 1111 Jacultativii) ; temeiul j uridic a! amii-
- infractiunea se consuma Ia m omentul: (i) parasirii, alungarii, lasarii tara ajutor, ce niirii apl icarii pcdepsei, respectiv suspendari i sub supravcghere a executarii pedepsei
sunt de natura a expune persoana vatamata Ia suferinte fi zice sau morale; (ii) primei II constituie, In acest caz, dispozitiile art. 378 ali n. (5) NCP, iar nu cele ale art. 83
omi siuni referitoare Ia indeplinirea obligatiei de intretinere ~i se epuizeaza fie prin NCP, respectiv 91 NC P:
indeplinirea obligatiei, fie prin condamnarea definitiva a infractorului (infractiune - in ipoteza in care inculpatul acuzat de comi terea infractiunii de abandon de
continua); (iii) expirarii celor 3 luni de neplata ~i se epuizeaza Ia momentul reluarii fa milie nu i$i indepli ne$tC obligatiile restante pe parcursul procesului penal, instanta
platii (infrac fiune continua); in acest sens, in decizia 4/RIL/2017, instanta suprema a va putea dispune amiinarea apl icari i pedepsei, dacii sunt indepl in ite condi~iile gene-
retinut eli infractiunea de abandon de familie se consuma Ia expirarea perioadei de ra le prevazute de art. 83 NC P, respecti v suspendarea sub supraveghere a executarii
trei luni, pe durata careia autorul a ramas In pasivitate, prin neexecutarea obligatiei de pedepsei, daca sunt lndeplin ite conditii le art. 91 NCP;
plata a pens ie i de intreti nere stabilita pe cale judecatoreasca, ~i se epuizeazii Ia
momentul reluiirii p lii(ii de ciitre debitor sau at condamniirii acestuia, prin hotiirdre
judeciitoreascii, data Ia care se incheie ciclul infractional ~i se autonomizeazii activi-
0- nu se va putea dispune revocarea amiinarii daca infractiunea comisa in
tcm1enul de supraveghere este abandonul de familie, iar in faza camerei prelimi -nare 1
tatea desfo~uratii pdnii in ace! moment. In aceasta din urma situatie trebuie avut In ori in cursu I judecatii in prima instanta ori in apel inculpatu l $i-a indeplinit obligatiile
vedere ca viziunea de drept substantial poate fi incompatibila cu cea proceduralii in restante, caz In care instanta are obligatia de a di spune fie amiinarea aplicarii pedep-
ceea ce prive~te limitele judecatii atunci cand Ia momentul emiterii rechizitoriului sei, fie suspendarea sub supraveghere a executari i pedepsei pentru infractiunea
inculpatul nu a inteles sa reia plata pensiei de intretinere, deoarece potrivit art. 37 1 comisa In tem1en ul de supraveghere;
NCPP judecata se limiteaza Ia fapta descrisa in actul de sesizare, iar instanta de
- In cazul in care, potrivit C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea conditionata a
judecata nu se poate autoinvesti cu fapte le comise dupli data sesizarii ~i nic i nu are
executarii pedepsei stabilite pentru o infracti une de abandon de familie, trebuie distins
posibilitatea extinderii actiunii penale. Chiar $i prin raportare Ia considerentele deciziei
intre unnlitoarele doua ipoteze:
lnaltei Curti de Casatie $i Justitie nu cred ca ar putea fi avut in vedere ca moment al

1
Prin Legea de modificare a NCPP a fost abrogata faza de camerA preliminarll Verificarea
Ca urmare a modificarii operate prin O.U.G. nr. 18/2016, nu se poate dispune renuntarea
1
de legalitate ~i loialitate a urmllririi penale se va face de instanta de judecata competenUi
Ia urmlirirea penalli in cazul infractiunilor care au avut ca urmare decesul victimei [art. 318 potrivit legii, in cadrul noii etape procesuale a verificl!.rilor prealabile Ia judecata in primll
alin. (5) NCPP]. instanta [art. 3701 NCPP - art. 370S NCPP].
754 Drepr penal. Parrea specialii lnfi'ac{iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea sociala 755
a) daca suspendarea conditionata a fost dispusa In baza art. 305 alin. (4) C.pen. din 1
noului Cod civil referitoare Ia autoritatea parinteasca este necesar ca ambii parin(i sa
1969 (fa~a de lndeplinirea integrala a obligatiilor de lntre(inere In cursu! procesului ~i aiba capacitatea de a exercita drepturile parinte~ti ~i sa nu fi fost impusa vreunuia dintre
de !ipsa lmpacarii partilor) revocarea se poate dispune numai daca In cursu! termenului parinti interdiqia de a lua legatura cu minorul; nu va fi tipica fapta parintelui care are
de lncercare, condamnatul savar~e~te din nou infraqiunea de abandon de familie; capacitatea de a exercita drepturile parinte~ti de a retine copilul minor in ipoteza In care
b) atunci cand suspendarea conditionata a fost dispusa In baza art. 81 C.pen. din parintelui Ia care locuia minorul i-a fost interzis dreptul de a avea legaturi personale cu
1969 revocarea suspendarii condi(ionate se poate dispune In conditiile prevazute de rninorul;
art. 83 C.pen. din 1969.
- Ia forma asimilata prevazuta de art. 379 alin. (2) NCP subiect activ nernijlocit este
4.9. Cauza speciala de nepedepsire parintele sau persoana (fizica sau juridica) ciireia i s-a incredintat in plasament minorul
prin hotarare judecatoreasca spre cre~tere ~i educare2 ~i care locuie!fle cu acesta;
- NCP a stipulat In art. 378 alin. (4) o cauza speciala de nepedepsire In ipoteza In care, - persoana juridica nu poate avea calitatea de autor a! fotmei de baza a infrac-
inainte de terminarea urmiiririi penale, inculpatul l~i lndepline~te obligatiile; In aceastii tiunii. dar poate fi subiect activ nemijlocit al formei asimilate;
ipoteza, cand dupii momentul consumarii infraqiunii si pana Ia momentul terminarii
urmaririi penale obligatia de lntretinere este integral executata procurorul luand act de - participa\ia penala este posibila In toate forme le: coautorat (In cazul in care arnbii
parin(i, care nu locuiesc cu minorul, nu respecta masurile de incredintare a minorului
lndeplinirea obliga~iilor va dispune o solupe de clasare, fie ca solu(ie de neurmarire
unei alte persoane), instigare, cornplicitate; instigarea sau cornplicitatea nu este condi-
penalii (atunci cand lndeplinirea obligatiei de lntretinere a fost realizata lnainte de
tionata de vreo calitate a participantului.
lnceperea urmaririi penale in rem), fie ca solutie de netrimitere lnjudecata (cand obligatia
de lntretinere a fost executatii in cursu! wmaririi penale); in situatia in care, dqi b) subiectul pasiv: Ia forma de bazii - minorul sau parintele caruia i-a fost incre-
inculpatul $i-a lndeplinit obligatiile In faza de urmiirire penala, procurorul a dispus dintat rninorul $i care este lrnpiedicat sa-~i lndeplineascii obliga(iile sau alte drepturi
trimiterea In judecatii a inculpatului, instanta constatand existenta cauzei de nepedep- parinte~ti prevazute de lege;
sire prevazute de art. 378 alin. (4) NCP va dispune incetarea procesului penal. - Ia forma asimi/ata subiect pasiv este rninorul care are dreptul de a avea legaturi
personate cu parintele sau parintele care este lrnpiedicat sa aiba legaturi personale cu
minorul; In cazulln care minorul este lncredintat In plasarnent de instan(a de tutela unei
alte persoane ori unei institutii de ocrotire care lrnpiedica repetat relatia cu ambii parinti
se va retine comiterea unui concurs de infraqiuni deoarece dreptul de a avea legaturi cu
5.1. Notiune minorul are caracter personal ~i este astfel restrictionat In mod abuziv.
- este infractiunea ce constii in retinerea de ciitre un parinte a copilului sau minor,
tara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost lncredintat 5.4. Latura obiectiva
minorul potrivit legii, daca cre$terea ~i educarea copilu lu i ar fi primejduita [art. 379 a) elementul material:
alin. (I) NCP];
(i) re{inerea minorului de ciitre piirintele care if avea in grijii dupii expirarea
- constituie forma asimilatii a acestei infraqiuni fapta unei persoane careia i s-a duratei de limp stabilite prin lwtiir{~rea judeciitoreascii ori prin actul notarial;
lncredintat un minor prin hotarare judeciitoreascii spre cre$tere $i educare, de a impie-
- este necesar sa existe o hotarare judecatoreasca executorie sau un act notarial prin
dica, In mod repetat, pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personate cu rninorul In
care locuinta minorului a fost stabilita Ia unul dintre parti sau Ia o alta persoana ~i sa nu
conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent (art. 379 alin. (2) NCP];
existe consirntamantul explicit sau implicit al acestora ca rninorul sa ramana cu parintele
- ac(iunea penata se pune In rni~care Ia plangerea prealabila a persoanei vatarnate; sau dincolo de lirnitele imp use ptin hotararea judecatoreasca ori prin actul notarial;
lnlaturarea raspunderii penale poate avea loc numai In conditiile retragerii plangerii nu
- este o infractiune continua de pericol abstract;
$i ale impacarii.
- In cazul In care fapta se comite prin rapire, se va re(ine concursul cu lipsirea de
5.2. Obiectul infractiunii libertate In mod ilegal prevazuta de art. 205 NCP, care nu este absorbita in infractiunea
prevazuta de art. 379 a lin. (I) NCP.
a) obiectul juridic special: rela~iile sociale re feritoare Ia cresterea $i educarea
copiilor; (ii) impiedicarea, in mod repetat, a oriciiruia dintre piirin(i sii aibii legiituri perso-
nale cu minorul dupii pronun(area unei hotiirilri judeciitore~·ti de incredin(are a
b) obiectul material: nu are. minorului, in condi(iile stabilite de piir(i sau de ciitre organul judiciar.
5.3. Subiectii infractiunii
1
Pcntru o anali za detaliata a autoriHitii parinte~ti , a se vedca M. Avram, Drept civil.
a) subiectul activ: Ia forma de bazii prevazuta de art. 379 alin. ( I) NCP au tor este Familia. Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2016, p. 499 ~ i urm.
parintele copilului (tatal sau marna) care nu locuie$le cu minorul; fa(a de dispozitii le 2 Conform art. 399 alin. (I) C.civ. instanfa de tutela poate hotari plasamentul copilului Ia o

ruda sau alta familie ori persoana, cu consim\iimiintul acestora, sau intr-o institu!ie de ocrotire.
756 Drepr penaf. Parrea speciala lnji-ac(iuni care aduc aringere zmor rela(ii privind convie{uirea socialii 757
- caracte rul repctat al faptei nu presupune in mod necesar existen~a unor acte de pl inita ~ilatura subiectiva a faptci prevazute de art. 379 alin. (I) NCP ~i
impiedicare cu caracter sistematic. adica, astfel, c um s-a aratat in jurisprudenta o savar~ita de inculpatul A. Multitudinea demersurilor intreprinse In ultimii ani de
opti une constanta ~i sistematica a subiectului activ nemijlocit de nu a respecta dispoz i- catre inculpat sustin concluzia referitoare Ia forma de vinovatie cu care acesta
tiile hotiirarii judeditorc~ ti prin impiedicarea in mai multe ocazii a lcgaturilo r personale actionat. Astfel, intentia directa, ca forma a vinovatiei, rezulta din actiunile
cu parintele 1; intreprinse de inculpat, a luat-o pe minora lara consimtamantul mamei, s-a opus
- nu este tipica fapta constand intr-o singura impiedicare a parintelui de a lua constant oricarui demers intreprins de aceasta de a o viz ita pe minora, de a
legatura cu minorul, fata de exigenta de repetabilitate; continua legaturile, de a pune in executare hotararile civi le, in contextul in care a
fost parte ~ i a participat in mod efectiv in procesele civile finalizate, prevazand
- este o in fractiune de obicei de pericol abstract ; astfel rezultatul fapt ei urmarind producerea lui ~i continuand pana in prezent o
- poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de amenintare, loviri sau a lte violentc, serie de demersuri menite a distruge legatura fireasca a copilului cu mama sa.
vatamare corporala daca subiectul activ exercita astfel de aqi uni in vederea impiedi- Pentru inlaturarea vinovatiei sale inculpatul a invocat aqiunile nocive, abuzive,
carii legaturilor personale cu minorul ; ale mamei ~i familiei acesteia asupra minorei, insa datele din dosar n u sustin
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru cre~terea ~i educarea minorului ; decal contrariu l ~ i anume efectul nociv al aqiunilor tatalui asupra relatiei mamei
cu minora. Astfel, datele medicale invocate de inculpat In dovedirea acestei teze,
c) legatura de cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei . continute de inscrisuri depuse i'n dosar, anterioare preluarii abuziva a minorei de
clitre tala, fo tografii le prezentate instantei, de asemenea anterioare declan~arii
5.5. Latura subiectiva conflictului dintre parinti, sunt probe ce re fl ecta date obiective, straine de efor-
- intentia directa sau indirecta; turile de denaturare ale persoanelor interesate ~i sustin In continuare evaluarile
instantei civi le, intrate in puterea lucrului judecat. care a concluzionat asupra
- nu intercseaza sub aspectul ex istentei in fracti unii mobilul sau scopul cu care a fast
necesitatii ~i oportunitatii stabiliri i domiciliului minorei Ia mama. Toate aceste
savar~itii; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia ind ividualizarea pedepsei.
date, medicale ori de ordin fam ilial, invocate de inculpat nu constituie o justifi-

