Abuzul de încredere electorală și înșelăciunea electorală. Hai cu ele în Codul Penal!

 

Toată lumea cu scaun la cap este de acord că marii oameni de stat ai zilei, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au ceva în comun: și-au dezamăgit alegătorii. Unii dintre aceștia sunt sictiriți, resemnați, alții de-a dreptul furioși.

Virusul HARCOVID. Nu ne vindecăm de el

Știrea că deputații au aprobat tacit un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc ar fi putut să treacă neobservată, ca atâtea alte năstrușnicii ale parlamentarilor români care fac lucruri trăsnite. N-a fost de acord președintele Klaus Iohannis, care a ieșit în direct, la o oră de vârf (în vreme de pandemie, miezul zilei a devenit oră de vârf) și a scos porumbelul: „PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor”. Fix așa a zis.

Ce l-o fi apucat pe președinte?

Hunedoara. Curiosul caz al evoluției electorale 2004-2019

Castelul Corvinilor a văzut multe în îndelungata-i istorie. Foto: Călin Hera

Județul Hunedoara era, după europarlamentare, singurul județ „roșu” din Transilvania. Primul tur al prezidențialelor a făcut Hunedoara „albastră”. Municipiul Hunedoara, care a avut multă vreme primar PNL, a fost în trendul județean.

M-am uitat pe excelenta Hartă interactivă publicată de HotNews la situația voturilor de la ultimele trei scrutinuri: Prezidențialele din 2014, Parlamentarele din 2016 și primul tur al Prezidențialelor din acest an, să văd dacă evoluția voturilor îmi spune ceva. Nimic curios. Sau?

Referendumul s-a prăbușit răsunător. Cine a câștigat, cine a pierdut

Vedere din București. Flyer neasumat de nimeni, care le cere românilor să aleagă între a fi români sau homosexuali. Foto: Călin Hera

Referendumul lui Dragnea, a bizarei Coaliții pentru Familie și al Bisericii Ortodoxe Române s-a prăbușit răsunător, din cauza neîntrunirii numărului minim de participanți, în ciuda incredibilei forțări a regulilor în timpul jocului. A fost un moment teribil, cu efecte pe termen mediu și lung. Avem un partid, PSD, pe care îl pasc lupte interne care vor face din Puciul lui Firea o joacă de copii, un alt partid, PNL, care pare să se stingă încet, dar sigur, un partid care s-a năascut, USR, și altul pe cale să se nască, CpF. Aceasta este cea mai proastă veste: Coaliția pentru Familie ar putea să devină mișcare politică asumată și puternic legată de Moscova. Cea mai bună veste este aceea că românii dau semne clare de maturizare politică.

Ultima modă în cheltuirea banului public

Așa arată ultima dedicație plătită la Favorit TV (18 aprilie)

Incredibilă dezvăluirea din România liberă: zeci de primării din țară au plătit în ultima lună dedicații la televiziunea Favorit! Primarii au folosit bani publici (o dedicație costă 420,17 lei) ca să le ureze câte ceva locuitorilor comunei/orașului. În numele lor personal și al Consiliului Local.

16 principii și 10 propuneri pentru ICR

Irina Cornișteanu și Radu Carp, candidații PNL pentru conducerea ICR

Salut faptul că PNL a decis să joace în chestiunea ICR. Măcar a propus candidați, chiar un tandem interesant: Președinte Radu Carp, vicepreședinte Irina Cornișteanu.

Cazul ICR. PNL intră în joc

Radu Carp, propunerea PNL pentru șefia ICR

Mă întrebam zilele trecute ce-o să fie ICR? Încă nu am răspuns la aceată întrebare, dar se știe azi că liberalii își asumă două propuneri: Radu Carp - președinte și Irina Cornișteanu - vicepreședinte.

Ce-o să fie ICR?

