ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA
BILANȚULUI FUNCȚIONAL
Analiza statica a echilibrului financiar pe baza bilantului funcțional.
Analiza sistemului financiar a entității implică analiza din toate unghiurile ale acesteia,
astfel se are în vedere: analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii, analiza echilibrului
financiar al intreprinderii, analiza performantelor financiare ale intreprinderii, care
incorporeaza analiza rentabilitatii si a riscurilor acesteia.
Echilibrul financiar a unei intreprinderi inseamna folosirea resurselor intr-un mod
echilibrat, adica din totalul resurse folosind resursele curente pentru utilizari curente asiguram
ca utilizarile stabile sa fie finantate din resurse stabile. Acest lucru insa este cu mult mai greu
de realizat precum pare.
O analiza financiara statica se refera la procese trecute, care au rezultate deja stabilite
iar analiza dinamica studiaza evolutia fenomenelor in timp si tendintele viitoare a acestora.
Analiza statica a rezultatelor financiare ne da o viziune per ansamblu a intreprinderii la
un moment dat.Acest moment deobicei este sfarsitul unei exercitiu financiar, dar se poate sa
avem nevoie de el si intr-un moment de rascruce in viata intreprinderii, care nu intotdeauna
coincide cu data incheierii anului financiar.
Pentru analiza financiara informatiile necesare le luam din documentele de sinteza cum
sunt bilantul contabil si contul de rezultate adica de profit si pierdere. Din bilantul contabil
intocmit cu ocazia sfarsitului exercitiului trebuie sa intocmim un bilant funcțional, de care avem
nevoie pentru analiza echilibrului funcțional.
Datele culese, sau mai bine zis rezultatul analizei financiare servesc cum am mai spus
pentru constuirea imaginii fidele a intreprinderii mai ales in viziunea bancilor, dar si in viziunea
patronatului fiindca indicatorii calculati vor arata nu numai starea intreprinderii in interior, dar
si pozitia lui in totalitatea intreprinderii dintr-o ramura.
Bilantul reprezinta un furnizor de informatii directe, deoarece acestea sunt disponibile
in orice moment si imediat, reflectand real imaginea firmei si starea lui financiara.Deci pozitia
financiara a unei intreprinderi se poate citi cu usurinta din bilantul contabil, realizat la sfarsitul
fiecarei perioade de gestiune
Ca si document contabil de sinteza bilantul are mai multe acceptiuni :
-prezinta utilizarile si resursele aflate la dispozitia intreprinderii -bilantul functional;
-reflecta drepturile si obligatiile firmelor la incheierea exercitiului financiar-bilantul
juridic;
-reda activul si pasivul unitatii patrimoniale in expresie baneasca -bilantul financiar.
Conceptul de bilanț funcțional
În cadrul concepției funcționale referitoare la bilant, concepție care pornește de la
premisa că, elementele de activ și pasiv reflectă valori tranzitorii, structuri trecătoare în
patrimoniu . În timp ce bilantul funcțional îsi propune să investigheze nevoile întreprinderii și
modul de funcționare al acestora, prin realizarea unei derulări diferite ale ciclurilor. În cadrul
concepției funcționale cu privire la bilanț, utilizările și resursele acestuia sunt grupate în “stocuri
de utilizări” și “stocuri de resurse”.
Din punct de vedere economic, bilanţul prezintă capitalurile titularului de patrimoniu.
Capitalurile sunt reprezentate atât sub aspectul originii lor, respectiv resursele, cât şi al modului
de utilizare. Acest mod de interpretare generează ecuaţia economică a bilanţului: Utilizări =
Resurse Abordat din punct de vedere economic, bilanţul permite determinarea provenienţei
fondurilor necesare finanţării întreprinderii şi necesităţile întreprinderii. Bilanţul economic
constituie acel tip de bilanţ ce realizează o separare strictă între elementele financiare şi
elementele relevante pentru procesul productiv sau comercial desfăşurat de o entitate
patrimonială.1
Bilanţul funcţional constituie acel tip de bilanţ ce se fundamentează pe ordonarea
posturilor în funcţie de natura lor, punând accentul pe ciclurile de exploatare, de investiţii şi de
finanţare. Bilanţul funcţional este „o situaţie de sinteză care permite explicarea funcţionării unei
întreprinderi, privită sub aspectul resurselor de finanţare utilizate în desfăşurarea activităţii.
