Vizualizare sursă pentru „Dinte”

{{Infobox Anatomy 
|Name         = Dinte
|Image        = Teeth by David Shankbone.jpg       
|Caption      = Dinții unui om adult
|Image2       = Denticao.jpg
|Caption2     = vedere posterioară a dinților văzută din interiorul gurii
|  Dorlands = eight/000109449
|  DorlandsID = Tooth
}}
[[Fișier:Cross sections of teeth intl.svg|thumb|300px|Secțiune longitudinală printr-un [[molar]]: 1. '''Dinte''' 2. [[:en:Tooth enamel|Smalț]] 3. [[Dentină]] 4. [[:en:Pulp (tooth)|Pulpă dentală]]
::5. cameral pulp
::6. root pulp
:7. [[:en:Cementum|Cementum]] (Ciment)
:8. [[:en:Crown (tooth)|Coroană]]
::9. [[:en:Cusp (anatomy)|Cusp]]
::10. Sulcus
:11. [[:en:Cementoenamel junction|Colet]]
:12. Rădăcină
::13. Furcație
::14. Root apex
:::15. [[:en:Apical foramen|Apical foramen]]
16. [[Sulcus gingivae]] <br/>
17. [[:en:Periodontium|Periodontium]] 
* 18. [[Gingie]]
** 19. liber sau interdental
** 20. marginal
** 21. alveolar
:22. [[:en:Periodontal ligament|Periodontal ligament]]
:23. [[:en:Alveolar bone|Alveolar bone]]
24. Vase și nervi:
:25. dental
:26. periodontal
:27. [[canalele alveolare]]]]

[[Fișier:Gray997-es-dientes.png|thumb|right]]

'''Dintele''' (latină: ''dens'', ''dentis''; greacă: ''odous'')<ref>[[Victor Papilian]], ''Anatomia omului'', Volumul II, Splanhnologia, Ediția a V-a integral revizuită și adăugită de I. Albu, Ediția a VI-a, reeditare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, p. 35.</ref> este un organ dur, [[alb|de culoare alb-galbuie]], cu sediul in cavitatea orala ,compus dintr-o [[Coroană (dinte)|coroană]] liberă și una sau mai multe [[rădăcină dentară|rădăcini]] implantate în [[Cavitate bucală|regiunea alveolara]] a oaselor maxilare ([[os maxilar|maxilar]] și [[os mandibulă|mandibulă]]), și destinat îndeosebi la tăierea, la zdrobirea și la măcinarea [[aliment]]elor.

== Etimologie ==
[[Cuvânt]]ul [[Limba română|românesc]] '''dinte''' este moștenit din [[limba latină]]: ''dens'' ([[nominativ]]), ''dentis'' ([[genitiv]]), iar la [[acuzativ]]<ref>Cuvântul românesc ''dinte'' provine din forma de acuzativ latin ''dentem'', urmând legile fonetice obișnuite: căderea consoanei finale ''„m”'' și trecerea lui „''e''” accentuat la „''i''”, prin „''î''”.</ref>: ''dentem'', având același sens ca și în limba română. În latină, provine din rădăcina [[Limbă indo-europeană|indoeuropeană]] comună (reconstruită) ''°d-'', ''°ed'', ''°denk'' sau ''°dent'' („''a mușca''”, „''a mesteca''”)<ref name=Dnt>''Dictionnaire historique de la langue française'', [[Dictionnaires Le Robert|Le Robert]], Paris, 1998</ref>, de unde au ieșit, între altele, cuvintele ''όδούς'' (odous), plural: ''έδοντες'' (edontes) și ''όδοντος'' (odontos) din [[Limba greacă|greaca]] veche sau ''tand'', din [[limba olandeză]].<ref name="Dnt"/>

== Descriere ==
Dinții sunt cele mai dure formațiuni ale organismului care prezintă 3 componente și anume rădăcina implantată printr-o gomfoză (articulație fixă) în [[alveola dentară]], continuată cu [[Colul dentar|colul]] în raport cu [[Gingie|gingia]], iar la exterior coroana vizibilă și albicioasă.

La copii există ''[[dentiția de lapte]]'' sau ''decidua'', formată din 20 de dinți, înlocuită treptat spre vârsta adultă prin înmuguriri succesive pornite din maxilare, de [[dentiția definitivă]] cu 32 de dinți, câte 16 pe fiecare [[Arcadă dentară|arcadă]]. O hemiarcadă la adult cuprinde de la linia mediană și anterior spre lateral și posterior, următorii dinți: 2 [[incisiv]]i, 1 [[canin]], 2 [[premolar]]i și 3 [[molar]]i. Molarii și premolarii sunt numiți per ansamblu [[măsea|măsele]]. Ultimul molar este numit colocvial [[măsea de minte]]. Funcțional, dinții au rol atât în pronunția unor consoane cât și în masticație, fiind adaptați perfect pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea alimentelor.