~ intreg probatoriul administrat pe parcursul procesului penal, demons-

carc a demersurilor sale de rupere intempestiva, brutala si c u caracter de perma-
nenta a legaturii mama-fiica . D e~i nu a numit institutia invocata, trimiterile
treaza, lara dubii , refuzul vad it ~i nejustificat probatoriu ori eel putin sustinut de inculpatului vizeaza starea de necesitate (art. 20 NCP). Sustinerea inculpatului,
afirmatii verosimile al apelantului inculpat A. de a punc in executare titlul in sensu! ca actiunile mamei ar fi general un pericol imediat ~i g rav pentru sanli-
executor reprezentat de catre sentinta civila nr. 16325 din 02 decembrie 20 14, tatea minorei ~ i ar fi reclamat interventia sa ~ i nesocotirea hotanirilor civile de
pronuntata de catre Judccatoria Ploie~ ti , in Dosarul cu nr. x/281120 13 ~i Dccizia stabilire a domiciliului m inorei. este nedovedita ~i neverosimila in contextul
nr. 03 din 27 mai 20 16, pronuntata de clitre Curtea de A pel Pl o i e~ti, in Dosarul probator evidential anterior (I. C. C.J. , sec(ia penalii, decizia nr. 421201 7.
cu nr. x/281120 13, respectiv de a o lasa pe minora C. Ia mama sa D. (mama www.sintact.ro).
minorei), mai precis Ia domi ciliul acesteia, unde 'ii fusese stabitita provizoriu
locuinta prin hotararea unei instante c ivile. pana Ia solutionarea irevocabila a
procesul ui de divort al plirtilor. De asemenea, din acelea~i probatorii adminis-
~ Evaluarea standardulu i probei dincolo de oricc indoiala rezonabi la ~i a
cerintelor decurgand din prezumtia de nevinovatie impune ca, in limitele
trate rezulta imprejurarea cii inculpatul A., Ia data de 9 aprilie 2013 cand se afla
factuale ~ i personale ale sesizarii, pentru a se retine comiterea de catre inculpata
Ia cabinetul medicului ORL, impreunii cu mama minorei C., numita A. ~ i D.
F.A.F. in calitate de auto r a infractiunii de nerespcctarca masurilor privind
(actual V.), profitand de faptul eli mama minorei a ramas 'in cabinet sii i se
incredintarea minorului, in forma asimilat1i stipulat1i de art. 379 alin . (2) NCP
prescrie o retetli, inculpatul a luat-o pe minora rarii consimtamantul mamei ~ i
trebuie ca din probele administrate sa rezulte cu certitud ine urmatoarele aspecte :
panii in prezent, a interzis orice relatie ~i orice legiiturli intre cele doua, stabilind
a) existenfa tmui subiect activ nemijlocit calijicat: p1irintele sau persoana clireia
re~edi nta minorei in satu l Arice~tii Rahtivani (Ia verii inculpatulu i, martorii in
i s-a incredintat in plasament minorul prin hotarare judecatoreasca spre cre~tere ~i
proces H. ~i G .), a izolat-o complet pe minora de mama ~i, aflata sub influcnta sa
educare, care locuie~te cu acesta; b) existetrJa umti subiect pasiv calijicat:
(a tatalui) de Ia cca 3 ani, i-a inocula! date nercale ~i nocive despre atitudinea
parintele care este impiedicat sa aiba legaturi personate cu minorul; c) situa{ia
mamei, relatandu-i minorei aspecte apte a d istruge increderea ~ i afeq iunea
premisii: cxistenta unui minor care a fast incredintat in baza unci hot1iriiri
pentru mama sa, conduca nd Ia dcteriorarea grava ~i indubitabila a relatiei dintre
judccatore~ti unui p1irinte ~i care locuie~te cu acesta; d) elementul material a/
mama ~i minora. Probele admini strate dcmonstreazii de asemenea , ca este inde-
itrfrac{iutrii: impi edicarea repetatii a parintelui sa aiba leg1ituri personale cu
minorul, in conditiile stabilite prin hotararea judecatoreasca; caracteru l repetat al
1
in doctrinll (D. Pavel, in T. Vasiliu ~-.a. , Codul penal comentat ~i adnotat. Partea special1i, impiediciirii relev1i natura de infractiune de obicei a formci asimi late stipulate de
vol. II , Ed. $tiintific1i ~i enciclopedica, Bucure~ti , 1977, p. 394) s-a apreciat ca repetabilitatea nu att. 379 alin. (2) NC P, astfel ca repetabilitatea trebuic sa fie apta sa releve o
inseamna ca faptele de impiedicare sa fie cu nccesitate succcsive ori saviir~itc prin mijloacc op!iune constanta ~i sistematica a subiectului activ nemij loc it de nu a respecta
identice.
758 Drepl penal. Par/ea speciala ln(rac(iuni care aduc alingere 11110r rela(ii privind convie(uirea sociala 759
dispozi(iik hotariiri i judecatore~li prin lmpiedicarea In mai multe ocazii a refuz al cxercitarii drepturilor conferite tatalui ~i suntem In prezenta infraqiunii
legaturilor personate cu parintele; e) latura subiectivii: intentia directii sau de nercspectarea masurilor privind incredin!area minorului (CA. Ploie~·fi, sec{ia
indirectii. ( ... ) Din probele administrate rezulta in mod indubitabil ca numi- penala. decizia nr. 127512004, in B.J 2004, p . 313) .

~ Fapta parintelui (cetatean roman d in a caru i casatorie cu un ceta(ean

tul T.F.D. a avut In mod efectiv posibilitatea de a avea contact cu propriul
copil ~i de dezvolta relatii persoanele cu acesta, neputandu-se retine nici o
opozitie explicita sau impl icita, cu caracter s istematic, a inculpatei F.A.F. in spaniol a rezultat un minor) caruia i-a fost incred intata custodia copilului,
acest sens care sa releve intentia accstcia de a nu respecta obligatiile impuse prin insotita de un drept de vizita in favoarea tatalui , precum ~i de interdiqia parasirii
hotariirea judecatoreasca. ( ... ) Din aceste probe se poate stabili cu certitudine ca teritoriului spaniol de catre minora lara autorizatia instantei de judecata ~i
nu ex ista acte pozitive ~i repetate al inculpatei F.A.F. care sa fi condus in mod obtinerea autorizatiei judiciare cu privire Ia orice schimbare a domicil iului
implicit prin intluentarea ~i manipularea minorei Ia nerespectarea masuri lor minorei , de a fi paras it Spania impreuna cu minora (fiira autorizare judiciara - Ia
stabi lite prin hotiirarea judecatoreasca cu privire Ia cre~terea ~i educarea data de 31 iulie 2008 , instan(a a autorizat, Ia cererea numitei C.L.V., ie ~ irea de
minorului, ci cii imposibilitatea numitului T.F.D. de a lua minora in spatiul sau pe teritoriul national a minorei, pentru a pctrece luna august in Romania
privat se datoreaza exclusiv vointei minorului. lnstanta considera ca, pe de o impreuna cu mama sa, aceasta autorizatie fiind conditionata de prezentarea
parte, nu poate fi imputata minorei neintelegerea unor consecinte pentru nerespec- biletelor dus-lntors, atat pentru mama, cat ~i pentru minora ~i de comunicarea
tarea anumitor n01me legale fata de varsta copilului ~ i de imprejuriirile care au fost catre tatal minorei a adresei Ia care va putea li localizata, dar ~i a numarului de
de natura sa II traumatizeze, astfel cum au fost descrise mai sus, iar pe de altii telefon pentru a putea fi contactata; in trucat numita C.L.V. nu a prezentat
parte, nu se poate considera ca pasivitatea inculpatei F.A.F. care nu ~ i-a obligat/ pa~apo11 pentru minora ~i nici bilete dus-intors, Ia data de 19 august 2008,
constrans copilul sa respecte un program de vizita stabilit printr-o hotarare instanta spaniola a pronun(at o hotarare prin care a respins cererea de ie~ire din
j udecatoreasca echivaleaza In mod implicit cu siivar~irea formei asimilate a Spania a minore i), stabili ndu -~i domiciliul in Romania ~i de a refuza inapoierea
infractiunii. ( ... ) Analiza ansamblului materialului probator releva ca nu se acesteia constituie infractiunea prevazutf1 de art. 379 NCP (I.CCJ., sec(ia
poate retine existenta unor acte repetate (comisive sau omisive, explicite sau penala. decizia nr. 2911 din 30 octombrie 2014. www.scj.ro).
implicite) savar~ite de inculpata F.A.F. in scopul nerespectarii sistematice a .Ifill.
dispozitiilor instantelor judeciitore~ti in legiitura cu drepturile numitului T.F.D. ~ Curtea apreciaza cii in mod coree! prima instanta a retinul faptul ca
de a avea legaturi personale cu minora, care sa aiba drept consecinta crearea inculpata PN a savar~i t infractiunea de nerespectarea miisurilor privind incredin-
unei veritabile stari de pericol pentru relatii le de fam ilie care presupun existenta (area minorului , pentru ca, in condi(iile in care minorul CV a fost incredintat
unor legaturi personate intre parinti ~ i copii. Aceasta constatare echivaleaza cu prin s. civ. nr. I 073/ 17.02.20 I 0 tatalui sau, iar acesta ~i-a exprimat acordul ca
inexistenta unci fapte repetate prin care inculpata F.A.F. sa fi impiedicat cu minorul sii locuiasca cu mama o perioada detenninata de timp, Ia expirarea
intentie legaturile personate lntre celalalt parinte ~ i copilul minor (Jud Oradea, intervalului respectiv de timp aceasta avea obligatia sa i l aduca pe minor Ia
seqia penala, sentin(a nr. 8312017, nepublicatii). domiciliul tatalui. Ret.inerea minorului dupa expirarea termenului pentru care
tatal ~ i-a exprimat acordul - 3 1.1 2.20 12, atrage raspunderea penal a a inculpatei,
~ Fapta incul patului care, incepand cu data de 24 februarie 2014, in chiar daca aqiunea de retinere este justificata de efectuarea unor investigatii
medicate. Codul familiei con(ine dispozi tii referitoare Ia incredintarea minorului
calitate de parinte, a re(inut-o pe minora, lara consimtamantul mamei acesteia
(Ia domiciliul careia, pri ntr-o sentinta civila definitiva, fusese stabilita provizoriu unuia dintre parin(i , dar ~i posibilitalea men(inerii legaturi i acestuia cu celalalt
locuinta mi norei pana Ia solutionarea irevocabila a procesului de divort a l partilor) parinte in g rija caruia nu se afla. Parintele caruia minorul i-a fost incredintat spre
lntrune~te elementele constitutive a le infraqiunii de nerespectarea masurilor cre~tere \>i educare are datoria de a contribui Ia mentinerea ~i inUirirea legaturii
privind incredintarea minorului prevazutii de art. 379 alin. (1) NCP. Pent:Ju accstuia cu celalalt parinte, dar ~ i acesta din urma are datoria de a respecta
existenta actiunii de retinere nu are importanta faptu l ca inculpatul s-a lngrijit ca condi\iile in care urmeazii sa aiba legaturi cu minorul, conditii stabilite prin
un bun parinte de fiica sa ori faptul ca minora ar fi refuzat sa ia legatura cu mama hotararea judecatoreasca de lncredintare. lncalcarea conditiilor impuse de
sa sau a refuzat sa o insoteasca pe aceasta (CA . Bra~ov, secfia p enalii, sentinfa instanta civila de ciitre parintele caruia nu i-a fost incredintat minorul, fiira
nr. 50/F din 18 decembrie 2015, In NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1242). consimtiimantul piirintelui caruia i-a fost incredintat realizeaza continutul consti-
tutiv al in frac(iuni i de nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului,