Organigrama ICR

Aproape pe neobservate, zilele acestea se va întâmpla un lucru teribil. Institutul Cultural Român, instituție care ne obișnuise cu lucruri remarcabile și care, la un moment dat, ajunsese să fie o referință culturală, e gata-gata să devină doar un loc de refugiu pentru politruci, care nu au mai avut loc în altă parte și a căror înaltă anvergură culturală se va putea rezuma în replica „Să trăiți, șefu'!”. Într-un fel, Ordonanța 13 a fost doar momentul cel mai vizibil al unui plan.

Cum s-a predat marele PNL

Strategia „Încolonarea în spatele lui Dacian Cioloș și atât” a fost o prostie disperată 

În urmă cu un an, credeam că partidele vor folosi ocazia de a nu fi la guvernare ca să se reformeze. Măcar atât. Dar singura reformare a făcut-o DNA. Democrația însă este și despre altceva, nu doar despre procurori care găsesc politicieni corupți și le fac dosare penale. Democrația este inclusiv despre alegeri, iar alegerile înseamnă și un exercițiu de mobilizare, de a scoate în față realizări, perspective, oameni credibili. Democrația înseamnă să ai idei și să te bați, elegant, inteligent, pentru ele.

România crăpată de PSD după un model copiat

România crăpată de PSD

M-a preocupat și pe mine postarea de pe pagina de Facebook a HotNews, aia cu „Sper să crăpi, Victor Ponta!”, dar mai ales ceea ce a stârnit. Asta înseamnă a fi popular în România. Mă rog, socialist, sau ce-o mai fi Victor Ponta acum. Dincolo de alte concluzii, chestia cu crăpatul a devenit virală. Duc și eu mai departe viralizarea și mă refer la o găseliniță grafică folosită de deștepții creativi de la PSD. Dacă vreți să aflați de unde e copiat modelul, treceți direct la ultimul paragraf.

Glumiță electorală de 5 bani sau cum se chinuie PNL să fie pe locul II, chiar și atunci când PSD e jalnic

Glumița electorală a PNL. Foto: Calin Hera

Ideea PSD de a face o campanie electorală sub sloganul „Îndrăznește să crezi în România” e la fel de proastă ca multe alte idei vârâte pe masă de strategi de imagine obosiți și lipsiți de imaginație. Am scris deja despre asta. Mai proastă decât ideea pesediștilor lui Liviu Dragnea mi se pare cea a liberalilor Alinei Gorghiu.

Șansele lui Nicușor Dan tocmai au crescut vertiginos

Nicușor Dan tocmai iese la lumină și devine cel mai redutabil candidat pentru Primăria Capitalei. Foto: Călin Hera

PNL pierde în mai puțin de două luni doi posibili candidați la funcția de primar general al Capitalei. Este un exemplu de inabilitate politică a liderilor PNL, care au propus candidați cu grad de risc ridicat și o dovadă că activitatea DNA influențează decisiv politica românească. Asta după ce politica românească s-a suprapus enorm peste activități pasibile de DNA.

Experimentul Bușoi, în grafic: s-a fâsâit

Fuse, fuse și se duse. Cristian Bușoi, ex-candidat PNL

Ceea ce anticipam s-a întâmplat. Faptul că tânărul Cristian Bușoi a fost la un moment dat candidatul PNL la Primăria Capitalei a fost doar o prostie de parcurs a liberalilor. Liberalii și-au dat cu stângul în dreptul și au pierdut vreo trei luni degeaba.

Unde duce traseismul. Caraghiaoasa situație în care au intrat senatorul Dian Popescu și Călin Popescu-Tăriceanu

Dian Popescu, senator. Sursa: pnl.ro

Doamnelor și domnilor, vă rog frumos, nu mă mai deranjați cu subiecte legate de politica internă până când nu faceți ceva cu traseismul. 

