S. T. Joshi et al. - "The Astounding Illustrated History of Fantasy & Horror" (2018)

După ce parcursesem The Astounding Illustrated History of Science Fiction în iulie 2018, am aflat cu interes că, la aceeași editură, urma să apară în luna august a aceluiași an un volum similar, The Astounding Illustrated History of Fantasy & Horror. Ca urmare, când, în decembrie 2018, am găsit un exemplar la Cărturești, l-am înhățat și l-am plătit fără să mă uit la preț.

L-am parcurs pe îndelete în aprilie 2019. Și iată ce am aflat:

The Astounding Illustrated History of Fantasy & Horror este un album format mare, publicat în condiții de lux de editura Flame Tree Publishing de la Londra. Redactor coordonator este domnul S. T. Joshi, iar "Cuvântul înainte" îi aparține autorului horror Ramsey Campbell.

"Introducerea" prezintă evoluția genului fantastic, de la Cartea morților egipteană și Ghilgameș la Odiseea lui Homer, trecând apoi prin cântecele de gestă, prin ciclul poveștilor arthuriene și prin Divina comedie a lui Dante Alighieri. Sunt menționate piese fantastice elisabetane, romanele gotice de la finalul secolului al XVIII-lea și de la începutul secolului al XIX-lea, apoi dezvoltarea fantasticului în perioada victoriană și explozia mediatică din secolul al XX-lea, bazată pe reviste cu literatură de consum, cărți de buzunar, cinematografie, televiziune.

Capitolul întâi prezintă "Apariția fantasticului modern", cu autori britanici din perioada victoriană (precum Lewis Carroll), cu contribuția lui Edgar Allan Poe, cu teme precum lumile pierdute (H. Rider Haggard), dedublarea (R. L. Stevenson), vampirul (Bram Stoker) sau conacul bântuit (Henry James). O secțiune le este dedicată artelor plastice și artiștilor ca William Blake și Gustave Doré.

Capitolul al doilea, "Cu nemuritorii", tratează despre fantastic în perioada interbelică. Sunt prezentate realizări din domeniul cinematografiei (Mumia), al romanului (Abraham Merritt), al prozei scurte (Robert E. Howard, Clark Ashton Smith, H. P. Lovecraft). O secțiune le este dedicată autorilor britanici din perioada interbelică orientați spre crearea de lumi secundare (Lord Dunsany, J. R. R. Tolkien), o alta - literaturii horror din epocă. Sunt discutate și filmele horror de marcă ale perioadei, peliculele fantastice, precum și evoluția periodicelor cu literatură de consum (Weird Tales).

Capitolul al treilea, "Indicii ale altor lumi", relatează despre deceniile postbelice, cu studii de caz precum Mervyn Peake (seria Gormenghast), J. R. R. Tolkien (Stăpânul inelelor), T. H. White (Arthur, regele Camelotului), și C. S. Lewis (Cronicile Narniei). Apoi, sunt prezentate periodicele postbelice cu literatură fantastică, precum și filmele fantastice din anii 1950.

Capitolul al patrulea, "În pragul evoluției", tratează despre anii 1960 și 1970. Astfel, sunt trecuți în revistă autori precum Michael Moorcock și Ursula K. Le Guin, serii de romane ca Shannara și Cronicile lui Thomas Covenant, necredinciosul, jocuri de societate ca Dungeons & Dragons, pelicule cinematografice. De asemenea, e prezentată evoluția literară și cinematografică a genului horror în aceeași perioadă, apoi sunt amintite teme ca invazia sau posesia demonică.

Capitolul al cincilea prezintă, în schimb, "Bătălia dintre lumină și întuneric". Anii 1980 au adus o serie de filme fantastice, precum Conan barbarul și Poveste fără sfârșit, noi autori, ca Terry Brooks, David Eddings, David Gemmell și Sir Terry Pratchett, numeroase filme horror, producții care au combinat fantasticul și comedia, dar și seriale TV cu temă fantastică, benzi desenate fantasy (The Sandman) și autori horror de mare anvergură (Stephen King).

Capitolul al șaselea, "O înflorire a genurilor", trece în revistă evoluția celor două genuri în anii 1990. Sunt menționate filme pentru cinematografie, filme de animație, seriale TV (Buffy, vânătoreasa de vampiri, respectiv Xena, prințesa războinică), fenomene literare de succes precum Harry Potter sau Cântec de gheață și foc, dar și jocuri video ca Final Fantasy.

Capitolul al șaptelea, "Numeroase poteci de urmat", arată ce s-a întâmplat în primul deceniu al secolului al XXI-lea în domeniul fantasticului. Astfel, sunt discutate adaptările cinematografice după J. R. R. Tolkien, C. S. Lewis și J. K. Rowling, fenomenalul succes al peliculei Avatar, pleiada de filme horror, apariția poveștilor de dragoste supranaturale dedicate tinerilor adulți, dar și creșterea calitativă și cantitativă a producțiilor fantastice și horror pentru televiziune.

