Polonezii susțin decizia guvernului de a limita imigrația (sondaj)

49,4% dintre cetățenii chestionați au spus că sunt de acord cu limitarea dreptului de azil, 24,1% au spus că nu sunt de acord iar 26,6% au răspuns că nu au nici o opinie pe acest subiect, reiese din sondaj.

Limitarea dreptului de azil este susținută mai mult de bărbați (56%) decât de femei (43%) și mai mult de cetățenii cu vârsta de peste 50 de ani (52%) decât de cei mai tineri.

Premierul Donald Tusk a anunțat săptămâna trecută că guvernul său va suspenda ”temporar” dreptul de azil pentru imigranți din cauza abuzurilor autorităților din Belarus care încurajează migrația către Polonia. Comisia Europeană a anunțat că susține decizia guvernului polonez, dar mai multe organizații civice pentru drepturile omului au protestat amintind că dreptul la azil este prevăzut în Constituția țării și este garantat și prin Convenția de la Geneva din 1951, la care Polonia este parte.

Letonia își îmbunătățește securitatea nucleară

Letonia face eforturi susținute pentru a-și îmbunătăți securitatea nucleară și reglementările în domeniu, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), după ce o delegație a acestei instituții a vizitat Letonia săptămâna trecută, transmite site-ul radioteleviziunii naționale din această țară.

Vizita a avut loc la solicitarea guvernului de la Riga, prin intermediul Serviciului pentru Siguranța Radiațiilor (RCS -SES) și a avut ca principal scop evaluarea progreselor înregistrate după ultima vizită a unei delegații IAEA, care a avut loc în 2019.

Cei cinci membri ai delegației au avut mai multe runde de discuții cu reprezentanți ai RCS-SES și ai Ministerului pentru Climă și Energie.

Letonia nu deține centrale nucleare, dar administrează un depozit de deșeuri radioactive situat la cca 30km de capitala Riga, precum și un reactor nuclear care a fost scos din funcțiune în 1998, dar care nu este încă total dezafectat, se arată într-un comunicat al IAEA.

Ungaria: Un semnal de alarmă din partea oamenilor de știință

Unsprezece reputați oameni de știință maghiari, dintre care cei mai mulți membri ai Academiei Naționale de Științe, au publicat recent o scrisoare deschisă în care atrag atenția asupra principalelor acțiuni de care este urgentă nevoie la nivel național și global pentru a combate efectele schimbărilor climatice, transmite MTA. 

”Potrivit estimărilor științifice, până în 2050 o treime din suprafața locuită azi de oameni la nivel global nu va mai fi locuibilă din cauza schimbărilor climatice. (...) Activitatea umană influențează profund ritmul schimbărilor climatice iar măsurile care se impun nu mai pot fi amânate. În loc să fugim de responsabilitate, fiecare dintre noi trebuie trebuie să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice după posibilitățile sale. (...) 

Clasele sociale cu venituri peste medie pot face enorm de multe lucruri în aceste sens. În Ungaria de exemplu, dacă 1% din populația cu venituri peste medie și-ar modifica obiceiurile privind consumul de energie, la nivel național consumul de energie ar putea scădea cu 10% (...) 

Este nevoie de reglementări precise și transparente privind toate etapele producției de energie și ale consumului, pentru a determina necesitățile de materii prime dar mai ales impactul de mediu și a putea gestiona corespunzător deșeurile rezultate.  

Problemele ecologice sunt strict legate de modul de funcționare al economiei mondiale. Adevăratul scop al economiei este acela de a asigura calitatea vieții cetățenilor, dar trebuie să reflectăm asupra acestui termen, pentru că în prezent calitatea vieții, în adevăratul său sens, este pur și simplu neglijată, în favoarea consumului excesiv de bunuri materiale”, se arată, printre altele, în documentul publicat de oamenii de știință maghiari.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Marta Simona Stila - Letonia

Alexandra Molnár - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei