Decor estival - RiO(61)

Acest decor a fost „înstalat” de muuult, în perioada în care nu prea mai activam pe blog așa că nici nu mă mai gândeam că o să ajungă pe aici. Mai precis, vara a intrat în casă la câteva zile după Înălțare, când am strâns decorul specific de Paște și l-am înlocuit cu acesta. Sau mă rog cu ceea ce am decorat eu. 

Zilele trecute stăteam și eu liniștită la masă, învățand de zor cot la cot cu fii-mea, și-mi ridic ochii de pe caiete gândindu-mă la rezolvarea subiectelor ce le aveam în față, când mă lovește imaginea omului meud e zăpadă din boluri de sticlă ce avea o pălărie nouă. Adică cu pălărie, că eu nu-i pusesem niciuna.

A stat drona aia cocoțată acolo cred că mai bine de o săptămână, până am descoperit-o eu. Și acum tot acolo stă, survoleaza marea din boluri sau s-a prăbușit pe acolo, cum vreți să interpretați. 

Bolurile mele ar trebui să spună o „poveste”, așa îmi place mie să aranjez după ceea ce îmi inspiră decorațiunile pe care le am. La bază, este adâncul mării, cu scoici și melci. Aș fi pus si niște nisip, dar la vremea respectivă știu că nu am avut ches să iau de afară nisip și să-l spăl de urmele lăsate de felinele mele. La mijloc este marea cu corăbiile ei, iar sus cerul senin. Lumânarea din ultimul bol, ar putea reprezenta si soarele dacă ar fi aprinsă, dar am luat-o pentru că e decorataă cu căluți și stele de mare în relief. E prea nouă și frumoasă ca s-o aprind. Și deasupra tuturor a aterizat drona. Că telecomanda ei s-a prăbușit în pădurea de lângă. Am vrut un fel de antiteză a destinațiilor preferate de concediu, albastrul mării cu rusticul unei cabane de la munte. Cu pitic de gădină cu tot. În mintea mea, pădurea este sugerată de lumânările în formă de bușteni (pe una din ele se sprijină telecomanda dronei)

Și pentru că mai am un bol de sticlă, de fapt mai multe de diverse dimensiuni, am mai amenajat un colt de tărm, cu un fel de moară de vânt-far și o barcă ce vine la tărm. Iar în alt bol am adunat înghețatele de la calendarul recreativ de acum doi ani. Ubreluța de lândă e tot de atunci.

Sincer, e chiar o relaxare să trec de la predominantul rișu al sufrageirie, la acest albastru liniștitor.Lăa toămnă o să schimb iar pe verde, galben și sfoară, ca de Crăciun să revină roșul și auriul.

Pozele sunt din arhiva personală
Pentru rubrica Reflexii în oglindă, inițiată de SorinN și redeschisa de Carmen
Recomandare
„Dacă dorești să participi, publică într-un articol pe blogul tău, 
o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai văzut în „oglindă”(poate fi și cea retrovizoare) 
și înscrie articolul în tabel”