Vizualizare sursă pentru „Tel Aviv”

{{Infocaseta Așezare
|nume                   = Tel Aviv-Yafo
|nume_oficial           = Tel Aviv-Yafo
|alt_nume               =
|nume_nativ             = תל אביב-יפו {{small|([[limba ebraică|ebraică]])}}<br />تل أَبِيب-يافا {{small|([[limba arabă|arabă]])}}
|porecla                = „Orașul alb”<br />„Orașul care nu doarme niciodată”<br />„Bula” (Habuá)<br />„Marea portocală”
|tip_asezare            = Oraș
|motto                  =
|imagine                = TelAvivAvivMetroo.png
|imagine_dimensiune     = 
|imagine_descriere      = Din stânga sus: panorama Tel Avivului de nord-est văzută din Centrul Azrieli, complexul de zgârie-nori Centrul Azrieli, plaja Gordon, primăria, turnul cu ceas Jaffa, „Orașul Alb” și panorama Tel Avivului de sud-vest văzută din Centrul Azrieli
|steag_imagine          = Flag of Tel Aviv.svg 
|steag_dimensiune       =
|image_seal             = 
|seal_size              =
|stemă                  = TelAvivEmblem.svg
|stemă_dimensiune       =
|emblema_imagine        = 
|emblema_tip            =
|emblema_dimensiune     =
|hartă                  = 
|dimensiune_hartă       = 
|descriere_hartă        = 
|hartă1                 = 
|dimensiune_hartă1      = 
|descriere_hartă1       = 
|hartă_punct_imagine    =
|pushpin_map            = 
|tip_subdiviziune       = Țară
|nume_subdiviziune      = [[Israel]]
|tip_subdiviziune1      = [[Districtele Israelului|District]]
|nume_subdiviziune1     = [[Districtul Tel Aviv|Tel Aviv]]
|tip_subdiviziune2      = Zonă metropolitană
|nume_subdiviziune2     = [[Gush Dan]]
|tip_resedinta          =
|resedinta              =
|componenta_tip         =
|componenta_stil        = 
|componenta             = 
|p1                     =
|p2                     = 
|guvernare_note_subsol  =
|guvernare_tip          = Primar–consiliu local
|lider_titlu            = Primar
|lider_nume             = Ron Huldai
|lider_ales             = 1998
|lider_partid           = [[Partidul Muncii din Israel|HaAvoda]]
|lider_titlu1           = 
|lider_nume1            =
|titlu_atestare         = Fondat
|atestare               = [[11 aprilie]] [[1909]]
|suprafață_note_subsol  =
|suprafață_totală_km2   = 52
|suprafață_pamant_km2   = 
|suprafață_apa_km2      =
|suprafață_apa_procent  =
|altitudine_note_subsol = 
|altitudine             = 
|altitudine_max_m       = 
|altitudine_min_m       = 
|recensământ            = 2015
|populație_note_subsol  = 
|populație_note         = 
| populație = 432892
|densitate              = 8324
|fus_orar               = IST
|utc_offset             = UTC+2
|fus_orar_DST           = IDT
|utc_offset_DST         = UTC+3
|latd                   = 32
|latm                   = 4
|lats                   = 
|latNS                  = N
|longd                  = 34
|longm                  = 47
|longs                  = 
|longEV                 = E
|tip_cod_poștal         = Cod poștal
|codpoștal              = 61XXXXX
|prefix_telefonic       = +972-3
|website                = {{URL|https://tel-aviv.gov.il/}}
|note                   = 
}}
'''Tel Aviv-Yafo''' (în [[ebraică]]: ''תל אביב-יפו'', în [[arabă]]: ''تل أَبِيب-يافا‎'') este, după [[Ierusalim]], cel mai mare oraș din [[Israel]], principal centru economic, tehnologic și de afaceri al țării, de asemenea însemnat centru cultural. Este un oraș cu un ritm de viață alert și cu numeroase locuri de agrement. Aici se află sediile principale ale băncilor și ziarelor israeliene, de asemenea jumătate din marile companii și locurile de muncă ale unui sfert din populația activă a Israelului. Tel Avivul, împreună cu orașele vecine ([[Ramat Gan]], [[Givatayim]], [[Bat Yam]], [[Holon]], [[Bnei Brak]], [[Petah Tikva]], Ramat Hasharon, [[Rishon Letzion]], [[Herzliya]]), cu unele din care are chiar câteva străzi comune, formează un conglomerat urban numit [[Gush Dan]], cu o populație de peste trei milioane de locuitori.
== Istorie ==
=== Yafo ===
{{Articol principal|Jaffa}}
==== Antichitate ====
Yafo (Jaffa) își trage foarte probabil numele de la cuvântul [[limba ebraică|ebraic]] (sau vest-semitic apropiat de ebraică) ''yaffá'', adică „frumoasă” și are un trecut multimilenar. [[Greci|Elenii]] au cunoscut-o sub numele ''Yoppe'', [[romani]]i ca ''Joppa'', iar [[arabi]]i o numesc ''Yáffa''. Legenda evreiască îi atribuie întemeierea sa unuia din fiii lui [[Noe]], [[Iafet]].

Prima așezare urbană fortificată datează de pe la 1800 î.e.n. În secolul al XV-lea î.e.n. a fost cucerită de oștenii [[faraon]]ului [[Tutmes al III-lea]]. A cunoscut dominații diverse – ale [[Canaan|canaaniților]], ale [[filisteni]]lor, ale [[asirieni]]lor, [[Babilon|babilonienilor]], [[perși]]lor, [[fenicieni]]lor. Aici, după [[Biblie]], au fost descărcați în două rânduri, în secolul al X-lea și în secolul al V-lea î.e.n., [[cedru|cedrii]] importați din [[Liban]] și destinați construirii și, respectiv, reclădirii [[Templul lui Solomon|Templului evreiesc]] din [[Ierusalim]]. Sub dominația persană, Yafo a fost dată în administrație fenicienilor din [[Sidon]], al căror rege Eshmunezer a ridicat aici un templu al zeului Eshmun. În anul 322 î.e.n., orașul a căzut în stăpânirea eleno-macedoneană, a lui [[Alexandru cel Mare]]. În anul 301 î.e.n., a fost cucerit de [[diadohi|diadohul]] [[Ptolemeu]], devenit rege al [[Egipt]]ului, iar apoi a trecut, ca și întreaga zonă, sub dominația [[Siria|Siriei]] [[Imperiul Seleucid|seleucide]].