Capitolul al optulea, "Îmbrățișând viitorul", prezintă situația contemporană. Mediul downstreaming pentru platforme mobile, producțiile originale Netflix, fenomenala serie HBO Urzeala tronurilor (bazată pe romanele lui George R. R. Martin), serialele horror precum Hannibal, puzderia de filme fantastice, serialele cinematografice cu supereroi, jocurile video cu subiect fantasy (World of Warcraft).

Lucrarea se încheie cu o bibliografie, cu o listă de site-uri de pe Internet dedicate fantasticului și domeniului horror, cu note biobibliografice ale autorilor care au contribuit la acest volum, respectiv cu un indice alfabetic.

Pe ansamblu, am apreciat The Astounding History of Fantasy & Horror din mai multe motive. Pe de o parte, prezentarea tipografică este impecabilă: copertă cartonată color, în policromie, supracopertă color, lăcuită, hârtie cretată, numeroase ilustrații alb-negru și color, tehnoredactare îngrijită.

Pe de altă parte, materialul este organizat clar, în capitole și subcapitole bine definite. Fiecare chestiune e tratată clar, concis și cu un dram de umor. Exemplele alese sunt relevante.

Nu în ultimul rând, destule dintre chestiunile prezentate nu îmi erau deloc familiare (mai ales în domeniul horror), așa încât am aflat lucruri noi.

Am fost ușor dezamăgit pentru că unul dintre serialele mele preferate (Penny Dreadful) abia dacă a fost menționat, însă asta dovedește doar că o lucrare de asemenea amploare nu are cum să mulțumească pe deplin pe toată lumea.

Vă recomand și dumneavoatră volumul The Astounding Illustrated History of Fantasy & Horror. În ceea ce mă privește, voi păstra exemplarul meu în colecție și voi parcurge alte câteva albume de la editura Flame Tree Publishing.

Dar despre acelea rămâne să discutăm cu alte ocazii.

Dave Golder et al. - "The Astounding Illustrated History of Science Fiction" (2017)

Pe la jumătatea lunii martie 2018, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-un volum colectiv intitulat: The Astounding Illustrated History of Science Fiction - Movies, Art, Comics, Pulp Magazines, Fiction, Fantasy, Horror (Flame Tree Publishing, Londra, 2017). L-am parcurs într-o singură zi, la începutul lunii iulie 2018.

Și iată ce am aflat:

The Astounding Illustrated History of SF este un album format mare, tipărit în condiții de lux (copertă cartonată, color, supracopertă color, lăcuită, hârtie cretată, numeroase ilustrații alb-negru și color). Lucrarea abordează genul science-fiction în manieră diacronică și pe o paletă mediatică largă.

"Cuvântul înainte" îi aparține lui Pat Mills, creatorul revistei de benzi desenate 2000 AD, și tratează despre funcțiile SF-ului - defamiliarizarea, schimbarea perspectivei, satira socială.

"Introducerea" prezintă originile fenomenului SF, diferitele etichete care i-au fost aplicate, precum și dificultățile privitoare la definirea genului.

Primul capitol, "Science fiction dezlănțuit", acoperă, în principiu, un interval istoric foarte larg, de la antichitatea clasică la perioada victoriană târzie, dar se concentrează cu precădere asupra unor lucrări precum Frankenstein de Mary Shelley și Călătorii extraordinare de Jules Verne. Totodată, discută tratări timpurii ale unor teme SF precum roboții, călătoriile spațiale, războiul futurist, utopiile, călătoriile în timp. Spre final, capitolul trece în revistă creatori importanți din domeniu, ca Edgar Allan Poe și Jules Verne.

Capitolul al doilea explorează "Noi frontiere" - începuturile cinematografiei SF în primele decenii ale secolului al XX-lea, primele opere spațiale, relansarea genului SF după Primul Război Mondial, respectiv apariția revistelor cu literatură de consum în anii 1920. Apoi, în același capitol, sunt discutate alte teme ale genului SF, precum extratereștrii, respectiv creatori de marcă, în speță H. G. Wells, Edgar Rice Burroughs și Sir Arthur Conan Doyle.

Capitolul al treilea discută mai în amănunt "Ascensiunea periodicelor cu literatură de consum". Astfel, sunt prezentate reviste ca Amazing Stories și Astounding Stories, seriale radiofonice, benzi desenate și filme din perioada interbelică.

Capitolul al patrulea, în schimb, se concentrează asupra unei perioade de tranziție. Sunt discutate efectele celui de-Al Doilea Război Mondial, schimbările din domeniul SF în perioada postbelică - noi reviste, cărțile de buzunar, benzile desenate, filmele și televiziunea, dar și trecerea de la hard SF la satira socială. Se prezintă și teme majore din anii 1950 - paranoia, dezastrele, religia.

