UZAREA SI INFLUENTA EI ASUPRA DURATEI DE

FUNCTIONARE A MASINILOR, UTILAJELOR SI

INSTALATIILOR

1.1 Procesul de frecare dintre suprafetele de contact ale pieselor componente

ale masinilor, utilajelor si instalatiilor are ca efect pierderea de energie
manifestata prin caldura produsa si uzarea fizica, rezultat al desprinderii de
material si al modificarii starii initiale a acestor suprafete. Pierderea de
material conduce la modificarea dimensiunilor si a formei geometrice a
suprafetelor pieselor in contact. In anumite conditii de temperatura pot
interveni simultan si modificari structurale ale straturilor superficiale. Toate
acestea influenteaza, direct sau indirect, capacitatea portanta a organelor de
masini (de exemplu la lagare), precizia de lucru a masinilor, a utilajelor si
instalatiilor (de exemplu la masini unelte), cinematica functionala (de
exemplu, flancurile rotilor dintate) etc., facand totodata sa apara forte
dinamice daunatoare si o functionare necorespunzatoare, ducand in final la
scoaterea din uz a masinii, utilajului instalatiei.
Uzarea fizica este un proces progresiv care poate si trebuie sa fie combatut
pentru a se evita scoaterea prematura din functionarea a masinii, utilajului
sau initial a se evita scoaterea prematura din functionarea a masini, utilajului
sau instalatiei respective. Rezultatul fenomenului de uzare il constituie
uzura.
In afara de uzarea fizica, masinile, utilajele si instalatiile sunt supuse in timp
si uzarii normale.
Uzarea morala este o consecinta a deprecierii unei masini sau utilaj ca
urmare a aparitiei in exploatare a unor masini si utilaje de aceeasi
categorie,dar de un tip mai perfectionat cu indici tehnici si economici
superiori celor din dotare. De asemenea, tot in cadrul uzarii morale intra
intra si deprecierea unor masini, utilaje sau instalatii aflate inca in
exploatare, dar ale caror costuri au fost reduse.
Pentru ca uzarea morala sa nu manifeste influenta economica negativa este
necesar ca exploatarea masinilor, utilajelor si instalatiilor sa se efecteze
intensiv, astfel ca amortizarea lor sa se realizeze intr un timp cat mai scurt.
Luand in considerare factorii care contribuie la determinarea suprafetelor si
aspectul acestora uzarile fizice s-au clasificat in urmatoarele tipuri: de
adeziune, de abraziune, de aboseala, de impact, de coroziune etc.
Uzarea de adeziune(de contact).Uzarea de adeziune se produce prin
sudarea si ruperea puntilor de sudare intre microzonele de conact,

1
caracterazandu-se printr-un coeficient de frecare ridicat si o valoare mare a
intensitatii uzarii.
La sudarea unor asperitati in contact(fig.1.1,a), notand cu t₁ si t₂ tensiunile
la forfecare ale materialelor celor doua suprafete 1 si 2 si cu t₁ al
microsudarilor, pot avea loc urmatoarele situatii:

- daca t₂ si ts<t₁(fig.1.1,b) ruperea va avea loc in interiorul corpului 2,

mai moale. Fiecare deplasare relativa produce un transport de materiale de
pe corpul 2, iar dupa un anumit timp frecarea se produce intre aterialele
corpului mai moale. Acest tip de frecare este denumit frecare prin sudare.
Microjonctiunile ce raman prinse de suprafata corpului 1 pot provaca rizuri
pe suprafata mai moale iar dupa un anumit timp se vor rupe, provocand
particule de uzare;

2
 -daca t₁si ts≥t₂ pentru a se produce miscarea se presupune de asemenea
ruperea corpului mai moale; si in acest caz se considera ca apare un tip de
frecare prin sudare;
-daca ts<t1 si t2 (fig.1.1,c) vor ceda microsudurile fara smulgere de metal de
pe suprafetele in frecare si fara transport de material. Acest tip de frecare se
numeste frecare prin forfecare.

O consecinta a uzarii de adeziune este griparea, care apare la sarcini mari in

lipsa lubrifiantului sau la strupungerea peliculei in ura unor temperaturi
locale ridicate de exemplu in perioada de rodaj. Sub actiunea sarcinii,
suprafetele se apropie la o distanta de interactiune automica. Adeziunile
microjonctiunile puternice ce se creaza nu mai pot fi forfecate si deplasarea
relativa intre suprfete inceteaza.