În timpul răscoalei [[Macabei]]lor populația Yaffei, constituită mai ales din eleni și semiți elenizați sau politeiști, au opus evreilor o rezistență înverșunată. Yonatan Makkabi a cucerit orașul doar temporar, în schimb în anul 147 î.e.n. fratele acestuia, Shimon Makkabi, a reușit să-l supună definitiv. Yafo a făcut parte din regatul evreu al [[Iudeea|Iudeei]], sub [[Dinastia Hașmoneilor|dinastia Hașmoneilor]], apoi a Antipatrizilor până la desființarea lui definitivă de către romani în timpul „Războiului iudeilor”.

În timpul cuceririi romane a fost dăruit [[Cleopatra|Cleopatrei]] de către [[Marcus Antonius]], apoi a fost restituit regelui Iudeei, [[Irod cel Mare]]. Orașul-port Yafo a scăzut în cele din urmă în importanță când regele Irod cel Mare a început să favorizeze noua localitate-port Cezareea. După reprimarea răscoalei evreilor, orașul a fost pustiit de trupele romane în anul 68 e.n. și reconstruit apoi sub numele de ''Flavia Joppe''. [[Noul Testament]], mai precis cartea [[Faptele Apostolilor]], relatează un episod semnificativ din începuturile [[creștinism]]ului care are drept scenă Yafo – reînvierea văduvei evreice Tabitha (Dorcas) de către apostolul [[Petru]] și viziunea pe care a avut-o acesta în casa tăbăcarului Shimon, unde un înger i-a revelat ideea egalității tuturor neamurilor în fața lui [[Dumnezeu]] și a renunțării la obligativitatea alimentației rituale specifice. În urma acestei viziuni Petru a plecat să propovăduiască noua credință în rândul păgânilor greco-romani din Cezareea. În continuare, sub romani, iar apoi sub bizantini, a continuat să sălășluiască în Yafo o comunitate evreiască, menționată și de [[Talmud]].
==== Evul Mediu ====
[[Arabii]], conduși de Amr ibn al-As, din comandanții vestiți ai [[califat|califului]] Omar (Umar), sub steagul [[islam]]ului, au cucerit orașul în anul 636. Sub noua cârmuire musulmană (califatele omeyad, abbasid și fatimid), un număr de evrei au putut reveni în localitate și să sălășluiască aici până la venirea cruciaților în secolul al XI-lea.

[[Ramla]], noua capitală provincială, s-a folosit de serviciile portului Yafo. Cu timpul, populația Yaffei s-a arabizat și localitatea a devenit un oraș arab, ajungând în cele din urmă, sub stăpânirea turcă și britanică în secolul al XX-lea, cel mai mare centru urban arab din [[Palestina]]. Sosirea cruciaților la Yafo i-a conferit rolul de „port al Ierusalimului”. În 1187 a fost cucerită de sultanul ayubid [[Saladin]], iar după patru ani, de către [[Richard Inimă de Leu]]. După dominația cruciată, orașul a căzut în stăpânirea [[mameluci]]lor din [[Egipt]].

Turcii [[otomani]] au cucerit Yafo împreună cu întreaga Palestină în anul 1517, în timpul sultanului [[Selim I]]. Sub stăpânirea lor localitatea a cunoscut la început o perioadă lungă de decădere. La sfârșitul secolului al XVIII-lea Yafo a suferit de pe urma luptelor interne dintre diferiți șefi locali.

Apoi, în 1799 orașul a fost ocupat, după lupte acerbe, de trupele lui [[Napoleon]]. Guvernatorul turc al orașului a fost executat. În cele din urmă expediția lui Napoleon în Palestina s-a terminat lamentabil în Yafo, în urma izbucnirii epidemiei de [[ciumă]] care a lovit din greu și populația locală, dar și pe soldații francezi. Napoleon a luat atunci decizia foarte controversată de a otrăvi pe toți soldații și prizonierii (vreo două mii de [[albanezi]]) îmbolnăviți, ce nu puteau fi evacuați. În continuare, orașul s-a aflat sub controlul pașei de Akka, Ahmed Jazzar (albanez de origine, cel care apărase cu succes Akka de asediul lui Napoleon), iar mai târziu a fost guvernat de Muhammad „Abu Nabut” Agha, albanez și el, care, vestit ca și Jazzar prin cruzime, s-a dovedit a fi un bun administrator – a refăcut numeroase clădiri, precum și zidurile cetății, a ridicat moscheea Mahmudiye, fântâna numită Sebil Abu Nabut, a amenajat piețe etc. Sub ocupația egipteană a lui Ibrahim pașa, fiul viceregelui Egiptului, Muhammad Ali – coloniștii egipteni au înființat noi cartiere în afara zidurilor Yaffei (Abu Kabir, Manshiye etc.) –, s-a dezvoltat cultura portocalilor și a lămâilor, care au făcut faima Yaffei. La acest renume a contribuit și marca „Jaffa oranges” a agricultorilor germani din colonia Sarona.

Noul regim al capitulațiilor a permis îmbunătățirea traficului dintre [[Europa]] și Palestina, inclusiv portul Yafo.