Capitolul al cincilea tratează despre "Reinventarea genului"- Noul Val din anii 1960, lucrări majore precum Dune, creatori de marcă, în speță Michael Moorcock, J. G. Ballard și Philip K. Dick, dar și seriale TV ca Star Trek și Doctor Who. Spre finalul capitolului, sunt prezentate realizări cinematografice din anii 1960, ca Dr. Strangelove, 2001 - o odisee spațială și Portocala mecanică.

Capitolul al șaselea, "Înapoi în viitor", prezintă anii 1970 și 1980 - criza energetică, fenomenul Star Wars, francize ca Superman și Alien, o pleiadă de filme SF, dar și romane grafice ca Watchmen, serii de romane precum Cultura lui Iain M. Banks, Cartea Soarelui Nou de Gene Wolfe și saga lui Ender de Orson Scott Card. Nu lipsesc nici fenomenul cyberpunk sau Ghidul autostopistului prin galaxie.

Capitolul al șaptelea discută "Epoca Informațională". Anii 1990 au adus o abundență de filme SF, seriale TV notabile, precum și fenomenul The Matrix. După anul 2000, au venit seriale TV de amploare, ca Battlestar Galactica și Firefly, dar și filme distopice ca Minority Report.

Capitolul al optulea, "Viitorul e acum", tratează manifestările recente ale fenomenului SF, fie că vorbim de superproducții ca Mad Max: Fury Road, de seriale cinematografice ca Star Trek, de distopii pentru tineret ca Jocurile foamei și Divergent, de proiecte ambițioase ca Arrival sau Gravity sau de filme cu supereroi din universul Marvel.

Lucrarea se încheie cu o serie de titluri recomandate spre lectură, cu o listă de situri de pe Internet referitoare la fenomenul SF, cu notele biobibliografice ale autorilor volumului, precum și cu un indice alfabetic.

Pe ansamblu, The Astounding Illustrated History of Science Fiction mi se pare un volum remarcabil prin amploarea subiectului pe care îl acoperă, prin bogăția informațiilor prezentate, prin excelenta organizare a materialului în capitole, subcapitole și secțiuni și prin excepționala calitate tipografică. Nu numai că îl voi păstra ca pe o piesă de colecție și ca pe un material de referință, dar, mulțumită calităților sale pe care tocmai vi le-am enumerat, m-a convins să cumpăr volumul însoțitor, The Astounding Illustrated History of Fantasy & Horror.

Însă despre acela am să vă relatez cu alt prilej.

Russ Thorne, "Fantasy Art: Warriors & Heroes" (2014)

După cum vă relatam aici, în februarie 2015 am achiziţionat de la anticariatul Antic ExLibris din Bucureşti câteva albume de artă. Unul dintre acestea, realizat de Russ Thorne, se intitulează Fantasy Art: Warriors & Heroes - Inspiration, Impact & Technique (Editura Flame Tree Publishing, Londra, 2014). L-am parcurs la scurtă vreme după aceea. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:

"Cuvântul înainte" îi aparţine artistului grafic Ken Kelly şi subliniază, pe de o parte, conexiunea dintre literatura fantasy şi artele plastice, iar, pe de alta, importanţa uriaşă a regretatului "Fantastic" Frank Frazetta în domeniul lucrărilor grafice fantastice.

Apoi, în secţiunea "Masters & Origins", sunt prezentate etape din istoria literaturii fantastice, de la Edgar Rice Burroughs şi Robert E. Howard la J. R. R. Tolkien şi C. S. Lewis, respectiv creatori de artă grafică fantasy, inclusiv Frank Frazetta, Boris Vallejo, John Howe şi Alan Lee. (Într-un mod mai degrabă misterios, nicăieri în album nu este menţionat Luis Royo.)

Urmează secţiunea principală a albumului, "Sword & Sorcery Heroes". Pe de o parte, aceasta este împărţită în capitole, precum "The World of Fantasy Art", "Who Are the Heroes?" sau "Villainy". Pe de alta, apar frecvent intercalate în textul principal inserturi intitulate "Techniques", în care artişti grafici contemporani descriu etapă cu etapă metoda prin care au creat o ilustraţie şi însoţesc explicaţiile cu imagini din diferitele stadii de realizare ale lucrării.

Capitolele finale ale albumului cuprind sfaturi pentru artiştii grafici aflaţi la început de carieră ("Creating Heroes and Warriors"), respectiv o privire de ansamblu asupra manifestărilor contemporane în arta fantasy (Warriors and Heroes Today").

Volumul se încheie cu un index al numelor şi lucrărilor menţionate în text.

Pe ansamblu, Fantasy Art: Warriors & Heroes mi se pare a fi o frumoasă piesă de colecţie pentru pasionaţii de fantasy şi o lucrare informativă pentru artiştii grafici. Am fost foarte plăcut impresionat atât de numărul ilustraţiilor color, în policromie, din album, cât şi de calitatea acestora. Maniera de prezentare este impecabilă (copertă cartonată, supracopertă color, hârtie lucioasă), iar albumul merită o a doua lectură. Vi-l recomand din toată inima.