Gripajul poate avea doua forme diferite, in functie de temperatura la care se

produce. Astfel griparea la temperaturi joase griparea termica este
caracteristca unor viteze reduse de deplasar; apar deformatii plastice ale
stratului superficial al suprafetei de frecare. Aceasta forma se caracterizeaza
prin valori mari ale coeficientilor de frecare si fenomenul are o evolutie
rapida.

Griparea la temperaturi inalte griparea termica este caracteristica unor

viteze mari si apare ca urmare a energiei termice acumulate in zona de
contact; coeficientul de frecare este mai mic (0,2…0,5), iar viteza uzarii mai
redusa. Aparitia gripajului poate fi inlesnite de un rodaj necorespunzator,
jocuri prea mici intre suprafete sau de suprafete superfinisate, lipsite de
posibilitatea crearii micropungilor de ulei, utilizarea unui lubrifiant, indicat,
depasirea unor parametri functionali sarcina viteza etc., prezenta unei
perechi de materiale antagoniste etc.
Uzarea de abraziune. Uzarea de abraziune este provocata de prezenta
particulelor dure intre sprafetele de contact sau de asperitatile mai dure ale
uneia din suprafetele de contact. Aceasta uzare este usor de recunoscut prin
urmele lasate de microaschiere, ea accelerand uzarea prin coroziune.
Particulele dure pot proveni de la forfecarea prealabila a unor contacte
(uzarea de adeziune), desprinderi de portiuni din stratul de suprafata mai dur,
prin desprinderea si evacuarea materialului unor ciupituri etc., precum si
prin produsele metalice ale altor uzari.
Rezultatele cantitative ale azarii abrazive sunt dependente de: natura
cuplului de materiale, in sensul ca o duritate mai mare a suprafetei opune o

3
 ARGUMENT

Prezentul proiect are ca scop dobandirea unui ansamblu

coordonat de cunostinte necesare perceperi corecte a
problemelor economice in sistemul de piata.
Se are in vedere a pune elevul in tema cu realitatile
corecte pe care le va gasi in cadrul intreprinderi.
Realizarea acestui proiect are in vedere obtinerea
certificatului de competente profesionale in domeniul
electromecanic si totodata, integrarea absolventului.
Stimularea creativitatii fiecarui elev, fixarea cunostintelor
si formarea deprinderilor se vor obtine prin abordarea
problemelor specifice temei de proiect.
Tema:, UZAREA SI INFLUENTA EI ASUPRA DURATEI DE
FUNCTIONARE A MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR,; pot fii aprofundate pastrand cateva
elemente de baza:
-formarea unor competente de tip instrumental-practic;
-realizarea schemelor
-corelarea cu celelalte discipline stdiate;
-implicarea fiecarui individ in viata socio-profesionala.
Toate acestea duc la:
-adaptarea pietei muncii si la dinamica evolutiei
tehnologice;
-responsabilizarea pentru asigurarea calitatii produselor si
serviciilor;
-manifestarea sistemului in designul industrial;
-manifestarea gandirii critice si creative in domeiul tehnic.

4
rezistenta sporita actiunii de rodare si dimpotriva, materialele plastice permit
fixarea particulelor dure in ele; de natura abrazivului, dimensiunile si forma
lor; de conditiile functionale. Prin rodarea varfurilor asperitatilor se scade
invers proportional cu cresterea suprafetei, la un moment dat intervine un
echilibru de durata mai indelungata, detrminat in principal de incarcare,
viteza, temperatura; aceasta cu atat mai mult cu cat particulele abrazive prin
tocire sau sfaramare, isi pierd capacitatea distructiva.

Uzarea de oboseala. Acest tip de uzare se produce in urma unor solicitari

ciclice a suprafetelor in contact, urmate de deformatii plastice in reteaua
atomica a stratului superficial, de fisuri, ciupituri sau exfolieri. In general,
aceste uzari apar sub forma de desprinderi de particule din material, lasand
urme caracteristice fiecarui gen de asemenea uzare prin cavitatie.