În aria actuală a orașului Tel Aviv, în Yafo și în afara ei au avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea câteva încercări de colonizare creștine a unor creștini protestanți americani și germani. În anii 1853–1859 un grup de creștini adventiști americani din [[Philadelphia]] a întemeiat o comunitate numită Mount of Hope (Muntele Speranței) în preajma râului Ayalon, la nord-est de Yafo, pe locul unde astăzi se află Liceul „Shevah-Mofet” din Tel Aviv. Din cauza vicisitudinilor, mai ales în urma uciderii unora din coloniști de către cete înarmate ale unor arabi din vecinătate, așezarea nu a dăinuit. Între membrii ei care s-au întors, cu amintiri destul de traumatice, în [[America]], s-a numărat și bunicul scriitorului american (cu rădăcini germane) [[John Steinbeck]]. În anii 1866–1868 adepți ai Bisericii lui Mesia din [[SUA]] au fondat un mic cartier în apropierea actualei străzi Eilat din Yafo – așa-numita colonie americană. Mai târziu le-au luat locul germani șvabi din [[Württemberg]], făcând parte din societatea protestantă a Templierilor, și care au fondat aici o colonie numită Walhalla. În acest cartier ei au construit biserica luterană Immanuel și hotelul cu același nume – care la un moment dat a aparținut baronului rus Ustinov. În 1871, la nord de Yafo, în centrul Tel Avivului de astăzi, o comunitate luterană a Templierilor din regiunea [[Baden-Württemberg]] au creat o așezare agricolă-industrială numită Sarona (după numele regiunii Sharon) care a dăinuit, cu întreruperi, până în 1946.

=== Tel Aviv ===
[[File:TelAviv-Founding.jpg|thumb|200px|Tel Aviv își trage numele de la o denumire din Cartea profetului [[Ezechiel]], folosită la traducerea titlului cărții lui [[Theodor Herzl]], „Altneuland”. A fost construit pe dune de nisip, cumpărate de la vecinii arabi, la nord de orașul Yafo. Fotografie realizată la licitația primelor loturi în 1909.]]
Bazele orașului Tel Aviv au fost puse începând din anii 1870–1880 de către imigranți evrei, din [[Europa de Est]] și din [[Orientul Apropiat]], însuflețiți de idealuri sioniste (de autodeterminare națională în vatra istorică) sau de sentimente național-religioase, pe niște dune din preajma vechiului oraș-port Yafo, care era atunci locuit în majoritate de arabi. Mai întâi, în anul 1869, ceva mai departe la est de Yafo, pe teritoriul orașului [[Holon]] de astăzi, din inițiativa lui Charles Netter din organizația Alianța Israelită Universală, s-a înființat școala agricolă „Mikve Israel” cu intenția de a educa în Palestina o generație de evrei care să-și însușească o cultură generală și să se priceapă la [[agricultură]]. Apoi au fost întemeiate la nordul Yaffei cartierele evreiești Nevé Tzédek („Oaza dreptății”) și Nevé Shalom („Oaza păcii”). Din inițiativa unor locuitori evrei ai Yaffei și ai noilor cartiere pomenite, în frunte cu Akiva Aryeh Weiss, Aharon Chelouche (Shlush), Shimon Rokah, Zaheer Ashrafi, Meir Dizengoff și alții, în anul 1909 s-a înființat la nord de Yafo așezarea Ahuzat Baiyt („Domeniul casei”) care a luat după un an numele de Tel Aviv („Colina primăverii”). Cu timpul, Tel Avivul a crescut și s-a întins până la limitele localităților arabe și evreiești din jur: [[Jaffa|Yafo]], [[Ramat Gan]], [[Givatayim]].
[[File:Tel Aviv. matpc.13322.jpg|thumb|left|200px|Vedere aeriană a nordului Tel Avivului, marea și râul Yarkon, cca. 1931]]
La [[29 noiembrie]] [[1947]] Adunarea Generală a [[ONU|Națiunilor Unite]], pe baza recomandărilor unei comisii, a adoptat hotărârea de împărțire a Palestinei în două state, unul evreiesc și unul arab, prevăzând (între altele) ca Yafo să fie o enclavă arabă în teritoriul viitorului stat evreiesc și să facă parte dintr-un viitor stat arab palestinian. Partea arabă – arabii palestinieni și statele arabe grupate în [[Liga Arabă]] – a respins acest plan de compromis al ONU și a declanșat ostilitățile, atacând zonele locuite de evrei, iar după proclamarea statului evreiesc Israel, a decis intervenția militară împotriva acestuia. Din cartierele arabe, inclusiv de pe minaretul moscheii Hassan Bek din nordul Yaffei, s-au lansat tiruri de proiectile și gloanțe asupra unor cartiere evreiești ale Tel Avivului. În [[15 mai]] [[1948]], când a încetat mandatul britanic în Palestina și Israelul și-a proclamat independența, armatele mai multor țări arabe, în primul rând Legiunea Arabă a Transiordaniei și armatele [[Egipt]]ului, [[Irak]]ului, [[Siria|Siriei]] și [[Liban]]ului, au pătruns pe teritoriul fostei Palestine mandatare pentru a o ocupa în întregime și a împiedica formarea statului evreiesc.

În luptele dintre forțele evreiești și arabe în Yafo și zonele vecine au învins evreii. Armata egipteană care avansase în direcția Tel Avivului a fost oprită, după lupte grele, desfășurate la mare distanță de oraș.
[[File:Israel -Independence May 14, 1948.jpg|thumb|200px|Mulțime adunată în fața Casei Dizengoff (azi Sala Independenței) pentru a asista la proclamarea și semnarea Declarației de Independență a Israelului în 1948]]
Temându-se de ocupația evreiască, și în speranța victoriei și a unei întoarceri după scurt timp, marea majoritate a arabilor din Yafo – peste 60.000 de suflete – și-au părăsit casele, refugiindu-se mai ales în [[Fâșia Gaza]], în [[Liban]], în zonele aflate sub controlul Ligii Arabe, apoi și în restul lumii arabe, iar unele familii înstărite, mai ales creștine, în [[America de Nord]] și [[America de Sud|de Sud]]. În timpul și în urma războiului din anii 1948–1949, cunoscut ca Războiul de independență al Israelului, Yafo și un număr de sate arabe vecine cu cartierele Tel Avivului, ca Sheikh Muwaness, Sumeil, Salame, Djamusin, Hiriye, au rămas pustii. În casele arabe părăsite, în anii de după 1948, au fost așezați zeci de mii de refugiați evrei veniți din Europa postbelică și din diverse țări arabe ([[Yemen]], [[Siria]], [[Liban]], [[Irak]], [[Libia]], [[Tunisia]], [[Maroc]], [[Algeria]], [[Egipt]]).

