Sari la conținut

Portal:Capitalism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Portal:Capitalism
Portal:Capitalism
editează The Capitalism Portal
Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

AfacereCapitalCerere și ofertăAntreprenoriatComerț liberCompanieConcurențăDezvoltare economicăPlanificare economicăGlobalizareCorporațieLiberalizareMarginalismMâna invizibilăPiață liberăPiață financiarăInvențieEconomie de piațăEșecul piețeiDrept de proprietatePrivatizareProfitMeritocrațieNaționalizareRecesiuneCriză economicăRegulamentMâna de lucru salariatăBogăție

Sisteme economice

Piață regulatăModelul anglo-saxonModelul nordicModelul asiatic

Teorii economice

Economia clasicăKeynesianismulȘcoala americanăȘcoala austriacăEconomia neoclasicăEconomie de piață

Aspecte sociale

AngajareȘomaj

Origini ale capitalismului

IluminismulRevoluția comercialăFeudalismulRevoluția industrialăMercantilismul

Economiști

Adam SmithJohn Stuart MillDavid RicardoThomas MalthusJean-Baptiste SayMilton FriedmanFriedrich HayekJohn Maynard KeynesAlfred MarshallLudwig von MisesMurray RothbardJoseph SchumpeterThorstein VeblenMax WeberRonald Coase

Vezi și

CorporatismConsumerismGlobalizareAnarho-capitalismLiberalism (economic) • LibertarianismNeo-capitalismProtecționism

Portaluri

Portal capitalismPortal economiePortal filozofiePortal politică

editează

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o piață competitivă. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ proprietatea privată, acumularea de capital, schimbul voluntar de mărfuri (i.e. comerț), un sistem de prețuri și piețe competitive.[1][2] Într-o economie de piață capitalistă, deciziile și planurile de investiție sunt făcute de către proprietarii factorilor de producție în piețele financiare și de capital, iar prețurile și distribuția de bunuri sunt determinate în principal de concurența de piață.[3][4]

În practică, capitalismul poate avea mai multe forme, care au fost studiate de economiști și istorici. Acestea includ laissez-faire sau capitalismul pieței libere, capitalism social, sau capitalismul de stat. Diferite forme de capitalism sunt caracterizate prin grade diferite de libertate în comerț, proprietate publică,[5] precum și obstacole pentru libera concurență (e.g. protecționism) sau politici sociale sancționate de stat. Gradul de concurență de pe piețele de comerț, rolul de intervenție, reglementare și mărimea sectoarelor de stat sau private variază în funcție de diferite modele de capitalism;[6] Pe de altă parte, nivelul de libertate economică, precum și normele care definesc proprietatea privată, sunt chestiuni ce țin de politică. Cele mai multe țări capitaliste au economii mixte, care combină elemente de comerț liber cu intervenția statului sau protecționism, și în unele cazuri, cu planificare economică.[7]

De-a lungul istoriei, economii de piață au existat sub multe forme de guvernare, în diferite timpuri, locuri și culturi. Cu toate acestea, în Europa de Vest s-au dezvoltat începând cu secolul al XVI-lea societăți capitaliste marcate printr-o universalizare a contractelor sociale bazate pe bani, o clasă largă de muncitori care trebuie să lucreze pentru salarii și o clasă capitalistă ce domina controlul resurselor și puterea politică. Începând cu revoluția industrială, sisteme capitaliste cu diferite grade de intervenție a guvernului au devenit dominante în lumea Occidentală și continuă să se răspândească în lume.

Capitalismul oferă atât avantaje cât și dezavantaje. Suporterii susțin că datorită competiției oferă produse mai bune, creează o puternică creștere economică, oferă productivitate și prosperitate societății, fiind și cel mai eficient sistem de alocare a resurselor. Capitalismul a fost criticat pentru stabilirea puterii în mâinile unei minorități, clasa capitalistă, care este susținută prin exploatarea unei clase muncitoare majoritate; pentru prioritizarea profitului peste binele social, resursele naturale și mediu; și pentru a fi un motor de inegalitate economică.