Pitingul este o forma a uzarii la oboseala a suprafetelor cu contacte puncti

forme de ex. caile de rulare a lagarelor de rostogolire sau liniare de exemplu
flancurile rotilor dintate si se recunoaste sub forma caracteristica de gropite
sau ciupituri diferite de cele de adeziune provocate prin smulgeri.
In aceste situatii, insusi modul de functionare da nastere unor tensiuni in
punctele de contact, cu caracter pulsator. Oboseala stratului se exteriorizeaza
prin fisuri foarte fine in locurile slabite dintre cristale si anume, la suprafata,
in punctele de concentrare a tensiunilor, sau la o anumita adancime, in stricta
apropiere a suprafetei, in locul in care exista tensiunea maxima de forfecare.
Sub actiunea unor presiuni mari de contact in prezenta unui ulei cu
viscozitate insuficienta aceasta patrunde in cele mai fine fisuri contribuind la
contribuind la dislocarea unor particule de material printr-o puternica actiune
de pana. Astfel la inceput apar mici ciupituri care prin cumulare se
transforma in cratere de dimensiunile unei gamalii de ac si mai mari.
Uzarea prin exfoliere (cojire) este caracterizata prin desprinderea de mici
particule metalice de ordinul a 1 μm, sau de oxizi de ordinul a 0,01μm, la
forfecare in zonele de contact cu frecari concentrate.
Exfolierea este activata de tensiunile interne ramase in urma tratamentelor
defectuoase de calire cementare sau nitrurare prin micsorarea mobilitatii
atomilor in retea. Conditiile initiale care provoaca aceasta uzare sunt diferite
de cele din cazul pitingului.
Uzarea prin cavitatie este definita ca fiind un proces de distrugere a
suprafetei si deplasarea de material sub forma de mici particule, produsa de
mediul lichid sau gazos in contact cu metalul fara prezenta celei de-a doua

5
suprafete de frecare ca in celelalte forme de uzare. Se mai numeste si
eroziune de cavitatie sau coroziune de cavitatie si se produce de regula pe
suprafetele paletelor rotoarelor de pompa cilindrii motoarelor Diesel etc.
care sunt in contact cu fluide la viteze mari.
Uzarea prin cavitatie se explica astfel: la miscarile relative mari sau la
schimbari de viteza dintre un lichid si metal presiunile locale devin reduse,
in fluid se produce transformarea de energie, temperatura lichidului
depaseste punctul de fierbere si se formeaza mici pungi de vapori si gaze
bule de cavitatie. Cand presiunea revine la normal sau creste se produce o
implozie spargerea bulelor cu forte mari de impact pe microzoele suprafetei
metalice producandu-se oboseala stratului si aparitia de ciupituri de
cavitatie.
Uzarea de impact. La unele tipuri de masini utilaje si instalatii ca de
exemplu:concasonul cu ciocane articulate moara cu bile, masina de scris sau
de perforat etc., datorita unor lovituri locale repetate se produce un tip
specific de uzare mecanica denumit uzare de impact.
Uzarea de impact se poate produce si in functionarea unor organe de masini:
came, roti dintate etc. atunci cand, impreuna cu alunecarea sau rostogolirea
de exemplu pe flancurile rotilor dintate are loc si un impact compus.
Uzarea de coroziune. Uzarea de coroziune constituie deteriorarea
suprafetei defrecare si deci pierderea de material de masa datorita actiuni
simultane sau succesive a factorilor chimici agresivi din componenta
mediului respectiv si a solicitarilor mecanice. Mecanimul uzarii de
coroziune presupune corelarea a doua efecte de coroziune: coroziunena
chimica si coroziunea mecanochimica.
Coroziunea chimica este o actiune chimica continua a mediului ambiant
asupra suprafetelor elementelor componente ale masinii, utilajului sau
instalatiei. Coroziunea chimica poate evolua diferit in functie de parametri
fiziochimici ai materialului respectiv. In perioada de repaus aceasta
coroziune actioneaza ca un proces pur chimic numai asupra suprafetelor
deschise care nu trec prin zona de contact. Ca forme ale coroziunii chimice
se disting:
Ruginirea, care este o coroziune electrochimica a fierului ce se datoreste
actiunii combinate a oxigenului si a apei si poate sa apara in aer la
temperatura normala.
Coroziunea in mediu lubrifiant de natura electronica apare in cazul prezentei
in lubrifianti a unor mici cantitati de apa care in contact cu suprafata
formeaza microcelulele electrolitice. Corosivitatea lubrifiantilor se poate
datora si sulfului provenit din uleiul de baza sau din combustibil.