În fosta așezare germană Sarona, depopulată în cursul evenimentelor dinainte și din cursul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], inclusă și ea în perimetrul Tel Avivului, s-au instalat mai întâi instituții administrative și tabere militare ale autorităților britanice mandatare, iar după 1948, instituții guvernamentale și militare ale noului stat (actualul cartier Kiriyá și zona de comerț și agrement Sarona).

După câțiva ani, în 1950, Tel Avivul s-a unit cu Yafo într-o singură municipalitate numită Tel Aviv-Yafo. Circa 4.000 de arabi, care, majoritatea din motive de lipsă de resurse, n-au părăsit orașul și cărora li s-au alăturat mai multe mii de refugiați arabi din alte așezări, cazați și ei în case arabe părăsite, au devenit minoritatea arabă a orașului și cetățeni ai noului stat al Israelului.

== Geografie ==
=== Climă ===
Clima este mediteraneeană, verile fiind fierbinți, iernile reci și ploioase, iar toamnele și primăverile mai confortabile. Temperaturile medii anuale în sezonul cald sunt de 28°C, iar cele din timpul iernii scad uneori sub 5°C.
{{Weather box
|metric first = yes
|single line = yes
|location = Tel Aviv

|Jan record high C = 30
|Feb record high C = 33.2
|Mar record high C = 38.3
|Apr record high C = 43.9
|May record high C = 46.5
|Jun record high C = 44.4
|Jul record high C = 37.4
|Aug record high C = 41.4
|Sep record high C = 42
|Oct record high C = 44.4
|Nov record high C = 35.6
|Dec record high C = 33.5
|year record high C = 46.5

|Jan high C = 17.6
|Feb high C = 18.1
|Mar high C = 20.2
|Apr high C = 23
|May high C = 25.2
|Jun high C = 27.9
|Jul high C = 29.9
|Aug high C = 30.6
|Sep high C = 29.7
|Oct high C = 27.2
|Nov high C = 23.7
|Dec high C = 19.7
|year high C = 24.4

|Jan mean C = 13.9
|Feb mean C = 14.4
|Mar mean C = 16.4
|Apr mean C = 19.2
|May mean C = 21.8
|Jun mean C = 24.8
|Jul mean C = 27
|Aug mean C = 27.8
|Sep mean C = 26.5
|Oct mean C = 23.7
|Nov mean C = 19.6
|Dec mean C = 15.9
|year mean C = 20.92

|Jan low C = 10.2
|Feb low C = 10.7
|Mar low C = 12.6
|Apr low C = 15.3
|May low C = 18.3
|Jun low C = 21.8
|Jul low C = 24.2
|Aug low C = 25
|Sep low C = 23.4
|Oct low C = 20.1
|Nov low C = 15.5
|Dec low C = 12.2
|year low C = 17.44

|Jan rain mm = 147
|Feb rain mm = 111
|Mar rain mm = 62
|Apr rain mm = 16
|May rain mm = 3.6
|Jun rain mm = 0
|Jul rain mm = 0
|Aug rain mm = 0
|Sep rain mm = 0.7
|Oct rain mm = 34
|Nov rain mm = 81
|Dec rain mm = 127
|year rain mm = 582.3

|Jan humidity = 59
|Feb humidity = 58
|Mar humidity = 59
|Apr humidity = 59
|May humidity = 63
|Jun humidity = 64
|Jul humidity = 64
|Aug humidity = 62
|Sep humidity = 58
|Oct humidity = 57
|Nov humidity = 55
|Dec humidity = 58
|year humidity = 59.7

|Jan rain days = 13
|Feb rain days = 11
|Mar rain days = 8
|Apr rain days = 2
|May rain days = 0.8
|Jun rain days = 0
|Jul rain days = 0 
|Aug rain days = 0
|Sep rain days = 0.3
|Oct rain days = 4
|Nov rain days = 7
|Dec rain days = 10
|year rain days = 56.1

|Jan sun = 192.2
|Feb sun = 200.1 
|Mar sun = 235.6
|Apr sun = 270
|May sun = 328.6
|Jun sun = 357
|Jul sun = 368.9
|Aug sun = 356.5
|Sep sun = 300
|Oct sun = 279
|Nov sun = 234
|Dec sun = 189.1
|year sun = 3311

|source 1 = Serviciul Meteorologic Israelian<ref>{{he icon}} {{cite web |url=http://ims.gov.il/IMS/CLIMATE/LongTermInfo |title=מידע אקלימי רב שנתי 2000-1981 |work=Israel Meteorological Service}}</ref><ref>{{he icon}} {{cite web |url=http://www.ims.gov.il/IMS/CLIMATE/ClimaticAtlas/TempNormals.htm |title=ממוצעי טמפרטורה |work=Israel Meteorological Service}}</ref><ref>{{he icon}} {{cite web |url=http://www.ims.gov.il/IMS/CLIMATE/ClimaticAtlas/RainNormals.htm |title=2010-1981 ממוצעי משקעים |work=Israel Meteorological Service}}</ref>
|source 2 = Observatorul Meteorologic din Hong Kong<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.weather.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/europe/gr_tu/tel_aviv_e.htm |title=Climatological Information for Tel Aviv, Israel |work=Hong Kong Observatory |accessdate=2017-03-15 |archive-date=2016-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304114737/http://www.weather.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/europe/gr_tu/tel_aviv_e.htm |dead-url=yes }}</ref> 
}}