~ ln situatia in care d in procesele-verbale intocmite de catre executorul

independent de motivul ~i scopul In care se realizeazii actiunea de retinere a
minomlui. lndiferent de natura relatiilor dintre partea vaUimata ~i inculpata
j udeciitoresc rezulta ca inculpata a refuzat sa execute hotararea judecatoreasca
ace~tia trebuie sa contribu ie in egala miisura Ia cre~terea ~i educarea minorului
prin care tatalui i se permisese sa aiba legaturi personale cu minorul, mai mult,
CV, dar in cadrul ~i limitele stabilite de parti sau printr-o hotariire judecato-
s-a mentionat in mod expres ca inculpata a refi.1zat sa permita tatalui sa cornu-
reasca. lnteresu l minorului a fost avut in In vcdere de catre instanta civi la atunci
nice cu fiul sau, chiar prin u~a intredeschisa, abia Ia insistentele copilului permi-
ciind a dispus incrcd in(area minorului tatalui acestu ia ~i nu inlatura caracterul
tandu-i accesul in apartament, reiese in mod evident o atitudine a mamei de
760 Drepr penal. Partea speciafii lnji'ac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea socialii 761
penal al faptei com ise de inculpata PN. Curtea apreciaza, de asemenea, ca cstc 6.3. S ubie ctii infra ct iunii
irelcvanta sub aspectul vinovatici cu care inculpata a actionat lmprejurarca ca
prin hotiiriirea nr. 1166/13/E pronuntata de Tribunalul din Mi lano a fost respinsa a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana fizica sau juridica (necircums-
cererea partii vatamate CM de inapoiere a minorului dar ~ i lmprejurarea ca lantiat) care are capacitate penala;
mi norul CV, cu ocazia audieri i de catre autoritatile judiciare italiene Ia data de - participatia penala este posibila in forma coautoratului, instigarii sau a compli-
18.09.20 13 a afi rmat cit ,lmi place mai mutt sa stau In !ta lia". Atitudinea mino- citatii.
rului poate fi una indusa de inculpata ~i determinata de cauze care nu ar trebui sa b) s ubicctul p asiv: statui sau orice persoana lezata material sau moral prin fapta
primeze Ia luarea unei astfel de hotariiri, cum ar fi faptu l ca ,mama are mai penala;
mu lti bani". N ici lmprejurarea ca pc parcursu l cercetari lor care au fost efcctuate
fata de inculpata, Tribunalul 0 a pronuntat decizia nr. 4 1/ 19.02.2014 prin care a 6.4. Latura obicctiva
stabilit locuinta minorului Ia domiciliul mamei din lta lia nu este de natura sa
conduca instanta Ia concluzia ca inculpata nu a actionat cu forma de vinovatie a) e lem entul mate rial: sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a
prevazuta de lege ciita vreme nu a fos t solutionat rccursul declarat impotriva cenu~i i rezultate d in incinerarea acestuia (de pilda, arderea cadavrului victimei
hotariirii mentionate ~i ciita vreme vinovatia inculpate i se apreciaza in raport cu infracti unii de omor dupa saviir~irea fap tei; sustragerea unui cadavru pentru a fi folosit
obligatiile pe care aceasta le avea potrivit s. c iv. nr. 1073/17.02.2010 a Judecato- pentru experimente medicate neautorizate etc.);
riei Slatina (C.A. Craiova. sec{ia penalii, decizia nr. 106012014, ww1v.sintact.ro). - daca pe liinga actiunile prin care se comite fap ta tipica sunt realizate ~i acte de
sustragere a bunuri le plasate de mo~tenitori i defunctului liinga cadavru, sau de
5.6. Formele infractiunii distrugere a locului in care se afla cadavrul (de pilda, incendierea casei in care fusese
omoriit victim a in scopul sustragerii de bani) infractiunea prevazuta de art. 383 NCP se
- acte le de pregatire ~i tentativa sunt posibile Ia forma de baza, dar nu sunt incri-
va retine in conc urs c u furtul sau, dupa caz,cu tiilhli.ria ori cu distrugerea.
minate; Ia forma asimilata tentativa nu este posibi la, fi ind o infraqiune de obicei;
- efectuarea unei autopsii in vederea stabil irii cauzei mo£1ii sau exhumarea in
- infraqiunea in forma de baza se consuma in momentul in care s·a realizat fapta
vederea efectuarii unei a utopsii nu constituie acte de profanare.
tipica (retinerea) ~i , dat fiind caracterul sau continuu, se epuizeaza in momentu l
i ncetarii retinerii ; b) urmarea imediata: starea de pericol rezultata din vatamarea valorilor sociale ce
constituie obiectul juridical infraqiunii;
- pentru consumarea infractiunii In forma asimilatii trebuie ca actele de impiedicare
sa aiba caracter repetat (eel pu!in doua acte de impiedicare); infraq iunea se epu izeaza c) legatura de cauzalitate: rezu!Ui din material itatea faptei (infractiune de pericol
Ia data incetarii activ itatii infraqionale. abstract).

5. 7. P e d eapsa ~ Astfel, prin activ itatea de transportare a cadavru lui intr-o locatie unde
nu putea fi descoperit, prin acoperirea carutei (in care se afla cadavrul) cu snopi
- i nchisoarea de Ia I luna Ia 3 luni sau amenda ( 120-240 zile-amenda).
din coceni de porumb, prin refuzul de a aduce Ia cuno~t inta rudelor imprejurarea
ca victima OG decedase, prin impiedicarea inmormiintari i ~i pomenirii acesteia
§6~~rofanarea de cadavre sau morminte conform nonnelor cre~ ti ne, cu consecinta aj ungerii intr-un stadiu de putrefactie
in perioada de aproximativ doua luni (calculata de Ia deces piina in momentul
6.1. Notiune descoperii), este cert ca s-a realizat o activitate de ,profanare" reglementata de
art. 383 a lin. ( I) NCP (C.A . Galati. sec(ia penala, decizia nr. 32112016,
- este infraqiunea ce consta in sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru IVIVW.sintact.ro).
ori a cenu~ ii rezultate di n incinerarea acestuia [art. 383 alin . ( I) NCP] ;
- constituia varian/a atenuatii a infraqiunii profanarea prin orice mij loace a unu i ~ Elementul material al laturii obiective, a faptei inculpatilor HB HM ~i
mormiint, a une i ume fu nera re sau a unui monument funerar [art. 383 alin. (2) NCP]. care: in perioada 15.02-22.02.20 15, pe timp de noapte, impreuna, au profanat
mormiintul defunctei D M, intrune$1e elementele constitutive ale infractiunii
6 .2. Obiectul infractiunii de profanare de cadavre sau morminte, prevazuta de art. 383 alin. (2) NCP; in
a ) obiectul juridic: re latii le socia le privind convietuirea sociala referitoare Ia imprejurarile descrise mai sus au sustras din mormiintu l defu nctci DM bijuterii
persoanele decedate ori Ia memoria acestora; din aur in valoare de 5000 lei. intrune~tc elementele constitutive ale infractiunii
de furl calificat, prevazuta de a1t. 228 alin. (I )-art. 229 alin. ( 1) lit. b) ~i d) NCP.
b) obiectul mate ria l: corpul persoane i decedate, ce nu~a rezultata din incinerarea
Urmarea imediata pentru infractiunea de profanare de morm inte consta in starea
cadavrulu i, mormiintul, monumentul funerar sau uma funerara.
de pericol rezultata din vatamarea valorilor sociale ce constituie obiectul juridic
762 Drept penal. Partea speciala Infi"ac{iuni care aduc atingere unor relafii privind conviefuirea sociala 763
al infractiunii (atingerea adusa memoriei persoanei decedate ~i provocarea de 6.5. Latura subiectiva
suferinte rudelor acesteia). Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea
faptei. Urmarea imediata consta in scoaterea din posesia legitima a persoanelor - intentia directa sau indirecta;
vatamate (rudele persoanei decedate) a bunurilor sustrase ~i trecerea acestora In
posesia inculpatilor, avand loc astfel deposedarea proprietarului si imposedarea ~ Pentru existenta infractiunii in modalitatea profanarii unui cadavru,
inculpatului, producandu-se totodata un prejudiciu persoanelor vatamate este necesar ca aqiunile materiale de vatlimare, degradare etc. sa fie comise cu
constand in contravaloarea bunurilor sustrase, restituirea bunurilor sustrase intentia de a leza sentimentul de respect datorat mortilor ~i amintirii acestora. In
(recuperarea acestora) nu lnlatura caracterul penal al faptei sau raspunderea consecintli, scoaterea cadavrului din casa, llisarea acestuia pe un camp ~i incen-
penala. Legatura de cauzalitate lntre fapta comisa ~i urmarea imediata rezulta dierea lui , in scopul de a ~terge urmele unui omor, nu constituie profanare,
din faptul ca tara actiunea comisiva a inculpatului nu ar fi avut loc deposedarea deoarece lipse~te intentia specificli laturii subiective ce caracterizeazli aceastli
persoanei vatamate si crearea acesteia a vreunui prejudiciu (chiar ~i temporar) infractiune (CSJ., secfia penalii, decizia nr. 907/2003, www.legalis.ro).
(CA. Constanta. sectia penalii, decizia nr. 84412015, www.sintact.ro).
- nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost

~ Fapta intimatei-inculpate JAM, care Ia data de 11.06.2016 a nascut un

savar~ita;acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.

copil Ia termen, viu ~i viabil, tara malformatii ale organelor interne craniene, 6.6. Varianta atenuata
toracice, ori abdominale, copil care lnsa a decedat datorita asfixiei mecanice cu
aspirat amniotic ~i meconial, In timpul travaliului/imediat dupa expulzie, in - profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unei ume funerare sau a unui
cadrul unui travaliu prelungit, neasistat medical, cu hematom retroplacentar monument funerar (de pilda, inscriptionarea unor mesaje sataniste pe monumentele
masiv ce a determinat hipoxia, cu modificari hipoxice importante (hemoragie funerare, distrugerea unui mormiint etc.);
meningee, hemoragie suprarenaliana, hemoragii in cavitatea toracica ~i in cea - daca fapta este comisa In aceea~i imprejurare cu privire Ia mai multe morminte (de
abdominala), dupa care a aruncat cadavrul victimei Ia ghena de gunoi a blocului pilda, cele aflate in aceea~i capela) se va retine unitatea naturaHi de infractiune; daca
in care locuie~te , intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de profanare profanarea mai multor morminte nu este realizata in aceea~i lmprejurare printr-o
de cadavre (CA. Galati. sectia penala, decizia nr. 388/2018. www.sintact.ro). actiune infractionala unica, ci succesiv Ia diferite intervale de timp, se va retine forma

~ savar~ita
continuata a infractiunii;
Fapta de catre inculpatul CEC, care in perioada ianuarie
2013-februarie 2014 a lncasat, tara drept, pensia cuvenita tatalui sau, lntrune~te
elementele constitutive ale infractiunii de ,in~ela c iun e", in fom1li continuatli. De
~ Faptele inculpatului care In seara zilei de 28 mai 2013 a patruns prin
efractie in interiorul unui cavou stil capelli din cimitirul S, unde a profanat doua
asemenea, fapta savar~itli de clitre inculpatul CEC , care In perioada ianuarie morminte prin desfacerea ~uruburilor de Ia cosciuge !?i prin rliva!?irea
20 13-februarie 2014 a tinut in casa trupul decedat at tatlilui sau, CV panli ce mormintelor defunctilor NV !?i AAN de unde a sustras suma de 70 lei, intrune~te
acesta s-a descompus, prin !ipsa tesutului muscular ~i adipes, iar Ia nivelul elementele constitutive ale infractiunilor de profanare de morminte ~i furt
capului, !ipsa ochilor ~i mai multe orificii Ia nivelul obrajilor, intrune~te elemen- calificat. Structura infractiunii de profanare de morminte contine pe langa
tele constitutive ale infractiunii de ,profanare de cadavre sau de morminte". continutul constitutiv descris mai sus ~ i o situatie premisa tara de care comiterea
lncriminarea prevlizuta de acest text este destinata sa ocroteascli relatii privind ei nu este posibilli ~i care consta In existenta unui mormant, unui monument
convietuirea sociala, care sunt statomicite pe baza sentimentelor de veneratie ~i funerar ori unei ume funerare (cenu~ii rezultate prin incinerare) sau unui
respect pe care membrii oricarei colectivitliti umane le are fatli de cei decedati ~i cadavru !?i care sa dea na!?tere In mod concret ob1igatiei de neprofanare fiindca
fatli de obiectele materiale care semnifica amintirea acestora. Cinstirea unor lndeplinesc aceastli cerinta numai mormantul sau monumentul funerar care
asemenea sentimente de inalta tinuta morala implica ocrotirea obiectelor con- contin corpul sau cenu!?a celui decedat ori accesoriile de orice fel ca parte a
crete in care se materializeaza: mormantul, monumentul, uma funerara. De ritualului religios. in egala masura, caracterul ultragiant pentru sentimentul de
asemenea, este de neconceput respectul cuvenit memoriei celui disparut, tara a pietate fata de morti , adica fata de rama~itele nelnsufletite ale celor displiruti !?i
se ocroti, in acela~i timp, rlima~ita acestuia: cadavrul. Prin cadavru se intelege fa(li de obiectele materiale care simbolizeazii amintirea acestora constli in orice
ra.mli~ita trupeasca a celui decedat, in orice forma s-ar gasi . ( ... ) Chiar aceste mijloace a obiectelor care constituie in general expresia materialli a atingerii
oseminte dislocate reprezentand forma metamorfozata prin trecerea vremii a aduse relatiilor de convietuire socialli privind respectul datorat mortilor.
unui cadavru sunt obiect a! veneratiei ~i respectului oamenilor vii ~i al protectiei Consumarea acestei infractiuni se realizeaza In momentul in care profanarea,
instituite prin norma de incriminare (CA. Ploie~ti, secfia penala. decizia inteleasli in oricare dintre termenii de mai sus, se produce printr-o actiune a!
nr. 51112017. www.sintact.ro). carui rezultat este pangarirea sau necinstirea ori batjocorirea mormantului,
monumentului funerar sau a urnei funerare (cenu~ii) ori cadavrului, ca activitate
autonoma. Daca insli aceasta activitate reprezinta doar mijlocul prin care
764 Drept penal. Partea speciala