editează Articol selectat
Primul automobil fabricat pe teritoriul României de azi a fost Marta, în Austro-Ungaria, la Arad, în anul 1909, la uzinele Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad. S-au produs peste 150 de automobile pe an. În desen și performanță erau similare celor din Germania, cu transmisie prin lanț și cu o putere în jur de 30 CP. Primul automobil românesc modern, fabricat la uzinele Malaxa din Reșița (unde se fabricau drezine feroviare din 1928) fusese desenat de inginerul Petre Carp și era prevăzut cu un motor radial cu trei cilindri, răcit cu aer, care la 30 CP atingea 120 km/ora, cu șase pasageri, la un consum de 11 litri pe 100 km. Din 1990, câțiva producători auto străini, de exemplu Mercedes-Benz, Audi, Volvo, Hyundai, Toyota și Peugeot și-au planificat să-și deschidă fabrici în România.
Mai multe articole selectate... Citește mai mult...
editează Biografie selectată
Milton Friedman (n. 31 iulie 1912, Brooklyn, New York City, New York, SUA – d. 16 noiembrie 2006, California, SUA) a fost un economist evreu-american, profesor de economie la Universitatea Chicago. În 1976 a primit Premiul Nobel pentru Economie. El este considerat reprezentantul principal al școlii din Chicago, al economiei de dreapta, de piață liberă. A fost elevul lui Frank Knight. Fiul său este David D. Friedman. Mai mulți studenți și profesori tineri care au fost recrutați de Friedman și l-au avut drept mentor la Chicago au ajuns economiști de primă importanță; printre ei sunt Gary Becker, Robert Fogel, Thomas Sowell[23] și Robert Lucas Jr.
Mai multe articole selectate... Citește mai mult...
editează Citat selectat
Existența unei piețe libere nu elimină, desigur, nevoia de guvernare. Dimpotrivă, guvernul este esențial atât ca forum pentru stabilirea „regulilor jocului”, cât și ca arbitru pentru interpretarea și aplicarea regulilor asupra cărora s-a decis. Ceea ce face piața este să reducă foarte mult gama de probleme care trebuie decise prin mijloace politice și, prin urmare, să minimizeze măsura în care guvernul trebuie să participe direct la joc. Trăsătura caracteristică a acțiunii prin canale politice este aceea că tinde să solicite sau să impună o conformitate substanțială. Marele avantaj al pieței, pe de altă parte, este că permite o mare diversitate. Este, în termeni politici, un sistem de reprezentare proporțională. Fiecare om poate vota, parcă, culoarea cravatei pe care o dorește și o poate obține; nu trebuie să vadă ce culoare vrea majoritatea și apoi, dacă este în minoritate, să se supună.
— Milton Friedman (1912 – 2006)
Capitalism and Freedom , 1962
[{{fullurl:{{{2}}}|action=edit}} editeazăImagini generale
Următoarele sunt imagini din diferite articole legate de capitalism de pe Wikipedia.
editează Știați că
editează Categorii
editează Portal conex
editează Capitalism topics

Capitalism .. Proprietate privată .. Libertate economică .. Laissez-faire .. Revoluția Agricolă Britanică .. Revoluția industrială .. Goana după aur din Klondike .. Piața .. Bani .. Salariu .. Taxe .. Patent .. Modul de producție capitalist .. Criticile socialismului .. Capitalism corporativ .. Capitalism democratic .. Anarho-capitalism .. Capitalism de stat .. Capitalismul bunăstării .. Adam Smith .. Milton Friedman .. Ludwig Von Mises .. Murray N. Rothbard .. Bogăția națiunilor .. Etica protestantă și spiritul capitalismului .. Capital și interes .. Capitalism și libertate .. Capitalism american .. Ronald Reagan

editează Asociate Wikimedia

Următoarele proiecte ale Fundației Wikimedia oferă mai multe despre acest subiect:

Wikimanuale
Manuale

Commons
Media

Wikiștiri 
Știri

Wikicitat 
Citate

Wikisource 
Texte

Wikiversity
Resurse de învățare

Wikționar 
Dicționar

Wikidata 
Bază de date

Descoperă Wikipedia utilizând portaluri

Curăță memeoria cache

  1. ^ Heilbroner, Robert L. "Capitalism". Steven N. Durlauf and Lawrence E. Blume, eds. The New Palgrave Dictionary of Economics. 2nd ed. (Palgrave Macmillan, 2008) doi:10.1057/9780230226203.0198
  2. ^ Louis Hyman and Edward E. Baptist (2014). American Capitalism: A Reader. Simon & Schuster. ISBN: 978-1-4767-8431-1.
  3. ^ Gregory and Stuart, Paul and Robert (). The Global Economy and its Economic Systems. South-Western College Pub. p. 41. ISBN 978-1-285-05535-0. Capitalism is characterized by private ownership of the factors of production. Decision making is decentralized and rests with the owners of the factors of production. Their decision making is coordinated by the market, which provides the necessary information. Material incentives are used to motivate participants. 
  4. ^ „Definition of CAPITALISM”. 
  5. ^ Gregory and Stuart, Paul and Robert (). The Global Economy and its Economic Systems. South-Western College Pub. p. 107. ISBN 978-1-285-05535-0. Real-world capitalist systems are mixed, some having higher shares of public ownership than others. The mix changes when privatization or nationalization occurs. Privatization is when property that had been state-owned is transferred to private owners. Nationalization occurs when privately owned property becomes publicly owned. 
  6. ^ Macmillan Dictionary of Modern Economics, 3rd Ed., 1986, p. 54.
  7. ^ Stilwell, Frank. “Political Economy: the Contest of Economic Ideas.” First Edition. Oxford University Press. Melbourne, Australia. 2002.