== Guvernământ local ==
=== Primarii Tel Avivului ===
; {{flagicon|Mandatory Palestine}} [[Mandatul britanic pentru Palestina]] (1920–1948)
{| class="wikitable"
|-
!
! colspan="2" | Nume
! Începutul mandatului<ref name="mayors">{{en icon}} {{cite web |url=http://www.jewishvirtuallibrary.org/mayors-of-tel-aviv |title=Mayors of Tel Aviv |work=Jewish Virtual Library}}</ref> !! Sfârșitul mandatului<ref name="mayors" /> !! Partid
|-
| style="background:#05CDDC;"| '''1'''
| [[File:Meir Dizengoff.jpg|70px]] || Meir Dizengoff<br />{{small|1861–1936}} || 1921 || 1925 || Sioniști Generali
|-
| style="background:#CE2029;"| '''2'''
| || David Bloch-Blumenfeld<br />{{small|1880–1947}} || 1925 || 1927 || HaAvoda
|-
| style="background:#05CDDC;"| '''1'''
| [[File:Meir Dizengoff.jpg|70px]] || Meir Dizengoff<br />{{small|1861–1936}} || 1928 || 1936 || Sioniști Generali
|-
| style="background:#DDDDDD;"| '''3'''
| [[File:Musa Chelouche.jpg|70px]] || Moshe Chelouche<br />{{small|1892–1968}} || 1936 || 1936 || [[Independent (politician)|Independent]]
|-
| style="background:#05CDDC;"| '''4'''
| [[File:Israel Rokach 1950.jpg|70px]] || Israel Rokach<br />{{small|1886–1959}} || 1936 || 1948 || Sioniști Generali
|}
; {{flagicon|Israel}} [[Israel|Statul Israel]] (1948–prezent)
{| class="wikitable"
|-
!
! colspan="2" | Nume
! Începutul mandatului<ref name="mayors" /> !! Sfârșitul mandatului<ref name="mayors" /> !! Partid
|-
| style="background:#05CDDC;"| '''1'''
| [[File:Israel Rokach 1950.jpg|70px]] || Israel Rokach<br />{{small|1886–1959}} || 1948 || 1952 || Sioniști Generali
|-
| style="background:#05CDDC;"| '''2'''
| || Chaim Levanon<br />{{small|1899–1986}} || 1953 || 1959 || Sioniști Generali
|-
| style="background:#AF0000;"| '''3'''
| [[File:Mordechai Namir 1947.jpg|70px]] || Mordechai Namir<br />{{small|1897–1975}} || 1959 || 1969 || Mapai
|-
| style="background:#CE2029;"| '''4'''
| || Yehoshua Rabinovitz<br />{{small|1911–1979}} || 1969 || 1974 || [[Partidul Muncii din Israel|HaAvoda]]
|-
| style="background:#0047AB;"| '''5'''
| [[File:Centennial IMG 3750.JPG|70px]] || Shlomo Lahat<br />{{small|1927–2014}} || 1974 || 1993 || Likud
|-
| style="background:#0047AB;"| '''6'''
| [[File:Roni Milo 1.jpg|70px]] || Roni Milo<br />{{small|n. 1949}} || 1993 || 1998 || Likud
|-
| style="background:#CE2029;"| '''7'''
| [[File:PikiWiki Israel 33531 Events in Israel.JPG|70px]] || Ron Huldai<br />{{small|n. 1944}} || 1998 || prezent || [[Partidul Muncii din Israel|HaAvoda]]
|}

== Demografie ==
{{Historical populations
|title       = Populație istorică<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://jbuff.com/c121202.htm |title=The History of Tel Aviv |author=Gerhard Falk}}</ref><ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://www.citypopulation.de/Israel.html |title=Israel |work=City Population}}</ref>
|align       = right
|direction   = vertical
|1921 |45000
|1941 |145000
|1948 |200000
|1983 |327265
|1995 |348245
|2008 |402600
|2015 |432900
}}
Tel Aviv are o populație de 432.892 de locuitori împrăștiați pe o suprafață de 5200 de hectare (52 km²), rezultând o densitate a populației de 8.324 locuitori/km². Potrivit Biroului Central de Statistică, începând cu 2009 populația Tel Avivului crește într-un ritm anual de 0,5%. [[Evrei]]i de toate originile constituie 91,8% din populație, [[musulman]]ii și creștinii [[arabi]] însumează 4,2%, iar restul aparțin altor grupuri (inclusiv diferite comunități creștine și asiatice).<ref>{{he icon}} {{cite web |url=http://gis.cbs.gov.il/website/yishuvim/yishuvim_2005/XLS/bycode.xls |title=Tel Aviv Ethnic Breakdown |work=Israel Central Bureau of Statistics |date=31 decembrie 2015 |accessdate=2017-03-15 |archive-date=2015-11-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151123132427/http://gis.cbs.gov.il/website/yishuvim/yishuvim_2005/XLS/bycode.xls |dead-url=yes }}</ref> Întrucât Tel Aviv este un oraș multicultural, multe alte limbi sunt vorbite în plus față de [[limba ebraică|ebraică]]. Conform unor estimări, aproximativ 50.000 de muncitori străini din [[Asia]] locuiesc în oraș.<ref>{{en icon}} {{cite journal |url=http://migration.ucdavis.edu/MN/more.php?id=1041_0_5_0 |title=Israel and Jordan Debate Foreign Workers |journal=Migration News |volume=3 |issue=4 |date=septembrie 1996 |access-date=2017-03-15 |archive-date=2007-10-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071012013249/http://migration.ucdavis.edu/MN/more.php?id=1041_0_5_0 |dead-url=yes }}</ref> În comparație cu orașele occidentalizate, infracționalitatea în Tel Aviv este relativ scăzută.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://www.osac.gov/pages/ContentReportDetails.aspx?cid=19092 |title=Israel 2016 Crime & Safety Report: Tel Aviv |work=OSAC |date=17 februarie 2016}}</ref>