Astfel, o atenţie deosebită este acordată clasificării mijloacelor (utilizărilor) şi resurselor în
funcţie de ciclul economico-financiar (investiţie, finanţare sau exploatare) de care aparţin. Ca
urmare, bilanţul funcţional se bazează pe distincţia dintre ciclul lung şi ciclul scurt, ce generează
intrări şi ieşiri de disponibilităţi”. Practic, elaborarea bilanţului funcţional se face pornind de la
informaţiile conţinute de bilanţul contabil, ordonate însă, sub aspectul lichidităţii/exigibilităţii.
Aceasta înseamnă structurarea elementelor de activ după lichiditatea lor, în active imobilizate
şi active circulante, iar structurarea elementelor de pasiv după exigibilitatea lor, în resurse
stabile sau capitaluri permanente şi datorii sub un an. Aceasta are la bază principiul potrivit
1
https://sjse-ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse-
ct/biblioteca_virtuala_moa/sinteze_si_intrebari_orientative_moa/an_universitar_2015-2016/an_1_MOA_2015-
2016/sem_1/01_gestiunea_financiara_a_afacerilor/gestiunea_financiara_a_afacerilor.pdf
căruia capitalurile permanente finanţează activele imobilizate, iar datoriile sub un an sau
datoriile pe termen scurt servesc la finanţarea activelor circulante, principiu care nu este aplicat
cu rigurozitate sau rigiditate în viaţa practică a societăţilor. Concepţia funcţională are la bază o
fundamentare teoretică proprie, cea a ciclurilor de funcţionare a întreprinderii. Concepţia
funcţională a bilanţului porneşte de la premisa că elementele de activ şi pasiv reflectă valori
tranzitorii, structuri trecătoare în procesualitatea patrimoniului. Structura bilanţului funcţional
are la bază structura bilanţului contabil, clasificând elementele de activ şi de pasiv după
apartenenţa la un ciclu sau altul, astfel: ciclul de investiţii; ciclul de exploatare; ciclul operaţiilor
de trezorerie.
Analiza funcţională oferă o imagine mai economică a întreprinderii, vizând modul de
realizare a echilibrului financiar din perspectiva nevoilor identificate şi a resurselor alocate
pentru finanţarea acestora pe cicluri de activitate. În această prezentare se porneşte de la ipoteza
afectării specializate a unei resurse la o nevoie, în sensul finanţării activelor stabile din resurse
stabile şi a activelor circulante din resurse ciclice. Această simetrie, în realitate nu se respectă,
datorită decalajelor în timp între plăţile şi încasările aferente operaţiunilor de exploatare,
determinate de natura activităţii desfăşurate, de durata ciclului de exploatare, de nivelul
activităţii, de organizarea şi gestionarea întreprinderii. Rolul bilanţului funcţional în analiza
echilibrului financiar este de a permite aprecierea structurii financiare a întreprinderii şi de a
contribui la evaluarea necesităţilor financiare, funcţie de categoriile de resurse de care dispune
întreprinderea. Redactarea bilanţului funcţional a presupus respectarea următoarelor principii:
- la valoarea reală a activelor se adaugă amortizările şi provizioanele contabilizate, ceea ce
presupune că activele luate în calcul sunt la valoarea brută; - în analiza funcţională, conceptul
de activ fictiv nu are aplicabilitate; - luarea în considerare a imobilizărilor deţinute în leasing,
deoarece se apreciază că acestea servesc procesului de exploatare. Leasingul se substituie unui
împrumut tradiţional, deci el constituie o sursă de finanţare. Imobilizările deţinute în acest
sistem trebuie reintegrate în categoria imobilizărilor, corectânduse în consecinţă, cu acelaşi
volum resursele (suma amortizării pentru partea amortizată, şi, respectiv, datoriile financiare
pentru partea neamortizată); - cheltuielile ce privesc exerciţiile următoare sunt considerate
active imobilizate, fiind asimilate unor investiţii; - cheltuielile efectuate în avans sunt
considerate, după caz, active ciclice de exploatare sau în afara exploatării; - efectele scontate
neajunse la scadenţă, sunt incluse în activ la creanţe, iar în pasiv la credite curente de trezorerie.