infTactorul unnare~te un alt scop ~i siivar~e~te o actiune distincta ~i subsecventa

celei dintai , deja consumate, trecand in puterea sa de dispozitie unele bunuri sau
obiecte materiale, mobile ~i autonome, cu valoare patrimoniala proprie, ea este
susceptibila de a constitui obiectul material al infractiunii de furt . In ace~ti
tenneni, infractiunea de profanare de monninte reprezinta exclusiv mijlocul
Grile
josnic ~i imoral prin care infractorul pune in executare hotiirarea de a sustrage
bunuri sau valori cu caracter patrimonial avand o individualitate de sine stata-
toare precum banii ~i care constituie de fapt scopul unnarit. Or, lipsa de respect Notii: Fiecure grilii are unul sau eel mult douii riispunsuri corecte.
fata de o persoana decedata se materializeazli prin orice actiune vizand panga-
rirea sau necinstirea monnantului, monumentului funerar sau umei funerare 1. Omorul calificat sliva r~it cu premeditare:
(cenu~ii) ori cadavrului, iar nu prin aceea a insu~irii pe nedrept a unui bun sau a a. se poate retine In cazul slivar~irii unei infractiuni deviate in modalitatea error in
unei valori ce nu exista in proprietatea defunctului inainte de deces ~i nici nu personam;
poate fi consideratii ca ar apartine dcfunctului, ca provenind de Ia acesta. b. se poate retine in cazul savar~irii unei infractiuni deviate in modalitatea aberratio
Dimpotrivii, dobandirea postuma a oricaror bunuri sau valori deschide vocatia ictus;
succesorala a mo~tenitorilor ~i ii indreptlite~te sli se constituie plirti civi le pentru
c. se va retine intotdeauna ~i in sarcina oricliruia dintre participanti, deoarece
a obtine despligubiri (CA. Ploi~ti. sec(ia penalii, decizia nr. 85/2018,
premeditarea este o circumstantli reala.
www.sintact.ro).

6.7. Formele infractiunii 2. Se va retine comiterea infractiunii de omor (art. 188 NCP) atunci cand
fapta este comisli:
- actele de preg:'Hire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; a. in public;
- infractiunea se consuma In momentul comiterii actelor de profanare; b. profitand de starea de neputintii a victimei de a se aplira;
- poate fi retinutli in concurs cu omorul, violenta in familie, tulburarea ord inii ~i c. de catre o persoanli care a mai comis anterior o tentativli Ia infractiunea de
lini~tii
publice, furtul, in~el aciunea, distrugerea, favorizarea faptuitorului etc.; omor.

3. in cazul omorului calificat si'ivar~it din interes material:

- - . in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de
a. infractorul trebuie sli intre in posesia avantajului material concomitent cu
monninte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea
slivar~irea in fractiunii sau imediat dupli consumarea infractiunii;
cadavrului, unnare~te ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in
concurs real infTactiunea de omor ~i infractiunea de profanare de monninte b. interesul material reprezinta o circumstantli reaUi;
(I.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 3512008). c. fapta este tipicli ~i in cazul savar~i rii unei infractiuni deviate in modalitatea abe-
rratio ictus.
- fapta poate fi savar~ita in forma continuatli, caz in care se epuizeaza Ia data
comiterii ultimului act de executare. 4. lnfractiunea de violenta in familie:
a. se poate retine in cazul slivar~i rii unei infractiuni deviate de omor In modali-
6.8. Pedeapsa
tatea error in personam care a avut ca urmare moartea unui membru de familie;
- pentru forma de baza: inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani; b. se poate retine in cazul slivar~irii unci infractiuni deviate de omor in modali-
- pentru varianta atenuatli: inchisoare de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda (120-240 zile- tatea aberratio ictus care a avut ca urmare moartea sotului;
amenda). c. nu se va retine in cazul in care raptuitorul a urmlirit uciderea sotului, dar prin
devierea loviturii a omorat o tertli persoana necunoscuta.

5. in cazul in care un biciclist aflat in stare de cbrictate nu rcspecta regulile

de circulatie pc drumurilc publice ~i accidcnteaza mo rtal o persoana, se va
retine slivar~ ir ea infractiunii de ucidcre din culpa previ'izutii de:
a. art. 192 a lin. ( 1) NCP;
b. art. 192 alin. (2) NCP;
c. art. 192 alin. (3) NCP.
766 Drept p enal. Partea specialii Grile 767
6. Omorul calificat absoarbe natural infractiunea de: b. este in toate cazurile necesar ca subiectul activ nemijlocit sa se aile intr-o stare
a. Joviri sau alte violente; de tulburare pricinuita de na~tere;
b . vatAmare corporala; c. fapta poate fi comisli ~i in timpul na~terii .
c. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.
14. Infracfiunea de loviri sau vlitlimliri cauzatoare de moarte (art. 195 NCP)
7. Infracpunea de ucidere Ia cererea victimei: poate fi siivar~itli:
a. nu poate fi comisa de un minor; a. numai de o persoana fizica;
b. nu poate fi retinuta dacl! sunt intrunite conditiile cauzei justificative a consim- b. de o persoanli juridica;
tamantului persoanei vatamate (art. 22 NCP); c. cu intentie indirectA.
c. este tipica chiar daca victima nu este intemata intr-un spital.
15. lnfractiunea de loviri sau vlitlimliri cauzatoare de moarte (art. 195 NCP)
8. in cazul in care, dupa determinarea Ia sinucidere ~i efectuarea de sinuciga~ este intotdeauna o infracfiune:
a unor acte prin care urmare~te sa i~i suprime viata, fliptuitorul intervine ~i sal- a. de pericol concret;
veazi viata sinuciga~ului, se va refine: b. omisiva prin comisiune;
a. tentativa Ia infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii; c. imprescriptibila.
b. cauza de nepedepsire a tentativei constand in impiedicarea producerii rezultatului;
c. infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii in fonna consumata. 16. lnfracfiunea de viitlimare a flitului se slivar~e~te:
a. in fonna consumata numai in caz ul in care varsta sarcinii nu a atins 32 de
9. lnfracpunea de loviri sau alte violente in forma de baza (art. 193 alin. (1) saptamani ;
NCP) se savar~e~te: b. fie in timpul sarcinii, fie in timpul na~terii;
a. numai cu intentie directa; c. numai cu intentie directli.
b. cu intentie directa sau indirecta;
17. Se poate retine comiterea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal
c. cu praeterintentie.
in forma de bazli (art. 205 alin. (1) NCP):
a. ~ i atunci cand fapta este comisa in coautorat;
10. in situafia in care, cu aceea~i ocazie, persoana vlitamata este Jovita de mai
b. chiar dacli fapta este comisli prin simularea de calitati oficiale;
multe ori de fliptuitor, cauzandu-i-se numai suferinte fuice, se va refine:
c. atunci cand victima este un minor.
a. o singura infractiune simpla de loviri sau alte violente;
b. o infractiune de Joviri sau alte violente in fonna continuata; 18. Lipsirea de libertate in mod ilegal:
c. un concurs de infractiuni. a. este o infractiune continua succesiva;
b . este o infractiune continua pennanenta;
11. Infractiunea de loviri sau alte violente: c. poate fi savar~ita de 0 persoana juridica.
a. nu absoarbe niciodata infractiunea de amenintare;
b . este absorbitli in infractiunea de vatlimare corporala; 19. Se va refine lipsirea de libertate in mod ilegal in varianta agravatli ori de
c. este absorbitli de infractiunea de purtare abuziva sa vii r~ ita in fonna de baza. cate ori:
a. subiectul activ este membru al unui grup infractional organizat;
12. in cazul infracpunii de vatlimare corporalli: b. fapta este savar~ita de un autor ~i un complice;
a. persoana juridica poate fi subiect activ nemijlocit a! infractiunii; c. se produce praeterintentionat punerea in pericol a sanatatii victimei.
b. este necesar in toate cazurile ca numarul ingrij irilor medicate sa fie de eel putin
90 de zile; 20. La infracfiunea de violare a sediului profesional, tentativa:
c. tentativa este posibila ~ i incriminatli indiferent de fonna de vinovatie cu care a. este intotdeauna posibila, insa este neincriminata;
este comisa fapta. b. este posibila numai Ia modalitatea patrunderii tara drept, caz in care este ~i
incriminata;
13. in cazul infracfiunii de ucidere sau vatamarea nou-nliscutului savar~ita c. nu este incriminata.
de clitre mama (art. 200 NCP):
a. nu este posibil coautoratul;
 768 Drept penal. Partea specialii Grile 769
21. in cazul in care dupa ce fiptuitorul a patruns in sediul profesional al unei 28. lnfractiunea de agresiune sexuala:
persoane juridice fira drept ~i firli consimtamantul r eprezentantului acesteia, a. poate fi retinuta in concurs ideal cu infractiunea de incest;
refuzli sa-l paraseasca Ia cererea celui in drept, se va refine: b. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei variante agravate a infrac-
a. un concurs real format din doua infraqiuni de vio lare a sediului profesional; liunii;
b. un concurs ideal format din doua infractiuni de violare a sediului profesional; c. nu poate fi comisa printr-un act de penetrare anala.
c. o singura infractiune de violare a sediului profesiona l. 29. in cazul infrac tiunii de act sexual cu un minor:
a. tentativa nu este posibila decat in forma intreruptli;
22. Daca fiiptuitorul patrunde, fiiri drept ~i fira consimtamantul persoanei b. impiedicarea producerii rezultatului reprezinti o cauza de nepedepsire a ten-
vata mate, pe timp de zi ~i inarmat cu un lemn in domiciliul acesteia: tativei;
a. savar~e~te infractiunea de violare de domiciliu, prevlizutli de art. 224 alin. (I) c. desistarea reprezintll o cauza de nepedepsire a tentativei.
NCP;
b. savar~e~te infractiunea de violare de domiciliu, prevlizuta de art. 224 alin. (2) 30. Infractiunea d e corupere sexuali a minorilor se consuma:
NCP; a. numai Ia momentul intretinerii raportului sexual;
c. aqiunea penala pentru infractiunea savar~ita se pune in mi~care Ia plangerea b. numai Ia momentul Ia care are loc orice act de penetrarc sexuala;
prealabila a persoanei vatamate. c. Ia momentul in care minorul este determinat sa efectueze un act de penetrare
sexuala.
23. in cazul infracpunii de amenintare:
a. in sfera persoanelor vizate de fapta cu care se amcninta poate intra ~i oricc 31. in cazul in care profesorul de liceu, profitand de calitatea sa ~ide relatia
membru de familie al celui amenintat; anterioara de prietenie, intrepne, in public, un act sexual oral tiber consimtit cu
b. nu se poate retine intentia repentina; o eleva minora in varstli de 16 ani, sub promisiunea de clisatorie, se va refine
c. raul cu care se ameninta poate fi trecut sau viitor. saviir~irea infractiunii de:
a. act sexual cu un minor;
24. La infracpunea de ~antaj: b. coruperea sexuala a minorilor in concurs cu infractiunea de act sexual cu un
a. subiectul pasiv poate fi o persoanli juridica; minor;
b. tentativa este incriminata; c. racolarea minorilor in scopuri sexuale in concurs cu infractiunea de perversiune
c. nu prezintli importantli daca folosul a carei obtinere se urrnare~te era datorat sexuala.
autorului de subiectul pasiv.
32. in cazul incestului:
25. La infracpunea de hartuire (art. 208 NCP): a. autorii sunt calificati;
a. subiectul activ poate fi ~i o persoanli juridica; b. ex ista unul sau mai multi subiecti pasivi;
b. participatia penala este posibila numai in forma instigarii ~i a complicitatii; c. este posibila participatia improprie.
c. varianta atenuata poate fi retinuta numai dacli fapta nu constituie o infractiune
mai grava. 33. in cazul infracpunii de violare a vietii private:
a. actiunea penala se pune in mi~care in toate cazurile Ia plangerea prealabila a
26. in cazul infracpunii de proxenetism: persoanei vatamate;
a. fapta nu poate fi comisa in modalitatea recrutlirii unei persoane pentru practi- b. subiect activ nemijlocit poate fi o persoana juridica;
carea prostitutiei; c. coautoratul atrage retinerea unci variante agravate a infractiunii.
b. folosul urmarit trebuie sa fie numai de natura patrimoni alli;
c. pluralitatea de persoane care practica prostitutia atrage intotdeauna retinerea 34. in cazul in care fiptuitorul, in timpul zilei, rupe sigiliile puse pe o inca-
unei pluralitati de infraqiuni. perc din sediul unei persoane juridice, de clitre un angajat al acesteia, forteaza
sistemul de inchidere al u~ii ~i plitrunzand in interiorul acesteia sustrage mai
27. in cazul infracpunii d e viol: multe bunuri, parasind apoi locul prin escaladarea unui geam, se va retine o
a. tentativa nu este posibilli decat in forma intrerupta; infracpune de:
b. impiedicarea producerii rezultatului reprezinta o cauza de nepedepsire a tenta- a. furt simplu, in concurs cu infractiunea de violare a domiciliului;
tivei; b. furt calificat, in concurs cu infractiunea de violare a sediului profesional;
c. desistarea reprezinta o cauza de nepedepsire a tentativei. c. furt calificat.
770 Drept penal. Partea speciala Grile 771