Rata [[șomaj]]ului se menține la un nivel scăzut, de doar 4,6%, cu 20% sub media națională.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.cbs.gov.il/reader/shnaton/templ_shnaton.html?num_tab=st12_24&CYear=2015 |title=Unemployed persons, by sex, type of locality of residence, district of residence, continent of birth and period of immigration |work=Central Bureau of Statistics |date=2014}}</ref> Profilul de vârstă este relativ uniform, cu 22,2% din populație având sub 20 de ani, 18,5% între 20 și 29 de ani, 24% între 30 și 44 de ani, 16,2% între 45 și 59 de ani și 19,1% peste 60 de ani.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.cbs.gov.il/reader/shnaton/shnatone_new.htm?CYear=2007&Vol=58&CSubject=4 |title=Statistical Abstract of Israel 2007 No. 58 |work=Central Bureau of Statistics}}</ref> Populația Tel Avivului a atins un vârf de 390.000 de locuitori la începutul anilor 1960 și a scăzut la 317.000 la sfârșitul anilor 1980 din cauza prețurilor exorbitante ale chiriilor și locuințelor care au forțat familiile să se mute și au descurajat cuplurile tinere să se stabilească în oraș.<ref name="profile">{{en icon}} {{cite web |url=http://www.tel-aviv.gov.il/english/engineering/strategy/pdf/profile-main-issues.pdf |title=Tel Aviv-Yafo City Profile — Main issues |work=Tel Aviv-Yafo Municipality |accessdate=2017-03-15 |archive-date=2007-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070306032523/http://www.tel-aviv.gov.il/english/engineering/strategy/pdf/profile-main-issues.pdf |dead-url=unfit }}</ref> Odată cu imigrarea în masă din fosta [[URSS|Uniune Sovietică]] în anii 1990, populația a crescut în mod constant.<ref name="profile" /> Astăzi, populația orașului este tânără și în creștere. Vârsta medie a locuitorilor a scăzut de la 35,8 în 1983 la 34 în 2008.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.jpost.com/Local-Israel/Tel-Aviv-And-Center/Tel-Aviv-getting-younger |title=Tel Aviv getting younger |work=The Jerusalem Post |author=Miriam Bulwar David-Hay |date=20 ianuarie 2008}}</ref>

[[Gush Dan]] sau Zona Metropolitană Tel Aviv este cea mai mare zonă metropolitană din Israel. După definiția restrânsă, ea cuprinde orasele din Districtul Tel Aviv. Definiția cea mai extinsă include și orașe din Sharon, districtul de centru și până în sudul litoralului mediteranean. După această definiție zona metropolitană are o populație estimată de 3.642.000 de locuitori, adăpostind 44% din populația Israelului. În afara Tel Avivului, alte orașe din Gush Dan sunt: [[Rișon Le-Țion|Rishon Letzion]], [[Ramat Hasharon]], [[Holon]], [[Bnei Brak]], [[Ramat Gan]], [[Bat Yam]],[[Herzliya]], [[Givatayim]], [[Or Yehuda]], [[Kiryat Ono]], [[Petah Tikva]][[Hod Hasharon]],[[Netanya]], [[Rehovot]], [[Modiyin-Makabi]] apoi [[Kfar Saba]],[[Raanana]],[[Așdod|Ashdod]], [[Ashkelon]] etc.

== Educație ==
[[File:Tel Aviv-Yafo P1100381 (5154967861).jpg|thumb|200px|Institutul de Matematică „Vladimir Schreiber”]]
Orașul deservește 12.672 de preșcolari, 27.191 de elevi de școală primară și 17.774 de elevi de gimnaziu și liceu.<ref name="schools">{{en icon}} {{cite web |url=https://www.tel-aviv.gov.il/en/Live/Education/Pages/SchoolsAndKindergarten.aspx |title=Schools & Kindergarten |work=Tel Aviv-Yafo Municipality}}</ref> În plus, mai mult de 100.000 de studenți iau parte la cursurile Universității din Tel Aviv, Colegiului Academic și a altor 20 de instituții academice răspândite în zona metropolitană a Tel Avivului.<ref name="schools" /> Pe lângă cele menționate, fondul sistemului de educație din Tel Aviv se compune din 511 grădinițe, 60 de școli elementare, 25 de licee și 16 școli speciale.<ref name="schools" />

Prima grădiniță de copii din Tel Aviv, Hagan Hadugmayi (Grădinița model) s-a înființat în 1926 din inițiativa pedagogului Yehiel Halperin. Ea există și astăzi sub alt nume pe strada Shahar, lângă Turnul Shalom. <ref>Shay Seggev -21 recorduri din Tel Aviv, în 2021 Maariv, 4.5.2022 </ref>

Primul liceu evreiesc, numit Gimnaziul Herzliya, a fost construit în 1905 pe Strada Herzl.<ref name="herzliya">{{en icon}} {{cite web |url=http://www.haaretz.com/jewish/this-day-in-jewish-history/1.733688 |title=1909: First Hebrew High School in Pre-state Israel Is Founded |work=Haaretz |author=David B. Green |date=28 iulie 2016}}</ref> Liceul, dărâmat în anii 1960 pentru a face loc primului zgârie-nori, Turnul Shalom Meir, și-a mutat sediul pe Strada Jabotinski.<ref>Shay Seggev -21 recorduri din Tel Aviv în 2021 Maariv, 4.5.2022</ref>

Fondată în 1956,<ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://english.tau.ac.il/tau_history |title=History |work=Tel Aviv University}}</ref> Universitatea din Tel Aviv este cea mai mare și cea mai bine cotată universitate de cercetare din Israel,<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.jpost.com/Israel-News/Israeli-universities-take-six-of-top-100-global-rankings-448740 |title=Israeli universities take seven of top 100 globlal rankings |work=The Jerusalem Post |author=Lidar Gravé-Lazi |date=22 martie 2016}}</ref> având nouă facultăți și 125 de specializări și departamente.<ref name="tau">{{en icon}} {{cite web |url=https://international.tau.ac.il/facts_and_figures |title=Facts and Figures |work=TAU International}}</ref> Aceasta oferă programe de studii în inginerie, relații internaționale, medicină, film și televiziune, filosofie, limba engleză și arte plastice, printre multe altele.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.nbn.org.il/aliyahpedia/education-ulpan/higher-education/higher-education-in-israel/ |title=University and College Programs in Israel |work=Nefesh B'Nefesh |accessdate=2017-03-15 |archive-date=2017-03-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170316113415/http://www.nbn.org.il/aliyahpedia/education-ulpan/higher-education/higher-education-in-israel/ |dead-url=yes }}</ref> Peste 30.000 de studenți învață la Universitatea din Tel Aviv,<ref name="tau" /> inclusiv o importantă comunitate internațională. Campusul universității se află în cartierul Ramat Aviv.