Efectele şi creanţele cedate sunt eliminate din bilanţul contabil de la active circulante, dar
considerăm că este prudent a fi integrate în bilanţul funcţional, deoarece întreprinderea le
rambursează băncii, în cazul incapacităţii de plată a clientului la data scadenţei; - primele de
rambursare a obligaţiunilor sunt eliminate din activ, diminuându-se, în consecinţă, cu valoarea
datoriilor financiare din pasiv; Trecerea de la bilanţul funcţional la cel financiar se poate face
printr-o prelucrare adecvată. Pentru aceasta, elementele de activ şi pasiv trebuie reclasificate
după criteriul duratei: cu o durată peste un an; cu o durată sub un an. Fie prin informaţiile de la
baza bilanţului (modelul francez), fie prin anexe (modelul francez, dar şi cel românesc) se dau
detalii asupra duratelor unor posturi (elemente) din bilanţ. Bilanţul financiar constituie acel tip
de bilanţ în care posturile sunt ordonate în funcţie de lichiditate (pentru posturile de activ),
respectiv exigibilitate (pentru posturile de pasiv). Bilanţul financiar reflectă solvabilitatea,
lichiditatea şi implicit riscul de faliment al societăţii. El măsoară „capacitatea societăţii de a-şi
onora datoriile. Verifică lichiditatea, adică proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în
monedă pentru a putea face faţă pasivului exigibil”.
ACTIV FUNCȚIONAL N-1 N
I. Active stabile (imobilizate)
Imobilizari necorporale 3.000
= imobilizarile necorporale la care
se adauga amortizareaaferenta lor
Imobilizari corporale 8.000.000
=imobilizarile corporale la care se
adauga amortizarea aferenta lor
Imobilizari financiare 82.000
= imobilizari financiare la care se
adauga creantele cu durata de peste
1 an
II. Active ciclice(realizabile)
Stocuri (din exploatare) 570.000
Creante(din exploatare) 3.590.000
= creante la care se scad creantele
cu durata de peste 1 an si se adauga
cheltuielile in avans
(ch.din avans= 156822 - 156822
=0)
Creante inafara exploatarii 0
III. Trezoreria de active(pozitiva)
Disponibilitati 710.000
PASIV FUNTIONAL
I. Surse stabile(aciclice)
Capitaluri proprii= 10.729.000
+ cap.soc. snv+ cap.soc. s v+
reserve
+provizioane- realizabilepeste un
an
Datorii pe termen mediu si lung 0
II Surse ciclice
Datorii pe termen scurt= 1.973.000
=Datorii t s la care se adauga
veniturile in avans
-ven.in avans= 36246 - 36246 = 0
III. Trezoreria de pasiv(negativa) 296.000
-reprezinta imprumuturi financiare
sub 1 an
N-1 N
ACTIVE STABILE
IMOBILIZATI NECORPORALE 3.000 78.799
IMOBILIZARI CORPORALE 8.000.000 12.307.352
IMOBILIZARI FINANCIARE 82.000 62,669
TOTAL ACTIVE STABILE 8.085.000 12.448.820
ACTVE CICLICE
STOCURI 570.214 2.007.363
CREANTE 3.592.200 1.073.902
TOTAL ACTIVE CICLICE 4.162.414 3.081.265
DISPONIBILITATI 710.901 591.927
TREZORERIA DE ACTIV 710,901 591,927
CAPITALURI PROPRII 10.729.672 12.164.297
DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG 0 1.293.069
TOTAL SURSE STABILE 10.729.672 13.457.366
DATORII PE TERMEN SCURT 1.973.183 1.546.810
TOTAL SURSE CICLICE 1.973.183 1.546.810
TREZORERIA DE PASIV 296.167 1.117.836
5+9+11-14-16-17 = 0 0 0