35. In cazul in care, in jurul orelor 13, taptuitorul este surprins chiar inainte 41. in cazul in care faptuitorul, functiona r public, imprumuta unui tert
de a folosi o pontoarca pentru a deschide u~a unui apartament dintr-un bloc in bunurile pe care le gestioneaza, se va retine infractiunea de:
vederea sustragerii de bunuri, d e proprietarul acestuia, ~i incercand sa-~i a. delapidare In modalitatea traficarii, numai dadi se produce o paguba persoanei
asigure scaparea distruge mecanismul de inchidere aferent interfonului de Ia vatamate, iar faptuitorul obtine un profit;
u~a de intrare in bloc, lovind totodata un locatar al blocului care il urmarea (24 b. delapidare in modalitatea traficarii, numai daca se produce o paguba persoanei
zile de ingrijiri medicale), se va repne: vlitlimate, chiar daca raptuitorul nu obtine un profit;
a. numai infractiunea de distrugere, actele premerglHoare Ia furt calificat nefiind c. neglijentll in serviciu in concurs ideal cu delapidarea.
incriminate;
b. tentativa Ia infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de vatamare 42. in cazul infractiunii de gestiune frauduloasa:
corporal a; a. subiectul activ nemijloci t este numai un functionar public care are calitatea de
c. tentativa Ia infractiunea de tillharie in concurs cu infractiunea de di strugere. gestionar;
b. autor poate fi ~i pllrintele care administreazll bunurile copilului minor chiar $i
36. in situapa in care persoana vatlimati aOata in vizita in locuinta taptuitorului atunci dind fapta este comisll prin inactiune;
este amenintatli sa lase Ia locul lor bunurile acestuia pe care le luase pentru a le c. urmarea imediata este cea specificll unei infractiuni de pericol.
pastra cu titlu de garanpe pentru plata chiriei, se va refine infracpunea de:
a. $antaj ; 43. Proprietarul unui bun nu poate si'ivir~i infractiunea de:
b. talhlirie calificata; a. abuz de incredere;
c. amenintare. b. Uiinuire;
c. tulburare de posesie.
37. Nerestituirea unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare a proprieta-
rului va constitui: 44. Se va retine infractiunea de tainuire:
a. infractiunea de in$elaciune; a. numai daca Ia primirea bunului, din imprejurarile concrete, fllptuitorul a
b. infractiunea de abuz de incredere; cunoscut ca acesta provine din sllvar~irea unei infractiuni;
c. nu este o fapta prevazuta de legea penala. b. numai in cazul in care fapta tipica este sllvar$itll cu intentie directa;
c. chiar daca pentru fapta din care provine bunul tainuit existll o cauza care impie-
38. Poate constitui obiect material al infractiunii de abuz de incredere: dicli punerea in mi$care sau exercitarea actiunii penale.
a. banii ce constituie obiectul unui contract de imprumut;
b. un imobil pe care chiria$ul refuza sll il pllrllseascllla expirarea contractu lui; 45. in cazul in care un politist aflat in exercitiul atributiilor de serviciu
c. un bun imobil prin destinat ie. love~te un organ de executare, in vederea impiedicarii executarii unci hotariri
judecatore~ti impotriva unui prieten al sau, se va refine:
39. in cazul in~elaciunii: a. infractiunea de purtare abuziva in concurs cu infractiunea de ultraj $i nerespec-
a. persoana in patrimoniul cllreia se produce prejudiciul trebuie sll fie intotdeauna tare a hotarari lor judecatore~ti;
aceea$i cu persoana indusll in eroare; b. infract iunea de purtare abuzivll in concurs cu infractiunea de nerespectare a
b. inducerea in eroare se poate realiza $i Ia data rezilierii mutuale a unui contract; hotllrarilor judecatore$ti;
c. urmarea imediatll poate consta $i In producerea unui prejudiciu moral. c. numai infractiunea de purtare abuziva.

40. Constituie infractiunea de insu~ire a bunului gas it sau ajuns din eroare Ia 46. in cazul in care un judeclitor dispune printr-o ordonantli pre~edinpala
fliptuitor (art. 243 NCP): executorie oprirea constructiei unui imobil, iar hotlirarea sa este ulterior des-
a. fapta $Oferului de taxi care, vllzand ell o clienta coboara din ma$inll uitandu-$i fiintatli in caile de atac:
po$eta pe bancheta din spate, i$i insu$e$1e bunurile aflate In pO$eta; a. se va retine savar$irea infrac tiunii de abuz In serviciu;
b. vanzarea bunului aj uns In mod fortuit In posesia faptuitorului lnainte de expi- b. se va retine savar$i rea infractiunii de neglijenta In serviciu;
rarea termenului de 10 zile prevazut de lege pentru predarea sa; c. fapta nu este prevazuta de legea penalll.
c. nepredarea in termen de I 0 zile prevazut de lege pentru predarea sa a bunului
ajuns in mod fortuit in posesia fllptuitorului. 47. in cazul infractiunii de abuz in serviciu:
a. lipse$te, In principiu, obiectul material;
 772 Drepr penal. Parrea speciala Grile 773
b. tentativa este intotdeauna posibila, insa nu este incriminata daciit atunci ciind 54. in cazul in care instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru
atributiile de serviciu sunt prevazute de o norma de drept primar; slivar~irea infractiunii de dare de mitli:
c. fapta nu poate fi savar~ita de un functionar privat. a. foloasele oferite, dar neacceptate nu pot fi confiscate;
b. banii dati se restituie mituitorului constriins chiar daca nu a denuntat fapta
48. Infractiunea de purtare abuziva poate fi savar~itii: inainte de sesizarea organelor de unnlirire penalli;
a. numai prin utilizarea de gesturi jignitoare: c. bani i dati se confiscli chiar dacli fapta este denuntatli inainte de sesizarea orga-
b. numai de un functionar public; nelor de urrnlirire penalli.
c. in forrnli continuatli.
55. in cazul infractiunii de trafic de influentli:
49. Dadi X plitrunde in domiciliul lui Y invocand calitatea de reprezentat al a. nu se vor confisca banii cu privire Ia care a fest acceptatli promisiunea eli vor fi dati;
companiei de gaze, iar pe parcursul manoperelor efectuate Y realizeazli eli X nu are b. nu se poate retine concursul ideal cu infractiunea de dare de mita;
calitatea pretinsli, fiind eel mai probabil un hot, ~i dupli cc ii solicitli explicit sa c. actul pentru a clirui indeplinire sau neindeplinire se traficheazli intluenta este
parliseasdi locuinta, exercita violente asupra lui X (fiirli a-i cauza leziuni pentru a intotdeauna legal.
cliror vindecare sunt necesar ingrijiri medicale) care refuzase parasirea imobilului,
intrucat nu identificase locul unde Y tinea ascun~i banii, se va repne eli: 56. in cazul infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare:
a. X poate rlispunde penal pentru violarea de domi ciliu, numai dacli Y formuleazli a. invinuirea se poate realiza ~i printr-un denunt formula! in rem;
plangere prealabila; b. subiect activ nemijlocit nu poate fi o persoanli juridicli;
b. Y poate rlispunde penal pentru loviri sau alte violente, numa i dacii X formu- c. va exista o cauzli legalli de reducere a pedepsei dacli taptuitorul declarli eli denuntul
Jeazli plangere prealabi lli; este mincinos mai inainte de punerea in mi ~ca rc a actiunii pcnale fatli de persoana cu
c. Y a actionat in conditiile legitimei aparliri prezumate. privire Ia care s-a tacut denuntul.

50. Infractiunea de luare de mita poate fi siivar~ita: 57. Nu slivar~e~te infractiunea de marturie mincinoasa:
a. prin nerespingerea ferma ~i imediata a promisiunii de mi ta; a. investigatorul sub acoperire ale carui declaratii false sunt redate intr-un pro-
b. prin pretinderea de catre un doctor de Ia pacient a unei sume de bani dupa ces-verbal;
efectuarea unci operatii in considerarea faptului eli a depus un efort deosebit in b. persoana care dli declaratii mincinoase in fata unui notar, cu prilejul audierii ca
activitatea e fectuata; martor in procedura succesora la;
c. in varianta agravata numai de clitre un functionar public care are atributi i de control. c. persoana juridicli constituitli parte civilli care dli declaratii intr-o cauzli penal a.

51. in cazul in care instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru 58. Infractiunea de obstructionarea justitiei poate fi :
slivar~irea infractiunii de luare de mitii: a. comisli in calitate de au tor de o persoanli juridica;
a. foloasele pretinse nu pot fi confiscate prin echivalent; b. retinutli in concurs ideal cu infractiunea de favorizarea :Pciptuitorului;
c. comisli de suspectul care impiedicli organul de urmlirire penalli sli efectueze o
b. banii pu~i Ia dispoziti a mituitorului de organele judiciare se confisca, fiind ulte-
rior restituiti acestora; perchezitie domic iliarli prin blocarea u~ilor de acces ~ i incercarea de distrugere a
inscrisurilor aflate in locuinta.
c. bunurile ce fac obiectul une i promisiuni acceptate se confiscli chiar dacli nu au
fost remise efectiv.
59. Retragerea mlirturiei mincinoase are valoarea unci cauze speciale de
ncpedepsire:
52. Spre deosebire de constrangerea morala prevazuta de art. 25 NCP,
a. numai dacli are Joe inainte de punerea in mi~care a actiunii penale;
constrangcrea mituitorului:
b. cand se realizeazli inainte de pronuntarea unei hotlirari in prima instanta de o
a. reprezinta o cauzli de nepedepsire;
instantii civila;
b. se poate realiza prin orice mijloace;
c. dupli arestarea preventivli a inculpatului in cursu) urrnliriri i penale, dar inainte
c. nu trebuie sa fie irezistibilli.
de dispunerea unei solutii in cauzli, in situatia in care arestarea preventivli nu a fest
dispusa ca urrnare a marturiei minci noase.
53. In cazul infractiunii de dare de mitli :
a. tentativa nu este posibila;
60. in cazul infractiunii de nedenuntare:
b. savar~ite prin promiterea de bani, ace~tia pot fi prezentati mituitului, pentru a a. fapta nu este tipica dacli denuntul este formu la! in rem;
invedera seriozitatea demersului ; b. nu se poate retine coautoratul;
c. subiect activ poate fi ~i un functionar public. c. nu se poate retine concursul ideal cu infract.iunea de tliinuire.
 774 Drept penal. Partea specia/ii Grile 775
61. Infractiunea de cercetare abuziva: b. tentativa neidonee Ia in~e l aciu n e ~i tentativa neidonee Ia fals material in inscri-
a. poate fi saviir~ita cu intentie directli sau indirectli; suri oficiale;
b. absoarbe infractiunea de vlitlimare corporala; c. tentativa neidonee Ia in~eHic iune in concurs cu tentativa neidonee Ia fals
c. nu poate fi comisa in forma de bazli fatli de un martor. material in inscrisuri oficiale ~ i Ia uz de fals.