==Sport==

Clubul sportiv Maccabi Tel Aviv a fost înființat în 1906 și practică peste 10 domenii sportive. 
Echipa de baschet Maccabi Tel Aviv, multă vreme considerată de public "Echipa de baschet a țării" este binecunoscută pe plan internațional, 
a fost de 55 ori campioana națională a Israelului și a câștigat de 45 ori Cupa națională.În 1977, în frunte cu jucătorii Tal Brodie și [[Miki Bercovici]] a câștigat prima dată Cupa Campionilor Europeni la baschet. De atunci a mai câștigat Cupa Campionilor Europeni de încă cinci ori. A câștigat de două ori Cupa Campionilor Asiei.
[[Yael Arad]], o sportivă din clubul de [[judo]] Maccabi ,a obținut medalia de argint la [[Olimpiada din 1992]].<ref>{{cite book |title=Great Jews in Sports |url=https://books.google.com/books?id=GWE_lEPfHpIC&q=yael+arad+olympics+tel+aviv&pg=PA19 |publisher=Jonathan David Company, Inc. |first=Robert |last=Slater |year=2003 |page=19 |isbn=978-0-8246-0453-0 |access-date=15 October 2020 |archive-date=15 August 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210815055500/https://books.google.com/books?id=GWE_lEPfHpIC&q=yael+arad+olympics+tel+aviv&pg=PA19 |url-status=live }}</ref>

[[Hapoel Tel Aviv|Clubul Hapoel Tel Aviv]] („Muncitorul Tel Aviv”) înființat în 1923, cuprinde, de fapt, peste 11 cluburi sportive,<ref>{{cite web |url=http://www.fotw.info/flags/il@hapta.html |title=Hapoel Tel Aviv |access-date=19 July 2007 |publisher=Flag of the World |archive-url=https://web.archive.org/web/20070629025747/http://www.fotw.net/flags/il%40hapta.html |archive-date=29 June 2007 |url-status=live}}</ref> inclusiv [[Hapoel Tel Aviv F.C.|Clubul de fotbal cu același nume]] (a câștigat 13 campionate naționale, 16 cupe ale Israelului, odată Cupa Toto și odată Campionatul de fotbal al Asiei) . Sediul sau este  [[Stadionul Bloomfield]]. 

[[Bnei Yehuda Tel Aviv F.C.|Clubul Bnei Yehuda Tel Aviv]]  a câștigat odată campionatul de fotbal al Israelului, de două ori [[Israel State Cup|Cupa Statului]] su de două ori [[Cupa Toto]]). Sediul sau se află în [[Cartierul Hatikva]].

==Arhitectura==

===Zgârie nori===
În 1965 , pe locul istoricului Gimnaziu „Herzliya” a fost terminată construcția celui dintâi zgârie-nori din Israel, Turnul Shalom Meir. 
Dupa cateva decenii i s-au adăugat alte imobile înalte de peste 100 m in bulevardul Rothschild, pe malul marii, în cartierele Neve Tzedek, parcul Tzameret, sudul cartierului Kiriya și în Ramat Ganul vecin, începând cu Bursa de diamante din Ramat Gan. Majoritatea edificiilor foarte inalte au fost construite după anul 2000 la limita dintre Ramat Gan si Tel Aviv. 
Unul din acestea, în Tel Aviv este un ansamblu de trei turnuri, Turnurile Azrieli (după numele celui care le-a proiectat, inginerul și omul de afaceri David Azrieli) - unul cu perimetru circular de 187 m înălțime și cu 49 etaje, încadrat de altul cu contur triunghiular , de 169 m și 46 etaje și al treilea cu perimetru pătrat, de 154 m și 42 etaje. În anul 2022 clădirea cea mai inalta din Tel Aviv este Turnul Azrieli Sarona din fosta colonie germană Sarona, care are 238 m și 61 etaje  <ref>Shay Seggev -21 recorduri din Tel Aviv, în 2021 Maariv, 4.5.2022 </ref>

==Agrement și turism==
*Plajele Tel Avivului și promenada (Tayelet) de pe malul Mediteranei joacă un rol major în viața turistică, de agrement și culturală a orașului,
:Parcuri:
Circa 19% din suprafața orașului este reprezentată de spații verzi.
*Parcul Yarkon - la periferia de nord a orașului, este cel mai mare parc al metropolei  (350 hectare) și cel mai vizitat din Israel, cu 16 milioane de vizitatori pe an. 
*Parcul Independenței (Gan Haatzmaut) 
*[[Parcul Edith Wolfson]]
*Parcul Meir (Gan Meir) 
*Parcul Charles Clore 
*Parcul Dubnov 
===Muzee===
*Muzeul de artă Tel Aviv 
*Muzeul ANU al poporului evreu
*Muzeul Țării Israelului (Muzeon Eretz Israel)
*Muzeul orașului Tel Aviv (Casa orașului Tel Aviv)
*Muzeul Helena Rubinstein de arta contemporană 
*Casa Dizengoff (Beit Dizengoff)
*Casa lui Ben Gurion (Beit Ben Gurion)
*Casa Bialik (Beit Bialik)
*Casa Reuven (Muzeul [[Reuven Rubin]] - Beit Reuven)
*Muzeul Nahum Gutman
*Casa Bibliei ebraice (Beit Hatanakh)
*Casa Rokah (Beit Rokah)
*Casa Șalom Alehem (Beit Shalom Alehem)
*Muzeul Casa Yair (Beit Yair) 
*Muzeul [[Hagana]]
*Muzeul Etzel (al [[Irgun]]ului)
*Muzeul colecțiilor din istoria armatei israeliene Tzahal  
*Muzeul Herzlilienblum - de istorie a băncilor din Tel Aviv 