6
 Coroziunea mecanochimica se refera la modificarile suferite in timpul
fuctionarii. Dupa natura solicitarilor mecanice sunt acceptate urmatoarele
subclase:
-coroziunea de tensionare ce apare datorita solicitarilor periodice fenomenul
de oboseala propriu zis fiind activat de prezenta unui anumit mediu
ambiant. Prin actiunea combinata a factorilor mecanic si chimic au loc
cresterea uzarii si scaderea accentuata a rezitentei la oboseala;
-coroziunea meco-chimica propriu zisa consecinta a solicitarilor de frecare.
Alte forme de uzare. Din aceasta categorie se pot aminti:
-imprimarea sferica (brinellarea), specifica lagarelor cu bile supuse unor
sarcini mari unde apare deformarea cailor de rulare in perioadele indelungate
de repaus;
-zgarierea, o forma de uzare de abraziune regulata mai intensa microaschiere
in directia miscarii datorita asperitatilor sau a unor particule dure
-uzarea provocata de folosirea unei anumite zone din cursa masinii utilajului
sau instalaiei se datoreste faptului ca la productia in seria mare si in masa se
executa aceleasi operatii. Din aceasta cauza se vor uza numai anumite zone
din suprafetele pe care se fac deplasarile. O marire a duratei de exploatare se
obtine prin modificarea pozitiei opritorilor etc.;
-suprasarcinile provoaca solicitari ale organelor masinii putand depasi
limitele de rezistenta.
Chiar daca se respecta intocmai prescriptiile de lucru de exemplu regimurile
de aschiere se pot ivi suprasarcini in cazul cand masina utilajul sau instalatia
sunt uzate. In aceasta situatie frecarile cresc atat de mult incat prin aceasta se
depaseste incarcarea admisa. Suprasarcinile prin actiunea lor brusca bataile
grabesc uzarea si pot duce chiar la distrugerea unora dintre organele masinii
sau ale motorului.

1.2. ETAPE DE UZARE

In desfasurarea procesului global de uzare abraziva se deosebesc trei

etape(fig1.2):
-etapa I corespunzatoare perioadei de rodaj in care uzarea creste cu viteza
relativ mare spre sfarsitul perioadei viteza de uzare devine costanta;
-etapa II corespunzatare perioadei de functionare normala in care ele se
uzeaza lent, aproape uniform in limite care inca asigura respectarea
conditiilor impuse;
-etapa III cu panta foarte mare in care uzarea creste aproape instantaneu si
care corespunde perioadei uzarii totale sau catastrofale abaterile de la

7
dimensiuni d forma si jocurile devenind atat mai mari incat cuplul de piese
sau ciar masina sunt puse in pericol.

1.3. CONTRLUL UZARII

La determinarea uzurii trebuie tinut seama de modul cum s-a format.

De exemplu cand pierderea de material s-a facut pe directia fortei se poate
admite ca uzarea a fost provocata: de ulei insuficient sau prea fluid cn

8
9
ANEXA 1

10
ANEXA 2

11
ANEXA 3

12
ANEXA 4

13
 CUPRINS

1.Uzarea si influenta ei asupra duratei de functionare

a masinilor, utilajelor si instalatilor…………………………………….pag.1
●Uzarea de adeziune
2. Uzarea de abraziune…………………………………………………..pag.3
3.Argumet……………………………………………………………….pag.4
4. Uzarea de oboseala…………………………………………………...pag.5
5. Uzarea de impact……………………………………………………..pag.6
● Uzarea de coroziune
6.Etape de uzare…………………………………………………………pag.7
7.Controlul uzari………………………………………………………...pag.8

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu , D., Cretu , M., Teehnologia constructiilor metalice ,

Editura didactica si pedagogica , Bucuresti ,1966 .
2. Draghici , I.si colab ., Calculul si constructia cuplajelor , Editura
tehnica , Bucuresti , 1978 .
3. Gheorghe , I .si colab ., Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia
asamblarilor si montajului , manual pentru clasa a x –a , Editura
didactica si pedagogica , Bucuresti , 1992 .
4. Iordan , C ., Tehnologia mecanicii de precizie , Editura didactica si
pedagogica , Bucuresti , 1963 .
5. Popovici , C ., Tehnologia de masini , Editura didactica si
pedagogica , Bucuresti , 1967 .
6. Raducu , V . si colab ., Indrumator pentru ridicarea calificarii
lacatusilor de constructii de masini , Editura tehnica , Bucuresti ,
1985 .
7. Sandulescu , I . si colab ., Repararea si intretinerea masinilor-utilajelor
, Editura tehnica , Bucuresti , 1966 .
8. Diaconescu Ghe ., C . Micu ,S . Antonescu , A .Manolescu , O .
Duntu- Tehnologia mecanici fine si micromecanicii , ed. Bucuresti ,
1985 .
9. Ciocirdia C ., colab – Bazele elaborarii proceselor tehnologice in
constructiile de masini , EDP , Bucuresti – 1983 .
10.Constantin Mariana , Ciocirlea – Vasilescu A . : Organe de masini si
mecanisme , manual pentru clasa a XI –a ,oferta ED ALL
Educational , Bucuresti , 2002

15