62. lnfractiunea de supunere Ia rele tratamente poate fi savar~itii: 68. in cazul in care organele de urmirire penala descoperii in ma~ina fiiptui-
a. in forma de bazli cu privire Ia o persoana supusa unei masuri educative nepri- torului mai multe facturi falsificate de acesta pe care acesta dorea sa le depuni
vative de libertate; Ia Administratia financiarii, fapta:
b. de persoana care 1-a prins pe autorul infractiunii flagrante dupa saviir~irea infrac- a. nu este prevazuta de legea penahi;
tiunii; b. constintie tentativa Ia infractiunea de uz de fals in concurs cu falsul in inscrisuri
c. ~i cu intentie indirectli. sub semnatura privata;
c. constituie tentativa Ia fals in inscrisuri sub semnatura privata.
63. La infracfiunea de evadare:
a. nu poate fi retinuta complicitatea materiala; 69. in situatia in care o persoana dli o declaratie falsi\ Ia notar eli este unic
b. subiectul activ nemijlocit nu poate fi o persoana privata de libertate prin 'dispu- mo~tenitor al unui defunct ~i apoi depune actul astfel obtinut Ia autoritifile
nerea masurii intemarii medicale; competente in vederea obtinerii restituirii unui imobil confiscat fiira titlu auto-
c. nu se poate retine in niciun caz absorbtia infractiunii de amenintare. rului, iar falsul este descoperit inainte de restituirea imobilului, se va refine:
a. infractiunea de fals in declaratii, in concurs cu uz de fals ~i tentativli la in~e­
64. in situatia in care o persoana determina pe eel privat de libertate sa laciune;
evadeze, iar apoi il ajuta prin acte erective sa puna in executare hotiirarea luata, b. infractiunea de fals in declaratii in concurs cu tentativa Ia in~elaciune ;
evadarea reu~ind si se producii, se va refine: c. instigare Ia infractiunea de fals intelectual ~i tentativa Ia in~elaciune.
a. instigarea Ia evadare in concurs cu favorizarea fiiptuitorului ;
70. in cazul in care angajatul unui minister semneazii condica de prezenti cu
b. numai instigarea Ia evadare, care absoarbe complicitatea Ia aceastli infractiune;
numele unci persoane care nu a fost prezenti Ia lucru, se va retine:
c. instigarea Ia evadare in concurs cu inlesnirea evadarii.
a. infractiunea de fals intelectual;
b. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale;
65. in cazul in care, dupi formularea unci contestatii Ia executare, fiiptui- c. fapta nu este prevazuta de legea penala.
torul se impotrive~te Ia executarea hotlirarii judecitore~ti definitive:
a. nu va raspunde penal pentru infractiunea de nerespectare a hotariirilor judeca- 71. Infractiunea de fats intelectual se consumi Ia momentul:
tore~ti;
a. intocmirii inscrisului oficial de catre functionarul public aflat in exercitarea
b. rlispunde penal pentru saviir~irea infractiunii de nerespectare a hotliriirilor jude- atributiilor de serviciu;
catore~ti, daca instanta civila nu a dispus suspendarea executarii; b. in care functionarul remite inscrisul persoanei pentru care a fost intocmit;
c. nu raspunde penal daca contestatia Ia executare nu a fost judecata piina Ia c. folosirii inscrisului falsificat.
momentul saviir~irii faptei. 72. in cazul in care medicul angajat cu contract de munci intr-un spital public
66. in situatia in care taptuitorul falsifici prin alterare un act de donatie con- semneazii statui de plata cu numele propriu in dreptul rubricii altei persoane, in
semnat intr-un inscris sub semnituri privati, fiind descoperit imediat dupi scopul ridicarii salariului acestuia:
comiterea faptei, se va refine: a. fapta nu e prevazuta de legea penala;
a. fals in inscrisuri sub semnatura privata; b. infractiunea de fals intelectual;
b. fals material in inscri suri oficiale; c. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale.
c. fapta nu este prevazuta de legea penala.
73. in situatia in care fliptuitorul se recomandi ca fiind avocat ~i in aceasti
67. Dacii faptuitorul adauga pe un bilet loto cu un pix de alta culoare calitate formuleazi o actiune inregistrata Ia instanta de judecata, in fata cireia
numerele ca~tigitoare, in urma efectuarii extragerii, iar apoi prezinti biletul Ia depune o delegatie de avocat cu numele sau, precum ~i chitante tipizate cu pri-
S.C. Compania Nationala Loteria Romana S.A. in vederea ridicarii ca~tigului se vire Ia onorariul incasat, sunt intrunite, printre altele, elementele constitutive
va retine: ale infrac(iunii de:
a. tentativa neidonee Ia ln~elaciune In concurs cu tentativa neidonee Ia fals in a. fals material in inscrisuri oficiale;
inscrisuri sub semnaturli privata; b. uz de fals;
c. fals intelectual.
 777
776 Drept penal. Pctrtea speciala Grile

74. in cazul in care un politist intocme~te un proces-verbal de contraventie in c. dcbitorul ob:igatici de intrc1inere stabi litc printr-o hoUirarc judcd Horeasdi
care consemneaza nereal ca Ia constatarea contraventiei a asistat ~i o alta per- nedefi nitiva, dar cxecutoric, nu achita timp de trc i lun i, cu rca-credinta, pcnsia de
soana in calitate de martor asistent, urmata de semnarea in fats a aeestui act, in intrctinere Ia care a fost obligat.
locul martorului asistent, se va retine infractiunea d e:
a. fa ls intelectual in concurs cu infraqiunea de fats materi al in inscri suri ofi cialc; 80. lnfractiunea de profanarc de cadavre sau mormintc:
b. fats intelectual; a. nu poate fi comisa cu practcrintcntie;
c. fats intelectual ~i fats in declaratii. b. poate fi comisa de o pcrsoana juridica;
c. nu poate forma obiectul unui grup infractional organizat.
75. Medicul de garda din Spitalul Universitar Bucure~ti care, dupa ce in
exercitarea atributiilor de serviciu a intocmit un raport medical ~i dupli ce actul
a fost semnat ~i de alte persoane, modifica continutul acestuia, prin adaugarea
unor mentiuni necorespunzatoare realitatii savar~ e~te infractiunea de:
a. fals material in inscrisuri oficiale;
b. fa ts intelectual in concurs cu infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale;
c. fats intelectual.

76. in cazul in care administratorul unci societati cu raspundere limitatli

cumpara de pe piata neagra o factura fictiva completata numai Ia rubricile
furnizor, semnatura ~i ~tampila furnizorului, iar apoi, Ia dictarea sa, un angajat
al societatii o completeaza atestand, rara ~tiinta, achizitionarea unor bunuri, pe
care administratorul nu le cumparase, se va retine in sarcina administratorului:
a. instigare Ia infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata;
b. participatie improprie Ia infractiunea de fats in lnscrisuri sub semnlitura privata;
c. fapta nu este prevazuta de legea penalli.

77. in ipoteza in care o persoana folose~te Ia punctul de trecere a frontierei

un pa~aport fats, realizat pe numele altei persoane, declarlind eli este titularul
pa~aportului, se va retine infracpunea de:
a. fals in declaratii in concurs cu uzu l de fats ~ i falsul privind identitatea;
b. uz de fats in concurs cu falsul privind identitatea;
c. fals privind identitatea.

78. lnfractiunea de marturie mincinoasa:

a. nu are obiect material;
b. nu poate ti retinutli in concurs real cu infractiunea de inducere in eroare a
organelor judiciare;
c. poate fi retinutli in concurs ideal cu infraqiunea de favorizarea taptuitorului.

79. Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii de abandon de

familie prevazute de art. 378 NCP dadi:
a. debitorul obligalie i, stabilite pe cale judecatoreasca, de a pHiti pensie de intreti-
nere catre copiii minori ai pcrsoanei decedate In urma accidentului auto produs de
debitor nu achita pensia de lntretinere cu rea-credinta limp de trei luni, de~i avea
mijloacele materiale necesare;
b. parintele nu achita cu rea-credin\li, de~ i avca mijloace materiale, pensia de lntre-
tinere Ia care a fost obligat pe cale judeclitoreasca in lunile ianuarie, martie, mai ~i iulie
20 14, platind lnsa pensia de intretinere aferenta lunilor februarie, aprilie 20 I4;
VERIFICARE
 Raspunsuri grile

1. a), b); 28. c); 55. a);

2. a, b); 29. a), c); 56. a);
3. c); 30. c); 57. c);
4. c); 31. a); 58. a);
5. b); 32. a), c); 59. b);
6. a), b); 33. b); 60. b), c);
7. c); 34. c); 61. a), c);
8. c); 35. c); 62. a), c);
9. b); 36. c); 63. a), b);
10. a); 37. a); 64. c);
11. b); 38. c); 65. b);
12. a): 39. b); 66. c);
13. a); 40. b), c); 67. b);
14. b): 41. a); 68. a);
15. c); 42. b); 69. b);
16. b); 43. a); 70. b);
17. a), b); 44. b), c); 71. a);
18. b), c); 45. b); 72. a);
19. c); 46. c); 73. a), b);
20. c); 47. a); 74. a);
21. c); 48. c); 75. a);
22. a), c); 49. a), c); 76. c);
23. a); 50. b); 77. c);
24. c); 51. a); 78. a);
25. a), c); 52. b), c); 79. a), b);
26. b); 53. a), c); 80. a), b).
27. a), c); 54. b);
 Bibliografie generala