<gallery widths="200px" heights="160px">
File:Hayarkon IMG 8516.JPG|[[Parcul Yarkon]]  
File:PikiWiki Israel 37365 Tel Aviv beach.JPG|Amurg pe o plajă a Tel Avivului
</gallery>

== Localități înfrățite ==
{{div col|2}}
* {{flagicon|Etiopia}} [[Addis Abeba]]
* {{flagicon|Kazahstan}} [[Almatî]]
* {{flagicon|Olanda}} [[Amsterdam]]
* {{flagicon|Spania}} [[Barcelona]] (1998)
* {{flagicon|China}} [[Beijing]]
* {{flagicon|Serbia}} [[Belgrad]]
* {{flagicon|Germania}} [[Bonn]]
* {{flagicon|Ungaria}} [[Budapesta]]
* {{flagicon|Argentina}} [[Buenos Aires]]
* {{flagicon|Franța}} [[Cannes]]
* {{flagicon|Moldova}} [[Chișinău]] (2000)
* {{flagicon|Mexic}} [[Ciudad de México]]
* {{flagicon|Panama}} [[Ciudad de Panamá]] (2013)
* {{flagicon|Germania}} [[Essen]]
* {{flagicon|Germania}} [[Frankfurt]] (1980)
* {{flagicon|Coreea de Sud}} [[Incheon]]
* {{flagicon|Turcia}} [[İzmir]] (1998)
* {{flagicon|Germania}} [[Köln]]
* {{flagicon|Cipru}} [[Limassol]]
* {{flagicon|Polonia}} [[Łódź]] (1994)
* {{flagicon|Italia}} [[Milano]]
* {{flagicon|Rusia}} [[Moscova]]
* {{flagicon|Statele Unite}} [[New York (oraș)|New York]] (1996)
* {{flagicon|Norvegia}} [[Oslo]]
* {{flagicon|Statele Unite}} [[Philadelphia]] (1966)
* {{flagicon|Brazilia}} [[Rio de Janeiro]]
* {{flagicon|Grecia}} [[Salonic]] (1994)
* {{flagicon|Brazilia}} [[São Paulo]] (2004)
* {{flagicon|Bulgaria}} [[Sofia]]
* {{flagicon|Franța}} [[Toulouse]] (1958)
* {{flagicon|Polonia}} [[Varșovia]] (1992)
* {{flagicon|Italia}} [[Veneția]]
* {{flagicon|Austria}} [[Viena]]
{{div col end}}

== Oameni născuți în Tel Aviv ==
* [[Ezer Weizman]] ([[1924]] - [[2005]]), [[președinte]] al [[Israel]]ului în perioada 1993 - 2000;
* [[Oded Kotler]] (n. [[1937]]), [[actor]], [[regizor]];
* [[Dan Shechtman]] (n. [[1941]]), [[inginer]], [[Premiul Nobel pentru Chimie]];
* [[Benjamin Netanyahu]] (n. [[1949]]), [[om politic]], fost [[premier]];
* [[Ofra Haza]] ([[1957]] - [[2000]]), [[cântăreață]], [[actriță]];
* [[Itzhak Herzog]] (n. [[1960]]), [[politician]];
* [[David Saranga]] (n. [[1964]]), [[diplomat]], [[ambasador]] al [[Israel]]ului în [[România]];
* [[Michaela Bercu]] (n. [[1970]]), [[fotomodel]], care are și [[cetățenie|cetățenia]] [[român]]ă;
* [[Oded Fehr]] (n. [[1970]]), actor [[american]];
* [[Dana International]] (n. [[1972]]), cântăreață;
* [[Uri Zelha]] (n. [[1976]]), [[chitară|chitarist]];
* [[Ilan Șor]] (n. [[1987]]), politician prorus din [[Republica Moldova]].

<gallery>
|Ayelet Zurer (n. 1969), actriță
File:Netanyahu-SecDef Carter in Israel 2015 (19912060255).jpg|[[Benjamin Netanyahu]] (n. 1949), prim-ministru (1996-1999 și 2009-2021)
File:Dana International 01.jpg|[[Dana International]] (n. 1972), cântăreață
File:Itzhak Perlman violinist 1984.jpg|[[Itzhak Perlman]] (n. 1945), violonist, dirijor și pedagog
File:Hana_Laszlo_2020_(cropped).jpg|[[Hanna Laslo]] (n.1953), actriță
File:Ofra Haza (Cutout).jpg|[[Ofra Haza]] (1957–2000), cântăreață și actriță
File:Ilan_Ramon,_NASA_photo_portrait_in_orange_suit.jpg|[[Ilan Ramon]] (1954 - 2003), cosmonaut
File:Uri Geller in Russia2.jpg|[[Uri Geller]] (n. 1946), iluzionist   
File:יאיר לפיד - כנס שדרות לחברה במכללה האקדמית ספיר-1.JPG|[[Yair Lapid]] (n. 1963), prim-ministru (2022)
File:Daniel_Kahneman_(3283955327)_(cropped).jpg|[[Daniel Kahneman]] (n. 1934), psiholog
File:Yoram_Kaniuk.jpg|[[Yoram Kaniuk]] (1930-2013) scriitor ebraic 
</gallery>

== Note ==
{{Commons category}}
{{listănote|2}}

{{Subiecte Israel}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Tel Aviv| ]]