În ordine aleatorie,
1, faptul că te duci la doctor și ăla e cu icoanele pe pereți și îți urează duios duamneajută la plecare, după ce a încasat banii, de la tine sau CASS și nu ți-a rezolvat problema, în loc să-ți prezinte ultimele tratamente și studii existente pe piață.
2, faptul că trebuie să marci banul nonstop, în ciuda faptului că plătești CASS de te îndoaie și că reușești să acoperi o parte din servicii “pe trimitere”, că ești băștinaș descurcăreț, doar că nu-i suficient. Dacă vrei să fii sănătos (în limite), trebuie să ai cardul plin. Nonstop.
3, faptul că în Brașov durează 2-3 luni pentru o programare, inclusiv pentru cele private, contra cost. De exemplu, la urolog suni primăvara și speri să prinzi loc toamna. La doctori din ăștia normali, nu super vedete.
4, faptul că trebuie să te rogi zilnic să nu pățești ceva, să ajungi în Urgență sau, Doamneapărășipăzește, prin Județean, că șansele să pleci cu picioarele înainte sunt maxime (Urgența e renovată, dar nu se vede mare îmbunătățire).
5, faptul că nema interpretare multidisciplinară, chiar dacă pacientul are comorbidități multiple; că prevenția este doar pe hârtie; și că dai peste minim un purtător de halat alb, care este ofuscat că-ți iei informațiile de pe internet (democratizarea informației este un concept care nu este agreat în Românica).
6, faptul că media de vârstă a doctorilor de familie este către vârsta de pensionare. Și nu se știe ce vine în urma loc. Chestie care mă îngrozește.
7, faptul că suntem țara lui ghinion. Nu merge tratamentul, ghinion. Ai efecte secundare, ghinion. Crăpi cu zile, ghinion.
Nu știu dacă un stagiu obligatoriu al absolvenților de medicină ar rezolva problemele de sistem, dar este clar că sunt multe subiecte de abordat, de la calitatea celor care intră în sistem, la dimensionare personal medical, planificare multianuală, bugete șamd. Dar sănătatea populației trebuie să fie baza societății actuale și este subiect de securitate națională.
Ce se vede cu ochiul liber, informal este că mărirea salariilor din sistemul public nu pare a fi avut foarte mare impact; pare a fi diminuat ușor emigrația, dar fără impact structural calitativ. Vedem scandaluri, din ce în ce mai bizare, dar nu vedem cazuri de licențe retrase – nu este transparent cum se evaluează și cuantifică actul medical, doctorii și instituțiile medicale din sistem; pare că toată lumea este forever, ies din sistem doar pensionați (în unele cazuri), cu dosare penale (după mega scandaluri) și morți.
Dacă continuăm să ne mințim singuri, situația în următorii ani va fi și mai tragică și spargerea monopolului CASS nu cred că va ajuta (că 1, nu suntem nordul continentului, cu etica lui și 2, avem deja exemple de privatizări în sistemul energiei, și uite ce bine ne merge, de mai avem puțin și falimentăm ca țară).
Din punctul meu de vedere, interesul primordial al statului trebuie să fie ca băștinașii săi să fie cât mai sănătoși și să trăiască cât mai mult timp, ceea ce înseamnă costuri mici și beneficii mari pentru țară (în prezent toți indicatorii de pe zona de sănătate arată fix invers).
Din punct de vedere personal, vreau ca asigurarea medicală să-mi acopere tot, investigații, tratamente, analize, vaccinuri, consultații de ultimă generație și nu vreau să mă plimb de nebun și nici la draq în praznic, vreau să-mi rezolv problemele rapid, cu celeritate. Și dacă statul mă motivează preventiv, de acord. Până la urmă și eu, și el, vrem să fiu sănătos, cât mai mult se poate.