1. Addo MK., Grief N., Does article 3 of the European Convention on Human
Rights enshrine absolute rights?, European Journal oflnternational Law nr. 9/1998.
2. Antoniu G. (coord.), Explicatii preliminare ale Noului Cod penal, vol. III,
Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 2013.
3. Antoniu G. ~.a., Practica judiciara penala. Partea speciala, vol. III, Ed. Acade-
miei Romiine, Bucure~ti , 1992.
4. Ashworth A., Principles of Criminal Law, 51h edition, Oxford University Press,
2006.
5. Avram M, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucure$ti, 2016.
6. Benedek W., Isak H., Kiker R., Developments and developing International and
European Law, F.S. Ginther, Frankfurt, 1999.
7. Birsan C. , Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole,
Vol. I. Drepturi ~i libertati, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005.
8. Bodoroncea G., Cioclei V., Kuglay !., Lefterache L. V., Manea T. , Nedelcu !.,
Vasile F.M, Codul penal. Comentariu pe articole, Ed. C. H. Beck, Bucure~ti, 2014
(edi~ia I) ~ i 2016 ( editia a 2-a).
9. Bogdan S. (coord.), Serban D.A., Zlati G., Noul Cod penal comentat, Ed. Uni-
versul Juridic, Bucure~ti , 2014.
10. Bogdan S., Serban D.A., Drept penal. Partea speciala. lnfractiuni contra per-
soanei ~ i contra lntaptuirii justitiei, Ed. Universul Juridic, Bucure$ti, 2017.
11. Bogdan S., Ciiteva consideratii privind infraqiunile de luare de mita $i trafic
de influenta, in SUBB m. 1-2/ 1996.
12. Bulai C., Filipa~ A., Mitrache C., Institutii de Drept penal. Curs selectiv
pentru examenul de licenta 2003-2004, Ed. Trei, Bucure$ti, 2003.
13. Bulai C., Bulai B. , Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic,
Bucure$ti, 2013.
14. Chiri(ii R. , Conventia europeana a drepturilor omului, comentarii ~i explicatii,
vol. II, Ed. C.H . Beck, Bucure$ti, 2007.
15. Cioclei V., Incestul tara victima: crima sau pedeapsa?, in Critica, ratiunii
penale. Studii de criminologie juridica $i drept penal, Ed. CH. Beck, Bucure~ti, 2009.
16. Cioclei V. , Infractiunea de omor calificat in Noul Cod penal, in Curieru1
Judiciar nr. 3/2012.
17. Cioclei V., Drept penal. Partea speciala I, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2016.
18. Cioclei V. , Drept penal. Partea speciala I, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti,
20 17.
19. Cioclei V., Drept penal. Partea special a I. C urs tematic, Ed. C.H. Beck,
Bucure$ti, 20 16.
20. Clayton R., Tomlinson H., The Law of Human Rights, Oxford University Press,
200 1.
784 Drept penal. Partea specialii Bibliografie genera/a 785
21. Curt /. , Fatui ca subiect pasiv in reglementarea noului Cod penal, in Caietc de 45. Slavoiu R., lnfractiunea de violarea secretului corespondentei in reglemen-
drept penal nr. 3/20 I 5. tarea Noului Cod penal, in Dreptul nr. 6/2013.
22. Dane$ St., Papadopol V., lndi viduali zarea judiciara a pedepsclor, Ed. 46. Sliivoiu R., In fractiunea de violarea vietii private - o noutate in legislatia
Juridica, Bucure~ti , 2004. penal a romiina, in Dreptu l nr. I 0/2013.
23. Dobrinoiu V., Neagu N., Drept penal. Partea speciala. Teorie ~ i pract ica judi- 47. Stoica 0., Drept penal. Partea speciall'i, Ed. Didactica ~i Pedagogica,
ciara, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 20 I 2. Bucure~ti, 1976.
24. Dongoroz V. $.a., Explicati i teoretice ale Codului penal romiin, vol. Ill , 48. Streteanu F., Concurs ul de infractiuni, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti , 1999.
ed. a 2-a, Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2003 . 49. Streteanu F., Documentare privind aplicarea in timp a legii penale in
25. Dongoroz V. $.a., Explicatii teoretice ale Codului penal romiin, vol. JV, conditiile intrarii in vigoare a noului Cod penal (www.just.ro).
ed. a 2-a, Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucu re~t i , 2003. 50. Streteanu F., Ni[u D., Drept penal. Partea generala, vol. II, Ed. Universul
26. Dreyer E., Droi t Penal Speciale, Ellipses, Paris, 20 13. Jurid ic, 2018.
27. Filipa$ A ., Infractiuni contra infaptuirii justi ~iei , Ed. Academiei Romiine, 51. Streteanu F. , Nifu D., Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul
Bucure~ti , 1985. Juridic, Bucure~ ti , 20 14.
28. Garofalo R., La criminologic, Kessinger Publishing, 20 I 0. 52. Streteanu F., Ni(u D., Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic,
29. lftenie V. , Dermeng iu D., Medicina legala, Ed. C. H. Beck, Bucure ~ ti, 2009. Bucure~ti , 20 15.
30. llie A.-R., Raspunderea penala a persoanei juridice. Jurisprudenta rezumata ~ i 53. Streteanu F., Tratat de drept penal, Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti ,
comentata, Ed. C. H. Beck, Bucure~ ti , 201 3. 2008.
31. Loghin 0., Toader T., Drept penal romiin. Partea speciala. ed. a 2-a, revazuta 54. Streteanu F., Consideratii privind regimul normelor penale incomplete in
~i adaugita, Casa de Editura ~i Presa ,$ansa", Bucure~ti, I 999. lumina jurisprudentei recente a Curtii Constitutiona le, in C. D.P. nr. 4/20 I 6.
32. Loghin 0 ., Filipa$ A., Drept penal romiin. Partea specialli, ed. revazuta, Casa 55. Sudre Fr., Drept european ~i international al drepturilor omului , Ed. Polirom,
de Editura ~i Presa ,$ansa", Bucure~ ti , 1992. Ia~i , 2006.
33. Loghin 0 ., Toader T., Drept penal. Partea speciala, Casa de Editura ~ i Presl'i 56. Sudre Fr., Les incertitudes du juge europeen face au droit a Ia vie, Me langes
,$ansa", 2001. Christian Mouly, Litec, Paris, 1998.
34. Massias F., Droits de l' homme, Chronique internationale, in Revue de 57. Trechsel S. , Spotlights on Article 2 of the European Conventions on Human
science criminelle et de droit penale compare nr. I /2005. Rights, in W Benedek. H. Jsak, R. Kicker (eds.), Development and developing
35. Oprea M., Infractiuni contra infliptuirii justitiei, Ed. Universul Juridic, international and European law. Essays in honour of Konrad Ginther on the occasion
Bucure~ti , 2015. of his 65 1h birthday, Lang, Frankfurt am Main, 1999.
36. Papadopol V. , Popovici M. , Repettoriu a lfabeti c de practicl'i judiciara in 58. Udroiu M., Predescu 0., Protectia e uropeana a dre pturilor omului ~i procesul
materie penalli pe anii 1976- I 980, Ed. $tiintificl'i ~i Enciclopedica, Buc ure~ti , I 982. penal roman, Ed. C.H . Beck, 2008.
37. Papadopol V., Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, in 59. van Dijk P., van Hoof F., van Rijn A. , Zwaak L., Theory and practice of the
R .R.D. nr. 811967. European Convention on Human Rights, 4'11 ed., 1ntersentia, Antwerpen-Oxford, 2006.
38. Rassat M. -L., Droit Penal speciale, Dalloz, Paris, 20 1 I . 60. Viljan B., Infraqiunile de evaziune ftscalli, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti ,
39. Riitescu C. G., Aznavorian H. , Jonescu-Do/j I., Pop Tr., Periefeanu I. Gr., 2016.
Papadopolu M.J., Dongoroz V., Pavelescu N. , Codul penal Carol al !I-lea adnotat. 61. Vasiliu T. $.a., Codul penal comentat ~ i adnotat. Partea speciala. vol. 11 ,
Partea speciala, vol. III, Ed. Librl'iriei Socec, Bucure~ti, 1937. Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1977.
40. Renucci J.-F., Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, L.G.D.J ., 62. Vas iliu T.. Pavel D. , Antoniu G., Lucinescu D .. Papadopol V., Riimureanu V. ,
Paris, 20 I 2. Codul penal, comentat ~i adnotat. Partea speciala, vol. I, Ed. ~tiintifica ~i Peda-
41. Rotaru C., Trandajir A.R., Cioclei V., Drept penal. Partea speciala II. Curs gogica, Bucure~ti , I 975.
tematic, Ed. C.H . Beck, Bu cure~ ti, 20 16. 63. Wong R. , Privacy: Charting its developments and prospects, in , Human Rights
42. Rotaru-Radu C. , Pa1ticipatia in cazul infractiunilor de coruptie, in C.D.P. in the digital age", GlassHouse Press, London, 2005.
nr. 3/20 17. 64. Zaharia G.C. , Traficul de persoane, Ed. C .H. Beck, Bucure~ti , 2012.
43. Selejan-Gufan B., Protectia europeana a drepturilor omului, Ed. All Beck,
Bucure~ti , 2004 .
44. Sliivoiu R., Protectia penala a vieti i private, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti,
2016.
 Index*

Absorbtia agresiune sexuala, 147, 158, 206-214,

- actelor de pregatire in forma 228, 229, 233, 238, 404,425, 440
consumata a infraqiunii, 224 alterarea de mijloace materiale de probll,
- form elor secundare de participatie in 498, 500
cele principale, 537 arme
- infractiunii de lipsire ilegala de - albe, 137
libertate in infractiunea viol, 142 - asimilate, 247, 253
- infrac\iuni i de lipsire nelegala de - cu aer comprimat sau gaze sub
libertate, 199, 209 presiune, 137
- infractiunii de uz de fats, 724 - albe cu lama, 137
- infractiunii de violare a sediului - cu destinatie industriala, 138
profesional , 291, 317 - de aparare ~i paza, 137
-in infractiunea de cercetare abuziva, - de asomare, 137
512 - de autoaparare, 138
- legala, 198, 208, 360 -de foe, 138
- naturala, 10, 724 - de viinlHoare, 138
abuz - interzise, 138
- de autoritate, 5, 173, 178, 183, 186, - leta le, 138
194, 236, 237, 575 - neletale, 138
-de incrcdere, 174, 277, 324-335, 338, - propriu-zise, 539, 544
341 , 344, 345, 354, 361, 375, 422, atingere adusll vietii private, 255, 257, 259,
628 261 , 264
- de incredere prin fraudarea
creditorilor, 335, 338, 341, 354, 422 Bancrutll frauduloasll, 273, 336, 337, 344,
-in servic iu, 182, 186, 264, 411 , 431, 380
432, 434, 456, 457, 463, 472-474, bun
499, 510, 513, 514, 520, 522, 529, - din patrimoniul cultural mobil, 289
531 , 532, 552, 564, 575, 577, 643- - imobil prin natura sa, 384
664, 706 - susceptibil a fi evaluat putiind fi supus
acces ilegal la un sistem informatic, 272, confiscarii, 583
278, 299, 350 - mobil prin natura sa ori prin
accident de circulatie, 56, 59, 90, 92, 725 anticipatie, 271 , 324, 336
act sexual de orice natura, 158, 216, 219,
222, 225, 229 Cauza
actiunea -de nepedepsire, 22, 54, 97, 103, 114,
-de falsificare, 633, 698, 714 118, 119, 122, 124, 205, 213, 218-
- de lov ire, 17, 734 226, 233, 279, 381, 426, 430, 445,
- de ucidere, 48, 106 449, 450, 461 , 462, 497, 498, 514,
583, 597, 598, 625, 694

• Cifrele aldine fae trimitere Ia numarul de pag ina.