La majoritatea [[vertebrate]]lor dinții se înnoiesc de mai multe ori de-a lungul vieții.<ref name="cd2013-05-16">[http://www.descopera.ro/dnews/10876540-aligatorii-ne-vor-scapa-de-vizita-la-dentist-vom-avea-dinti-care-se-innoiesc-periodic Aligatorii ne vor scăpa de vizita la dentist: vom avea dinți care se înnoiesc periodic?], 14 mai 2013, ''Descoperă'', accesat la 16 mai 2013</ref>
La [[om|oameni]], în schimb, în ciuda existenței unui țesut numit lamina dentară, care este esențial pentru dezvoltarea dinților, acest proces se întâmplă o singură dată.<ref name="cd2013-05-16" />

== Structură ==
Coroana dintelui este alcatuita dintr-un strat neuniform  de [[smalț]], care este un [[țesut]] ectodermic format în perioada [[embriogeneză|embriogenezei]]. Stratul de smalt este mai subtire  înspre rădăcină, și are în compoziția sa substanțe minerale, apă și substanțe organice.

Rădăcina prezintă la suprafață [[cement (dinte)|cement]], o substanță organo-minerală de origine mezodermică, proliferat pe întreaga perioadă a existenței dintelui și dispus sub formă de fibre de colagen.

Atât în rădăcină cât și în coroană există la interior o altă substanță de origine mezodermică numită [[dentină]], formată în perioada embrionară.

Profund în dinte se găsește pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc [[nerv]]i și [[Vas sangvin|vase de sânge]] care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „''nervul dintelui''”. Între pulpă și dentină se găsesc [[odontoblast]]ele, care formează dentina.

== Sisteme de identificare ==
[[Fișier:Gebitsdiagram.JPG|thumb|300px|Dantură matură, creat cu [[Open Dental]]]]
Pe lângă denumirile individuale ale dinților (ex. [[incisivul central superior]]), există o serie de sisteme de identificare a acestora, folosite cu precădere în [[stomatologie]]. Printre acestea se numără [[Sistemul FDI de identificare a dinților|sistemul FDI]], [[Sistemul francez de identificare a dinților|sistemul francez]], [[Sistemul unghiular de identificare a dinților|sistemul unghiular]] sau [[Sistemul unghiular de identificare a dinților|anglo-saxon]], [[Sistemul aritmetic de identificare a dinților|sistemul aritmetic]] și [[Sistemul american de identificare a dinților|sistemul american]].

== Dinții omului ==
Un om adult are  32  de dinți, ce pot fi împărțiți în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari și 12 molari.<ref>[https://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/754-dintii-omului.html Dinții omului - Scientia.ro<!-- Titlu generat de robot -->]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref>
În cazuri excepționale, oamenii pot avea mai mulți dinți, astfel în 2014 unui indian i-au fost extrași 232 de dinți, apăruți ca o malformație la nivelul gingiilor.<ref name="INDIANgandul2014-07-26">[http://www.gandul.info/magazin/un-caz-care-i-a-uluit-pe-medici-ce-vedem-in-aceasta-imagine-nu-am-vazut-asa-ceva-niciodata-in-cariera-mea-de-30-de-ani-12970208 Un caz care i-a ULUIT pe medici: ce vedem în această imagine. „Nu am văzut așa ceva niciodată în cariera mea de 30 de ani”], 25 iulie 2014, ''Gândul'', accesat la 26 iulie 2014</ref>

== Vezi și ==
* [[Incisiv]]
* [[Canin]]
* [[Premolar]]
* [[Molar]]

== Note ==
<references />
== Bibliografie ==
* ''Dictionnaire historique de la langue française'', Sous la direction d'[[Alain Rey]], [[Dictionnaires Le Robert|Le Robert]], Paris, 1998;
* [[Victor Papilian]], ''Anatomia omului'', Volumul II, Splanhnologia, Ediția a V-a integral revizuită și adăugită de I. Albu, Ediția a VI-a, reeditare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982.

== Legături externe ==
{{Commons|teeth}}
* {{fr icon}} [http://www.studiodentaire.com/fr/glossaire/dent.php Anatomie dentară]
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/metode-pentru-albirea-danturii-700260.html Metode pentru albirea danturii], 3 decembrie 2005, ''Evenimentul zilei''
* [http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/dintii-rupti-se-pot-pune-la-loc-60577.html Dintii rupti se pot pune la loc], 22 septembrie 2004, Steluta Indrei, ''Jurnalul Național''
* [http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/mentinerea-dintilor-pe-arcada-287889.html Mentinerea dintilor pe arcada], 29 noiembrie 2005, La Stomatolog, ''Jurnalul Național''
* [http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/de-ce-nu-extractie-131494.html De ce nu extracție?], 15 august 2008, ''Jurnalul Național''
* [http://www.descopera.ro/cultura/10596686-de-dragul-frumusetii-cele-mai-bizare-ritualuri-de-modificare-a-dintilor De dragul frumuseții: cele mai bizare ritualuri de modificare a dinților], 25 februarie 2013, Maria Olaru, ''Descoperă''
* [https://ziarmedical.ro/2019/08/17/9-sfaturi-pentru-albirea-dintilor/ 9 sfaturi pentru albirea dinților], 17 august 2019

{{Dinți}}

[[Categorie:Dinți| ]]
[[Categorie:Stomatologie]]
[[Categorie:Anatomia capului și gâtului]]