De la Bușoi la Nicușor Dan, via ministrul ratat al Sănătății

Aproape ministrul Andrei Baciu (stânga) și aproape candidatul PNL la Primăria Bucureși, Cristian Bușoi

Desigur, Andrei Baciu nu și-a pierdut nominalizarea la conducerea Ministerului Sănătății din cauza chiloților și nici fiindcă, așa cum se împăunează Liviu Dragnea, s-a oripilat PSD-ul, ci fiindcă nu dovedise în vreun fel că ar avea vreo pregătire care să-l recomande pentru funcția respectivă. Vlad Mixich a explicat foarte bine asta, nu mai insist.

Ce-ți doresc eu ție, penelie?

Vedere din București. Panou la Nerva Traian. Foto cu telefonul: Călin Hera

României îi lipsește, alături de alte câteva lucruri, tradiția. Atunci când dai peste ceva care s-a păstrat, e bine să ții seama. Corneliu Coposu a fost ”descoperit” de majoritatea românilor abia după ce a trecut dincolo (li s-a întâmplat multora; îmi vin în minte acum coloanele întregi de mașini și autocare înșiruite înspre Mănăstirea Prislop, județul Hunedoara - dar asta e altă poveste).

Eduard Hellvig la şefia SRI. Două implicaţii

Mihai Ţurcanu, aproape europarlamentar - în locul lui Eduard Hellvig

Nominalizarea europarlamentarului Eduard Hellvig la şefia SRI a lăsat cu gura căscată pe mulţi; alţii s-au grăbit să spună că era normal, că ei ştiau. Probabil că toată lumea are dreptate.

Această nominalizare şi eventuala sa numire în fruntea principalului serviciu de informaţii românesc are mai multe implicaţii. Mă refer aici la două dintre ele.

Probabil cel mai sec text de demisie. Cazul Varujan Vosganian

Varujan Vosganian a demisionat pe blog

Ca un raspuns colegial la solicitarile dumneavoastra, primiti, prin prezenta, demisia mea din noul PNL.

Aşa sună demisia din Partidul Naţional Liberal a senatorului Varujan Vosganian, acuzat de corupţie. O bulină albă: a demisionat pe blog, nu pe Facebook.

Căderea lui Vosganian a început în momentul în care preşedintele Traian Băsescu a refuzat să-l trimită să fie comisar european. Acum, amândoi sunt în retragere, deşi încă în putere fizică şi intelectuală. Am impresia că cel mai tânăr dintre ei e mai la pământ.

Frumoasa şi bestia

Alina Gorghiu şi Vasile Blaga - caricatură de Cotidianul.ro

Alegerile interne din PNL aduc o noutate pe scena politică autohtonă: e prima oară când o femeie, şi încă una foarte tânără (are 36 de ani), trece la conducerea unuia dintre cele mai importante partide din România. Ascensiunea Alinei Gorghiu are mai multe explicaţii, dar istoria o va consemna pe cea mai importantă: faptul că a fost sprijintă de omul cel mai în vogă din România. Dar, de acum, important e ce şi cum va urma, fiindcă fostul purtător de cuvânt al PNL preia şefia partidului într-un context mai mult decât interesant, marcat de două momente: instalarea la Palatul Cotroceni a preşedintelui Klaus Iohannis, respectiv în tranziţia către aşa-zisul mare Partid Naţional Liberal.

Politică tristă. Acum şi fără umor

O fotografie cât 1000 de cuvinte. Crop după Gabriela Bârliga

Unul dintre cele mai proaste lucruri care ni se poate întâmpla azi este bâjbâiala, degringolada politică. Atât pe plan intern, cât şi ca imagine externă, România trebuie să transmită mesajul că e un loc sigur, stabil, predictibil. Despre criza economică încă nu se vorbeşte la timpul trecut, despre ameninţările la securitatea în estul Europei se vorbeşte la prezent şi la viitor.

România nu a excelat niciodată la capitolul stabilitate/predictibilitate. Alte interese în afară de cel public au găsit mereu teren numai bun pentru a se manifesta. Iar azi, acest lucru pare cu cât mai evident, cu atât mai periculos.

Evenimentele post-europarlamentare mi se par cel puţin la fel de preocupante pe cât au fost cel din vara anului 2012. În alt fel, totuşi.