788 Drept penal. Partea speciala Index 789
- de reducere a pedepsei, 445, 476, 514, -ideal, 33, 34, 62, 77, 81, 89, 95, 96, - sau i nlesnire a si nuc iderii, 49, 52, 54, clemente circumstantiale ce nu se mai
636, 638, 639, 662, 663 126, 151, 199, 209, 217, 224,249, 139, 204. 213, 323, 527 regasesc in noul cod penal Ia omorul
- de neimputabilitate, 21 , 22, SO, 69, 80, 268, 270, 272, 299, 306,309, 329, deturnarea cal ificat
II 0, 1 II , 122. 136, 445, 583, 594, 595 361 , 400, 403, 415, 422, 455, 475, - navei, 321 - com is de catre un j udecator sau
conceptu l de 479, 480, 51 2, 564, 636, 641 , 644, -de fo nd uri, 361 procuror politist jandarm sau mi li tar
- ,funqie publica", 567 685, 733, 740 dczincriminare, 7, 182, 453, 531 , 563, In timpul sau in legatura cu
- ,Justitie", 483 - intre infractiunea consumata de omor 648, 665, 666, 668, 705 indeplinirea indatoririlor de serv iciu
cauz de nepcdepsire, 22, 54, 97, 118, 122, $i tentativa Ia infractiunea de omo r, 41 dispunerea pe ned rept, 329, 334 sau publice ale acestora, 27
124,219, 220, 221, 222, 223, 225, 226, - intre uciderea din culpa prevazuta de distrugerea, degradarea o ri aducerea in - o mor com is asupra sotului sau une i
233, 426, 430, 461 , 497, 498,583, 597, art. 192 a lin. (2) NCP ~ i conducerea stare de neintrebuintare , 289, 379, 389 rude apropiate, 27
625,694 unui vehicul sub influenta alcoolului divulgare - o mo r com is asupra unui magistral
coautorat sau a altor substante, 55 -a continutului corespondente i, 671, 673 politist jandarm ori a supra unui
- Ia infracti unca de miirturie - real, 3, 33, 34, 35, 92, 106, 126, 142, - a inregistrarii unci convorbiri private, mi litar In timpul sau in Jegatura cu
minc inoasii, 485 153, 164, 166, 168, 170, 224, 261, 262 lndeplini rea indatoririlor de serviciu
- Ia infracti unea de omor, 3, 4, 5 262, 272, 275, 281 , 292, 298, 304, -a secretului profesional , 262, 267, sau publice ale acestora, 27
- Ia infractiunea de tentativa de omor, 4 314, 322, 346, 365, 416, 456, 466,· 268, 672 - omor com is In legatura cu
- Ia infraqiunea de ucidere di n culpa, 56 490, 541 , 564, 577, 579, 583, 600, -de informatii confidentia le, 257 indeplinirea indatoririlor de serviciu
- Ia infractiunea de vatamare corporala 644, 645, 705, 715, 764 - tara drept a infonn aTiilo r privind viata sau publice a le victimei, 27
din culpa, 87 confiscarea prin echivalent, 583, 623 privata, 269 - omo r comis in public, 27
- Ia saviir$irca in fraqiunii de furt, 274 domic iliu, 25, 110, 133, 169, 173, 239, - omor comis pentru a ascunde saviir~ i-
- Ia tiilharie, 305 Darea de mita nu este realizatii direct, ci 240,241 , 242,243,244,245, 246, 247, rea unei tiilharii sau piraterii, 27
completul pentm dezlegarea unor chestiuni prin intern1ediar, 589 248, 249, 250, 253,260,264,283, 284, - omo r com is prin mij loace care pun in
de d rept in materie penala, 90, 372 date informatice, 674, 675, 685 290,291 , 313, 314,317, 334,392, 445, pericol viata mai multor persoane, 27
complicitate divulgare a informa1iilo r secrete de 459,497, 511 , 520, 521, 531-533, 537, - o mor comis profi tiind de starea de
- co ncomitent1i, 132, 175, 184, 241 , serviciu, 262, 269 541,548,747 neputinta a victimei de a se apara, 27
251 , 257, 274, 304 depa$irea atri buti ilo r, 345
dreptulla tiicere, 424, 487, 488, 516 elemente circumstantiale de agravare, 41,
- Ia evadarc, 542 desfii$urarea unei activitati ce constituie
284, 313, 314
- Ia infraqiu nea de loviri sau a lte pri n ea insa ~i infractiune, 86, 87, 88, 89,
Efractie, 247, 254, 283, 286, 287, 289, c miterea frauduloasa de moneda, 695
violente sau vatiimare corpora Ia, 88 90, 91 , 93
291 , 381,417, 763 escaladare, 283, 286, 287, 291, 418
- Ia infraqiu nea de omor, 8, 56 detenninare
clemente circumstantiale ce se regasesc evadarea
- Ia infractiunea de vatiimarea flttului, 122 - a atestarii uno r imprejurari necores-
in noul cod pena lla omorul calificat - comisa prin folosirea de arme, 539
- Ia luare de mita, 489, 571 punzatoare adevarului, 717, 718, 719
- omorul comis prin cruz imi, 41 - din executarea unei pedepse, 541
- Ia ~ant aj , 149, 150 -a legii penale mai favorabi le, 374
- omor com is din interes material, 31 - sava r~ ita prin folosirea de violente sau
- Ia violenta in famil ie, 108 -a mino rului care nu a implinit viirsta
- omor comis pentru a se sustrage ori de arme, 536
- materia la, 48, 298, 537 de 13 ani sa suporte o ri sa efectueze
- morala, 149 un act de natura scxuala , 225, 227,
pentru a sustrage pe altul de Ia tragerea - sav ii r~ita prin folosirea efectiva de
228, 231 Ia raspundere penala sau de Ia violente asupra unei persoane, 539
- morala, 5, 149, 150, 305, 428, 433, 537
- negativa, 124 -a momentului consumarii infrac tiunii, executarea unei pedepse, 32 exploatare
compromiterc a intereselor justitici, 262 374 - omor cu premeditare, 28 - a persoane lor vulnerabile, V II , 173
concurs -a unei persoanc Ia comiterea infractiunii - omorul comis asupra a douii sau mai -a victimei , 177, 181, 182, 185
- de in fract iuni, 39, 44, 53, 56, 69, 73, de omisiunea sesizarii, 482 multe persoane, 39 - sexualii, 181, 186, 232
74, 87, 88, 92, 93, 98, 109, 129, 132, -de catre un maj or a unui minor, 226, 230 - omorul comis asupra unei femei
141,142,144, 162, 166, 167,168, - Ia lnceperea sau continuarea practidirii gravide, 41 Fa lsi ficare
171, 175, 184, 190, 196, 207,208, prostitutiei, 188 - o mo rul comi s de ciitre o persoan1i care - a documente lor de retragere, 633
216, 226, 243, 252, 258, 264, 268, - pe calc oralii Ia practicarea prosti tutie i, a mai comis ante rio r o infractiune de -a foi lor de varsamiint, 634
291 , 297, 302, 306, 310, 311,321, 193 omor sau o tentativa Ia infractiunea de - a instrumentelor de plata e lectronica,
322, 378, 403, 427, 439, 440, 443, - sau instigare Ia practicarea prostitutiei, omor, 37 685
445, 459, 464, 490, 493, 514, 518, 191 - omorul comis pentru a inlesni sau - a unor acte, 628
519, 544, 549, 551 , 572, 590,610, - sau inlesnire a practicarii prostitutiei, ascunde siiviir$irea altei infractiuni, 33 - a unor inscrisuri oficia le, 444, 5 J8
641 , 660, 724, 742, 746, 755 188, 191
790 Drept penal. Partea specialii Index 79 1
- a unu i instrument de plata electronica, influentarea declaratiilor, 473 libertatca psihid\, 144, 145, 148, 152, 156, -a sesizarii, 424, 430, 431, 433,435, 432,
682, 684 informatii secrete de stat, 380 157, 162, 164, 166, 172, 309, 322, 391 , 433, 434, 436, 477, 478, 480, 721
- a unu i inscris sub semnatura privata cu infractiune 397, 474, 503, 516 - de ada aj uto rul necesar, 124, 125
prilejul intocmirii acestuia, 704 - comisiva prin omisiunc, 10, 126 locuirea impreuna, 303
- de moneda electronica, 680 - comisiva, 10, 126, 165, 170, 216, 573, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, Participare Ia o incaierare, 99
- de monede, 679, 680, 681, 692, 693, 590, 602, 699, 704, 733, 740 15, 16, 17, 37, 57, 61 , 78, 81 , 83, 84, persoana
694 -deobicei, 167, 169, 172, 173 85, 86, 101 , 103-108, 110, 111 , 140, - care exercita o functie de demnita te
- de probe, 518 - de pericol abstract, 130, 145, 246, 248, 181 , 185, 204, 217, 221 , 223, 232, 402 , publica, 564, 585, 599, 613
- de timbre, 685, 686 253, 254, 269, 374, 377, 411 , 412, 403, 406. 408, 426, 506, 509, 522, 539, - interpusa, 589, 591 , 617, 618
- de titluri de credit, 682, 683 415, 418, 421 , 428, 436, 441 , 458, 543, 643, 751 practicarea prostitutiei, 131 , 177, 178,
- ori ticluire de probe nereale, 510 481 , 493, 500, 535,584, 594, 613, luare de mita 179, 180, 181 , 185, 186, 189, 191 , 192,
- prin contrafacere ~ i alterare, 684 623,681,684, 686, 690, 693, 696, - excluderea uneia dintre modalitatile de 193, 194
folosire abuziva a functiei in scop sexual, 700, 714, 741, 743, 748, 761 comitere a faptei, 586 prelevarea de organe, tesuturi sau celule
166, 575 instigare
- precedent legislativ ~i situatii de origi ne umana, in mod ilegal, 181,
frauda informat ica, 684 - Ia infraqiunea de omor calificat, 5
tranzitorii, 563 186
functionar - neunnata de executare, 7
protectia vietii in devenire, 119
- cu atributii de gestionar, 328, 344 instrument de moneda electronica, 684
Mama copilului nou-nascut, 108, 122
- privat, 330, 599, 628, 635, 636, 637, intentia de a uc ide, 12, 14, 25, 40, 78, 85
659, 662, 670 interceptarea ilegala, 674 Racolarea minorilor in scopuri sexuale,
Nou-nascut, 2, 68, 72, 82, 105, 107, 108, 223, 232, 235
-public asimilat, 567, 595, 599, 606, invocarea de acte sau datorii fictive, 339
109, Ill , 112, 122, 130 refuzul
614, 623
notiunea de - abuziv de a restitui bunul mobil, 330
- public, 10, 33, 68, 73, 83, 144, 173, impacarea
- arma, II , 20, 40, 53, 58, 137, 145, -de a elibera imobi lul , 391 , 393
175, 182, 183, 186, 266, 309, 356, -in cazul furtului ca lificat, 284, 290-
380, 396, 397, 398, 399, 400, 401 , 292, 298, 299, 302 247,253, 254,273,283, 291,292, - de a parasi sediul profesional, 253, 254
- in cazu l furtu lui, 270
307,314 - de a restitui Ia scadenta o suma, 325
402, 403, 404, 405, 407, 412, 413,
414, 416, 424, 430, 431 , 433, 435, -in cazul in su ~i rii bunului gasit sau - autovehicul , 11, 56, 61, 63, 89, 92, - de paras ire a domiciliului, 245
437, 456, 499, 523, 524, 565, 566, aj uns din eroare Ia fiiptuitor, 349 297,327,334,435, 598,725 - de paras ire a unei locuinte, 243, 245
567,569, 571,572, 573, 576, 577, -in cazul in~elac iunii privind -ban i sau alte foloase, 179, 180, 191 , - restituirii bunului, 326
584, 588, 589, 590, 592, 595, 596, asigurarile, 374 563,570,573, 574,576, 577,578, - victimei de a fi spitalizata, 84
599, 602, 605, 606, 614-624, 626-631, - in cazul in ~e l ac i unii, 354 586,589,590,591, 592, 593,599,
634, 641 , 643, 646, 648, 649,652, impiedicarea 602, 603,605,606,608,611,614, Sediu profesional , 251 , 252, 283, 291,
656, 664, 665, 667, 668, 671 , 672, - instalarii vietii extrauterine, 120-122 615, 618,619, 620, 621 , 622 313, 317
677-698, 700, 701 , 702, 703, 705, - interventiei ajutoarelo r, 129 - dezastru, 283, 294, 318, 387,388, 389, scmnalizare falsa, 295
720, 721 , 724-730 imprumut simulat, 574, 603 390 semne de hotar ori reperele de marcare, 392
furt incredintarea bunului, 632 - drum public, 500 sintagma
- comis intr-un loc public, 284 in fiiti ~a rea de datorii inexistente, 336 - tortura, 52, 474, 523, 524, 525, 526, - folosirea unei mme, 247, 253, 313,314
- comis prin folosirea unei chei ingrijiri med ica te, 14, 16, 60, 67, 68, 69, 527,528 - imediat dupa na~tere, 68, 72, 82, 107-
mincinoase, 288 70, 71, 74, 75, 76, 80, 83, 86, 87, 90, 111
- in scop de fo losinta, 297 91, 92, 93, 96, 99, 101, 116, 120, 121, Obligarea Ia practicarea ce~etorie i , 181 , - in frauda creditorilor, 273, 338, 341 ,
122, 203, 212,310,318,322, 409, 509, 186 375, 380
Gazduire, 176, 177, 184, 302 513, 515,517,527,643,737,738, 747 obstructionarea justitiei, VIII, 469 - in timpul noptii, 63, 240, 248, 249,
grup infractio nal organizat, 131 inlesnirea sinuciderii, 3, 50, 52, 53, 54, 425 obtinerea ilegala de fonduri, 656 254, 283, 285, 292, 313, 316,521
in s u~ irea bunului, 349 omisiune - lic itatie publica, 146, 418
H artuirea sexuala, 236 in ~e l aciunea privind asig urarile, 373 - a denuntarii, 428 sistem infom1atic, 272, 278, 299, 350,
Impulsuri telefonice, 324 intreruperea cursului sarcini i, 3, 41, 81, -a executarii unei obligatii civile, 358 673, 674, 677, 685
inducerea in eroare a organelor judiciare, 114 , 11~ 11~ 117, 118, 425 - a incuno~t inprii de indata a autoritatii stare
427, 444, 478, 510, 721 cu privirc Ia savii~irea de catre un tert -de necesitate, 61 , 91 , Jl8, 180, 757
influenta bauturi lor alcoolice ori a unei L asarea fiira aj utor a unei persoane a flate a unei fa pte prevazute de legea penalli - de tulburare psihica, 107, 108, 110,
substante psihoactive, 86, 87, 88, 89, in dificultate, VII, 124 contra vietii, 425 111 , 119, 122, 123
91 , 93
792 Drept p enal. Partea speciala

substan(a unitatca legala de infraqiunc, 279, 296,

- narcotica sau paralizanta, 314, 544 312, 636, 660
- ex ploziva, 314 urmarirea unci persoane, 167
supravegherea repetatli. a locuintei, 168, 258 utilizarea
suspendarea permisului de eonducerc, 658, - de acte fa lse, 174
659 - de calitati mincinoase, 365
- frauduloasa a identitatii reale a unci
Tal haria persoane, 730
- comisa in oricc vchicul care transportll - unci substante intlamabile, 43
persoanc, 317 - unor masuri medicalc
- comisll intr-o l oc uin~ , 314 disproportionate, 47
- saviir~ita prin violare de domiciliu, 317 - unor mijloace tehnice, 261
titluri sau instrumcnte pentru cfectuarca villa mare
plll!ilor, 682 - corporala, 10, 14, IS, 25, 57, 59, 65,
trafic de persoane 66, 67, 70, 71 , 72, 73, 74, 75, 76, 77,
- adapostirca unci pcrsoane, 176 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 87;89, 90,
-in forma continuata, 180 91,92, 93, 95, 100, 102-111 , 114,
- primirca unei persoane, 176 116,117,119,120,121,124,126,
- prin inducere in eroarc, 178 129, 131, 133,151 , 181, 185, 199,
- recrutarea unci pcrsoane, 176 203,209,212,217,276, 318, 322,
- transferarea unei persoane, 176 390,393,401,402, 492, 506, 512,
- transportarea unei persoane, 173 522, 523,527,539, 543,643,669,
trafic de persoane in forma continuata, 180 733,738,756
- a integritatii corporale, 57, 78, 79,
Uciderea 126, 309, 310, 322
- Ia cererea victimei, 47, 425 violarea
- unci femci gravide, 41 -de domiciliu, 246, 248, 249, 291 , 334
ultraj - sediului profesional, 251 , 255, 314
-contra bunelor moravuri, 227, 732, - vie!ii private, 168, 263, 266, 674
740, 741
- judiciar, 9, 27, 37, 68, 71 , 73, 81 , 82,
396, 397, 398, 504, 505, 507, 509